Contributie LA Studiul Comportamentului Sexual Deviant
CAPITOLUL I
1. INTRODUCERE ………………………………………………………………… 5
1.2 Context …………………………………………………………………………. 5
1.3 Delimitari conceptuale ………………………………………………………… 7
1.4 Notiuni despre sexualitatea umana …………………………………………….. 15
1.5 Explicatii psihologice si psihiatrice ale prostitutiei ……………………………. 19
1.6 Teorii si cercetari psihologice in domeniul prostitutiei ………………………… 21
1.7 Sindromul stresului post-traumtic la prostituate ……………………………….. 23
1.8 Prostitutia ca expresie a discriminarii femeii …………………………………… 26
1.9 Socializarea in cariera si rolul de prostituata …………………………………… 28
1.10 Cauze si motivatii ale expercitarii prostitutiei ………………………………… 31
1.11 Cercetari in domeniu ………………………………………………………….. 34
1.12 Reglementari juridice contemporane …………………………………………. 39
1.13 Persoanele implicate in prostitutie si sanatatea publica ………………………. 43
1.14 prostituatele si clientii ………………………………………………………… 44
2. PROSTITUTIA IN ROMANIA ………………………………………………… 46
2.1 Istoric …………………………………………………………………………… 46
2.2 Caracteristicile prostitutiei in Romania ………………………………………… 47
2.3 Profilul prostituatelor din Romania ……………………………………………. 49
2.4 Cadrul legislative din Romania ………………………………………………… 50
2.5 Implicatiile sociale ale prostitutiei ……………………………………………… 52
2.6 Intersectia prostitutiei cu toxicomania …………………………………………. 55
2.7 Psihofarmacologia drogurilor ………………………………………………….. 59
2.8 Situatia consumului de droguri in Romania ……………………………………. 68
2.9 Traficul de persoane ……………………………………………………………. 69
2.10 Biserica si prostitutia ………………………………………………………….. 71
CAPITOLUL II
1. METODOLOGIE ………………………………………………………………… 77
1.2 Scopul si obiectivele cercetarii ………………………………………………… 77
– 4 –
1.3 Metode …………………………………………………………………………. 78
1.4 Esantionarea ……………………………………………………………………. 81
1.5 Consideratii etice ……………………………………………………………….. 82
1.6 Colectarea si interpretarea datelor ……………………………………………… 82
CAPITOLUL III
1. REZULTATE ……………………………………………………………………. 83
1.2 Contexul practicarii prostitutiei ………………………………………………… 83
1.3 Nivelul de scolarizare ………………………………………………………….. 85
1.4 Persoanele institutionalizate ……………………………………………………. 86
1.5 Statusul marital al prostituatelor ……………………………………………….. 87
1.6 Venituri si cheltuieli ……………………………………………………………. 89
1.7 Caracteristicile clientilor ……………………………………………………….. 90
1.8 Legalizarea prostitutiei …………………………………………………………. 91
1.9 Consumul de substante …………………………………………………………. 93
1.10 Debutul practicarii prostitutiei ………………………………………………… 96
1.11 Prostituatele minore vs. prostituatele majore …………………………………. 99
1.12 Utilizarea prezervativului ……………………………………………………… 100
1.13 Infectii cu Transmitere Sexuala ………………………………………………. 102
1.14 Cunostinte privind HIV/SIDA ………………………………………………… 105
CAPITOLUL IV
1. CONCLUZII …………………………………………………………………….. 106
Bibliografie ………………………………………………………………………… 110
=== l ===
CAPITOLUL I
1. INTRODUCERE ………………………………………………………………… 5
1.2 Context …………………………………………………………………………. 5
1.3 Delimitari conceptuale ………………………………………………………… 7
1.4 Notiuni despre sexualitatea umana …………………………………………….. 15
1.5 Explicatii psihologice si psihiatrice ale prostitutiei ……………………………. 19
1.6 Teorii si cercetari psihologice in domeniul prostitutiei ………………………… 21
1.7 Sindromul stresului post-traumtic la prostituate ……………………………….. 23
1.8 Prostitutia ca expresie a discriminarii femeii …………………………………… 26
1.9 Socializarea in cariera si rolul de prostituata …………………………………… 28
1.10 Cauze si motivatii ale expercitarii prostitutiei ………………………………… 31
1.11 Cercetari in domeniu ………………………………………………………….. 34
1.12 Reglementari juridice contemporane …………………………………………. 39
1.13 Persoanele implicate in prostitutie si sanatatea publica ………………………. 43
1.14 prostituatele si clientii ………………………………………………………… 44
2. PROSTITUTIA IN ROMANIA ………………………………………………… 46
2.1 Istoric …………………………………………………………………………… 46
2.2 Caracteristicile prostitutiei in Romania ………………………………………… 47
2.3 Profilul prostituatelor din Romania ……………………………………………. 49
2.4 Cadrul legislative din Romania ………………………………………………… 50
2.5 Implicatiile sociale ale prostitutiei ……………………………………………… 52
2.6 Intersectia prostitutiei cu toxicomania …………………………………………. 55
2.7 Psihofarmacologia drogurilor ………………………………………………….. 59
2.8 Situatia consumului de droguri in Romania ……………………………………. 68
2.9 Traficul de persoane ……………………………………………………………. 69
2.10 Biserica si prostitutia ………………………………………………………….. 71
CAPITOLUL II
1. METODOLOGIE ………………………………………………………………… 77
1.2 Scopul si obiectivele cercetarii ………………………………………………… 77
– 4 –
1.3 Metode …………………………………………………………………………. 78
1.4 Esantionarea ……………………………………………………………………. 81
1.5 Consideratii etice ……………………………………………………………….. 82
1.6 Colectarea si interpretarea datelor ……………………………………………… 82
CAPITOLUL III
1. REZULTATE ……………………………………………………………………. 83
1.2 Contexul practicarii prostitutiei ………………………………………………… 83
1.3 Nivelul de scolarizare ………………………………………………………….. 85
1.4 Persoanele institutionalizate ……………………………………………………. 86
1.5 Statusul marital al prostituatelor ……………………………………………….. 87
1.6 Venituri si cheltuieli ……………………………………………………………. 89
1.7 Caracteristicile clientilor ……………………………………………………….. 90
1.8 Legalizarea prostitutiei …………………………………………………………. 91
1.9 Consumul de substante …………………………………………………………. 93
1.10 Debutul practicarii prostitutiei ………………………………………………… 96
1.11 Prostituatele minore vs. prostituatele majore …………………………………. 99
1.12 Utilizarea prezervativului ……………………………………………………… 100
1.13 Infectii cu Transmitere Sexuala ………………………………………………. 102
1.14 Cunostinte privind HIV/SIDA ………………………………………………… 105
CAPITOLUL IV
1. CONCLUZII …………………………………………………………………….. 106
Bibliografie ………………………………………………………………………… 110
– 5 –
CAPITOLUL I
1. INTRODUCERE
OBIECTIVELE CERCETARII:
Obiectivul acestei cercetari este studiul diferentelor comportamentului
sexual in randul prostituatelor majore, respectiv minore. Cercetarile
comparative asupra acestopr persoane in cauza au permis formularea
ipotezei conform careia, exista o diferenta specifica intre comportamentul
sexual al prostituatelor majore si cel al prostituatelor minore.
In concluzie, obiectivele cercetarii noastre sunt urmatoarele :
Obiectiv General 1: Studierea caracteristicilor comportamentale ale
femeilor implicate in prostitutie.
Obiectiv Specific 2: analiza diferentelor comportamentale sexuale intre
prostituatele majore si cele minore.
IPOTEZELE CERCETARII:
In cadrul cercetarii noastre am pornit de la formularea a doua ipoteze:
1. Ipoteza generala: Persoanele implicate in prostitutie au un comportament
sexual diferentiat.
2. Ipoteza specifica: Exsta o diferentiere intre comportamentul sexual al
femeilor majore care sunt implicate in prostitutie, fata de cele minore.
– 6 –
SUBIECTII:
Cercetarea a fost realizata pe un numar total de 50 de subiecŃi, 25 de
persoane implicate in prostitutie care aveau varsta sub 18 ani si 25 de astfel
de persoane care aveam varsta peste 18 ani.
SubiecŃii au fost de sex feminin (50), alesi prin randomizare, unicul criteriu
de selectie fiind varsta cronologica.
Aceasta cercetare s-a realizat in cadrul Programulului Seara de Seara
derulat de ARAS – Asociatia Romana Anti-SIDA.
1.2 CONTEXT:
Dupa 1989, practicarea prostitutiei de catre femei a devenit din ce in ce mai
vizibila si datorita faptului ca politicile in domeniu au fost mai tolerante.
Motivatiile care stau la baza alegerii unei femei de a incepe practicarea
prostitutiei pot fi diverse (nivelul scazut de trai, mirajul unor castiguri facile,
experiente traumatizante care pot determina o scadere a stimei de sine cum
ar fi abuzurile suferite in copilarie, violul sau deceptiile sentimentale). Toate
aceste situatii au insa un numitor comun si anume faptul ca in aproape toate
cazurile aceste femei nu sunt constiente de toate implicatiile unei astfel de
alegeri. Pe langa obtinerea unor castiguri intr-un timp relativ scurt,
practicarea prostitutiei „de strada” inseamna de cele mai multe ori pierderea
capacitatii de decizie (clientul, tipul contactului sexual si folosirea
prezervativului sunt aspecte decise de cele mai multe ori de client si
proxenet), munca in conditii de igiena precara, periclitarea sanatatii,
expunerea la trafic si abuzuri.
– 7 –
Ca in cele mai multe dintre tarile est-europene, tranzitia catre democratie a
implicat dificultati in ceea ce priveste veniturile populatiei si accesul la
asistenta medicala si sociala. Colapsul unei economii industrializate bazata
pe dezvoltarea unor centre industriale care au implicat concentrarea unei
importante forte de munca provenita din diferite zone geografice a condus la
cresterea somajului. Reducerea drastica a numarului locurilor de munca
disponibile la nivelul unei aglomerari urbane a afectat in special femeile,
care au fost obligate sa gaseasca solutii alternative cum ar fi migrarea catre
alte localitati din tara sau strainatate (vezi culegatorii de fructe si baby
sitter). Fenomenul somajului a afectat de asemenea si tinerele fete cu sanse
mult mai reduse de a-si gasi un loc de munca si care de cele mai multe ori se
indreptau spre zone urbane.
La acestea se adauga tendinta de adoptare a unor valori si a unui stil de viata
occidental. Tinerele fete parasesc mai devreme familia naturala in incercarea
de a-si dobandi independenta financiara, tind sa isi inceapa activitatea
sexuala mai devreme si au mai multi parteneri de-a lungul vietii.
Mirajul unor castiguri facile in strainatate (ca manechine, dansatoare,
chelnerite) a atras multe fete in plasa retelelor de trafic de fiinte umane care
au devenit active in Romania dupa 1989 si a reprezentat pentru multe dintre
acestea poarta de intrare catre practicarea prostitutiei.
1.3 DELIMITARI CONCEPTUALE:
DefiniŃii ale prostituŃiei. In limba latina verbul "prostituo" inseamna actul
de expunere publica pentru si inainte de vanzare. Termenul avea doua
– 8 –
semnificaŃii principale: a oferi (a se oferi) si a sacrifica (a se sacrifica).
Plecand de la acest sens etimologic, majoritatea definiŃiilor vizeaza aspectul
comercial al traficarii trupului.
Definitia juridica se refera la fapta reprobabila a unei persoane care practica
relaŃii sexuale in scopul de a-si asigura diferite avantaje materiale. Codul
Penal roman califica prin articolul 328 prostituŃia ca un tip de infracŃiune
care consta in "Fapta persoanei care isi procura mijloacele de existenŃa sau
principalele mijloace de existenŃa practicand in acest scop raporturi sexuale
cu diferite persoane" fapta pedepsita inainte de 1993 cu inchisoare de la 3
luni la 3 ani, iar dupa aceasta data se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la
4 ani. Dar in toate Ńarile definiŃiile prostituŃiei din codurile juridice lasa sa se
intrevada faptul ca aceasta conduita sexuala este vazuta mai mult ca o
violare a moralitaŃii publice si nu ca o infracŃiune propriu-zisa. De aceea
sociologii si criminologii occidentali o incadreaza in asa-zisele "crime fara
victime". Pe de alta parte prostituŃia pare pentru majoritatea legislatiilor un
delict exclusiv feminin, desi ar trebui incriminate in egala masura actele de
prostituŃie comise de barbaŃi (prostituŃia masculina) si copii (prostituŃia
juvenila).
ProstituŃia masculina pare mai puŃin vizibila dar oricum exista. Dar pentru ca
societatea contemporana este caracterizata de proeminenŃa valorilor "culturii
masculine" si in care pozitiile de putere sunt acaparate de barbaŃi, actele cu
caracter imoral comise de femei sunt mult mai expuse aprobariului public si
mult mai sancŃionate decat cele savarsite de barbaŃi. Astfel barbaŃii domina
– 9 –
femeile in relaŃiile sexuale, economice si familiale, considerandu-le ca o
forma de proprietate sexuala ce trebuie interzisa altor barbaŃi.
Ei considera imoralitatea femeii mult mai culpabila si mai respingatoare
decat cea care caracterizeaza barbatul. De altfel, nu prostituŃia ca atare este
cea condamnata, ci femeia care este prostituata. Asta explica de ce
prostituŃia masculina in beneficiul femeilor este relativ mai rara. BarbaŃii
care se prostitueaza nu sunt condamnaŃi atat pentru caracterul imoral al
acestui act, cat pentru faptul ca isi asuma un rol preponderent feminin.
Cea mai simpla definitie a prostituŃiei o considera o forma de utilizare a
stimularii sexuale pentru a atinge scopuri nonsexuale. Alte definitii pun
accentul atat pe caracterul promiscuu al relatiei sexuale intretinute de cu
prostituatele, cat si pe finalitatea economica a activitatii intreprinse de
acestea. O astfel de definitie este urmatoarea: prostituŃia este o relaŃie intre o
femeie devalorizata din punct de vedere social si un client respectabil,
desfasurata intr-un aranjament economic destinat activitatii sexuale. Ca si in
cazul altor profesii din economiile de tip capitalist, prostituŃia implica forŃa
de munca a carei activitate are ca scop principal lupta pentru existenŃa.
Angajarea in relaŃii sexuale, la fel ca vanzarea de masini uzate, este o
tranzacŃie comerciala. Femeile, la fel ca masinile, sunt tratate ca marfuri sau
obiecte de vanzare, conform eticii societatii capitaliste. Unii autori chiar le
denumesc pe prostituate "lucratoare in industria sexului" (in engleza:
sexworkers).
– 10 –
O definitie clasica a fost elaborata de Geoffrey May care a caracterizat
prostituŃia prin urmatoarele trei componente:
a. plata primita in schimbul relaŃiei sexuale (poate consta in bani, diferite
daruri sau distracŃii)
b. promiscuitatea sau caracterul imoral al acestei relaŃii sexuale, asumata
in mod voluntar
c. indiferenŃa emotionala.
O definitie mai completa si mai relevanta a dat-o Jennifer James, numind
prostituŃia un schimb sexual in care recompensa include patru factori
principali:
a. banii (acestia trebuie consideraŃi ca o forma de schimb pur comercial
si neemoŃional)
b. numarul (mare) de parteneri sexuali
c. gradul de cunoastere a acestor parteneri
d. gradul de rafinament implicat in relaŃia sexuala.
Al doilea si al treilea factor diferenŃiaza aspectul moral al prostituarii de cel
legal, pentru ca o femeie care are prea multi parteneri de sex este etichetata
ca fiind o persoana imorala, in timp ce femeia care are prea mulŃi parteneri,
dar nu-i cunoaste dinainte, este definita ca fiind o prostituata. Ultimul factor,
ce se refera la gradul de rafinament al femeii, exprima faptul ca femeia in
cauza nu este prostituata daca foloseste strategii de "prostituŃie invizibila".
Aceasta forma de prostituŃie este mai puŃin expusa oprobriului public, faŃa
de cea agresiva cu caracter clasic, practicata la marginea strazii si
– 11 –
caracterizata de o subcultura distincta (haine Ńipatoare si fara gust, limbaj
ostentativ, obscen sau argotic, gesturi indecente etc.) Exista multe forme de
prostituŃie deghizata, chiar forme respectabile, pentru ca aceasta ocupaŃie sa
raspunda cat mai adecvat exigentelor impuse de societate. Localurile de lux
sau barurile de noapte angajeaza deseori "animatoare" (in Occident "B
girls") care Ńin companie clienŃilor stimulandu-i sa consume cat mai multa
bautura si primind un anumit procent pentru fiecare sticla comandata. Ele
sunt un fel de semiprostituate pentru ca pe de-o parte ele stimuleaza erotic
clienŃii, iar pe de alta parte nu sunt obligate si uneori chiar li se interzice sa
aiba relaŃii sexuale cu clienŃii. Si in alte profesii (balerine, dansatoare,
cantarete etc.) graniŃa dintre respectabilitate si prostituŃie este foarte labila.
Deci, prostituŃia feminina poate fi adesea disimulata in forme foarte subtile
si rafinate.
In ultima perioada, datorita raspandirii consumului de droguri in randul
prostituatelor din Occident, prostituŃia este definita si ca o forma de oferta
sexuala in schimbul banilor sau drogurilor.
Prostitutia poate fi numita un rau necesar. Termenul de prostituata a inceput
sa fie evitat si inlocuit cu persoana implicata in prostitutie dupa cuvantul
englez “sex worker”. In Romania, prostituŃia este cunoscuta de multa vreme
desi, ca urmare a influenŃelor orientale, in vechile hotare ale teritoriilor
romanesti femeia avea, cu puŃine exceptii, o lipsa de libertate totala, fiind
supusa complet dominaŃiei exercitate de parinŃi sau de soŃ. In pofida acestei
atitudini traditionale faŃa de femeie, in Evul Mediu prostituŃia era raspandita
– 12 –
atat in Moldova cat si in łara Romaneasca, asa cum consemneaza diferitele
marturii ale unor calatori straini si vechile cronici.
In vremea lui Voda Caragea, la Bucuresti, numarul de prostituate, denumite
kiramale si talanite, era atat de mare incat i s-a sugerat domnitorului sa
impuna taxe speciale pe comerŃul practicat de ele, ceea ce i-a adus, se pare,
venituri insemnate. O data cu raspandirea prostituŃiei au capatat o larga
raspandire si bolile, din care sifilisul a avut efecte devastatoare, fapt
remarcat si de medicii romani in perioada de dezvoltare a igienei si
medicinei publice. Regimul comunist, prin rigorile sale impuse de "morala
de tip nou", a pus capat prostituŃiei legalizate, dar n-a putut impiedica
practicarea ei.
Date fiind privaŃiunile materiale si tentaŃiile oferite de aceasta profesie,
numeroase tinere practicau prostituŃia cu strainii, in restaurante, baruri si
hoteluri de lux, vazand in turistii straini pe singurii barbaŃi capabili sa le
ofere castiguri si avantaje materiale substanŃiale, eventual o oferta de
casatorie. Alteori chiar organele de represiune stimulau prostituŃia, utilizando
in scopuri politice, cooperand cu profesionistele pentru a obŃine informaŃii
despre straini. Dupa revoluŃia din 1989, prostituŃia a iesit la lumina si a
inceput sa se vorbeasca din ce in ce mai mult despre ea. Desi majoritatea
oamenilor nu o mai considera un subiect “taboo”, nu s-a pus problema
deficitului de educaŃie sexuala pe care il avea Ńara noastra.
Tocmai de aceea numarul persoanelor infectate cu HIV, Hepatita B si alte
boli cu transmitere sexuala a crescut considerabil. Prostitutia s-a practicat si
– 13 –
se practica in marile unitaŃi hoteliere situate in zone cu mare trafic turistic
cum sunt: ConstanŃa, Timisoara, Braila, GalaŃi, Arad, Oradea, Baia Mare,
Suceava, Brasov, Predeal si, bineinteles, Bucuresti, in principalele sale
hoteluri sau stabilimente de distracŃie. Au patruns totodata in Romania reŃele
internationale ale traficului de carne vie, care, sub emblema inofensiva a
unor firme care cauta dansatoare, manechine sau alte lucratoare pentru
strainatate, recruteaza prostituate pentru diferite Ńari (in special Turcia,
Grecia, Italia, FranŃa si Germania). Multe tinere ajunse in strainatate prin
intermediul acestor firme au constatat ca de fapt semnasera un contract
pentru practicarea prostituŃiei.
