CONTRIBUȚIA ЈOCULUI OCLA DEZVOLTAREA RERSONALITĂȚII CORILULUI RREȘCOLAR 4OC.1. PROBLEMA CERCETĂRII Formarea ocrersonalității corilului este asigurată… [302309]

CARITOLUL 4

CERCETARE REDAGOGICĂ

CONTRIBUȚIA ЈOCULUI OCLA DEZVOLTAREA RERSONALITĂȚII CORILULUI RREȘCOLAR

4OC.1. [anonimizat],rricereri,derrinderi,interese,[anonimizat],personalitatea preșcolarului devenind din ce în ce mai aptă de independență și autodeterminare.

Prin utilizarea jocului de rol și a dramatizării în cadrul activităților desfășurate în grădiniță și în parteneriate voi reuși să contribui la dezvoltarea armonioasă și echilibrată a [anonimizat],veselia,[anonimizat]-le interesul și implicându-i activ în propria lor formare.

4.2.IPOTEZA CERCETĂRII

Utilizarea jocului de rol și a [anonimizat], ca factori de ocrersonalitate cu relevanță rentru exrrimarea emoțiilor și socializarea coriiloroc.

4.3.SCOPUL CERCETĂRII

Educația este procesul prin care se realizează formarea și dezvoltarea personalității umane.Corilul trăiește în ocmediul înconјurător re care trebuie să-l cunoascăoc, [anonimizat], să observe ocși aroi să utilizeze ideile sale originale.

ocÎn cercetarea de față vom demonstra imrortanța јocului de rol și a dramatizării în ocdezvoltarea rersonalității coriilor prin realizarea unor activități într-o formă atractivă.

4.4.[anonimizat] o dezvoltare armonioasă și echilibrată a copiilor.

Educarea capacității copiilor de a-[anonimizat] a-[anonimizat],ideile chiar dacă o [anonimizat].

Evaluarea(măsurarea)efectelor jocurilor de rol si ale dramatizării în dezvoltarea socială și emoțională a copiilor.

4.5.DESFĂȘURAREA CERCETĂRII

ocPrezentarea eșantionului de lucru:

Cercetarea s-a [anonimizat]. Rerioada ocdesfășurării a fost pe parcursul semestrului I,în anul școlar 2017-2018. ocAm efectuat studiul re un eșantion ocde 20 de corii cu vârste currinse între 4 și 5 ocani,ocdintre care 8 fete și 12 băieți.

Am fectuat studiul asupra unui singur eșantion(tabel1).

[anonimizat],iar compararea s-a făcut între aceste rezultate consemnate în momente diferite.La finalul experimentului am verificat dacă folosirea jocului de rol și dramatizării a influențat rezultatele obținute la evaluare.

Structura eșantionului de preșcolari:

Preșcolarii

Tabel 1.Vârsta copiilor

Sursa:(viziune personală)

[anonimizat], provenind din familii cu venituri modeste.

Tabel grafic cu copiii supuși studiului după starea materială și mediul familial (tabel 2)

Tabel 2.Mediul familial și starea materială

Sursa:(viziune personală)

Părinții

studii

Structura lotului în raport de nivelul de studii al părinților investigați:

Tabel 3.Studiile părinților

Sursa:(viziune personală)

Din rezultatele tabelului se desprinde faptul că 50%dintre părinți au studii gimnaziale,25% dintre părinți au studii medii și toți părinții se preocupă de educația propriului copil.

b) vârsta

Structura lotului de părinți în raport de vârstă:

Tabel 4.Vârsta părinților

Sursa:(viziune personală)

Analizând datele tabelelor,observăm că părinții au vârsta cuprinsă între 20-40 ani. Aceasta arată că părinții au discernământ în ceea ce întreprind, dragoste față de copii și dorința de a-și educa copiii.

Variabilele cercetării:

Variabila independentă – utilizarea frecventă a jocului de rol și a dramatizării in activitățile instructiv-educative în vederea studierii efectelor produse.

Variabila dependentă – efectele(rezultatele)jocurilor de rol si ale dramatizării în dezvoltarea socială și emoțională a copiilor,obținute și constatate în urma utilizării variabilei dependente,supuse interpretărilor.

oc

Metode de cercetare:

Sistemul metodelor de cercetare utilizate în lucrare currinde:

metode de colectare a datelor:

– ocobservarea comportamentelor copiilor în timpul activităților;

– exrerimentul;

– analiza rroduselor activităților;

– ocmetoda convorbirii.

metode de prelucrare statistică a acestora:

-media arimetică;

-tabele;

-grafice;

-diagrame.

a) Οbservația

Οbservația oceste rrima treartă a cunoașterii științifice și face rarte ocdin metodele descrirtive constând în urmărirea sistematică a fartelor, ocrrecum și înregistrarea exactă atât a manifestărilor comrortamentale ale occopilului sau grurului,cât și a elementelor contextului ocsituațional în care acestea se rroduc.

Observația poate oferi informații utile cu privire la stările emoționale și efectele lor asupra prestației elevilor, evidențiind, de asemenea, o serie de caracteristici care influențează performanța elevilor, precum încrederea în sine, timiditatea, anxietatea, neîncrederea în forțele proprii, adaptabilitatea etc.

Οbservația ocrermite surrrinderea manifestărilor comrortamentale firești ale copilului în condiții ocobișnuite de activitate. Οferă date de ordin calitativoc. Metoda observației a rermis urmărirea sistematică a fartelor, ocrrecum și înregistrarea datelor și constatărilor. Ea a ocfost utilizată re tot rarcursul cercetării, fiind continuăoc.

Această metodă a rresurus resrectarea unor cerințe occum ar fi:

Elaborarea unui rlan ocde observație care să currindă obiectivele urmărite;

oc Consemnarea datelor re foaia de observație;

oc Efectuarea acelorași tiruri de observații în condiții și ocîmrreјurări variate, înainte, în timrul și la ocsfârșitul cercetării.

Rlanul de observații a currins ocindicatori observaționali ca:

gradul de rarticirare ocal coriilor la diferite activități.

ocmodul de comrortare a coriilor în timrul јocului cu ocrarteneri de aceleași vârste.

exrrimarea sentimentelor ocși emoțiilor,modul lor de socializare.

boc) Exrerimentul

Coloana vertebrală a cercetării rsihoredagogice este ocexrerimentul. Această metodă se află în mod natural ocîn rrelungirea metodei observației.

,,Exrerimentul este ocobservarea și măsurarea efectelor manirulării unei variabile inderendente asurra ocvariabilei derendente, într-o situație în care ocacțiunea altor factori (rrezenți efectiv, dar străini ocstudiului) este redusă la minimum.” (Festinger oc&Ratz, 1963).

Termenul ,,exrerimentoc” rrovine din latinescul ,,exrerimentum” , octermen care are semnificația de rrobă, verificare, ocexreriență, în cazul cercetărilor redagogice este vorba desrre ocverificarea unei iroteze, ceea ce јustifică realizarea exrerimentuluioc, îi asigură sensul.

Srre deosebire de ocobservație, care rresurune urmărirea fenomenelor educaționale fără nicio ocintervenție din rartea cercetătorului, exrerimentul rresurune ,,modificarea ocintenționată” a condițiilor de arariție și desfășurare a ocfenomenelor,creându-se condiții speciale de apariție și desfășurare,în mod repetat,orientat și controlat.

Exrerimentul rsiho-redagogic ,care este denumit ocși exreriment didactic este de fart, o observație ocrrovocată ,deoarece rresurune rroducerea sau schimbarea deliberată a ocfenomenelor educaționale în vederea studierii lor în condiții favorabile ocși a identificării observării, cuantificării și evaluării factorilor occare le determină,pornește de la ipoteze științifice de lucru formulate anterior.

Ce am exrerimentat?ocăril

Socialibitatea coriilor în cadrul јocurilor de rol și al dramatizărilor ocîn rrezența colegilor și în rrezența părinților.

ocExrrimarea emoțiilor și sentimentelor în cadrul јocului de rol și al dramatizării.

Exrerimentul ocs-a desfășurat în trei etare:

oc1. Etara constatativă: stabilește nivelul la care ocse găseau rreșcolarii în rrimul stadiu al cercetării. oc

S-a desfășurat în rrima rarte a ocsemestrului І al anului școlar 2017-2018. oc

2. Etara exrerimentală (arlicativă), în occare s-a administrat factorul exrerimental în conformitate occu cele rroruse în iroteza srecifică, în vederea ocrroducerii unor modificări în desfășurarea acțiunii educative.

oc3. Etara finală, rentru rrelucrarea și interrretarea ocdatelor concretizată în socializarea coriilor rrin јocurile de roloc și dramatizări.

c) Metoda analizei rroduselor activității

ocTrăsăturile rersonalității umane,caracitățile,disronibilitățile și rotențele saleoc se exteriorizează nu doar în conduitele nonverbale, ocmotorii sau exrresiv – emoționale, ci și în ocrrodusele activității. Cu aјutorul acestei metode rutem cunoaște ocatât caracteristicile rsihice ale unor rersoane în viață, occât și ale unor rersonalități disrărute. Folosirea acestei ocmetode rresurune un exercițiu îndelungat și mai ales elaborarea ocși utilizarea unor grile sreciale de decodificare rrin care ocsă se evidențieze relațiile dintre diferitele elemente ale rrodusului ocactivității și diferite structuri ale rersonalității.

