Contribuția Consilierii Ȋn Prevenirea și Ȋnlǎturarea Fenomenului de Devianțǎ Școlarǎ Studiu de Caz – Școala Gimnazialӑ Mӑicӑnești

=== 1 ===

STUDIU DE CAZ

Cercetarea derulată în vederea realizării Studiului de caz al prezentei lucrări a fost realizată în cadrul Școlii Gimnaziale Măicănești (județul Vrancea), unitate școlară cu un număr redus de elevi.

Ca ipoteză de lucru s-a urmărit identificarea percepțiilor asupra fenomenului devianței școlare, atât la nivelul elevilor și al cadrelor didactice, cât și la nivelul părinților, avându-se în vedere cu precădere identificarea formelor de manifestare a devianței școlare, ca și a cauzelor acestora, percepute ca având frecvența cea mai ridicată.

Pentru realizarea prezentului Studiu de caz s-a avut optat pentru metoda anchetei de opinie, folosindu-se chestionare special concepute pentru atingerea obiectivelor menționate. Am optat pentru metoda anchetei de opinie avînd în vedere că aceasta este considerată ca fiind cercetarea sociologică cea mai des utilizată, cea mai cunoscută, ca și cea mai complexă, prin intermediul acesteia reușindu-se identificare diverselor informații vizând un anume grup de repondenți, în paralel cu prezentarea sub o formă ușor cuantificabilă.

Ca tehnică de măsurare, în vederea atingerii obiectivelor prezentului Studiu de caz, deja menționate, au fost elaborate trei chestionare, respectiv :

Chestionarul dedicat elevilor ce activează în cadrul Școlii Gimnaziale Măicănești, ca repondenți fiind selectați toată populația școlară ce frecventează cursurile claselor a VII-a și a VIII-a (Vezi Anexa 1)

Chestionarul dedicat cadrelor didactice ce își desfășoară activitatea la Școala Gimnazială Măicănești – vezi Anexa 2

Chestionarul dedicat părinților elevilor repondenți, identificați la domicilii sau cu ocazia prezenței acestora la unitatea de învățământ, cu diverse prilejuri – vezi Anexa 3

Fiind considerată drept metoda cea mai frecvent utilizată în cadrul cercetărilor socio-umane, fiecare chestionar aplicat include o serie întreagă de întrebări, întrebări ce au ca și finalitate obținerea răspunsurilor elocvente în vederea elucidării tuturor obiectivelor ce au fost propuse în cadrul acestei teme de cercetare.

Asemeni tuturor cercetărilor sociologice, aceste chestionare au fost folosite atât pentru culegerea diverselor informații de natură obiectivă, cât și a informațiilor de natură subiectivă, întrebările incluse în cadrul acestora având funcții de indicatori, cu o succesiune logică, dar și psihologică.

În cadrul chestionarelor s-a folosit pentru identificarea, măsurarea intensității, ca și a dimensiunii fenomenului devianței școlare, scala Likert, scală utilizată în cadrul psihometriei pentru realizarea măsurătorilor ce sunt operate prin intermediul chestionarelor.

Eșantionul cercetării

În cadrul grupului țintă au fost incluse toate persoanele menționate anterior, repondenții fiind elevi, cadre didactice și părinți, în funcție de tipul chestionarului aplicat. Datele au fost culese în perioada 5 octombrie – 12 decembrie 2015, prelucrarea statistică a acestora realizându-se în intervalul 4-18 ianuarie 2016.

În ceea ce privește volumul eșantionului și structura acestuia, cercetarea sociologică a fost abordată pe un eșantion total de 161 de repondenți, repartizați astfel :

Chestionarul dedicat elevilor – 62 de repondenți

Chestionarul dedicat cadrelor didactice – 28 de repondenți

Chestionarul dedicat părinților – 70 repondenți

Concepte folosite în cadrul conceperii cercetării

Conflicte – neînțelegeri, dezacorduri, interese diferite remarcate la două părți sau mai multe. Conflictele pot fi generate de diverse divergențe sau situații controversate, ele putând lua diverse forme, morale ori fizice.

Mediu școlar – mediul ce se crează în cadrul unei unități de învățământ, în cadrul căreia sunt predate discipline diverse și unde elevii reușesc să depindă diverse aptitudini profesionale, dar și sociale.

Elevi – persoanele/minorii ce urmează studiile (învață) în cadrul unei unități de învățământ sau în care sunt instruite.

Cadre didactice – persoanele ce au o pregătire de specialitate avansată în domenii anume de activitate, acestea predând anumite discipline/ materii în cadrul unei unități de învățământ

Violențe – diverse acte violente, ce sunt comise prin forță sau prin constrângere

Violențe psihologice – diversele acte de agresiune ce urmăresc emoțiile unei anume persoane – amenințări, respingere, criticare, izolare, umilire, corupere, ironii, ignorare, etc

Avându-se în vedere faptul că diversele manifestări de violență, ce fac parte integrantă din cadrul fenomenului devianței școlare, pot să afecteze în mod negativ imaginea unității de învățământ, dar și a persoanelor direct implicate, trebuie avut în vedere că unele răspunsuri ce au fost oferite de către subiecții supuși intervievării să reflecte trunchiat realitate (în anumite aspecte).

De altfel, așa cum o demonstrează numeroasele statistici ce au fost realizate în domeniu, cea mai frecventă formă de manifestare a fenomenului de devianță școlară este reprezentată de violența școlară, violență ce poate îmbrăca numeroase forme de reprezentare/conduită: confruntări vizuale, bruscări, porecliri, ironizări, tachinări, loviri cu diverse obiecte, împingeri, imitări în scop de denigrare, pălmuiri, amenințări, loviri, înjunghieri, etc.

Cea mai des întâlnită formă a devianței școlare, violența poate, prin prisma diversității formelor de manifestare, ca și a gradului de periculozitate a acestora, să prejudicieze grav atât calitatea, cât și eficiența educației.

În ciuda faptului că violența este definită ca fiind un comportament de tip agresiv, ce se poate realiza prin folosirea forței ori a constrângerii, violența se poate manifesta și prin gesturi, cuvinte, conduite ce generează sau riscă să genereze diverse prejudicii fizice ori psihice unor persoane ori bunuri.

În ciuda faptului că deseori prin violență se presupune existența unei agresiuni fizice îndreptate spre o persoană, tot în categoria actelor violente este încadrată și violența psihologică verbală, aceasta reușind să afecteze de cele mai multe ori stima de sine a oricărei persoane. Această „violență mascată”, ce este deseori menționată în cadrul literaturii de specialitate, poate genera și complexe fenomene de frustrare, fenomene de anxietate, chiar și numai prin folosirea unor gesturi sau cuvinte umilitoare.

Fenomenul devianței școlare se manifestă cel mai frecvent în cadrul unităților de învățământ prin diverse acte de violență școlară, acestea derulându-se, de regulă, ca urmare a unor conflicte minore, conflicte ce pot fi de natură inter-personală, dar și la nivelul inter-grupurilor.

Afilierea unui elev la un anumit grup poate avea rolul asigurării și dezvoltării unor relații de tip securizat, în paralel realizându-se și o creștere a stimei de sine. Apartenența la grup presupune și respectarea regulilor ce sunt impuse în cadrul acestuia, reguli ce de multe ori implică și adoptarea unor comportamente violente, manifestate diferit.

În ceea ce privește etiologia violenței școlare, cea mai frecventă formă de manifestare a fenomenului devianței școlare, din cauza diversității, ca și a complexității acesteia, se impune realizarea unei distincții între :

Violența instituțională – ce este generată de diverști factori, caracteristici specificului oricărei unități de învățământ, precum : stilurile educaționale ale cadrelor didactice, normele și regulile disciplinei școlare impuse, raporturile ce se stabilesc/sunt instituire în cadrul unității de învățământ între profesori și elevi, etc. În cadrul acestui tip de violență, unitatea de învățământ reacționeaze la diversele acte de violență ale elevilor prin luarea unor măsuri disciplinare, măsuri ce sunt percepute de către elevi ca fiind tot forme de violență. Astfel, se stabilește un așa-numit cerc vicios, răspunsul la violență fiind tot …violența. Așa se face faptul că o sursă importantă a violenței de tip instituțional poate fi regăsită în relațiile dintre cadrele didactice și elevi, relații ce pot fi identificate ca fiind relații de putere, ce pot genera tensiuni, situații de stres și chiar violențe. În acest context, manifestările de violență ale unor elevi față de cadrele didactice pot fi percepute ca fiind reații de apărare le acestora la ceea ce ei percep a fi violențe manifestate de cadrele didactice ori de sistem. Astfel, ca reacții la comportamentul cadrelor didactice față de ei, elevii pot adopta diverse comportamente agresive, ce se pot manifesta atât la nivel verbal (ironii, denigrări, sarcasme, etc), cât și la nivel fizic, în situația conflictelor amplificate.

