Contributia Muncii Independente la Randamentul Elevilor In Activitatea de Invatare

CAPITOLUL IV

CERCETAREA ȘI INTERPRETAREA

INVESTIGAȚIILOR FĂCUTE

Planul de cercetare:

4.1. Ipoteza de lucru

4.2. Metodologia de cercetare

4.3. Scopul cercetării

4.4. Prezentarea subiecților supuși cercetării

4.4. Măsurarea și evaluarea

4.5. Analiza și interpretarea rezultatelor obținute în cercetare

4.6. Concluzii

4.1. Ipoteza de lucru

În elaborarea lucrării am pornit de la ipoteza că învățământul primar trebuie să-și aducă aportul la formarea unui tineret caracterizat prin spirit de inițiativă, imaginație și gândire creatoare.

Acest obiectiv trebuie realizat în organizarea actuală a învățământului din țara noastră pe lecții și clase neomogene și relativ numeroase. În aceste condiții învățământul trebuie să preia și sarcina educării sistematice a creativității.

În acest sens mi-am propus validarea următoarei ipoteze de lucru: ,,Munca independentă judicios organizată și dirijată contribuie la creșterea în mod semnificativ a randamentului elevilor în activitatea de învățare și la dezvoltarea capacităților creatoare ale acestora.”

Modalități de demonstrare:

a) consultarea unei bogate bibliografii publicate în țara noastră; cea mai mare parte a acestei biografii o constituie lucrări elaborate de pedagogi și psihologi români, iar restul bibliografiei se referă la studii ale unor specialiști străini, traduse în românește de autori români.

b) crearea în clasă a unei atmosfere permisive, care să elibereze pe copii de tensiuni, teamă, frica de pedeapsă sau admonestare, o atmosferă interrelațională de înalt spirit de sociabilitate, care favorizează comunicarea, consultarea, conlucrarea în spirit colegial în activitatea de învățare; crearea unui climat favorabil dezvoltării la elevi a capacităților creatoare prin diferite forme de muncă independentă la diferite discipline de învățământ.

Literatura de specialitate consultată mi-a oferit modele privind organizarea și dirijarea muncii independente a elevilor în vederea desfășurării unui învățământ activ, care să stimuleze activitatea elevilor, să le dezvolte spiritul de observație în mod progresiv până la cele mai complexe capacități aptitudinale ale gândirii și imaginației creatoare, să contribuie la dezvoltarea aptitudinilor de ordin caracterial până la setul direcțional al personalității creatoare (corelația integrativă a intereselor, atitudinilor și aptitudinilor creatoare).

Ideile desprinse din studiile consultate și sintetizate în primele capitole ale acestei lucrări le-am verificat în activitatea concretă cu elevii. Am organizat și planificat activitatea instructiv-educativă și am conceput activități în spiritul celor semnalate de diferiți autori, dar urmărind cu rigurozitate ideea de bază a lucrării formulată în ipoteza de lucru.

Luând în considerare faptul că fiecare învățător are alte modalități de lucru cu elevii – materializate în stilul personal de lucru – am urmărit să realizez un schimb de experiență cu alți învățători prin interasistențe, venind cu propuneri pentru o mai bună organizare a actului învățării. De asemenea, aceste obiective le-am urmărit cu ocazia participării la schimburi de experiență sau cercuri pedagogice.

4.2. Metodologia de cercetare

Pornind de la obiectivele urmărite și menționate anterior, în vederea realizării unei lucrări metodico-științifică referitoare la dezvoltarea capacităților creatoare la copiii de vârsta școlară mică, am folosit următoarele metode de cercetare:

Observația psiho-pedagogică – Realizată în cadrul lecțiilor, dar și în jocurile elevilor, în activitățile extrașcolare, în pauze.

În cadrul tuturor activităților instructiv-educative, dar mai ales în cadrul orelor de limba română și matematică, am observat aptitudinile și deprinderile de care dispun elevii, potențialul lor creativ și am urmărit educarea capacităților lor creatoare, stimularea acestora prin diferite metode și procedee.

În jocurile elevilor, în activitățile extrașcolare, am observat diferite aptitudini, înclinații ale acestora, observări ce au fost notate în fișele psihopedagogice individuale.

Învățătorul are sarcina de a stabili scopul observației, recepționează selectiv faptele, le interpretează și sistematizează în funcție de obiectivele propuse.