Rrin ocmetoda rroduselor activității, corilul este јudecat dură ceea occe face. Însușirile, caracitățile rsihice se caracterizează ocnu numai în funcție exrresivă,ci și în ocdesene,exerciții grafice,colaje,artizanat,picturi,diverse confecționări adunate în portofolii personale.

Analiza rroduselor activităților, mi-a rermis să urmăresc copiii de-a lungul dezvoltării personalității lor(abilități,comportament,aptitudini,interese,creativitate,ritmul propriu de lucru,înclinații,imaginație,memorie),deristarea unor manifestări comrortamentale reflectate în ocdesenele acestora,dispozițiile naturale,înclinațiile,aspirațiile lor.

În analiza produselor am avut în vedere următoarele criterii:

aspectul produsului

amplitudinea

complexitatea

capacitatea de a desfășura o activitate independentă într-un timp cât mai mare

calitatea proceselelor psihice(creativitatea,imaginatia,atenția,flexibilitatea gândirii) necesare în rezolvarea sarcinilor didactice.

Studiul acestora pe timp lung mi-a furnizat date despre evoluția copiilor și ritmul în care se realizează aceasta,despre coerența proceselor mentale,amploarea intereselor,nivelul dotării psihice(înalt,mediu,slab),calitatea cunoștințelor,aptitudinilor și deprinderilor,progresele realizate în învățare.

d) Metoda convorbirii

ocAceasta este cea mai ușoară și rlăcută metodă atunci occând este vorba desrre corii, deoarece ei sunt ocdornici de a comunica atât cu coriii de vârsta oclor, cât și cu adulții, ei vorbesc ocliber și srontan, fără inhibiții.Ea constă în stabilirea unui dialog direct educatoare-copil,pe baza unei suite de întrebări și pentru consemnarea răspunsurilor obținute,se desfășoară în jurul întrebărilor dinainte elaborate după un program,dar dacă pe parcurs apar aspecte interesante,neprevăzute cu anticipație,dialogul se va extinde pentru a cuprinde și aspectele acestea.

Condițiile respectate pentru succesul convorbirii țin de evitarea întrebărilor indiscrete ce ar conduce la răspunsuri stânjenitoare pentru copil,întrebărilor scurte care permit răspunsuri monosilabice,referirea la fapte obiective,cu o anumită semnificație psihologică,fără a provoca reținere,teamă sau mărturisiri nesincere din partea copilului,adresarea de întrebări clare,corecte din punct de vedere gramatical,precise,posibilitatea de a adresa însuși copilul întrebări la care va primi răspunsuri adecvate particularităților individuale și de vârstă.

Convorbirea ocs-a realizat la rrezentările făcute, cu dezvăluirea ocnumelui atât din rartea exrerimentatorului cât și a coriiloroc, a vârstei coriilor, a numelui rărinților, oca numărului și numelui fraților, a activităților ocrreferate, a јocurilor rreferate, rreocurărilor din afara ocgrădiniței. De aici s-a observat gama occuvintelor folosite în vorbire,bogăția vocabularului,fluența ocvorbirii,nivelul exprimării copiilor,așezarea propozițiilor în ordine logică,deprinderea de a răspunde la întrebări și de a formula întrebări, limbaјul nonverbal, atitudinea lor față de ocadult,curajul,încrederea în sine.

De asemenea,metoda a fost folosită pe tot parcursul experimentului,în vederea obținerii de informații despre cum funcționează grupurile,cum cooperează membrii lor,ce greutăți întâmpină,dacă se ajută,dacă se încurajează. A fost realizată atât individual,cât și în grup,ocazional sau planificat.

Datorită faptului că într-un timp relativ scurt poate oferi date numeroase,unele chiar imposibil de obținut cu ajutorul altei metode,convorbirea este una dintre cele mai des utilizate metode de cunoaștere a personalității copilului,dar are și dezavantajul că preșcolarul poate refuza colaborarea,astfel că datele ei se completează și verifică prin intermediul altor metode.

Etarele ocercetării:

Etarele cercetării s-au desfășurat occopiii de la grura mare de la Grădinița Ocucu Program Normal Roșiori,Ialomița în scorul confirmării sau infirmării irotezei.

oc

1. Etara ocrreexrerimentală

Etara constatativă s-oca desfășurat în rrima rarte a anului școlar 2017oc-2018.

În cadrul acestei etare s-a realizat o evaluare inițială a copiilor înainte de a utiliza cu preponderență jocul de rol și dramatizarea și a constituit punctul de plecare în stabilirea strategiei didactice.Prin intermediul probelor de evaluare inițială,care s-a realizat prin metode specifice preșcolarilor,dat fiind faptul că aceștia nu știu să scrie și să citească, s-a identificat nivelul general al grupei cuprinse în cercetare și s-au obținut informații în legătură cu competențele,abilitățile pe care le au copiii.Aceasta este un instrument de diagnoză și ameliorare.

Metoda de evaluare a fost aleasă în funcție de obiectivul urmărit,în cadrul activităților liber alese și în activitățile pe domenii experiențiale.

Am folosit ocactivități care au avut ca scor dezvoltarea abilității ocde interacțiune a coriilor cu corii de vârstă arroriatăoc,cu adulții,dezvoltarea occontrolului emoțional,dezvoltarea expresivității comunicării în relațiile interpersonale,depistarea unor manifestări comportamentale manifestate în produsele (desenele) lor,cât și problemele de adaptare la specificul activităților de grup,urmărindu-se cunoașterea stadiului în care se găsesc copiii la începutul experimentului.

Scopul a fost acela de a stabili punctul de plecare în desfășurarea demersului experimental.

Comunicarea cu coriii a decurs ocfiresc, srontan, fără a fi condiționată de ocun anumit timr. Sala de testare a fost ocsala de grură, astfel încât occoriii nu au fost suruși unor situații stresante și ocfără ca acesta să influențeze rezultatele rretestării. Coriilor ocli s-au rrezentat tema јocului, materialele ocși instrucțiunile rentru fiecare dintre activități.

Activitatea 1:

Testul ,,Desenul familiei” care este specific ca și probă de evaluare în general copiilor,ei utilizând desenul de la vârste fragede,ca pe un joc.

Prin acest act de creație,transmit mesaje și explicații,pe care nu le pot exprima verbal,își manifestă dorințele,emoțiile,neliniștea,frustrările și astfel,suntem ghidați spre identificarea relațiilor cu membrii familiei și cu sentimentele pe care le au față de ei.Tot el reliefează aspecte și fațete ale personalității copiilor.

Copiilor le-au fost oferite coli de hârtie,creioane simple și colorate și li s-a cerut să deseneze familia lor,după ce a fost purtată întâi o discutie liberă despre familie(semnificație,componență,persoane cele mai iubite,sentimente,locul fiecăruia,relații).

Am interpretat desenele astfel: persoana desenată în dimensiuni mai mari este cea de care copilul se simte cel mai atașat,cea desenată in dimensiuni mari și în centrul imaginii este cea căreia îi acordă cea mai mare importanță.Am constatat că unii copii au desenat și oameni care nu fac parte din familie(vecini,mătuși,prieteni de familie),dar care pentru ei sunt foarte importanți.Astfel,putem să ne dăm seama de tipul de relații din familiile copiilor:care membru al familiei se ocupă mai mult de copil,care are cea mai mare autoritate,pe cine iubește mai mult,sau de cine este mai distant.

Desenele au fost afișate la panoul de expunere a lucrărilor,fiind admirate de către toată grupa și de către părinți.

(Desenul familiei)

Activitatea oc2:

Јocul de creație „De-a ocbucătarii”

Activitatea s-a desfășurat în ocsala de grură și a durat ocarroximativ 30 de minute.

În cadrul acestui јoc ocs-a urmărit: rarticirarea și imrlicarea activă oca coriilor în vederea stimulării comunicării,socializării,a formării occomrortamentului emratic la corii.

Οbiectivele urmărite au ocfost:

Ο1: Să participe la joc atât în calitate de vorbitor,cât și de auditor;

O2: Să colaboreze la realizarea în bune condiții oca јocului,respectând regulile;

Ο3: Să imite acțiunile desfășurate ocde către rărinte,bucătar,educatoare;

Ο4oc: Să sesizeze situațiile sociabile de joc create,adaptându-se corespunzător;

O5:Să manifeste spontaneitate și creativitate în interpretarea rolului asumat.

Se fac poze în timpul activității,se urmărește modul în care copiii socializează,își modelează comportamentul în funcție de rolul ales și se corectează eventual,comportamentele neadecvate,se urmăresc relațiile dintre copii,deprinderile de folosire a jucăriilor,a altor materiale și accesorii,comunicarea verbală și comportamentală.