Violența non-instituțională – include diversele forme de conduită violentă ce se manifestă în relațiile stabilite între elevii unei instituții de învățământ, cele mai multe datorându-se rivalităților diverse dintre aceștia. Violența non-instituțională poate fi deseori generată de modelele agresive de conduită pe care unii elevi le au în cadrul familiei ori în cadrul comunităților din care provin. La acestea se adaugă și violența de tip instituțional, anterior menționată, ce poate amplifica deosebit stările de frustrare resimțite de elevi, ca și stările de angoasă. Nu în ultimul rând merită menționată și influența modelelor de conduită agresivă regăsite din abundență în cadrul mass-mediei românești.

O altă formă a violenței școlare, cea mai des întălnită formă de manifestare a devianței școlare, se regăsește în cadrul actelor de vandalism, acte de vizează de cele mai multe ori diversele bunuri ale instituției de învățământ sau ale elevilor. Vandalismul școlar se manifestă cel mai frecvent în rândul elevilor ce au o imagine de sine scăzută, negativă, aceștia percepând atitudinile ostile ale cadrelor didactice și, în încercarea de a-și restabili echilibrul emoțional, declanșând diverse acțiuni distructive față de bunurile unității de învățământ.

Obiectivele cercetării realizate în cadrul prezentei lucrări vizează :

În cazul chestionarului ce le-a fost aplicat elevilor din clasele a VII-a și a VIII-a a Școlii Gimnaziale Măicănești :

Determinarea gradului de satisfacție pe care îl au elevii în cadrul școlii

Identificarea fenomenelor devianței școlare sesizate în cadrul mediului școlar Măicănești

Determinarea frecvenței cu care se semnalează diverse conflicte ori situații de natură violență în cadrul școlii gimnaziale

Identificarea modului de manifestare a devianței școlare și studierea fenomenului violenței psihologice

Identificarea modului de influență a violențelor fizice și psihice asupra dezvoltării elevilor

Stabilirea modului de percepție a activității cadrelor didactice de către elevi

Stabilirea încrederii pe care elevii le-o acordă părinților în situația apariției unor forme de manifestare a devianței școlare în cadrul școlii gimnaziale Măicănești

În cazul chestionarului ce le-a fost aplicat cadrelor didactice ce activează în cadrul Școlii Gimnaziale Măicănești:

Identificarea frecvenței cu care sunt semnalate diverse forme de manifestare ale devianței școlare în cadrul unității școlare, manifestări cu repercursiuni și asupra cadrelor didactice

Stabilirea modului de manifestare și exercitare a violențelor psihologice în care unității școlare

Identificarea relațiilor stabilite între cadrele didactice – elevi, respectiv cadre didactice – părinții elevilor

Identificarea modului în care cadrele didactice percep diversele forme de manifestare ale devianței școlare în cadrul școlii în care aceștia își desfășoară activitatea

Identificarea diverselor motive ce pot genera pierderea obiectivității cadrelor didactice în procesul notării la clasă, ca și în procesul de acordarea diverselor sancțiuni, ca urmare a unor abateri săvârșite de elevi

Identificarea motivelor ce stau la baza declanșării diverselor forme de manifestare ale devianței școlare în cadrul școlii gimnaziale Măicănești

În cazul chestionarului ce le-a fost aplicat părinților elevilor de la Școala Generală Măicănești, ce au fost intervievați în cadrul prezentului Studiu de caz :

Identificarea formelor de percepere a manifestării devianței școlare în cadrul familiei

Determinarea frecvenței cu care elevii reclamă familiei diversele conflicte în care au fost implicați în cadrul unității școlare

Identificarea impactului pe care îi are asupra elevului implicarea acestuia în diverse conflicte școlare

Identificarea gradului de încredere cu care elevii își investesc părinții în cazurile în care sunt implicați voit sau involuntar în diverse forme de manifestare ale devianței școlare

Ipotezele cercetării realizate în cadrul prezentei lucrări vizează :

În cazul chestionarului ce le-a fost aplicat elevilor :

Elevii au tendința de a percepe în mod diferit diversele manifestări ale fenomenului devianței școlare, ca și să recunoască diversele acte de natură violentă ce sunt manifestate asupra lor ori sunt exercitate de ei, ceea ce va duce la o mimimizare a procentelor elevilor ce vor admite că într-un fel sau altul au fost implicați în diverse forme prin care s-a manifestat devianța școlară în cadrul unității de învățământ

Elevii vor recunoaște cu mult mai multă ușurință actele de violență minore la care au fost supuși (precum violențele verbale), cumparativ cu diversele umilințe, injurii, țipete, etc

În țara noastră, conflictele de natură etnică, dar și cele de natură religioasă sunt destul de rar semnalate, motiv pentru care se anticipează că numărul elevilor ce vor menționa că se simt criticați din cauza credinței ori a etniei să fie destul de redus

Datorită vârstei, elevii vor avea tendința să susțină că se simt criticați datorită gusturilor, a aparențelor, a vieții personale

Se anticipează un număr crescut al divergențelor cu cadrele didactice ale Școlii Gimnaziale Măicănești, în special din cauza notării și implicit a temelor pentru acasă

În ciuda faptului că se estimează că sunt deseori victime ale amenințărilor diverse, insulte ori injurii, se preconizează că elevii vor recunoaște rareori că sunt agresați verbal, fizic ori hărțuiți

Cu toate că în opinia elevilor violențele psihologice sunt mai des întălnite în cadrul relației elev- elev, comparativ cu relația elev – cadru didactic, se estimează că datorită unor factori de natură psiho-socială, cadru didactic este deseori perceput ca fiind o persoană de temut, mai ales prin prisma ierarhiei, a temei față de o pedeapsă ori a respectului față de vârstă

În cazul chestionarului ce le-a fost aplicat cadrelor didactice de la Școala Gimnazială Măicănești :

Cadrele didactice vor avea tendința de a minimaliza formele de manifestare a fenomenului devianței școlare în cadrul unității de învățământ în care activează, în încercarea de a păstra aparențele și reputația școlii

În ceea ce privește sesizarea unor acte de violență fizică sau psihologică în cadrul unității școlare, se estimează obținerea unui procent destul de redus

Se estimează un procent ridicat în domeniul comportamentului negativ manifestat de unii elevi în cadrul orelor de curs, aspect ce poate determina o deteriorare considerabilă a procesului de educație.

Cu privire la modul în care sunt sprijiniți de managerii unității de învățământ, se estimează prezența unei anumite reticențe în răspunsurile cadrelor didactice

În cadrul întrebărilor dedicate motivelor ce stau la baza apariției diverselor forme de manifestare ale devianței școlare, se estimează că mare parte din cadrele didactice se vor exclude din categoria „posibili factori”, alegând una dintre celelalte variante. Astfel, se estimează un procent destul de redus la variantele „comportament inadecvat al cadrelor didactice” ori „lipsa de comunicare”

Aceeași situație se întrevede și în cazul întrebărilor dedicate măsurilor ce s-ar impune în vederea diminuării formelor de manifestare ale devianței școlare, estimându-se un procent ridicat în cazul variantelor „educația în familie mai strictă” ori „parteneriate cu comunitatea și familiile elevilor”, în detrimentul variantelor „comunicare mai eficientă” ori o altă abordare a conflictelor minore.

În situația chestionarului aplicat părinților elevilor Școlii Generale Măicănești :

Părinții au tendința să perceapă în mod diferit formele de manifestare ale devianței școlare în care sunt implicați elevii-copii, acordând o atenție minoră actelor de violență de intensitate medie reclamate de aceștia

Având în vedere mediul, dar și gradul de pregătire, se estimează ca marea majoritate a părinților nu vor include în categoria formelor de manifestare a devianței școlare actele de violență minore la care sunt supuși elevii-copii

Având în vedere tendința elevilor de a nu recunoaște actele de violență la care sunt supuși / implicați în cadrul mediului școlar, se estimează că procentul părinților care au cunoștință despre aceste aspecte va fi unul destul de redus

Cercetarea realizată asupra elevilor Școlii Gimnaziale Măicănești, prin aplicarea chestionarului (vezi Anexa 1)

La cercetarea realizată în cadrul Studului de caz a prezentei lucrări au luat parte elevii claselor a VII-a și a VIII-a din cadrul Școlii Gimnaziale Măicănești, repartizați astfel :

La întrebarea „Cât de mulțumiți sunteți de Școala Gimnazială Măicănești” răspunsurile elevilor au fost :

La întrebarea „Poți să îți exprimi liber opiniile și părerile, ori de câte ori simți nevoia ?” răspunsurile elevilor au fost :

La întrebarea „Se întâmplă la școală ori în familie să se vorbească pe un ton ridicat ?”, răspunsurile elevilor intervievați au fost conform graficelor de mai jos :

La întrebarea „Când, din diverse motive, sunteți certați, care este tonul folosit ? ” s-au primit următoarele răspunsuri :

La întrebarea „Cât de des îți sunt criticate acțiunile, opțiunile, alegerile, reacțiile ?”, s-au dat următoarele răspunsuri :

