Contribuția Fortelor Militare Romane In Cadrul Operatiilor de Raspuns la Criza

Prima misune la care a participat Armata Romaniei o constituie misiunea de observatori din Transnistria – Republica Moldova (mai 1992- februarie 1993), misiune care a avut loc după descompunerea blocului comunist ducând în Transnistria conflicte grave între forțele conduse de guvernul de la Chisinau și forțele separatiste transistriene, in urma acestui conflict NATO împreuna cu OSCE au decis trimiterea unui numar de 100 de observatori militari din care 25 de observatori romani.

Prima misiune din cadrul misiunilor din Balcani a fost misiune IFOR

( Implementation Force) ce s-a desfasurat în perioada martie – decembrie 1996 în Bosnia și Herțegovina, misiunea purtând numele de Joint Endeavour a avut ca principal scop menținerea pacii dar si retragerea forțelor și a armamentelor. Armata României a participând la aceasă misiune cu un efectiv de 200 de militari din cadrul Batalionului 96 Geniu si a avut ca misiune asigurarea libertați de miscare a forței militre internaționale în teatrul de operații, desfăsurând activitați de de minare și deminare , dar și construcția si consolidarea drumurilor și podurilor.

Cea mai mare misiune desfasurată in Balcani și care este și în acest în desfasurare este misiunea KFOR întrprinsă de catre NATO. În martie 2000 NATO a decis declanșarea misiunii Joint Guardian în Kosovo , de catre KFOR ( Kosovo Force) , astfel KFOR a intrat în acțiune după retragerea trupelor sârbe din provincia Kosovo, având ca mandat asigurarea securitații cetățeniilor provinciei, reîntoarcerea liberă a tuturor refugiațiilor indiferent de originea etnica , dezarmarea formațiilor militare din Kosovo, refacerea instituțiilor publice si stabilirea unui cadru politic în conformitate cu normele internaționale, toate acestea având ca sprijin 16.000 de militari din 34 de state, membre sau in decurs de aderare la NATO.

Alta misiune aflată în desfasurare este UNMIK condusă de catre ONU, această misiune a început la 10 iunie 1999, ca urmare a unui acord semnat între Iugoslavia și NATO. Trupele sârbe au început să părasească provincia Kosovo, fiind înlocuite cu o administrație internaționala stabilită de Consiliul de securitate al ONU. Aceasta a fost incredințata misiunii UNMIK( United Nation Interim Administration Misions in Kosovo) . Misiune aflată sub egida ONU a avut 5 militari romani ce au avut ca misiune păstrarea legăturii între KFOR și UNMIK.

Cauza conflictelor din Balcani a avut ca sursă problemele etnice, printre acestea se pot enumera si conflictele din Macedonia. Macedonia stat proclamat independent în 1991, a fost recunoscut de Turcia dar a fost acceptat de Grecia doar sub numele de Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. Situația de risc din zonă datoriă conflictului dintre minoritarea albaneză și populația macedoneană a dus la instituirea de către O.S.C.E a unei misiuni de observare în Macedonia sub numele de Spillover Monitor Mission/ Misiunea de Monitorizare a Conflictului. Obiectivele acestei misiuni erau de supraveghere a frontierei cu Serbia, menținerea în regiune a pacii, a stabilitații și securitații.

România a participat și la misiuni ce a avut ca scop folosire Forțelor Aeriene și Navale astfel în anul 2007, Romania și-a exprimat disponibilitatea de a asigura forțele și mijloacele necesare asigurarii Serviciului de Poliție Aeriana în spațiul aerian al Tarilor Baltice. Ca o recunoaștere a nivelului de pregatire în acest domeniu, NATO a acceptat propunerea României și pentru o perioada de trei luni, în a doua jumatate a anului 2007 patru MIG-21 Lancer aparținând Forțelor Aeriene Romane a asigurat Poliția Aeriană în Estonia , Letonia si Lituania. Forțele Navale au participat cu tehnică și personal în operațiunea Active Endeavour , aceasta fiind o operație NATO care are ca obiectiv combaterea terorismului, ea fiind menită să sprijine detectarea si descurajarea activitaților teroriste din Marea Mediterană.

