Contributia Jocului Didactic In Dezvoltarea Limbajului Copiilor Prescolari

Capitolul III

CERCETARE PEDAGOGICA- Contributia jocului didactic in dezvoltarea limbajului copiilor prescolari

3.1 Tipul cercetarii

Atat designul cercetării , cat și analiza și interpretarea datelor sunt parte integrantă a studiului experimental privind contributia jocului didactic în dezvoltarea limbajului prescolarilor.

3.2 Scopul cercetarii:

Cercetarea de față a fost aleasă cu scopul de a argumenta eficacitatea utilizării jocului didactic în activitățile de educare a limbajului, precum și de a descoperi și remarca cele mai avantajoase strategii didactice de valorizare a valențelor instructiv-formative ale jocului didactic de educare a limbajului.

3.3 Ipoteza cercetarii

Pe baza scopului, s-a pornit de la următoarea ipoteză:

Utilizarea jocului didactic în cadrul activităților desfășurate în grădinița de copii, ca formă de activitate sau ca metodă de predare-învățare-evaluare sporește capacitățile de comunicare ale preșcolarilor;

Introducerea jocului didactic în cadrul activităților de educare a limbajului la preșcolari conduce la consolidarea, aprofundarea și sistematizarea cunoștințelor copiilor sub aspectul dezvoltării vorbirii.

3.4 Obiectivele cercetarii

Obiectivele ce vor fi urmărite de-a lungul cercetării sunt :

O1: Obținerea și interpretarea rezultatelor preșcolarilor , precum și compararea acestora în etapele cercetării, pentru a constata diferențele dintre preșcolarii celor două grupe supuse experimentului ;

O2: Intrebuințarea jocului didactic la cele doua grupe, cu scopul de a urmări progresul preșcolarilor.

3.5 Variabilele cercetarii:

Variabile dependente:

-nivelul de imbunatatire a abilitatilor de comunicare;

-nivelul de adaptare si socializare a prescolarilor;

Variabile independente:

-aplicarea unui program didactic in activitatile de educarea limbajului desfasurate in unitatea prescolara in care predau in anul scolar 2015-2016.

S-a ales pentru experimentul psihopedagogic un lot format din două grupe de preșcolari, fiecare constând într-un număr de 15 copii, cu același nivel de vârstă. Pentru ca la sfârșitul cercetării să devină mai vizibil impactul produs de jocurile didactice la educarea limbajului asupra dezvoltării vorbirii la preșcolari, s-au supus cercetării cele două grupe de copii de la Grădinița cu Program prelungit nr.1 Clinceni , judetul Ilfov.

Grupul experimental este reprezentat de copiii de la grupa unde sunt incadrata ca educatoare-suplinitoare, iar grupul de comparatie este reprezentat de o grupa de la aceeasi unitate scolara, cuprinzand copii cu varste cuprinse intre 4 si 5 ani.

3.6 Metode și instrumente de investigare

În cadrul cercetării cantitative s-a folosit ca metodă experimentul, care presupune intervenția planificată a cercetătorului în desfășurarea fenomenelor pe care le studiază.

Metoda experimentului este considerată a fi cea cea mai productivă , care permite analiza relațiilor dintre variabile și cea mai precisă metodă de testare a ipotezei.

Experimentul mai poate fi definit și ca observație provocată, datorită faptului că implică o schimbare, o “manipulare” a variabilelor controlată de cercetător în scopul constatării efectelor asupra altor aspecte variabile vizate în domeniul cercetării. Se pot experimenta modalitățile de lucru care au garanția că vor aduce beneficii rezultatelor anterioare.

Experimentarea pedagogică se desfășoară de regulă, în trei etape: o prima etapă cu caracter de constatare, urmează o fază fundamentală care cuprinde experimentul propriu-zis și apoi o etapă finală, de control. Personalitatea educatoarei își pune amprenta asupra metodei de cercetare.

Metodele de cuantificare a datelor folosite au fost atât clasificarea, ordonarea și ierarhizarea rezultatelor copiilor prin utilizarea scărilor de evaluare, cât și compararea rezultatelor obținute de către copiii din grupa de comparatie cu rezultatele celor din grupa experimentală.

În ceea ce privește metodele matematico-statistice de culegere și prelucrare a datelor, s-au întocmit tabele de rezultate și interpretare calitativă a constatărilor prin histograma de comparație.

Derularea experimentului psihopedagogic :

Cercetarea s-a desfășurat în intervalul 19 septembrie 2015- 30 mai 2016, incluzând trei etape astfel :

Etapa constatativă:

– etapa în care au fost colectate datele inițiale, pe baza testelor, observațiilor, a probelor de control susținute atat de grupul experimental , cat si de cel de grupul de comparatie.

Etapa experimentala- reprezintă etapa fundamentală, în care a fost introdusă la grupa experimentală variabila independentă.

Etapa post-experimentală:

In această etapă au fost aplicate preșcolarilor probele de evaluare finală, urmărindu-se concomitent evoluția celor două grupe, pentru a se observa rezultatele grupei experimentale în raport cu rezultatele grupei de comparatie.

ETAPA CONSTATATIVA:

În cadrul etapei constatative s-au aplicat copiilor din grupa experimentală și celor din grupa de comparatie, teste de evaluare inițială care să redea nivelul inițial de cunoștințe al preșcolarilor. Toate testele distribuite preșcolarilor au fost structurate pe itemi.

În întocmirea testelor de evaluare inițială s-a ținut cont ca acestea să fie în concordanță cu ipotezele și obiectivele cercetării. În această etapă, au fost distribuite preșcolarilor două teste de evaluare inițială.