O metodă folosită în cercetare a fost metoda observației științifice.

Pentru aceasta a fost necesar:

– să stabilesc scopul observației, astfel încât atunci când am început cercetarea să știu exact ce anume trebuie observat;

– să apelez la o serie de repere de control reieșite din observațiile anterioare (din experiența personală);

– să fac apel la unele mijloace didactice;

– să recurg la modalități de prelucrare a observațiilor efectuate, care să permită înregistrarea datelor și apoi compararea lor prin grafice, tabele etc.

În vederea dezvoltării gândirii creatoare și independente la elevi, am folosit analiza, sinteza, comparația.

Metoda testelor – a vizat evaluarea cât mai obiectivă a cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor dobândite de elevi.

Studiul produselor activității copiilor: caiete, desene, fișe.

Testul docimologic – prin care am apreciat gradul de dezvoltare a capacităților creatoare ale elevilor din clasele I și a II-a, înregistrând progresul realizat de elevi în urma folosirii unor metode și procedee adecvate și variate.

Corectarea atentă a caietelor, a temelor independente, în vederea descoperirii la timp a aptitudinilor creatoare, încurajarea lor și urmărirea dezvoltării capacităților creatoare la toți elevii, apoi interpretarea statistică.

Lucrările de control, fișele de muncă independentă, testele, exercițiile-joc și jocurile didactice au fost efectuate pe un eșantion de 18 elevi din clasa a II-a B, școala cu clasele I-VIII Glodeanu Sărat, începând cu anul școlar 2008-2009.

Materialul obținut a fost supus prelucrării și interpretării statistice, utilizând tabele comparative, grafice, procentaje privind gradul de dezvoltare a capacităților creatoare ale elevilor și căile posibile de educare și stimulare a acestor capacități.

Testarea nivelului potențialului creativ și a tulburărilor psihice intelectuale s-a făcut între 15 și 30 septembrie 2008. Situația fiecărui subiect s-a înregistrat în fișele psihopedagogice.

Pentru stabilirea nivelului de dezvoltare psihică a subiecților s-au cercetat:

– datele oferite de fișa medicală;

– caracterizarea psihopedagogică din anul precedent;

– datele oferite de familie cu privire la evoluția psihofizică a copilului;

Testarea elevilor a fost precedată de observațiile făcute asupra elevilor, atât în cadrul programului instructiv-educativ, cât și în cadrul activităților extrașcolare.

Pentru realizarea acestei lucrări am fost preocupată de studierea și îmbogățirea conținutului a cât mai multe exerciții de dezvoltare a capacităților creatoare ale elevilor; am ținut seama de particularitățile evoluției intelectuale a copiilor la vârsta școlară mică.

4.3. Scopul cercetării

Această lucrare metodico-științifică a avut ca scop prezentarea unor modalități de lucru cu elevii în cadrul orelor de limba română, activităților în completare și matematică, activități care au condus la dezvoltarea capacităților creatoare ale elevilor de vârstă școlară mică la clasele I și a II-a, la cultivarea acestor capacități, în vederea formării unui tineret caracterizat prin spirit de inițiativă, imaginație și gândire creatoare.

4.4. Prezentarea subiecților supuși cercetării

Cercetarea s-a efectuat pe un lot de 18 copii, din clasa a II-a de la școala Glodeanu Sărat.

Cercetarea s-a desfășurat pe perioada unui an școlar din 15 septembrie 2008 și până în 15 iunie 2009, când a avut loc terminarea testării finale.

Vârsta subiecților a fost între 8 și 9 ani.

Copiii au venit din familie cu un volum de cunoștințe redus, cu un potențial creativ scăzut. Dar la școală, într-un cadru organizat și printr-o muncă susținută, s-a ajuns la obținerea unor rezultate mult mai bune, activitățile desfășurate contribuind astfel la dezvoltarea capacităților creatoare ale elevilor de vârstă școlară mică.

Tabel nominal cu elevii supuși cercetării

1. Brumar Ionuț 10. Ioniță Daniela Florentina

2. Bucur Teodor Alexandru 11. Medeleanu Mădălina Steluța

3. Buneață Geani Marinel 12. Mincu Alin Iulian

4. Cazacu Silvia 13. Minea Petruța

5. Ciupitu Geanina Roxana 14. Mușat Loredana

6. Dragu Cătălin Eduard 15. Olaru Alexandra Ioana

7. Enache Ana Maria 16. Oprea Mariana

8. Gabrian George Daniel 17. Ștefan Ana Maria

9. Gârea Cristina Adina 18 Ștefan Alexandru

4.4.Măsurarea și evaluarea în activitatea de creație

Evaluarea este o componentă a procesului de învățământ.

