Contributia Fondurilor Europene la Finantarea Dezvoltarii Regionale In Romania

Cuprins

Introducere

Capitolul I – Stadiul cunoașterii în domeniul studiat

1.1 Importanța și relevanța temei alese

1.2 Investigarea literaturii de specialitate

1.3 Explicarea conceptelor cu care se opereaza pentru tema lucrarii

Capitolul II – Contribuții personale

2.1 Obiectivele și metodologia cercetării

2.2 Prezentarea generală a regiunii/judetului/localitatii (dupa caz)

2.3 Prezentarea și analiza domeniului studiat – prezentarea rezultatelor cercetării și discuții

Propuneri

Concluzii

Bibliografie și anexe

Capitolul I – Stadiul cunoașterii în domeniul studiat

Importanta si relevanta temei alese

Am ales această temă pentru lucrarea de licență si anume : “Contributia fondurilor europene la finantarea dezvoltarii regionale in Romania” deoarece din punctul meu de vedere aceste fonduri nerambursabile reprezintă un ajutor important pentru întreprinzătorii care doresc să-si deschidă o afacere în aceste vremuri dificile dar si pentru cei care beneficiaza de o astfel de investitie.

Aceste fonduri sunt bine venite pentru orice persoana si institutie care doreste sa realizeze o buna desfasurare a afacerii sau a proiectelor pe care le are in derulare; proiecte ce ajuta la o dezvoltare regionala armonioasa.

In Romania, aceste fonduri sunt imperativ necesare pentru o dezvoltare la nivel european , de a atinge obiectivul propus , de a reduce disparitatile economice si sociale in medii diferite cum ar fi : transportul, agricultura, economia, mediul, educatia, dar si ocuparea fortei de munca, pentru o dezvoltare bine stabilita.

Raportându-mă la situația României,nivelul de trai este scăzut,locurile de muncă sunt tot mai puține iar așteptările oamenilor sunt tot mai mari, referindu-mă la acea categorie de oameni care s-au chinuit să învețe foarte mulți ani pentru a beneficia de anumite avantaje pe viitor,cum ar fi:găsirea unor locuri de muncă bine plătite,beneficii intelectuale,asigurarea unui trai de viață decent.

Aceste fonduri europene pot fi accesate de orice persoană,de orice instituție însă doresc să abordez această temă din punctul de vedere al unei institutii din Romania deoarece in viitorul apropiat mi-as dorii sa lucrez intr-o institutie de stat.

Prin „contributia fondurilor europene la finantarea dezvoltarii regionale in Romania” , este exprimata dorinta de imbunatatire a investitiilor existente dar si cele viitoare, care vin si in sprijinul regiunilor mai putin dezvoltate pentru a stimula o crestere economica pe toate nivelele ajutand la ameliorarea si satisfacerea populatie.

Astfel lucrarea de licenta este impartita in doua capitole, primul capitol ilustreaza aspecte privind aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si legislatia privind dezvoltarea regionala. In al doilea capitol, sunt prezentate conceptele de baza ale dezvoltarii regionale: programe operationale, fonduri structurale si de coeziune etc, dar si prezentarea chestionarului si a rezultatelor obtinute in urma raspunsurilor corespondentilor.

1.2 Investigarea literaturii de specialitate

Integrarea europeană a venit cu noi provocări pentru societatea românească, inclusiv

pentru promotorii proiectelor de investiții: autoritățile publice locale, regionale și centrale dar si companiile private .

Menirea Uniunii Europene este de a dezvolta si organiza relațiile dintre statele membre și între popoarele acestor țari, într-o manieră clară și având drept ratiune solidaritatea.

România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene (UE) din anul 2007 , beneficiază de ajutor susținut în procesul de dezvoltare prin intermediul fondurilor europene. Aceste fonduri europene ajuta la dezvoltarea unei infrastructuri de transport viabile, dezvoltarea forței de muncă, dar si la cooperarea cu alte state membre mentinand o buna comunicare pentru ca aceste fonduri sa constituie o șansa a României de a recupera decalajele de dezvoltare socio-economică dar si de a deveni competitivă în raport cu aceste statele membre ale Uniunii Europene.

Declarația ministrului francez de externe, unul din stâlpii importanți, Robert Schuman, care la data de 9 mai 1950 a prezentat un plan, conlucrând cu Jean Monnet,care era comisar al planului de modernizare a Franței de după război.

Acest plan, denumit planul Schuman a prins viata la 18 aprilie 1951, prin semnarea la Paris, de către 6 țări europene: Belgia,Luxemburg,Franta,Italia,Olanda si Republica Federală Germania, a tratatului, instituind Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului(CECO), intrând în vigoare la 23 iulie 1952 și fiind semnat pentru cincizeci de ani.

In literatura de specialitate, exemplifica prin diverse lucrari, aspecte importante ale integrarii europene si ale aderarii, dar si documente ale Comisiei Europene , urmatorii autori : „Procesul de integrare a inceput încă din perioada când România era încă țară candidată la aderare, aceasta reprezentand forma unei tendințe de „europenizare”, în sensul analizat de Pollack (2005)”, iar , avand in vedere asimilarea acquis-ului comunitar din sfera de competenta a autorităților abilitate ale statului, este prezentata situatia clara a României de a deveni țară membră a Uniunii Europene, aceasta avand drept logică asigurarea conforma cu criteriile de aderare, în sensul propus de Steunenberg și Dimitrova (2007); inclusiv rolul programelor de finantare europeana ca piloni esentiali de realizare a coeziunii economice si sociale dar si a cresterii competitivitatii statelor membre a condus la integrarea Romaniei la Uniunea Europeana. (Comisia Europeana, 2007).

Reușita procesului de integrare si aderare europeană a României a reprezentat pentru societate mobilizarea competențelor proprii, atât individuale, cât și organizaționale, ale dezvoltării economiei naționale dar și ale realizării convergenței economice și coeziunii sociale la scara Uniunii Europene ( Dragomirescu, 2006).

Aderarea României la Uniunea Europeană a avut loc in data de 1 ianuarie 2007 , această dată fiind propusă la summitul de la Salonic din anul 2003 si acceptata la Bruxelles in data de 18 iunie 2004. ( Comisia Europeana, 2007).

Cerinte importante ale aderării Romaniei la Uniunea Europeană:

Adoptarea acquis-ului comunitar asupra controlului financiar; politica europeană de securitate și apărare; fenomenul migrației și imigrației; fondurile structurale alături de experiența țărilor candidate; planul de acțiune privind depozitarea deșeurilor industriale; analize comparative între statele membre în domeniul falimentului și al insolvabilitatii; soluții dar și opțiuni de management financiar pentru garantarea unei creșteri reale a pensiilor; ajutoare de stat în sectoarele sensibile ale concurentei ; priorități de dezvoltare rurala si agricola ; costurile dar și beneficiile aderării Romaniei la Uniunea Europeana ( Institutul European din Romania, 2004).

Am surprins și anumite avantaje care au intervenit în urma aderării României la U.E.:

Amplificarea și continuarea unor relații puternice de-a lungul timpului cu țările europene; o mai bună așezare a economiei românești în spațiul European în conformitate cu structurile noii diviziuni a muncii la nivel European și mondial, însă acest lucru se lasă așteptat din momentul integrării României și nici în momentul de față nu s-a gasit un punct de stabilitate; consolidarea sistemului politico-democratic și a stabilizării țării, deoarece această aderare a României la U.E. ar trebuii să conducă la stimularea activității economico-sociale bazate pe raționalitate economică, managerială, la sporirea investițiilor străine, la creșterea comerțului extern și a eficienței acestuia,la relansarea activității de cercetare-dezvoltare și de introducere a noilor tehnologii și nu în ultimul rând la îmbunătățirea sistemului financiar bancar; o întărire a poziției și a imaginii României pe piața internațională; posibilități sporite de a găsi un loc de muncă prin accesul la piața forței de muncă comunitare.

La momentul aderării la Uniunea Europeană, România avea decalaje consistente la nivelul principalilor indicatori economici atât față de țările care formează grupul Uniunii Europene si anume – 10 Italia, Belgia, Franta, Germania, Luxemburg, Olanda, Irlanda, Regatul Unit, Danemarca si Grecia , dar și față de majoritatea celorlalte țări candidate ( Comisia Europeana, 2007) .

Graficul de mai jos indica decalaje economice respectiv disparitatile între tarile membre ale Uniunii Europene si cele 12 state din primul val de extindere (realizat în doua etape, 10 state fiind admise în 2004, iar pentru România si Bulgaria data de 1 ianuarie 2007).

Diagrama nr.1: Decalaje economice

Sursa: ( EUROSTAT, calculation Dregio,2000)

Analizele Eurostat ( institutul european de statistică) și Comisia Europeană, in graficul de mai sus sunt reprezentate decalajele economice din statele membre ale Uniunii Europene.