Cauzele prostituŃiei in Romania par sa contrazica ideile acelor sociologi din
Occident care susŃin ca acest fenomen nu este dependent de presiunile
economice. PuŃinele cercetari facute in Romania au permis identificarea
urmatorilor factori care determina angajarea unor tinere in prostituŃie:
1. somajul – in condiŃiile procesului de restructurare a unor intreprinderi
sau santiere sau in cazul incetarii activitŃii acestora numeroase tinere
(mai ales muncitoarele necalificate si absolventele fostelor licee cu
profil industrial) nu mai pot gasi de lucru in alta parte, alegand calea
prostituŃiei ca fiind unicul mijloc de subzistenta
2. nivelul scazut al salariilor si condiŃiile grele de munca – multe
prostituate tinere au parinti batrani in intretinere si ele insele au o
situaŃie familiala grea, fiind abandonate de soŃi, divorŃate, cu copii
mici de crescut, deoarece si-au intemeiat familii foarte devreme, cand
opŃiunea pentru casatorie a fost complet lipsita de discernamant
– 14 –
3. climatul educaŃional deficitar – in familiile de unde provin ambii
parinti sau numai unul din ei consuma excesiv alcool, conflictele si
bataile sunt permanente, lipsa afecŃiunii parentale este o constanta.
Afinitatea cu subculturi infractionale a parintilor determina episoade
traumatice in care tanara poate fi implicata (viol, adesea comis chiar
de tata sau de concubinul mamei, maltratare, abuz si alungarea de
acasa). La acestea se adauga lipsa de supraveghere, abandonul scolar,
intrarea intr-un anturaj favorabil prostituŃiei (o prietena care sunt deja
in acest domeniu)
4. proxenetii sau codosii – la andemnul acestora se face recrutarea in
prostituŃie. Acest factor stimuleaza si precipita procesul angajarii in
prostituŃie. Exista o mare varietate a modalitatilor de recrutare prin
intermediul acestor persoane, de la indemnurile propriilor "iubiti" ai
tinerelor pana la ademenirea exercitata de diferite persoane cu care
acestea vin in contact (patronii unitatilor in care lucreaza, proprietarii
camerelor inchiriate de ele sau chiar unele rude mai varstnice).
Angajarea pe calea prostituŃiei, in Romania, este mediata de numerosi alŃi
factori predispozanŃi printre care:
esecul familial personal (multe prostituate sunt divortate)
angajarea in viaŃa sexuala la varste foarte fragede (15 ani sau chiar
mai devreme)
agresare sexuala precedenta (violate in copilarie sau adolescenta)
– 15 –
practicarea unor meserii cu "afinitate ocupationala" faŃa de cea de
prostituata (chelnerite, cadre de deservire in unitati de alimentare
publica)
atracŃia exercitata de o meserie "interesanta", lipsita de rutina si
dificultatile ocupaŃiei cotidiene, si care promite o serie de avantaje:
venituri mari, posibilitati de distracŃie sporite, intalnirea unor oameni
interesanŃi etc.
1.4 NOTIUNI DESPRE SEXUALITATEA UMANA:
Sexualitatea umana in general si cea devianta in special reprezinta o tematica
fascinanta, care angajeaza deopotriva judecaŃi morale si evaluari stiinŃifice.
Orice discuŃie in acest domeniu implica referiri la moralitate, moravuri,
tradiŃii si obiceiuri aparŃinand unei societaŃi. Astfel sexualitatea nu este
numai o problema de biologie umana, ci o problematica cu conŃinut social si
cultural, care intra in aria de preocupari a sociologilor, psihologilor,
psihiatrilor, antropologilor, istoricilor si juristilor.
O lunga perioada de timp problemele legate de sexualitatea umana au fost
supuse prejudecatilor conform carora orice discuŃie despre sex era calificata
ca fiind imorala, indecenta sau opusa convenŃiilor lumii sociale. Aceste
prejudecati corespundeau de fapt unui gen de "castrare intelectuala" aflata in
concordanta cu spiritul lumii burgheze. O mare parte din ele transpar si
astazi in atitudinile unor categorii de public pentru care sexualitatea
reprezinta o problema prea intima si prea "secreta" pentru a fi un subiect de
interes colectiv. Bineinteles, multe din prejudecatile de altadata au fost
– 16 –
inlaturate o data cu larga raspandire a mesajelor mass-media cu privire la sex
si cu amplificarea preocuparilor in domeniul educaŃiei sexuale.
Spre deosebire de sexualitatea pur biologica caracteristica regnului animal,
sexualitatea umana este marcata de influenŃa factorilor sociali si culturali, de
presiunile exercitate de normele si valorile sociale, care controleaza
impulsurile strict biologice si le canalizeaza spre cai dezirabile din punct de
vedere social. ViaŃa sexuala a omului este mai puŃin o funcŃie a unor
necesitati biologice pure si mai mult o expresie a conduitelor si atitudinilor
modelate de societate. Data fiind diversitatea si variabilitatea culturala nu se
poate spune ca exista un singur model cultural al sexualitaŃii umane in
funcŃie de care sa se poata judeca "abaterile" sau formele de "devianŃa", ci
exista o pluralitate de modele in raport cu care devianŃa sexuala devine o
noŃiune relativa, astfel ca ceea ce intr-o anumita societate poarta eticheta de
deviant, in alte societaŃi sau perioade istorice este definit ca un fenomen
normal.Chiar si in cadrul aceleiasi societaŃi exista forme variabile de
sexualitate si grade diferite de toleranŃa faŃa de abaterile de la modelul
evaluat ca fiind socialmente dezirabil.
ViaŃa sexuala se imbina cu intreaga istorie si evoluŃie umana. In tot cursul
istoriei umanitaŃii sexualitatea s-a aflat intr-o stransa legatura cu magia,
religia si tradiŃiile legate de cultul sacrului. Marile zeiŃe asiatice erau
divinitaŃi ale rodniciei si fertilitaŃii, slujite atat de fecioare, cat si de
curtezane. Orice femeie trebuia sa petreaca cel puŃin o noapte in templul
zeitei babiloniene Myllita practicand orgia cu caracter sacru. La una din
populatiile africane nuntile si nasterile gemenilor se sarbatoreau prin orgii.
– 17 –
In Prusia orientala exista obiceiul ca o femeie goala sa mearga pe camp si sa
semene mazarea. In Finlanda, semintele erau aduse la camp in camasa
menstruala, in pantoful unei prostituate sau in ciorapul unui bastard pentru
ca, prin contactul cu obiecte purtate de persoane erotizate, ele sa-si sporeasca
rodnicia. In unele ritualuri indiene, boabele de orez intruchipau sperma
fecundatoare. In China cu multa vreme in urma tinerii si tinerele intretineau
in timpul primaverii raporturi sexuale direct pe pamantul gol avand
convingerea ca actul lor favorizeaza germinatia. In Romania "paparudele"
(femei nude) se cufundau in apa pentru a inlatura seceta.
In Evul Mediu sexualitatea a fost influenŃata in mare masura de dogmele
religioase ale Bisericii catolice. Astfel erau condamnate placerea erotica si
relatiile sexuale, acordand o inalta pretuire virginitatii, castitatii si
celibatului. Singura justificare a sexualitatii o reprezenta procrearea,
sexualitatea ca atare fiind considerata o dorinta carnala cu caracter animalic,
care impiedica mantuirea sufletului.Reglementarile cu privire la sexualitate
elaborate de biserica crestina au modelat in cea mai mare masura
convingerile si normele extistente in societatile moderne ori contemporane.
Ideile cu privire la pacat si rusine in materie de sex, opinia larg raspandita ca
sexualitatea are un caracter privat, sacru, motiv pentru care viaŃa intima a
indivizilor trebuie ascunsa indiscretiei publice, reglementarile si normele cu
privire la moralitatea comportamentului sexual nu sunt altceva decat preluari
ale vechilor argumente religioase care considerau problema sexualitatii un
rezultat si o sursa a "raului", a pacatului, a elementelor impure. Spre
deosebire de alte societati, in care sexualitatea era considerata o sursa de
– 18 –
regenerare, in societatea occidentala ea era asociata cu pacatul si viciul. In
Evul Mediu teologii considerau ca orice alta pozitie in afara celei permise
(barbatul deasupra, iar femeia dedesubt) semnifica o "lucrare a Satanei".
In pofida acestor reglementari severe, sexualitatea era larg raspandita si
practicata chiar de preoti, chiar in formele ei cele mai deviante. Manastirile
erau adevarate "case de pierzanie" deseori, unde se practicau cele mai
perverse acte sexuale.
Dintre toate ariile de devianŃa sexuala, prostituŃia a capatat cel mai mult
atenŃia si interesul profesional al sociologilor. Un asemenea subiect pare
justificat din mai multe raŃiuni. In primul rand, prostituŃia este o profesie,
"cea mai veche din lume", o ocupaŃie la fel ca oricare alta, caracterizata de
metode, tehnici, stiluri de viaŃa si strategii de lucru, grupuri profesionale,
forme de specializare, norme si valori distincte.
In al doilea rand, prostituŃia, instituŃionalizata sau neinstituŃionalizata
reprezinta o problema sociala importanta cu aspecte morale, juridice,
religioase, medicale, economice si culturale. In al treilea rand prostituŃia este
unul din cele mai bune exemple pentru analiza evoluŃiei in timp a definiŃiilor
in materie de "devianta sexuala", orice conduita etichetata ca fiind devianta
avand un caracter relativ pentru ca depinde de norme si tradiŃii.
Unii sociologi considera ca prostituŃia exercita o serie de funcŃii benefice
pentru socializarea sexualitaŃii in direcŃii dezirabile, dar alŃii o apreciaza ca
pe o problema sociala pentru ca implica imoralitatea (sexualitatea de tip
comercial), exploatarea corpului femeii in beneficiul barbatului, asocierea ei
– 19 –
cu alte activitaŃi ilegitime (infractiunea, traficul de droguri) si raspandirea de
boli venerice si a bolii SIDA.
1.5 EXPLICATII PSIHOLOGICE SI PSIHIATRICE ALE
PROSTITUTIEI:
Dupa tezele psihanalizei freudiene, intrarea in lumea prostituŃiei este
determinata de experienŃele unei copilarii timpurii caracterizate de
sentimentul ambivalent al "urii" faŃa de tata sau al "dragostei excesive" faŃa
de el, generat de "complexul Electrei". ReprezentanŃii psihanalizei au definit
tipul de prostituata obisnuita ca fiind dominata de un gen de "nevroza",
constand in manifestarea unor tendinŃe masochiste, mentalitaŃi infantile si
prezentand sentimente contradictorii faŃa de barbaŃi: ura, afecŃiune sau mila.
Cu cat sentimentul dragostei protectoare din familie este mai scazut, cu atat
creste probabilitatea alegerii unor forme de sexualitate "deviante" faŃa de
calea "normala".
Pornind tot de la tezele formulate de S.Freud, unele teorii psihologice cu
privire la prostituŃie accentueaza rolul episoadelor traumatice din timpul
copilariei (brutalizare, maltratare, viol, incest, respingere parentala,
deprivare afectiva, existenta unui camin familial dezorganizat). In SUA au
fost efectuate diferite cercetari pentru a verifica psihismul prostituatelor.
Unele studii de exemplu au aratat ca, exceptand prostituatele de lux,
prostituatele de strada se caracterizeaza prin scoruri de inteligenŃa cu mult
inferioare femeilor din lumea asa-zis "respectabila". Studiile mai recente au
aratat, dimpotriva, ca in general prostituatele au o inteligenta medie, dar sunt
– 20 –
caracterizate de nivele de instructie scazute. Conform altor evaluari o mare
parte din prostituate sunt frigide sau erau frigide inainte de a se angaja in
prostituŃie.
Evitarea implicarii emoŃionale si refuzul de a impartasi placerea sexuala sunt
mijloace profesionale prin intermediul carora prostituatele pot controla mai
bine caracterul comercial al relaŃiei sexuale intreŃinute cu clienŃii. Unele
prostituate declara ca atunci cand au relaŃii cu clienŃii se gandesc la alte
lucruri, fara a se implica afectiv in actul sexual. Apare astfel o contradicŃie
intre rolul sexual si cel comercial, care determina tulburari psihice si chiar
probleme fizice. Dincolo de latura ei comerciala, sexualitatea poate deveni
ceva fara nici o semnificaŃie pentru o prostituata, care se transforma intr-o
persoana "asexuata" ce-si interzice sa aiba orgasm cu clienŃii.
Aceasta poate determina, dupa studii medicale, o congestie pelviana cronica,
boala profesionala frecventa la prostituate. Ipoteza conform careia
prostituatele sunt cele mai multe nimfomane este eronata, pentru ca placerea
nu face parte din practica profesionala.
Prostituatele traiesc intr-un mediu caracterizat de duritate si stres emoŃional,
ceea ce le face deseori imune la sentimente personale si contradictorii: ura
impotriva ipocriziei barbaŃilor si a femeilor respectabile si dorinŃa de a
reveni in societatea legitima. Teama permanenta de proxeneti sau de cei care
patroneaza prostituŃia (membrii organizatiilor criminale) si absenŃa
perspectivelor de viitor duce la consumul de droguri si alcool, ceea ce le face
si mai vulnerabile si dependente de lumea infractionala.
– 21 –
Adesea prostituatele adopta o atitudine dezorientata si chiar distructiva faŃa
de sine, ca rezultat al practicarii unei ocupaŃii stigmatizate social si
condamnate moral.
Ele sunt capabile sa constientizeze imaginea degradanta cu care sunt
asociate, stiind ca sunt dorite doar in calitate de "corpuri" inchiriate pentru
placere, nu si in calitate de persoane definite de alte calitati. Aceasta
determina o incapacitate de comunicare cu ceilalŃi, inchiderea intr-o lume
interioara in care predomina sentimentele de singuratate, devalorizare,
dispreŃ faŃa de ceilalti si de sine si culpa. Alte prostituate, mai puŃine, reusesc
sa desparta rolul comercial de identitatea de sine, prin tehnici de
"raŃionalizare" si "neutralizare": Ele apreciaza ca meseria lor este utila
societaŃii, ca ele presteaza de fapt un "serviciu" social sau ca toŃi cei care
condamna prostituŃia, mai ales barbaŃii, sunt persoane ipocrite care una spun
si alta fac. Cele care nu reusesc sa adopte asemenea tehnici ajung la
frecvente stari de depresiune, care determina tentative de sinucidere sau
automutilare.
Au fost considerate trei categorii de prostituate:
a. prostituate apartinand subculturilor criminale (antrenate in lumea
drogurilor si a actelor ilicite, avand o atitudine critica faŃa de ipocrizia
lumii convenŃionale)
b. prostituate care traiesc la graniŃa a doua lumi (fac parte din clasa
mijlocie, sunt maritate, au copii, dar avand barbaŃi someri sunt nevoite
– 22 –
sa recurga la prostituŃie; ele disting clar intre lumea promiscua a
prostituŃiei si cea definita de moralitate)
c. prostituate alienate (n-au nici un fel de orientare valorica, fiind
dezorientate, "anomice" si traiesc o viaŃa lipsita de semnificaŃie pentru
ele).
1.6 TEORII SI CERCETARI PSIHOLOGICE IN DOMENIUL
PROSTITUTIEI:
Sociologii au abordat cu precadere cauzele sociale ale genezei si raspandirii
prostituŃiei si au conturat principalele componente si ierarhii ale
subculturilor prostituŃiei. Sociologii americani au studiat initial prostituŃia in
legatura cu procesul de dislocare a familiei traditionale si vietii comunitare,
determinate de procesul de urbanizare si imigrare, care provoaca
"demoralizarea", "marginalizarea", "anomia", "alienarea" si "lipsa de
ajustare" a indivizilor, implicit a femeilor nevoite sa se prostitueze. Alte
interpretari teoretice ale prostituŃiei au aratat ca ea este determinata de
episoade traumatice intervenite in cursul copilariei, deprivarea afectiva, lipsa
de resurse, educatia in cadrul unor familii ale caror norme tolereaza si chiar
incurajeaza prostituŃia. Conform cu paradigma lui Robert Merton, prostituŃia
este un gen de comportament "inovator" determinat de o stare de anomie, de
lipsa unor mijloace legitime pentru a realiza scopuri dezirabile social, ceea
ce implica folosirea unor mijloace ilegitime. Iata cateva din teoriile ce
incearca sa explice cauzele si motivatiile prostituŃiei:
– 23 –
1. teoria alienarii – a luat ca premisa exploatarea femeii si a prostituatei
in societatea capitalista si, implicit, "instrainarea" prostituatelor de
societatea legitima
2. teoria asocierii diferenŃiale si invaŃarii subculturale – conform acestei
teorii prostituŃia este un rezultat al iniŃierii de catre membrii acestei
subculturi, al familiarizarii treptate cu normele, valorile si stilurile de
viaŃa
3. teoria controlului social – explica prostituŃia ca efect al atitudinilor
contradictorii fata de o asemenea instituŃie, existand tari, cum este
cazul Statelor Unite, unde in unele arii (Nevada) ea este permisa si in
altele nu.
Alaturi de aceste teorii au mai fost elaborate diferite ipoteze explicative cu
privire la factorii structurali si cauzele generale care determina raspandirea
prostituŃiei in societatile contemporane. De exemplu, reprimarea sexualitatii,
interzicerea sexualitatii premaritale si a discuŃiilor despre sexualitate, lipsa
de gratificatie sexuala oferita de familie, susŃinerea acestei instituŃii de o
parte importanta a opiniei publice, ideologia sexista etc. Aceste teorii si
ipoteze au dus la apariŃia unor sisteme de interpretare teoretica a prostituŃiei:
concepŃia functionalista, teoria conflictului social si concepŃia
interactionismului simbolic.
– 24 –
1.7 SINDROMUL STRESULUI POST-TRAUMATIC LA
PROSTITUATE:
Cea mai veche meserie din lume poate fi si cea mai traumatizanta. Un studiu
recent a aratat ca una din bolile serioase care rezulta din expunerea la
pericolul fizic este mai comuna prostituatelor decat soldaŃilor care au
participat la razboaie si au scapat cu viaŃa. Aceasta boala, numita stres posttraumatic,
este echivalentul modern al socului exploziilor sau oboselii din
timpul luptelor. Ea lasa supravieŃuitorii pericolului amorŃiŃi emoŃional si
torturaŃi de cosmaruri repetate si de aduceri aminte, deseori pe perioade de
decenii intregi. Intr-un studiu cerecatatorii au intervievat aproape 500 de
prostituate din intreaga lume si au descoperit ca doua treimi din ele sufereau
de stres post-traumatic. Aceeasi boala se regaseste insa la mai puŃin de 5%
din intreaga populaŃie, iar studiile facute asupra veteranilor razboiului din
Vietnam arata ca aceasta tulburare poate fi diagnosticata la 20-30% dintre ei.
Dr. Melissa Farley, psiholog si cercetator la centrul medical Kaiser din San
Francisco, care a condus acest studiu impreuna cu colegi ai sai din Turcia si
Africa a afirmat ca prostituŃia trebuie privita in primul rand ca "un generator
de stres traumatic in sine".
Echipa dr. Farley a intervievat barbaŃi si femei prostituate cu varsta intre 12
si 61 de ani care munceau pe strazi sau in bordeluri in San Francisco si in
alte sase orase mari din Europa, Asia si Africa. Marea majoritate au relatat
faptul ca fusesera maltratate fizic sau sexual repetat si constant in timpul
orelor de munca. Folosind o scala dezvoltata de oamenii de stiinŃa care au
studiat stresul post-traumatic la soldaŃi, echipa dr. Farley a descoperit ca
– 25 –
prostituatele aveau o forma chiar puŃin mai grava decat cea a veteranilor din
Vietnam. (The New York Times – 1998).
Aceasta tulburare, stresul post-traumatic este o reacŃie psihologica la traume
extreme fizice si emoŃionale. Simptomele sunt anxietate acuta, depresie,
insomnii, iritabilitate, flash-back-uri, amortire emotionala si o stare de
hiperalerta emotionala si fizica.
Un alt studiu efectuat pe 475 de persoane aflate in prostituŃie (femei, barbaŃi
si transsexuali) in cinci tari (Africa de Sud, Tailanda, Turcia, SUA si
Zambia) a aratat ca: 62% au afirmat ca fusesera violate in prostituŃie, 73%
au afirmat ca fusesera maltratate fizic in timpul prostituarii, 72% nu aveau
locuinŃa proprie sau nu avusesera pana de curand, 92% au spus ca vroiau sa
iasa din prostituŃie imediat.
Aceste persoane care vroiau sa paraseasca prostituŃia au spus si de ce ar avea
nevoie pentru a face asta: o locuinŃa sau un adapost sigur (73%), reorientare
profesionala (70%) si ingrijiri medicale (50%). Din toate cele 475 de
persoane aflate in prostituŃie in cele cinci Ńari 67% puteau fi diagnosticati cu
stres post-traumatic (PTSD) O alta statistica arataca 83% dintre prostituate
sunt victimele unui atac cu arme.
Multe din problemele de sanatate ale femeilor din prostituŃie sunt un rezultat
direct al violenŃei. De exemplu, catorva femei li s-au rupt coastele din
violenŃa politiei, o femeie din San Francisco si-a fracturat soldul sarind
dintr-o masina cand un client a incercat sa o rapeasca. Multe femei au dinŃi
scosi de catre clienti sau proxeneti (Melissa Farley).