Prin proba de evaluare inițială nr. 1- Una sau mai multe (vezi anexa 1), mi-am propus să determin nivelul de cunoștințe al copiilor din punct de vedere a folosirii corecte a substantivelor la singular și plural. În corectarea testului, s-a avut în vedere capacitatea preșcolarilor de a denumi corect obiectele/ființele reprezentate în imagini, de a specifica forma corectă a cuvântului atât la singular ,cât și la plural și de a formula corect propoziții simple. Corectarea testului s-a realizat pe baza descriptorilor de performanță (vezi tabelul 1)

Descriptorii de performanță din cadrul probei inițiale nr.1

Tabel 1

Preșcolarii au fost notați cu calificative, după cum urmează

– copilul obține între 1și 2.5 puncte = INSUFICIENT (comportament absent);

– copilul obține între 3 și 5 puncte = SUFICIENT (comportament în atenție specială);

– copilul obține între 6 și 7.5 puncte = BINE (comportament în dezvoltare);

– copilul obține intre 8,5 și 10 puncte = FOARTE BINE (comportament atins).

Prin intermediul probei de evaluare inițială nr. 2- Câte silabe are? (vezi anexa 2 ), s-a urmărit evidențierea capacității preșcolarilor de a despărți cuvintele în silabe. S-au utilizat în acest sens, cuvinte formate din 2 sau 3 silabe.

Descriptorii de performanță din cadrul probei inițiale nr. 2

Tabel 2

Notarea copiilor s-a prin utilizarea calificativelor, după cum urmează:

– copilul obține intre 1și 3 puncte = INSUFICIENT (comportament absent);

– copilul obține intre 4 și 6 puncte = SUFICIENT (comportament în atenție specială);

– copilul obține intre 7 și 8 puncte = BINE (comportament în dezvoltare);

– copilul obține între 9 și 10 puncte = FOARTE BINE (comportament atins).

2.ETAPA EXPERIMENTALA:

În cadrul etapei experimentale a fost introdusă la grupa experimentală variabila independentă.

Prin urmare, jocul didactic de educare a limbajului, a fost folosit pe perioada întregii cercetări, atât în cadrul activităților pe domenii experientiale , cât și în cadrul activităților liber alese. De altfel, prin conversațiile libere cu copiii, de-a lungul cercetării s-au consolidat zilnic, ori de câte ori a fost ocazia sau a fost nevoie, cunoștințele copiilor sub aspectul dezvoltării limbajului.

Pentru dezvoltarea capacității de comunicare orală s-au desfășurat jocuri în vederea:

-cunoașterii particularităților diferitelor situații de comunicare (dialogul prin telefon, dialogul între colegi, dialogul cu adulții etc) – Ce știi despre?etc;

-susținerii unui dialog atât în calitate de vorbitor cât si de auditor –Telefonul, La piață etc.;

-formulării întrebărilor și răspunsurilor – Să citim o imagine etc.

Pentru dezvoltarea auzului fonematic au fost demarate jocuri cu întreaga grupă de copii sau/și grupe mici de copii, jocuri care să exerseze memoria auditivă, capacitatea de diferențiere fonematică, atenția auditivă, auzul fonematic:” Cu ce sunet începe cuvântul?”, „Îndreaptă greșeala !”,” Ce e bine, ce e rău?”, „Cine spune mai multe cuvinte ?”, etc.

Pentru însușirea corectă a pronunțării sunetelor șuierătoare ș și j și diferențierea acestor sunete de siflantele s și z s-a desfășurat urmatoarele jocuri didactice de educarea limbajului:

Jocul didactic :”Trenul și vântul „ (Taiban, Petre, Nistor, 1976).

Scopul jocului a avut în vedere dezvoltarea auzului fonematic, însușirea corectă a pronunțării sunetelor șuierătoare ș și j și diferențierea acestor sunete de siflantele s și z.

Sarcina didactică a jocului a constat în pronunțarea corectă a consoanelor ș și j.

În sala în care s-a desfășurat jocul, educatoarea a amenajat dinainte un cadru special care să le sugereze preșcolarilor o cale ferată.

Copiii au fost împărțiți în două grupe: cea a trenului și cea a vântului. Primul fluier al educatoarei a reprezentat un semnal pentru “tren”. Prin urmare, preșcolarii din aceasta grupă s-au deplasat pe “șine”, șuierând- ș, ș, ș. Al doilea semnal a fost indicat grupei a doua. Copiii din acestă echipă au trebuit să depășească “trenul”, ținând brațele lateral și imitând vântul- j, j, j.

Jocul a continuat cu schimbarea rolurilor.

Pentru complicarea jocului, s-au format patru grupe: a albinelor, a șarpelui, a trenului și a vântului, fiecare reproducând sunetul caracteristic.

În cadrul jocului, s-a constatat dificultatea unui preșcolar de a pronunța sunetul s. Având în vedere acest aspect, educatoarea nu a omis să precizeze faptul că s și z se pronunță ținând colțurile buzelor bine trase în părți și plasând limba în spatele incisivilor inferiori, pe când pentru articularea sunetelor s și z, gura trebuie rotunjită iar vârful limbii dus înspre palat.

De-a lungul perioadei experimentale, s-au desfășurat exerciții individuale de pronunție a sunetului s.

În prima etapă s-au realizat suplimentar față de restul grupei, exerciții generale pentru dezvoltarea respirației: exerciții pentru dezvoltarea mușchiului lingual și exerciții de dezvoltare a auzului fonematic.

În etapa de impostare a sunetului, s-au utilizat ca instrumente o oglindă și un băț de chibrit. Oglinda a ajutat copilul să surprindă mișcările de articulație, iar bățul de chibrit a ajutat la eliberarea suflului din cavitatea bucală pe șanțul central al limbii.

În cea de-a treia etapă, sunetul a fost introdus mai întâi în silabe, apoi în cuvinte. S-a realizat diferențierea sunetelor la nivelul silabelor și la nivelul cuvintelor.

