Contragerea Si Expansiunea. Aplicatie M. Sadoveanu

LUCRARE METODICO-ȘTIINȚIFICĂ

PENTRU OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC :

Lect.univ.dr. Luminița Drugă

CANDIDAT :

Prof. Camelia-Cătălina Guțu (Grăjdan)

BACĂU 2015

Cuprins

Argument ………………………………………………………………………………..3

I.1. Locul sintaxei în limba română ……………………………………………………5

I.1.1.Elemente de sintaxă a propoziției……………………………………………………5

I.1.2. Corespondența părților de propoziție cu propozițiile subordonate corespunzătoare.14

I.1.3. Fenomenul corespondenței………………………………………………………….17

I.1.4. Procesele de expansiune ale părților de propoziție și de contragere a subordonatei

în părțile de propoziție corespunzătoare…………………………………………… 26

I.1.5. Reguli de expansiune și de contragere…………………………………………….. 29

II 1..Aspecte teoretice psihopedegogice ale strategiilor didactice……………………………53

II.1.2. Repere conceptuale………………………………………………………………………………………54

II.1.3. Specificul metodelor tradiționale folosite în predarea și învățarea contragerii și a

expansiunii…………………………………………………………………………………………………57

II.1.4. Rolul strategiilor didactice interactive în predarea contragerii și a expansiunii…….62

III. 1.Coordonate metodologice ale cercetării aplicative…………………………………………72

III.1.1. Scopul cercetării………………………………………………………………………………………….72

III.1.2.Obiectivele cercetării și ipoteza cercetării……………………………………………………….72

III.1.3. Organizarea cercetării………………………………………………………………………………….73

III.1.4. Eșantionul experimental și martor…………………………………………………………………74

III.1.5. Metode de cercetare, tehnicile, instrumentele utilizate……………………………………75

III.1. 6 Desfășurarea cercetării………………………………………………………………………………..79

III.1.7. Interpretarea rezultatelor …………………………………………………………………………….122

IV. Concluzii……………………………………………………………………………………………………….126

Bibliografie………………………………………………………………………………………………………….128

Abrevieri……………………………………………………………………………………………………………..131

Anexe………………………………………………………………………………………………………………….132

Argument

,,Dacă un copil nu se poate adapta metodelor noastre de

predare, poate ar trebui să ne adaptăm noi cerințelor lui.”

(Ignatio Estrada )

Pornind de la proverbul german ,, Acela care-i învață pe copii, învață el însuși mai mult decât ei”,consider că rolul dascălului este de a se perfecționa continuu, astfel încât să facă față cerințelor noii societăți.

În alegerea temei ,,Strategii interactive în predarea – învățarea- evaluarea sintaxei în gimnaziu. Studiu de caz- contragerea și expansiunea (Aplicație: Mihail Sadoveanu )”, am avut în vedere atingerea câtorva competențe existente în programa disciplinei Limba și literatura română pentru gimnaziu : receptarea mesajului oral în diferite situații de comunicare, folosirea limbii ca mijloc de exprimare și înțelegere a realității, îmbogățirea relației cu cei din jur.

În realizarea acestei lucrări am plecat de la ideea că studierea contragerii și expansiunii, ca fenomene sintactice, în ciclul gimnazial, este un process destul de dificil, ținând cont că la clasa a VIII a elevii nu studiază numai părți de propoziție, ci și subordonate. Problema ar fi la subordonatele completive circumstanțiale condiționale, concesive și consecutive, unde este dezbătută doar subordonata, nu și partea de propoziție. În cazul celor trei subordinate, nu se pune problema de contragere și expansiune.

Fiindcă cele trei părți de propoziție – complementele circumstanțiale condiționale, concesive și consecutive- nu se studiază nici la clasa a VII a, nici la clasa a VIII a, contragerea și expansiunea nu pot fi aplicate de către elevi la subordonatele corespunzătoare lor.