– 26 –
1.8 PROSTITUTIA CA EXPRESIE A DISCRIMINARII FEMEII SI
MISCAREA ABOLITIONISTA”
Reprezentantele miscarilor feministe observa ca in general legile elaborate
impotriva prostituŃiei discrimineaza femeile. Pentru unele feministe femeile
ar trebui sa aiba dreptul legal de a-si comercializa sexul daca doresc acest
lucru si chiar sa devina clientele unor stabilimente unde profesia de
prostituata este exercitata de barbaŃi. O parte din prostituatele din Ńarile
occidentale au fondat diferite asociaŃii si organizaŃii, cum sunt "COYOTE"
(Call Off Your Old Tired Ethics – InlaturaŃi vechea voastra morala rasuflata)
in SUA, "Aspasia" in Elvetia etc.
Aceste organizatii isi axeaza acŃiunile pe ideea ca legile represive cu privire
la prostituŃie vizeaza prostituatele si doar intr-o masura limitata clienŃii. Pe
de alta parte ele solicita legalizarea ocupatiei de prostituata. Cele mai multe
acuzaŃii sunt adresate organelor de represiune iar aceste acuze sunt deseori
reale. Statisticile oficiale demonstreaza ca arestarea si sancŃionarea
prostituatelor este arbitrara, vizand mai degraba acuzaŃia de imoralitate,
vagabondaj, tulburarea ordinii publice, decat comercializarea sexului. Cel
mai frecvent sunt arestate prostituatele cele mai tinere, fara experienta, care
"fac trotuarul" si cele care se afla sub efectul drogurilor si alcoolului.
Majoritatea acestor prostituate provin din familii sarace, lipsite de resurse de
supravieŃuire. Riscul cel mai mic de a fi arestate il au prostituatele "de lux",
asa-numitele "call girls" protejate de clienŃii lor. In acelasi timp desi
apreciata ca o 'crima fara victima' prostituŃia implica riscul de agresiune,
– 27 –
maltratare si viol. Dar desi aceste acte sunt aduse la cunostinŃa autoritatilor
ele sunt ignorate pentru ca reclamaŃiile sunt facute de femei "imorale", pe
care nu se poate pune temei.
Aplicarea legii in cazurile de prostituŃie implica deseori politistii,
informatorii (din randul carora fac parte uneori chiar prostituatele),
autoritatile medicale etc. O prostituata de strada poate fi arestata chiar pentru
insultarea unui politist sau pentru ca refuza sa intretina relaŃii sexuale cu el.
Legea se aplica astfel dupa bunul plac al poliŃistilor. Prostituatele pot fi
arestate si sancŃionate si daca sunt reclamate de clienŃii care apreciaza ca au
platit pentru un serviciu considerat nesatisfacator. Spre deosebire de
prostituate, clienŃii sunt trataŃi ca persoane respectabile, care isi indeplinesc
datoriile civice si nu incalca morala publica. Desi unele Ńari au sancŃiuni
legale speciale impotriva clienŃilor acestea se aplica foarte rar sau deloc, mai
ales daca ei fac parte din categorii sociale favorizate.
Aceste discriminari exprima de fapt atitudinile tradiŃionale ale barbaŃilor faŃa
de femeie, considerata deseori un simplu "obiect" util pentru satisfacerea
dorinŃelor sexuale. Astfel, oricat ar incerca legile represive sa puna capat
prostituŃiei feminine, ea va continua sa existe tot atata vreme cat se vor
menŃine si atitudinile de discriminare a femeii.
Primele organizaŃii abolitioniste au aparut in Anglia si in Elvetia,
determinand ulterior infiinŃarea unor organizatii similare si in alte tari, unite
sub egida comuna a Federatiei Internationale Abolitioniste. Scopul principal
al acestei federatii consta in primul rand in eliminarea oricarei reglementari
– 28 –
legale a acestei ocupatii si apoi in eliminarea oricarei forme de prostituŃie.
Printre alte obiective vizate de aceasta Federatie se numara:
eliminarea oricarei forme de exploatare sexuala a femeii
interzicerea traficului de femei si copii
interzicerea "sclaviei sexuale" create de militari in Ńarile ocupate
interzicerea tursimului sexual
sanctionarea severa a clientilor
Federatia a contribuit cu resurse financiare importante la punerea in aplicare
a unor proiecte de sprijin a femeilor si copiilor vulnerabili la prostituŃie (in
India, Brazilia, Franta, tari din Asia). Ca urmare a acŃiunilor intreprinse de
miscarile aboliŃioniste guvernele multor Ńari si-au reconsiderat politica legata
de prostituŃie, adeseori intr-un sens contrar celui dorit de aceste miscari.
1.9 SOCIALIZAREA IN CARIERA SI ROLUL DE PROSTITUATA:
Intrarea in lumea prostituŃiei implica in general trei categorii de factori:
factori predispozanti = antecedentele biografiei sociale a viitoarei
prostituate (traume ale copilariei, atitudinea parintilor faŃa de
prostituŃie etc.)
factori cu rol de atracŃie = implica compararea avantajelor practicarii
prostituŃiei cu dezavantajele alegerii altei ocupaŃii (muncitoare,
funcŃionara – prostituata)
– 29 –
factori precipitanŃi = presiunile exercitate de condiŃii de dificultate
economica, absenŃa unei oportunitaŃi economice, incitaŃii ale unor
persoane care aparŃin deja lumii prostituŃiei etc.
Intrarea in profesie este condiŃionata de un proces de ucenicie sau de
socializare profesionala, in cursul caruia nou-venita invaŃa principalele
deprinderi, tehnici si "trucuri" cu caracter profesional, atat cele cu caracter
sexual propriu-zis, ca si cele care se referala racolarea si controlul clienŃlor,
evitarea agresunilor si furturilor, modul de raportare faŃa de poliŃisti,
administrarea veniturilor etc.
Sociologul James Bryan intervievand treizeci si trei de prostituate de lux
din L.A. si chestionand caŃiva proxeneŃi, a oferit o descriere detaliata a
etapelor procesului de ucenicie in profesia de prostituata:
a. contactarea unei profesioniste (o alta prostituata) sau a unui
profesionist (proxenet) care fac parte din lumea prostituŃiei
b. supunerea novicei la un "antrenament" profesional de circa 2-3 luni de
zile, in cursul carora este incredinŃata altei prostituate cu experienŃa,
dar sub supravegherea directa a proxenetului
c. invaŃarea principalelor norme, reguli si valori profesionale
Alte componente ale socializarii profesionale implica cunostinŃe despre
modurile de raportare interpersonala faŃa de clienŃi si "gusturile" acestora,
igiena fizica si sexuala, consumul de droguri si alcool, modul de obŃinere a
acestora etc. Foarte puŃine informaŃii ii sunt oferite novicei in legatura cu
tehnicile sexuale, cu excepŃia incurajarii ei de a practica, intre altele, si sexul
– 30 –
oral. Sfarsitul perioadei de ucenicie poate fi o reflectare a unor tensiuni in
relaŃiile interpersonale intervenite intre novice si "antrenoarea" sa ori intre ea
si proxenetul care o patroneaza. Finalizarea coincide in multe cazuri cu o
decizie definitiva de intrare in lumea prostituŃiei determinata de castigul
financiar obŃinut si de succesul la clienti.
In general, ocupaŃia de prostituata implica o cariera scurta, valoarea ei ca
"marfa" depreciindu-se o data cu varsta, cu inevitabilele "stigmate" ale
imbatranirii, accelerate de consumul de alcool si droguri. O cariera
profesionala in lumea prostituŃiei poate dura intre cinci si cincisprezece ani.
La 35-40 de ani, o prostituata este deja prea "batrana" pentru a mai practica
profesia. Iesirea din "bransa" este totusi extrem de dificila, deoarece celor
mai multor prostituate le lipsesc orice alte capacitati sau forme de calificare
profesionala, care sa le permita reinserŃia sociala.
In unele cazuri iesirea din cariera este facilitata de casatoria cu unul dintre
clienti, iar in altele este determinata de ameninŃarea aplicarii unor sancŃiuni
severe de catre poliŃie si justiŃie sau de alte evenimente inevitabile in
prostituŃie: violuri, agresiuni, crime, contactarea unor boli infecŃioase etc.
1.10 CAUZE SI MOTIVATII ALE EXERCITARII PROSTITUTIEI:
ProstituŃia nu este determinata, asa cum se crede de obicei, numai de cauze
economice, ci implica cel puŃin trei probleme strans legate intre ele:
– 31 –
a. cauzele existenŃei prostituŃiei ca instituŃie
b. cauzele raspandirii si frecvenŃei prostituŃiei
c. cauzele individuale in virtutea carora cineva devine client sau prostituata.
ExplicaŃii psihologice si psihiatrice ale prostituŃiei
Dupa tezele psihanalizei freudiene, intrarea in lumea prostituŃiei este determinata
de experienŃele unei copilarii timpurii caracterizate de sentimentul ambivalent al
"urii" faŃa de tata sau al "dragostei excesive" fata de el, generat de "complexul
Electrei".
Reprezentantii psihanalzei au dfinit tipul de prostituata obisnuita ca fiind
dominata de un gen de "nevroza", constand in manifestarea unor tendinte
masochiste, mentalitati infantile si prezentind sentimente contradictorii fata de
barbaŃi: ura, afectiune sau mila. Cu cit sentimentul dragostei protectoare din
familie este mai scazut, cu atit creste probabilitatea alegerii unor forme de
sexualitate "deviante" fata de calea "normala".
Pornind tot de la tezele formulate de S.Freud, unele teorii psihologice cu privire
la prostituŃie accentueaza rolul episoadelor traumatice din timpul copilariei
(brutalizare, maltratare, viol, respingere parentala, deprivare afectiva, existenta
unui camin familial dezorganizat). Au fost efectuate diferite cercetari pentru a
verifica psihismul prostituatelor. Unele studii de exemplu au aratat ca, exceptind
prostituatele de lux, prostituatele de strada se caracterizeaza prin scoruri de
inteligenta cu mult inferioare femeilor din lumea asa-zis "respectabila".
– 32 –
Studiile mai recente au aratat, dimpotriva, ca in general prostituatele au o
inteligenta medie, dar sunt caracterizate de nivele de instructie scazute. Conform
altor evaluari o mare parte din prostituate sunt frigide sau erau frigide inainte de a
se angaja in prostituŃie. Evitarea implicarii emotionale si refuzul de a impartasi
placerea sexuala sunt mijloace profesionale prin intermediul carora prostituatele
pot controla mai bine caracterul comercial al relaŃiei sexuale intreŃinute cu
clienŃii. Unele prostituate declara ca atunci cand au relaŃii cu clienŃii se gandesc la
alte lucruri, fara a se implica afectiv in actul sexual.
Apare astfel o contradictie intre rolul sexual si cel comercial, care determina
tulburari psihice si chiar probleme fizice. Dincolo de latura ei comerciala,
sexualitatea poate deveni ceva fara nici o semnificatie pentru o prostituata, care
se transforma intr-o persoana "asexuata" ce-si interzice sa aiba orgasm cu clienŃii.
Aceasta poate determina, dupa studii medicale, o congestie pelviana cronica,
boala profesionala frecventa la prostituate. Ipoteza conform careia prostituatele
sunt cele mai multe nimfomane este eronata, pentru ca placerea nu face parte din
practica profesionala.
Prostituatele traiesc intr-un mediu caracterizat de duritate si stres emoŃional, ceea
ce le face deseori imune la sentimente personale si contradictorii: ura impotriva
ipocriziei barbaŃilor si a femeilor respectabile si dorinta de a reveni in societatea
legitima. Teama permanenta de proxeneti sau de cei care patroneaza prostituŃia
(membrii organizatiilor criminale) si absenŃa perspectivelor de viitor duce la
consumul de droguri si alcool, ceea ce le face si mai vulnerabile si dependente de
lumea infractionala.
– 33 –
Cel mai important aspect al personalitaŃii unei prostituate este imaginea de sine.
Adesea prostituatele adopta o atitudine dezorientata si chiar distructiva fata de
sine, ca rezultat al practicarii unei ocupatii stigmatizate social si condamnate
moral. Ele sunt capabile sa constientizeze imaginea degradanta cu care sunt
asociate, stiind ca sunt dorite doar in calitate de "corpuri" inchiriate pentru
placere, nu si in calitate de persoane definite de alte calitati. Aceasta determina o
incapacitate de comunicare cu ceilalti, inchiderea intr-o lume interioara in care
predomina sentimentele de singuratate, devalorizare, dispret fata de ceilalti si de
sine.
Alte prostituate, mai puŃine, reusesc sa desparta rolul comercial de identitatea de
sine, prin tehnici de "rationalizare" si "neutralizare": ele apreciaza ca meseria lor
este utila societatii, ca ele presteaza de fapt un "serviciu" social sau ca toŃi cei
care condamna prostituŃia, mai ales barbaŃii, sunt persoane ipocrite care una spun
si alta fac. Cele care nu reusesc sa adopte asemenea tehnici ajung la frecvente
stari de depresiune, care determina tentative de sinucidere sau automutilare.
Au fost considerate trei categorii de prostituate:
a. prostituate apartinind subculturilor criminale (antrenate in lumea drogurilor si a
actelor ilicite, avind o atitudine critica fata de ipocrizia lumii conventionale)
b. prostituate care traiesc la granita a doua lumi (fac parte din clasa mijlocie, sunt
maritate, au copii, dar avand barbaŃi someri sunt nevoite sa recurga la prostituŃie;
ele disting clar intre lumea promiscua a prostituŃiei si cea definita de moralitate)
– 34 –
c. prostituate alienate (n-au nici un fel de orientare valorica, fiind dezorientate,
"anomice" si traiesc o viaŃa lipsita de semnificatie pentru ele).
1.11 CERCETARI IN DOMENIU:
In diverse societati tradiŃionale prostituŃia nu numai ca nu era condamnata
dar constituie o parte integranta a modului lor de viaŃa, a riturilor si
ceremoniilor religioase. Vechii locuitori ai bazinului Mediteranei, Africa de
Vest si India de Sud o considerau chiar o practica sacra, dedicata slavei
zeilor. Prima forma de prostituŃie organizata din istorie este "prostituŃia de
templu" practicata in locurile de rugaciune, ca o jertfa adusa zeitatilor. O alta
forma de prostituŃie consemnata de istorie a fost "prostituŃia ospitaliera" care
consta in oferirea o data cu gazduirea trupul soŃiei sau al fiicei, practica
raspandita la unele popoare arhaice si ulterior la eschimosi. Se mai poate
adauga si "prostituŃia cu caracter politic" amintita pentru prima data in
celebra legenda a lui Samson si Dalila
In Grecia antica, caracterizata de lipsa egalitaŃii intre sexe, singurele femei
care erau tratate ca fiind egalele barbaŃilor erau prostituatele. Prostitutia era
acceptata ca un fapt "normal", ca o forma de negoŃ "cinstit". ProstituŃia era
organizata intr-un sistem "stratificat" de la cele mai de jos prostituate care isi
practicau meseria in beneficiul tuturor cetatenilor, in lupanare (plasate
frecvent in apropierea docurilor si pieŃelor publice erau deschise tuturor
celor care puteau plati tarifurile solicitate, relativ modice), taverne sau pe
strazi, pana la vestitele curtezane numite hetaire, care aveau o educaŃie
aleasa si erau destinate barbaŃilor din paturile alese (generali, politicieni,
– 35 –
artisti). Prostituatele de strada isi gravau adeseori pe talpa pantofului mesajul
"urmeaza-ma" care ramanea imprimat in sol. Atitudinea oficiala faŃa de
institutia prostituŃiei era vizibila prin numeroasele temple si statui dedicate
zeitei Afrodita Pandemos (patroana prostituatelor) diferita de Afrodita
Urania (patroana dragostei si afectiunii). Hetairele erau deosebit de apreciate
si aveau o mare influenŃa asupra deciziilor conducatorilor. Acestia considera
calitatile hetairelor ca o favoare oferita de zei, dedicandu-le versuri si
ridicand in cinstea lor statui, adeseori din aur masiv.
In Roma antica prostituŃia era de asemenea acceptata, dar romanii o priveau
ca pe un "rau necesar". Prostitutia era tolerata dar desconsiderata ca profesie
iar prostituatele erau acceptate numai pentru raporturi sexuale, nu si pentru
compania spirituala a barbaŃilor cum erau hetairele in Grecia antica. De
aceea nici un senator nu avea permisia sa se casatoreasca cu o prostituata sau
cu fiica unei prostituate. Pentru a putea fi deosebite de celelalte femei
respectabile, prostituatele trebuiau sa poarte o toga scurta si o mitra
asemanatoare unei bonete. In perioada republicii romane legile interziceau
barbaŃilor casatoriti sa intretina alte relaŃii sexuale decat cele din cadrul
casatoriei.
Dar aceasta era numai o obligatie formala pentru ca multi barbaŃi recurgeau
la serviciile prostituatelor. Adolescentii mai ales se initiau precoce in tainele
sexualitatii prin intermediul prostituatelor. Existau mai multe categorii de
prostituate: cele de rand (isi recrutau clienŃii din strada, nu erau inregistrate
oficial iar tariful practicat era mai mic), cele care lucrau in lupanare
(recrutate din randul sclavelor de alta nationalitate, erau inregistrate oficial si
– 36 –
plateau o taxa pentru a primi o autorizaŃie speciala de a-si practica meseria),
cele cu statut ambiguu care lucrau in hanuri, brutari si bai publice si
curtezanele (cele mai educate si instruite care tineau companie oficialilor,
poetilor, scriitorilor si erau idealizate in versuri).
O data cu epoca imperiala prostituŃia a devenit la Roma un adevarat dezmat
public, astfel ca in timpul floraliilor (denumite astfel dupa numele unei
curtezane, Flora, careia i se atribuiau 20.000 de legaturi remunerate),
curtezanele deghizate in zeiŃe se dezgoleau in aclamatiile multimii, dansau,
sareau si luptau in ritmul muzicii, dansurile lor devenind mai lascive si mai
voluptoase in timp ce tinerii se napusteau in arena si se produceau scene de
prostituŃie publica. In Roma antica insa prostituŃia era practicata si de
barbaŃi, sclavi sau eunuci, ale caror servicii erau utilizate de matroane sau de
alti barbaŃi. Exista si prostituŃie juvenila practicata mai ales in baile publice.
La evrei prostituŃia era interzisa femeilor din cultul mozaic, dar era tolerata
cand era practicata de femeile de alta naŃionalitate. In perioada biblica in
comunitatile evreiesti nu existau bordeluri, prostituŃia desfasurandu-se in
strada sau locuri publice. Desi era interzisa, in vechiul Israel prostituŃia era
frecvent practicata si cantecele populare omagiau farmecele prostituatelor.
Vechile Scripturi descriau diferitele siretlicuri ale prostituatelor si pericolul
de a face afaceri cu ele. Evangheliile condamnau prostituŃia si relatiile
sexuale in afara casatoriei, fiind calificata drept curvie si preacurvie.
Atitudinea lui Iisus Cristos faŃa de prostituŃie pare totusi neobisnuit faŃa de
concepŃiile vechiilor evrei aratand o atitudine toleranta fata de prostituŃie.
– 37 –
In Evul Mediu prostituŃia a fost considerata conform credinŃelor religioase
un "pacat" dar a fost practicata pe scara larga. Odata cu amplificarea
migraŃiilor si cu cresterea populaŃiei din cadrul oraselor Europei, in sec. XII
prostituŃia a capatat o mare raspandire, determinand o serie de masuri din
partea autoritatilor. Nici macar in perioada primei cruciade cavalerii nu se
dispensau de serviciile prostituatelor, acestea insotindu-i chiar pe campurile
de lupta. In aceeasi perioada literatura evlavioasa si-a propus ca scop
principal "salvarea" prostituatelor de "pacatul carnii" conform cultului
Sfintei Maria Magdalena. In sec. XIV prostituŃia a inceput sa fie considerata
ca un gen de "concubinaj" sancŃionat de autoritatile regale si ecleziastice.
Masurile vizau in special casele de toleranŃa, pe patronii acestora si pe
proxeneti. Unele orase din Italia au elaborat decrete speciale de expulzare a
prostituatelor. La Paris supravegherea prostituŃiei a fost incredintat unui
oficial al regelui. Au aparut si stabilirea obligaŃiei prostituatelor de a imbraca
haine de diferite culori. In Germania fiecare oras avea culoarea lui
distinctiva pentru prostituate (de exemplu la Augsburg verde, la Leipzig
galben si la Zurich rosu). In aceeasi perioada au aparut primele explicaŃii ale
cauzelor prostituŃiei: saracia, lacomia femeii, desfranarea ei, influenŃa
astrelor asupra nasterii etc. Secolul XV pare sa fi fost perioada de culme a
prostituŃiei cu caracter public, tolerata si chiar incurajata de autoritati.