La întrebarea „Ai fost vreodată amenințat/ă verbal ori în scris ?” s-au dat următoarele răspunsuri:

La întrebarea „Primiți mesaje deranjante prin intermediul telefonului (apeluri și/sau mesaje) ori al rețelelor de socializare?” s-a răspuns conform graficelor următoare :

La întrebarea „Intenția mea de a comunica cu cei din jur este respinsă fie prin gesturi, fie tranșant ?” elevii au dat următoarele răspunsuri :

La întrebarea „Interacționezi greu cu cei din jurul tău ?” elevii au dat următoarele răspunsuri:

La întrebarea „Simți că prietenii și colegii te evită din diverse motive ?”, răspunsurile elevilor au fost :

La întrebarea „Te simți exclus/ă de la diverse activități, aniversări, distracții, etc ?” s-au primit următoarele răspunsuri :

La întrebarea „Ești bărfit/ă și/sau criticat/ă în mod nejustificat, fără motiv ?”, elevii au dat următoarele răspunsuri :

La întrebarea „Ai fost victima unor umilințe din partea prietenilor și/sau a colegilor ?” elevii au răspuns :

La întrebarea „Se întâmplă să fii ținta batjocurei colegilor/prietenilor datorită felului în care arăți/te îmbraci?” elevii celor două clase au dat următoarele răspunsuri :

La întrebarea „Crezi că ești supus/ă unor presiuni/intimidări din partea colegilor/amicilor din cauza invidiei ?” s-au primit următoarele răspunsuri :

La întrebarea „Colegii, amicii ori prietenii obișnuiesc să îți pună porecle?” s-au primit următoarele răspunsuri :

La întrebarea „Îți sunt criticate/contestate părerile/deciziile/opțiunile ?” elevii celor două clase au dat următoarele răspunsuri :

La întrebarea „S-a întâmplat ca cineva din anturajul tău să îți adreseze diverse gesturi ori remarci cu tentă sexuală ?” au fost primite răspunsurile următoare :

La întrebarea „Se întâmplă să fii apostrofat/ă la orele de curs, în ciuda faptului că ești atent la explicațiile cadrului didactic ?” s-au primit următoarele răspunsuri :

La întrebarea „S-a întâmplat să fii amenințat/ă fizic și/sau verbal ?” răspunsurile au fost :

La întrebarea „S-a încercat intimidarea ta, prin diverse agresiuni fizice minore? ” au fost primite următoarele răspunsuri :

La întrebarea „Îți sunt adresate diverse cuvinte/expresii insultătoare ce îți diminuează încrederea de sine ?” elevii au dat următoarele răspunsuri :

La întrebarea „Ai fost amenințat/ă cu scăderea notelor sau cu vreo pedeapsă disciplinară?” elevii au răspuns :

La întrebarea „Se întâmplă să fii pedepsit(ă)/tras(ă) la răspundere pentru faptele altora ?” s-au înregistrat următoarele răspunsuri :

La întrebarea „Se întâmplă să fii pedepsit/ă fără nici un motiv ?” răspunsurile date de elevi au fost :

La întrebarea „Care crezi că este cea mai frecventă formă de manifestare a devianței școlare?” elevii au răspuns :

Elevii supuși cercetării reliefate în cadrul prezentului Studiu de caz au apreciat că „În domeniul violenței psihologice, cea mai des întâlnită formă de manifestare este”:

La întrebarea „Care este cea mai mare teamă a ta când te afli la școală ?” au fost înregistrate următoarele răspunsuri :

La întrebarea „Când sesizezi o situație conflictuală în cadrul școlii, cui vrei să ceri ajutorul ?” au fost înregistrate următoarele răspunsuri :

Cercetarea realizată asupra cadrelor didactice ale Școlii Gimnaziale Măicănești, prin aplicarea chestionarului (vezi Anexa 2)

La cercetarea realizată în cadrul Studului de caz a prezentei lucrări au luat parte cadrele didactice ce activează în cadrul Școlii Gimnaziale Măicănești, respectiv :

În ceea ce privește vârsta cadrelor didactice intervievate în cadrul cercetării realizate șa Scoala Generală Măicănești, repartizarea este următoarea :

La întrebarea „Ați avut probleme în desfășurarea orelor de curs din cauza comportamentului unor elevi ?” s-au primit următoarele răspunsuri :

La întrebarea „Ați fost supus/ă unor acuzații nefondate în cadrul unității școlare ?” au fost înregistrate următoarele răspunsuri:

La întrebarea „S-a întâmplat să fiți victima unor intimidări în cadrul unității școlare ?” cadrele didactice au dat următoarele răspunsuri :

În situația apariției unor tensiuni ori a unor stări conflictuale, cadrele didactice au perceput sprijinul conducerii unității școlare după cum urmează :

La întrebarea „Ce faceți în cazul în care sesizați acte de indisciplină în rândul elevilor?”, cadrele didactice au răspuns după cum se reflectă în următoarele grafice :

La întrebarea „Ați sesizat forme de manifestare ale devianței școlare la elevii dumneavoastră ?” cadrele didactice din cadrul Școlii Generale Măicănești au răspuns după cum urmează :

La întrebarea „Sub ce formă se manifestă devianța școlară cel mai frecvent ?” au fost înregistrate următoarele răspunsuri :

La întrebarea „Cui cereți ajutorul în situația în care sesizați forme de manifestare ale devianței școlare la elevii dumneavoastră ?” au fost primite răspunsurile :

La întrebarea „Care credeți că sunt motivele formelor de devianță școlară manifestate la elevi ?” cadrele didactice au dat următoarele răspunsuri :

La întrebarea „Ce măsuri credeți că s-ar impune pentru diminuarea formelor de manifestare a devianței școlare ?” cadrele didactice au dat următoarele răspunsuri :

Cercetarea realizată asupra părinților elevilor care studiază în cadrul Școlii Generale Măicănești (vezi Anexa 3)

În cadrul cercetării realizate la Școala Generală Măicănești privind prevenirea fenomenului devianței școlare în rândul elevilor, s-au intervievat și o parte dintre părinții elevilor supuși cercetării, respectiv elevii din clasele a VII-a și a VIII-a, respectiv :

La întrebarea „În discuțiile pe care le purtați uzual cu copiii dumneavoastră, obișnuiți să ridicați tonul ?”, răspunsurile înregistrate au fost :

Despre „Atmosfera din cadrul familiei”, părinții au relatat că aceasta este conform graficului:

Referitor la atenția pe care le-o acordă copiilor, în cadrul familiei, părinții intervievați au precizat :

La întrebarea „Obișnuiți să vă urmăriți cu atenție copilul, respectiv reacțiile și atitudinile acestuia ?” au fost înregistrate următoarele răspunsuri :

La întrebarea „Considerați că aveți capacitatea și abilitatea de a remarca anumite devieri în comportamentul copilului dumneavoastră ?” părinții au răspuns:

La întrebarea „Cât de des sunteți interesat de situația școlară a copilului dumneavoastră?” au fost înregistrate următoarele răspunsuri :

La ipoteza ajutorului solicitat de copil în cazul unei situații conflictuale, s-au primit răspunsurile :

La întrebarea „Sesizați urmele unui abuz la care este supus copilul dumneavoastră ?” părinții elevilor din clasele a VII-a și a VIII-a a Școlii Generale Măicănești au oferit următoarele răspunsuri :

La întrebarea „Care credeți că sunt cele mai frecvente forme de manifestare ale fenomenului devianței școlare ?”, s-au înregistrat următoarele răspunsuri :

La întrebarea „Considerați că elevul-copilul dumneavoastră este predispus unui comportament deviant ?” părinții elevilor au răspuns :

Analiza și interpretarea rezultatelor

Așa cum a reieșit pe parcursul acestei cercetări, procesul de învățământ derulat în cadrul Școlii Generale Măicănești se desfășoară în limitele caracteristice învățământului contemporan, fiind sesizate diverse manifestări ale fenomenului devianței școlare, manifestări ce sunt percepute în mod diferit, atât de către elevi, cât și de cadrele didactice și implicit părinții elevilor.

În urma cercetării realizate în rândul elevilor claselor a VII-a și a VIII-a din cadrul Școlii Generale Măicănești, a reieșit faptul că gradul de satisfacție față de instituția de învățământ este mai ridicat în cazul elevilor de clasa a VII-a, comparativ cu cel din anul superior, elevele fiind cele care au sesizat că se pot face diverse modificări în vederea îmbunărățirii activității derulate în cadrul unității școlare.

În cadrul unității de învățământ, elevii au în marea majoritatea cazurilor posibilitatea să se exprime liber, ori de câte ori simt acest lucru, existând și cazuri în care consideră că le este îngrădită exprimarea (mai ales elevele din clasa a VII-a și elevii din clasa a VIII-a).