În ultima etapă, s-a realizat automatizarea sunetului în vorbire, utilizându-se propoziții și poezii scurte.

În cadrul etapei experimentale s-au introdus și alte jocuri cu privire la aspectul lexical și sintactic:

-intuirea elementelor componente ale unor structuri gramaticale (silabe, cuvinte, propoziții) –“ Silabe vesele”, “Câte cuvinte am spus?”, “Spune-mi un cuvânt cu tot atâtea silabe”, “Cuvinte și propoziții

-intuirea sensurilor unor cuvinte prin activități de joc și învățare (omonime, antonime, sinonime) – “Găsește cuvântul potrivit”,” Cum mai poți spune?”,” Cum spun eu și cum spui tu?”

JOC DIDACTIC :” Jocul silabelor”

Scopul : – consolidarea capacitatii de diferentiere perceptiv-fonematica a grupurilor de sunete (silaba) ;

imbogatirea vocabularului activ ca urmare a experientei cognitive

proprii si a transferului de informatii in comunicarea dintre copii ;

cultivarea interesului pentru activitatea de invatare prin joc ;

Obiective generale :

-consolidarea deprinderii de a pronunța corect și de a despărți cuvintele în silabe;

-dezvoltarea auzului fonematic, a rapidității în gândire și a operațiilor gândirii;

-îmbogățirea reprezentărilor și activizarea vocabularului prin reactualizarea denumirii obiectelor ;

-conștientizarea exprimării proprii sub aspectul fonematic și activizarea vocabularului.

Obiective operationale:

O1 : Să pronunțe corect cuvinte ce denumesc anumite imagini de pe jetoane ;

O2 : Să despartă cuvintele în silabe ;

O3 : Să formeze cuvinte cu o silabă dată ;

O4 : Să alcătuiască propoziții corecte din punct de vedere gramatical și lexical folosind cuvintele ce denumesc obiectele de pe jetoane.

JOC DIDACTIC : „Găsește cuvântul opus !”

Scopul: îmbogățirea vocabularului activ și a expresivității limbajului.

Sarcina didactica : gasirea antonimelor unor cuvinte , formularea unor propozitii cu acestea.

Material didactic: un clopotel sau alt instrument cu care se poate da un semnal auditiv, stegulete (cate 20 de fiecare echipa )asezate intr-un vas sau pe un suport.

Desfasurarea jocului:

La inceputul jocului copiii copiii vor fi impartiti in doua echipe, cu un numar egal de membri.Alegerea unui conducator nu este o cerinta obligatorie ci ramane la latitudinea educatoarei, in functie de nivelul dezvoltarii copiilor.

Se va insista pe baza unui exemplu sau doua asupra insusirii tehnicii de a adresa o intrebare de catre un grup prin reprezentantul sau si asupra tehnicii de a se consulta in formularea intrebarii si in alegerea reprezentantului. Se va urmari respectarea regulii de a nu enunta de mai multe ori acelasi cuvant si nici ca aceiasi copii sa fie mereu reprezentantii echipei.se va stimula spiritual de creativitate a copiilor in gasirea unor antonime cat mai variate.

Varianta de joc :

Se utilizeaza la inceputul jocului imagini asezate pe tabla magnetica. Imaginile pot contine elemente care sa sugereze antonimul: Copil vessel-copil trist, pahar plin –pahar gol, creion lung-creion scurt etc.

Educatoarea indica o imagine copilul o denumeste si ii va asocia imaginea care denumeste antonimul acesteia.

In complicarea jocului se va cere copiilor sa formuleze propozitii cu antonimele respective.

In incheierea jocului educatoarea poate introduce elemente cu character aplicativ realizate prin intermediul miscarii: educatoarea misca bratele in sus- copiii vor misca bratele in jos, educatoarea se intoarce la dreapta-copiii se vor intoarce la stanga, educatoarea merge inainte-copiii merg inapoi .

Complicarea jocului:

Poezia cuvintelor opuse – poezie pentru ilustrarea antonimelor:
„Muntele din zare
De nu-i mic, e….(mare)
Iar zapada dalba
De nu-i neagra-i……(alba)
Gheata ce se trece
De nu-i calda-i…..(rece)
Norul ce s-adus
De nu-i jos, e…..(sus)
Ursul greu la pas
De nu-i slab,e….(gras)
Plopul de langa gard
De nu-i scund, e …… (inalt)”

Descriptorii de performanță din cadrul probei de evaluare sumativă :

Cum spun eu si cum spui tu ?( ANEXA 3)

Tabel 3

Copiii au fost notați cu calificative, astfel:

– copilul obține intre1 și 3 puncte = INSUFICIENT (comportament absent);

– copilul obține intre 3 și 6 puncte = SUFICIENT (comportament în atenție specială);

– copilul obține intre 6 și 8 puncte = BINE (comportament în dezvoltare);

– copilul obține 9 sau 10 puncte = FOARTE BINE (comportament atins).

În etapa experimentală, pentru aspectul lexical și sintactic s-au desfășurat jocuri în vederea:

îmbogățirii vocabularului cu substantive (comune și proprii), adjective, pronume, numerale cardinale și ordinale, verbe, adverbe și locuțiuni adverbiale, prepoziții, conjuncții etc.

exprimării corecte a substantivelor comune la singular și plural (Eu spun una, tu spui multe) și la diferite cazuri – Cui să dau jucăria?, Ce este? Al (a) cui este? etc.

Pentru însușirea corectă de către copii a formelor de singular și plural a substantivelor precum și a deprinderii de a le include corect în propoziții; dezvoltarea atenției și memoriei vizuale; exersarea pronunțării corecte a unor sunete s-a desfășurat la grupa experimentală jocul didactic Eu spun una, tu spui multe.