Prostitutia a devenit astfel o "instituŃie de utilitate publica". La VeneŃia
existau chiar liste publice cu adresele prostituatelor si tarifele lor, iar la
Dijon, localitate cu numai 2500 de locuitori existau un bordel public si
optsprezece bordeluri private. Prostituatele erau impartite ierahic astfel:
– 38 –
a. prostituatele care locuiau si isi practicau meseria in case de toleranta
municipale (aveau statutul cel mai inalt si erau cel mai protejate,
beneficiind de drepturi)
b. prostituatele plasate in bai publice cu caracter privat
c. prostituatele din casele de toleranŃa din sud, patronate de "madame"
unde se refugiau de obicei profesionistele varstnice
d. prostituatele de strada, dependente deseori de un proxenet cu rolul de
protector, om de afaceri, iubit si parazit.
RestricŃiile erau puŃine si vizau mai degraba segregarea prostituatelor de
fetele si femeile respectabile decat eradicarea prostituŃiei. Existau ordonanŃe
speciale care stabileau zonele unde prostituatele puteau locui sau munci,
obligaŃia de a purta diferite semne distinctive, de a nu fi prezente in public in
anumite sezoane, de anu practica alte forme de comerŃ, restrangerea
clientelei (evreii, barbaŃii casatoriti si tinerii sub paisprezece ani aveau
accesul interzis la bordeluri). Legea era insa prea puŃin severa.
"Represiunea sexuala" a inceput la sfarsitul Evului Mediu si a continuat in
Epoca moderna. In sec. XVII prostituŃia era considerata o practica complet
"vicioasa" atat pentru prostituata cat si pentru clientul sau. Astfel, prostituŃia
a devenit o meserie stigmatizata si apreciata ca o "rusine" pentru societate.
Principala revolutie sociala si politica a Occidentului modern a reprezentat-o
de fapt represiunea sexualitatii ilegitime si geneza unei noi morale sexuale
asezate sub semnul respectabilitatii burgheze.
– 39 –
Orice relaŃie sexuala in afara uniunii monogamice era considerata impura si
sanctionata. In sec. XVII-XVIII virginitatea a fost declarata valoare sacra si
pana si relaŃiile sexuale lipsite de finalitate procreativa erau apreciate ca
prostituŃie. In Franta autoritatile regale au intreprins actiuni speciale de
internare a prostituatelor in noile spitale, la un loc cu libertinii, nebunii si
saracii. Toate aceste masuri nu au putut pune capat prostituŃiei, ci au
determinat continuarea ei in diferite forme. Noul rol social atribuit
prostituatelor in aceasta perioada pare legat de reorganizarea rolurilor
barbatului si femeii, opinia publica ne mai impartasind credinsa ca toate
femeile sunt potenŃial fiinte destrabalate sau ca prostituatele ajung sa
exercite aceasta meserie datorita tendinŃelor vicioase si desfranate. Un
dictionar englez din sec. XVIII definea prostituata ca fiind o femeie care
vorbeste ilegal cu barbaŃii, fiind "adultera", "concubina" sau, in cel mai rau
caz, o "stricata" care primeste bani de la barbaŃi.
Noul tip de prostituata era o fata saraca, obligata sa se angajeze slujnica in
casa unor oameni bogati, unde este sedusa de stapan si ramane insarcinata.
Ca urmare este nevoita sa paraseasca societatea conventionala si sa angajeze
in lumea prostituŃiei pe care o va parasi daca va reusi sa gaseasca un barbat
care sa treaca peste prejudecati si sa-i redea respectabilitatea.
1.12 REGLEMENTARI JURIDICE CONTEMPORANE:
Reglementarile juridice contemporane in domeniul prostituŃiei feminine par
mai rigidie si mai inflexibile decat acelea din Evul Mediu. Daca pana in sec.
XV autoritatile priveau prostituŃia ca pe "un rau necesar", util pentru
– 40 –
societate care trebuie tolerat pentru a nu genera alte conduite mult mai grave,
autoritatile perioadei contemporane interzic complet, in unele tari,
prostituŃia.
De exemplu in SUA, cu exceptia Nevadei, prostituŃia feminina este interzisa,
iar patronii de bordeluri, prostituatele, proxenetii si chiar clienŃii sunt
sancŃionati. Totusi estimarile arata ca numarul total de prostituate din SUA
se situeaza la circa 250.000-500.000. In anul 1945 acest numar se ridica la
1.200.000 fapt explicabil prin privatiunile determinate de perioada
razboiului.
In Nevada, in anii '80 prostituŃia era legala in aproape toate districtele
statului, existand 40 de bordeluri cu statut legal care aduceau venituri anuale
de 3-5 milioane de dolari. Aceste bordeluri sunt localizate in rulote speciale
vopsite in culori roz sau violet cu nume sugestive ca "Miss Kity", "Mustang
Ranch" sau "Pink Pussycat" (termeni care in limba engleza desemneaza
organul genital feminin).
In 27 din statele americane prostituŃia nu este interzisa, neexistand nici o
categorie juridica distincta iar prostituatele sunt sanctionate numai pentru
vagabondaj, cu inchisoare de la 6 luni la 1 an. In alte tari ca Franta, Italia,
Spania, Germania, Olanda, Danemarca, Mexic si America de Sud prostituŃia
este acceptata cu conditia sa fie practicata in arii special desemnate iar
profesionistele sa plateasca impozit. In Australia ea este o ocupatie legala,
dar exista reglementari speciale care incrimineaza anumite forme de
– 41 –
prostituŃie: interzicerea bordelurilor, a acostarii, a vagabondajului in locuri
de interes public, comportamentul indecent etc.
Acceptata este si in unele tari asiatice ca Japonia si Cambodgea. In
Thailanda ea este interzisa dar in aceasta tara exista peste un milion de
prostituate. In Japonia desi exista restrictii prostituŃia este raspandita iar pana
acum cateva decenii existau trei categorii de femei situate in afara femeilor
respectabile: joro (lucrau in bordeluri), jogoku (neautorizate – pe strazi sau in
baile publice) si gheise (cu statut similar hetairelor din Grecia antica,
instruite special ca dansatoare si cantarete pentru a tine companie clientilor
ceainariilor; acestea nu erau prostituate ci femei maritate sau concubine).
In general legislatiile existente se impart in trei categorii:
a. sisteme juridice prohibitioniste care interzic practicarea prostituŃiei si
sancŃioneaza prostituatele si proxenetii (in Japonia, China, Thailanda,
unele foste tari comuniste, Romania)
b. sisteme juridice reglementariste care supun prostituŃia unor reguli
stricte de exercitare (Australia, Germania, Olanda, Nevada, Alaska,
Elvetia)
c. sisteme juridice abolitioniste care refuza sa recunoasca prostituŃiei un
statut legal sanctionand prostituatele, proxenetismul si racolarea
clientilor
Dar prostituŃia exista independent de caracterul acestor reglementari, chiar si
in tarile cu legislatii prohibitioniste. Abolitionismul ca tip de sistem juridic a
dat nastere in diferite tari miscarilor abolitioniste care se ridica impotriva
– 42 –
oricaror masuri juridice care permit comercializarea sexualitatii, ceea ce ar
insemna, dupa parerea lor, o grava atingere adusa drepturilor omului. Pentru
aceste miscari cu caracter feminist, unite sub egida Federatiei Abolitioniste
Internationale (prezenta in Bucuresti, in aprilie 1994) orice reglementare a
prostituŃiei este imorala si lipsita de eficacitate. Astfel, pentru ei orice forma
de prostituŃie este doar o forma degradanta de sclavie a femeii.
Alaturi de prostituŃia feminina, prostituŃia juvenilaa este una dintre cele mai
grave probleme cu care se confrunta societatile contemporane. In unele tari
(Thailanda, Filipine, Coreea de Sud, Taiwan si Vietnam) prostituŃia juvenila
este foarte raspandita, alaturi de cea feminina, sub forma "turismului sexual"
care permite pedofililor din alte tari sa efectueze calatorii "de placere" in
Asia, pentru a gasi parteneri de sex aflati la varsta minoratului. Sex-voiajele
(sex-tours) spre Asia sunt organizate de diferite agentii care include in pret
un partener de sex (adeseori un copil). Fostele tari comuniste, printre care si
Romania, au devenit o alta piaŃa de exploatare sexuala a copiilor. Extinderea
reŃelelor informatice a deschis noi cai pentru difuzarea, prin intermediul
computerelor, a pornografiei juvenile. Factorul principal care pare sa explice
acest proces de prostituare si exploatare sexuala a copiilor pare sa il
reprezinte concepŃia eronata a mai multor pedofili, care considera ca minorii
sau tinerii sunt mai puŃin predispusi sa contacteze SIDA decat adulŃii.
Intr-o societate pluralista si democratica nu se poate ignora nici una dintre
cereri. Aceasta determina de fapt si continutul ambiguu si contradictoriu al
mai multor sisteme juridice contemporane in materie de prostituŃie si statutul
incert al prostituatelor
– 43 –
1.13 PERSOANELE IMPLICATE IN PROSTITUTIE SI
SANATATEA PUBLICA:
Cum am mai spus, “prostituŃia” a existat intotdeauna, dar au existat relativ
puŃine locuri si perioade de timp in care aceste persoane nu au fost
persecutate. HIV-ul este cea mai recenta problema ridicata de-a lungul
istoriei si care se relaŃioneazadirect cu prostituŃia. Prostitutie a fost in general
practicat de femei si a fost vazut ca o problema de sanatate publica incepand
din secolul al IX-lea. Cand HIV a fost descoperit, persoanele implicate in
prostitutie au fost primele vizate. Acest lucru a avut imediat consecinŃe
imediate. Era evident ca aceste persoane si clienŃii lor erau primii suspecŃi
vizaŃi ca avand HIV. Se stie ca foarte multe persoane infectate cu HIV se
prostitueaza.
Ceea ce este mai grav este ca cele mai multe dintre ele nu stiu ca sunt
seropozitive si reprezinta un pericol public. Societatea respinge aceste
persoane, le considera o rusine. Cel puŃin in tara noastra, vor trece foarte
multi ani pana cand mentalitatea comunista se va schimba. Se vorbeste tot
mai mult despre drepturile omului, despre libertatea de a alege, despre
libertatea de a-ti trai viaŃa asa cum iti doresti.
Cred ca aceste lucruri raman acceptate doar la nivel teoretic si este nevoie de
foarte multa bunavointa si “deschidere” pentru a putea fi acceptate si practic.
ProstituŃia este o munca la fel ca oricare alta. Asa cum mulŃi dintre noi ne
“vindem” inteligenŃa de orice fel, de ce nu si vanzarea trupului sa fie
considerata o munca? Pentru ca din cele mai vechi timpuri au existat norme
– 44 –
sociale, prejudecaŃi care au interzis o oarecare libertate sexuala. MentalitaŃile
sunt diferite in funcŃie de cultura si de societate. ProstituŃia a fost asociata cu
ceva “murdar”, meschin, a fost asociata pana si cu cele mai multe boli.
Trebuie sa recunoastem ca cel puŃin in Romania cand spunem “SIDA” ne
gandim imediat la o persoana cu mulŃi parteneri sexuali. Este foarte greu sa
acceptam ca este o prejudecata.
1.14 PROSTITUATELE SI CLIENTII:
Cele mai multe cercetari in acesti domeniu al prostitutiei, scot la iveala si
lucruri despre cei ce apeleaza la acest serviciu. Statisticile arata ca acesti
clienŃi fac parte din toate categoriile sociale, de varsta si etnice. Se poate
totusi restrange cercul pentru a numi cateva categorii mai vizate cum ar fi:
soferii de tir, oamenii de afaceri care calatoresc mult, barbaŃii care sunt
divortati, emigranti, marinari, soldati etc. Femeile platesc si ele pentru
servicii sexuale atat prostituatelor de gen feminin cat si masculin.
Cine sunt persoanele implicate in prostitutie? –aceasta categorie include atat
barbaŃi cat si femei, atat transexuali cat si heterosexuali. Lucreza in
apropierea casei sau cat mai departe, in alt oras sau chiar in alta Ńara. Nu
putem spune emite o regula despre locatia in care lucreaza. In orice tara,
exista grupuri de persoane implicate in prostitutie care sunt mai vizibile
decat altele. Unele sunt vazute de toata lumea, situandu-se pe strada. Le
vedem in fiecare seara in acelasi loc. Altele se gasesc in hoteluri de lux si
poate ca nu le recunoastem niciodata. Este foarte greu sa gasim o cauzaa
“palpabila” pentru prostituŃie. Ea poate fi influetata de varsta, nivel
– 45 –
educaŃional, etnie etc. Putem insa vorbi despre principalul motiv al
practicarii prostituŃiei si anume cel economic. De ce au nevoie de bani?
Raspunsurile sunt foarte variate: pentru a-si intretine familia care este foarte
numeroasa, pentru a-si creste copilul sau copiii, pentru droguri, pentru ca
este o sursa de venit sigur etc.
Femeile ofera servicii sexuale in general barbaŃilor, dar in ultimul timp ofera
si femeilor. Este o realitate greu de acceptat, cel puŃin pentru Ńara noastra.
BarbaŃii ofera servicii sexuale barbaŃilor aproape in toate tarile si chiar si in
acelea in care homosexualitatea nu este legalizata sau are o rata foarte mica.
Identitatea sexuala a barbaŃilor care ofera aceste servicii altor barbaŃi este
discutabila. Lezbianismul este mai puŃin controversat si mult mai usor
acceptat. In general barbaŃii heterosexuali au o atitudine destul de violenŃa,
de respingere fata de cei homosexuali.
Prin urmare cei care practica prostitutie cu barbaŃi nu putem sa ii numim
100% heterosexuali. Probabil ca exista mai multe nivele de homosexualitate
si cu siguranta acestia se inscriu intr-unul dintre ele. Intrebarea despre
identitatea sexuala este importanta pentru a promova strategii de sanatate
potrivite pentru aceasta categorie de persoane implicate in prostitutie. Unii
barbaŃi practica prostitutie cu alti barabati pentru a-si explora propria
sexualitate.
In acest caz prostitutie are un rol important in dezvoltarea personala a
persoanei in cauza. BarbaŃii ofera servicii sexuale si femeilor. In unele tari
– 46 –
exista agentii de escorta pentru femei. Cea mai vizibila forma de sex
comercial de acest gen se afla in zonele turistice.
Transexualii sunt persoanele care se nasc cu o anumita identitate sexuala si
traiesc ca avand o alta. Travestitii sunt persoanele care se imbraca cateodata
in hainele sexului opus datorita unei nevoi psihologice sau datorita
practicarii prostitutiei. In cele mai multe Ńari, aceste persoane reprezinta o
buna parte din persoanele implicate in prostitutie. MulŃi clienŃi le prefera.
Transexualii si travestitii sunt motivaŃi sa lucreze in industria prostitutiei din
diferite motive: respingerea din partea familiei, discriminare la locul de
munca, precum si alti factori psihologici.
2. PROSTITUTIA IN ROMANIA
2.1 ISTORIC:
In Romania, prostituŃia este cunoscuta de multa vreme desi, ca urmare a
influentelor orientale, in vechile hotare ale teritoriilor romanesti femeia avea,
cu puŃine exceptii, o lipsa de libertate totala, fiind supusa complet dominatiei
exercitate de parinti sau de sot.
In pofida acestei atitudini traditionale fata de femeie, in Evul Mediu
prostituŃia era raspandita atat in Moldova cat si in Tara Romaneasca, asa
cum consemneaza diferitele marturii ale unor calatori straini si vechile
cronici. In vremea lui Voda Caragea, la Bucuresti, numarul de prostituate,
denumite kiramale si talanite, era atat de mare incat i s-a sugerat
domnitorului sa impuna taxe speciale pe comertul practicat de ele, ceea ce i-
47 –
a adus, se pare, venituri insemnate. O data cu raspandirea prostituŃiei au
capatat o larga raspandire si bolile, din care sifilisul a avut efecte
devastatoare, fapt remarcat si de medicii romani in perioada de dezvoltare a
igienei si medicinei publice.
Prostitutia de tip institutionalizat, sub forma caselor de toleranta, a cunoscut
o mare inflorire, mai ales in perioada interbelica, "emblema" ei
reprezentand-o celebra "Cruce de Piatra" din cartierul Dudesti, segregata de
alte zone ale Bucurestiului prin traditionalul "felinar rosu". In cadrul ei
lucrau "tarfele cu condicuta", inregistrate legal la poliŃie si examinate
periodic medical. Incaperile erau sordide, iar conditiile igienice dintre cele
mai proaste. Totusi, o mare parte din bucurestenii varstnici isi amintesc si
astazi cu "nostalgie" de acest loc, in care au avut pentru prima data o
legatura sexuala cu o femeie, care i-a iniŃiat in primele taine ale erotismului.
Alaturi de prostituŃia tolerata de stat, prostituŃia de strada, ocazionala sau
sistematica si fara autorizaŃie era extrem de raspandita in capitala si in alte
orase ale Ńarii.
2.2 CARACTERISTICILE PROSTITUTIEI IN ROMANIA
Prostitutia este un fenomen larg raspandit in Romania. Intre diferitele tipuri
de prostitutie exista deosebiri considerabile, in special in ceea ce priveste
organizarea si gradul de vizibilitate al acestora. In fiecare oras exista zone
bine cunoscute unde nu poti sa nu remarci prezenta unor femei singure sau
in grup, strident imbracate, gata sa ofere servicii sexuale sau cea a unor
combinatori de orice varsta (de la barbati la femei in varsta sau copii).
– 48 –
Prostitutia este de asemenea vizibila in zonele “de centura” ale marilor
orase, in cele portuare, in parcarile de tiruri si motelurile frecventate de
soferii de camioane. Exista bineinteles si un segment de prostitutie
“hoteliera”, care se desfasoara in principalele hoteluri sau puncte de
distractie din marile orase si din principalele zone turistice (discoteci,
casinouri, piscine). In functie de specificul turistic al acestora, prostitutia
poate avea si un caracter sezonier. Alte forme de prostitutie, in special la
nivel intern, se ascund sub aparenta unor agentii matrimoniale, cabinete de
masaj erotic, etc.
O figura importanta in prostitutie este cea a combinatorului si/sau
proxenetului care are rolul de protector, garant, negociator si chiar gardian.
El este cel care pe de o parte poate stabili pretul, „ajuta” clientul sa isi aleaga
partenera, pune la dispozitie o locatie in care se va desfasura actul sexual,
poate pastra o “garantie” in cazul in care fata pleaca cu clientul, incaseaza
banii. Pe de alta parte, el poate fi cel care asigura prostituatelor o locuinta,
hrana si eventual si bani pentru nevoi personale. Tot el este cel care in cazul
traficului de fiinte umane restrictioneaza libertatea de miscare a SW. In alte
cazuri, SW lucreaza pe cont propriu. Ea este cea care identifica clientii,
negociaza cu acestia si isi gestioneaza singura banii castigati. De cele mai
multe ori insa, chiar si acestea platesc o “taxa de protectie” unor persoane
care le faciliteaza prezenta intr-o anumita zona.
– 49 –
Varietatea de tipologii, mobilitatea ca si statutul ilegal al practicarii
prostitutiei nu au permis pana acum o evaluare a dimensiunii fenomenului in
Romania.
2.3 PROFILUL PROSTITUATELOR DIN ROMANIA
Cele mai multe prostituate si-au inceput activitatea de la varste foarte tinere
sau in adolescenta. De cele mai multe ori ele provin din zone rurale sau
orase mici si au migrat ulterior catre aglomerari urbane fie in cautarea unui
loc de munca, fie in urma recrutarii de catre proxeneti sau retele de trafic.
Incapacitatea acestora de a face fata provocarilor determinate de stilul de
viata din marile orase, ca si potentialul scazut de dezvoltare a unor noi retele
sociale (prietenii, apartenenta la diferite grupuri sociale) a determinat in
multe din cazuri vulnerabilitatea in fata unor propuneri de implicare in
prostitutie. Privita ca o solutie temporara la inceput, practicarea prostitutiei
tinde sa devina repede un mod de viata. Tentativele de “evadare” din acest
mediu sunt, de cele mai multe ori abandonate inca de la inceput, ca urmare a
lipsei de perspective: prostituatele nu au unde sa mearga, cui sa ceara
ajutorul, sunt cunoscute si blamate in comunitate, iar posibilitatea refacerii
vietii le este umbrita de trecut. Situatia devine si mai dramatica in cazul in
care prostituatele incerca sa scape din mainile traficantilor si sunt drastic
pedepsite de catre acestia.
– 50 –
2.3 CADRUL LEGISLATIV DIN ROMANIA
La inceputul lunii noiembrie a anului 2002, Parlamentul Romaniei a luat in
discutie o initiativa care avea ca obiect legalizarea prostitutiei. Acest demers
nu a fost finalizat printr-o modificare a cadrului legislativ, data fiind
complexitatea aspectelor implicate: economice, de sanatate publica, legate
de securitatea cetatenilor. Printre acestea, un loc insemnat l-a ocupat si
aspectul moral, Biserica Ortodoxa (majoritara in Romania1) opunandu-se
acestui proiect.