În cadrul procesului instructiv-educativ din școală, la toate categoriile de activități se fac atât evaluări inițiale, cât și finale.

Pentru ca aceste evaluări să fie corecte , în cadrul orelor de limba română și matematică, am întreprins o serie de testări.

Scopul evaluării este de a furniza date cât mai exacte pentru procesul instructiv-educativ.

Măsurarea este redată prin analiza și interpretarea rezultatelor ce permit emiterea unor judecăți de valoare.

Pentru aprecierea randamentului în activitățile de limba română și matematică la clasele I și a II-a, este necesară o interpretare corectă a rezultatelor obținute de subiecții supuși cercetării, în urma testelor date.

Pentru prelucrarea și interpretarea datelor s-au folosit: metoda observației, metoda testelor; am utilizat tabele comparative, grafice și procentaje.

În evaluarea rezultatelor elevilor sunt folosite metodele de interpretare a datelor, prelucrate prin tehnicile statistice care sunt folosite în etapa finală de interpretare și concluzionare.

Pe baza datelor prelucrate, ordonate, clasificate și calculate se trece la un proces de raportare a acestora la ipoteza cercetării.

Una din metodele care ne ajută să adunăm date cât mai aproape de realitate este testarea.

Testarea este necesară din mai multe motive: ea este utilă învățătorului pentru a verifica gradul de familiarizare a copilului cu tehnologia de lucru și pentru a măsura evoluția acestuia; este utilă experimentatorului pentru a perfecționa și a adopta metode astfel încât să răspundă cât mai bine necesităților sistemului de predare învățare; este utilă școlii aflate în tranziție pentru a-și putea contura perspectiva de evoluție.

Calificativul acordat copilului trebuie să aibă caracter stimulativ. Rolul calificativului nu mai este acela de a măsura cantitatea de informații de care dispune copilul la un moment dat, ci de a evalua progresul pe care îl înregistrează acesta în raport cu sine însuși în contextul atingerii obiectivelor propuse.

Teste folosite în cercetare

Prezentarea probelor inițiale

A. Limba română

1. Alcătuiți propoziții folosind cuvintele: adie, taine, încântat, tâlc.

2. Așezați în ordine propoziția încurcată:

,,curățenie, blândă, clasele, de, strălucesc, în, a soarelui, de, toamnă, lumină”

3. Scrieți un proverb cunoscut despre ,,carte”.

4. Alcătuiți trei propoziții despre ,,școală”.

B. Matematică

1. Scrieți în ordine crescătoare și descrescătoare numerele de la 46 la 57;

2. Alegeți semnul potrivit: :

17 + 2  17 36  36 + 16

36 – 6  30 46  46 – 3

3. Efectuați:

26 + 20 = 89 – 20 = 23 + 20 + 5 =

5 + 32 = 76 – 60 = 96 – 60 – 30 =

4. Aflați termenul necunoscut:

n + 20 = 46 a – 15 = 30 67 – b = 32

5. În grădina școlii sunt 12 peri și cu 3 mai mulți pruni. Câți pomi sunt în grădina școlii?

6. Alcătuiți și rezolvați o problemă după exercițiul:

79 – 39 =

Prezentarea probelor finale

A. Limba română

1. Dictare:

,,Floarea cu coroană aurie se clătina lin spre copilă.

– Îmi pare bine că te găsesc înaltă și frumoasă, zise Lizuca. Noi ne ducem la bunicuța și la bunicul.

– Foarte bine, aprobă Sora-Soarelui.

– Căci acasă nu mai putem sta. Mama mea a murit, Sora-Soarelui!”

2. Despărțiți în silabe cuvintele: soarelui, sfat, două, Patrocle.

3. Alcătuiți propoziții (două) cu cuvintele: ,,săi” și ,,să-i”.

4. Scrieți propoziții cu cuvintele: miracol, chip, văzduh, plăpând, pildă.

5. Găsiți însușiri pentru cuvintele: soare, cer, maci, copii, vacanță.

6. Alcătuiți un scurt text cu cuvintele și expresiile: vară, soare, raze aurii, căldură, pasăre măiastră, gene de mărar, ochi de muștar, obrajii de caisă, ciripit de păsărele, vacanță, bolta albastră, spice aurii, suspinul izvoarelor, flori multicolore, îl ispitesc, bucuroși, copiii.