Studiul sintaxei orientează elevii către aspecte teoretice ale sintaxei frazei cu care nu s-au întâlnit până în clasa a VIII a. Îi dă posibilitatea educabilului să capete cunoștințe pe care nu le pot însuși temeinic decât dacă le aplică în practică.

Lucrarea de față prezintă noi modalități prin care elevii să dobândească noi cunoștințe despre sintaxa frazei. Acest lucru este posibil prin utilizarea metodelor activ- participative care să le sporească creativitatea, dar și să le dezvolte plăcerea pentru lectură. Am folosit o parte din operele romancierului român Mihail Sadoveanu, pentru că în gimnaziu elevii sunt familiarizați cu operele acestuia. Astfel, elevii nu vor simți restrictivitatea metodelor tradiționale, dimpotrivă, metodele activ-participative îi vor face să devină creativi, să capete priceperi, deprinderi și să se simtă în centrul atenției, practic, să se implice activ în activitățile propuse. Datorită textelor suport selectate din opera lui Sadoveanu, elevii vor putea recunoaște diferite tipuri de subordonate, vor jongla cu elementele regente și cu cele relaționale și vor putea aplica cele două transformări sintactice, contragerea și expansiunea.

Îmbinarea metodelor tradiționale cu cele activ- participative permit înregistrarea unui adevărat progres al elevilor, asigurând educabililor o mai bună comunicare cu cei din jur.

I.1. Locul sintaxei în limba română

În limba română, alături de fonetică, vocabular și morfologie, sintaxa ocupă un loc important în formarea elevului, în pregătirea acestuia pentru examenele naționale. Se poate preciza că la subiectul al doilea din lucrarea de la Evaluarea Națională de la clasa a VIII a apar doi itemi ce se referă la sintaxă. Pot fi diferiți itemi : de recunoaștere a unor subordonate, de alcătuire a diferite tipuri de propoziție, de expansiune și contragere.

Studiul sintaxei este importantă pentru că se ocupă cu îmbinarea cuvintelor în propoziții și cu îmbinarea propozițiilor în fraze, fapt ce duce la o îmbogățire a vocabularului educabilului, de ghidare și coordonare după reguli gramaticale bine stabilite. Astfel, elevii analizează, construiesc, compară, clasifică, diferențiază, alcătuiesc, generalizează, deci realizează diferite procese de gândire.

Rolul studierii sintaxei poate fi considerat și dezvoltarea unui vocabular mai complex și perfecționarea continuă a mijloacelor de exprimare, o dezvoltare a comunicării scrise și orale.

I.1.1.Elemente de sintaxă a propoziției

„Sintaxa este partea structurii gramaticale care cuprinde regulile privitoare la îmbinarea cuvintelor în propoziție și a propozițiilor în frază. Comunicarea cu ajutorul limbii se realizează prin această îmbinare sau punerea în funcțiune a cuvintelor oferite de vocabular ( cu primele lor oferite de morfologie). Studiul sintaxei oglindește deci mecanismul viu de funcționare a limbii, felul cum, cu un număr mare , dar relativ limitat de cuvinte , se realizează un număr infinit de propoziții și fraze concrete”

Din definiție , se observa că în sintaxă se utilizează două unități –propoziția ( unitate de grad mai mic) și fraza ( unitatea de un grad mai mare, contând într-o aglomerare de două sau mai multe propoziții). Cele două mai apar și sub denumirea de enunț.

EX: „Umblării de Dunăre duseră veste grabnică la Suceava, după rânduielile poruncite”. (Viața lui Ștefan …,p.85) – propoziție.