In momentul de fata, din punct de vedere legal, prostitutia reprezinta “fapta
persoanei care isi procura principalele mijloace de existenta practicand in
acest scop acte sexuale cu diferite persoane” si se pedepseste “cu inchisoare
de la 3 luni la un an sau cu zile-amenda”2.
Pe de alta parte, proxenetismul reprezinta “indemnul sau inlesnirea
practicarii prostitutiei ori tragerea de foloase de pe urma practicarii
prostitutiei de catre o persoana” si “se pedepseste cu inchisoare stricta de la
2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi. Recrutarea unei persoane pentru
prostitutie sau constrangerea la prostitutie se pedepseste cu inchisoare stricta
de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.” In cazul in care faptele de mai
sus sunt “savarsite fata de un minor sau prezinta un alt caracter grav,
pedeapsa este detentiunea severa de la 15 la 20 de ani si interzicerea unor
drepturi”3.
1 86.7% conform Recensamântului PopulaŃiei din 2002 (IS)
2 Cfr. Art.234, Codul Penal publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 303 din 12 aprilie 2005.
3 Cfr. Art.235, Codul Penal publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 303 din 12 aprilie 2005.
– 51 –
Problema prostitutiei a beneficiat intotdeauna de o atentie speciala din partea
autoritatilor locale, in special in perioadele electorale. Multi dintre candidati
au inclus in programul lor de campanie si o pozitie cu privire la practicarea
prostitutiei. Aceasta a variat de la sustinerea legalizarii si promovarea
infiintarii unor case de toleranta, pana la condamnarea fenomenului si
exercitarea unor presiuni asupra autoritatilor responsabile in vederea
adoptarii unor masuri punitive. Aceste atitudini vin pe fondul unei pozitii
inca dualiste a populatiei fata de fenomen. Conform sondajului cu titlul
"Intoleranta, discriminare si autoritarism in opinia publica" realizat de
Institutul de Politici Publice, pe un esantion reprezentativ de 1.500 persoane,
cu varste peste 18 ani, mai bine de jumatate din respondenti (52%) sunt de
acord cu legalizarea prostitutiei4. Cu toate acestea, exista insa o puternica
stigmatizare fata de prostituate
Una din infractiunile frecvent asociate proxenetismului este traficul de fiinte
umane. In conformitate cu prevederile legii5, traficul de persoane este o
infractiune si reprezinta ”recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea sau
primirea unei persoane, prin amenintare, violenta sau prin alte forme de
constrangere, prin rapire, frauda ori inselaciune, abuz de autoritate sau
profitand de imposibilitatea acelei persoane de a se apara sau de a-si exprima
vointa, ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte
foloase pentru obtinerea consimtamantului persoanei care are autoritate
4 Sondajul a fost realizat în cadrul proiectului "Extremism in România", cu o finanŃare asigurata de The
German Marshall Fund of the United States. Culegerea datelor a fost realizata de catre Gallup Organization
Romania, în perioada 1-15 septembrie 2003.
5 Legea 768 din 2001.
– 52 –
asupra altei persoane, in scopul exploatarii acestei persoane”6. Traficul se
pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi.
Aceeasi lege prevede respectul vietii private si a identitatii victimelor
traficului de persoane ca si dreptul acestora de a beneficia de asistenta
“speciala, fizica, juridica si sociala”7.
2.5 IMPLICATIILE SOCIALE ALE PROSTITUTIEI:
Prostitutie prezinta si implicatii importante legate de sanatatea publica,
criminalitate si respectarea drepturilor omului.
Statutul ilegal al practicarii prostitutiei face ca majoritatea prostituatelor sa
nu beneficieze de asigurari sociale de sanatate. Ca atare acestea au un acces
mai redus la serviciile de sanatate. Relationarea cu aceste servicii este
influentata in mod negativ de stigmatizarea la care sunt expuse prostituatele,
dar si de pericolul reprezentat de dezvaluirea practicarii unei activitati
ilegale (vezi obligatia cabinetelor ITS de raportare nominala a cazurilor).
Vulnerabilitatea crescuta a prostituatelor in fata HIV/ITS este determinata de
numarul mare de parteneri sexuali, accesul limitat la informatii care
conduce la o perceptie partiala a riscului, dar si de lipsa abilitatilor de
negociere a utilizarii prezervativului.
6 Cfr. art 12, alin. 1, Legea 768/2001.
7 Cfr. art 26, alin. 1, Legea 768/2001
– 53 –
2.6 INTERSECTIA PROSTITUTIEI CU TOXICOMANIA:
Tot mai frecvent tineri sau adulŃi, femei sau barbaŃi, saraci sau bogaŃi doresc
sa faca totul pentru a depasi tiparele sociale, pentru a iesi in evidenŃa cu
ceva. De foarte multe ori pentru acest lucru, cei mai mulŃi apeleaza la
droguri care intr-adevar pot schimba dispoziŃia, pot determina ca oamenii sa
fie “seducatori” si, cum majoritatea cunosc efectele nocive ale lor, nu toŃi
stiu ca in scurt timp drogurile duc la marginalizare si excluziune sociala.
Cel mai puternic motiv pentru care persoanele consuma droguri este
anturajul. De cele mai multe ori o persoana vede aspectele pozitive, daca le
putem numi asa, ale consumului de droguri: stare de bine, incredere in sine,
tentaŃia de a face un lucru nepermis, ascuns etc. Efectele nocive si cele mai
importante se vad abia cand dependenŃa s-a instalat si cand este foarte greu
de renuntat la consum.
PercepŃia populaŃiei despre droguri este diferita, dar multe persoane cu
traume, depresive, instabile, structuri friabile le considera ca pe ceva normal
de consumat. In acelasi timp, societaŃile omenesti chiar daca incearca sa
limiteze consumul de tutun si alcool, nu pot eticheta o persoana care bea vin
sau coniac drept un toxicoman. Totodata, studii recente arata ca este mai
usor de explicat dependenŃa si polidependenŃa cuiva daca a debutat cu uzul
alcoolului, tutunului, cu excesul acestora pentru a-si “pregati” drumul spre
hasis sau heroina. Cine isi asuma riscul de a consuma droguri ilicite trebuie
sa cunoasca legea si ce implicaŃii reprezinta incalcarea ei pentru ca decizia
– 54 –
de a consuma si abuza de drog este ceva personal, nu este hotararea altuia
sau a altora.
Drogurile sunt substanŃe care atunci cand sunt consummate de o persoana, ii
pot modifica una sau mai multe funcŃii. Sunt compusi care atunci cand intra
in organism cauzeaza un efect daunator sau benefic. Consumul de droguri
este consumul “gresit” al acestor compusi in scopul obŃinerii unor efecte in
afara celor terapeutice (medicale). In 1973, OrganizaŃia Mondiala a SanataŃii
a stabilit ca dependenŃa de droguri este un mod de comportament care
conduce la utilizarea obligatorie a drogului, caracterizat prin necesitatea
stringenta de a consuma drogul, asigurarea furnizarii si tendinŃa marita de a
reincepe dupa ce persona in cauza a incetat o perioada luarea drogului.
DependenŃa de droguri include trei componente distincte si independente:
1. DependenŃa psihica- indivizii simt dorinta imperioasa si irezistibila de
a continua utilizarea drogului pentru a inlatura disconfortul psihic.
2. DependenŃa fizica- se refera la un stadiu psihologic alterat produs de o
administrare repetata a drogului pentru a preveni sevrajul sau
sindromul de abstinenŃa.
3. ToleranŃa- dupa adminstrarea repetata a drogului o noua doza de drog
produce un efect mai mic ceea ce conduce la administrarea unor doze
mai mari pentru a obŃine efectele observate la doza iniŃiala. Toleranta
incrucisata- daca un individ suporta efectele unui grup de droguri el le
poate suporta pe cele ale altui grup de droguri. Toleranta la un drog
poate reduce efectele la alt drog.
– 55 –
Cu tot aspectul dramatic pe care il are dependenŃa fizica fata de drog,
principala problema care menŃine si amplifica consumul si care creste riscul
recaderii, ramane dependenŃa psihica. Acest lucru se produce din cauza
nevoii nestapanite de obŃinere a starii de placere intensa, care depaseste sfera
normalului, precum si din dorinta de evadare dintr-o realitate.
Un consumator “incepator” (la ingerarea sau administrarea primelor doze)
este sedus de starea de bine, de confortul psihic, de veselie intensa, stare
care-l induce in eroare si care-l face sa ignore pericolul toxicomaniei. El uita
experienŃele si trairile negative din trecut, ii scad pana la dispariŃie starile de
neliniste si anxietate (stari necesare, in anumite limite, pentru reglarea
comportamentala si afectiva deoarece actioneaza ca un semnal de alarma
pentru problema care solicita rezolvare); are o anumita usurinŃa de a vorbi(se
instaleaza logoreea- vorbeste mult, repede, fara trac, ideile si cuvintele curg);
toxicomanul intra mai usor in relaŃie cu cei din jur, se simte mai dezinvolt si
ofera o impresie superioara posibilitatilor sale reale.
Cand efectele aparent pozitive (aparent deoarece nu se produce nici o
modificare obiectiva in individ, el are doar impresia de forŃa, de vigoare si
de dinamism) induse de drog dispar, toxicomanul devine: apatic, abatut,
tacut, nelinistit, anxios si cu tulburari somatice adiacente (palpitaŃii,
transpiraŃii, senzaŃia de frig, tremuraturi fine ale extremitaŃilor, paloare etc).
– 56 –
De aceea el dispare din grupul sau din locul unde se afla pentru cateva
minute, se ascunde, isi administreaza doza dupa care revine reconfortat,
increzator, vesel, vorbaret, deci cu o stare vizibil modificata.
Orice peroana din anturajul sau poate observa modificarea rapida si radicala
a starii, trecerea rapida de la o extrema la alta desi toxicomanul se
straduieste sa-si mascheze aceste modificari. Pe masura ce consumul
continua, toxicomanul incepe sa manifeste tulburari ale puterii de
concentrare, ale memoriei, ale atenŃiei si in general ale funcŃiilor cognitive
care se soldeaza cu esecuri ale activitaŃilor curente, esecuri scolare,
perturbari ale relaŃiilor cu apropiaŃii sai. Se instaleaza oboseala marcata
(somnul devine neodihnitor, nerecuperator) dublata de o agitaŃie interioara
produsa de nevoia de drog.
El manifesta o indiferenŃa afectiva, depresie oarecum atipica deoarece se
manifesta cu neliniste, agresivitate, idei si apoi tentative suicidare. Depresia
toxicomanului are doua surse principale:
1. Izolarea de catre anturaj si marginalizarea sa
2. Presiunea permanenta si grija constanta pentru procurarea banilor
pentru droguri si a drogurilor.
Toxicomanul manifesta o lipsa a iniŃiativei si a voinŃei de a mai realiza ceva
dorit si acceptat social, totul invartindu-se in jurul ideii de procurare si
consum de drog. Atitudinile etico-morale sunt abandonate, dispare asumarea
responsabilitaŃilor fata de familie, scoala si chiar fata de propria persoana.
– 57 –
Apar tulburari psihice grave de tipul iluziilor si halucinaŃiilor cu conŃinut
inspaimantator; acestea demonstreaza o suferinŃa cerebrala grava si partial
ireversibila.
In acelasi timp toxicomanul se straduieste cu disperare sa menŃina sau sa
salveze aparenŃele; de fapt incearca sa-si protejeze toxicomania pentru ca
descoperirea sa ar conduce la lipsa de acces la drog. Se instaleaza declinul
puternic al personalitaŃii si alterarea constiinŃei, lucru ce netezeste calea spre
instalarea tulburarilor de comportament complexe si severe de tipul:
prostituŃie
fuga de acasa si vagabondaj
furt
chiul sau abandon scolar( sau al locului de munca)
acte delictuale cu violenŃi, de tipul spargerilor sau al talhariilor
agresivitate necontrolata
tentative de sinucidere si sinucideri propriu-zise
crime
Starea de bine iniŃiala impreuna cu ignorarea pericolului cu instalarea
dependenŃei rapide precum si nevoia consumatorului de a impartasi
experienŃa sa apropiaŃilor determina influenŃarea altor tineri in a deveni
toxicomani. In acest fel fenomenul se extinde destul de repede. In privinŃa
efectelor asupra familiei, acestea pot merge de la conflicte mai mult sau mai
puŃin grave pana la saracirea(materiala) din cauza furturilor repetate de bani
– 58 –
si bunuri, pana la destramarea grupului familial sau la agresiuni soldate cu
efecte grave.
La nivelul societatii, influenŃele negative se produc asupra scolii, asupra
cheltuielilor de servicii medicale si de medicamente (curele de dezintoxicare
fiind foarte costisitoare. Urmarirea unui toxicoman care a urmat un tratament
complex de dezintoxicare si recuperare se face pe timp indelungat pentru
prevenirea recaderilor, riscurilor in aceasta privinta fiind foarte mari.
Personalitatea toxicomanului sub actiunea drogului sufera modificari in
sensul dilatarii imaginii de sine si a supravalorizarii Eu-lui, tendinŃe
egofilice, slabirea investiŃiilor afective asupra celor din jur, reducerea
importanŃei relatiilor interpersonale. ViaŃa afectiva se superficializeaza,
sentimentele toxicomanului devin limitate si labile, formale, inautentice.
Chiar si legaturile cu ceilalŃi toxicomani devin limitate si au la baza
obisnuinŃa comuna de procurare a drogului. Toate iniŃiativele si acŃiunile
toxicomanului sunt polarizate in jurul trairii hedonice si uneori acesta devine
ostil si chiar agresiv faŃa de cei din jur.
Consumul repetat duce la slabirea si stergerea legaturilor afective cu lumea,
singura motivaŃie a existenŃei toxicomanului devenind trairea starii
inautentice si himerice provocate de drog. El devine din ce in ce mai strain
de lumea reala iar sistemul sau motivational este reorganizat in funcŃie de
unicul scop- procurarea drogului. In vederea atingerii acestui unic scop el
recurge la sustragerea de la indatoriri sociale si familiale, acuzarea unor false
– 59 –
dureri, falsificarea unor retete, compromisuri, santaje, acte antisociale. Din
aceasta cauza atat procurarea drogului cat si efectele sale au o puternica
potentialitate delictuala.
2.7 PSIHOFARMACOLOGIA DROGURILOR:
a) substanŃe care produc toxicomanie majora: opiul si derivaŃii sai,
hasisul, cocaina, substanŃe psihedelice
b) substanŃe care produc toxicomanie minora: tutun, cafea, barbiturice
etc. Din punct de vedere al efectului de dependenŃa, OMS imparte
drogurile in :
a) care produc totdeauna si la toate persoanele dependenŃa (opiul si
alcaloizii sai, cocaina, hasisul, stupefiantele de sinteza).
b) Care nu lasa o dependenŃa stricta si al caror consum poate fi intrerupt
fara mari tulburari(cafea, tutun, barbiturice, neuroleptice,
tranchilizante).
c) Mixte, care pot provoca toxicomanii in funcŃie de structura individului
(amfetamine si hipnotice nebarbiturice).
Opiul si alcaloizii sai (morfina, codeina, dilaudid, laudanum, heroina,
thebaina etc) se extrag din latexul frunzelor de mac.
Efectele fiziopatologice: ridica pragul sensibilitaŃii dureroase si al
permeabilitaŃii afective astfel incat persoana traieste o stare de bine cu
dispariŃia disconfortului fizic, anularea trebuinŃelor biologico-
60 –
instinctive(foame, sete etc). Totodata substanŃa induce o noua necesitate
organica, inducand dependenŃa fizica.
Prin acŃiunea asupra sistemului nervos vegetativ apare: mioza, hiperhidroza,
hipersalivaŃia, bradicardie, greŃuri si in doze mai mari depresia centrilor
respiratori din bulb. Datorita fenomenelor de aparare a organismului faŃa de
toxic, pentru a obŃine efectele dorite, toxicomanul trebuie sa mareasca
dozele si sa micsoreze perioada dintre doua administrari.
Efectele psihopatologice: stare de eutimie cu aparent echilibru psihic,
amnezia experienŃelor afectiv-negative, tonalitate afectiva pozitiva cu
estomparea nelinistii si anxietatii. RelaŃiile cu ambianŃa sunt modificate in
sens pozitiv, ceea ce-l face pe toxicoman sa se simta superior posibilitaŃilor
sale reale. IntoxicaŃia acuta cu opiacee: la persoanele fara antecedente
toxicomanice, doza unica produce o stare de eutimie, dificultaŃi de atenŃie,
dificultaŃi in luarea de hotarari, reducerea performanŃelor psiho-motorii,
paloare, greŃuri, varsaturi, mioza, somnolenŃa etc. La doze mari apar spasme
musculare, scaderea temperaturii tegumentelor, bradipnee, tulburari de
respiraŃie. Aceste simptome se menŃin aproximativ 5 ore dupa care se
instaleaza o stare de oboseala marcata si somn.
IntoxicaŃia cronica cu opiacee: apare denutriŃie datorita apetitului redus,
tulburari trofice(piele uscata, unghii casante), mioza, paloare, urme de
injecŃii sau abcese, tulburari neurologice(tremur fin al extremitaŃilor, ale
pleoapelor, hiperestezii, pareze), tulburari renale.
– 61 –
Pe plan psihic se manifesta indiferenŃa, disforie, lipsa iniŃiativei, reducerea
accentuata a tendinŃelor generale, restrangerea sferei intereselor(cu tot
efortul de a salva aparenŃele). Nevoia de drog duce la pervertirea si chiar
anularea atitudinilor etico-morale, a responsabilitaŃii sociale, profesionale,
familiale, declinul puternic al personalitaŃii.
Canepa si compusii sai (Cannabis Sativa si Cannabis Indica)
Canabisul a devenit cel mai raspandit in lume, cele mai cunoscute varietaŃi
fiind marijuana si hasisul.
IntoxicaŃia acuta parcurge 4 faze:
1) faza de excitaŃie euforica, cu flux ideativ bogat, logoree,
hipercomunicare.
2) Faza confuzionala: hiperestezie senzoriala, hiperactivitate
neuromusculara care conduce la iluzii si halucinaŃii motorii si
senzoriale, disocierea consiinŃei, lipsa orientarii spaŃiotemporale,
sugestibilitate mare, acte auto si hetero- agresive.
3) Faza de extaz: activitatea automat-motorie se reduce pana la
stare de somnolenŃa lasand locul unei trairi onirice in care
proporŃiile timpului si existenŃei sunt complet dereglate.
4) Faza de somn: subiectul este incapabil de orice activitate de
trezire, somnul neavand efect reparator.
IntoxicaŃia cronica se manifesta prin: diminuarea iniŃiativelor, a capacitaŃii
de acŃiune, regresie etico-morala, uneori acte violente, acŃiuni
antisociale(mai ales in timpul starii confuzionale, sub influenŃa
– 62 –
conŃinuturilor halucinatorii). ToleranŃa se instaleaza mai lent si cresterea
dozelor se face progresiv si mai puŃin accentuat decat in cazul altor droguri.
Coca si cocaina
Produce o dependenŃa foarte puternica la toŃi consumatorii dar nu induce
fenomene halucinatorii fantastice.
IntoxicaŃia acuta cunoaste 3 faze:
1) euforica, prin stimulare SNC(diminuarea senzaŃiei de oboseala,
cresterea forŃei fizice, alungarea somnului, cresterea fluxului ideativ,
logoree etc).
2) faza confuzionala apare dupa administrarea unor doze mari si consta
in senzatia desprinderii de ambianta, halucinaŃii auditive, tactile si mai
ales vizuale.
3) Faza de somnolenŃa manifestata prin torpoare, tendinŃa imperioasa de
retragere in singuratate, onirism.
Intoxicatia cronica consta in tulburari senzitivo-senzoriale(hiperestezie,
anosmie, mioza, exoftalmie, tremor al extremitaŃilor, ticuri, mimica
perturbata, hipertensiune arteriala, tahicardie, convulsii, scaderea funcŃiei
sexuale, tulburari de nutriŃie pana la casexie.
Pe plan psihic apare scaderea forŃei de rezonanŃa si modulaŃie
afectiva, apatie, oscialŃii ale starilor afective, hipobulie, deteriorare
cognitiva, uneori halucinaŃii, delir de grandoare, hipocondrie, tulburari de
comportament cu pierderea simŃului etic, acte antisociale, delictuale.
– 63 –
Mescalina (Peyote)
Produce o stare euforica, senzaŃie de forŃa fizica, anularea foamei, setei, a
disconfortului fizic, a durerii. Ulterior toxicomanul pierde contactul cu
realitatea, cu lumea inconjuratoare, orientarea in spaŃiu si timp si apar
halucinaŃii. Este mai puŃin consumata din cauza puternicei senzaŃii de greaŃa
pe care o produce.