B. Matematică

1. Calculează:

25 + 31 = 254 + 7 = 530 – 264 =

40 + 29 = 72 + 264 = 453 – 295 =

75 – 14 = 743 – 19 = 352 + 458 =

2. Efectuează, apoi fă proba:

455 + 309 = 997 – 844 = 581 – 290 =

………….. …………… …………..

3. Află termenul necunoscut:

a + 31 = 69 b – 123 = 459 681- c = 351

4. La suma numerelor 26 și 164 adaugă diferența numerelor 736 și 583.

5. Formează toate numerele cu cifrele ,,4, 6, 8” la care se adaugă numărul ,,89”.

6. Într-o seră de flori sunt 173 garoafe și cu 289 mai multe lalele. Se vând 186 flori.

Câte flori au rămas?

7. Alcătuiește o problemă după exercițiul dat și apoi rezolvă problema:

402 – (70 + 25) =

A. Evaluarea testului la limba română în faza inițială și finală

– 18 elevi testați

Calificative obținute:

Testare inițială / finală

S (suficient) = 3 elevi / 3 elevi

B (bine) = 6 elevi / 4 elevi

FB (foarte bine) = 9 elevi / 11 elevi

B. Evaluarea testului la matematică în faza inițială și finală

– 18 elevi testați

Calificative obținute:

Testare inițială / testare finală

S (suficient) = 3 elevi / 3elevi

B (bine) = 7 elevi / 5 elevi

FB (foarte bine) = 8 elevi / 10 elevi

4.5. Analiza și interpretarea rezultatelor obținute în cercetare

Pentru ca cercetarea să se desfășoare în condiții bune, s-a acordat o atenție deosebită planificării conținutului științific în activitățile de învățare, pe durata unui întreg an școlar.

Frecvența în cadrul activităților instructiv-educative a exercițiilor-joc și a jocurilor didactice, prin varietatea și complexitatea lor, au dat posibilitatea elevilor de a-și dezvolta, pe lângă deprinderile de bază (citit, scris, socotit) și toate procesele psihice implicate în actul instruirii, în special gândirea creatoare.

Ori de câte ori a fost posibil am introdus și forma de întrecere între grupe.

S-a avut în vedere ca grupele să fie omogene. Prin activitățile desfășurate s-au format deprinderi de a colabora, încredere în forțele proprii, stăpânire de sine, scoțând în evidență capacitățile de care dispun și manifestând dorința de a cultiva și dezvolta aceste capacități, prin realizarea diferitelor sarcini didactice cu caracter creativ.

Din dorința de a învinge, de a realiza sarcinile trasate, copiii au respectat cerințele formulate de învățător.

Exercițiile joc și jocurile didactice sunt așteptate cu plăcere de copii, deoarece, pe lângă latura instructiv-educativă, crează un climat emoțional deosebit, copilul având posibilitatea de a se manifesta mai liber.

Fiind sensibilizați de noutatea sarcinilor didactice propuse de învățător, elevii au fost preocupați de îndeplinirea cu precizie și corectitudine a acestora.

Din studiul materialului bibliografic, din observațiile făcute și din studierea rezultatelor cercetării s-a constatat că, testele folosite au respectat particularitățile de vârstă și individuale ale copiilor, aceștia demonstrând că au posibilități creative, iar capacitățile lor creatoare au fost dezvoltate și cultivate pe parcursul unui an școlar, cât s-a realizat cercetarea în special, astfel încât s-au înregistrat rezultate frumoase în cadrul evaluării finale. Rezultatele au fost trecute în graficele comparative: histograme și diagrama areolară.

Reușita a fost posibilă cu condiția ca activitățile instructiv-educative desfășurate și organizate cu elevii să aibă ca scop dezvoltarea capacităților creatoare, creșterea potențialului lor creativ.

Învățătorul este cel care trebuie să aleagă exercițiile cele mai potrivite temei activității respective, astfel încât acestea să contribuie la educarea capacităților creatoare ale copiilor, să folosească o gamă variată de metode și procedee adecvate acestui scop.