Jocul didactic” Eu spun una tu spui multe”a avut în vedere scopul de a îmbogăți și activiza vocabularul preșcolarilor cu cuvinte ce denumesc antonime.

Obiective operaționale:

-să găsească forma corectă de singular sau plural a substantivelor, în funcție de cerința exprimată;

-să formuleze propoziții simple și dezvoltate, utilizând substantive la numărul singular sau plural;

-să realizeze corect acordul subiectului cu predicatul în propoziții;

-să pronunțe corect cuvintele și toate sunetele cuvintelor;

-să asculte cu atenție regulile jocului, în vederea receptării înțelegerii și respectării acestora;

-să participe cu plăcere și interes la activitate.

Scopul:- consolidarea deprinderii de a folosi corect singularul și pluralul substantivelor, precum și de a alcătui cu acestea propoziții corecte din punct de vedere gramatical,

respectând acordul dintre subiect și predicat, stimularea rapidității în gândire, dezvoltarea atenției voluntare.

Sarcina didactică:-alegerea coșulețului / jetonului cu un element sau mai multe și exprimarea corectă a singularului sau pluralului, găsirea formei de singular sau plural în funcție de cerința exprimată de una dintre echipe și formularea unor propoziții în care să se utilizeze substantivele respective.

Regulile jocului: -copilul chemat alege un coșuleț și spune dacă în el se află un element sau mai multe.

-copilul chemat vine în față, spune dacă pe jetonul său sunt reprezentate unul sau mai multe elemente.

-reprezentantul unei echipe spune un substantiv, un reprezentant al celeilalte spune forma opusă; se alcătuiesc apoi propoziții despre obiectul respectiv.

Elemente de joc:

-închiderea și deschiderea ochilor;

-aplauze;

-surpriza;

Pentru buna desfășurare a jocului, copiii au fost așezați în semicerc. Educatoarea chema copiii pe rând la panoul așejat în față, astfel că toți au avut ocazia de a rezolva cel puțin două-trei sarcini. Jumatate din jetoane au fost așejate într-un coșuleț din fața panoului, pe când cealaltă jumătate a fost împărțită copiilor. Preșcolarii au trebuit să aleagă un jeton, precizând dacă pe el este reprezentat unul sau mai multe elemente. Copilul care deținea jetonul corespondent, a trebuit să îl ridice, specificând prin propoziție cantitatea obiectelor reprezentate pe jeton (una sau mai multe) și denumirea obiectului. De exemplu: Pe cartonul meu sunt reprezentați mai mulți morcovi. Ca material didactic s-au utilizat jetoane cu diferite imagini reprezentând doar o ființă sau un lucru și altele reprezentând mai multe ființe, respectiv obiecte de același fel; panou și un coș.

Fiecare jeton cu substantivele utilizate și analizate, au avut câte un corespondent, cu unul sau mai multe elemente reprezentate de același fel. Unul dintre jetoane s-a regăsit în coșul din fața panoului, iar corespondentul său, în mâna copiilor.

Următoarea parte a jocului a constat în identificarea de către preșcolari a singularului/pluralului specificat de educatoare.

Complicarea jocului presupune ca preșcolarii să alcătuiască propoziții simple sau dezvoltate, utilizând substantivele reprezentate pe jetoane. De exemplu: În casa sunt cinci scaune. sau Alin a adus un scaun.

Descriptorii de performanță din cadrul probei de evaluare continue

Tabel 4

Preșcolarii au fost notați cu calificative, după cum urmează

– copilul obține intre 1 si 2.5 puncte = INSUFICIENT (comportament absent);

– copilul obține intre 2,5 si 5 puncte = SUFICIENT (comportament în atenție specială);

– copilul obține intre 5 si 7.5 puncte = BINE (comportament în dezvoltare);

– copilul obține 9 și 10 puncte = FOARTE BINE (comportament atins).

Despărțirea în silabe a reprezentat un real interes pentru preșcolarii din grupa experimentală. La sfarsitul testului, copiii au solicitat mapa Jocul literelor și al cuvintelor. Mapa conține printre altele un număr de optzeci de jetoane ce reprezintă singularul și pluralul a patruzeci și patru de cuvinte.

Preșcolarii au utilizat frecvent aceste jetoane în jocurile de masă din cadrul activităților liber-alese.

Pentru creativitatea și expresivitatea limbajului oral, s-au desfășurat jocuri ce au vizat:

-reținerea și utilizarea unor structuri verbale expresive (adjective, adverbe, epitete, expresii ritmate);

-nuanțarea vocii, adecvarea vocabularului, folosirea intonației potrivite pentru situații și trăiri emoționale particulare. Astfel, la grupa experimentală au fost introduse jocurile: Recunoaște personajul!, Mult e dulce și frumoasă limba ce-o vorbim! etc.

Testele de evaluare continuă au ajutat la descoperirea și remedierea lacunelor preșcolarilor, întrucât acestea prezintă avantajul de a permite intervenția imediată a educatoarei asupra preșcolarilor și astfel permite acestora din urmă remedierea erorilor si a lacunelor imediat după apariția lor.

3.ETAPA POST-EXPERIMENTALA:

Prima probă de evaluare finală administrată copiilor, A/al/ai/ale/cui sunt? (vezi anexa 4) a avut rolul de a constata capacitatea preșcolarilor de a folosi corect substantivele la singular și plural în cazul genitiv. În evaluarea copiilor, s-a ținut cont de următorii descriptori de performanța.

Descriptorii de performanță din cadrul probei finale 1

Tabel 5

Copiii au fost notați cu calificative, astfel:

– copilul obține între 1 și3 puncte = INSUFICIENT (comportament absent);

– copilul obține între 3și 6 puncte = SUFICIENT (comportament în atenție specială);

– copilul obține între 6 și 8 puncte = BINE (comportament în dezvoltare);

– copilul obține între 9 și 10 puncte = FOARTE BINE (comportament atins).