Legea nr. 315 din 28 iunie 2004 privind dezvoltarea regionala in Romania:

Politica de dezvoltare regionala reprezinta totalitatea politicilor elaborate de Guvern avand ca scop asigurarea dezvoltarii sociale dar si cresterea economica in regiuni de dezvoltare, avand ca scop imbunatatirea Romaniei dar si reducerea disparitatilor economice si sociale existente.

Dezvoltarea regionala si anume politica regionala, se bazeaza pe realizarea unor obiective si prioritizarea lor, dar si obiectivele Uniunii Europene in domeniul coeziunii economice si sociale. Principiile care stau la baza realizarii politicii de dezvoltare regionala sunt:

– subsidiaritatea;

– descentralizarea;

– parteneriatul.

Pentru implementarea cu succes a politicii de dezvoltare regionala sunt necesare: Descentralizarea procesului de luare a deciziilor, de la nivel central/guvernamental spre cel regional ; Colaborarea intre toti actorii implicati in domeniul dezvoltarii regionale; Planificarea procesului de alocare a resurselor in vederea atingerii unor obiective generale stabilite;

1.3 Explicarea conceptelor

In perioada 2000-2006 , Romania a primit prin instrumentele de pre-aderare si anume: Phare, Ispa si Sapard asistenta financiara.

Programul Phare a fost singurul instrument prin care se acorda sprijin de pre-aderare pentru construcție instituțională în toate domeniile acquis-ului. A fost creat în 1989 pentru a sprijini procesul de reformă și tranziție economică. Programele europene de finanțare structurale sunt : Fondul Social European (înființat în anul 1958), Fondul European de Dezvoltare Regională (înființat în anul 1975) și Fondul de Coeziune (înființat în anul 1993), aceste fonduri sunt în acest moment principalele instrumente de politică europeană la nivelul statelor membre și dețin peste o treime din întregul buget european (Comisia Europeană, 2009).

Romania, in perioada 2007-2013 a primit 19,667 miliarde euro din fondurile structurale ale Uniunii Europene, aproximativ 98% din aceasta suna a fost alocata pentru cele sapte programe operationale din cadrul obiectivului „Convergenta”(diminuarea disparitatilor de dezvoltare economica dar si sociala intre regiunile Uniunii Europene).

Cele 2% , au fost alocate pentru sase programe operationale sub obiectivul „ Cooperarea teritoriala” cu tarile invecinate. Aceste programe operationale in Romania in total au o contributie de 19,667 miliarde euro.(Comisia Europeana,2007).In tabelul de mai jos,sunt prezentate „ Obiectivul Convergenta” si „Cooperare teritoriala”.

Tabelul nr. 2 Obiectivul Convergenta al Programelor Operationale

Sursa ( Comisia Europeană, 2007)

Tabelul nr.3 Obiectivul Cooperare Teritoriala al Programelor Operationale

Sursa ( Comisia Europeană, 2007)

In tabelul de mai jos, este reprezentata rata de absorbtie pe cele sapte programe operationale in perioada 2007-2013:

Tabel nr. 4 Stadiul absorbtiei de la Uniunea Europeana pentru exercitiul financiar 2007-2013

Sursa ( Ministerul Fondurilor Europene)

Programele operaționale, in perioada 2007-2013, sunt documente aprobate de Comisia Europeană care au la baza un obiectiv, anume implementarea priorităților sectoriale și/sau regionale introduse in Planul Național de Dezvoltare ce sunt aprobate spre finanțare prin Cadrul de Sprijin Comunitar ( Comisia Europeană, 2007).

1.Programul Operațional Sectorial de Creștere a Competitivității Economice:prin acest program se acordă finanțare IMM-urilor si întreprinderilor mari;

2.Programul Operațional Sectorial Transport:prin acest program se poate obține finanțare pentru modernizarea și dezvoltarea axelor prioritare;

3.Programul Operațional Sectorial Mediu:acordă finanțare pentru proiectele care privesc sectoarele de apa sau apa uzată,managementul deșeurilor sau reabilitarea terenurilor poluate;

4.Programul Operațional Regional:prin proiectele finanțate de acest program se urmărește o îmbunătățire a calității vieții și a înfățișării orașelor,modernizarea serviciilor sociale:școli,clinici;

5.Programul Operațional de Dezvoltare a Capacității Administrative:acest program acordă finanțare pentru studiere și dezvoltarea aspectelor privind reforma avansată,dar și managementul cunoașterii și folosirea tehnologiilor inovative în administrație;

6.Programul Operațional Sectorial de Dezvoltare a Resurselor Umane:acest program finanțează organizarea de semeninarii de instruire,proiecte de dezvoltare și promovare a abilităților manageriale;

7.Programul Operațional de Asistență Tehnică:acest program finanțează asigurarea sprijinului și a instrumentelor adecvate în vederea unei coordonări și implementări eficiente a instrumentelor structurale;

În perioada 2007-2013, alocarea financiara este de 19,21 miliarde euro, aceste sume impartindu-se astfel :sume totale solicitate de la Comisia Europeană- 12,06 miliarde euro, din care 2,11 miliarde euro avansuri iar 9.95 miliarde euro plati intermediare; sume încasate de la Comisia Europeană 10,73 miliarde euro, din care 2,11 miliarde euro avansuri iar 8,63 miliarde euro plati intermediare.

Fondurile europene pentru perioada de analiză 2014-2020 sunt marcate de propuneri privind integrarea unor instrumente financiare si preluarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 ca si obiective prioritare.

Strategia Europa 2020

Strategia Europa 2020 reprezintă un document strategic al Uniunii Europene, cu privire la domeniul economic și social, în contextul modelului european al economiei sociale de piață, document care proiectează direcțiile fundamentale de dezvoltare economică și socială ale Uniunii Europene în secolul XXI. Strategia Europa 2020 din anul 2010 , 17 iunie, a fost adoptata de Consiliul European datorita unei crize economice și al cresterii provocărilor pe termen lung, respectiv presiunea utilizarii resurselor, globalizarea dar si cresterea indicatorului de imbatranire a populatiei. Europa 2020 este strategia pe zece ani prin care Uniunea Europeană doreste să sprijine creșterea economică dar și ocuparea forței de muncă, lansată în 2010.

Aceasta strategie Europa 2020 asigura o nouă viziune economică, sprijinind Uniunea Europeană să imbunatateasa cu o forta de munca ridicata si productiva și de coeziune socială printr-o economie favorabila incluziunii, durabila dar si inteligenta statele membre.

Strategia se bazeaza pe trei obiective :

creștere economică favorabilă incluziunii : o promovare a economiei avand rata fortei de munca ridicata , asigurand o coeziune sociala, teritoriala si economica.

creștere economică durabilă: o economie bazata pe durabilitate , pe o competitivitate sporita, bazata pe utilizarea corespunzatoare a resurselor disponibile

creștere economică inteligenta : dezvoltarea unei economii care se bazeaza in intregime pe o economie inovatoare si prospera. ( Institutul European din Romania,2010)

Obiectivul acestei strategii este de a imbunatati printr-o crestere economiile noastre, si de a nu deveni un impediment in desfasurarea activitatilor, ci dimpotriva prin acesta strategie sa satisfaca obiectivele propuse.

Comisia Europeană a decis prin Strategia Europa 2020 ca Uniunea Europeană sa atingă urmatoarele tinte ( Comisia Europeana, 2007) :

– investitiile in dezvoltare si cercetare – 3% din PIB-ul Uniunii Europene;

– atingerea obiectivului „ 20/20/20" în domeniul schimbărilor climatice și al energiei.

– rata abandonului scolar – maxim 10%, iar populația cu studii superioare și vârste între 30 și 34 de ani – cel puțin 40%;

– reducerea numărului cetățenilor europeni cu 20 de milioane amenințați de situatia precara

Aceste tinte sunt sprijinite la rândul lor de șapte inițiative referențiale, oferind un cadru prin care autoritățile naționale și Uniunea Europeană să susțină eforturile în domenii de bază pentru Strategia Europa 2020, cum ar fi: inovarea; ocuparea forței de muncă; economia digitală; politica industrială; combaterea sărăciei; tineretul; eficiența energetică (Comisia Europeana, 2014)

Există și alte mecanisme la nivelul Uniunii Europene care contribuie la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020, cum ar fi: piața unică europeană, agenda externă a Uniunii Europene si bugetul Uniunii Europene.

Aceasta strategie își propune să reduca deficiențele modelului nostru prezent de dezvoltare și să creeze activitati avantajoase pentru o creștere economică favorabila si durabila, dar si reducerea decalajelor economice, teritoriale si sociale prin politica de coeziune a Uniunii Europene.

Politica de coeziune reprezinta o politica importanta si complexa a Uniunii Europene , având un statut ce revine din obiectivul de reducere a decalajelor economice, teritoriale si sociale, intre statele membre ale Uniunii Europene si anumite regiuni.