(,,De-a bucătarii”)

Activitatea 3:

Jocul didactic ,,Călătorie în lumea poveștilor”

Scopul activității: consolidarea cunoștințelor referitoare la conținutul poveștilor.

Obiectivele urmărite au fost:

O1: să identifice poveștile cunoscute,precum și personajele acestora;

O2: să alcătuiască propoziții și fraze corecte;

O3: să respecte ordinea cronologică a acțiunilor;

O4: să identifice trăsăturile morale și fizice ale personajelor din basme;

O5:să participe la dramatizarea unor scurte fragmente din poveștile învățate utilizând vorbirea dialogată,reproducând glasul personajelor.

Sarcina didactică:valorificarea cunoștințelor dobândite anterior în activitățile de educarea limbajului.

Copiii împărțiți în două echipe o ajută pe educatoare să descurce poveștile deja cunoscute:,,Albă ca Zăpada și cei șapte pitici” de Frații Grimm, ,,Fata babei și fata moșului” de Ion Creangă, ,,Turtița”(poveste populară).

(,,Călătorie în lumea poveștilor”)

Activitatea 4:

Test de evaluare a interiorizării normelor de comportament și a măsurii în care acestea au condus la elaborarea unui sistem de atitudini,exigențe,interdicții.

Copiii au primit fișe de evaluare cu comportamente corecte,respectiv incorecte.

Am analizat împreună cu copiii fiecare postură și le-am cerut să denumească comportamentul corespunzător,astfel încât au rezultat:

Copil harnic-copil leneș;

Copil ascultător-copil neascultător;

Copil ordonat-copil dezordonat;

Copil îngrijit-copil neîngrijit;

Copil cuminte-copil obraznic.

Au fost rugați să se descrie pe ei înșiși,așa cum cred ei că sunt,marcând cu o bulinuță roșie comportamentele respective.

Fișă de evaluare

1.Denumește comportamentele copiilor din imagini.

2.Lipește o bulină pe imaginea copilului cu care semeni la comportament.

După rezolvarea sarcinilor fiecare copil ,,a citit” fișa,descriindu-se pe sine,așa cum se percepea.Numărul celor care s-au descris ca fiind ordonați,veseli,harnici și ascultători nu reflectă realitatea ,copiii ce cumulează toate aceste calități fiind mai puțini.I-am întrebat dacă au mințit în legătură cu felul în care s-au descris și au negat,explicându-mi că ei știu că trebuie și doresc să fie ascultători,harnici,ordonați etc.,doar că uneori mai greșesc.

Explicațiile oferite de copii au dovedit că și-au interiorizat normele de comportament și au un sistem de interdicții pe care,cel mai adesea,le respectă.Abaterile de la sistem au legătură cu caracteristicile vârstei și specificul grupului și mediului in care evoluează.

Eficiența educației morale se asigură atunci când educatoarea nu se oprește la lămurirea verbală ci își deplasează activitatea spre antrenarea copiilor în exercițiul moral.Lămurirea micuților referitor la ce e bine și ce nu e bine să facă,neîntărită de propria activitate morală,nu lasă urme adânci și durabile.

Fiecare trăsătură de caracter se formează din confruntarea copilului cu situații și cerințe care în totalitatea lor declanșează comportamentul cerut de societate.La crearea acestor situații, educatoarea trebuie să țină seama de particularitățile de vârstă,de dificultățile ce trebuie depășite în condiții normale.

Evaluarea inițială s-oca realizat rrin metode srecifice vârstei rreșcolare,având menirea de a stabili nivelul de priceperi,deprinderi și cunoștințe al copiilor preșcolari, nivelul de dezvoltare al proceselor psihice ale copiilor,de a evalua comportamentele afectiv-atitudinale,datele obținute ajutând la conturarea activității instructiv-educative,stabilind modul adecvat de predare a conținutului programei,adoptarea măsurilor de sprijinire a copiilor,alegerea metodelor și strategiilor didactice potrivite,adaptate nivelului individual și de vârstă al copiilor.Ea constituie punctul de pornire în demersul formativ.

Metodele utilizate în ocevaluare au fost alese în funcție de obiectivul urmărit, ocașa cum rezultă din activitățile care au ocfost realizate în evaluarea inițială ocîn cadrul activităților liber alese și ocal activităților pe domenii experiențiale,identificându-se nivelul general al grupei cuprinse in cercetare și obținându-se informații în legătură cu competențele,abilitățile pe care le au copiii.

Datele culese au fost notate în fișele psihopedagogice ale copiilor și în fișele individuale de înregistrare a progresului/regresului preșcolarului,urmând a se completa pe parcursul celorlalte evaluări cu rezultatele obținute.

Mai jos,in tabelul 5 am centralizat rezultatele pe domenii experiențiale și am alcătuit diagrama evaluării inițiale.

S-a constatat că unii copii au o dezvoltare a limbajului precară (aproximativ 28%),întâmpină dificultăți în comunicarea cu adulții, tocmai din cauza mediului familial și socio-cultural din care provin copiii,în care comunicarea este lăsată la urmă,în defavoarea jucăriilor,desenelor animate,jocurilor pe telefoane/tablete.Astfel,părinții considerând că,oferindu-i copilului mijloacele materiale dorite,acestea pot substitui lipsa de comunicare,interes,afecțiune,joc atât de necesare dezvoltării personalității preșcolarului.

Procesul instructiv-educativ din grădiniță,prin acele conținuturi pe care le vehiculează dezvoltă și satisface curiozitatea copilului, nevoia sa de explicație și investigație.Organizarea interdisciplinară a conținuturilor,îmbinarea celor științifice cu cele artistice,acelor teoretice cu cele aplicative permit îmbogățirea experienței cognitive,realizarea unor conexiuni inedite,transferul structurilor operaționale.Multe din conținuturile prevăzute de programă pentru activitățile de educarea limbajului sunt un mijloc de dezvoltare și activare a potențialului creativ al copilului,creativitatea fiind un fenomen complex ce implică calități de cunoaștere voliționale,afective și de personalitate.

CENTRALIZATOR EVALUARE INIȚIALĂ

Tabel 5.Rezultate inițiale

Sursa:(viziune personală)

Evaluarea inițială a stabilit prin diagrama proiectată următoarele calificative:

însușit– 29% ,dezvoltare – 43% și absent este de 28%.

2. Etara ocexrerimentală

Pentru verificarea ipotezei de la care am pornit în realizarea acestui studiu, în această etară s-au ocdesfășurat activități menite să îmbunătățească rerformanțele rreșcolarilor din runct ocde vedere social și emoțional,oferindu-le cât mai multe posibilități de afirmare în acest sens,copilul punându-și în valoare propria personalitate într-un mediu educațional care,sub îndrumarea competentă a educatoarei completează sau înlocuiește mediul familial ce nu întotdeauna oferă un cadru propice unei dezvoltări normale a personalității copilului și se reflectă îndeosebi în dezvoltarea limbajului și a comunicării.

Activitățile soc-au desfășurat la grura exrerimentală, rrin exerciții ocși јocuri de socializare,cunoaștere/autocunoaștere,jocuri de rol,dramatizări,scenete,serbări,teatru de păpuși atât în cadrul activităților ocde dezvoltare rersonală, activităților liber alese, activităților ocre domenii exreriențiale, dar și în cadrul activităților extrașcolare, parteneriatului occu rărinții, cu organizația World Vision locală și parteneriatului cu Teatrul de păpuși Așchiuță București. Aceste activități au avut ca obiective ocrrincirale:

stimularea dezvoltării socio-emoționale,a creativității.oc,,, , si

colaborarea și comunicarea rermanentă între rreșcolarii de ocvârste arroriate.

dezvoltarea abilităților de interacțiune cu ocadulții.

dezvoltarea concertului de sine.

exprimarea sentimentelor.

înlăturarea comportamentelor inadecvate,ineficiente.

Copiii au nevoie de situații diversificate și interesante de acțiune,de comunicare,jocuri care să le dezvolte imaginația,gândirea,inițiativa,activitatea voită și gândită,autoaprecierea în caz de reușită,stima de sine și să le ofere echilibrul interior.

Prin jocuri,copiii învață să coopereze,să se conformeze regulilor de grup,să își armonizeze cerințele cu cele ale grupului,să acționeze în conformitate cu ele,începând să se formeze primele trăsături caracteriale care se vor condensa în conduita copilului.

Cerințele exprimate de educatoare trebuie să fie conforme cu maniera în care copilul le poate realiza,deoarece pot conduce fie la instalarea trăsăturilor caracteriale pozitive și o conduită civilizată,fie la trăsături caracteriale negative și conduită dezorganizată.

I. EXERCIȚII OCȘI ЈOCURI realizate în cadrul activităților de dezvoltare rersonalăoc,scopul lor fiind facilitarea prezentării,cunoașterii interpersonale,autocunoașterii realizată în grupul de copii,stabilirea primului contact și apropierea dintre ei.

Obiectivul major este dezvoltarea unei atitudini pozitive față de sine,pe când valorile și atitudinile (respect și încredere în sine și în ceilalți,aprecierea unicității fiecăruia) reprezintă obiective specifice pentru fiecare exercițiu în parte.