Prin intermediul probei de evaluare finală nr.2 – Ce face/Ce fac? ( ANEXA 5) s-a determinat capacitatea preșcolarilor de a despărți cuvintele în silabe și totodată de a formula propoziții dezvoltate, indiferent de părțile de vorbire implicate în propoziție. Evaluarea copiilor s-a realizat pe baza unor descriptori de performanță .

Table 6

Preșcolarii au fost notați cu calificative, astfel:

– copilul obține intre 0 si 2.5 puncte = INSUFICIENT (comportament absent);

– copilul obține intre 2,5 si 5.5 puncte = SUFICIENT (comportament în atenție specială);

– copilul obține 5.5 si 8.5 puncte = BINE (comportament în dezvoltare);

– copilul obține 8.5 si 10 puncte = FOARTE BINE (comportament atins).

În ceea ce privește partea calitativă a cercetarii, s-a utilizat metoda interviului, iar ca instrument ghidul de interviu. S-a aplicat ghidul de interviu cadrelor didactice din învățământul preșcolar în vederea obținerii datelor cu privire la relevanța utilizării jocului didactic în activitățile de educare a limbajului.

Cadrele didactice au fost rugate să-și exprime părerea cu privire la relevanța utilizării jocului didactic în cadrul activităților de învățare. Răspunsurile cadrelor didactice au fost următoarele:

Raspuns 1: În cadrul activităților de învățare, jocul didactic este mereu utilizat deoarece preșcolarii o să-și amintească cu plăcere perioada în care au stat la grădiniță. Spre deosebire de etapa școlarității, când jocul didactic apare doar într-un moment al activității didactice, acum el este predominant și este menit să capteze atenția micilor preșcolari.

Raspuns 2: Jocul didactic prezintă cea mai mare importanță și ar trebui să predomine în activitatea didactică. Prin joc, preșcolarii își însușesc mai repede cunoștințele, fiind mai atractiv și mai apropiat de ceea cu ce sunt ei obișnuiți.

Raspuns 3: Da, este relevantă. Deoarece dezvoltă creativitatea, spiritul de echipă iar copiii socializează, se implică emoțional, verbalizează, fac mișcare.

Raspuns 4: Jocul în activitatea de învățare la preșcolari nu poate lipsi. Este activitatea care corespunde cel mai bine particularităților de vârstă, este motivant, stârnește interesul și participarea activă la învățare. Rezultatele obținute atunci când este utilizat jocul didactic la o activitate de educarea limbajului sunt imediate și evidente, simulează imaginația și interesul pentru activitatea desfasurata.

3.7 ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

Analiza și interpretarea datelor a fost realizată în perioada 14-30 aprilie și a reprezentat etapa post-experimentală în derularea experimentului psihopedagogic.

În această etapă s-au analizat rezultatele testelor inițiale și finale analizând evoluția grupei experimentale. Totodată, am comparat rezultatele finale ale celor două grupe incluse în cercetare, pentru a putea observa mai clar impactul produs de jocul didactic asupra capacităților de comunicare la copiii din grupa experimentală.

În urma probei de evaluare inițială nr.1- Una sau mai multe , probă distribuită copiilor din ambele grupe, au reieșit următoarele rezultate:

Rezultatele obținute de preșcolarii grupelor experimentale

și ai grupei de control la proba inițială nr.1

Fig.1. Histogramă comparativă semnificând calificalivele celor două grupe la proba inițială nr.1

În urma aplicării probei Una sau mai multe, s-a constatat faptul că din perspectivele utilizării substantivelor la singular și plural, a denumirii corecte a obiectelor/ființelor reprezentate în imagini, și a formulării corecte a propozițiilor simple între preșcolarii grupei experimentale și ai grupei de control, nu există diferențe semnificative, rezultatele fiind foarte asemănătoare.

Fig.2. Calificalivele copiilor din grupa experimentală la proba inițială nr.1,

exprimate în procente

Analiza datelor a arătat că aproape jumătate din colectivul grupei experimentale nu au însușită deprinderea de a utiliza corect substantivele la formele de singular sau plural și/sau de a formula propoziții corecte din punct de vedere gramatical. Comportamentul este absent la 2 preșcolari din grupa experimentală. Rezultatele au arătat că doar 5 copii au atins acest comportament.

Fig.3. Calificalivele copiilor din grupa de control la proba inițială nr.1,

exprimate în procente:

Așadar, dintre cei 15 copii ai grupelor, câte 5 (33%) au primit calificativul foarte bine, datorită faptului că au avut răspunsuri corecte la toate cerințele probei. 4 copii din fiecare grupă (27%) au obținut calificativul bine. Diferențe puțin sesizabile s-au înregistrat la nivelul copiilor cărora li s-au atribuint calificativul suficient sau insuficient. Grupul experimental s-a confruntat cu 4 calificative suficient (27%) și cu 2 de insuficient (13%); iar grupul de control s-a confruntat cu câte 2 calificative de suficient (20%), și tot 2 calificative insuficient (20%).

Rezultatele copiilor, arată că 40%, ceea ce semnifică un procentaj destul de apropiat de jumătate din întreg grupul de copii din grupa experimentală, dar și din grupa de control, nu au acumulat punctajul care le-ar fi acordat calificativul bine.

Rezultatele copiilor din grupa experimentală și grupa de control la Proba de evaluare inițială nr. 2- Câte silabe are?, pot fi vizualizate în tabelul și histogramele comparative de mai jos:

Rezultatele obținute de preșcolarii grupei experimentale

și ai grupei de control proba inițială nr.2

Fig. 5. Histogramă comparativă reprezentând calificativele obținute de preșcolarii celor două grupe la proba inițială nr.2

Nu s-au constatat diferențe semnificative în rezolvarea cerințelor de către copii la proba de evaluare inițială nr.2. După cum se poate vedea în figura de mai sus, majoritatea copiilor au comportamentul vizat în dezvoltare sau necesită sprijin. Comportamentul este absent la câte 3 preșcolari din fiecare grupă.