„Cum a ajuns primăvara în munte /și s-au scurs puhoaiele,/ Ștefan-Vodă a poruncit lui Ion vistiericul /să slobodă cheltuielile zidirii de la Putna.”/( Viața lui Ștefan…,p 97) –frază

În același timp , putem spune că nu ar exista propoziții și fraze dacă nu s-ar folosi părțile de propoziție , considerate a fi cele mai mici unități sintactice din care se poate alcătui o propoziție. Se cunosc două tipuri de părți de propoziții : părți principale (subiectul și predicatul) și părți secundare (complementul și atributul).În mod cert, nu trebuie să se facă confuzie între părțile de propoziție și părțile de vorbire. Astfel, numai cuvintele noționale sunt cele care îndeplinesc funcție sintactică(verbul, substantivul, pronumele, numeralul, adjectivul, adverbul, interjecția). Propoziția și articolul ajută la realizarea părților de propoziție,iar conjuncția are rol de a stabili relații sintactice de coordonatoare sau subordonatoare,atât la nivel de propoziție, cât și la nivel de frază.

SB PN CCT AT NP AT AT

EX: „Iașii era în vremea aceea un oraș vechi și cu faimă.” (Z.C., p. 190)

I. Propoziția „este o unitate sintactică de sine stătătoare care are un singur predicat”. În cele mai multe cazuri ,propozițiile au predicatul exprimat. Astfel, acestea pot fi constituit din predicat și subiect,sau din predicat,subiect complement sau atribut:

EX:” Vrem, / dar nu știm cum am face…” (N. P.,p.163)

constituită din predicat

b) ,,Se văd oameni, a zis mezinul,,. (N. P., p94)

– constituită din predicat și subiect

c) ,,Drumeții străini s-au bucurat de bunăvoință. (N. P.,p.165)

– contituită din predicat, subiect,, atribut,complement.

Câteodată, nici predicatul,nici verbul copulativ nu este exprimat ,dar propozițiile au înțeles de sine stătător:

,, – Care-i acolo?

-Eu,cumătră, Marga.’’ (N. P., p.94)

În această situație , ,,partea de propoziție prin care este exprimată comunicarea sau una din părțile de propoziție ,dacă comunicarea este dezvoltată , are o intonație deosebită , numită intonație predicativă, pentru că ea indică existența unui predicat neexprimat sau a unui verb copulativ neexprimat .’’

O propoziție poate fi formată și din unele cuvinte care nu reprezintă neapărat părți ale unei propoziții cu predicat verbal sau cu verbul copulativ neexprimat. Astfel apare, adverbele de afirmație: ,,da,, (cerut de adverbul ,,ba,,) -,, ba da,, , sau ,,ba,, (cu sensul de ,,nui,,),ori interjecțiile fără funcție de predicat. Aici poate fi încadrat și substantivul în vocativ care exprimă doar o chemare.

EX: a) ,,- Nu mă mai cunoști?

Nu! .’’(N. P., p59)

b) ,, – Godin bade Ghiță.

– Godin,mistreț , nu-i tot atâta?

– Ba da , precum sărbătoarea de ieri e tot una cu cea de azi,, . (N. P. ,p.90)

c) ,, – Ce spui tu , Mură? (Nicoară Potcoavă ,p107)

d) ,, Caraiman…. A tresărit Ilinca.’’ (N. P.,p.107)

e) ,, -He-he ! Eu scot că tot m-ă pune să zbor căpățâna cuiva.’’ (N. P., p.122)

Chiar dacă cuvintele subliniate cu rolul unor comunicări, nu realizează cu predicat , ele au rolul unor comunicări, numite propoziții ,, neanalizabile’’ :

Propozițiile pot fi independente ( atunci când sunt de sine stătătoare) sau îmbinate în fraze .