Experimentul s-a desfășurat pe perioada unui an școlar și s-a putut urmări dezvoltarea capacităților creatoare ale elevilor.

În cadrul experimentului am făcut înregistrări inițiale cât și finale, în ceea ce privește dezvoltarea acestor capacități creatoare la limba română și matematică.

Comparând rezultatele obținute în testarea inițială și finală (testări ce au cuprins exerciții cu caracter preponderent creativ), s-a observat o creștere a gradului de dezvoltare a creativității.

Progresele înregistrate se pot observa și în diferențele existente între testarea inițială și cea finală, prin procentele obținute în notare.

Dacă la testarea inițială la obiectul limba română, 9 elevi au obținut calificativul ,,Foarte bine”, testarea finală a crescut numărul acestora la 11, și a scăzut numărul celor care au luat note de ,,Bine”.

La testarea inițială la obiectul matematică, 8 elevi au obținut calificativul ,,Foarte bine”, la testarea finală numărul acestora a crescut la 10, ceea ce arată că atât la limba română cât și la matematică rezultatele finale au fost mult mai bune față de cele de la probele inițiale.

Aceste rezultate reflectă astfel o bună organizare și desfășurare a procesului instructiv-educativ, acordându-se o atenție deosebită laturei creativității, dezvoltării și cultivării la copii a capacităților creatoare.

CONCLUZII

Persoanele creatoare sunt mai autonome decât altele, mai pline de sine, mai independente în judecată, mai deschise la raționalul din ele însele, mai stabile, mai feminine în interese și caracteristici, mai dominante și autonome, mai complexe, mai îngăduitoare față de sine, mai inventive și aventuroase, mai boeme, mai stăpâne pe ele și probabil mai sensibile emoțional și mai introvertite, dar curajoase.

Ne aflăm la ultima filă a discuțiilor despre activitățile independente și capacitățile creatoare.

Se spune deseori că în epoca contemporană omul apare ca o ființă informațională, o ființă al cărei destin depinde de valoarea informațiilor acumulate și de capacitatea de a utiliza inteligența, de a dezvolta și aplica în mod creator informațiile.

Acestea la rândul lor depind de calitatea procesului de învățare și de permanentizare a acestuia.

Fiind învățați de alții, elevul ajunge treptat să învețe singur. Dar cum? Dacă își va forma o modalitate defectuoasă de studiu întreaga dezvoltare intelectuală va fi compromisă.

Însă, un stil de studiu eficient și fecund va fi chezășie pentru o formație intelectuală mereu ascendentă.

Optimizarea studiului individual implică realizarea unor serii de principii și tehnici ale activității intelectuale.

În primul rând este necesar ca studiul să fie puternic motivat și chiar finalizat.

,,Să nutrești interes față de cele studiate și să știi bine ăn ce scop studiezi!” Dacă studiul încă nu te atrage, nu provoacă plăcere, măcar să știi ce vrei, să fii conștient de necesitatea lui.

Intențiile provoacă efecte foarte importante.

Dacă în studiu prezidează numai intenția de a ști la un test, atunci se poate ca la acel test elevul să facă față, dar apoi să uite totul. Altul este efectul dacă se studiază pentru o înzestrare definitivă de cunoștințe.

Nu numai înțelesurile interesează, dar și depășirea cunoștințelor dintr-un capitol prin noi și variate corelații, prin exemplificări, prin interpretări personale, prin căutarea de exemple și aplicații originale etc.

În decursul unui an școlar am urmărit posibilitățile reale de a organiza învățarea prin activități cu caracter preponderent creativ. În timp ce elevii au primit foarte favorabil acest gen de organizare, învățătorul a trebuit să facă față:

a) conceperii și administrării operative de sarcini divergente;

b) asigurării însușirii cunoștințelor prevăzute de programa școlară;

c) promovării și menținerii unui climat creativ;

d) controlul calității producției creative și a indicatorilor de potențial.

Cunoașterea parametrilor actului creativ și a propriilor succese în sarcini de tip creativ au fost principalele condiții care au contribuit la conștientizarea de către elevi a propriului potențial creator, la autoîncredere, sensibilitate la probleme, dispoziție pentru dialog științific.

Elevii și-au manifestat dorința de a lucra într-un mod similar și la alte obiecte de învățământ. Motivația stabilă pentru informații noi s-a manifestat și în căutarea și lectura unui număr însemnat de cărți.