Fig. 6. Calificativele obținute de preșcolarii din grupa experimentală la proba inițială nr.2, exprimate în procente

În figura 6 se poate observa faptul că doar 7% dintre preșcolarii grupei experimentale au obținut calificativul foarte bine, ceea ce denotă că un singur copil din cei 15 au comportamentul atins. Cel mai mare procent, 40%, este reprezentat de calificativul suficient. Acest calificativ a fost acordat unui număr de 6 copii din grupa experimentală :

Fig. 7. Calificativele obținute de preșcolarii din grupa de comparatie la proba inițială nr.2, exprimate în procente

Comparativ cu situația înregistrată în urma analizării datelor preșcolarilor din grupul experențial, în grupul de control au existat doi copii care au despărțit corect în silabe toate cele sașe cuvinte reprezentate în imagini. Cinci copii din grupul experimental (33%), respectiv patru copii din grupul de control (27%) au comportamentul în dezvoltare, reușind să rezolve cu succes patru sau cinci cerințe ale probei. Aceștia au obținut calificativul bine. Dintre copiii existenți în cele două grupe, câte 40%, ceea ce semnifică un număr de 6 preșcolari, au rezolvat doar două sau trei cerințe, reușind astfel să obțină calificativul suficient, iar câte 3 copii din fiecare grupă (reprezentând 20%)au primit calificativul insuficient.

De remarcat este fapul că toți preșcolarii care nu au obținut calificativul foarte bine au întâmpinat dificultăți în a despărți în silabe cuvântul avion.

Jocurile didactice din etapa experimentală au avut rolul de a remedia lacunele preșcolarilor din grupa experimentală.

În cadrul jocului didactic Trenul și vântul desfășurat în etapa experimentală s-a constatat dificultatea unui preșcolar X. de a pronunța sunetul s. Utilizând exercițiile specificate mai suspentru obținerea acestui sunet, s-a remarcat faptul că în timpul jocurilor libere, un grup format din două fete și doi băieți repetau cu X. aceste exerciții din diferite etape, nu neapărat în ordinea stabilită, folosind oglida și bețele de chibrit. Întrucât activitatea copiilor era sub forma unui joc de rol (un copil era educatoarea, iar ceilalți erau preșcolarii), s-a sesizat că X. era mai încrezător în forțele proprii și nu de puține ori, reușea mai bine să pronunțe sunetul s decât în cadrul exercițiilor individuale desfășurate cu educatoarea grupei.

În urma probei de evaluare sumative: Cum spun eu și cum spui tu? , s-a avut în vedere scopul de a îmbogăți și activiza vocabularul preșcolarilor cu cuvinte ce denumesc antonime.

Fig.8 Histogramă reprezentând calificativele obținute de copiii din grupa experimentală la proba sumativă

Rezultatele copiilor arată o remediere a cunoștințele copiilor sub aspectul dezvoltării limbajului. Mai mult de jumătate din numărul de preșcolari supus cercetării și-au atins comportamentul vizat. După cum se poate observa în figura 8, niciun preșcolar nu a obținut calificativul insuficient

Fig. 9 Calificativele obținute de copiii din grupa experimentală la proba sumativă, exprimate în procente

Figura 9 specifică faptul că în total, 67%, dintre copii au comportamentul atins. Datele analizate arată și faptul că mai mult de un sfert din calificativele acordate s-au încadrat pentru calificativele bine (20%) și chiar suficient (13%). Niciun preșcolar nu a obținut calificativul insuficient.

Fig. 9 Calificativele obținute de copiii din grupa experimentală la proba sumativă, exprimate în procente

Figura 9 specifică faptul că în total, 67%, dintre copii au comportamentul atins. Datele analizate arată și faptul că mai mult de un sfert din calificativele acordate s-au încadrat pentru calificativele bine (20%) și chiar suficient (13%). Niciun preșcolar nu a obținut calificativul insuficient.

Rezultatele probei de evaluare continuă Eu spun una, tu spui multe, au fost centralizate în figurile 10 și 11 de mai jos:

Fig.10 Histogramă comparativă reprezentând calificativele obținute de copiii din grupa experimentală la probe de evaluare inițială și continua

Analizând rezultatele copiilor, se remarcă un progres vizibil din punct de vedere al dezvoltării limbajului. Dacă în etapa pre-experimentală, doar 5 copii aveau atinse comportamentele vizate în proba de evaluare, la momentul evaluării continue, numărul acestora era în creștere, astfel că doar un copil mai avea comportamentul în dezvoltare.

Fig. 11 Calificativele obținute de copiii de grupa experimentală la proba continuă nr.1, exprimate în procente

93%, dintre preșcolari obținut punctajul maxim. Doar un preșcolar (7%) a obținut calificativul bine în cadrul probei de evaluare continuă, față de proba inițială, la care au obținut același calificativ un număr de 4 copii.

93%, dintre preșcolari obținut punctajul maxim. Doar un preșcolar (7%) a obținut calificativul bine în cadrul probei de evaluare continuă, față de proba inițială, la care au obținut același calificativ un număr de 4 copii.

În cadrul probei continue, nu au existat răspunsuri care să corespundă calificativelor suficient sau insuficient, comparativ cu situația din evaluarea inițială, unde 4 copii au obținut calificativul suficient, iar 2 copii au obținut calificativul insuficient.

Majoritatea preșcolarilor din grupa experimentală și-au însușit deprinderile de a utiliza substantivele feminine și masculine la singular și plural și de a formula propoziții simple și dezvoltate cu acestea.