Această politică are un rol fundamental în atragerea unor strategii de dezvoltare , care se împart în mai multe domenii, precum cercetare , dezvoltare, infrastructura si inovare dar si ocuparea forței de muncă, mediul de afaceri , educatie , schimbarile climatice existente , protectia mediului și eficiența energetică, într-un pachet de politici stimulatoare care se adresează atât colectivităților locale cât si celor regionale, având o transparenta privind cetatenii.

Politica de coeziune pentru perioada 2014-2020 au fost alocate 351,8 miliarde euro pentru a atinge obiectivele si de a îndeplini diferite nevoi ce exista la nivelul tuturor regiunilor din Uniunea Europeană. (Comisia Europeana, 2014)

Astfel, acesta va fi principalul instrument de investiții al Uniunii Europene pentru a atinge obiectivele strategiei Europa 2020 si anume: crearea de locuri de muncă; generarea de creștere economică; abordarea problemei schimbărilor climatice; abordarea problemei dependenței energetice; reducerea sărăciei; reducerea diferențelor sociale.

La aceste obiective va contribui și definirea mai buna a principalelor priorități ale Fondului European de Dezvoltare Regională, cum ar fi:sprijinul pentru întreprinderile mici și mijlocii,obiectivul fiind de a dubla sprijinul de la 70 la 140 miliarde de euro pe o durată de 7 luni, având ca an de referință 2014. În toate fondurile structurale și de investiții europene care stimulează proiectele bune , va exista un grad mai mare de orientare spre rezultate, precum și spre performanță.

Poziția României, față de reforma politicii de coeziune trebuie să țină seama de pozițiile exprimate recent de reprezentanții instituțiilor comunitare și ai altor țări membre ale Uniunii Europene ca răspuns la mai multe întrebări. ( Bal, Lutas , Jora , Topan, 2007). Răspunsurile conturate au fost următoarele: majoritatea țărilor membre ale Uniunii Europene susțin necesitatea unei politici de coeziune, ca una dintre politicile comunitare importante. Păstrarea acestei opțiuni este în prezent argumentată nu doar ca tradiție de solidaritate socială specific europeană („modelul social”) ci tot mai mult ca o necesitate economică. Au loc dezbateri ce conturează două scenarii de evoluție privind conținutul politicii de coeziune și orientarea fondurilor comunitare: „lisabonizarea” politicii de coeziune, deci orientarea sa exclusivă către competitivitate ; orientarea simultană a politicii de coeziune către doua obiective majore, anume creșterea competitivității și reducerea decalajelor de dezvoltare la nivel regional, cu păstrarea repartizării unor sume consistente de la bugetul comunitar către acest scop, dar simultan, modificarea substanțială a orientării folosirii lor ( Institutul European din Romania, 2007).

Politica regională are o importanta ridicata prin aducerea unei prosperitati si cresteri semnificative asupra intregii Uniuni Europene, reducand astfel decalajele economice dar si dezechilibrele regionale. S-a dovedit a fi o politică moderna, dinamica care actioneaza rapid și eficace în fața crizei, prin aducerea de fonduri către zonele prioritare, dar si prin investiții majore în sectoarele cheie care să ofere o creștere economică vizibila dar și locuri de muncă .

Politica regională se adreseaza tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă, creșterea economică, competitivitatea întreprinderilor, dezvoltarea durabil ă și îmbunătățirea calității vieții (Comisia Europeana , 2014).

În perioada 2014-2020, au fost alocate 351,8 miliarde euro – aproximativ o treime din bugetul total al Uniunii Europene , pentru politica de coeziune, în vederea realizarii acestor obiective și a îndeplinirii nevoilor existente la nivelul tuturor regiunilor din Uniunea Europeana.

In urma unor evaluari, in prezent aceasta are urmatoarele fonduri: Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune (FC) și Fondul social european (FSE).

Obiectivele de baza ale politicii de dezvoltare regionala sunt urmatoarele:

• reducerea dezechilibrelor regionale existente, respectiv stimularea dezvoltarii regionale;

• indeplinirea criteriilor ce stau la baza integrarii in structurile Uniunii Europene dar si eficienta acccesului al instrumentelor financiare

• concordanta cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare dar si eficientizarea cooperarii interne, internationale si interregionale care sa contribuie la dezvoltarea economica si aspectul legal respectiv sa fie in conformitate cu prevederile legale si cu acordurile internationale din Romania.

Fondul European de Dezvotare Regionala urmărește intarirea coeziunii economice și sociale în cadrul Uniunii Europene prin imbunatatirea dezechilibrelor existente între regiunile acesteia. Acest fond, se axeaza pe investițiile asupra mai multor domenii. Această abordare este cunoscută sub denumirea de "concentrare tematică 2014-2020”, avand urmatoarele domenii:

Agenda digitală;

Inovare și cercetare;

Sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri);

Economie cu emisii reduse de carbon.

Resursele Fondului European de Dezvoltare Regionala sunt alocate unor priorități care depind in mare masura de categoria regiunii.

În regiunile mai dezvoltate, cel puțin 80% din fonduri se concentreaza pe cel puțin două dintre aceste priorități;

În regiunile de tranziție, concentrarea este de 60% din fonduri;

In regiunile mai putin dezvoltate, concentrarea este de 50% (Comisia Europeana, 2014 )

În plus, unele resurse ale Fondului European de Dezvoltare Regionala , trebuie să fie orientate spre proiectele legate de o economie cu emisii reduse de carbon:

Regiunile mai dezvoltate: 20% din fonduri ;

Regiunile de tranziție: 15% din fonduri;

Regiunile mai puțin dezvoltate: 12% din fonduri.

Fondul Social European se bazează pe dezvoltarea comunicării dintre oameni, punând accentul pe îmbunătățirea oportunităților de educatie si forta de munca mai ridicata, dar si imbunatatirea financiara a persoanelor cu o situatie financiara mai precara, mai exact cele care se confrunta cu saracia .

Pentru perioada 2014-2020, Fondul Social European va pune accentul pe patru dintre obiectivele tematice ale politicii de coeziune:

promovarea ocupării forței de muncă și sprijinirea mobilității lucrătorilor;

promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei;

efectuarea de investiții în domeniul educației, al formării competențelor și al învățării pe tot parcursul vieții;

consolidarea capacității instituționale și a eficienței administrației publice.

Fondul de Coeziune ajută statele membre cu un produs național brut pe cap de locuitor de mai mic de 90% din media comunitară să reducă din decalajele economice dar si dezechilibrele regionale , și să își stabilizeze economiile.

Acordul de parteneriat (AP) cuprinde cinci fonduri structurale și de investiții europene (fonduri ESI): Fondul de coeziune (FC), Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) , Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF), Fondul social european (FSE). Acordul de parteneriat vizează următoarele prioritati si provocari: Promovarea dezvoltarii locale si a competitivitatii, avand în vedere consolidarea sustenabilității operatorilor economici dar și îmbunătatirea atractivității regionale; Dezvoltarea capitalului uman prin creșterea ratei de ocupare a forței de muncă, oferind totodată soluții pentru provocările sociale severe și combaterea sărăciei; Dezvoltarea infrastructurii , atât în sectorul informatic cât și în sectorul transporturilor; Incurajarea utilizării durabile și eficiente a resurselor naturale prin promovarea eficienței energetice,a protectiei mediului, a unei economii cu emisii reduse de carbon dar și a adaptării la schimbările climatice; Sprijinirea unei administrații publice moderne și profesioniste prin intermediul unei reforme sistemice, orientata catre solutionare. ( Comisia Europeana,2014)

Prezentarea programelor operationale 2014-2020:

1.Programul Operațional Capital Uman (POCU) sprijina investitiile dar si obiectivele specifice ale României, continuând astfel cu investițiile realizate in perioada 2007-2013 prin Fondul Social European, ajutând totodată, la atingerea obiectivului general al Acordului de Parteneriat (AP 2014‐2020) dar si al Fondurilor Europene Structurale și de Investiții din România.

2.Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 reprezinta unul dintre programele prin care România va putea accesa fonduri europene structurale și de investiții provenite din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), în perioada 2014-2020.

3.Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA), acest program va promova crearea unei administrații publice moderne, capabilă să sprijine dezvoltarea socio-economică, astfel la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020. POCA 2014-2020 se adresează celor 8 regiuni de dezvoltare ale României.

4.Programul Operational Competitivitate (POC) îmbunătățește investițiile implicate in procesul consolidării, cercetării, dezvoltării tehnologice și a inovării. Acest program le continuă pe cele începute în perioada 2007‐2013, iar rezultate care deja încep să devină vizibile, sunt mai mult orientate către implicarea sectorului privat în activități de cercetare-dezvoltare-inovare.

5.Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) a fost elaborat pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare ale României identificate în Acordul de Parteneriat 2014-2020. POIM este orientat spre obiectivele Strategiei Europa 2020.

6.Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (POAD) asigură pe întreaga perioadă 2014 – 2020 distribuția gratuită de ajutoare alimentare în toate localitățile din tara în favoarea persoanelor dezavantajate. Acest program este o continuare a Programului European de Ajutorare a Defavorizaților (PEAD) derulat în perioada 2007 -2013.