Disponibilitățile copiilor de vârstă școlară mică pentru exersarea și însușirea unor tehnici de gândire creatoare devin o premisă a creșterii eficienței învățării dacă sunt preluate și de alte obiecte de învățământ.

Posibilitățile creatoare superioare ale elevului se dezvăluie în învățarea de tip școlar, activitate în care este implicată întreaga personalitate a elevului.

Portretul elevului creativ se conturează prin cunoașterea capacităților sale intelectuale și vocaționale, respectiv a aptitudinilor generale și a aptitudinilor speciale, prin cercetarea randamentului său școlar, prin manifestările sale la lecții și prin conduita morală în cadrul grupului de colegi și față de învățător.

Este necesară cunoașterea de către cadrele didactice a unor căi și mijloace de predilecție a creativității elevilor:

a) cunoașterea realizărilor trecute, ca o primă selecție a copiilor superior dotați;

b) observarea în timpul lecției și studiul produselor activităților;

c) testele de gândire creatoare;

d) aprecierile efectuate de colegi;

e) cunoașterea inteligenței;

f) studiul notelor școlare;

g) inventariile de personalitate;

h) autoaprecierile;

i) evaluările efectuate de cadrele didactice;

Creativitatea și inteligența, considerate din unghiul rezultatelor la teste, confirmă ipoteza că potențialul creativ este mult dependent de inteligență, dar nu se confundă cu aceasta. Există un raport de supraordonare dinspre creativitate spre inteligență.

Între randamentul școlar al elevilor și potențialul lor creativ nu există un determinism reciproc. În acest context, putem considera randamentul școlar doar ca unul din mijloacele aproximative de identificare a elevilor cu potențial creativ superior sau, dimpotrivă, slab.

În scopul dezvoltării creativității la elevi, există trei direcții de acțiune, progresive ca eficacitate, dar simultane ca necesitate:

a) a ne păstra cel puțin ,,neutri” față de evoluția potențialului creativ al elevilor, în sensul de a nu-i înăbuși manifestările și dezvoltarea; deși pare a fi o direcție pasivă nu trebuie să ne înșelăm în privința caracterului totuși activ al acestei atitudini;

b) a interveni conștient și activ pentru îndepărtarea blocajelor obiective ale creativității elevilor;

c) a prelua și dezvolta, în mod organizat, potențialitățile creatoare ale fiecărui copil, pentru a le permite înflorirea acestora până la limitele superioare posibile;

Aceste trei moduri de acțiune revin ca datorie oricărui cadru didactic, revin sistemului de învățământ și, în cele din urmă, revin tuturor factorilor umani din mediul de viață al elevului.

O atenție deosebită trebuie acordată forțelor creative latente sau în mișcare ale elevilor, preocupării de a le scoate de sub imperiul șansei sau neșansei. Este drept că unii copii se descurcă oricum, că unele elemente reușesc să se ridice deasupra învelișului indiferenței cu care au fost copleșiți, dar alții riscă să rămână neștiuți și neafirmați ca și perlele nescoase la lumină de o intervenție omenească.

Drumul pe care ne angajăm, al antrenării deliberate și organizate a potențialităților creatoare, este luminat de optimismul ce-l emană siguranța că vom reuși. Nici nu se poate altfel, din moment ce ,,imaginea creației este tot mai mult debarasată de aura sa de mister și se articulează pe un suport veridic, determinist, rezultat din conlucrarea științelor umane”.(Paul Balahur)

Nici nu se poate altfel, din moment ce pornim de la premisa sănătoasă a existenței umane universale a germenilor creației, din moment ce exemplul celor care au făcut primii pași este atât de convingător și, în fine, din moment ce dispunem de cadre didactice bine pregătite și receptive la orice înseamnă progres și efectivă modernizare a învățământului.

Din dragoste pentru munca sa și pentru copilul în slujba educării își pune întreaga pricepere, învățătorul trebuie să manifeste receptivitate față de toate metodele și procedeele ce se dovedesc eficiente în dezvoltarea și educarea capacităților creatoare ale elevilor de vârstă școlară mică.

Totul este posibil dacă învățătorul muncește, energizat de triada motivațională ,,vreau – îmi place – trebuie” ca expresie a metamotivației: ,,a educa din trebuința de a educa și a forma oameni”.