EX: a ) ,, Am așteptat un pic , ascultând tropăitul mărunt al jigăniilor mânate la tainitele lor .(N. P.,p.48)

-propoziție independentă

b) ,, I-a plăcut lui Nicoară / că nu și-a început vorbirea cu târguiri/ și se silea/ să înțeleagă/ dacă acel oștean nalt și cărunt e dintre cei cu duhul vredniciei/,ori un moștenitor de averi și fală/ . ’’ (N. P., p.138)

– șase propoziții îmbinate într-o frază

Clasificarea propozițiilor

În funcție de ceea ce exprimă , propozițiile se clasifică astfel:

După scopul comunicării, propozițiile se pot împărți în propoziții enunțiative și propoziții interogative. Propozițiile enunțiative sunt acele propoziții care dau o informație, care comunică ceva:

Ex: ,, Am venit din porunca mariei-sale.’’ (N. P. p160)

,, La al treilea ceas al serii, a sosit pe neașteptate la Budăile Negre căpitanul Cozmuță cu doi răzăși negreni.’’ (N. P., p181)

Prin intermediul propozițiile interogative, se cere o informație ,se realizează o întrebare. O propoziție interogativă se alcătuiește cu ajutorul pronumelor și adjectivelor pronominale interogative (,,care’’, ,,cine’’, ,,ce’’, ,,cât’’) sau cu adverbele interrogative (,,cum’’ , ,,unde’’ , ,,când’’ , ,,cât’’ ). Dar, de cele mai multe ori, propozițiile interrogative sunt marcate printr-o intonație ascendentă ori prin ordinea inversă a cuvintelor.

Ex. a) ,,- Cine are să plece? ’’ (B.,p.17)

b) ,,- Care babă Dochia? Cea de pe munte, ori cea de acasă? ’’ (B.,p.77)

c) ,,Cum era îmbrăcat acel om? ’’ (B.,p.79)

d) ,,- Ai spus ceva, mămucă? ’’ (B.,p.70)

e) Văzut-ai ursul?

După comportamentul vorbitorului față de ceea ce exprimp, dar și după intonația folosită, propozițiile se pot clasifica astfel : exclamative/ affective și neexclamative / neafective. În cazul primei perechi, vorbitul își exprimă sentimentele de admirație , de regret, de bucurie, de surprindere, de părere de rău.

Ex. ,,- Rămâi sănătos, domnu Macovei, și noroc bun!

-Mergeți sănătoși! Să găsiți paguba! ’’ (B.,p.94)

,, Cunoaștem asta și nun e pare rău. ’’ (B.,p.24)

,, – Desfă palma, să-ți pun ș-oleacă de sare…îndemnă ea. ’’ (B.,p.17)

Pe de altă parte, în cazul celei de-a doua perechi, ele nu lasă să se dezvăluie starea de spirit a celui ce vorbește.

Ex. ,, – Bucuroși de oaspeți ? întrebă părintele bocănind cu cizme mai în tindă. ’’ (B.,p.54)

Exemplul de mai sus este o propoziție interogativă neexclamativă. Dacă propoziția ar fi fost

,, Bucuroși de oaspeți?! ’’, atunci ea ar fi fost o propoziție interrogativă exclamativă.

După înțeles, propozițiile sunt ,, reale, optative , potențiale , dubitative și imperative , primele patru specii sunt commune propozițiilor enunțiative și celor interrogative, în timp ce imperative nu există decât în cadrul enunțiativelor. ’’

Propozițiile reale – definesc o acțiune reală

Ex. ,, Joi, în 9 martie, părintele Daniil a făcut frumoasă slujbă la biserică pentru cei patruzeci de sfinți mucenici din Sevasta. ’’ (B.,p.51)

,,Vitoria dusese cu Gheorghiță frumoase daruri la biserică : colaci, colivă, untdelemn și vin.’’ (B.,p.51)

Propozițiile optative – exprimă o dorință, fiind construite cu verbul la condițional-optativ

Ex. ,,Dac-ar fi paralele mele, n-aș zice nimica ! ’’ (B.,p.71)

,, Bucuroasă aș fi să-l văd acasă . ’’ (B.,p.31)

Propozițiile potențiale – exprimă o acțiune sau o stare este posibil a se realize. Acțiunea se poate petrece în prezent sau în viitor, dar ireală în trecut. Verbul se folosește la condițional-optativ sau cu imperfectul indicativului.