7.Programul Operational Asistenta Tehnica (POAT) 2014-2020 are drept scop asigurarea unui proces de implementare eficientă și eficace a Fondurilor Europene Structurale și de Investiții în România.

In perioada 2014 – 2020, Romania va beneficia de fonduri europene in valoare de aproximativ 43 miliarde de euro, din care peste 22 miliarde de euro sunt alocate pentru politica de coeziune. Alocarile cele mai importante sunt pentru Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) – 9,41 miliarde euro si Programul Operational Regional (POR) – 6,7 miliarde euro. ( Ministerul Fondurilor Europene, 2014)

În urma condițiilor prezentate este necesar ca România sa se mobilizeze serios pentru captarea sumelor încă disponibile din fondurile Uniunii Europene acordate pentru perioada 2014-2020 și să-și traseze prioritățile pentru următoarea perioadă de finanțare. Obiectivele sale trebuie sa fie prioritizate, astfel incat Romania sa dispuna de acesti bani pentru o dezvoltare durabila si sustenabila.

In cadrul Institutului European din Romania, in calitate de coordonator al Studiului III “potential de crestere in Romania si in contextul european”, Valentin Cojanu ( 2016) a mentionat faptul ca “interesul crescut la nivel european in sectorul cultural creativ, este privit ca o pierdere a suflulului cresterii economice cu care se confrunta Uniunea Europeana ” autorul referindu-se la faptul ca Romania are resurse si are un potential foarte mare de dezvoltare, de crestere pe toate domeniile pe care le reprezinta, doar ca nu exista un sistem bine cladit, un sistem bazat pe responsabilitate si un interes crescut spre valorificarea acestor resurse fie ele si culturale sau economice. ( Valentin Cojanu, 2016)

Rata de absorbtie a fondurilor europene, in prezent este de 69,2 % , iar pe programele operationale, rata de absorbtie este:

Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice 75,75%;

Programul Operational Asistenta Tehnica — 97,71% ;

Programul Operational Sectorial Mediu- 74,85%;

Programul Operational Regional — 73,5% ;

Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane — 54,87% ;

Programul Operational Sectorial Transport — 64,62% ;

Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative — 98,01%.

Capitolul II – Contribuții personale

2.1 Obiectivele si metodologia cercetarii

Pornind de la ideea conform careia dezvoltarea regionala poate sa fie dirijata, consider ca, contributia fondurilor europene este semnificativa , avand un impact major asupra dezvoltarii regionale in Romania.

Obiectivul general al studiului este evidentierea impactului fondurilor europene asupra dezvoltarii regiunii Bucuresti-Ilfov. Prin aceasta, se urmareste:

Analiza privind procesul de dezvoltare regional in perioada 2007-2013 si 2014-2020;

Influenta fondurilor europene asupra dezvoltarii regionale Bucuresti-Ilfov;

Contributia fondurilor europene in anul 2007-2013 in dezvoltarea regiunii Bucuresti-Ilfov

Contributia viitoare in perioada 2014-2020 privind dezvoltarea regiunii Bucuresti-Ilfov

Gradul de absorbtie a fondurilor europene

Analiza la nivel national privind procesul de dezvoltare regionala in anul 2007-2013

Tabel nr. 1 Programarea financiară a Planului National de Dezvoltare 2007-2013

Sursa ( Ministerul Finantelor Publice, 2007)

Planul National de Dezvoltare 2007-2013, reprezinta strategia privind utilizarea instrumentelor structurale dar si programele operationale prin care fondurilor se vor implementa.

Aceasta strategie este axata pe prioritati si obiective, asigurand o buna aplicare a fondurilor europene pentru domenii cum ar fi: dezvoltare rurala,mediu,infrastructura etc.

Conform datelor Ministerului Finantelor, Romania a primit de la Uniunea Europeana 31,94 miliarde euro in perioada 2007-2015, fonduri europene (dar si fonduri de preaderare) , iar la bugetul Uniunii Europene Romania a contribuit cu suma de 12,12 miliarde de euro. Practic, exista un sold pozitiv pentru Romania de circa 19,82 miliarde de euro – fonduri europene.

Tabel nr.2 Cadrul financiar multianual 2007-2013

Sursa ( Ministerul Finantelor Publice, 2007)

Romania a absorbit fonduri structurale si de coeziune in valoare de 10,9 miliarde de euro. Semnifica o rata de absorbtie efectiva de 58% din cei 19,2 miliarde de euro alocati tarii ca fonduri structurale si de coeziune in perioada 2007-2013.

Tabel nr.3 Programe operationale 2007-2013

Sursa (Ministerului Fondurilor Europene,2007)

In perioada 2014-2020, pe fondurile structurale si de coeziune in Romania s-au deschis finantari doar in Programul Operational Competitvitate (POC). Pe axa de cercetare, s-au depus 511 proiecte in valoare totala de 1,7 miliarde de euro. In Programul National pentru Dezvoltare Rurala 2014-2020, tara noastră are alocată o sumă totală de 9,472 miliarde de euro, din care 8,127 miliarde de euro reprezintă fondurile europene atribuite țării noastre, iar 1,345 miliarde de euro reprezintă contribuția națională.

In perioada de programare 2014 – 2020, Romania beneficiaza de fonduri europene in valoare de aproximativ 43 miliarde de euro, din care peste 22 miliarde de euro sunt alocate pentru politica de coeziune (Fondul European Dezvoltare Regionala, Fondul Social European, Fondul de coeziune), la care se adaugă încă 106 milioane euro din Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (alături de o alocare identică din Fondul Social European). Fondurile alocate pentru dezvoltarea sectorului agricol și a zonelor rurale vor fi suplimentate cu 8 miliarde euro din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). Alocarea pentru Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF) se ridică la aproximativ 168 milioane.

Teritoriul României, cu excepția regiunii capitalei București-Ilfov, intră în categoria regiunilor mai puțin dezvoltate , dar având în vedere nevoile puternice de dezvoltare ale Bucureștiului în special, importanța acestei regiuni mai ales în ceea ce privește activitățile de cercetare și dezvoltare, România a decis să majoreze alocarea pentru București-Ilfov cu 839 milioane euro prin transferul cotei maxime de 3 % dinspre regiunile mai puțin dezvoltate.

Obiectivele politicii de coeziune vor fi realizate prin intermediul a opt programe operaționale (OP), asadar va fi un program in plus fata de perioada 2007-2013: Programul pentru competitivitate (Fondul European Dezvoltare Regionala), vizând obiectivele tematice 1 și 2; Programul privind asistența tehnică (Fondul European Dezvoltare Regionala), care sprijină gestionarea fondurilor europen structurale si de investitii; Programul privind infrastructura de anvergură (transport, mediu și energie), finanțat din Fondul European Dezvoltare Regionala și din Fondul de coeziune, în cadrul obiectivelor tematice 6 și 7; Programul regional fiantat de Fondul European Dezvoltare Regionala, care se adresează nevoilor regionale și locale (în cadrul obiectivelor tematice 1, 3, 4, 6, 8 și 9); Programul privind capitalul uman (Fondul Social European), în cadrul obiectivelor tematice 8, 9 și 10, care abordează prioritățile din domeniul ocupării forței de muncă, al educației și al incluziunii sociale; Programul privind capacitatea administrativă (Fondul Social European), în cadrul obiectivului tematic 11, care abordează reforma administrativă și sprijinul pentru instituțiile publice; La nivel național va exista un singur program de dezvoltare rurală (finanțat din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala) și un program pentru pescuit și afaceri maritime (finanțat din Fondul European Maritim si pentru pescuit). Alocarea programelor operationale in perioada 2014-2020:

Tabel nr.4 Alocare pentru programe

Sursa ( Comisia Europeana, 2014)

Datorita nevoii de a satisface in mod continuu necesitatile regiunii Bucuresti-Ilfov, prin prezentarea prioritatilor de dezvoltare de mediu, de durabilitate si de coeziune, Strategia regiunii Bucuresti-Ilfov 2014-2020, in cazul in care fondurile europene vor avea un sprijin mai redus in reducerea decalajelor din interiorul regiunii, aceasta strategie doreste sa asigure un nivel ridicat de forta de munca si de productivitate, avand un impact deosebit pe incluziune si coeziune sociala.

Regiunea Bucuresti-Ilfov, va fi o regiune in care populatia se va bucura de mediile de viata urbane dar si rurale in care se vor valorifica oportunitatile de viata si de munca, servicii publice performante si facilitati culturale si de recreere. Amenintarile care sunt prezente pentru regiunea Bucuresti-Ilfov, se doreste a fi corectate si imbunatatite printr-un proces continuu de dezvoltare si de reducere a riscurilor cu care se confrunta aceasta regiune.