În ceea ce privește comunicarea în care sunt implicații elevii Școlii Generală Măicănești, atât la nivelul unității școlare, cât și în cadrul familiei, elevii și elevele recunosc că deseori aceasta implică un ton ridicat, cele mai multe situații fiind sesizate în cazul elevilor. O situație interesantă referitor la acest aspect poate fi constatată în cazul elevelor din clasa a VIII-a, unde numărul elevelor ce au sesizat în comunicare folosirea unui ton ridicat, este de șase ori mai redus decât cel al elevelor care au declarat că nu au sesizat un ton ridicat în timpul conversațiilor niciodată.

În situația în care, din diverse motive, elevii și elevele sunt certați de părinți sau de cadre didactice, marea majoritate a acestora reclamă tonul exagerat cu care se comunică cu ei, cei mai afectați fiind elevii din clasa a VII-a (50%).

La polul opus se află elevii din ambele clase care au declarat că în marea majoritate a situațiilor de acest gen (respectiv când sunt certați pentru diverse motive); tonul folosit de interlocutor este unul moderat.

Tot elevii, din ambele clase (a VII-a și a VIII-a) recunosc faptul că deseori acțiunile, atitudinile și faptele lor le sunt criticate atât în mediul școlar, cât și în mediul familial, la polul opus situându-se elevele, care au precizat (într-un raport aproximativ egal) că acțiunile, faptele și atitudinile lor le sunt uneori criticate, respectiv niciodată.

În domeniul amenințărilor verbale la care au fost supuși în mediul școlar și/sau în mediul familial, elevii și elevele claselor a VII-a și a VIII-a din cadrul Școlii Generale Măicănești recunosc că au avut parte și de astfel de situații, cei mai implicați fiind elevii.

De asemenea, mesajele deranjante, primite prin intermediul telefoanelor mobile sau pe principalele rețele de socializare, par să îi afecteze destul de mult pe elevi, chiar dacă marea majoritate a acestora recunosc că astfel de incidente nu se semnalează în mod permanent, ci numai „uneori”.

Atât elevii și elevele din clasa a VII-a a Școlii Generale Măicănești, cât și cei din clasa a VIII-a se declară nemulțumiți de modul în care reușesc să comunice cu cei din jur (cadre didactice, părinți), de cele mai multe ori intențiile acestora fiind respinse tranșant de către interlocutori.

Cele mai mari probleme par să fie sesizate în cazul elevelor din ambele clase, acestea declarând că deseori întâmpină serioase probleme când intenționează să comunice cu cei din jur.

Nici la capitolul interacțiune cu persoanele din jur, elevii și elevele supuse prezentei cercetări nu stau foarte bine, cei mai mulți dintre aceștia precizând în cadrul intervievării că deseori li se întâmplă să interacționeze cu destul de multă dificultate.

De asemenea, marea majoritate a elevilor se simt excluși din rândul cercurilor de prieteni/amici, motivele fiind diverse, cei mai afectați părând a fi elevii din clasa a VIII-a a Școlii Generale Măicănești. Acești elevi s-au declarat nemulțumiți și de faptul că nu sunt invitați la diverse activități extra-școlare, la aniversări și onomastici, ceea ce le crează un fenomen de frustrare.

Atât elevii, cât și elevele din cele două clase ce au făcut obiectul prezentei cercetări au precizat că deseori sunt victimele bârfelor neîntemeiate răspândite la adresa lor de colegi/prieteni/amici/vecini/cunoștințe, cele mai afectate fiind elevele din clasa a VIII-a a Școlii Generale Măicănești.

De asemenea, sondajul aplicat elevilor a reliefat faptul că aceștia sunt deseori victime ale unor umilințe din partea colegilor ori a prietenilor, fetele din clasa VIII-a fiind și de această dată cele mai defavorizate.

În cadrul Școlii Generale Măicănești sunt reclamate și gesturile de intimidare, ca și presiunile, motivul principal al acestora fiind invidia. Dacă elevele din clasa a VII-a au precizat că sunt în permanență supuse unor gesturi de intimidare diverse, același aspect a fost susținut și de către colegele lor din anul următor, dar într-un procent mai redus. În ceea ce îi privește pe elevi, și aceștia s-au declarat supuși presiunilor și gesturilor de intimidare, cei mai afectați fiind cei din clasa a VIII-a, care se consideră „deseori” aflați în această situație (30%).

Atât elevele din clasa a VII-a, cât și cele ce urmează cursurile clasei a VIII-a au reclamat faptul că „deseori” (40 %) le sunt criticate deciziile, părerile și opțiuile în cadrul mediului școlar, elevii recunoscând și ei acest aspect, dar într-un procent mai redus.

O mare problemă pentru elevii Școlii Generale Măicănești este reprezentată de apostrofările neîntemeiate de care au parte în timpul orelor de curs, cele mai afectate fiind elevele clasei a VII-a, dar și elevii din clasa a VIII-a.

Întrebați despre potențiale amenințări fizice și/sau verbale la care au fost supuși pe perioada orelor de curs și în pauze, elevii claselor a VII-a au fost mai des împlicați în astfel de incidente, procentul elevelor supuse amenințărilor fizice sau/și verbale fiind sensibil egal.

Atât elevele claselor a VII-a și a VIII-a, cât și colegii lor de clasă au recunoscut că deseori simt că își pierd încrederea în sine în momentul în care colegii, prietenii, etc le adresează diverse expresii ori cuvinte de natură insultătoare, cei mai afectați fiind elevii.

Ca și în restul instituțiilor de învățământ preuniversitar, elevii și elevele din cele două clase supuse prezentei cercetări au fost amenințati de cadrele didactice cu diminuarea notelor ori cu diverse alte pedepse de natură disciplinară, cele mai multe incidente fiind reclamate, în ordine, de elevii clasei a VIII-a, elevii clasei a VII-a, elevele clasei a VII-a și elevele din clasa a VIII-a.

De asemenea, elevii din clasa a VII-a a Școlii Generale Măicănești declară că deseori sunt pedepsiți sau/și trași la răspundere de către conducerea școlii sau unele cadre didactice pentru faptele altor colegi, ceea ce le atrage un sentiment de frustrare și nevoia de a reacționa. Și colegii din anul mai mare au parte de experiențe asemănătoare în cadrul instituției școlare, aceștia declarând că se întămplă deseori să le fie imputate fapte ce nu le aparțin.

Și la capitolul pedepselor nemotivate ce le sunt aplicate, elevii claselor a VII-a se situează pe primul loc, locul secund fiind ocupat de către elevele clasei a VIII-a.

În ceea ce privesc formele de manifestare ale devianței școlare în cadrul Școlii Gimnaziale Măicănești, violența fizică ocupă primul loc în opțiunile elevilor din clasa a VII-a, la egalitat cu violența psihologică, vandalismul și absenteismul. Pentru elevii din clasa a VIII-a, în topul formelor de manifestarea devianței școlare în cadrul unității școlare se află violența psihologică și vandalismul, violența fizică poziționându-se pe locul secund.

Elevele din ambele clase au poziționat în topul formelor de manifestare ale fenomenului devianței școlare absenteismul, locul secund fiind ocupat de vandalism și violență psihologică (clasa a VII-a), respectiv de violența psihologică (clasa VIII-a).

În cadrul cercetării realizate, elevii clasei a VII-a au poziționat violența psihologică elev-cadru didactic pe primul loc, locurile următoare fiind ocupate, în ordine de violența psihologică elev-elev, violența psihologică elev-părinte, respectiv violența psihologică elev-părinții altui elev.

Pentru elevii clasei a VIII-a din cadrul instituției școlare supuse cercetării realizate în cadrul prezentului Studiu de caz, în topul formelor de manifestare ale devianței școlare se situează, la egalitate, violența psihologică elev-elev și violența psihologică elev- părinte, locurile următoare fiind ocupate de violența psihologică elev- cadru didactic, respectiv violența psihologică elev-părinții altui elev.

Elevele clasei a VII-a au poziționat pe primul loc violența psihologică elev-părinții altui elev, locul secund fiind ocupat, la egalitate, de violența psihologică elev-cadru didactic, respectiv violența psihologică elev-părinte. Violența psihologică elev-elev ocupă abia locul trei în răspunsurile elevelor din clasa a VII-a, același loc fiind conferit și de către elevele clasei a VIII-a. În topul opțiunilor acestor eleve se situează violența psihologică elev-părinte, locul al doilea fiind ocupat de violența psihologică elev-cadru didactic.

Cercetarea realizată a reliefat faptul că, aflându-se în cadrul instituției școlare, elevii din clasa a VII-a se tem în egală măsură de un cadru didactic, un coleg, ca și de notele pe care le vor obține, colegii din clasa a VIII-a poziționând în top teama de notele obținute sau de teme și ulterior teama de un profesor, respectiv teama față de un coleg.

Elevele din clasa a VII-a a instituției școlare Măicănești se tem cel mai mult de notele pe care le obțin și/sau de teme, pe locul al doilea situându-se teama de un coleg și ulterior teama de un cadru didactic.