Proba de evaluare finală nr. 1 -A/al/ai/ale/cui sunt? (vezi anexa 4), a scos în evidență următoarele rezultate

Fig.12 . Histogramă comparativă semnificând calificalivele obținute de copiii din grupa experimetală și grupa de control la proba finală nr.1

Se remarcă faptul că, din totalul de 15 preșcolari din grupa de control, 12 au dobândit capacitatea de a specifica forma substantivelor la singular și plural la genul genitiv. Prin urmare, la acești copii s-a remarcat un progres vizibil sub aspectul lexical și sintactic al limbajului. Răspunsurile corecte ale celor 12 copii, au fost concretizate în obținerea calificativului foarte bine. Aceleași rezultate au înregistrat și 4 copii din grupul de contrul, se observă o diferență semnificativă între rezultatele grupei de control și grupei experimentale.

Fig.13 . Calificalivele obținute de copiii din grupa experimetală la proba finală nr.1

Analiza datelor arată că niciun preșcolar din grupul experimental nu a obținut calificativele insuficient sau suficient și că 80% dintre preșcolari au primit calificativul foarte bine. Prin urmare, 80% din preșcolarii din grupul experimental au rezolvat fișa probei finale nr.1 în totalitate. În această situație, remarcăm contribuția jocurilor demarate în etapa experimentală. Este de subliniat faptul că, preșcolarul cu stare precară de sănătate se încadrează în cele 20 de procente ce corespund preșcolarilor care au obținut calificativul bine.

Fig.14 . Calificalivele obținute de copiii din grupa de control la proba finală nr.1

O diferență majoră se evidențiază și prin compararea grupului experimental cu grupul de control, din care doar 27% dintre copii ( 4 ) au reușit obținerea calificativului foarte bine.

Grupa experimentală a înregistrat 3 calificative de bine (20%, după cum se poate observa în figura nr.14)- 2 copii reușind rezolvarea corectă a 5 itemi și un copil reușind rezolvarea corectă a patru itemi.

Din grupul de control, 20% din numărul total de copii (5) au obținut calificativul bine, datorită obținerii a cinci răspunsuri corecte din partea a 3 copii și respectiv 4 răspunsuri corecte din partea a 2 copii.vJocurile didactice desfășurate cu grupa experimentală au avut un impact pozitiv asupra copiilor, date fiind calificativele bune și foarte bune obținute de către aceștia. De asemenea, grupa experimentală nu a înregistrat nici un calificativ suficient sau insuficient în cadrul acestei probe, pe când grupul de control s-a confruntat chiar și cu un copil care nu a dat nici un răspuns corect, prin urmare a obținut calificativul insuficient. La fel și alți 2 copii care au dat doar câte un răspuns corect. 1 copil a răspuns corect la două întrebări din item iar 2 copii au dat câte 3 răspunsuri corecte. Prin urmare, grupul de control a înregistrat câte 3 calificative de suficient, ceea ce semnifică un procent de 20%.

Rezultatele testului au relevat faptul că preșcolarii din grupa experimentală au înregistrat un progres privitor la aspectul lexical și sintactic al limbajului. Ei sunt acum capabili să utilizeze corect forma de singular și plural a substantivelor la diferite cazuri.

Este important de precizat că, în urma unor discuții avute cu părinții copiilor, s-a constatat că 3 preșcolari din grupa experimentală (20%) și 12 preșcolari din grupa de control (80%), utilizează corect substantivele la singular si plural în cazul genitiv doar în situațiile formale. De exemplu: la grădiniță; în cadrul parteneriatelor, atunci când trebuie să relaționeze cu adulți sau alți copii; când merg în vizite cu părinții etc. Dintre acești 3 preșcolari din grupa experimentală, unul a obținut calificativul foarte bine, iar 2 au obținut calificativul bine.

Proba de evaluare finală nr. 2 – Ce face/Ce fac? a evidențiat următoarele rezultate:

Fig.15 . Histograma comparativă semnificând calificalivele celor două grupe la proba finală nr.2

Analizând rezultatele probei finale nr.2, observăm că față de probele inițiale, copiii ambelor grupe au obținut rezultate mai bune. Grupa experimentală a totalizat un număr de 15 calificative de foarte bine, comparativ cu proba inițială, la care s-au înregistrat doar 9 calificative de foarte bine, ceea ce semnifică faptul că 100% din răspunsurile preșcolarilor din grupa de control au fost foarte bune.

Ambele grupe au obținut rezultate bune, însă este mai mult vizibil progresul preșcolarilor din grupa experimentală.

Se constată astfel că jocurile didactice de educare a limbajului utilizate în cadrul grupei experimentale și-au dovedit eficiența.

CONCLUZII

Jocurile didactice oferă creșterea randamentului școlar, deci îmbunătățirea performanțelor școlare, preșcolarii însușindu-și și consolidându-și cunoștințele. Introducerea jocului didactic în activitățile de educare a limbajului conduce la modificări cantitative și calitative însemnate, atât în ceea ce privește latura instructivă, cât și cea formativă. Utilizarea jocurilor didactice de educare a limbajului atât în cadrul activităților comune și în cadrul activităților la alegere, conduce la o bună cunoaștere a particularităților diferitelor situații de comunicare de către copii, la posibilitatea susținerii de către aceștia a unui dialog în calitate de vorbitori și auditori, precum și la posibilitatea formulării unor întrebări și răspunsuri corecte din punct de vedere gramatical. Constatăm deci impactul major pe care jocurile didactice de educare a limbajului îl dețin asupra dezvoltării capacității de comunicare orală la preșcolari. Jocurile de exersare a memoriei auditive, a atenției auditive, a capacității de diferențiere fonematică conduc la îmbunătățirea auzului fonematic.