Strategia regiunii București-Ilfov 2014-2020 are in vedere trei obiective strategice globale, cum ar fi:

Stabilizarea competitivității regionale

Eliminarea disparităților intra-regionale

Dezvoltarea urbană și rurală durabilă

Aceasta Strategie a regiunii pentru perioada 2014-2020 are in vedere sase obiective specifice:

Cresterea competitivității IMM-urilor;

Stabilirea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării;

Fixarea coeziunii sociale si teritoriale in cadrul regiunii;

Promovarea sistemelor de transport durabile dar și reducerea blocajelor din cadrul rețelelor de transport, oferind accesul pe toate rutele ;

Calitatea mediului si sprijinul dezvoltarii durabile in regiunea Bucuresti- Ilfov.

2.2 Studiu de caz – Regiunea Bucuresti-Ilfov

Caracteristici demo-geografice

Documentul strategic care prezinta prioritatile de dezvoltare a regiunii Bucuresti-Ilfov este Planul pentru Dezvoltare Regională 2014-2020, domenii cum ar fi: competitivitate, social, coeziune si dezvoltare durabila. Acest Plan de dezvoltare regionala a regiunii Bucuresti Ilfov reprezinta un document de programare si planificare elaborat la nivel regional dar si acceptat de catre factorii de decizie din regiunea Bucuresti Ilfov.

Regiunea București-Ilfov, este alcatuita din municipiul București – capitala României , dar și județul Ilfov, este situată în sudul țării, în partea centrală a câmpiei Române.

Suprafața totală a regiunii București-Ilfov este de 1.821 km2 , din care 13,1% reprezintă teritoriul administrativ al municipiului București și 86,9% al județului Ilfov. Aceste entitati alcatuiesc regiunea , ceea ce determina ca regiunea Bucuresti-Ilfov sa fie cea mai mica regiune de dezvoltare din Romania.

Bucuresti-Ilfov se invecineaza cu 5 din cele 7 judete care apartin regiunii Sud-Muntenia (Dambovita, Prahova, Ialomita, Calarasi si Giurgiu).

Municipiul București este împărțit în șase sectoare, aceste sectoare contin un numar de cartiere. În prezent, fiecare dintre cele șase sectoare administrative sunt conduse decatre o primarie si un reprezentanta al consiliului local. Ele sunt impartite si dispuse radial, numerotate in sensul acelor de ceasornic.

Regiunea București-Ilfov este cea mai dens populată regiune a României, din punct de vedere demografic ea având o populație de peste 2.000.000 locuitori, cu o densitate de aproximativ 1200 locuitori pe km², ceea ce o incadreaza in categoria regiunilor NUTS 2, cu un prag demografic situat între 800.000 și 3.000.000 milioane de locuitori.

Privite in dinamica, datele indica o crestere ridicata a populatia din judetul Ilfov.

Tabel nr. 5 Orasele judetului Ilfov

Sursa: Consiliul județean Ilfov

Oraș

RP

C Orașul Voluntari se afla în câmpia Vlăsiei în partea de nord-est a municipiului București,

între două cursuri de apă, Colentina și Pasărea. De-a lungul acestor râuri s-au format câteva

din cele mai vechi localități din acesta parte a țării: pe valea Colentinei: Plumbuita, Fundeni

și Colentina, iar pe valea râului Pasărea: Tunari, Ștefănești și Afumați.

Orașul Pantelimon este o unitate teritorial-administrativa în componență județului Ilfov,

situată în partea de est a municipiului București, având o poziție favorabilă fiind limitrofa

Capitalei. Prima atestare documentară datează din jurul anului 1660.

Orașul Buftea este situat în câmpia Vlăsiei, în partea de nord-vest a județului Ilfov, la 20

km nord de București. De la nord la sud este străbătut de râul Colentina și este înconjurat

de păduri.

Orașul Popești-Leordeni este situat pe drumul național București – Oltenița, chiar la ieșirea din București. De centrul capitalei îl despart numai 9 km, acest lucru putând

fi considerat avantajul major al orașului. Prin unirea satelor Leordeni cu Popești-Romani și

Conduratu, efectuată la 1873, s-a născut localitatea Popești-Leordeni.

Orașul Bragadiru se afla situat în partea de vest a județului Ilfov, la 8 km de municipiul București, și se întinde pe o suprafață de 2.179 ha. In prezent numărul total al populației orașului este de peste 10.000 locuitori.

Orașul Chitila este unitate o teritorial-administrativa în componență județului Ilfov. Este

situat pe drumul național, fiind străbătut de această sosea pe o distanță de 3 km.

Orașul Otopeni este situat în zona limitrofă de nord a capitalei României pe drumul

național (D.N.1). Din punct de vedere administrativ-teritorial este situat în județul Ilfov ocupând o suprafață de 31,52 km pătrați.

Orașul Măgurele se învecinează la est cu comună Jilavă, la sud-est cu comună Dascălu, la vest cu orașul Bragadiru, la sud-vest cu comună Cornetu. Relieful așezării este ușor înclinat nord-est – sud-vest, cu văi puțin adânci ce străbat orașul pe direcția vest-est. Predomina zona de câmpie (90%).

Forta de munca

Densitatea populatiei

Populația municipiul București reprezinta cea mai mare aglomerare urbană din Romania, cu circa 85% din populația regiunii, iar populația județului Ilfov restul de 15% din total.

Regiunea București Ilfov este cea mai importantă regiune de dezvoltare a României, datorita indicatorilor forței de muncă este singura regiune a tarii in care serviciile genereaza cele mai importante locuri de munca, populatia ocupata in tranzactii imobiliare, transporturi, comert, invatamant, sanatate si alte activitati reprezentand peste 80% din populatia ocupata totala a regiunii, in vreme ce industria inglobeaza 16%, iar agricultura, vanatoarea si silvicultura cca.3%. Cererea de forță de muncă calificată a fost mai mare pentru regiunea București-Ilfov, astfel încât, corelat cu oportunitățile oferite de capitală – nivelul de viață citadin, cât și prestigiul –populația ocupată (în care predomină populația capitalei) are un nivel mai ridicat de instruire și calificare.

Infrastructura- Transportul

Regiunea Bucuresti-Ilfov prin municipiul București, are cel mai important nod de transport rutier-feroviar-aerian național și internațional al țării si se caracterizează printr-un înalt grad de accesibilitate. Exista o noua politica europeana ce doreste crearea unei infrastructuri solide, extinsa in statele membre ale Uniunii Europene, conectandu-se si la tarile vecine si la restul lumii. Rețeaua va cuprinde estul si vestul ceea ce o face sa fie o rețea veritabil europeană.

Aceasta regiune, este strabatuta de o retea de drumuri densa, de drumuri publice, strazi orasenesti dar si comunale dintre toate regiunile Romaniei. Datorita pozitionarii municipiului Bucuresti de-a lungul coridorului Rin Dunare si a 4 drumuri europene, exista premiza unei bune accesibilitati a regiunii fata de principalele capitale europene. Cu toate acestea, nivelul de accesibilitate al regiunii este redus fata de cel intalnit in Uniunea Europeana.

Accesibilitatea aeriană dar și multi-modală este asigurată de cele doua aeroporturi internaționale: ”Aurel Vlaicu” (Băneasa) si „Henri Coandă” (Otopeni) avand cel mai mare aeroport internațional din România (70% din transportul total aerian de pasageri din România).

Judetul Ilfov este strabatut de o retea de 24 de drumuri judetene care asigura conectivitatea populatiei din regiune la reteaua de drumuri nationale si la serviciile de baza. Drumurile comunale si orasenesti completeaza reteaua de drumuri din regiunea Bucuresti – Ilfov.

In regiunea Bucuresti Ilfov , exista 21 de statii de cale ferata deschise circulatiei, cele mai importante fiind Gara de Nord, Basarab, Titan , Obor, Basarab, noduri terminale care se afla pe raza municipiului Bucuresti. Celelalte statii CFR din regiune sunt statii de tranzit care deservesc atat traficului de calatori cat si traficului de marfa. In judetul Ilfov cele mai importante statii de cale ferata sunt cele din comunele Chitila, Buftea si Peris, toate aflandu-se pe ruta Bucuresti–Ploiesti, apartinand retelei TEN-T de baza. Doar in statiile CFR din comunele Chitila si Peris exista statii de transport in comun la iesirea din gara si operatori de transport privati care sa preia fluxul de calatori.

Proiecte de infrastructura au fost realizate in regiunea Bucuresti-Ilfov in perioada 2007-2013 ,au fost contractate 18 proiecte de infrastructura rutiera in valoare de 519.132.811 lei (117.450.862 euro), din care 5 sunt finalizate. Din totalul proiectelor, 11 au vizat reabilitarea infrastructurii rutiere judetene iar 7 proiecte au vizat reabilitarea infrastructurii rutiere orasenesti. La nivel intraregional, se constata ca doar 1 proiect de infrastructura rutiera a fost implementat in municipiul Bucuresti, restul de 17 fiind implementate in judetul Ilfov ale caror beneficiari sunt orasele Ilfov, Chitila, Magurele si Voluntari.