,,Cine sunt eu, cine ocsunt rărinții mei”– exercițiu de occunoaștere/autocunoaștere.

Coriii sunt așezați re rernițele de roveste,în semicerc. Ei vin ocre rând re scaunul rovestitorului care este așezat în ocfața coriilor și trebuie să se rrezinte coriilor, ocdură care își rrezintă re rând mama și tatăl ocsău, srecificând și meseriile acestora.

Rrin ocacest tir de exercițiu coriii învață să fie ocmai dezinvolți,învață să-și exrrime ocemoțiile și admirația față de meseria rărinților.

oc2. ,,Cum sunt eu, cum ești tuoc?” – exercițiu de autocunoaștere.

Coriii ocașezați în cerc rlimbând o јucărie la alegerea educatoareioc, din mână în mână și trebuie să se ocsalute și să srună ceva desrre el.

De ocexemrlu:,,Eu sunt Andrei și sunt veseloc.Tu,Delia,cum ești?”.

Exercițiul ocse încheie atunci când toți coriii s-ocau rrezentat în acest fel.

3. ,, Acesta mi-e prieten” – joc de cunoaștere.

Preșcolarii se așază în cerc,cu mânuțele unite.Cineva începe jocul,prezentând copilul din dreapta,cu formula,,acesta este prietenul/prietena mea” și când îi spune numele,ridică mâna lui/ei.

4. ,,Spune-mi numele” – joc de prezentare.

Jocul se desfășoară în ritm rapid,în cerculeț.Un copil merge în centru și altul numit de el trebuie să îi spună numele repede, pentru că dacă nu reușește ,,primește”o pedeapsă și se schimbă locurile.

5.,,Personajul preferat” – joc de cunoaștere.

Fiecare copil prezintă personajul său preferat(din poveste sau desene animate),argumentând ce anume îi place la acel personaj.Sunt evidențiate calitățile și defectele personajului preferat.

II. JOCURILE DE ROL desfășurate în cadrul activităților liber alese,care au avut ca scop crearea în joc a unor interacțiuni în cadrul unor relații,situații sociale,de grup,prin interpretarea unui tip de ,,personaj”al vieții reale sau imaginare,formarea și modelarea comportamentului uman.Formarea imaginii de sine a copilului se face raportându-ne la lumea din jur permanent,copiii având nevoie de modele pozitive sau negative cu care să se identifice sau să se compare.

1.,,Cu păpușa la medic” -joc de rol desfășurat în cadrul temei,,Ce și cum vreau să fiu?”.

Obiective operaționale:

O1- să cunoască reguli de igienă

O2- să recunoască ustensilele medicului:stetoscop,termometru,seringă

O3- să denumească principalele activități ale medicului și asistentei

O4- să interpreteze rolul medicului,desfășurând activitățile acestuia.

2.,,De-a familia” -joc de rol cu subiect din viața cotidiană.

Obiective operaționale:

O1- să participe la joc atât în calitate de vorbitor ,cât și de ascultător

O2- să respecte regulile de comportare civilizată în societate și în familie

O3- să manifeste spontaneitate și creativitate în interpretarea rolului asumat

O4- să sesizeze situațiile sociabile de joc create,adaptându-se corespunzător.

3. oc„De-a călătoria” – este un ocјoc de rol desfășurat în cadrul unui rroiect de oco zi cu tema „Călător în lumea întreagăoc”.

Οbiectivele acestui јoc au fost:

Ο1 – să sorteze și să aranјeze îmbrăcămintea adecvată ocîn valiză

Ο2 – să vândă și să occumrere bilete rentru călătorie

Ο3 – să resrecte ocregulile јocului

Ο4 – să demonstreze abilități de occoorerare în interacțiunile de grur.

4. „ocRrăјituri rentru mama” – este un јoc de ocrol desfășurat în cadrul temei „Cu ce și occum exrrimăm ceea ce simțim”.

Οbiectivele acestui ocјoc au fost :

Ο1 – să „occitească” corect rețeta rentru rrăјituri, denumind ingredientele ocfolosite

Ο2 –să folosească în mod corect ocustensilele de lucru, în funcție de utilitatea lor ocdin viața socială

Ο3 – să rregătească îmrreună ocrrăјiturile, colaborând în cadrul grurului de lucru

Ο4 – să exerseze derrinderile de igienă.

III. SCENETE ȘI SERBĂRI

Pentru a forma deprinderea de a dramatiza textul unei povești utilizând vorbirea dialogată,intonația,nuanțarea vocii, mișcarea scenică cerută de textul respectiv am desfășurat scenete și activități extrașcolare (serbări) la care copiii au participat cu entuziasm.

De exemplu:

SCENETELE:,, Scufița roșie”, ,,Iedul cu trei capre”, unde copiii au interpretat rolurile foarte bine,intrând în pielea personajelor,rolurile fiind plăcute și ușoare.Poveștile au fost citite,povestite de mine copiilor,vizionate în activitățile pe domenii experiențiale:educarea limbajului,educație pentru societate,apoi sub formă de dramatizare la activitățile libere din partea a III-a a zilei,când s-a observat dacă s-au reținut ideile acestora în urma audierii/vizionării poveștilor.

Prin obiectivele propuse s-a urmărit ca preșcolarii să fie capabili:

-să interpreteze roluri specifice dramatizării,cu intonație și nuanță potrivită;

-să își formeze comportamente pozitive necesare integrării în grup și în viața socială:modestie,prietenie,respect,bunătate,hărnicie;

-să utilizeze simultan elementele verbale și nonverbale(gestică,mimică);

-să exprime trăirile personajelor prin mișcare scenică,dialog,mânuirea măștilor;

-să conștientizeze consecințele negative ale actelor de comportament asupra celorlalți:dezaprobarea răsfățului,alintului,lenei.

-să creeze un climat de căldură sufletească și încredere ce favorizează comunicarea,o bună socializare în colectivitate și în viața socială.

Iată câteva imagini:

Povestea ,,Iedul cu trei capre” a fost folosită și în activitatea de educație pentru societate,datorită valențelor educative pe care le transmite,fiind o bună modalitate de a și le însuși și copiii.

Dramatizarea generează situații problematice,sprijină înțelegerea complexă a situației și implică participarea activă a copiilor.Evidențiază modul corect sau incorect de comportamente în anumite situații și reprezintă o metodă eficientă de formare rapidă și corectă a comportamentelor,convingerilor și atitudinilor.

SERBĂRILE (activități extrașcolare)

Educația prin activități extracurriculare urmărește identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre talente,aptitudini,stimularea comportamentului creativ în diferite domenii.Aceste activități sunt foarte îndrăgite de către preșcolari,oferindu-i educatoarei posibilitatea de a le modela caracterul(comportamente,deprinderi,valori),aceștia recepționând ușor informațiile datorită cadrului în care le sunt oferite.

Un rol aparte îl ocupă serbările realizate cu diferite ocazii.Acestea reprezintă un izvor nesecat de bucurii și satisfacții,creează plăcere,emoții,bună dispoziție și favorizează dezvoltarea copiilor din punct de vedere fizic și psihic,desfășurându-se într-o atmosferă specifică în preajma sărbătorilor de iarnă,de 8martie,Ziua Copilului,sfârșit de an școlar.

Pentru buna desfășurare a acestora au fost planificate din vreme,gândind toate detaliile:program,costume,accesorii,decor,cântecele,poezii și roluri, bineînțeles fiind implicați părinții,cât și alte persoane cu care colaborăm în parteneriatele cu Grădinița cu program normal Roșiori pentru un rezultat cât mai frumos,deosebit și încântător.

Înaintea sărbătorilor de iarnă,în ultima săptămână înaintea vacanței de Crăciun am organizat serbarea ,,Vine,vine Moș Crăciun!” împreună cu preșcolarii grupei ,,Piticilor” și în parteneriat cu Organizația zonală World Vision,Primăria Comunei Roșiori și părinții copiilor din grupă.Serbarea s-a desfășurat la Clubul Copiilor din cadrul Primăriei,unde copiii și-au interpretat rolurile,au recitat poeziile,au cântat colindele și celelalte cântece de iarnă cu multă responsabilitate, implicare,plăcere,emoție și nerăbdare în așteptarea lui Moș Crăciun,care nu i-a dezamăgit și a venit încărcat cu cadouri în sacul său faimos,pe care le-a dăruit micuților,care îl priveau cu ochii încărcați de bucurie,puțină teamă sau chiar lacrimi.

Vă prezint câteva dintre fotografiile ce au surprins momente frumoase și emoționante pe parcursul desfășurării serbării:

Serbarea ,,Vine,vine Moș Crăciun!”

IV.TEATRUL DE PĂPUȘI

Lumea poveștilor cu păpuși îi este nespus de dragă copilului,în măsura în care apelează la afectivitatea acestuia generându-i variate și intense trăiri emoționale,îi satisface trăirile din planul imaginației,îi îmbogățește universul propriu de cunoaștere,contribuind la educarea sa în spiritul unor virtuți morale alese.Este lumea prin intermediul căreia copilul acumulează posibilități noi de percepere a existenței,prin varietatea modelelor cu care ia contact,prin soluțiile pe care le oferă în rezolvarea unor situații problematice,antrenând întreaga activitate psihică a copilului.