Ex ,,Munteanca simțea și ea în nări, ca sălbăticiunile pădurilor, mireasmă de apă nouă. ’’ (B.,p.67)

Propozițiile dubitative exprimă o ezitare, o îndoială, o nehotărire. Se construiesc cu modul prezumtiv, cu conjunctivul sau, mai rar, cu indicativul viitor.

Ex. ,,Cine știe ce pușcă va fi fiind! ’’ (B.,p.59)

Să se fi petrecut pe la 1989…

Propozițiile imperative – exprimă o poruncă, un îndemn, unsfat. Se construiește cu imperativul , dar și cu conjunctivul prezent.

Ex. ,,- Să vie și căpitanul Petre, a urmat presvitera punând mâna pe umărul uncheșului și îndemnându-l către un divan! Așează-te și domnia ta, diece Radule . Și tu, fină Marie, dă-te mai lângă mine! ‘’(N.P., p.52)

După aspectul predicatului, propozițiile se clasifica în propoziții affirmative și propoziții negative. Dacă o propoziție afirmativă poate exprima dorințe, îndoieli, regrete, o propoziție negativă înlătură o propoziție afirmativă.

Ex. ,, Ziua pătrundea prin geamuri din cernerea de afară a ploii.” (N.P.,p.280)

Ziua ar fi pătruns…

Ziua va fi pătruns…

Ziua n-a pătruns…

Ziua n-ar fi pătruns…

Ziua n-o fi pătruns…

Dacă propoziția afirmativă nu are mărci specifice, nu același lucru se poate spune despre propozițiile negative. În ele , pot apărea pronumele negative( ,,nimeni”, ,,nimic” , ,,nimica”), adverbele negative ( ,,niciodată” , ,,nicăieri” , ,,nicidecum” , ,,deloc”), adverbul și conjuncția ,,nici”.

Ex. ,,Avea un zâmbet veșted, fără lucire. ‘’(N.P., p.394)

– Propoziție afirmativă

,, Cerul e pustiu și nu răspunde desnădejdii noastre.Puterea cu care biruim pustia morții nu e decât în voi, mișeii pământului. ‘’(N.P., p.395)

,, Nici turcul n-are ce ne face, nici măria-sa n-are ce ne face. ‘’(N.P., p.381)

,,Nimeni nu mă știe , nimeni num ă vade , nimeni nu-mi leapădă un braț de lemne ori un pumn de făină. ‘’(B., p.29)

– Propoziții negative

II. Fraza – este ,, unitatea sintactică de sine stătătoare din două sau mai multe propoziții‘’.

La nivel de frază, propozițiile se clasifică în propoziții principale ( cele care au înțeles de sine stătător), propoziții secundare/subordinate (cele care nu au înțeles de sine stătător și depend de o altă propoziție) și propoziții regente ( acele propoziții de care depend propozițiile subordonate).

Ex. ,, Aceștia nu-și mai aduceau aminte, / cum nu-și adduce aminte piatra/ pe lângă care treci / și pe care ai atins-o/.‘’(B., p.95)

propoziția nr. 1 este principală, dar, în același timp este și regentă pentru propoziția nr. 2

propoziția nr. 2 este secundară , dar și regentă pentru propozițiile 3 și 4 .

P

S

S S

și

În funcție de propozițiile pe care le au în componență și după raporturile dintre propoziții , se întâlnesc trei tipuri de fraze :

unele formate prin coordonare:

ex. ,,Domnu Iorgu Vasile se purta ușor în pantofi de pâslă/ și răsoundea cuviincios la orice întrebare/. ‘’(B., p.98)

două propoziții principale aflate în raport de coordonare copulativă

unele formate numai prin subordonare:

ex. ,,Iar / dacă te ostenești mâni pe la mine,/ nu uita / să-ți iei desagă./ ‘’(B., p.29)

o propoziție principală și două subordonate

unele mixte :

ex. ,,Argatul se suia domol pe scară /și de sus își întindea într-o parte gâtul/,ca să vadă / dacă nu-i înșelat /. ‘’(B., p.16)

două propoziții principale aflate în raport de coordonare copulativă

două subordonate – o completivă circumstanțială de scop și o completivă directă.