Creativitatea este fereastra larg deschisă ce-i dă imaginației aripi și puterea de a atinge înaltul, de a da viselor contur și împlinire. Ea aduce o rază de lumină înseninând frunțile, dând culoare vieții, aducând speranță în priviri. Ea alungă frica și neîncrederea, lăsând locul curajului și încrederii în sine. Să păstrăm această fereastră mereu deschisă pentru a primi mereu în suflet lumină, căldură și prospețime!

ANEXE

EXERCIȚII DE STIMULARE A CREATIVITĂȚII

1. a) Încercați să desenați personaje cu ajutorul literelor.

b) Încercați să desenați chipuri de personaje cu ajutorul cifrelor.

2. Dați o definiție neașteptată, după modelul de mai jos, următoarelor cuvinte: bibliotecă, librărie, carte.

Cuvinte = gânduri puse în sunete

3. Închipuiți-vă că ați putea lua autobuzul visului.

a) Unde ați merge? De ce?

b) Cât timp ați vrea să stați acolo?

c) Cine ați vrea să vă însoțească?

4. Lucrați în grupe de câte 4 elevi. Inventați un joc în care copiii să fie fructele de mai jos. Scrieți, în caiete, cel mult 4 reguli ale jocului. Prezentați jocul în fața clasei.

5. Împărțiți-vă în grupe câte 6 elevi. Imaginați și apoi jucați în fața colegilor o întâmplare, folosind cel puțin două obiecte dintre cele de mai jos:

6. Demonstrați în enunțuri sensurile cuvântului pană.

7. a) Inventați o poveste în care Albă – ca- Zăpada să întâlnească în pădure 7 uriași, care sunt foarte răi.

b) Inventați o poveste în care Scufița Roșie să fie rea și lupul bun. Faceți apoi o cărticică în care să scrieți povestea. Pe copertă scrieți autorul, titlul și editura. Faceți o expoziție și stabiliți care sunt primele 3 din clasă, dând calificative.

8. a) Atribuiți acțiuni specific umane cuvintelor-obiect de mai jos:

apele – cântă, râd…..

florile

motanul

caii

b) Integrați expresiile obținute în propoziții cât mai frumoase.

9. ,,Bine și rău”

Găsește câte 5 răspunsuri la întrebările: Ce este bine? Ce este rău?

10. ,,Unul și mai mulți”

Găsește câte 3 răspunsuri la întrebările : Cine este doar unul ( una ) ? Cine sunt întotdeauna mai mulți ( mai multe ) ?

11. Scrie cât mai multe cuvinte care:

să se termine în silaba: -nă;

să se termine în silabele: -di-ță;

să cuprindă în interior silaba: -co-;

12. Formulați cât mai multe întrebări cu privire la:

a) piatră b) foc c) aer d) stele e) frunze

13. ,,A venit vacanțaaaaaaaaaaaa…

Cu trenul din Franța!”

Continuă tu această poezie atât de dragă; fii atent însă la rimă, la ortografie, la punctuație!

14. Găsește cât mai multe cuvinte care să rimeze cu : morar, școală, mare, mititei.

15. ,,Poeții veseli”

Fiecare jucător scrie pe o foaie de hârtie titlul unei poezii inventate și primul ei vers. Foile se împăturesc și se trec mai departe la jucătorii următori. Aceștia completează strofa cu al doilea vers, care să rimeze cu primul și încep o strofă nouă, din care scriu primul vers. Atenție ca numărul silabelor din versuri să fie cât mai apropiate. Versurile pot fi hazlii. La sfârșit se citesc poeziile și se premiază cea mai hazlie sau cea mai frumoasă.

16. Dă mai multe răspunsuri la următoarele întrebări:

Cine este ca marea de albastră?

Cine este ca marea de nesfârșită?

Cine este ca marea de neliniștită?

Cine este ca marea de adâncă?

17. Aha, am fost și eu acolo!

Activitatea se bazează pe o poveste pe care o creează participanții, unul câte unul. Astfel, este nevoie de un voluntar care să înceapă povestea, în care el este personaj principal, care chiar joacă, iar ceilalți din grup trebuie să imite toate mișcările, gesturile, mimica celui care povestește. În orice moment al poveștii, oricare dintre participanți poate interveni prin exclamarea: „ Aha, am fost și eu acolo! ” și să continue povestea. Atunci când există o intervenție cu exclamarea amintită , tot grupul trebuie să dea replica: „ Și ce-ai văzut, prietene? ”, abia apoi cel care a intervenit putând să continue povestea.