Putând creea astfel siguranța Marii Mediterane NATO a creat misiuni de monitorizarea fluxului de nave ce tranzitează Marea Mediterană, abordarea navelor suspecte, activitați menite pentru a descuraja și limita libertatea de mișcare a teroriștilor. Operațiune a început în octombrie 2001, Armata României participând cu cele doua fregate , Regina Maria repectiv Regele Ferdinand, prin rotație. Acestea au îndeplinit pâna acum peste 200 de misiuni împreuna cu membrii NATO.

Misiunile din Orientul Mijlociu

După atentatele din SUA , din 11 septembrie 2001, atenția lumii s-a indreptat asupra continentului asiatic. Orientul mijlociu se caracterizeză printr-o inegală distribuție a puterii între state și regiuni politice. Poziția geografică a orientului mijociu și resursele de petrol au fost întodeauna în atenția marilor puteri. Sfarșitul secolului trecut și începutul celui actual au consacrat o evolutie a participării structurilor militare românesti la operațiuni multinaționale de pace , de la Razboiul din Golf din 1991 și pâna la cel din Afganistan din 2002. Romania ca țară membră NATO, a depus eforturi pentru a realiza procedeele si capabilitațile NATO, astfel unitațile românești ce au participat la misiuni în teatrele de operații din Irak , au desfașurat o gamă largă de misiuni, promovând stabilitatea și valorie comunitații irakiene.

Desert Storm a fost prima misiune din Irak ( 9 februarie – 22 martie 1991), începutul razboiului a fost determinat de disputele privind câmpurile petroliere, atunci când armata irakiană a invadat Kuweit-ul , în aceste condiții fiind amenințată și Arabia Saudită . ONU a condamnat invazia și a solicitat retragerea necondiționată a trupelor irakiene, astfel SUA a dislocat în zona golfului 350.000 de militari , fapt ce a determinat ca Marea Britanie , Franța, Siria și Egipt să deplaseze efective importante în zonă.

O dată cu sfârsirea primului razboi din Irak a urmat misiunea UNICOM (United Nation Irak Kuweit Observation Mision) ce s-a desfașurat în perioada 24 aprilie 1991- 20 martie 2003, Prin acestă misiune s-a stabilizat o zonă demilitarizată de-a lungul frontierei cu Irak și Kuweit descurajand violarea frontierelor, prin prezența observatorilor și supravegherea zonei demilitarizate, o altă particularitate a misiuni a reprezentat-o observarea tuturor acțiunilor ostile sau potențial întreprinse din teritoriul unuia din state spre celalalt.

Timp de aproximativ un an s-a desfasurat pe serii și echipe(de câte 5-6 militari) misiunea observatorilor romani. Ofițerii romani ai fost integrați în structurile militare ale UNICOM, începând de la posturile de observare din toate cele trei sectoare ale zonei demilitarizate și pâna la diverse funcții în statul major al comandamentului misiunii, aceștia îndeplinind misiuni ce constau în supravegherea respectarii embargoului privind importul de armament și export de petrol, controlul persoanelor si autovehiculelor, investigarea accidentelor de violare a încetării focului, menținerea și mediatizarea legaturii cu autoritațile locale central irakiene și kuweitene, în total pe timpul misiunii de 12 ani participând un numar de 75 de observatori romani.

Prezența românească in cel de-al doilea razboi din golful persic a fost marcată în prima perioadă a lunii aprilie 2003 atunci cand compania 385 Apărare NBC a întreprins misiuni de monitorizare periodică nuclear și chimică, decontaminarea echipamentelor ce urmează să fie îmbarcate pe vapor, participatea la supravegherea si paza obiectivului în cadrul sitemului de protecție a forței în raionul portului de îmbarcare și asigurarea stingerii incendiilor , in cazul incident aviatic.