III. Elementele relaționale – fac legătura între două propoziții de acelați fel ( atunci vorbim de o relație de coordonare) sau leagă o subordonată de regenta sa ( astfel, vorbim despre o relație de subordonare).

Relația de coordonare se poate realiza între două principale sau între două subordonate de același fel.

Ex. ,,Atuncea semințiile de pradă stau/ și se alină/.‘’(Viața lui Ștefan…, p.15)

leagă două principale

,, Neguțătorii nemți, care nu umblau în pustiile codrilor, ci numai la iarmaroace , se mulțămeau cu boi domestici fălcienești pe care îi cumpărau aici cu un taler părechea și-i vindeau la Danțig cu patruzeci. ’’ (Viața lui Ștefan…, p. 47)

leagă două subordonate atributive

Elementele relaționale coordonatoare, cel mai des utilizate, sunt conjuncțiile și locuțiunile conjuncționale coordonatoare:

copulative : și , nici

adversative: dar, iar, însă, ci

a)conjuncții

disjunctive : sau, ori, fie

conclusive : deci, așadar

b) locuțiuni : precum și, cât și, și cu , ci și, dar și, prin urmare.

Ex. ,, Griga coborî ulciorul cu grijă între ochii ațintiți / și le Marenne așteptă întâi/…’’(Nunta domniței Ruxandra,p.167)

relație de coordonare copulativă

,, Nu sunt diplomat,/ dar mi-ar fi folosit lecțiile domniei tale./ ’’(Nunta domniței Ruxandra,p.189)

relație de coordonare adversativă

Relația de coordonare se stabilește și prin juxtapunere( prin virgulă):

Ex. ,, Încruntă sprânceana, / înălță mâna stângă / și-și trase în lături cușma de pe plete. ’’ (Nunta domniței Ruxandra,p.159)

Relația de subordonare presupune un element relațional subordonator ce face legătura între o subordonată și regenta ei.

Elementele relaționale subordonatoare sunt :

conjuncțiile și locuțiuni subordonatoare : ,,că, să, ca să, ca…să, dacă, de, căci, deoarece, fiindcă, pentru că, pentru ca să, fără să, după cum, deși, măcar că, măcar de, încât, în loc să, în timp ce, în vreme ce de câte ori, până ce, îndată ce, ca și când, ca și cum, din cauză că, din pricină că.’’

ex. ,, Apoi rămase hotărât / că e o pasăre, nu-i nici lup, nici balaur, nici vreo altă dihanie, hultanul e pasăre. ’’(Hultanul)

relație de subordonare; conjuncția subordonatoare leagă o subiectivă ,,că e o pasăre’’ de regenta sa ,,apoi rămase hotărât’’.

,, Au deschis uncheșului meu ușa /și măria sa din jâlțul cel mare din fund a și ridicat asupra noastră cupa,/ ca și cum ar fi vrut /s-o arunce pârcălabului ./ ’’(Nunta domniței Ruxandra, p.46)

relație de subordonare ; locuțiunea subordonatoare leagă o modală ,, ca și cum ar fi vrut’’ de regenta sa ,, și măria sa din jâlțul cel mare din fund a și ridicat asupra noastră cupa’’.

Pronume și adjective proniminale relative : care, cine, ce , ceea ce

,, Asta le-a plăcut mai ales răzășilor din Țara-de-Jos, cei/ care spuneau povești într-o toamnă,/ și au rânjit prin mustățile lor tușinate./ ’ ’(Viața lui Ștefan…,p.69)

Pronume și adjective pronominale nehotărâte : oricine, orice, oricare, oricât.

Ex. Învăț /pe oricine are nevoie de lecțiile mele./

Adverbe relative: cum, unde, când, cât.