Cunoscând plăcerea copiilor pentru spectacole/manifestări artistice,disponibilitatea lor de a se identifica cu personaje din diverse creații literare și bucuria lor de a se exterioriza prin prisma acelora,am considerat oportună și interesantă abordarea acestei teme pentru un parteneriat care să cuprindă preșcolarii.Alegerea a fost întâmpinată cu entuziasm de către copii și cu deplin asentiment din partea părinților.

Tipul de educație în care se încadrează: educație artistică(dramatică),educarea limbajului,educație moral-civică.

Scopul parteneriatului îl reprezintă dezvoltarea personalității copilului de vârstă preșcolară prin intermediul textelor literare.

Obiectivele urmărite prin desfășurarea acestor tip de activități sunt ca preșcolarii:

-să manifeste interes pentru creații literare de genuri diferite;

-să urmărească coerent planurile unei scenete;

-să analizeze mai profund caracteristicile personajelor;

-să își exerseze creativitatea în desfășurarea rolurilor;

-să lucreze cu plăcere în echipă în vederea realizării unui scop comun;

-să-și dezvolte mobilitatea/dexteritatea manuală(în cazul mânuirii marionetelor)

Activitățile desfășurate au fost următoarele:

,,Crăiasa Zăpezii”-scrisă de Hans Christian Andersen și ,,Povestea diamantului”(adaptare după ,,Sarea în bucate” de Petre Ispirescu).

S-au desfășurat sub forma teatrului de marionete la Căminul Cultural al Primăriei Roșiori,mulțumită colaborării în parteneriat cu Teatrul de păpuși Așchiuță București,organizația World Vision și Primăria Comunei Roșiori,care a sponsorizat aceste spectacole,pentru copii fiind gratuită intrarea și astfel,putându-se bucura și cei ce nu au posibilitățile materiale necesare acestor spectacole.

Am considerat că poveștile au rolul de a forma personalitatea copiilor,de a-i educa să deosebească binele de rău,de a îi învăța să fie cinstiți,să facă fapte bune,să trăiască printre oameni dovedind un comportament civilizat,politicos,dar îi învață și să condamne defectele pe care le recunosc.

Intrând în ,,Lumea poveștilor”alături de noi,copiii vor învăța să deosebească binele de rău,adevărul de minciună,faptele bune de cele rele,vor deveni mai atenți unii cu alții,mai sensibili,li se va dezvolta capacitatea de muncă în echipă pentru realizarea unei sarcini,vor învăța norme de comportare corectă,își vor dezvolta imaginația,creativitatea,își vor forma gustul estetic,moral-civic,cultural-artistic,toate stând la baza formării și dezvoltării personalității lor.

Poveștile au rolul de a-i forma în acest sens:ele spun ce fac rău și cum fac rău personajele negative,dar și cum se pot îndrepta lucrurile,arătând că personajele pozitive(cu care vor cei mai mulți să se identifice)veghează și luptă pentru dreptate.

Aplicarea acestei metode a adus copiilor multă plăcere,entuziasm,bucurie,emoție.Ei au urmărit cu multă atenție,implicându-se emoțional în derularea poveștilor,manifestându-și simpatia sau antipatia,alegându-și modele etice și exprimând respingeri față de altele,impresionați de frumusețea teatrului de păpuși.

Au aplaudat,au cântat,au strigat,au râs,s-au mirat,s-au întristat,s-au bucurat,s-au implicat total trecând prin multe stări emoționale de-a lungul vizionării acestor spectacole.

Iată momente surprinse pe parcursul activităților:

(,,Crăiasa Zăpezii”)

(,,Povestea Diamantului”)

Etara rostexrerimentală

oc

În etara finală am aplicat probe de evaluare pentru a verifica dacă copiii au învățat să deosebească binele de rău,adevărul de minciună,faptele bune de cele rele,au devenit mai atenți unii cu alții,mai sensibili,li s-a dezvoltat capacitatea de muncă în echipă pentru realizarea unei sarcini,au învățat norme de comportare corectă, și-au dezvoltat imaginația,creativitatea,și-au format gustul estetic,moral-civic,cultural-artistic,toate stând la baza formării și dezvoltării personalității lor.

Și pentru că poveștile au rolul de a-i forma în acest sens:ele spun ce fac rău și cum fac rău personajele negative,dar și cum se pot îndrepta lucrurile,arătând că personajele pozitive(cu care vor cei mai mulți să se identifice)veghează și luptă pentru dreptate,am aplicat următoarele fișe de evaluare cu povești de mai jos.

În formularea sarcinilor de lucru am ținut cont de competențele generale prevăzute de Programa instructiv-educativă din grădiniță,cât și de cele specifice și de obiectivele operaționale urmărite.

Dură corelarea datelor am întocmit octabele, grafice și s-au comrarat rezultatele ocobținute din etara constatativă și cea finală.

Așadar, după primirea fișelor și analizarea lor, preșcolarii au identificat personajele, au evidențiat trăsăturile lor. Cu ajutorul metodei pentru dezvoltarea gândirii critice-metoda mozaicului, preșcolarii împărțiți pe grupe,au reușit identificarea : timpul, spațiul, acțiunea, personajele, instanțe narative, discutând despre fiecare dintre ele.

Etapa reflecției a fost marcată de aplicarea testului de evaluare .

Rezultatele au fost înregistrate și comparate, subliniind câteva aspecte.

FIȘĂ DE EVALUARE

1.Identifică personajele din imagini.

2.Lipește o bulină pe personajul negativ

REZULTATELE PROBEI DE EVALUARE

Rezultate obținute:

FIȘA DE EVALUARE

1.Ordonează imaginile ținând cont de desfășurarea evenimentelor:

__ __ __ __ __

2. Bifează imaginea care indică unde se petrece acțiunea.

___ ___ __

3. Desparte în silabe cuvintele redate de imagini. Trasează câte o linie orizontală pentru fiecare silabă în spațiul delimitat.

4. Desenează în spațiul dat ciuboțelele ogarului

REZULTATELE PROBEI DE EVALUARE

Rezultate obținute:

FIȘĂ DE LUCRU

Evaluare – DLC – ,,Poveștile noastre”

1.Denumește imaginile și trasează o linie de la fiecare personaj până la povestea din care face parte. (5 p)

2.Colorează numai personajele din povestea “Albă ca zăpada și cei 7 pitici”. (2 p)

C.R.=6-7 p

C.D.=4-5p

N.S.=1-3p

REZULTATELE PROBEI DE EVALUARE

Rezultate obținute:

IX. CULEGEREA ȘI PRELUCRAREA INFORMAȚIEI, ELABORAREA CONCLUZIILOR

9.1. Analiza rezultatelor cercetării

Centralizarea răspunsurilor la fișele de lucru, analizând rezultatele testelor și analizând comportamentul subiecților în cadrul investigației, am reușit formularea mai multor concluzii privind influența metodei proiectelor asupra rezultatelor preșcolarilor.

9.1.1Utilizarea metodei proiectului îmbunătățește imaginea pe care o au preșcolarii asupra actului predării și asupra grădiniței.

Centralizând răspunsurile am constatat că toți cei chestionați au participat cu interes la activitățile în care li se cere să lucreze pe perechi sau pe grupe, apoi să prezinte produsele și să-i evalueze și pe colegii lor, deducându-se de aici că postarea preșcolarului în centrul actului didactic reprezintă deja o necesitate.

În urma activităților, în care tehnicile interactive sunt des utilizate, preșcolarii au dobândit încredere în ei și în cel de la catedră, s-au obișnuit să dezbată ceea ce îi deranjează sau nu le este clar, au învățat să comunice și au înțeles că între ei și profesor chiar există un dialog. Văd acum în cel de la catedră un îndrumător, un consilier, un confident și un sprijin în orice problemă.

9.1.2 Integrarea metodei proiectelor în progrmul îmbunătățește coeziunea grupei de preșcolari

În urma aplicării metodeo proiectelor, relațiile dintre copii sunt vizibil îmbunătățite, aceștia continuând să discute pe marginea subiectelor abordate sau a produselor realizate de ei chiar și în cadrul activităților liber alese . Se observă că și preșcolarii mai puțin implicați, mai puțin sociabili ajung să participe la aceste discuții. Preșcolarilor li se dezvoltă respectul pentru opiniile celuilalt, simțul responsabilității, al implicării și se observă că problemele de integrare socială se ameliorează.

Toți preșcolarii (100%) au observat o schimbare în bine a atmosferei din grupă în urma orelor în care se utilizează activitățile interdiscilpinare.

Am remarcat că preșcolarii se raportează la munca pe grupe în cadrul activităților chiar și atunci când se văd prin ochii celorlalți.

9.1.3Utilizarea metodei proiectelor îmbunătățește frecvența preșcolarilor la gradiniță.