Batalionul 811 Infanterie a fost primul batalion prezent intr-un teratru de operații, astfel în urma unei decizii politico-miltare și a operaționalizării batalionului a devenit prima structură la nivel de batalion participant la misiuni în cadrul coaliției antiteroriste, în teatrul de operații Irak, având ca misiune asigurarea și menținerea unui climat de securitate în aria de responsabilitate, securizarea acestora și asigurarea libertații de mișcare a forțelor coaliției, cercetare și controlul unor zone pentru confiscarea de armament, vehicule furate și reținerea unor persoane participante la acțiuni de crimă organizată sau acte de sabotaj, asigurarea escortelor pentru convoaiele de tehnica militară. Această misiune a purtat numele de Antica Babilonia a avut in componență 405 militari, având pâna la finalul operației 1022 de misiuni.

Totodată România se numară printre puținele statele care și-au menținut trupele în Irak, după valul masiv de retrageri care a avut loc în 2008. Anul 2006 a marcat retregerea Italiei, Japoniei și Norvegiei, în 2007 s-au retras Slovacia și Danemarca iar în 2008 s-au retras peste 18 țari, printre care Macedonia, Bulgaria, Cehia și Polonia.

De altfel, România a luata parte la operații în Asia Centrală, în cadrul Forței Internaționale de Asistență pentru Securitate din Afganistan (ISAF) și operațiunea Enduring Freedom. Romania ca stat membru NATO și-a propus să dezvolte un program de sprijinire și constituire a forțelor armate afgane dar și să sprijine securizarea flancului sudic afgan.

Pe teritoriul S.U.A. la 11 septembrie au auvut loc trei atacuri teroriste asupra celor doua cladiri Word Tride Center din New York și asupra Pentagonului din Washington. Atacurile au constat în deturnarea unor curse aeriene americane interne de pasageri și în prabușirea acestora asupra obiectivelor stabilite. Atacurile s-au soldat cu moartea pasagerilor , a peste 2000 de persoane din incinta cladirilor din New York, inclusiv a câtorva sute de angajați ai Pentagonului. Mulți sunt de parere că în spatele acestor atacuri teroriste din SUA ar fi Frontul mondial al Jihadului, organizație înfințată în 1998 de către Osama bin-Laden și care reunește militari extremiști din Pakistan, Iordania, Arabia Saudită, Algeria și Egipt.

In data de 7 octombrie 2001, avand ca lider Statele Unite ale Americii, se initiaza operatiunea “Enduring Freedom”, avand ca scop demolarea regimului taliban, instaurarea unui regim cvasi ales de afgani, construirea si antrenarea unei forte afgane, distrugerea masiva a structurilor al-Qaeda, inclusiv a unor lideri centrali si a liderului “suprem”, reinnoirea si intensificarea regionala a unor conflicte cu ramasitele talibane (de fapt o noua insurgenta talibana) si deschiderea unui nou front in Nord-Estul Pakistanului.

Pentru aplanarea conflictului, ONU a instituit misiunea ISAF- Forța Internațională pentru Asistență și Securitate, astfel armata română a dispus pentru început participarea cu un pluton de poliție militră și o aeronavă C-130 Hercules ce aveau rolul de a asigura serviciul de pază la depozitul de muniție din Kabul, patrulare, recunoaștere și marcarea prezenței în zonă a forțelor ISAF.

Anul 2001 a maracat o accentuare a misiunilor din Afganistan, astfel odata la șase luni aducandu-se cate uno nou cotingent de militari care aveau rolul de a schimba trupele române aflate în misiune. Astfel , dupa prima misiune desfașurată de catre plutonul de poliție militară a urmat participarea Batalionului 26 Infanterie Scorpionii Roșii și aveau ca misiune cerectarea în zona de responsabilitatea în scopul culegerii de informații și de monitorizare a traficului pe comunitațiile ce conduc spre Khandahar , paza și securitatea Bazei Aerienedin Khandahar.

O data cu terminarea misiunii Batalionului 26 Scorpionii Roșii au urmat participările Batalionului 812 Infanterie Șoimii Carpaților, Batalionul 151 Infanterie Lupii Negri, Batalionul 280 Infanterie, Batalionul 281 infanterie, Batalionul 300 Infanterie, Batalionul 151 Infanterie, Batalionul 341 Infanterie, Batalionul 30 VM, Batalionul 21 VM, toate aceste Batalioane adunand un numar de 1800 de militari pe parcursul a 10 ani.