18. Muzeul nasturilor

Se aduce în clasă o colecție de nasturi. Fiecare elev primește un nasture (alege unul ). Pe baza nasturelui primit, elevul are de scris „ Istoria ipotetică a nasturelui ” pe care l-a primit. El trebuie să scrie cât mai multe detalii: al cui a fost, cum arată persoana care l-a purtat, cum arată vestimentația de la care a căzut, cât timp a fost purtată vestimentația respectivă, cum a fost pierdut etc.

19. Ce s-ar întâmpla dacă…?

Jocul deschide câmpul unei ipoteze înăuntrul căreia posibilul devine realitate, virtualul, actualitate. Întrebările trebuie astfel formulate încât să stimuleze gândirea divergentă. Exemplu:Ce s-ar întâmpla dacă mâine ai fi numit ministrul învățământului? Ce s-ar întâmpla dacă rechinii s-ar preface în copii?

20. Realizați un desen pornind de la un oval. Dați un titlu desenului.

21. Ce puteți confecționa dintr-un pahar de plastic la ora de abilități practice?

22. Găsiți definiții hazlii pentru următoarele denumiri geografice și istorice : Olt, Metaliferi, Gutâi, Apuseni, Prislop, Flămânzi, Gura – Humorului, Piatra Craiului, Podul Înalt, Orăștie, Alba Iulia.

23. Găsește răspunsul :

a) Ce este alb și ușor?

b) Ce este închis la culoare și greu?

c) Ce este roșu și fierbinte?

24. Inventați un răspuns neobișnuit la întrebarea: De ce se aprind stelele noaptea?

25. Alfabetul viețuitoarelor

Scrieți câte un nume de animal care să înceapă cu a, b, c, d, e, f, g și dați-i o definiție proprie, ca în modelul de mai jos:

arici= ghem de ace

26. Realizați un desen folosind doar figuri geometrice. Colorați-l. Dați-i un titlu.

27. Realizați un desen pornind de la un triunghi.

28. Zbori deasupra casei tale…Cum se vede totul de acolo? Desenează.

29. Ce titlu se potrivește?

Se cere elevilor să găsească cât mai multe titluri posibile pentru mici povestioare spuse de învățător.

30. Ștafeta povestirii

Fiecare copil extrage un cartonaș pe care se află scris un număr. Cel care are numărul 1 începe să creeze o povestire pe care o întrerupe după câteva fraze, ultimul cuvânt fiind: și, atunci sau când . Povestea este continuată de copilul care are nr. 2 ș.a.m.d.

31. Alegeți un personaj din povestea ,,Capra cu trei iezi” și unul din ,,Scufița Roșie”. Imaginați-vă o discuție între acestea. Scrieți dialogul.

32. Interviu cu un personaj

Un elev este reporterul, iar altul este un personaj dintr-o poveste. Se poartă o discuție imaginară, în care se îmbină elementele cunoscute din poveste cu elemente din realitate.

33. De-a reporterul

Ora de geografie: Un elev este prezentator TV pentru rubrica Meteo.

Ora de științe : Interviu cu o plantă.

34. Scrie tot ce-ți trece prin minte când citești următorul titlu: „ A nechezat câinele”.

35. Imaginează-ți că te întâlnești cu peștișorul fermecat. Scrie trei dorințe pe care el vrea să ți le îndeplinească.

36. Pisicuța ta s-a urcat în copac. Ce faci ca s-o dai jos de acolo? Găsește cât mai multe variante.

37. Imaginează-ți că zăpada ar fi avut altă culoare. Desenează un peisaj de iarnă folosind altă culoare.

38. Ești în lumea animalelor. Propune câte un animal care să fie:

regele hoțul

pompierul judecătorul

mâncăciosul

39. Scrie cuvintele care îți vin în minte când auzi cuvântul dulce.

40. ,,O scrisoare desenată”

Desfășurare: se dă fiecărui copil o fișă cu desene de tipul celor de mai jos și li se spune că este o scrisoare reprezentată prin desene. Fără alte explicații suplimentare, li se cere să compună scrisoarea ,,cu cuvinte”, respectând desenul. Multitudinea de interpretări le va face copiilor o mare surpriză și plăcere, dorind să mai execute astfel de exerciții (concluzia este reală, în urma unei aplicații la clasa mea).