Nasturii de peyote au un gust amar si greŃos. Acesti nasturi sunt de obicei
taiaŃi si facuti ceai sau amestecaŃi in timp ce se bea vin sau alta bautura
aromata cu scopul de a masca gustul rau al plantei. SubstanŃa activa,
mescalina, 10-12 nasturi(300-500 mg mescalina) produc halucinaŃii vizuale
pentru 12 ore. Inainte de a apare halucinaŃiile, poate sa apara o greaŃa
puternica si varsaturi. Ea este de 5000 de ori mai puŃin activa decat LSD-ul.
Cele mai multe pulberi vandute ca fiind mescalina sunt PCP/LSD etc, si ca
urmare greaŃa si varsaturile nu sunt severe.
LSD (dietilamida acidului lisergic)
Produce stare confuzionala cu dezorientare temporo-spatiala si autopsihica,
abulie si declansarea automatismelor instinctivo-afective, halucinaŃii cu
conŃinut terifiant. L.S.D. 25 este o substanŃa cristalina fara gust sau miros,
solubila in apa si alcool. Se gaseste in natura in cantitaŃi mici in unele plante
sau se poate prepara in laborator prin semisinteza pornind de la structura de
baza a acidului lisergic. LSD este lins de catre toxicomani de pe niste folii.
Mai exista si picaturi pentru ochi care conŃin LSD dar sunt folosite destul de
rar. Produce o stare confuzionala cu dezorientare spatio-temporara si
– 64 –
autopsihica, abulie si declansarea automatismelor instincto-afective,
halucinaŃii. In general in administrarea LSD-ului, halucinaŃiile Ńin foarte
mult de starea afectiva pe care o are toxicomanul in momentul administrarii
drogului. Daca starea lui este pozitiva atunci halucinaŃiile in general iau
forma unor calatorii fantastice uimitoare; in cazul unei stari negative
toxicomanul poate avea parte de halucinaŃii terifiante. Sunt foarte multe
cazuri de crime puse pe seama administrarii de LSD.
Ecstasy
Este un produs amfetaminic aparut pe piaŃa ilicita a drogurilor dupa declinul
inregistrat de M.D.A.. Este un drog sintetic, psihoactiv, cu proprietaŃi
halucinogene. Consumul provoaca pentru scurt timp o stare de puternica
excitare, rezistenŃa mare la somn si la oboseala, o intensificare a senzaŃiilor.
Dupa utilizare insa apar o serie de manifestari neplacute: greaŃa, dureri de
cap, gura uscata, deshidratare corporala, accelerarea ritmului cardiac, criza
de panica, crampe musculare, tremur puternic, pierderea controlului,
anxietate severa, depresie, paranoia. Ceea ce este foarte socant este ca dupa
ce o persoana consuma ecstazy de numai 4 ori modificarile produse la
nivelul creierului pot fi evidenŃiate circa 6,7 ani de la consum. Prima doza
poate fi fatala pentru ca poate cauza accidente vasculare, crize de epilepsie
sau stop cardio-respirator.
– 65 –
Barbituricele
Fenobarbitalul, ciclobarbitalul, luminalul, diazepamul etc sunt cele mai
raspandite barbiturice si toxicomania prin consumul acestora este cea mai
frecventa deoarece sunt ieftine si usor de procurat. Produc atat dependenŃa
fizica cat si psihica. IntoxicaŃia cronica da inapetenŃa, paloare, dermatoze,
dureri de tip reumatiod, insuficienŃa hepatica etc.
Amfetaminele
Sunt psihostimulente care nu provoaca euforie ci o invigorare a funcŃiilor
psihice, cresterea siguranŃei, a increderii in sine, accentuarea libidoului.
ToleranŃa se dezvolta rapid ceea ce duce la apariŃia rapida a semnelor de
intoxicaŃie: stare de tensiune psihica, neliniste, anorexie, insomnie,
dizarmonie caracteriala, degradare etica, anxietate mare, tremor, parestezii,
ticuri, mioclonii, tahicardie, palpitaŃii, hipertensiune arteriala, midriaza.
UsurinŃa cu care se obŃin amfetaminele a condus la laboratoarele clandestine.
De la aceste laboratoare se cumpara de obicei in vrac amfetamina de culoare
maro dechis. Daca pudra cumparata este alba, substanŃa este probabil
efedrina sau dietilpropion.
InhalanŃii
MulŃi solvenŃi organici dau, prin inhalare, senzaŃii asemanatoare intoxicaŃiei
cu alcool. Acestea pot cauza insa deteriorari grave si definitive ale nervilor,
creierului, maduvei osoase, organelor interne si in special a ficatului. Aceste
– 66 –
efecte sunt ireversibile si pot conduce la decese rapide(prin afectarea
aparatului respirator si cardiac).
Heroina ramane “regina” incontestabila a drogurilor. Heroina
(diacetilmorfina) este unul dintre cele mai utilizate opiacee. Este si cel
care produce cel mai repede dependenŃa fizica si psihica. Ea a fost
prima oara sintetizata in 1897 pentru a servi ca tratament al tusei
tuberculosilor. La acel moment se descoperisera efectele nocive ale
morfinei si s-a considerat ca heroina nu va avea efecte secundare atat de
puternice.
Heroina se gaseste sub mai multe forme. Ea a fost clasificata in 4 tipuri.
Heroina 1 este un drog opiaceu cu un conŃinut scazut de heroina dar
continand o mare cantitate de morfina pura; heroina 2 este diacetilmorfina
inainte de a fi transformata in clorhidrat; heroina 3 este heroina de fumat
avand o puritate de 60% iar heroina 4 este cea folosita pentru injectare are o
puritate de 95%. Acest drog are mai multe culori in funcŃie de puritatea sa.
Poate fi alba(cea mai mare concetraŃie), cenusie, roz, bruna.
Desi este un compus al morfinei, efectele heroinei difera mult de cele ale
morfinei. Ea are o acŃiune mai scurta dar cu mult mai intensa. Facand o
medie, efectele unei doze de heroina variaza intre 3 si 8 ore in funcŃie de
calitatea marfii.
Cei care folosesc heroina la Ńigara sau la folie cred ca acest mod este mai
puŃin periculos dar de fapt acesta este doar inceputul. Majoritatea
– 67 –
utilizatorilor de heroina injectabila au inceput cu Ńigara sau cu folia si au
renunŃat in scurt timp pentru ca alegand calea injectabila cheltuie mai puŃini
bani. Efectul imediat al heroinei este o stare de euforie insoŃita de senzaŃia
de caldura in tot corpul, uscaciunea mucoasei bucale si ingreunarea
extremitaŃilor. Cand efectul heoinei se termina toxicomanul devine confuz,
somnolent si va trai o doriŃa puternica de a mai lua inca o doza.
Utilizarea heroinei implica multe riscuri fizice cum ar fi apariŃia abceselor,
cangrenelor, tromboflebitelor, contactarea unor boli datorita folosirii aceleasi
seringi de mai multe persoane, intreruperea ciclului mestrual la femei,
impotenŃa la barbaŃi, apariŃia unor boli pulmonare, scaderea rezistenŃei
organismului.
In ceea ce priveste sindromul de sevraj in cazul heroinei, el se caracterizeaza
prin anxietate somatizata mai ales la nivelul aparatului respirator.
Nefropatiile, endocarditele, septicemiile sunt alte cateva consecinŃe nefaste
determinate de heroinomanie. Cele mai grave accidente in timpul
administrarii se produc la nivel bulbar cu perturbarea functionalitaŃii cardiorespiratorii(
sufocare, cianoza). Heroina este si cauza multor avorturi, nasteri
premature, malformaŃii fetale multiple, hematoame retroplacentare. In cazul
acestor toxicomani venele incep sa dispara de la vedere, tegumentele capata
culoarea violacee apoi maronie.
Sevrajul se instaleaza din cauza ca la instalarea dependenŃei, heroina devine
un metabolit in organism. In cazul opiaceelor(si al heroinei) toxicomanul va
– 68 –
trai o angoasa puternnica, dureri foarte mari in regiunea lombara si in
membre, crampe abdominale, greŃuri, vomitismente si in final diaree.
Sindromul de sevraj poate Ńine 2-3 zile dupa care semnle se estompeaza si
dispar in maxim 10 zile. La finalul sevrajului, subiectul in cauza este astenic
si extrem de hipersensiv pe plan afectiv si senzorial.
2.8 SITUATIA CONSUMULUI DE DROGURI IN ROMANIA:
In ultimii ani fenomenul traficului si mai ales al consumului de droguri a
avut o evolutie spectaculoasa, Romania facand trecerea de la o tara
preponderent de tranzit la una de consum.
Drogurile ilegale8 sunt consumate in Romania predominant de populatia
tanara.
Un studiu desfasurat9 in Romania atesta ca in Bucuresti se gaseste cel mai
mare numar de persoane care consuma cocaina si heroina, acestea fiind
definite in legislatia existenta ca droguri de mare risc. In conformitate cu
rezultatele acestui studiu prevalenta consumului de cocaina in populatia
Bucurestiului este de 1.9%, iar prevalenta consumului de heroina de-a lungul
vietii in aceeasi populatie este de 1%. Nivelele de infectare cu hepatita B si
C in randul UDI rezultate din testari sunt de ordinul a zeci de procente.
Retelele de distributie si trafic de droguri se suprapun de cele mai multe ori
peste cele de prostitutie si trafic de persoane. Ca atare, din ce in ce mai multe
prostituatele sunt tentate sa inceapa consumul de droguri, de cele mai multe
8 Ne referim aici la cannabis, cocaina, heroina, ecstasy, amfetamine, LSD.
9 PrevalenŃa consumului de droguri in România – studiu in populaŃia generala, Agentia NaŃionala Anti-
Drog, 2004
– 69 –
ori fiind vorba de droguri injectabile. Exista insa si consumatoare de droguri
care, din necesitatea de a-si asigura doza zilnica, incep sa practice
prostitutie.
De cele mai multe ori, traficul de droguri s-a asociat retelelor existente de
prostitutie, proxenetii fiind in multe din cazuri si traficanti de droguri. Ca
atare unele prostituate au devenit, nu dupa multa vreme, consumatoare sau
chiar dependente de droguri. In unele cazuri aceasta dependenta determina
continuarea practicarii prostitutiei pentru intretinerea consumului conducand
la cresterea dependentei fata de proxenet. Consumul de droguri agraveaza
situatia din punct de vedere al riscului de transmitere a HIV/VHB/VHC
datorita utilizarii unor echipamente de injectare nesterile in comun. Asa cum
arata rezultatele unor cercetari recente in domeniu10, utilizarea seringilor sau
a acelor nesterile este un comportament aproape generalizat in randul UDI.
Astfel 91% dintre participantii la studiu au folosit o seringa sau un ac
nesteril la injectarile din ultima luna. Acestor riscuri li se adauga si aspectul
ilicit al procurarii si consumului de droguri.
2.9 TRAFICUL DE PERSOANE:
Romania se confrunta cu un important fenomen al traficului de fiinte umane,
atat la nivel intern, cat si transfrontalier.
10 Consumatorii de droguri: Comportamentul de injectare si comportamentul sexual, Romanian Harm
Reduction Netwrok, iulie 2004
– 70 –
Din punct de vedere al traficului international, Romania este atat tara de
origine, cat si de tranzit si de destinatie (pentru femeile traficate provenind
din Republica Moldova, Ucraina si tari ale fostei Uniuni Sovietice).
Cu sprijinul organismelor internationale (IOM) si al societatii civile, statul
roman a desfasurat interventii privind traficul extern. Chiar daca din anul
2001 Romania s-a aliniat la standardele legale la nivel international prin
adoptarea unei legi privind prevenirea si combaterea traficului de fiinte
umane, traficul intern ramane in continuare o problema nesolutionata.
Chiar in conditiile existentei acestui cadru legislativ, lupta impotriva
traficului de persoane la nivel intern este una dificila datorita dificultatilor
legate de punerea in practica a acestor masuri. Dezvaluirea de informatii
confidentiale catre presa, insuficienta protectie a victimelor, lipsa unor
programe eficiente de reintegrare a acestora reprezinta deseori o bariera in
calea colaborarii victimelor cu autoritatile in vederea judecarii si pedepsirii
traficantilor.
La nivel intern, pe fondul cresterii somajului si al accentuarii saraciei,
femeile (fie ca erau tinere din mediul rural, fie ca proveneau din familii
sarace sau cu probleme, de cele mai multe ori avand un nivel scazut de
educatie si nici o perspectiva de viata independenta) au fost deseori cele mai
afectate de schimbarile impuse de perioada de tranzitie catre o economie de
piata. In speranta dobandirii independentei economice multe dintre aceste
femei au devenit victime ale traficului de fiinte umane fiind recrutate pentru
– 71 –
locuri de munca in strainatate sau chiar pentru practicarea prostitutiei. Din
pacate, multe dintre ele practica acum prostitutia “de strada”, lucreaza in
conditii de igiena precare, sunt exploatate de catre proxeneti, sunt supuse
diferitelor abuzuri din partea acestora, mutate dintr-un loc in altul si mai
devreme sau mai tarziu chiar traficate.
2.10 BISERICA SI PROSTITUTIA11:
Punctul de vedere al Bisercii in privinta prostitutiei este, este explicat de Pr.
Prof. Dr. Nicolae D. Necula, Decanul Facultatii de Teologie Ortodoxa –
Universitatea din Bucuresti.
Opunandu-se din capul locului legalizarii si, deci, proliferarii fenomenului
prostitutiei, punctul de vedere al Bisericii privitor la acest fenomen este cel
exprimat de invatatura si morala crestina ortodoxa. El se fundamenteaza pe
faptul ca prostitutia este o forma denaturata a actului intim dintre barbat si
femeie, a legaturii firesti puse de Dumnezeu in prima pereche de oameni, in
vederea nasterii de prunci si a perpetuarii neamului omenesc. Sfanta
Scriptura ne arata ca ‘’a facut Dumnezeu pe om, dupa chipul Sau, barbat si
femeie si i-a binecuvantat, zicand: ‘’Cresteti si va inmultiti si umpleti
pamantul si-l stapaniti'’ (Facerea 1, 27-28).
Prostitutia este socotita pacat, fiind contrara poruncii lui Dumnezeu, ea
neurmarind nasterea de prunci, ci numai placerea impreunarii trupesti, lipsita
de dragostea si responsabilitatile vietii de familie. Aceasta aduce dupa sine
11 http://www.antiprostitutie.ro/fata-ascunsa-a-prostitutiei-legalizate/7-poate-fi-de-acord-bor-cu-legalizareaprostitutiei
– 72 –
perturbarea si intunecarea mintii si incercarea de a-L inlatura pe Dumnezeu
sau a-L substitui in calitatea lui de creator al omului si de fauritor al menirii
Lui. De aceea, orice legatura in afara celei binecuvantate prin sfanta taina a
cununiei, in vederea intemeierii unei familii si a nasterii de prunci este
faradelege, pacat si nu poate fi acceptata de Biserica.
Prostitutia este asezata de invatatura crestina in randul celor sapte pacate
capitale, fiind sinonima cu desfranarea sau curvia, cand se savarseste de
persoane sau parteneri necasatoriti, sau cu preadesfranarea sau preacurvia
(adulterul), cand actul impreunarii trupesti se savarseste intre parteneri care
sunt casatoriti sau cand cel putin unul dintre ei are acest statut. Dupa cum se
stie, adulterul este un act foarte grav, echivaland cu moartea morala, fiind si
motiv canonic de divort.
Din aceeasi categorie de pacate fac parte concubinajul, toate formele de
desfrau si de adulter, incestul, pacatele impotriva firii (homosexualitatea si
lesbianismul), perversiunile sexuale. Le-am amintit aici pentru ca, in
practicare prostitutiei, au loc aceste acte denaturate ale impreunarii trupesti.
Prostitutia este pacat impotriva trupului pe care avem datoria sa-l pretuim ca
pe un templu al Duhului Sfant si sa nu-l batjocorim prin desfrau. In aceasta
privinta, Sfantul Apostol Pavel ne sfatuieste: ‘’Fugiti de desfranare! Orice
pacat pe care-l va savarsi omul este in afara de trup. Cine se deda insa
desfranarii, pacatuieste in insusi trupul sau. Sau nu stiti ca trupul vostru
este templu al Duhului Sfant care este in voi, pe care-L aveti de la
Dumnezeu si ca voi nu sunteti ai vostri? Caci ati fost cumparati cu pret!
– 73 –
Slaviti dar, pe Dumnezeu in trupul vostru si in duhul vostru, care sunt ale lui
Dumnezeu'’ (I Corinteni 6, 18-19).
Conform invataturii noastre de credinta, bazata pe Sfanta Scriptura, omul nu
are voie sa faca ceea ce vrea cu trupul sau, socotindu-se stapan pe sine, sub
motivul ca i-ar apartine. Aceasta perspectiva nu este una crestina caci, asa
cum ne arata Sfantul Apostol Pavel, ‘’noi nu suntem ai nostri, ci ai lui
Dumnezeu, caci toti suntem rascumparati de El prin sangele sau prin jertfa
lui Iisus Hristos. De aceea, avem obligatia sa cinstim si sa respectam trupul
nostru, impreuna cu duhul, slavind in felul acesta pe Dumnezeu, caci si
trupul si duhul sunt ale lui Dumnezeu'’ (I Corinteni 6, 19). In alt loc, Sfantul
Apostol Pavel ne spune si mai clar, avertizand pe cei care se apropie sau se
impreuna cu desfranatele: ‘’Au nu stiti ca trupurile noastre sunt madularele
lui Hristos? Luand deci madularele lui Hristos, le voi face madularele unei
desfranate? Nicidecum'’ (I Corinteni 6, 15).
De aceea incheie sententios: ‘’Nu va amagiti. Nici desfranatii, nici
inchinatorii la idoli, nici adulterii, nici malahienii, nici sodomitii – nu vor
mosteni imparatia lui Dumnezeu'’ (I Corinteni 6, 9-10). Asadar, pacatul in
trup al desfranarii, pe care il presupune asa-zisa meserie de prostituata, nu
ramane nepedepsit, dimpotriva, inchide portile imparatiei lui Dumnezeu.
Canoanele Bisericii Ortodoxe pedepsesc grav toate formele pacatului
trupesc: desfranarea, preadesfranarea sau adulterul, incestul, concubinajul,
sodomia sau homosexualitatea, lesbianismul sau perversiunile sexuale
intalnite toate in practicarea prostitutiei prescriind oprirea de la sfanta
– 74 –
impartasanie pe perioade mari de ani, din dorinta de indreptare a pacatosului
si de intoarcere a lui pe adevaratul drum de vietuire crestina.
Prostitutia este o forma de degradare a femeii si a demnitatii ei,
transformand-o in obiect de satisfacere a placerii, plasand-o mai jos decat
conditia necuvantatoarelor, ceea ce invatatura crestina nu admite, socotind
femeia egala cu barbatul inaintea lui Dumnezeu si a societatii. In acest sens,
sunt graitoare cuvintele Sfantului Apostol Pavel: ‘‘Nu mai este iudeu, nici
elin; nu mai este nici rob, nici liber; nu mai este parte barbateasca si parte
femeiasca, pentru ca voi toti una sunteti in Hristos Iisus'’ (Galateni 3, 28).
Fata de aceasta sublima invatatura, prostitutia poate fi socotita cea mai grea
si cea mai amara sclavie, in contextul in care proxenetii sau chiar clientii le
supun pe femeile care se prostitueaza la tot felul de umilinte, la
obligativitatea de a intretine raporturi intime cu oricine, oricand si de a
accepta gama nesfarsita a perversiunilor sexuale.
Prostitutia nu poate fi socotita niciodata un ‘’drept al omului'’, fiindca este
pacat, iar dreptul la faradelege sau pacat nu poate fi recunoscut, asa cum nu
pot fi recunoscute nici homosexualitatea, nici uciderea, nici furtul, nici
marturia mincinoasa, nici sinuciderea ca drepturi ale omului. Acestea
totdeauna vor ramane pacate pedepsite de Dumnezeu si delicte pedepsite de
legea civila. Aceia care promoveaza prostitutia ca pe un drept de a dispune
liber de propriul trup, nu ar aplica niciodata acest principiu familiei sau
prietenilor lor.
– 75 –
Pentru toate acestea, Biserica nu este de acord cu institutionalizarea sau
legalizarea prostitutiei, care ar incuraja destrabalarea si desfraul, mai ales in
randul tinerilor, un adevarat atentat la viata de familie, fundamentul crestin
al societatii romanesti.
Nu legalizarea prostitutiei este solutia cea mai buna, ci stoparea ei si
incercarea de recuperare a celor care au fost prinsi in mrejele ei. Raul si
pacatul nu pot fi legalizate niciodata. Pretextul ca prin institutionalizare sau
legalizare se exercita controlul medical riguros asupra prostituatelor, pentru
a preveni raspandirea bolilor cu transmitere pe cale de contact intim, este
fals, caci statisticile ne arata ca procesul si perioadele de incubare a acestor
boli scapa controlului periodic, casele de toleranta, lupanarele sau
bordelurile ca si prostituatele insele ramanand focare nesfarsite de infectie.