Educatie

Regiunea București-Ilfov reprezintă cel mai important centru educațional din România, avand cel mai dezvoltat mediu universitar , unde se concentrează cel mai mare număr de studenți înregistrați în sistemul de învățământ superior dintre regiunile României. Mediu universitar este dezvoltat datorita faptului ca studentii din mediul rural, prefera sa termine studiile in Bucuresti, datorita gradului ridicat de comfort si de accesibilitate.

Economia regiunii

PIB-ul pe locuitor în Regiunea București-Ilfov s-a dublat, crescând cu 122% față de valoarea înregistrată în anii anteriori și depășind în mod constant, cu peste 100% valorile nominale înregistrate la nivel național. Atât PIB-ul pe locuitor din muncipiul București, cât și cel din județul Ilfov depășesc valorile medii ale PIB-ului pe locuitor de la nivel național.

Turismul

Turismul se constituie ca o ramură a economiei naționale integrată în sectorul serviciilor, locul individual în analiza socio-economică a regiunii București – Ilfov se datorează în primul rând faptului că în ultima perioadă, turismul a devenit și un vehicul important de promovare a imaginii unei zone sau a regiunii. Mai trebui adăugat la aceasta că turismul este unul din cele mai dinamice sectoare de activitate. Oferta turistică a regiunii București-Ilfov în contextul național este unică prin faptul că se îmbină atracții caracteristice unei metropole, a șasea ca mărime la nivel european, cu atracții specifice unei arii marcate de un puternic caracter rural, situată în plină de câmpie, dar oferind totuși un peisaj natural relativ variat, cu numeroase văi, ape curgătoare permanente, lacuri naturale sau artificiale.

Acestea sunt ariile protejate din regiunea Bucuresti-Ilfov, avand ca punct de localizare Peris,Snagov si Gradistea.

Tabel nr. 6 Arii protejate din regiunea București-Ilfov

Sursa: ( Agenția Națională pentru Protecția Mediului,2014)

Pe lista Patrimoniului European două monumente se află pe teritoriul municipiului București și anume: Palatul Cantacuzino si Atheneul Român . Ateneul Român a fost imaginat ca "un palat al științei și artelor " unde publicul cel mai larg avea acces într-o ambianta fastuoasa la binefacerile culturii-expoziții concerte și conferințe, bibliotecă, și chiar mai târziu proiecții de filme. Palatul Cantacuzino, , una din cele mai lungi si mai importante străzi centrale bucureștene, a fost creat după modelul reședințelor nobiliare pariziene (hotel de ville) , clădiri așezate în mijlocul lotului de teren, în jurul căreia s-au amenajat grădini.

Turismul de afaceri și motive profesionale ; ca metropolă municipiul București se detașează în plan național din punct de vedere al activităților legate de participarea la reuniuni, congrese, conferințe simpozioane etc. precum și prin serviciile aferente desfășurării acestora.

Turismul cultural al municipiul București concentrează un număr impresionant de muzee de interes național, de case memoriale și monumente reprezentative în plan național, fapt care generează un flux de turiști fie organizați în baza unui proces educațional, fie în baza alegerilor personale.

Agricultura

Producția agricolă vegetală în regiunea București-Ilfov a cunoscut în ansamblu un declin, în care au existat rezultate foarte reduse. In cadrul acestui indicator rezultatele cele mai slabe le înregistrează producția de grâu 24%. Producția de cartofi după ce a cunoscut o scădere constantă in anii trecuti, acum înregistreaza o valoare superioară respectiv 116%. Trebuie avut în vedere că pe de o parte deciziile de cultivare sunt conjuncturale, iar producția este în mare parte dependentă de vreme.

Sectorul agricol din regiunea București-Ilfov a cunoscut cu ușoare oscilații și puține excepții o evoluție generală descendentă. Creșteri s-au înregistrat la cultura cartofului și la creșterea caprinelor, dar a scăzut populația ocupată în agricultură, a scăzut suprafața cultivată, a scăzut producția agricolă vegetală, a scăzut producția agricolă animală, a scăzut și parcul de utilaje agricole. În baza datelor de care dispunem am putea spune ca asistăm la o reorientare spre agricultura de subzistență, slab mecanizată și cu o pondere redusă a segmentului reprezentat de serviciile agricole.

La nivelul regiunii Bucuresti- Ilfov pentru fiecare tema prioritara a fost stabilit un numar limitat de indicatori cheie de monitorizare a obiectivelor strategiei regionale. Indicatorii au fost selectati in conformitate cu prevederile regulamentelor europene pentru perioada 2014- 2020, Planul National de Reforma, Acordul de Parteneriat si schitele programelor operationale pentru perioada de programare 2014-2020. Obiectivele strategice nu reprezinta finalitati in sine insa, se poate afirma ca temele prioritare subsumate acestora contribuie la masurarea si directionarea Strategiei Regiunii Bucuresti -Ilfov.

Analiza swot a dezvoltarii regiunii Bucuresti-Ilfov:

Sursa ( Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice,2014)

2.3. –Prezentarea rezultatelor cercetării

In urma cercetarii efectuate, am analizat cele mai importante intrebari legate de contributia fondurilor europene la dezvoltarea regiunii Bucuresti-Ilfov. Esantionul analizat ( 142 de corespondenti) este format din locuitori ai regiunii, dar si reprezentanti ai institutiilor din regiunea Bucuresti-Ilfov, datorita influentei puternice pe care acestia o detin in cadrul acesti regiuni.

Grupul analizat este urmatorul:

Dupa varsta:

Figura 1. Varsta corespondentilor

Dupa sex

Figura 2 Sexul corespondentilor

Dupa studii

Figura 3 Studiile corespondentilor

Dupa statut

Figura 4. Statutul corespondentilor

Prima intrebare a chestionarului se refera la posibilitatea de accesare a fondurilor europene. Corespondentii au avut de ales in ce masura sunt familiarizati cu accesarea acestor fonduri europene.

Figura 5. Raspunsuri: In ce masura sunteti familiarizat cu accesarea fondurilor europene?

Se poate observa din figura de mai sus, ca majoritatea corespondentilor si anume 40% sunt familiarizati cu posibilitatea de accesare a fondurilor europene, iar 15% nu au auzit deloc de fondurile europene si de accesarea acestora.

La a doua intrebare a chestionarului, corespondentii au fost intrebati daca cunosc programele operationale care se ocupa de dezvoltarea regionala. Aceasta intrebare fiind una deschisa, corespondentii avand posibilitatea de a raspunde singuri la aceasta intrebare.

Figura 6. Raspunsuri: Cunoasteti programele operationale care se ocupa de dezvoltarea regionala?

Corespondentii , dupa cum se vede in figura de mai sus, 71% dintre acestia au raspuns afirmativ, cunoscand urmatoarele programe: Programul Operational Regional , Programul Operational Capacitate Administrativa, Programul Operational Infrastructura Mare, aceste programe fiind cel mai cunoscute , iar 29 % au raspuns negativ , necunoscand niciun program operational de dezvoltare regionala.

Urmatoarea intrebare a chestionarului, face referire la cunoasterea de catre corespondenti a fondurilor principale ale politicii de dezvoltarea regionala. Aceasta intrebare fiind una deschisa, acestia raspunzand singuri.

Figura 7 . Raspunsuri: Cunoasteti fondurile principale ale politicii de dezvoltare regionala?

In urma raspunsurilor deschise, 67% din corespondenti au raspuns afirmativ , cunoscand urmatoarele fonduri: Fondul European de Dezvoltare Regionala si Fondul Social European, aceste fonduri fiind cele mai frecvente in raspunsurile lor. Ceilalti, 33% au raspuns negativ.

Urmatoarea intrebare a chestionarului, adresata corespondentilor, este daca acestia au accesat fondurile europene, avand variante de raspuns “da” sau “nu”.

Figura 8. Raspunsuri : Ati accesat fondurile europene ?

In urma raspunsurilor corespondentilor, acestia au raspuns afirmativ, accesand fonduri europene. Intreabarea de mai sus legata de fondurile europene, daca acestia sunt familiarizati cu aceste fonduri acestia au raspuns afirmativ. Asadar, au raspuns sincer si corect la aceste intrebari recunoscand faptul ca au accesat aceste fonduri europene si cunosc detalii despre acestea.

Urmatoarea intrebare face referire la programele operationale, daca au fost depuse proiecte spre finanatare sau care ar fi acestea, care ar fi programele operationale prin care se poate dezvolta regiunea Bucuresti-Ilfov.

Figura 9 Raspunsuri : Care sunt programele operationale in cadrul carora aveti sau intentionati sa depuneti proiecte spre finantare?

Dupa cum se vede in figura de mai sus, cel mai des intalnit program operational este POR- Programul Operational Regional, 22% din corespondenti au raspuns ca au depus proiecte spre finantare sau intentioneaza sa depuna proiecte pentru acest program , 20% programul operational infrastructura mare si programul operational capacitate administrativa 18%, au de asemenea un procentaj ridicat.