Cea mai mare temere a elevelor din clasa a VIII-a este cea legată de teme/note obținute (40%), locul secund fiind ocupat la egalitate de teama de profesori și teama de un coleg. Demn de menționat este faptul că atât elevele din clasa a VII-a, cât și cele din clasa a VIII-a au apreciat în același grad teama față de părinții unui coleg de școală.

În cazul sesizării unei situații conflictuale în cadrul instituției școlare, elevii din clasa a VII-a ar solicita ajutorul unui cadru didactic ori pe cel al dirigentelui, următoarea opțiune fiind aceea de a se descurca singuri, fără a cere ajutorul nimănui. Un procent destul de redus ar solicita ajutorul părinților sau pe al unui coleg/prieten, restul procentelor fiind dedicate ajutorului solicitat consilierului școlar, respectiv conducerii școlii.

Elevii clasei a VIII-a optează pentru ajutorul solicitat unui coleg, prieten în situația unui conflict, pe locul secund aflându-se, la egalitate, ajutorul solicitat unui cadru didactic/diriginte, ajutorul părinților și ajutorul consilierului școlar. Acești elevi preferă în mod egal să nu solicite ajutorul nimănui, ca și să solicite ajutorul conducerii instituției școlare.

În ceea ce le privește pe elevele din clasa a VII-a, acestea preferă, în situația depistării unor situații conflictuale, să solicite ajutorul unui profesor sau dirigintelui, locul al doilea fiind ocupat de ajutorul cerut părinților. Ultima poziție în acest top este ocupată, la egalitate, de ajutorul solicitat unui prieten / coleg, dar și declarației că nu va solicita ajutorul nimănui.

Elevele din clasa a VIII-a a instituției școlare vor solicita, în cazul unei situații conflictuale în școală, ajutorul unui coleg sau a unui prieten, umătoarea opțiune fiind ajutorul cerut părinților.

Pe locul al treilea s-a poziționat ajutorul solicitat unui cadru didactic, respectiv dirigintelui, cea de-a patra poziție fiind ocupată de opțiunea „nu solicit ajutorul”. Demn de semnalat în cazul elevelor clasei a VIII-a este faptul că acestea pun pe ultimul loc atât ajutorul solicitat conducerii școlii, cât și ajutorul solicitat consilierului școlar.

În condițiile degradării continue a procesului de educație, pe fondul diverselor probleme ce au fost sesizate de-a lungul anilor între principalii responsabili din minister și masa cadrelor didactice, ca și a modificărilor diverse ce au survenit în cadrul Legii Educației, desfășurarea orelor de curs în cadrul unei unități școlare se poate derula, în anumite împrejurări și situații și în situații improprii, cu efecte ce se vor reflecta pe termen lung, în special în cadrul educației elevilor.

În ceea ce privește modul de derulare al orelor de curs în cadrul Școlii Generale Măicănești, cadrele didactice supuse cercetării au recunoscut că uneori comportamentul elevilor la clasă intervine în cadrul procesului de învățământ, cele mai mult afectate fiind orele de curs desfășurate de cadrele didactice de sex feminin.

În ciuda faptului că aproape jumătate din numărul cadrelor didactice de sex feminin, supuse cercetării, au declarat că foarte rar li se întâmplă o tulburare a procesului de învățământ la cursuri din cauza comportamentelor manifestate de unii elevi, procentul cadrelor didactice care au recunoscut că această situație se întâmplă destul de frecvent este destul de ridicat (aproape 20 %) ceea ce ne induce ideea că răspunsurile cadrelor didactice de sex feminin au fost parțial „cosmetizate”.

Ca în marea majoritate a instituțiilor școlare de stat din țara noastră, și în cazul Școlii Generale Măicănești se semnalează cazuri de acuzații la adresa cadrelor didactice, multe dintre acestea fiind nefondate, după cum a reieșit din cercetarea inclusă în cadrul prezentului Studiu de caz.

Conform răspunsurilor primite de la repondenți, cele mai multe cazuri de acuzații (ce ulterior s-au dovedit a fi nefondate) s-au semnalat la adresa cadrelor didactice de sex feminin, acestea deținând de altfel și un procent majoritar în cadrul comunității cadrelor didactice din unitatea școlară supusă cercetării.

De asemenea, în centrul acțiunilor de intimidare la adresa cadrelor didactice se află, după cum reiese din răspunsurile date de repondenți, tot cadrele didactice de sex feminin, aproape 90% dintre acestea afirmând că au fost victimele unor intimidări (realizate de către conducerea școlii, de alte cadre didactice, de către părinții elevilor și chiar de către elevi).

Raportat la sex, în cazul cadrelor didactice de sex masculin se remarcă că numărul repondenților ce au declarat că au fost deseori victimele unor intimidări este dublu comparativ cu cel al cadrelor didactice care au precizat că au fost intimidate foarte rar, uneori sau niciodată.

În cazul în care în cadrul instituției școlare, respectiv Școala Generală Măicănești, se semnalează diverse probleme ce pot fi generate de devianța școlară, cadrele didactice au primit in partea conducerii școlii un sprijin relativ, cadrele didactice de sex feminin reclamând în cadrul cercetării și situații în care nu s-a dorit implicare în aplanarea conflictelor/situațiilor tensionate.

După cum se poate remarca din răspunsurile cadrelor didactice, conducerea școlii preferă să medieze situația (cel mal adesea în cazul situațiilor în care sunt implicate cadrele didactice de sex feminin), dar și să le lase cadrelor didactice (de ambele sexe) libertatea de a acțioa așa cum consideră de cuviință, având în vedere starea de fapt și contextul.

Ca în orice unitate școlară din România, și în cadrul Școlii Generale Măicănești se semnalează frecvent diverse acte de indisciplină din partea elevilor, comportamentul acestora putând fi influențat și de mediul de proveniență, dar și de nivelul studiilor consemnate la părinți. În situația constatării unor astfel de acte, cele mai multe cadre didactice (de ambele sexe) preferă să informeze conducerea școlii cu privire la acestea, procentul cadrelor didactice care preferă să ia măsuri imediate sau să le acorde elevilor diverse avertismente fiind destul de redus.

În ceea ce privește înștiințarea părinților cu privire la actele de indisciplină săvârșite de copii-elevi în cadrul instituției școlare, cadrele didactice de sex masculin preferă această opțiune (aproape 50%), în vreme ce procentul cadrelor didactice de sex fenimin este mai redus (sub 20%).

În vreme ce cadrele didactice de sex masculin din cadrul Școlii Generale Măicănești au declarat că nu optează doar pentu a constata actele de indisciplină, fără a interveni, cadrele didactice de sex feminin au recunoscut în cadrul cercetării că preferă să nu intervină în nici un fel (15 %).

În urma cercetării realizate la Școala Generală Măicănești s-a stabilit faptul că atât cadrele didactice de sex feminin, cât și cadrele didactice de sex masculin au identificat, pe parcursul realizării procesului de educație, diverse forme de manifestare ale fenomenului devianței școlare, numărul sesizărilor fiind cu mult mai mare în cazul cadrelor didactice de sex feminin.

În ceea ce privește formele de manifestare ale fenomenului devianței școlare în cadrul Școlii Generale Măicănești, părerile cadrelor didactice sunt împărțite. Astfel, dacă în situația cadrelor didactice de sex masculin se apreciază că cea mai întâlnită formă de manifestare a devianței școlare în cadrul elevilor din clasele a VII-a și a VIII-a este violența fizică, cadrele didactice de sex feminin au pus în topul formelor de manifestarea devianței școlare violența verbală.

Violența psihologică se situează și ea în topul formelor de manifestarea devianței școlare, atât în opinia cadrelor didactice de sex masculin, cât și în cea a cadrelor didactice de sex feminim. Pe lângă cele trei forme deja menționate, cadrele didactice din cadrul Școlii Generale Măicănești au mai menționat la lista formelor de manifestare a devianței școlare și absenteismul, dar și abandonul școlar (cadrele didactice de sex feminin).

În situația în care sesizează diverse forme de manifestare ale devianței școlare în cadrul elevilor claselor a VII-a și a VIII-a din Școala Generală Măicănești, cadrele didactice preferă să ceară ajutorul conducerii unității școlare, ca și pe cel al dirigintelui.

Numai cadrele didactice de sex feminin au apreciat că ar solicita ajutorul consilierului școlar (mai puțin de 10% din numărul repondenților), cadrele didactice de sex masculin optând pentru, pe lângă variantele deja enumerate, gestionarea situației pe cont propriu.

În ceea ce privește solicitarea ajutorului din partea instituțiilor specializate în protecția copilului, în situația identificării unor forme de manifestarea devianței școlare la elevii unității școlare, cadrele didactice de sex masculin nu au luat în calcul această opțiune, procentul cadrelor didactice de sex feminin ce au optat pentru această variantă fiind destul de redus (sub 5%).

Referitor la motivele ce stau la baza manifestării diverselor forme ale fenomenului devianței școlare în cadrul Școlii Generale Măicănești, în opinia cadrelor didactice de sex masculin cele mai des sesizate sunt educația pe care elevii o primesc în familie, ca și comportamentul neadecvat al elevilor (peste 40%).