Utilizarea jocului didactic cu preponderență în activitățile din grădinița de copii, conduce la rezultate considerabile în ceea ce privește aspectul lexical și sintetic, precum și creativitatea și expresivitatea limbajului oral.

Cele mai avantajoase strategii didactice de valorizare a valențelor instructiv-formative în cadrul jocului didactic de educare a limbajului sunt strategiile interactive. Ele împiedică pasivitatea preșcolarilor și le dezvoltă acestora o serie de capacități: sociabilitate, încredere în forțele proprii, spiritul de echipă etc.

Jocul didactic, încadrat în activitățile de educare a limbajului, conduce la îmbogățirea aspectelor pozitive în ceea ce privește rezultatele copilului pe mai multe planuri: dezvoltă imaginația, creativitatea, auzul fonematic, spiritul de echipă, îmbogățește vocabularul etc. În ceea ce privește eficiența jocului didactic, aceasta poate fi perturbată atât de factori externi cât si de factori interni. Factorii perturbatori pot fi cauzați și de educator, prin solicitarea sarcinilor prea numeroase, prin predarea unui conținut neadecvat vârstei și particularităților individuale ale copiilor, printr-o organizare defectuoasă a activității didactice sau explicarea greoaie a sarcinilor jocului.

Cercetarea a arătat că nu trebuie făcute delimitări între mediul rural și urban în demararea activităților ce presupun desfășurarea jocurilor didactice decât din perspective conținuturilor, deși există diferențe între modurile de organizare, în sensul că în mediul rural, acestea presupun mai multă mișcare.

Elementele care care conduc la desfășurarea optimă a jocurilor didactice sunt diverse. Ele presupun utilizarea unor materiale didactice atractive, a recompenselor, precum și o pregătire temeinică a cadrelor didactice în elaborarea lor.

Printre jocurile didactice desfășurate la grupă în cadrul activităților de educare a limbajului pentru nivelul I, care și-au demonstat cel mai mult eficiența, se regăsesc jocuri didactice ce dezvoltă capacitatea de comunicare orală a preșcolarulor, jocuri care țin de aspectul fonetic, lexical și sintactic.

Jocul didactic reprezintă o metodă activ-participativă, deoarece prezintă un grad ridicat de activizare a copiilor. Copiii nu participă pasiv în cadrul activităților, așa cum se întâmplă în cazul metodelor tradiționale. Utilizarea mijloacelor active-participativa conduce la participarea preșcolarilor la propria lor formare. Prin intermediul jocului didactic, copiii înregistrează în mod sigur progrese și nu doar pe plan cognitiv, ci și în plan afectiv, și atitudinal.

În concluzie, rezultă că ipotezele cercetării au fost adeverite.

BIBLIOGRAFIE

4. Antonovici, Ștefania, Ciubotaru, Melania (2005) Educarea limbajului-extindere-Îndrumător pentru educatoare, Editura Aramis, București;

9. Bocoș, Mușata (2003), Teoria și practica cercetării pedagogice, Colecția Științele Educației

13. Cerghit, Ioan (2006), Metode de învățământ, Editura Polirom, București;

18. Claparede, Edouard, Psihologia copilului și pedagogia experimentală, (Traducere din limba franceză de Petrescu, V., G., Balmus, E.), Editura Didactică și Pedagogică, București;

20. Cucoș, Constantin (2006), Pedagogie- Ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Polirom, Iași, 2006;

21. Drăgan, I., Nicola, I. (1995), Cercetarea psihopedagogică, Editura Tipomur, Târgu- Mureș;

22. Dogaru, Zoe (2000), Evaluarea cunoștințelor copiilor preșcolari, Editura Aramis, București;

23. Dumitrana, Magdalena (1999), Educarea limbajului in învățământul preșcolar, Editura Arta Grafică, București;

26. Gheba, Grigore, Popovici, Constantin, Gheba Lucreția (1995), Jocuri didactice pentru preșcolari. Anecdote didactice pentru clasele I-IV, Editura Pan General, București;

30. Iucu, R., Păun, E. (2002), Educația preșcolară în Romania, Editura Polirom, București;

32. Macavei, E. (1996), Pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București

33. Marina Lucian (2003) Metodologia cercetării sociale. Noțiuni fundamentale și aplicații, Editura Aeternitas, Alba Iulia;

34. Ministerul Educației, Cercetării Și Tineretului (2008), Curriculum pentru învățământul preșcolar (3-6/7 ani);

36. Mitu, Florica, Antonovici, Ștefania (2006), Metodica activităților de educare a limbajului în învățământul preșcolar (ediția a II-a, revizuită), Editura Humanitas Educațional, București;

37. Neagu, Maria-Ramona (2001), Jocul didactic- cale de acces spre sufletul copilului, Editura Vladimed-Rovimed, Bacău.

44. Taiban, Maria, Petre, Maria, Nistor, Valeria (1976), Jocuri didactice pentru grădinița de copii, Editura Didactică și pedagogică, București;

45. Todor, Ioana (2014), Psihologia educației, Seria Didactica, Alba Iulia;

46. Toma, Georgeta, Ristoiu, Maruța (coord.) (2009), Suport pentru aplicarea noului curriculum pentru învățămțnt preșcolar, Editura Delta Cart Educațional, Pitești;

47. Trif, Letiția (2014), Managementul clasei de elevi. Abordări aprofundate, Seria Didactica, Alba Iulia;

48. Vlăsceanu, Lazăr (2013), Introducere în metodologia cercetării sociologice, Editura Polirom, Iași;

49. Voiculescu, Elisabeta (2003), Pedagogie preșcolară”-ediția a doua, revizuită, Editura Aramis, București;

50. ***Răduț-Tarciu, Ramona (2003), Jocul didactic- teorie și aplicații,

Psihopedagogia jocului ––––