La acestea am mai adauga si argumentul care poate arata cinismul si
meschinaria celor care pledeaza pentru institutionalizarea sau legalizare
prostitutiei, si anume ca vor face opere de caritate cu taxele pe desfrau.
Oricare ar fi argumentele care pledeaza pentru legiferare, sunt fara temei
caci raul produs de aceasta plaga sau ciuma este imens mai mare decat
castigul sau beneficiul.
Pacatul, faradelegea sau nelegiuirea nu pot fi niciodata legiferate, adica
ingaduite oficial, caci ele aduc imbolnavirea morala si fizica a membrilor
societatii, fiind un adevarat pericol mai ales pentru tineri. Societatea
romaneasca are nevoie de o primenire morala care nu se face prin legiferarea
faradelegilor, ci prin asanarea lor, cu tact, prudenta si autoritate. Ceea ce
– 76 –
trebuie sa cultivam noi, la tineri mai ales, este conceptia sanatoasa despre
dragoste, casatorie si familie. De educarea si formarea tinerei generatii sunt
raspunzatori toti factorii educationali: scoala, biserica, societatea, statul in
totalitatea lui.
Neputinta sau nepasarea in fata fenomenelor parazitare trebuie sa ne
ingrijoreze si sa ne determine la actiuni concrete impotriva prostitutiei,
homosexualitatii, drogurilor, proxenetismului, talhariei, furturilor,
fenomenului copiilor strazii, cersitului, care sunt pete urate pe obrazul unei
natiuni. Nu legalizarea, ci stoparea lor si recuperarea celor cazuti in acest
paienjenis este calea de urmat. Atitudinea comoda si iresponsabila a
legiferarii faradelegii nu face decat sa agraveze aceste stari de lucruri.
Biserica noastra considera ca nu legalizarea, ci stoparea prostitutiei si
recuperarea celor prinsi de ea, constituie calea fireasca de insanatosire
morala.
– 77 –
CAPITOLUL II
1. METODOLIGIE
1.2 SCOPUL SI OBIECTIVELE STUDIULUI
Obiectivul acestei cercetari este studiul diferentelor comportamentului
sexual in randul prostituatelor majore, respectiv minore. Cercetarile
comparative asupra acestopr persoane in cauza au permis formularea
ipotezei conform careia, exista o diferenta specifica intre
comportamentul sexual al prostituatelor majore si cel al prostituatelor
minore.
In concluzie, obiectivele cercetarii noastre sunt urmatoarele :
Obiectiv general 1: Studierea caracteristicilor comportamentale ale femeilor
implicate in prostitutie.
Obiectiv specific 2: analiza diferentelor comportamentale sexuale intre
prostituatele majore si cele minore.
Ipotezele cercetarii:
In cadrul cercetarii noastre am pornit de la formularea a doua ipoteze:
1. Ipoteza generala: Persoanele implicate in prostitutie au un comportament
sexual diferentiat.
2. Ipoteza specifica: Exsta o diferentiere intre comportamentul sexual al
femeilor majore care sunt implicate in prostitutie, fata de cele minore.
– 78 –
SubiecŃii:
Cercetarea a fost realizata pe un numar total de 50 de subiecŃi, 25 de
persoane implicate in prostitutie care aveau varsta sub 18 ani si 25 de astfel
de persoane care aveam varsta peste 18 ani.
SubiecŃii au fost de sex feminin (50), alesi prin randomizare, unicul
criteriu de selectie fiind varsta cronologica.
Aceasta cercetare s-a realizat in cadrul Programulului Seara de Seara derulat
de ARAS – Asociatia Romana Anti-SIDA.
1.3 METODE
Tehnicile utilizate au fost urmatoarele:
Cartografierea zonelor de interes;
Interviul pe baza de chestionar care a fost aplicat prostituatelor;
Observatia semi-structurata care isi propunea descrierea contextului in
care se practica prostitutie la nivel local;
Istoria personala care urmarea o cat mai buna reflectare a nevoilor si
riscurilor prostituatelor, ca argument in vederea clarificarii statutului
legal al acestora.
CARTOGRAFIEREA
In etapa premergatoare a studiului a fost realizata cartografierea zonelor in
care se practica prostitutie. In scopul realizarii unei harti a locatiilor in care
se practica prostitutie au fost accesate urmatoarele surse de informatii:
Studii anterioare;
– 79 –
Articole de ziar;
Interviuri nestructurate cu persoane cheie din comunitate (taximetristi,
barmani, proxeneti, combinatori etc.) si reprezentanti ai autoritatilor
locale (medici si profesionisti din cadrul serviciilor sociale).
Odata identificate aceste locatii, operatorii studiului au trecut la etapa de
implementare aplicand instrumentele dezvoltate.
INTERVIUL SEMI-STRUCTURAT PE BAZA DE CHESTIONAR
A fost dezvoltat un chestionar cu 6 sectiuni si 64 intrebari dupa cum
urmeaza:
Caracteristici socio-demografice (varsta, nivelul de scolarizare,
statusul marital, locul nasterii)
Comportament de consum de droguri (descrierea comportamentului
privind consumul de alcool, droguri injectabile si a riscurilor asociate)
Comportament sexual (descrierea comportamentului sexual, inclusiv
frecventa utilizarii prezervativului si a factorilor de risc aferenti)
ISTORIA PERSONALA
In vederea obtinerii unei imagini cat mai fidele a problemelor cu care se
confrunta prostituatele, studiul si-a propus si realizarea unor studii de caz.
Aspectele avute in vedere au fost:
Viata de dinainte de inceperea practicarii prostitutiei (descrierea
familiei din care provine, studiile, relatiile avute in familie si cu
prietenii/altii);
– 80 –
Cum a ajuns sa practice prostitutie;
Perceptia asupra vietii actuale (cum se descurca, ce isi doreste, de ce
se teme, ce nevoi/probleme are);
Abuzul sub diferite forme: bataie, trafic, sechestrare, infometare,
administrare de droguri;
Consumul de alcool si/sau droguri;
Cum vede ea pozitia ei in societate (in raporturile cu ceilalti);
Status-ul marital (daca a fost/este casatorita sau are un raport stabil,
copii in ingrijire sau abandonati, relatia cu parintii/alte rude si
prieteni);
Cum percepe relatia cu autoritatile (institutiile de sanatate, politia,
primaria, scoala in cazul in care are copii);
Cine o ajuta;
Ce o determina sa practice in continuare prostitutie;
Cum se vede ea in viitor (in cativa ani);
Unde locuieste (conditii, locatie);
Din ce traiesc ea si persoanele pe care le are in ingrijire.
OBSERVATIA SEMI-STRUCTURATA
Scopul observatiei a fost pe de o parte acela de a culege date suplimentare
celor rezultate din interviuri si istoriile personale, iar pe de alta parte acela
de a valida raspunsurile la intrebarile delicate adresate in cadrul interviului.
Principalele aspecte urmarite in cadrul observatiei au fost:
Momentul zilei in care se practica prostitutie;
– 81 –
Existenta unui combinator/proxenet/facilitator sau a unei alte persoane
care intermediaza prostitutie sau relatia fetei cu clientul; rolul acestei
persoane (strict legat de partea financiara sau si de alegerea/impunerea
tipului de raport sexual, implicarea in decizia cu privire la utilizarea
prezervativului sau a altor masuri contraceptive);
Modul in care clientul ajunge la prostituate sau viceversa;
Tipologia locatiilor in care isi desfasoara activitatea prostituatele;
Tipologia clientilor (clasa sociala, varsta, nationalitatea);
Tarifele practicate pentru diversele tipuri de raport sexual;
Informatii cu privire la traficul de persoane;
Consumul si traficul de droguri;
Existenta altor servicii care sa se adreseze acestui grup sau unei parti a
lui (persoane implicate in prostitutie sau utilizatori de droguri).
1.4 ESANTIONAREA
Recrutarea grupului tinta s-a facut plecand de la prostituatele cunoscute prin
metoda “bulgarelui de zapada”, dar si cu sprijinul unor persoane cheie.
Interviul a fost aplicat in cele din urma unui lot de 60 de prostituate.
1.5 CONSIDERATII ETICE
O atentie speciala a fost acordata pe parcursul intregului studiu respectarii
confidentialitatii si drepturilor persoanelor intervievate. Au fost evitate orice
forme de discriminare pe criterii de varsta, etnie, religie.
– 82 –
1.6 COLECTAREA SI INTERPRETAREA DATELOR
Informatiile rezultate din interviuri au fost introduse intr-o baza de date
creata cu ajutorul programului EpiInfo versiunea 3.3.2. Programul este
utilizat pe scara larga in astfel de studii si permite o analiza structurata pe
diferite nivele. Fiecarui intervievat i s-a atribuit un cod in scopul prevenirii
duplicatelor, metoda dovedindu-si eficacitatea prin identificarea unui astfel
de caz.
Rata non-raspunsurilor (5%-10%) a permis analiza completa a tuturor
interviurilor. Datele obtinute au fost analizate si interpretate atat la nivelul
fiecarei intrebari in parte, cat si in profunzime, prin realizarea unor corelatii.
Folosirea unor chei de control a permis verificarea concordantei
raspunsurilor (de exemplu concordanta existenta intre numarul clientilor din
ultima zi si numarul contactelor sexuale avute cu clientii in aceeasi zi).
– 83 –
CAPITOLUL III
1. REZULTATE
1.2 CONTEXTUL PRACTICARII PROSTITUTIEI
In locatiile in care s-a desfasurata cercetarea, prostituatele pot fi intalnite atat
pe strada – in zonele cele mai frecventate cum ar fi centrul, gara -, cat si pe
soseaua de centura. Exista si alte tipologii cum ar fi cele care isi racoleaza
clientii prin intermediul anunturilor la ziar sau al unor persoane ce asigura
intermedierea (proxeneti, combinatori, facilitatori). Prostitutie se practica in
locatii foarte diferite cum ar fi: bordeluri ilegale, camere inchiriate, la
domiciliul sau in autovehiculul clientului, la hotel (de comun acord cu
angajatii), in parcuri sau in apropierea cailor principale de transport, triaje,
parcari.
Nu exista un moment bine determinat al zilei in care sa se practice
prostitutie, intervalele orare fiind decise de cererea existenta. In multe zone,
prostitutie este practicat non-stop, in altele in special seara si noaptea.
Clientii sunt atat cetateni romani, cat si straini, apartin tuturor categoriilor
sociale (de la muncitori necalificati la intelectuali, de la persoane fara
adapost la intreprinzatori sau oameni de afaceri prosperi, infractori sau
oameni ai legii) si tuturor varstelor (adolescenti, studenti, pensionari etc.)
– 84 –
In marea majoritate a cazurilor, relatia cu clientii este intermediata de un
proxenet/combinator12 care are rolul de a asigura protectia fetelor in fata
unor posibile agresiuni (din partea clientilor, a politiei, a altor proxeneti sau
a retelelor de trafic), de a garanta o zona in care acestea pot sa-si desfasoare
activitatea sau chiar de a negocia diferite aspecte cu clientii (tipul si durata
serviciului sexual, pretul, folosirea sau nu a prezervativului etc.) fiind
cateodata si cei care incaseaza plata.
Putine sunt cazurile in care prostituatele lucreaza pe cont propriu. In aceasta
situatie fetele sunt cele care isi aleg si mentin zona, racoleaza clientii,
negociaza cu acestia si incaseaza contravaloarea serviciilor prestate. De cele
mai multe ori chiar si acestea platesc o taxa de protectie. Din punctul de
vedere al proxenetului, activitatea sa reprezinta de cele mai multe ori o
„afacere de familie” in care sunt implicati si alti membri ai acesteia, fiecare
avand un rol bine determinat. Unii dintre acestia asigura un spatiu de locuit
pentru fete, altii (uneori chiar minori) se ocupa de racolarea clientilor.
Proxenetul poate fi de asemenea partenerul de viata al fetei respective sau un
membru al familiei acesteia. In unele cazuri, proxenetii pot fi si traficanti de
droguri, membri ai unor retele de trafic de fiinte umane, persoane implicate
in acte de delicventa (jafuri, talharii sau in comercializarea unor bunuri
furate).
12 Spre deosebire de proxenet, combinatorul are atribuŃii mai limitate, legate în special de racolarea
clienŃilor.
– 85 –
In toate zonele vizitate, au fost raportate situatii de trafic (vanzare,
cumparare, schimb de prostituate intre proxeneti sau chiar sechestrare) si
abuz (fizic, verbal si/sau sexual) din partea proxenetului, clientilor sau
politiei.
In randul persoanelor implicate in prostitutie (prostituate, proxeneti,
combinatori, familiile acestora, clienti) se remarca o incidenta ingrijoratoare
a consumului de droguri, cum ar fi barbituricele, marijuana si hasisul, dar si
heroina injectabila si inhalantii (bronz olac). In Bucuresti se intalnesc situatii
in care proxenetul sau familia acestuia sunt implicati in vanzarea de droguri
de mare risc (heroina de exemplu), prostituatele, partenerii sexuali ai
acestora si comunitatea fiind potentialii cumparatori.
1.3 NIVELUL DE SCOLARIZARE
Din analiza informatiilor cu privire la nivelul de scolarizare (graficul 113)
observam faptul ca aproximativ 12% dintre prostituate nu au frecventat
niciodata scoala. Aproape jumatate dintre prostituatele intervievate si-au
intrerupt studiile in perioada gimnaziului, peste 30% au absolvit liceul, iar 7
dintre acestea au chiar studii postliceale sau universitare.
La acest capitol nu am putut sa realizam o diferentiere intre
prostituatele majore si cele minore, doarece politicile publice cu privire
la invatamantul obligatorii au fost modificate dupa 1989.
13 Datele cu privire la nivelul de educaŃie al populaŃiei generale au fost extrase din Recensamântului
PopulaŃiei -2002 (IS)
– 86 –
22.75%
6.59%
11.39%
9.62%
30.13%
1.01% 0.76%
47.09%
3.69%
30.82% 33.42%
2.73%
Analfabete Scoala
primară
Gimnaziu Liceu Studii
postliceale
Studii
superioare
CSW populatia generala
GRAFICUL 1 – NIVEL DE SCOLARIZARE
1.4 PERSOANELE INSTITUTIONALIZATE
Peste 20% dintre prostituatele incluse in studiu si-au petrecut o parte a
copilariei intr-o institutie de protectie a copilului. Incidenta acestei asocieri
constituie, in viziunea autorilor, o dovada a faptului ca unele carente
educative (privind, de exemplu, educatia pentru viata), episoadele de abuz
care pot aparea in acest mediu si lipsa de perspective la iesirea din institutie
contribuie la cresterea vulnerabilitatii tinerelor fete in fata propunerilor de
implicare in prostitutie.
Prostituatele care si-au petrecut copilaria intr-o institutie de protectie si care
la randul lor au copii sunt mai inclinate sa nu se implice in cresterea si
– 87 –
educarea acestora (90% dintre cele care au trecut pe la casa de copii si 60%
dintre cele care au crescut in familie).
1.5 STATUSUL MARITAL AL PROSTITUATELOR
Majoritatea prostituatelor au un barbat cu care traiesc in cadrul unei relatii
oficial recunoscute sau de uniune consensuala, acesta putand fi sotul,
concubinul, proxenetul sau combinatorul. 62,7% dintre cele chestionate
declara ca au un astfel de partener, 36,9% neaga si 0,25% nu au raspuns.
Acest aspect este important mai ales prin prisma faptului ca prostituatele
declara ca nu folosesc prezervativul in cadrul relatiei cu partenerul stabil,
chiar daca acesta poate avea si alte partenere. Situatia prezinta riscuri de
transmitere a HIV/ITS.
Da
Nu
Nu
raspunde
0.00%
10.00%
20.00%
30.00%
40.00%
50.00%
60.00%
70.00%
Prezenta unui partener de viata
Da
Nu
Nu raspunde
GRFAFICUL 2 – PREZENTA PARTENERULUI DE VIATA “STABIL”
– 88 –
Desi (46.8%) dintre prostituatele intervievate au copii, numai 24.8% dintre
acestea si-au asumat responsabilitatea cresterii si educarii lor. Majoritatea
copiilor se afla in ingrijirea familiei largite, in timp ce13.51% au preferat sasi
lase copiii in ingrijirea statului (graficul 3).
Ingrijirea copilului
24.86%
60.54%
13.51%
1.08%
0.00%
20.00%
40.00%
60.00%
80.00%
Ea
Familia largita
Statul
Nu raspunde
Ea 24.86%
Familia largita 60.54%
Statul 13.51%
Nu raspunde 1.08%
1
GRAFICUL 3 – INGRIJIREA COPIILOR
In ceea ce priveste diferentierea prostituatelor minore de cele majore, 68%
dintre cele majore declara ca au un partener stabil, pe cand in cazul
prostituatelor minore, doar 27% au declarat acest lucru.
Putem comenta acest lucru ca facand parte din sistemul de aparare al fetelor
tinere de a nu depinde de cineva. In plus, acest lucru poate sa insemne si ca
– 89 –
ele au fost invatate sa spuna ca sunt singure, pentru a evita suspiciuni cu
privire la cine organzieaza afacerea.
Prezenta partenerului stabil
Majore , 68%
Minore , 27%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
1
Majore
Minore
GRAFICUL 4
PREZEMTA PARTENERULUI „STABIL” IN RAPORT DE VARSTA
1.6 VENITURI SI CHELTUIELI
Din observatii rezulta ca tarifele practicate variaza mult in functie de zona in
care se practica prostitutie, dar si de cetatenia clientilor. Pentru sexul oral
preturile de pornire sunt in jurul a 20 RON dar in cazul clientilor straini o
partida de sex oral poate ajunge pana la 150 RON. Pentru sexul vaginal – cel
mai raspandit dintre toate – se pleaca in general de la 30 RON si se ajunge
pana la 250 RON in centrul capitalei. Desi majoritatea prostituatelor declara
ca nu practica sexul anal, cele care accepta mentioneaza tarife cuprinse intre
20 si 300 RON.
Este important de mentionat aici faptul ca prostituatele minore, accepta mult
mai usor relatii sexuale pentru bani mai putini, ceea ce provoacca scandaluri
– 90 –
intre ele si cele majore. Explicatia consta in faptul ca prostituatele tinere
folosesc droguri si ca au nevoie de bani pentru asta. Totodata, ele accepta
inclusiv practicarea sexului anal mult mai usor, uneori diferenta intre ele si
cele majore se realizeaza la acest capitol.
1.7 CARACTERISTICILE CLIENTILOR
Numarul mediu zilnic de clienti ai unei prostituate este de 6, chiar daca
una dintre intervievate a afirmat ca a avut 25 de clienti in ziua precedenta
interviului.
In medie, prostituatele tinere declara ca au mai multi parteneri sexuali decat
cele majore. Cu toate acestea, diferenta de venituri nu este semnificativa.
Aceasta se traduce prin acceptarea de relatii sexuale pe bani mai putini in
cazul prostituatelor minore. Cele majore prefera mai putini clienti, dar care
platesc mai bine.
Minore, 8,
67%
Majore, 4,
33%
Minore
Majore
– 91 –
GRAFICUL 5
NUMARUL DE PARTENERI SEXUALI PE ZI IN RAPORT DE VARSTA
O problema delicata la care studiul si-a propus sa raspunda a fost cea a
modului in care se face plata serviciilor sexuale. Astfel 95% dintre
prostituate afirma ca primesc banii direct de la clienti si numai 4.4%
recunosc serviciul de intermediere asigurat de proxenet. Cu toate
acestea, informatiile culese prin observatie si interviurile cu persoanele cheie
conduc la concluzia ca in cele mai multe cazuri plata pentru servicile
sexuale se face prin intermediul proxenetului. O explicatie posibila pentru
aceasta neconcordanta ar putea fi “instructajul” pe care prostituatele il
primesc de la proxeneti sau alte persoane din familia acestuia, date fiind
gravele implicatii legale pe care le aduce probarea infractiunii de
proxenetism sau trafic de persoane.
1.8 LEGALIZAREA PROSTITUTIEI
Unul dintre subiectele abordate in cadrul studiului a fost si opinia
prostituatelor cu privire la legalizarea/dezincriminarea prostitutiei.
Aproximativ 70% dintre prostituatele intervievate si-au exprimat
acordul cu privire la legalizare.
Dat fiind statutul ilegal al prostitutiei in Romania, prostituatele sunt periodic
ridicate de politie de pe strada si duse la sectie, unde sunt inregistrate si
amendate. Toate se reintorc apoi in strada si continua sa practice prostitutia
fara sa achite amenzile primite. Aceasta situatie pune sub semnul intrebarii
– 92 –
eficacitatea acestor prevederi legale. Peste 80% dintre prostituatele
intervievate au afirmat ca au fost inregistrate14 in evidentele politiei.