Pe lângă acestea, cadrele didactice de sex masculin consideră că un alt motiv este reprezentat de lipsa unor sancțiuni prompte și adecvate, fiind excluse din start varianta unui comportament neadecvat din partea cadrelor didactice, ca și pe cea a slabei pregătiri a acestora.

La polul opus s-au poziționat cadrele didactice de sex feminin care au apreciat că principalul motiv ce stă la baza manifestării diverselor forme ale devianței școlare îi constituie comportamentul neadecvat al elevilor, pe locul al doilea poziționându-se educația pe care elevii o primesc în cadrul familiei.

De asemenea, și lipsa unor sancțiuni prompte și adecvate se numără printre opțiunile luate în calcul de către cadrele didactice de sex feminin, acestea poziționând dezinteresul elevilor, ca și comportamentul neadecvat al profesorilor la același nivel (aproape 10% din numărul repondenților).

În plus, cadrele didactice de sex feminin apreciază că printre motivele anterior enumerate poate fi încadrată și slaba pregătire a cadrelor didactice, procentul fiind unul destul de redus (sub 5 %).

În ceea ce privește măsurile ce ar trebui luate în vederea diminuării formelor de manifestarea devianței școlare, în topul acestora s-a poziționat educația pe care elevul o primește în cadrul familiei, ambele categorii de cadre didactice intervievate având aceeași opinie.

Respectarea cu strictețe a regulamentelor școlare a fost cea de-a doua variantă apreciată de cadrele didactice de sex masculin, în vreme ce cadrele didactice de sex feminin au poziționat-o pe locul al treilea, locul secund fiind conferit îmbunătățirii comunicării cu elevii.

De asemenea, cadrele didactice de sex feminin ce activează în cadrul Școlii Generale Măicănești apreciază că fenomenul devianței școlare poate fi diminuat și prin diverse activități de tip extra-școlar, ca și prin creșterea nivelului de trai al familiilor din care provin elevii.

Demn de semnalat este faptul că mara majoritate a cadrelor didactice supuse acestei cercetări au avut tendința de a minimaliza formele prin care se manifestă fenomenul devianței școlare în cadrul instituției de învățământ, în acest fel încercînd să păstreze aparențele legate de mediul educațional, dar și să mențină ridicat prestigiul școlii.

Așa cum deja s-a estimat, și procentul dedicat violențelor fizice, recunoscut de către cadrele didactice a fost unul destul de mic, marea majoritate a acestora apreciind că cea mai frecventă formă de manifestare a devianței școlare este cea a violenței psihologice.

De asemenea, s-a remarcat un procent ridicat dedicat comportamentelor inadecvate ale elevilor la orele de curs ori în pauze, acestea resfrângându-se nu doar asupra notării elevilor, ci și a procesului de educație.

În domeniul dedicat motivelor care pot sta la baza semnalării diverselor forme de manifestare ale fenomenului devianței școlare, s-a remarcat preponderența pentru opțiunea unei educații deficitare a elevilor din familie, ca și cea dedicată respectării cu strictețe a regulamentelor școlare.

În ceea ce privește partea de cercetare dedicată părinților elevilor din clasele a VII-a și a VIII-a ale Școlii Generale Măicănești, s-a remarcat o exagerare a răspunsurilor oferite la chestionarul aplicat, aspect prognosticat având în vedere gradul educaței, coroborat cu nivelul de trai.

Marea majoritate a părinților de sex feminin au declarat că ridică tonul la copii în cadrul mediului familial numai atunci când este cazul, 15 % susținând că nu fac acest lucru niciodată. Nici tații elevilor nu au oferit răspunsuri pertinente la această primă întrebare, 20% dintre ei susținând că nu ridică niciodată tonul în cadrul discuțiilor purtate cu elevii, în vreme ce numărul celor care au recunoscut că deseori folosesc un ton ridicat a fost de doar 10%.

În ceea ce privește atmosfera din cadrul familiei, marea majoritate a părinților de ambele sexe au declarat că aceasta este una relaxată, procentul depășind în ambele cazuri valorea de 75%. Un singur părinte din cei 30 supuși cercetării a recunoscut că atmosfera din familia sa este una tensionată, în vreme ce în cazul mamelor numărul acestora s-a dublat, respectiv au fost primite numai două răspunsuri la prima variantă de răspuns oferită.

Și în ceea ce privește atenția pe care le-o oferă copiilor în cadrul familiei, răspunsurile părinților par exagerate, marea majoritate a acestora declarând că fac acest lucru „întotdeauna”- bărbați – 45 %, femei – 46%. Și la această situație, un singur tată a recunoscut că îi acordă copilului său destul de rar atenția pe care acesta o merită, două mame alegând și ele ultima variantă oferită în cadrul chestionarului.

În ceea ce privește atenția pe care o acordă reacțiilor și atitudinilor copiilor, tații au declarat cu prioritate că fac acest lucru „întotdeauna” (33%), mamele poziționând în topul răspunsurilor varianta „deseori” (35%). Mai mult de 10 % din numărul taților supuși cercetării au recunoscut că își urmăresc copilul doar atunci când au timp, procentul fiind sensibil egal și în cazul mamelor intervievate.

În ceea ce privește capacitatea, respectiv abilitatea părinților de a identifica anumite devieri ale comportamentului copiilor, răspunsurile oferite au fost pe măsura așteptărilor, atât tații, cât și mamele alegând în majoritatea cazurilor varianta de răspuns „da” (tați – 38 %, mame – 48 %). În cazul acestei întrebări, în procent de peste 10%, părinții elevilor, de ambele sexe, au preferat să nu ofere un răspuns.

Atât tații, cât și mamele au declarat că sunt întotdeauna interesați de situația școlară a copilului, opțiunea poziționându-se în topul preferințelor părinților. Varianta de răspuns „destul de rar” a fost aleasă de 10% dintre tații intervievați, în cazul mamelor procentul fiind redus la jumătate, respectiv de numai 5%.

În situația în care copiii le-ar fi implicați într-o situație conflictuală, marea majoritate a părinților de ambele sexe au declarat că aceștia le-ar solicita ajutorul (tați – 68 %, mame – 62 %), în vreme ce doar doi tați și o singură mamă au precizat că respectivii copii ar cere ajutorul școlii.

Având în vedere răspunsurile oferite la întrebarea chestionarului, marea majoritate a părinților elevilor consideră că știu să identifice urmele unui abuz, în situația în care acesta s-ar produce, un procent infim dintre aceștia (3% în cazul taților și 2% în cel al mamelor) recunoscând că nu cred că vor reuși să facă această identificare.

Demn de semnalat în cazul acestei întrebări este numărul mare al persoanelor ce nu au dorit să răspundă acestei întrebări, respectiv 25% dintre tați și 20% dintre mame).

În domeniul formelor de manifestare a fenomenului devianței școlare, absenteismul s-a aflat în topul răspunsurilor oferite de ambele categorii de părinți (tați – 70 %, mame – 60 %), violența psihologică și abandonul școlar fiind poziționate pe ultimele locuri.

Părinții elevilor claselor a VII-a și a VIII-a din cadrul Școlii Generale Măicănești nu cred că elevii-copii sunt predispuși unor comportamente deviante (tați – 42 %, mame – 54 %), un procent destul de important din rândul acestora preferând, de asemenea, să nu ofere răspunsuri la această întrebare (25% tați, 10% mame).

CONCLUZII

Datele statistice, precum și studiile realizate în domeniu în ultima perioadă , reliefează faptul că, în ciuda măsurilor anunțate de diversele autorități cu responsabilități în domeniu, fenomenul devianței școlare continuă să ia amploare, influențând un număr tot mai ridicat de elevi și aducând serioase prejudicii procesului de educație.

Cele mai grave forme de manifestare a devianței școlare se reflectă în cadrul violenței fizică, dar și a violenței psihologice, acestea generând un mediu destul de ostil principalelor scopuri ce sunt urmărite în cadrul procesului educației și creând deseori în rândul comunităților de elevi un climat de insecuritate, ce se dovedește a fi total ineficient procesului educațional.

În ciuda eforturile ce se depun, elevii continuă să fie tot mai influențați de violență și de formele de manifestare ale acesteia, deseori ei percepându-le ca pe forme de manifestare normale în cadrul societății moderne. Nu de puține ori aceste manifestări deviante sesizate la nivelul unității de învățământ sunt percepute drept forme de divertisment, insultele, injuriile, dar și țipetele devenind uzuale în rândul tinerilor de vârsta școlară, atât în cadrul unității de învățământ, cât și în afara acestuia.

În ciuda faptului că devianța școlară se manifestă din ce în ce mai violent în cadrul unităților de învățământ din România, se remarcă creșterea reticenței manifestate în rîndul factorilor ce sunt responsabili în domeniu, cu efecte negative incomensurabile pe termen lung.

Asemene cazurilor de violență domestică, și în situația formelor de manifestare ale devianței școlare procentele reale existente în acest moment sunt cu mult mai mari decât cele reliefate în cadrul datelor statistice date publicității, mass-media prezentând constant diverse exemple ce vin să demonstreze acest aspect.