Misiunea KAIA (Kabul Afganistan Internațional Airport) din Afganistan s-a numărat printre cele mai importante misiuni la care a luat parte Forțele Aeriene Romane, misiune în care militarii romnâni au preluat conducerea Aeroportului Internațional din Kabul de la Forțele Aeriene Elene. Misiunea a constat în coordonarea a peste 15.000 de mișcari de aeronave, a transportului pentru aproximativ 35.000 de persoane și a mai mult de 15.000 t de marfă într-un mediu geografic nefavorabil.

Misiunile Armatei Romaniei în Africa

Activitatea susținută, inițiativa și rezultatele obținute au facut ca Romania să caștige un statut recunoscut de factor de stabilitate și furnizor de securitate în plan regional și internațional. Așadar , Armata României a dezvoltat, începând cu primii ani ai deceniului trecut, o participare activă la eforturile organizației Națuinilor Unite și a contribuit major cu capabilitați în cadrul misiunilor conduse de către aceasta.

Numeroasele misiuni la care a luat parte Armata României s-au executat la solicitarea organismelor internaționale, în baza hotărârilor structurilor naționale și în baza rezoluțiilor Consiliului de Securitate ONU. Obiectivele urmărite pe timpul participării la misiunile în afara teritoriului statului roman s-au realizat conform integrarii Romaniei în structurile de securitate europene.

Militarii Armatei Romaniei au avut avut o participare consistentă de la începutul anilor 90 la operații în sprijinul pacii sub egida ONU și își continuă misiunile și în prezent în diferite zone din Africa , Europa și Asia.

Româmia, având statutul de contribuitor direct la pacea și securitatea internațională. Contribuția Romaniei la operațiunile conduse nemijlocit de ONU, la 31 martie 2013, include 95 de participanți, ocupând locul 67 din118 state membre contribuitoare. Dintre cei 95 de participanți la misiunile ONU, 50 sunt observatori militari și ofițeri de stat major din cadrul Ministerului Apărării Naționale repartizați astfel : Republica Democrată Congo (MONUC) -2; Georgia(UNOMIG)-2; Nepal(UNMIN)- 5; Sudan(UNMIS)- 11; Liberia(UNMIL)- 2; Coasta de Fildeș(UNOCI)-7 și Afganistan(UNAMA)-1;

Misiunea UNISOM (Operația Națiunilor Unite din Somalia ) constituie trimiterea unei forțe militare în Somalia , datorită dimensiunilor catastrofale, provocate de foametea și haosul intern. De aceea Consiliul de Securitate ONU a decis desfașurarea a 3000 de militari cu scopul de a asigura protecția personalului implicat în acțiuni de ajutor umanitar. Cu toate acestea, situația a continuat să fie tensionată cu consecințe nefaste asupra unei parți a populației țarii.

Cu toate acestea Statele Unite ale Americii în noiembrie 1992 s-a oferit să organizeze și să conduca o operație pentru acordarea de asistență umanitară. Consiliul de Securitate ONU a aceptat oferta și a autorizat folosirea tuturor mijloacelor necesare restabilirii ordinii și securității în zonă. Aceasta forță întrunită formată din cotingentele a 24 de state , având ca lider Statele Unite a securizat rapid toate centrele importante, sfârsitul anului scurgându-se prin desfasurarea de acțuni umanitare.

Consiliul de Securitate a revizuit mandatul UNOSOM , punând accent pe asistența pentru reconciliere și reconstrucție și a stabilit , finalizarea misiunii în martie 1995.

În decursul celor trei ani, 157 de persoane paraținând trupelor Naținilor Unite au murit, prin acțiunile personalului Națiunilor Unite, s-a stopat uciderile în masă, s-a acordat asistență la reântoarcerea refugiaților și s-au furnizat masive ajutoare umanitare.