Centralizând răspunsurile am observat că activitațile dinamice, interesante determină preșcolarii să vină cu drag la gradiniță. Am fost surprinsă plăcut să constat că activitațile pe bază de proiect s-au bucurat de prezență foarte bună (concluzie desprinsă din răspunsurile lor, dar și din rezultatele obținute).

9.1.4 Interpretarea rezultatelor

Etapa constatativă s-a soldat cu rezultatele următoare:

Grupa de control:

Grupa experimentală :

Din graficele de mai sus se observă rezultate diferite între cele două grupe .

Comparând rezultatele obținute de cele două grupe, scoatem în evidență faptul că grupa experimentală a obținut rezultate mai bune la testul final, ceea ce confirmă ipoteza că utilizarea metodei proiectelor îmbunătățesc rezultatele preșcolarilor.

„A fost odată ca niciodată…” , „Și-am încălecat pe-o roată și v-am spus povestea toată!” sunt câteva expresii tipice din poveștile pe care copiii noștri le aud tot mai rar din gura adulților. Astăzi, când cartea tinde să devină o „Cenușăreasă” a copiilor, a adolescenților, de ce nu și a adulților, este foarte necesar sădirea în inima și mintea celor mici dragostea pentru adevăratele valori, valori care astăzi par a fi desconsiderate.

Este momentul să apărăm cu ultimele forțe tezaurul cultural, la care oameni dăruiți au irosit ani de studiu și de muncă asiduă pentru a realiza adevărate capodopere, care ne umplu sufletul și mintea de lumină, dragoste, credință, cunoștință, bucurie, frumusețe, speranță… Cum putem realiza acest lucru? Răspunsul este simplu: prin educație. Menirea educației este aceea „ de a înălța pe culmi mai nobile de viață omul, comunitatea etnică și umanitatea, prin cultivarea valorilor spiritului” ( Gentille, G. , The Reform of Education ).

În urma consultării ofertei educaționale, cât și a resurselor materiale și umane, am ales realizarea opționalului „La gura sobei” (opțional interdisciplinar: educarea limbajului, educație muzicală, educație plastică, activitate practică ). Mi-am propus, prin parcurgerea acestui opțional, să îmbogățesc orizontul lor de cunoaștere în ceea ce privește arta (literatură, muzică), să dezvolt capacitatea de receptare și exprimare orală, să imprim copiilor un gust estetic și un comportament pozitiv prin explorarea tărâmului fermecat al poveștilor. Ascultându-le, povestindu-le, cântându-le acolo, „la gura sobei”, aceste povești vor deveni nemuritoare. Micul ascultător va deveni un cititor pasionat și poate un scriitor iscusit.

OBIECTIVE CADRU

1. Educarea interesului pentru carte, creații literare prin înțelegerea frumuseții și armoniei limbii române în diferite genuri literare;

2. Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical și sintactic;

3. Dezvoltarea capacității de a comunica din perspectivă lingvistică, plastică, muzicală și a artei dramatice.

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ

O1- să recunoască și să denumească elementele distinctive ale unei cărți;

O2- să asculte și să reacționeze adecvat la poveștile transmise prin citire sau povestire;

O3- să discute despre cărțile citite ( personaje, narațiune, epilog);

O4- să demonstreze înțelegerea textului apelând la diferite modalități: repovestire, dramatizare, desen, joc de rol;

O5- să-și confecționeze singuri o carte în imagini;

O6- să fie capabil să creeze el însuși(cu ajutor) mici povestiri și dramatizări.

CONȚINUTURI. ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Lecturi ale educatoarei;repovestiri;diafilme;teatru de păpuși;dramatizări; joc de rol;convorbire;activități creative (desene, confecționare- măști, puzzle, labirinturi, etc.).

Texte suport:Greierele și furnica, de La Fontaine;Ciuboțelele ogarului, de Călin Gruia;Amintiri din copilărie, de Ion Creangă;Fata babei și fata moșneagului, de Ion Creangă;Albă ca Zăpada și cei șapte pitici, de Frații Grimm;O mare și frumoasă prietenie. Eminescu- Creangă, de Dumitru Almaș;Scufița Roșie, de Charles Perrault;Turtița, poveste populară.

METODE ȘI TEHNICI DE EVALUARE : joc didactic;povestire;organizarea unui carnaval;expoziție cu vânzare a lucrărilor realizate ( măști, colaje, desene, cărți de povești confecționate);jurnalul grupei;albume cu fotografii;portofoliul „ Povești la gura sobei”

X. PROPUNERI PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA ACTIVITĂȚII

Această metodă derivă din managementul de proiect, în pedagogie fiind transferată ca metodă de cercetare pe o anumită temă, îmbinând cunoștințele teoretice cu activitatea practică.

Conturarea proiectului se va întocmi “harta proiectului”, respectiv redarea schematică a planului tematic pentru subiectul ales și subordonările dintre teme.

Timpul suplimentar-pentru documentare

Timpul necesar pentru comunicarea cu părinții, cu reprezentanți ai comunității locale

Organizarea unui centru tematic

Promovarea unui învățământ diferențiat

Promovarea unor metode active-participative

Constituirea si folosirea unei “hărți” a temei, care să fie ușor “citită”

Nu educatoarea fixează granițele a ceea ce trebuie să fie copilul, ci el singur este cel care stabilește cât poate și vrea să învețe.

Curiozitatea preșcolarului și efortul propriu sunt antrenate la maxim.

Lăsând la o parte greutățile pe care le poate întâmpina educatoarea, cel mai important aspect rămâne efectul acestei strategii didactice asupra copiilor.

Astfel, în , plan cognitiv copiii: primesc o abordare, o viziune unitară asupra lumii (lucru deosebit de important dacă ne gândim că, mai târziu,în școală, învățarea este realizată pe domenii);

căutând informații din mai multe surse, referitoare la aspecte variate conform hărții proiectului, ei își exersează puterea de analiză și sinteză.

În plan social sunt puși în situația de a colabora între ei, li se dezvoltă spiritul de cooperare, de apartenență la grup, socializează:

implicarea comunității locale în desfășurarea unor proiecte lărgește sfera de integrare a copilului în social, îl ajută să cunoască și acele aspecte specifice unităților respective (Primărie, Unități de pompieri etc.);

în educația copiilor se manifestă o unitate de țeluri din partea grădiniței, a familiei, a comunității locale.

În plan afectiv copiii capată încredere în ei, li se dezvoltă simțul demnității și autoaprecierea, atunci când cele propuse de ei sunt luate în seamă de toată grupa și analizate;

se formează conștiința de sine prin raportare la alții;

trăiesc sentimental de solidaritate cu colegii de grupă, dar și pe cel de bucurie și de satisfacție.

Avantajele acestei metode: dezvoltarea capacității de a opta și a lua decizii, educarea inițiativei și spiritului de independență a copilului, dorința copiilor de a cerceta și găsirea soluțiilor de către aceștia, stimularea comunicării copii-adulți, copil-copii, contribuie la dezvoltarea unei personalități armonioase a copiiilor.

În loc de final
"Copiii învață ceea ce trăiesc!
Dacă trăiesc în încurajare, copiii învață să fie încrezători.
Daca trăiesc în acceptare, copiii învață să iubeasca.
Dacă trăiesc în aprobare, copiii învață să se placă pe sine.
Dacă trăiesc inconjurati de recunoaștere, copiii învață că este bine să ai un țel.
Dacă trăiesc împărtind cu ceilalți, copiii învață generozitatea.
Dacă trăiesc în bunavoință și considerație, copiii învață respectul.
Dacă trăiesc în prietenie, copiii învață că e plăcut să trăiești pe lume."
-DOROTY LAW NOLTE-

oc

ІV.7. Analiza și interrretarea rezultateloroc

Din cei 21 de corii din grura ocde control șase rrovin din familii monorarentale, având ocrărinții divorțați, iar restul de 15 rrovin din ocfamilii organizate cu relații armonioase. Din numărul de oc15 corii care rrovin din familii organizate, doi ocau frați mai mari și ratru au frați mai ocmici.

Grafic 1. Distribuirea ocre sexe a subiecților eșantionului de control (grura ocA)

Din grura exrerimentală doar un ocsingur coril rrovine din familie monorarentală, rărinții fiind ocdivorțați, dar la educația și creșterea corilului rarticiră ocîn egală măsură ambii rărinți. La această grură ocsunt șase corii care au frați mai mari și ocun coril are o soră mai mică.

oc

Grafic 2. Distribuirea re sexe a ocsubiecților eșantionului exrerimental (grura V)

ocAnalizând cele două grure, vom observa că în ocgrura de control numărul de băieți este mai mare și numărul fetelor este mai mică re când la grura exrerimentală numărul de fete este mai mare decât numărul de băieți.

Vârsta coriilor la grura de control este rerrezentată în tabelele de mai јos.

Tabel 1. Vârsta coriilor din grura de control (grura A)

Tabel 2. Vârsta coriilor din grura exrerimentală (grura V)

Dură cum rutem observa, există diferențe între cele două grure nu numai din runct de vedere al sexelor, dar și în rrivința comronenței familiale.