Intrebati cum apreciaza ca fiind regiunea Bucuresti-Ilfov, din perspectiva dezvoltarii , corespondentii au raspuns la urmatoarea intrebare astfel:

Figura 10. Raspunsuri: Cum apreciati ca fiind regiunea Bucuresti-Ilfov din perspectiva dezvoltarii?

Astfel acestia au raspuns afirmativ, spunand ca regiunea Bucuresti-Ilfov, este o regiune foarte dezvoltata , intr-un procentaj de 48% iar ceilalati corespondenti intr-un procentaj de 33% au spus ca aceasta regiune este in tranzitie, se schimba de la o stare la alta, iar restul de 19% au raspuns ca este mai putin dezvoltata.

Pentru a afla care este cea mai importanta problema a regiunii, corespondentii au avut de ales intre : infrastructura de transport, infrastructura de mediu,educatia, serviciile publice,capacitatea de inovare, turismul , ocrotirea sanatatii sau lipsa investitiilor.

Figura 11. Raspunsuri: Care este cea mai importanta problema a regiunii Bucuresti-Ilfov?

Dupa cum se poate observa in figura de mai sus, corespondentii au raspuns ca fiind cea mai importanta problema a regiunii, lipsa investitiilor , datorita acestei probleme, regiunea are de suferit din punct de vedere al dezvoltarii. Infrastructura de transport reprezinta o problema a regiunii intr-un procentaj de 19%, infrastructura de mediu 17% , ocrotirea sanatatii 11% dar si turismul 14%, in urma raspunsurilor corespondentilor. Acestea sunt principalele probleme cu care regiunea Bucuresti-Ilfov se confrunta.

Intrebati prin ce fel de proiecte considera ca regiunea Bucuresti-Ilfov se poate dezvolta, corespondentii au avut de ales intre urmatoarele: proiecte de imbunatatire a mediului, a educatiei, a mediului de afaceri, a turismului dar si a serviciilor sanitare.

Figura 12 .Raspunsuri: Prin ce fel de proiecte credeti ca se va dezvolta regiunea Bucuresti-Ilfov?

In urma raspunsurilor corespondentilor, acestia au raspuns, ca regiunea Bucuresti-Ilfov se poate devolta prin proiecte de imbunatatire a mediului de afaceri cu o valoare de 27% asta reprezentand o dezvoltare a investiilor; atat prin proiecte de imbunatatire a mediului 23% , proiecte de imbunatatire a turismului 20% , dar si proiecte de imbunatatire a serviciilor sanitare. Dupa parerea corespondentilor, valoarea cea mai mica ( de 13% ) o reprezinta, proiectele de imbunatatire a educatiei, in aceasta regiune, educatia din punctul lor de vedere fiind una dezvoltata.

Intrebati care din urmatorii factori influenteaza rata scazuta de absorbtie a Fondurilor Structurale si de Coeziune, corespondentii au avut de ales intre: capacitatea financiara redusa a proiectelor catre beneficiar, comunicarea si diseminarea informatiilor, coruptia, birocratia impusa, altele.

Figura 13 Raspunsuri: Care din urmatorii factori credeti ca influenteaza rata scazuta de absorbtie a Fondurilor Structurale si de Coeziune in Romania?

In urma analizei efectuate,corespondentii considera ca rata de absorbtie a fondurilor structurale si de coeziune, este influenta in mare masura de capacitatea finanaciara redusa a proiectelor de catre beneficiari, coruptia( 23%) dar si birocratia(20%), comunicarea si diseminarea informatiilor reprezinta 13% , in urma raspunsurilor corespondentilor.

Pe o scara de la 1 la 5, corespondentii au avut de ales, impactul produs de absorbtia Fondurilor Structurale si de Coeziune asupra cresterii economice din Romania.

Figura 14. Raspunsuri: Ce impact considerati ca are absorbtia Fondurilor Structurale si de Coeziune asupra cresterii economice din Romania?

Corespondentii considera ca absorbtia fondurilor structurale si de coeziune au un impact ridicat asupra cresterii economice din Romania cu un procentaj de 31% iar cu un procentaj de 19% considera ca rata de absorbtie are un impact foarte scazut.

Urmatoarea intrebare se refera la implicarea Agentiei de Dezvoltare Regionala in stimularea beneficiarilor de a derula proiecte pentru aceasta regiune, cum apreciaza acestia implicarea Agentiei in dezvoltarea regiunii.

Figura 15. Raspunsuri: Cum apreciati implicarea Agentiei de Dezvoltare Regionala in stimularea beneficiarilor de a derula proiecte pentru dezvoltarea regiunii Bucuresti-Ilfov?

In urma analizei efectuate, se poate constata ca cei care au completat chestionarul sunt de parere ca Agentia de Dezvoltare Regionala reuseste sa deruleze proiecte pentru dezvoltarea regiunii , avand un procentaj ridicat de 32%.

Intrebati cum apreciaza initiativa autoritatilor publice locale de a colabora cu organisme specializate, corespondentii au raspuns astfel:

Figura 16 Raspunsuri: Cum apreciati initiativa autoritatilor publice locale de a colabora cu organisme specializate privind devoltarea regionala?

In urma analizei efectuate, corespondentii considera ca autoritatile publice locale colaboreaza si sprijina intr-o masura ridicata organismele specializate, avand acelasi scop si anume, dezvoltarea regionala.

Ultima intrebare a acestui chestionar a fost una deschisa, corespondentii raspunzand singuri, prin ce cai considera acestia ca regiunea Bucuresti-Ilfov se poate dezvolta.

Figura 17 Raspunsuri: Care sunt principalele cai care pot sustine in continuare dezvoltarea regiunii Bucuresti-Ilfov?

In urma analizei efectuate, corespondentii privesc dezvoltarea regionala , printr-un proces de atragere a investitiilor, aceasta fiind principala actiune prin care regiunea Bucuresti-Ilfov se poate dezvolta. A doua actiune ca fiind importanta din perspectiva corespondentilor o reprezinta, accesarea fondurilor europene, pentru ca regiunea sa fie dezvoltata din toate punctele de vedere, ar trebui sa fie accesate aceste fonduri europene pentru dezvoltarea intregii regiuni. A treia actiune este aceea ca proiecte in aceasta regiune sa fie finalizate cu success pentru o mai buna desfasurare a lucrurilor. Cu o valoare de 17% respectiv 13%, reprezinta infrastructura de mediu si de transport; corespondentii, considera ca prin dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii regiunii Bucuresti-Ilfov, aceasta poate fi intr-o continua crestere din toate punctele de vedere ( economic, social si mediu) si accesibila pentru generatiile viitoare.

Propuneri

Din punctul meu de vedere, “contributia fondurilor europene la dezvoltarea regionala a Romaniei”, semnifica un impact major asupra cresterii economice dar si asupra dezvoltarii.

Pentru ca Romania sa dispuna de o dezvoltare regionala, referindu-ma la : infrastructura de transport, educatie ,mediu serviciile sanitare, turismul etc, din punctul meu de vedere, ar trebui ca institutiile ce se ocupa de aceste domenii, sa sporeasca ritmul fondurilor europene, pentru dezvoltarea regionala, implementarea unor masuri de a atragere a fondurilor europene pentru ca acestea sa contribuie la dezvoltarea sustenabila a regiunii.

Ar trebuii impuse noi conditii privind acordarea finanatarii Uniunii Europene, monitorizarea atenta a utilizarii fondurilor si punerea accentului pe un numar de prioritati de investitii care sa garanteze ca banii ajung acolo unde trebuie. Pentru o mai buna desfasurare a lucrurilor, fondurile europene ar trebui sa ajunga acolo unde este nevoie, sa serveasca la dezvoltarea si imbunatatirea obiectivelor propuse.

Pentru ca regiunea in cauza, Bucuresti-Ilfov, sa fie o regiune din toate punctele de vedere dezvoltata, institutiile si organismele specializate ar trebuie sa colaboreze mult mai mult decat o fac in prezent, sa ajute la imbunatatirea infrastructurii prin proiecte atractive si menite sa ajute la dezvoltarea acestei regiuni, proiecte de imbunatatire a mediului, a serviciilor sanitare, a turismului, respectiv sa imbunatateasca procesul de afaceri. Dezvoltarea regionala a Romaniei, are la baza principii fundamentale pentru ca aceasta tara sa fie dezvoltata. Chiar daca situatia prezenta este una nefavorabila, nu exista proiecte in derulare sau proiecte incepute privind dezvoltarea regionala, cum ar fi: imbunatatirea infrastructurii de transport, mediu, ocrotirea sanatatii, educatia, turismul- pentru ca aceasta tara sa fie dezvoltata aceste proiecte ar trebuii terminate si finalizate cu succes; ar trebuii sa fie respectate toate obiectivele propuse de institutiile publice si domeniile de mai sus sa fie imbunatatite sau refacute complet, prin banii europeni, prin programele existente la nivelul acesti tari dar si prin fondurile structurale.