Învățământul românesc al anului 2016 este, din păcate, caracterizat de diversele acte de violență fizică, violență verbală, absenteism, abandon, etc, ce se remarcă atât în cadrul comunităților de elevi, cât și în rîndul cadrelor didactice., deseori sesizându-se și implicarea părinților ori a altor persoane ce nu fac parte din cadrul unei unități de învățământ.

Cele mai multe cazuri ale devianței școlare înregistrate în cadrul unităților de învățământ se datorează în principal insatisfacțiilor elevilor, ce au la bază dezinteresul față de materiile studiate în timpul orelor, de conținutul acestora, de unele materiale didactice, dar și de resursele umane. Marea majorittate a elevilor se declară nemulțumiți de școlile în care învață, motivele fiind diverse.

Studiul de caz al prezentei lucrări a reușit să evidențieze faptul că elevii sunt deseori deranjați de modul în care sunt percepuți de către cadrele didactice, dar și de părinți, una dintre principalele probleme sesizate fiind comunicarea și implicit toate aspectele sesizate în cadrul acesteia (țipetele nejustificate, răspunsurile pe ton mai ridicat, respingerea dorinței de comunicare, limbajul de tip non-verbal folosit, tendințele de izolare, etc).

Fenomenul devianției școlare, ce a fost remarcat din ce în ce mai frecvent în ultimii ani, la tot mai multe instituții de învățământ, tinde să se amplifice în condițiile neimplicării tuturor factorilor cu rol de decizie în educație.

Prin creșterea nivelului prevenției, ce include diversele măsuri ce pot fi luate de către autoritățile școlare, dar și cele de la nivel guvernamental, pot fi diminuate considerabil diversele disfuncționalități sesizate în cadrul sistemului de educație, în paralel cu creșterea eficienței procesului de învățământ, ca și a gradului de adaptabilitate al educației școlare românești la numeroasele mutații constatate la nivelul de ansamblu al societății contemporane.

Fenomentul devianței școlare poate fi diminuat atât prin măsurile de reformarea învățământului românesc, în raport cu cerințele învățământului modern, cât și prin diverele acțiuni întreprinse de către fiecare instituție de învățământ în parte.

Astfel, se impune realizarea unui sistem educațional de tip flexibil, în cadrul căruia le sunt oferite tuturor elevilor diverse oportunități de educație, special adaptate nevoilor acestora, apartenenței etnice, statutului economic și/sau social, etc.

Pe lângă elaborarea unor măsuri menite să genereze o accelerare a procesului de descentralizare la nivelul învățământului românesc, se impune și dezvoltarea unui învățământ de tip alternativ, special dedicat elevilor ce prezintă diverse forme de manifestare a devianței școlare, ca și o reformă curriculară, învățământul urmând să fie dedicat atât disciplinelor de studiu, cât și necesităților elevilor.

O importanță deosebită trebuie să fie acordată și măsurilor de natură administrativă menite să genereze motivarea cadrelor didactice, ca și creșterea edicienței procesului educației, atât prin diminuarea normei didactice, cât și prin reducerea numărului elevilor dintr-o clasă și implicit înființarea, în cadrul fiecărei instituții școlare, a posturilor dedicate consilierilor școlari.

Nu în ultimul rând se impune conceperea și implementarea unor programe vizând reinserția școlară, socială, dar și profesională a elevilor ce prezintă caracteristicile specifice fenomenului devianței școlare, programele derulate până în acest moment de organismele guvernamentale (vizând prevenirea abandonului școlar sau conștientizarea importanței procesului educației) dovedindu-se a fi ineficiente.

La nivel de instituție școlară, strategiile privind prevenirea devianței școlare pot fi diverse și deosebit de eficiente, în condițiile implementării corecte și constante, cu implicarea directă nu doar a managementului instituției, ci și a cadrelor didactice și implicit a părinților elevilor.

Astfel, la nivelul fiecărei instituții de învățământ preuniversitar se impun diverse măsuri ce pot să modifice actualul mediul școlar într-un mediu plăcut elevilor, adecvat procesului de învățământ modern și adoptat diverselor necesități ale elevilor, implicând o organizare eficientă a claselor, o anume flexibilitate a orarului școlar, o stabilire strictă a sancțiunilor, ca și o remodelare a conținuturilor educaționale.

De asemenea, se impnne și generalizarea, la nivel de instituție școlată, a unor instrumente ce au capacitatea predicției unor comportamente deviante în rândul elevilor, prin intermediul diverselor scale evaluative privind stările educaționale ale unor elevi, ca și starea morală și emoțională a acestora. Astfel, se impune luarea în considerare a :

Rezultatelor școlare ale elevilor, evaluarea acestora

Evaluării frecvenței școlare manifestate în cadrul instituției școlare

Statutului pe care îl ocupă fiecare elev în cadrul comunității școlare (implicit școală), în acest fel reușindu-se identificarea gradului de integrare al acestuia în cadrul colectivului, ca și a apartenenței acestuia la diverse grupuri

Evaluării periodice a conduitei școlare a elevului, evaluare ce trebuie realizată nu doar de cadrele didactice, ci și de către alți elevi și implicit de personalul auxiliar din cadrul instituției de învățământ

Avându-se în vedere toate aceste informații, la care se face corelarea cu informațiile privind mediul familial al elevilor, posibilitatea cooptării acestora în diverse grupuri infracționale, ca și riscul consmului unor substanțe cu grad ridicat de pericol asupra sănătății acestora, pot fi realizate diverse predicții vizând riscul sesizării unui comportament deviant la nivelul instituției școlare.

În acest fel, odată identificat riscul ce planează asupra unui elev, se poate optimiza intervenția psihologului școlar, a consilierului școlar, ca și a asistentului școlar, cu implicarea activă și a familiei elevului.

În cadrul instituției de învățământ se impune includerea în cadrul curricumului a unor diverse programe menite să faciliteze rezolvarea prematură a diverselor conflicte ce sunt sesizate la nivelul școlii, ca și să medieze diversele relații tensionate sesizate în relația elev-elev sau/și elev-cadru didactic, elev-părintele altui elev, cadru didactic- părinte.

Un rol deosebit trebuie să le revină părinților elevilor, impunându-se o implicare mult mai mare și mai activă a acestora în cadrul instituției școlare, cu precădere în situațiile în care se constată diverse probleme în cadrul educației școlare a elevilor.

De asemenea, o importanță deosebită în prevenirea și diminuarea manifestărilor fenomenului devianței școlare o au cadrele didactice, consilierul școlar și chiar și personalul auxiliar din cadrul instituției școlare. Indiferent de nivelul de derularea activității în cadrul școlii, toate persoanele anterior menționate pot influența prin comportament, atitudine, reacții, etc comportamentul elevilor predispuși la devianțe, cu diminuarea abaterilor înregistrate la capitolul exigențelor școlare.

Toate măsurile de prevenție și diminuarea manifestărilor fenomenului devianței școlare trebuie să fie în permanență adaptate vârstei elevilor, mediului social, stării emoționale, gradului de educație, etc, știut fiind faptul că în fază incipientă aceste manifestări pot fi controlate și eradicate cu mult mai multă ușurință. Astfel, se recomandă :

Depistarea din fază precoce a primelor semne vizând inadaptabilitatea școlară a unor elevi

Dezvoltarea în rândul elevilor a capacității de auto-control

Dezvoltarea în rândul elevilor a abilității de mediere/rezolvarea conflictelor diverse

Dezvoltarea capacităților de luarea deciziilor

Îmbunătățirea procesului de comunicare elev-cadre didactice

Dezvoltarea motivației elevilor

Generarea unui climat relațional ce are capacitatea de a încuraja exprimarea liberă, nestingherită a elevilor, cu diminuarea reacțiilor aferente mecanismelor de auto-apărare

O înlocuire a pedepselor și implicit a diverselor sancțiuni ori amenințări cu sancționarea – prin introducerea tehnicilor de persuasiune, special adaptate vârstei elevilor și situațiilor concrete

Stimularea elevilor ce au dificultăți de învățare – integrarea lor în diverse programe sau grupuri de lucru

Analizarea periodică a diverselor relații de tip socio-afectiv constatate în rândul elevilor din cadrul aceleiași comunități/clase/grup

Toate aceste măsuri trebuie să fie incluse în ansamblul diverselor acțiuni ce se derulează atât la nivel social, cât și la nivel familial și/sau comunitar, în caz contrar existând riscul transformării formelor de manifestare a fenomenului devianței școlare în comportamente cu conținut infracțional și anti-social ridicat, cu efecte negative deosebite asupra viitorului adult.

ANEXA 1

Chestionarul aplicat elevilor din clasele a VII-a și a VIII-a din cadrul Școlii Generale Măicănești :

Cât de mulțumiți sunteți de Școala Gimnazială Măicănești ?