Ex. ,,Când s-a dat semn, /s-a bulucit și prostimea din sate cu topoarele și coasele la vadurile Prutului și la strâmtori de păduri. /’’ (Viața lui Ștefan…,p.207)

IV. Elementele regente – sunt cuvinte aflate în propoziția regentă – propoziția de care depinde o propoziție secundară. Pot fi diferite părți de vorbire și , în funcție de acestea, se stabilește felul subordonatelei.

Acestea pot fi :

Verbe impersonale :

Ex. ,,Însă nu se cuvine / să apreciem greșalele și prejudecățile oamenilor de demult cu prejudecățile noastre de astăzi./ ’’ (Viața lui Ștefan…,p.35)

Subordonată subiectivă

Verbe copulative :

Ex. ,,Cum n-ai primit tu răspuns,/ așa n-am primit nici eu,/ ș-am ajuns/ precum mă vezi. ’’ (Nada florilor,p.89)

Subordonată predicativă

Verbe tranzitive :

Ex. ,,Cei de la spate voiau / să treacă peste cei dintâi . ’’(B.,p.66)

Subordonată completivă directă

Verbe intranzitive :

Ex. ,,Se miră întrucâtva/ de ce i se întâmplă. ’’(Nopțile de sânziene,p.297)

Subordonată completivă indirectă

Verbe personale:

Ex. ,,Au dus-o așa fără odihnă, până ce au simțit-o slăbind. ’’(N.P.,p.323)

Subordonată temporală

Un substantiv

Ex. ,,Stihiile au rânduială/ să cruțe puii viețuitoarelor de pe mări și uscat. ’’((N.Ș.,p.111)

Subordonată atributivă

Un pronume

Ex. ,, Asta le-a plăcut mai ales răzășilor din Țara-de-Jos, cei/ care spuneau povești într-o toamnă… ’’ (Viața lui Ștefan…,p.69)

Subordonată atributivă

Un adverb

Ex. ,,Îl auzi răcnind și suduind încurcat așa / cumîi era obiceiul. ’’(B.,p.14)

Subordonată modală

O interjecție predicativă

Ex. Hai / la cine trebuie.

-subordonată circumstanțială de loc

1.1.2. Corespondența părților de propoziție cu propozițiile subordonate corespunzătoare

,, Propoziția este cea mai mică unitate a sintaxei care poate apărea de sine stătătoare și care comunică prin cuvinte cu indici de predicație o judecată logică sau o idee cu caracter afectiv ori volițional.’’

O propoziție depinde de o propoziție regentă, îndeplinind funcția unei părți de propoziție. Așadar, definirea părților de propoziție se face prin referire directă la părțile de propoziție corespunzătoare: ,,propoziția subiectivă îndeplinește funcțiunea de subiect al propoziției regente’’, ,,propoziția predicativă îndeplinește funcțiunea de nume predicativ al unei propoziții regente ’’, ,,propoziția atributivă îndeplinește funcțiunea de atribut al unui substantiv sau al substitutului unui substantiv din propoziția regentă.”

Conform spuselor de mai sus, o subordonată apare în urma expansiunii unei părți de propoziție cu același statut și rol în enunț, iar o parte de propoziție ca o contragere a unei subordonate. În urma utilizării contragerii și expansiunii, se realizează anumite transformări sintactice care asigură corespondența dintre partea de propoziție și subordonată, acestea având câteva trăsături:

O parte de propoziție " se corelează funcțional cu propoziția ", iar dacă în regentă este o sintagmă, aceasta "se corelează rațional cu fraza."

Ex: "Am văzut și eu dumbrăvencile zburând în conduri spre soare." ( B., p. 15) / care zburau…

Contragerea și expansiunea sunt mai întâi un mod de gândire, apoi un mod de interveție asupra textului elaborat, pentru o bună întelegere a acestuia.