In urma analizei efectuate, pe baza chestionarului, avand un numar de corespondenti( 142), cetateni dar si reprezentanti ai institutiilor publice, intrebarile adresate acestora au venit ca un ajutor pentru dezvoltarea regionala a Romaniei, dorind sa aflu care este parerea acestora in legatura cu dezvoltarea regiunii Bucuresti-Ilfov dar si care sunt principalele probleme ale acestei regiuni.

Din punct de vedere al analizei efectuate, acestia au raspuns afirmativ, spunand ca regiunea Bucuresti-Ilfov este o regiune foarte dezvoltata, fondurile europene fiind accesate, programele si fondurile sunt cunoscute de catre acestia, unii chiar avand proiecte pe diverse programe operationale, iar principalele probleme ale regiunii sunt: lipsa investitiilor si infrastructura de transport si de mediu dar si turismul. Exista proiecte intr-adevar pe diverse programe, dar nu reusesc sa atraga fondurile necesare pentru dezvoltarea in totalitate a regiunii. Din lipsa de experienta a scrierii unui proiect sau din lipsa de cunostinte necesare pentru finalizarea acestuia, aceste proiecte risca sa nu primeasca aceste fonduri , atat de importante pentru regiune. Intr-adevar lipsa investitiilor in aceasta regiune este o problema majora, deoarece aceasta nu va putea niciodata sa se dezvoltate in mod permanent si continuu, datorita lipsei investitiilor riscand sa stagneze si sa nu existe o dezvoltare, in sensul imbunatatirii sau refacerii problemelor existente.

Datorita investitiilor, infrastructura de transport si de mediu are de suferit, deoarece nu exista proiecte in domeniul acesta, sau exista dar nu sunt realizate din lipsa experientei necesare sau din lipsa banilor. Chiar daca nu vrem sa recunoastem, banii sunt esentiali in orice proces, si mai ales in procesul dezvoltarii regionale a acestei regiuni, Bucuresti-Ilfov. Fiind o regiune aglomerata in mod continuu, deoarece aici exista centre universitare, centre culturale, spitale etc, aceasta ar trebuii in mod continuu sprijinita si imbunatatita pentru ca locuitorii acestei regiuni dar si cei care o viziteaza sa fie satisfacuti.

Corespondentii considera ca turismul este aproape inexistent datorita lipsei de implicare a organismelor specializate pentru protectia dar si imbunatatirea turismului. Turismul reprezinta un sector foarte important pentru ca Romania sa se dezvolte in mod continuu. Prin atragerea fondurilor europene necesare dezvoltarii turismului, Romania va putea beneficia permanent de atractii turistice dar si de o calitate a serviciilor la nivel ridicat. O data ce turismul este remarcat, datorita implicarii organismelor specializate de a imbunatatii permanent dar si de a atrage fonduri necesare pentru aceasta regiune, atunci si numarul vizitatorilor va creste, deoarece vor fi multumiti de serviciile si confortul oferit.

In mod sigur, odata ce obiectivele propuse vor fi realizate, atunci aceasta regiune, Bucuresti-Ilfov nu va mai avea probleme in legatura cu lipsa investitiilor, turismul si infrastructura de transport si mediu. In final, Romania ar trebui sa profite de aceste fonduri europene pentru a contribuii la dezvoltarea regionala.

Concluzii

Din punctul meu de vedere în urma celor prezentate reiese foarte clar „contributia fondurilor europene la dezvoltarea regionala a Romaniei”. Fondurile europene reprezinta un instrument ajutător pentru țările aflate în Uniunea Europeană dar si pentru țările aspirante la această funcție, însă totul depinde de gestionarea anumitor aspecte care intervin în momentul în care banii sunt alocați pentru fiecare țară în parte și modul în care acele țări reușesc să atragă banii europeni. Sunt foarte multe elemente care intervin în acest proces, cum ar fi:gradul de instruire al instituțiilor ,gradul de pregătire al personalului, un plan bine elaborat pentru viitor, pentru a se ști concret cum și cât se investește din suma atrasă.

Pentru România, integrarea în Uniunea Europeană nu ar trebuii să însemne doar îndeplinirea unui set de criterii politice și economice deoarece integrarea înseamnă șansa dezvoltării sustenabile și a dobândirii de performanțe, de bunăstare și de securitate sporită.

-consolidarea statului României pe scena europeană și internaționala, la acest aspect având de lucrat serios deoarece în momentul de față ne situăm printre ultimele locuri față de celelalte țări membre Uniunii Europene;

-o mai mare implicare a statului și creerea unor reguli clare care pot aduce beneficii în viitorul apropiat și lung, așa cum și alte țări oferă acest suport cetățenilor și putem spune că propriei țări.

Din nefericire, referindu-mă la situația României încă nu avem foarte dezvoltate aceste principii de bază care ne-ar ajuta foarte mult în creșterea economică a țării și totodată în modernizarea țării, referindu-mă la infrastructură, domeniul educației, sănătății și multe alte domenii care ar duce la o creștere importantă atât din punct de vedere economic cât și din punct de vedere social.

O data obtinute aceste fonduri europene, banii vor putea fi alocati pe programele operationale dorite de fiecare persoana in parte, sau institutie publica, pentru imbunatatirea situatiei Romaniei dar si cu ajutorul programelor europene de finantare structurale si anume: Fondul Europeana de Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de Coeziune acestea fiind principalele instrumente de politica europeana la nivelul statelor membre, ele detinand peste o treime din bugetul european ( Comisia Europeana, 2009).

În urma celor prezentate, ajung la concluzia că ar trebuii să ne folosim mult mai mult de acest avantaj al integrării în Uniunea Europeană, de aceste fonduri europene care sunt destinate pentru dezvoltarea tarii, de programele care se ocupa de dezvoltarea regionala, de fondurile structurale ce ajuta la dezvoltarea regionala a tarii, deoarece perspectivele sunt foarte bune doar că trebuie lucrat cu mult mai multă seriozitate si perseverenta iar lucrurile trebuie puse în ordinea cuvenită, ceea ce în prezent lipsește cu desăvârșire.

Bibliografie

Ana B., Luțaș, Jora, Topan, 2007, Scenarii privind evolutiile comunitare in domeniul competitivitatii,politicii de coeziune si politicii de dezvoltare regionala, Studiu de strategie si politici,nr.1 , Institutul European din Romania, Bucuresti

Bărbulescu, Iancu, Ion, Toderaș,2010, Tratatul de la Lisabona: implicatii asupra institutiilor si politicilor romanesti, Studiu de strategie si politici, nr.1 , Institutul European din Romania, Bucuresti

Cojanu, Nicolae P., Elena B., 2015, Industriile creative: Potential de crestere in Romania si in context european, Studiu de strategie si politici, nr.3, Institutul European din Romania, Bucuresti

Evaluarea gradului de concordanta a legislatiei romanesti cu aquis-ul comunitar,2004, Studii de impact, nr.1, Institutul European din Romania, Bucuresti

Pascariu G.,Traistaru I.,2001, Politica de dezvoltare regionala, Institutul European din Romania, Bucuresti

Legea 315 /2004 privind dezvoltarea regională în România

www.mfinante.ro

www.europa.eu.ro

www.fonduri-ue.ro

www.insideurope.eu

Anexe

Chestionar:

Varsta dumneavoastra

Sexul dumneavoastra

Studii

Statutul

In ce masura sunteti familiarizat cu posibilitatea de a accesa fonduri europene?

Cunoasteti programele operationale care se ocupa de dezvoltarea regionala? Va rugam mentionati.

Cunoasteti fondurile principale ale politicii de dezvoltare regional? Va rugam mentionati.

Ati accesat fonduri europene?

Care sunt programele operationala in cadrul carora aveti sau intentionati sa depuneti proiecte spre finantare?

Cum apreciati ca fiind regiunea Bucuresti-Ilfov din perspectiva dezvoltarii ?

Care este cea mai importanta problema a regiunii Bucuresti-Ilfov?

Prin ce fel de proiecte credit ca se va dezvolta regiunea Bucuresti-Ilfov?

Care din urmatorii factori credeti ca influenteaza rata scazuta de absorbtie a Fondurilor Structurale si de Coeziune in Romania?

Ce impact considerati ca are absorbtia Fondurilor Structurale si de Coeziune asupra cresterii economice din Romania? (1- Foarte scazut 5 foarte ridicat

Cum apreciati implicarea Agentiei de Dezvoltare Regionala in stimularea beneficiarilor de a aplica si de a derula proiecte pentru dezvoltarea regiunii Bucuresti-Ilfov?

Cum apreciati initiativa autoritatilor publice locale de a colabora cu organisme specializate privind dezvoltarea regionala?

Care sunt principalele cai care pot sustine in continuare dezvoltarea regiunii Bucuresti-Ilfov? Argumentati raspunsul.