Cu toate acestea în anul 1993, Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite a adresat Guvernului Român o cerere prin care solicită sprijin pentru întărirea forțelor Națiunilor Unite , participante la misiunea UNOSOM. În urma acestei solicitări , în Somalia a fost dislocat Spitalul Militar de Companie în apropierea aeroportului din Mogadiscio. Efevtivul spitalului fiind constituit din 235 de oameni, dintre care 105 reprezentau personalul militar medical, iar 130, personal ce sigura mentenanța tehnicii din dotare a spitalului, paza, transportul și totodată comunicațiile detașamentului.

Comandantul misiunii UNOSOM și secretarul general al ONU au apreciat activitatea militarilor români, în mod special a personalului medical și au precizat că structura medicală militară românească a contribuit foarte eficient în cadrul misiunii.

La 8 iunie 1994, Consiliul de Securitate ONU aprobă desfasurarea misiunii UNAMIR

( Misiunea Națiunilor Unite în Rwanda) .Forțele misiunii au fost furnizate de 41 de state și au fost puse sub comanda armatei belgiene. Acestea erau mandate să execute urmatoarele misiuni: să sprijine procesul de reconciliele națională și reîntoarcera refugiaților; să acorde ajutor umanitar, inclusiv asistenă medicală populației locale și să asigure protecția personalului ONU.

Organizația Națiunilor Unite solicită ajutorul României la începutul anului 1994 pentru a participa la misiunea UNAVEM (Misiunea Națiunilor Unite de Verificare în Angola), această misiune a constat în trimiterea de observatori și dispunerea unui spital militar de campanie, astfel Romania s-a alăturat celor 32 de ajutoare a statului Angola.

Batalionul 2 Infanterie Caligăreni a fost prima unitate din Armata Romană care prin ordinul ministrului Apărării Naționale a fost desemnată să participe la misiuni de menținere a pacii în Angola. Efectivul acestui batalion a fost constituit din 758 de militari ce au avut ca misiune patrulari în raionul de responsabilitate, secortarea convoaielor de material și tehnică ale trupelor de menținere a pacii sau ale organizațiilor umanitare.

La începutul lui octombrie 1999 se constituie misiunea UNOA (Oficiul Națiunilor Unite în Angola) , care avea ca sarcină participarea la reconcilierea națională și reconstrucția Angolei, participarea Romaniei la această misiune a constat prin acordarea unui ofițer expert pe probleme de demilitarizare.

Continentul African în decursul ultimelor două decenii, a fost presărat cu nenumărate conflocte care sunt și în continuare în desfasurare și la care militari români iau parte , misiunea UNMIL din Lisabona unde se încearcă stoparea comerțului cu pietre prețioase și implementarea pacii și a democrației. La această misiune Romania contribuie cu doi militari. In Sudan se desfăsoară o altă misiune la care activează 12 militari români, rolul lor fiind de a stabiliza regiunea și de a dezarma populația civilă de armament și muniție.

Jumătatea anului 2012 a constituit ultima misiune la care miltarii români au luat parte , Uniunea Europeană a lansat o misiune de formare pentru a oferi asistență țarilor din Cornul Africii și vestul Oceanului Indian denumită EUCAP NESTOR(European Union Regional Maritime Capacity Building for the Horn of Africa and the Westen Indian Ocean). Misiune ce a avut ca scop eliminarea pirateriei in mod direct, și de a permite statelor din vecinătate să pună capat acestor probleme care au devenit in timp o problemă internațională. Aceasta având ca principale obiective consolidarea statului de drept în Somalia prin formarea forțelor polițienești de coastă și consolidarea capacităților maritime aflate mare.

România in cadrul acestei misiuni a sprijinit și sprijină în continuare prin misiuni desfăsurate cu Fregata Regele Ferdinand, una din cele trei fregate aflate în componența Armatei Române, alături de ceilalți aliați, asumarea și executarea de catre NATO a acestei operații, în vederea creșterii contribuției Alianței la securizarea rutelor importante care tranzitează acestă zonă.

Participarea Armatei României la misiuni internaționale în sprijinul pacii și de asistență umanitară a menținut statul român ca fiind un bun furnizor de securitate securitate în sistemul internațional.