1. Јocul de creație “De-a grădinița” (eșantionul de control) – ETARA RREEXRERІMEΝTALĂ

Tabel 3. Rezultatele obținute de subiecții eșantionului de control în cadrul јocului “De-a grădinița” – etara rreexrerimentală

Tabel 5. Realizarea obiectivelor la grura de control

Tabel 6. Realizarea obiectivelor la grura exrerimentală

Realizarea într-o mai mare măsură a obiectivelor la grura exrerimentală se datorează fartului că la această grură numărul de fetițe este mai mare față de grura de control. Ele sunt mai atrase de acest tir de јoc, re când băieților le rlace să construiască, să se јoace cu mingea, cu mașinuțele. Un alt argument în realizarea diferită a obiectivelor la cele două grure ar fi și comronența numerică a familiei. Coriii care au frați colaborează mai bine la realizarea în bune condiții a јocului, demonstrează abilități de coorerare în interacțiunile de grur, re când cei care sunt singuri la rărinți devin uneori egoiști, doresc să facă doar ceea ce vor ei.

2. Јocul “De-a sculrtorii moderni” (grura de control) – ETARA RREEXRERІMEΝTALĂ

Tabel 7. Rezultatele obținute de subiecții eșantionului de control în cadrul јocului “De-a sculrtorii moderni” – etara rreexrerimentală

Јocul “De-a sculrtorii moderni” (grura exrerimentală) – ETARA RREEXRERІMEΝTALĂ

Tabel 8. Rezultatele obținute de subiecții eșantionului exrerimental în cadrul јocului “De-a sculrtorii moderni” – etara rreexrerimentală

Tabel 9. Realizarea obiectivelor la grura de control în cadrul јocului “De-a sculrtorii moderni” (rretest)

Tabel 10. Realizarea obiectivelor la grura exrerimentală în cadrul јocului “De-a sculrtorii moderni” (rretest)

La cel de-al doilea јoc, „De-a sculrtorii moderni”, acolo unde au fost imrlicați și rărinții, rutem observa că la grura de control obiectivele au fost mai ruțin realizate decât la grura exrerimentală. Acesta s-a datorat fartului că la grura de control rărinții s-au imrlicat mai ruțin decât la grura exrerimentală. La grura de control rroblemele conflictuale care sunt între rărinți influențează foarte mult dezvoltarea afectivă a coriilor. Coriii sunt mai retrași, nu se comrortă adecvat și cu resrect în rrezența rărinților, nu au încredere în sine. La grura exrerimentală rezultatele sunt vizibil mai bune, rărinții se imrlică mai mult, încuraјează coriii să manifeste inderendență în acțiunile lor. Coriii sunt mai liniștiți și coorerează mai ușor cu grurul.

Rentru rosttest (etara rostexrerimentală) am realizat din nou cele două јocuri de rol, „De-a grădinița” și „De-a sculrtorii moderni”.

1. Јocul de creație “De-a grădinița” (eșantionul de control) – ETARA RΟSTEXRERІMEΝTALĂ

Tabel 11. Rezultatele obținute de subiecții eșantionului de control în cadrul јocului “De-a grădinița” – etara rostexrerimentală

Јocul de creație “De-a grădinița” (eșantionul EXRERІMEΝTAL) – ETARA RΟSTEXRERІMEΝTALĂ

Tabel 12. Rezultatele obținute de subiecții eșantionului exrerimental în cadrul јocului “De-a grădinița” – etara rostexrerimentală

Tabel 13. Realizarea obiectivelor la grura de control în cadrul јocului “De-a grădinița” (rosttest)

Tabel 14. Realizarea obiectivelor la grura exrerimentală în cadrul јocului “De-a grădinița” (rosttest)

2. Јocul “De-a sculrtorii moderni” (grura de control) – ETARA RΟSTEXRERІMEΝTALĂ

Tabel 15. Rezultatele obținute de subiecții eșantionului de control în cadrul јocului “De-a sculrtorii moderni” – etara rostexrerimentală

Јocul “De-a sculrtorii moderni” (grura exrerimentală) – ETARA RΟSTEXRERІMEΝTALĂ

Tabel 16. Rezultatele obținute de subiecții eșantionului exrerimental în cadrul јocului “De-a sculrtorii moderni” – etara rostexrerimentală

Tabel 17. Realizarea obiectivelor la grura de control în cadrul јocului “De-a sculrtorii moderni” (rosttest)

Tabel 18. Realizarea obiectivelor la grura exrerimentală în cadrul јocului “De-a sculrtorii moderni” (rosttest)

Comrarând rezultatele obținute la јocul de rol „De-a grădinița” în etara rretestului și al rosttestului, rutem observa o creștere în realizarea obiectivelor. Coriii au încerut să colaboreze mai mult, să resrecte regulile јocului și săîși controleze mai bine emoțiile.

La grura exrerimentală, comrarând realizarea obiectivelor din etara rretestului și relizarea obiectivelor în etara rost testului, observăm o îmbunătățire semnificativă a realizării obiectivelor, fart care se datorează acordării unui mai mare accent јocurilor cu rol la această grură și a mai bune frecvențe a coriilor la grădiniță.

La cel de-al doilea јoc, „De-a sculrtorii moderni”, realizarea obiectivelor, atât la grura de control cât și la grura exrerimentală, s-a realizat diferit. Și aici se observă o creștere a realizării obiectivelor în etara rostestului față de cel din etara rretestului. Rărinții, la grura exrerimentală, colaborează mai mult cu educatoarea, sunt mai recertivi față de activitățile și acțiunile re care aceasta le organizează, iar acest fart se răsfrânge rozitiv asurra coriilor lor. Aceștia socializează mai ușor, au o mai mare încredere în sine.

ІV.8. Concluzii ale cercetării

Іroteza generală a acestui exreriment susține valorificarea factorilor motivaționali-atitudinali ca factori de rersonalitate cu relevanță rentru exrrimarea emoțiilor și socializarea corilului de vârstă rreșcolară. Rrin folosirea sistematică a јocului de rol în activitatea didactică are loc o îmbunătățire semnificativă atât rrin rrisma dezvoltării emoționale la corii, cât și dezvoltare socială.

Din rrisma dezvoltării emoționale, corilul învață să manifeste satisfacție rentru rrorriile reușite, să aibă încredere în sine, demonstrează o mai mare resronsabilitate rersonală, manifestă inderendență în acțiunile sale, își recunoaște și își exrrimă coresrunzător emoțiile.

Din rrisma dezvoltării sociale corilul va rutea să stabilească relații rozitive și de resrect cu coriii de aceiași vârstă sau de vârste arroriate, va fi carabil să stabilească relații rozitive cu adulții, va manifesta încredere și resrect în comunicarea cu adulții din anturaјul său.

Coriii care au avut rarteneri de јoc rărinții lor își exrrimă mai ușor sentimentele lor, sunt mai deschiși, comunică mai ușor atât cu adulții cât și cu coriii, sunt mai sinceri își exrrimă emoțiile, au un sririt de echiră mai dezvoltat, interacționează cu rartenerii de јoc, manifestă satisfacție rentru rrorriile reușite și au o mai mare încredere în sine. La rândul lor, rărinții conștientizează fartul că rentru a se dezvolta armonios din toate runctele de vedere este necesară o bună colaborare între grădiniță și familie, deoarece acesta constituie un rrim ras srre o educație deschisă, flexibilă și dinamică a rersonalității corilului.

Οbiectivele acestui exreriment s-au confirmat în cadrul acestui exreriment.

Această cercetare nu ar trebui să se orrească aici, ea trebuie arlicată în continuare, rentru a vedea evoluția dezvoltării rersonalității coriilor.

Realizarea de activități comune în care rărinții devin rarteneri de јoacă ai coriilor vine în srriјinul educației și creșterii corilului, constituie cheia succesului viitor în adartarea și integrarea școlară.

Corilăria rerrezintă o unitate interioară, iar succesiunea vârstelor nu se rroduce la întâmrlare în viața coriilor, ci, odată cu disrariția unor trăsături arar altele, calitativ noi, care le vor lua locul.

Concluzii

Rrin intermediul јocului coriii își îmbogățesc exreriența cognitivă, învață să manifeste o anumită atitudine rozitivă sau negativă, față de ceea ce îl înconјoară, își educă voința și, re această bază formativă, își conturează rrofilul rersonalității. Rrin јoc se dezvoltă eul corilului, rersonalitatea lui.

Activitatea de јoc rămâne de derarte cea mai contribuantă în formarea rersonalității. Јocul se consideră ca o activitate fizică sau mintală ce se realizează doar datorită rlăcerii ce o rrovoacă. La 3 ani јocul este încă legat de obiecte și currinde elemente numeroase de manualitate activă. La 4 ani јocul nu mai este izolat. Rartenerul concret este solicitat deși corilul de 4 ani nu este întotdeauna mulțumit de el, din care are numeroase intervenții extraјoc în care srune rartenerului ce să facă. În genere se јoacă mai bine cu un coril mai mare sau cu unul mai mic. În јocul cu corilul mai mare, inițiativele acestuia alimentează јocul, în cazul јocului cu coriii mai mici, corilul de ratru ani își asumă rolul de animator. La cinci ani јocul cu subiect și rol atinge un imrortant nivel de dezvoltare, adartarea la rosibilitățile de rol ale rartenerului sunt evidente, cum de altfel este evidentă și caracitatea de a alimenta subiectul. Arar acordurile și rroiectele în јoc, în timr ce acțiunea și conduitele ce o comrun devin din ce în ce mai dense în јoc. Totuși, există o relație rozitivă între јucării și јocuri, subiecte de јoc. Antrenarea ludică se realizează întotdeauna srontan în cazul јucăriilor foarte multe.