DA
NU
S1
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
Acord cu privire la legalizarea prostitutiei
DA
NU
Series1 70% 30%
DA NU
GRAFICUL 6 – ACORD CU PRIVIRE LA LEGALIZAREA PROSTITUTIEI
14 În cadrul interviului PROSTITUATELE au fost întrebate daca au fost vreodata amendate, daca li s-au
înregistrat datele personale sau amprentele.
– 93 –
Distributie varsta a celor care sunt de acord cu
legalizarea prostitutiei
Minore
26%
Majore
74%
Minore Majore
GRAFICUL 7 – DISTRIBUTIA PE VARSTA A CELOR CARE SUNT DE ACORD
CU LEGALIZAREA PROSTITUTIEI
Legalizarea prostitutiei aduce, in viziunea celor care sunt de acord,
stabilitate, drepturi si chiar pensie, lucruri la care, de obicei, femeile mature
de gandesc.
1.9 CONSUMUL DE SUBSTANTE
In ceea ce priveste consumul de alcool, aproximativ 70% dintre prostituate
chestionate declara ca nu consuma.
Cu toate acestea, mai bine de 48% din total prostituatelor intervievate
recunosc ca au consumat heroina injectabila. Dintre acestea 82% sunt
minore.
– 94 –
92%
48%
96%
0%
20%
40%
60%
80%
100%
Energizant/Cefea Heroina Tigari
Consumul de substante
GRAFICUL 8 – CONSUMUL DE SUBSTANTE
Distributia pe varste a consumatoarelor de
droguri
Minore , 82%
Majore , 18%
Minore Majore
GRAFICUL 9
DISTRIBUTIA PE VARSTA A CONSUMATOARELOR DE DROGURI
– 95 –
Aproximativ 40% dintre fetele consumatoare de droguri identificate in
studiu recunosc ca au consumat heroina in ultima luna utilizand in
comun cu alte persoane echipamentele de injectare (GRAFICUL 10).
Un fenomen recent, dar din ce in ce mai vizibil, este practicarea prostitutiei
in scopul obtinerii resurselor necesare intretinerii consumului de droguri
injectabile, comportament ce implica riscuri sporite de transmitere a infectiei
HIV in randul prostituatelor si al clientilor acestora.
In ceea ce priveste rata de utilizare a prezervativului in randul
prostituatelor consumatoare de heroina injectabila, aceasta este cu
aproximativ 20% mai mic decat cea inregistrata in restul lotului (87%
pentru sexul vaginal si 54% pentru sexul oral). Cu toate acestea, niciuna
dintre prostituatele consumatoare care practica toate tipurile de raport
sexual nu foloseste in mod constant (intotdeauna) prezervativul cu
clientii.
– 96 –
Folosirea in comun a echipamentului de injectare
DA, 42%
NU, 58%
DA NU
GRAFICUL 10
FOLOSIREA IN COMUN A ECHIPAMENTULUI DE INJECATRE
1.10 DEBUTUL PRACTICARII PROSTITUTIEI VERSUS DEBUTUL VIETII
SEXUALE
Evaluarea comportamentului sexual si a determinantilor acestuia, atat in
ceea ce priveste relatia cu clientii, cat si cu partenerul de viata a fost unul
dintre principalele obiective ale studiului.
Unul dintre aspectele avute in vedere a fost varsta debutului sexual.
Analizand datele din graficul nr. 11, observam o devansare semnificativa a
varstei debutului sexual in cazul prostituatelor fata de cea inregistrata in
randul femeilor din populatia generala. In timp ce mai bine de jumatate
dintre prostituate si-au inceput viata sexuala inaintea varstei de 16 ani
– 97 –
(54%), aproximativ 48% dintre femeile din populatia generala fac acest
lucru inaintea varstei de 25 de ani15.
7.90%
26.10%
40.50%
54.00%
97.40% 99.20%
0.00%
20.00%
40.00%
60.00%
80.00%
100.00%
120.00%
< 16 ani < 18 ani < 20 ani
populatia generala
Prostituate
GRAFICUL 11 – DEBUTUL VIETII SEXUALE
Putem spune ca aproximativ 90% din prostituatele intervievate si-au
inceput viata sexuala inainte de 18 ani, in timp ce 60% incepusera deja
sa practice prostitutie inainte de a deveni majore. De remarcat este faptul
ca 15% dintre prostituatele intervievate si-au inceput viata sexuala
inainte de varsta de 14 ani, iar 11% din totalul prostituatelor incluse in
studiu incepusera deja practicarea prostitutiei inainte de 14 ani. Aceste
date se constituie in dovezi ale abuzului si traficului de minore pe care il
citam anterior.
15 Studiul SanataŃii Reproducerii – România 2004, Raport Sintetic (Mai 2005), pg. 84.
– 98 –
0
20
40
60
80
100
varsta CSW
numar CSW
debutul vietii sexuale la CSW
debutul sexului comercial
GRAFICUL 12 – DEBUTUL PROSTITUTIEI VS. DEBUTUL VIETII SEXUALE
In ceea ce priveste debutul practicarii prostitutiei reprezentat in graficul nr.
12, pentru cele mai multe dintre prostituate, acesta a avut loc intre 14 si 19
ani cu mentiunea ca se inregistreaza cazuri in care debutul intervine la 10 si
respectiv 40 de ani.
Tendinta generala in randul prostituatelor este aceea de a incepe
practicarea prostitutiei la cel mult 2 ani dupa inceperea vietii sexuale,
acest lucru intamplandu-se in mai putin de 1 an in cazul a 20% dintre
prostituate. Dintre cele din urma, 32% si-au petrecut o parte a copilariei intro
institutie de protectie a copilului.
– 99 –
1.11 PROSTITUATE MINORE VS. PROSTITUATELE MAJORE
Comparand nivelul de cunostinte al prostituatelor minore cu cel al
prostituatelor majore, se observa urmatoarele:
doar 36.36% dintre minore fata de 51.6% dintre prostituatele cu
varsta peste 18 ani cunosc calea de transmitere sexuala (orala,
vaginala, anala) a HIV;
doar 30.3% dintre minore fata de 45.02% dintre prostituatele cu
varsta peste 18 ani cunosc principalele cai de transmitere HIV16;
doar 9% dintre minore fata de 22.92% dintre prostituatele cu
varsta peste 18 ani recunosc inclusiv modalitatile prin care HIV
nu se transmite.
Putem afirma ca nivelul de cunostinte privind transmiterea HIV/SIDA
in randul minorelor este in medie cu 15% mai scazut decat cel al
prostituatelor adulte.
In ceea ce priveste comportamentul sexual al prostituatelor minore (50% din
esantion), putem spune ca pentru
sexul vaginal:
66% practica sexul vaginal, 6% dintre ele nu folosesc niciodata
prezervativul si 66.7% declara ca folosesc prezervativul intotdeauna;
sexul oral:
16În accepŃiunea prezentului studiu principalele cai de transmitere HIV/SIDA sunt considerate a fi contactul
sexual (vaginal, oral, anal), transfuziile de sânge, instrumentele taioase si utilizarea în comun a seringilor.
– 100 –
86% practica sexul oral, 40% dintre ele nu folosesc niciodata
prezervativul si 33% declara ca folosesc prezervativul intotdeauna;
sexul anal:
40% practica sexul anal, iar 26% dintre ele nu folosesc niciodata
prezervativul;
toate tipurile de sex:
40% dintre minore practica toate tipurile de sex si niciuna nu foloseste
intotdeauna prezervativul cu clientii.
1.12 UTILIZAREA PREZERVATIVULUI
Ultimul contact sexual
Peste 85% dintre prostituate au afirmat ca au folosit prezervativul la
ultimul contact sexual cu clientii17, iar aproximativ 5% dintre prostituatele
care nu au utilizat prezervativul, nu au constientizat riscurile la care se
expun. In general prostituatele sunt constiente de faptul ca declararea unei
utilizari constante a prezervativului este un comportament dezirabil din
punct de vedere social. Lipsa prezervativului a fost invocata de 2.03% dintre
prostituate, iar 6.84% dintre acestea au indicat ca bariera in calea utilizarii,
opozitia clientilor.
17 O astfel de rata mare de utilizare a prezervativului nu trebuie sa induca în eroare, pentru ca, asa cum
demonstreaza si studii similare desfasurate in rândul PROSTITUATELOR din alte Ńari, rata declarativa este
în general de peste 80%. Lipsa de fundament a declaraŃiilor privind utilizarea prezervativului este
demonstrata de incidenŃa mare a ITS si HIV/SIDA în rândul acelorasi persoane. Din dorinŃa de a obŃine
date cât mai apropiate de realitate, am comparat raspunsurile cu privire la utilizarea prezervativului la
ultimul contact sexual avut cu un client cu cele privind comportamentul sexual practicat pe o perioada mai
îndelungata de timp.
– 101 –
0.00%
10.00%
20.00%
30.00%
40.00%
50.00%
60.00%
70.00%
80.00%
90.00%
Folosirea prezervativului la ultimul contact sexual
Series1 85.06% 2.03% 3.29% 1.77% 0.51% 6.84% 0.25% 0.25%
Da
Nu am
avut
Nu am
crezut ca
este
Nu m-am
gandit
Nu-mi
plac
Partenerul
a avut
obiectii
Nu stiu
Nu
raspunde
GRAFICUL 13
DECLARAREA FOLOSIRII PREZERVATIVULUI CU CLIENTII
In aceeasi ordine de idei,prostituatele declara ca idea folosirii
prezervativului in cadrul relatiilor sexuale cu clientii le apartine (77%
din cazuri), iar in 14 % din cazuri aceasta alegere a fost impartasita si de
catre client. Situatia, care la prima vedere poate parea linistitoare, este
contrazisa insa de datele rezultate din raspunsurile referitoare la
comportamentul sexual pe care prostituatele il adopta in general.
– 102 –
Folosirea porezervativului la ultimul contact
sexual cu partenerul
Da
9%
Nu
91%
Da
Nu
GRAFICUL 14
COMPORTAMENTUL SEXUAL CU PARTENERUL DE VIATA
Cumuland cele doua situatii, rezulta ca 36.2% dintre prostituate au folosit
prezervativul la cel mai recent contact sexual, atat cu clientul, cat si cu
partenerul de viata.
1.13 Infectiile cu Transmitere Sexuala
Desi aproximativ 30% dintre prostituate afirma ca au avut semne sau
simptome ale unor ITS, la intrebarea „Ce ai facut cand ai avut astfel de
probleme?”, peste 60% dintre prostituate afirma ca au avut anterior
astfel de manifestari.
– 103 –
Oral
26.58%
Anal
0.76%
Altele
(masturbare)
0.51%
Vaginal
72.15%
GRAFICUL 15 – TIPUL CELUI MAI RECENT CONTACT SEXUAL
29.60%
70.40%
Prezinta semne sau
simptome asociate ITS
Nu prezinta astfel de
semne sau simptome
GRAFICUL 16 – SEMNE SI SIMPTOME ITS LA PROSTITUATE
– 104 –
Aproximativ 75% din totalul prostituatelor care au acuzat manifestari ale
unor ITS-uri au solicitat sfatul unui specialist (medic sau farmacist), in timp
ce 15.5% s-au tratat singure sau dupa ce s-au consultat cu
prietenii/prietenele, iar 9% nu s-au tratat deloc. Peste 70% dintre
persoanele intervievate recunosc faptul ca practicarea prostitutiei le
face mai vulnerabile in fata ITS.
1.14 CUNOSTINTE PRIVIND TRANSMITEREA HIV/SIDA
In contextul ultimilor ani, in Romania, s-ar putea crede ca intreaga populatie
a auzit de HIV/SIDA si are cunostinte comprehensive in acest sens. Intradevar,
din totalul prostituatelor intervievate, peste 93% au auzit de
HIV/SIDA.
Ai auzit de SIDA?
93.40%
5.30%
1.30%
Da
Nu
Nu raspunde
GRAFICUL 17 – CUNOSTINTE DESPRE SIDA
– 105 –
Raspunsurile obtinute in cadrul acestei sectiuni a interviului conduc la
concluzia ca doar 48.6% dintre prostituate recunosc ca HIV/SIDA se
poate transmite atat prin contact sexual vaginal cat si oral sau anal.
Peste 43% din total numarul prostituatelor intervievate recunosc
principalele cai de transmitere a HIV/SIDA, dar numai 21.7% stiu si
cum nu se transmite (imbratisare/atingere si stranut).
– 106 –
CAPITOLUL IV
1. CONCLUZII
Aproximativ 90% dintre prostituatele intervievate si-au inceput viata sexuala
inainte de 18 ani, iar 60% incepusera deja sa practice prostitutie inainte de a
deveni majore.
Numarul mediu zilnic de clienti ai unei prostituate este de 5-6 , iar numarul
mediu de contacte sexuale avute in ultima zi in care subiectul a lucrat a fost
de 6, existand situatii in care prostituatele au mai multe tipuri de raport
sexual cu acelasi client. Prin prisma ultimului contact sexual cu clientul, cel
mai des intalnit este cel vaginal (pentru 72.15% dintre prostituate), urmat la
distanta de contactul oral (pentru 26.6%).
La momentul studiului, 63% dintre prostituate aveau o relatie stabila cu un
barbat (acesta putand fi sotul, concubinul, proxenetul sau combinatorul).
Din punctul de vedere al utilizarii prezervativului, rezultatele studiului au
aratat ca:
rata de utilizare a prezervativului la ultimul contact sexual cu clientii
este de 85.1%;
rata de utilizare constanta a prezervativului cu clientii in anul 2005, la
toate tipurile de contact sexual de 46.5%;
rata de utilizare a prezervativului la cel mai recent contact sexual, atat
cu clientul, cat si cu barbatul este de 36.2%;
– 107 –
rata de utilizare a prezervativului la cel mai recent contact sexual cu
barbatul este de 9.31%;
rata de utilizare constanta a prezervativului in 2005 cu toti partenerii
sexuali (clienti si partener de viata) este de 20%.
Comportamentul sexual al minorelor este diferit de cel al prostituatelor
majore, proportia minorelor care nu folosesc niciodata prezervativul la sexul
oral fiind de 2 ori mai mare.
Unul din elementele cheie care contrazic ratele declarative mari de utilizare
a prezervativului este incidenta ridicata a semnelor sau simptomelor unor
ITS. Peste 60% dintre prostituate declara ca au avut anterior astfel de
manifestari, 15.5% dintre acestea tratandu-se singure sau dupa ce s-au
consultat cu prietenii/prietenele, in timp ce 9% nu s-au tratat deloc.
Aproximativ o treime dintre prostituatele intervievate au afirmat ca au
intalnit cel putin o data clienti care prezentau semne sau simptome care
puteau fi asociate cu o ITS.
O amenintare importanta la adresa sanatatii publice decurge din asocierea
intre numarul mare de prostituate care doneaza regulat sange (10.63% din
total lot) si comportamentele cu risc mare de infectare cu HIV pe care
acestea le adopta (sex neprotejat si utilizarea in comun a echipamentelor de
injectare). Faptul ca un numar atat de mare de persoane cu comportament cu
risc ridicat doneaza sange este un reflex al situatiei actuale din Romania, in
care donarea de sange este remunerata.
– 108 –
CUNOSTINTE PRIVIND HIV/SIDA
Desi peste 90% dintre prostituatele incluse in studiu au auzit de HIV/SIDA,
doar 48.6% dintre prostituate stiu ca HIV/SIDA se poate transmite atat prin
contact sexual vaginal, cat si oral sau anal.
CONSUMUL DE SUBSTANTE
In randul persoanelor implicate in prostitutie (prostituate, proxeneti,
combinatori, familiile acestora, clienti) se remarca o incidenta ingrijoratoare
a consumului de droguri, cum ar fi barbituricele, marijuana si hasis, dar si
heroina injectabila si inhalanti (bronz olac). Trebuie subliniata incidenta
mare a consumului in Bucuresti (33.3% din total persoanelor intervievate).
Ingrijorator este faptul ca aproximativ 40% dintre consumatoarele de heroina
declara ca in ultima luna au utilizat in comun cu alte persoane echipamente
de injectare.
Rata de utilizare a prezervativului in randul prostituatelor consumatoare de
heroina injectabila, este cu aproximativ 20% mai mare decat cea inregistrata
in restul lotului (atat pentru contactul sexual vaginal, cat si pentru cel oral).
TRAFICUL DE FIINTE UMANE
In toate zonele vizitate au fost raportate situatii de trafic si abuz din partea
proxenetului, clientilor sau politiei, aproximativ 30% dintre prostituate
declarand ca au fost vandute/cumparate. In marea majoritate a cazurilor,
relatia prostituatelor cu clientii este intermediata de un proxenet/combinator,
chiar daca numai 4.4% recunosc serviciul de intermediere asigurat de acesta.
– 109 –
Jumatate dintre PROSTITUATE afirma ca au fost agresate de catre clienti si
aproximativ 33% au fost abuzate de reprezentanti ai politiei. Aproximativ
13% dintre cele testate pentru HIV au fost duse la testare de catre politie fara
sa li se explice despre ce este vorba.
Putem spune ca practicantele prostitutiei au o vulnerabilitate mare la traficul
de persoane si abuzuri si ca urmare a statutului ilegal al activitatii
desfasurate. Cu toate acestea, pozitia PROSTITUATE fata de legalizarea
prostitutiei este ambivalenta (aproximativ 30% dintre PROSTITUATELE
intervievate exprimandu-si dezacordul sau acordul conditionat).
1.2 CONCLUZIE FINALA:
In concluzie, ipoteza comform careia exista o diferenta de
comportament sexual intre prostituatele minore si cele majore, se
confirma.
– 110 –
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA:
1. Enachescu, C., Psihosexologie, editia a II-a, Universal Dalsi,
Bucuresti, 2000
2. Enachescu C., Tratat de Psihopatologie, editia a II-a, Editura
Tehnica, Bucuresti, 2001
3. Verza, E., Psihopedagogia integrarii si normalozarii, in: Revista de
Educatie Speciala, nr 1, 1992Popovici D.V., Elemente de
psihopedagogia integrarii. Editura Pro Humanitas, Bucuresti 1999
4. Răscanu, R; Zivari, M. Psihologie si Psihopatologie în dependenŃă de
drog, Bucuresti: Ed. Ars Docendi, 2002.
5. Schiopu, U. Introducere în psihodiagnostic, Bucuresti:Ed. FundaŃiei
Humanitas, 2002
6. Zlate, M. Psihologia vieŃii cotidiene, Iasi. Ed.Polirom, 1997.
7. Strategia NaŃională pentru supravegherea, controlul si prevenirea
cazurilor de infecŃie HIV/SIDA 2004-2007
8. Strategia NaŃională Anti-Drog 2005-2012
9. AgenŃia NaŃională Anti-Drog, PrevalenŃa consumului de droguri în
România – studiu în populaŃia generală, 2004
10. UNAIDS (2002), Sex work and HIV/AIDS
11. Comisia NaŃională de Luptă Anti-SIDA, EvoluŃia infecŃiei HIV/SIDA
în România între anii 1985-2003, 2004
12. UNICEF, UNOHCHR, OSCE/ODIHR, Trafficking in Human Beings
în South Eastern Europe, 2002
13. UNICEF, UNOHCHR, OSCE/ODIHR, Trafficking in Human Beings
în South Eastern Europe, 2003
– 111 –
14. Institutul NaŃional de Cercetare si Dezvoltare în Sănătate,
CunostinŃele, atitudinile si practicile tinerilor cu vârsta cuprinsă între
15 si 24 de ani legate de infectarea si transmiterea ITS/HIV/SIDA si
de consecinŃele practicării sexului neprotejat, 2004
15. UNAIDS, Cercetare privind comportamentul sexual al femeilor care
practică sexul comercial în Bucuresti, 1999
16. ARAS, Studiul privind atitudinile, cunostinŃele si practicile legate de
comportamentul sexual si utilizarea prezervativului de către
prostituatele din judeŃul Ilfov, 2005
17. C. Klofstad, Interview, Encyclopedia of Social Measurement, 2002
18. Ministerul SănătăŃii, Banca Mondială, UNFPA, USAID, UNICEF,
Studiul SănătăŃii Reproducerii: România, 2004 – Raport sintetic, mai
2005
19. WHO, Rapid Assesment and Response Guide on Substance Use and
Sexual Risk Behavior (SEX-RAR), 2002
20. UNAIDS, Monitoring the Declaration of Commitment on HIV/AIDS
– Guidelines on Construction of core Indicators, July 2005
21. Ed. Berger und Sohne, Trafficking in Women, Publication Series
volume 4., 1996
22. Woodman, M. Addiction to perfection, Champaign. Insight
Metaphzsical Bookstore, 2002.
23. Zlate, M. Introducere în psihologie, Iasi. Ed. Polirom, 2000
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Contributie LA Studiul Comportamentului Sexual Deviant (ID: 164094)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.