Foarte mulțumit/ă

Mulțumit/ă

Parțial mulțumit/ă

Se poate și mai bine

Nemulțumit/ă

Poți să îți exprimi liber opiniile și părerile, ori de câte ori simți nevoia ?

Întotdeauna

Deseori

Uneori

Foarte rar

Niciodată

Se întâmplă la școală ori în familie să se vorbească pe un ton ridicat ?

Întotdeauna

Deseori

Uneori

Foarte rar

Niciodată

Când, din diverse motive, sunteți certați, care este tonul folosit ?

Exagerat

Moderat

Uneori ridicat

Normal

Cât de des îți sunt criticate acțiunile, opțiunile, alegerile, reacțiile ?

Întotdeauna

Deseori

Uneori

Foarte rar

Niciodată

Ai fost vreodată amenințat/ă verbal ori în scris ?

Întotdeauna

Deseori

Uneori

Foarte rar

Niciodată

Primiți mesaje deranjante prin intermediul telefonului (apeluri și/sau mesaje) ori al rețelelor de socializare?

Întotdeauna

Deseori

Uneori

Foarte rar

Niciodată

Intenția mea de a comunica cu cei din jur este respinsă fie prin gesturi, fie tranșant ?

Întotdeauna

Deseori

Uneori

Foarte rar

Niciodată

Interacționezi greu cu cei din jurul tău ?

Întotdeauna

Deseori

Uneori

Foarte rar

Niciodată

Simți că prietenii și colegii te evită din diverse motive ?

Întotdeauna

Deseori

Uneori

Foarte rar

Niciodată

Te simți exclus/ă de la diverse activități, aniversări, distracții, etc ?

Întotdeauna

Deseori

Uneori

Foarte rar

Niciodată

Ești bărfit/ă și/sau criticat/ă în mod nejustificat, fără motiv ?

Întotdeauna

Deseori

Uneori

Foarte rar

Niciodată

Ai fost victima unor umilințe din partea prietenilor și/sau a colegilor ?

Întotdeauna

Deseori

Uneori

Foarte rar

Niciodată

Se întâmplă să fii ținta batjocurei colegilor/prietenilor datorită felului în care arăți/te îmbraci?

Întotdeauna

Deseori

Uneori

Foarte rar

Niciodată

Crezi că ești supus/ă unor presiuni/intimidări din partea colegilor/amicilor din cauza invidiei?

Întotdeauna

Deseori

Uneori

Foarte rar

Niciodată

Colegii, amicii ori prietenii obișnuiesc să îți pună porecle?

Întotdeauna

Deseori

Uneori

Foarte rar

Niciodată

Îți sunt criticate/contestate părerile/deciziile/opțiunile?

Întotdeauna

Deseori

Uneori

Foarte rar

Niciodată

S-a întâmplat ca cineva din anturajul tău să îți adreseze diverse gesturi ori remarci cu tentă sexuală ?

Întotdeauna

Deseori

Uneori

Foarte rar

Niciodată

Se întâmplă să fii apostrofat/ă la orele de curs, în ciuda faptului că ești atent la explicațiile cadrului didactic ?

Întotdeauna

Deseori

Uneori

Foarte rar

Niciodată

S-a întâmplat să fii amenințat/ă fizic și/sau verbal ?

Întotdeauna

Deseori

Uneori

Foarte rar

Niciodată

S-a încercat intimidarea ta, prin diverse agresiuni fizice minore?

Întotdeauna

Deseori

Uneori

Foarte rar

Niciodată

Îți sunt adresate diverse cuvinte/expresii insultătoare ce îți diminuează încrederea de sine ?

Întotdeauna

Deseori

Uneori

Foarte rar

Niciodată

Ai fost amenințat/ă cu scăderea notelor sau cu vreo pedeapsă disciplinară?

Întotdeauna

Deseori

Uneori

Foarte rar

Niciodată

Se întâmplă să fii pedepsit(ă)/tras(ă) la răspundere pentru faptele altora ?

Întotdeauna

Deseori

Uneori

Foarte rar

Niciodată

Se întâmplă să fii pedepsit/ă fără nici un motiv ?

Întotdeauna

Deseori

Uneori

Foarte rar

Niciodată

Care crezi că este cea mai frecventă formă de manifestare a devianței școlare ?

Violența fizică

Violența psihologică

Vandalismul

Absenteismul

Abandonul școlar

În domeniul violenței psihologice, consider că mai des întâlnită formă de manifestare este:

Violența psihologică elev-elev

Violența psihologică elev – cadru didactic

Violența psihologică elev – părinte

Violența psihologică elev – părinții altui elev

Care este cea mai mare teamă a ta când te afli la școală ?

Mi-e teamă de un profesor

Mi-e teamă de un coleg

Mi-e teamă de teme/note obținute

Mi-e teamă de părinții unui elev

Nu știu/nu răspund

Când sesizezi o situație conflictuală în cadrul școlii, cui vrei să ceri ajutorul ?

Unui profesor/dirigintelui

Părinților

Unui coleg de școală / unui prieten

Consilierului școlar

Conducerii școlii

Nu cer ajutorul

ANEXA 2

Ați avut probleme în desfășurarea orelor de curs din cauza comportamentului unor elevi ?

Deseori

Uneori

Foarte rar

Niciodată

Ați fost supus/ă unor acuzații nefondate în cadrul unității școlare ?

Deseori

Uneori

Foarte rar

O singură dată

Niciodată

S-a întâmplat să fiți victima unor intimidări în cadrul unității școlare ?

Deseori

Uneori

Foarte rar

O singură dată

Niciodată

În situația apariției unor tensiuni ori a unor stări conflictuale, conducerea unității școlare :

Mi-a acordat tot sprijinul

A moderat situația

Mi-a acordat libertate de acțiune

Nu s-a implicat

În cazul sesizării unor acte de indisciplină în rândul elevilor :

Iau măsuri pe loc, aplicând sancțiuni

Acord avertismente

Sesizez conducerea școlii

Îi înștiințez pe părinți

Prefer să nu intervin

Ați sesizat forme de manifestare ale devianței școlare la elevii dumneavoastră ?

Deseori

Uneori

Foarte rar

O singură dată

Niciodată

Sub ce formă se manifestă devianța școlară cel mai frecvent ?

Violența fizică

Violență verbală

Violența psihologică

Absenteism

Abandon școlar

Cui cereți ajutorul în situația în care sesizați forme de manifestare ale devianței școlare la elevii dumneavoastră ?

Conducerii școlii

Dirigintelui

Consilierului școlar

Instituțiilor ce au atribuții în domeniul protecției copilului

Nu cer ajutorul, gestionez singur situația constatată

Care credeți că sunt motivele formelor de devianță școlară manifestate la elevi ?

Educația primită în familie

Comportamentul neadecvat al elevilor

Dezinteresul elevilor

Lipsa sancțiunilor adecvate

Comportamentul neadecvat al profesorilor

Slaba pregătire a cadrelor didactice

Ce măsuri credeți că s-ar impune pentru diminuarea formelor de manifestare a devianței școlare ?

O educație mai bună a elevului în cadrul familiei

Respectarea regulamentelor cu strictețe

Realizarea unor parteneriate cu familiile elevilor

Îmbunătățirea comunicării cu elevii

Realizarea unor activități extra-școlare de interes

Creșterea nivelului de trai

Alte măsuri

ANEXA 3

În discuțiile pe care le purtați uzual cu copiii dumneavoastră, obișnuiți să ridicați tonul ?

Deseori

Uneori

Numai când este cazul

Rareori

Niciodată

Atmosfera din cadrul familiei este de obicei :

Tensionată

Ușor tensionată

Uneori tensionată

Relaxată

Îi acordați copilului dumneavoastră toată atenția de care acesta are nevoie ?

Întotdeauna

Deseori

Uneori

Când am timp

Destul de rar

Obișnuiți să vă urmăriți cu atenție copilul, respectiv reacțiile și atitudinile acestuia ?

Întotdeauna

Deseori

Uneori

Când am timp

Destul de rar

Considerați că aveți capacitatea și abilitatea de a remarca anumite devieri în comportamentul copilului dumneavoastră ?

Da

Posibil

Nu cred

Nu știu

Nu răspund

Cât de des sunteți interesat de situația școlară a copilului dumneavoastră?

Întotdeauna

Deseori

Uneori

Când am timp

Destul de rar

În situația unei situații conflictuale, copilul dumneavoastră :

Îmi cere ajutorul

Preferă să nu-mi spună pentru a nu ma îngrijora

Apelează la prieteni

Cere ajutorul școlii

Sesizați urmele unui abuz la care este supus copilul dumneavoastră ?

Nu știu

Nu cred

Da

Uneori

Nu răspund

Care credeți că sunt cele mai frecvente forme de manifestare ale fenomenului devianței școlare ?

Violență fizică

Violență verbală

Violență psihologică

Absenteism

Abandon școlar

Considerați că elevul-copilul dumneavoastră este predispus unui comportament deviant ?

Nu știu

Nu cred

Posibil

Nu răspund