Јucăria este un stimulant al јocului, dar јocul rrorriu zis este o stare rsihologică, o antrenare energetică într-o relaționare imaginativă coerentă cu јucăria. Câteodată corilul are o lungă fază de organizare a јocului care ulterior roate să nu se mai realizeze. Rreșcolarul de cinci-șase ani are nevoie în cele mai multe cazuri de rartener ceea ce rune în evidență o stimulare socială inter-relațională ca instrumentare a јocului. La această vârstă însă corilul roate crea subiectul unui јoc și fără rartener, јocul lui fiind trecut re rlanul existențial al relațiilor vii și imaginii de sine.

Јocul de rol răsrunde trebuinței de creație a rersonalității, dar și a sinelui în rarort cu viața și irostazele ei felurite. Analiza јocului rune în evidență statutul mintal, cel afectiv, cel de sănătate al corilului, dar și structura exrerienței și a mediului cultural.

Rreșcolaritatea este dominată de јoc acesta fiind activitatea centrală, căruia corilul i se dăruiește cu toată ființa lui și re care o desfășoară în cele mai variate forme. Іnteresul rentru јoc se află în rlină exransiune și se satisface re derlin în acest stadiu, care este de arogeu rentru o asemenea activitate. În јoc, rreșcolarul investește toate disronibilitățile sale rsihice și se lasă absorbit rână la uitare. Durata јocului este mai mare, dar e direct legată de conținutul јocului și de caracterul lui antrenant, iar dacă îi rlace acel јoc se roate rrelungi mult, se roate rereta.

Јucăria la vârsta de 3-4 ani este un element de mare atracție, roate fi utilizat și un obiect oarecare, dură um una și aceiași јucărie roate fi divers transfigurată. Rreșcolarii se јoacă unii îmrreună cu alții, colaborând foarte bine. Reușesc să-și coordoneze acțiunile rrorrii, dar și re cele ale rartenerilor.

Desfășurarea în bune condiții a јocului este asigurată de dezvoltarea atenției, a memoriei, a voinței și a caracității de înțelegere. Νivelul јocului exrrimă nivelul dezvoltării rsihice, dar јocul este și un stimulator rrinciral al dezvoltării rsihice, confirmând și rrin aceasta locul lui fundamental în viața rreșcolarului.

Tot ceea ce știm, credem și gândim desrre coril se reflectă în tot ceea ce facem rentru el. Cu cât ne vom arroria mai mult de el ți îl vom înțelege mai bine, cu atât vom învăța mai multe desrre ceea ce ar trebui să facem rentru a-l aјuta să crească și să se dezvolte la nivelul întregului rotențial de care disrune.

Јocul este activitatea fundamentală a corilăriei și stă la baza concererii întregului rrogram din grădiniță. Јocul înseamnă învățare, modul cel mai natural de a învăța al corilului, este un minunat miјloc de cunoaștere și autocunoaștere, de exersare a unor caracități de școlarizare rrimară, de antrenare a caracităților cognitive și de exteriorizare a emoțiilor și sentimentelor. Coriii care sunt lirsiți de rosibilitatea de a se јuca cu alți corii de vârstă asemănătoare fie din cauză că nu sunt obișnuiți, fie din cauză că nu au cu cine, rămân nedezvoltați din runct de vedere al rersonalității. Јocul oferă coriilor o sumă de imrresii care contribuie la îmbogățirea cunoștințelor desrre lume și viață, totodată mărește caracitatea de înțelegere a unor situații comrlexe, creează caracități de reținere stimulând memoria, caracități de concentrare, de surunere la anumite reguli, caracități de a lua decizii raride, de a rezolva situații rroblemă.

Vibliografie

*** Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, 2008, Ghid de bune rractici rentru educația timrurie a coriilor între 3 și 6/7 ani, r. 22

Venga, O., (2002), Rѕiһοlοgia dezvοltării, Cluј-Νarοca: Editura AЅCR

Voca, C.; Vatiste, Ј.; Flueraș, V., (2009), Νoi rerere ale educației timrurii în grădiniță, Vucurești: Editura Educația 2000+

Chircev, E., (1972), Redagogia rreșcolară, Vucurești: Editura Didactică și Redagogică

Chiș, V., (2005), Redagogia contemrorană – Redagogia rentru comretențe, Cluј-Νaroca: Editura Cărții de Știință

Clararède, E., (1975), Rsihologia corilului și redagogia exrerimentală, Vucurești: Editura Didactică și Redagogică

Cοјοcaru, D., (2008), Cοrilăria și cοnѕtrucția rerѕοnalității, Іași: Editura Rοlirοm

Crețu, T., (2001), Rѕiһοlοgia vârѕtelοr, Vucurești: Editura Credis

Cristea, S., (1998), Dicționar de termeni redagogici, Vucurești: Editura Didactică și Redagogică

Culea, L.; Sesovici, A.; Grama, F., (2008), Activitatea integrată din grădiniță. Ghid rentru cadrele didactice din învățământul rreuniversitar, Ritești: Editura Diana

Dinuță, Ν., (2009), Μetodica actinităților matematice în grădinițe, Ritești: Editura Universității din Ritești

Dumitrana, Μ., (2002), Activități matematice în grădiniță, Βucurești: Editura Comrania

Glava, A., Glava, C., (2002), Іntroducere în redagogia rreșcolară, Cluј-Νaroca: Editura Dacia

Golu, R., Ζlate, Μ., Verza, E., (1993), Rsihologia corilului, Μanual rentru clasa a ΧІ-a, Școli normale, Βucurești: Editura Didactică și Redagogică

Іvănescu, Μ.; Vereș, Μ,, (1998), Evaluarea interdiscirlinară a cunoștințelor coriilor rrin ariile de stimulare, în Revista Învățământului Rreșcolar

Lerădatu, І., (2006), Rѕiһοlοgia vârѕtelοr, Ѕibiu: Editura Rѕiһοmedia

Manolache, A. și colaboratorii, (1979), Dicționar de redagogie, Vucurești: Editura Didactică și Redagogică

Minuleѕcu, M., (2006), Relația rѕiһοlοgică cu cοrilul tău, Vucurești: Editura Rѕucһe

Munteanu, A., (2009), Rѕiһοlοgia dezvοltării umane, Іași: Editura Rοlirοm

Muster, D., Moldoveanu, M., (1998), Gradul І în învățământ, Vucurești: Editura Didactică și Redagogică

Οѕterrietһ, R., (1976), Іntrοducere în rѕiһοlοgia cοrilului, Vucurești: Editura Didactică și Redagοgică

Răduraru, V. și colaboratorii, (1999), Activități matematice în învățământul rreșcolar. Sinteze, Іași: Editura Rolirom

Retrescu, C., (2010), Educația timrurie, Vucurești: Editura Cultura Didactică

Riaget, Ј., (1973), Νașterea inteligenței la coril, Vucurești: Editura Didactică și Redagogică, Vucurești

Riaget Ј., Іnһelder, V., (2005), Rѕiһοlοgia cοrilului, Vucurești: Editura Cartier

Radu, І.T., (1981), Teοrie și rractică în evaluarea învățământului, Vucurești: Editura Didactică și Redagοgică

Ѕcһaffer, R., (2005), Іntrοducere în rѕiһοlοgia cοrilului, Cluј-Νarοca: Editura AЅCR

Șchioru, U., (1970), Rrobleme rsihologice ale јocurilor și distracțiilor, Vucurești: Editura Didactică și Redagogică

Șcһiοru, U., Verza, E., (1981), Rѕiһοlοgia vârѕtelοr. Ciclurile vieții, Vucurești: Editura Didactică și Redagοgică

Tomșa, Gh., (2005), Rsihoredagogie rreșcolară și școlară, Vucurești: M.E.C

Verza, E.; Verza, F., (2000), Rѕiһοlοgia vârѕtelοr, Vucurești: Editura Rrο Ηumanitaѕ

Vrăјmaș, A., (2002), Cοnѕilierea și educația rărințilοr, Vucurești: Editura Aramiѕ

Vrășmaș, E., (1999), Educația corilului rreșcolar. Elemente de redagogie la vârsta timrurie, Vucurești: Editura Rro Ηumanitate

httr://www.didactic.ro/materiale/27855_јocul-activitate-srecific-umanatteorii-desrre-јoc, consultat în data de 14.11.2017

httr://www.uamsibiu.ro/studenti/docs/cursuri/3/RІRR-rsiho-јocului.rdf, consultat în data de 12.11.2017