Daca ne referim la planul sintactic al propoziției corelat cu cel al frazei, vom baga de seamă că acele două procedee-contragerea și expansiunea – vizează mai ales relația de subordonare, pe care n-o schimbă atributul verbal, ca și abributiva rămâne dependentă de același substantiv comun " dumbrăvenicile " . Dar, expansiunea unui subiect transformă relația de interdependență, SB-PR ,într-o relație de subordonare, dar și partea principală de propoziție – subiectul – în propoziție secundară.

"Negustorul face semn." (B.,p. 78)

SB PR

Negustorul ––––––––––––- face (semn )

PR

Face (semn )

SB

Cine este negustor

3)Expansiunea poate afecta și un element al unui subiect multiplu trasformându-l într-o propoziție secundară. Se crează o relație de subordonare fața de un predicat și de coordonare cu celelalte elemente ale subiectului multiplu.

Ex: Grâul, porumbul și semănăturile din grădină încolțiseră.

Grâul, porumbul și ce semănasem în grădină încolțiseră.

4)Nu totdeauna există o compatibilitate între partea de propoziție și o posibilă propoziție secundară și invers – o propoziție nu poate fi transformată totdeauna în parte de propoziție.

Ex: Dânsul și-a luat o bicicletă.

Niciuna dintre părțile de propoziție de mai sus, "dânsul" , "și" , " o bicicletă" ( complement direct) nu poate fi transformată în propoziție secundară.

În același timp, pot exista propoziții secundare care nu pot fi contrase, deci transformate în parte de propozitie corespunzătoare.

Ex: a) " E adevărat că, pentru copii, țepușile erau mai mărunte. " ( Viata lui Sțefan…., p.75)

b) " S-aude că riga Matiaș ar fi fost săgetat ? " (Viata lui Ștefan… , p.96)

c) " Să-i spui lui vrancean

Și lui ungurean

Ca să mă îngroape… " ( Miorița )

d) " Atuncea asta e ceea ce am spus eu și spun și alții. " ( F. J, p. 169)

În urma exemplelor de mai sus, se observă că nici subiectivele ( din exemplele a) și b) ), nici completive direct ( c) și nici predicative ( exemplul d) ) nu admit contragerea.

Se constată că atât contragerea, cât și expansiunea sunt finalitatea unei corespondențe dinamice între părțile de propoziție și propozițiile secundare. Ele pot fi considerate modalități, de o mai bună percepere a unui text elaborat, atunci când un cititor încearcă să-l clasifice cât mai în profunzime, dar și o cheie de control în aflarea unor funcții sintactice . Astfel, prin expansiunea părții de propoziție în propoziție corespunzătoare, se poate verifica dacă funcția sintactică enunțată este corectă.

Ex: "Domnul a umblat fară nicio întârziere spre cetatea Sucevei. " ( Viața lui Ștefan…, p.103)

"Domnul a umblat fără să întârzie spre cetatea Sucevei. "

Același lucru se întamplă când o propoziție se transformă, prin contragere, în parte de propoziție.

Ex: " Fără să se odihnească, măria sa trecu în paradis, la rugăciune, poruncind să-I fie aduși acolo copiii. " (Viața lui Ștefan…, p. 103) / Neodihnindu-se…

I.1.3. Fenomenul corespondenței

Pentru a recunoaște corespondența dintre părțile de prepoziții subordonate nu înseamnă că cele două unități sintactice nu prezintă și note specifice pe care le disting. Acest lucru se realizează într-un sistem determinat pe baza cărui paralelism funcțional și relațional ce se stabilește între două niveluri aparținând aceleeași ierarhii.

La nivelul sintaxei se recunosc următoarele niveluri: al părților de propoziție, al sintagmelor , al propozițiilor și al frazei; fiecăruia corespundându-i unități corespunzătoare:partea de propoziție, sintagma, propoziția și fraza. Dacă vorbim despre raporturile de corespondență, se observă că partea de propoziție se transformă în propoziție, iar propoziția se transformă în parte de prepoziție corespunzătoare. Se corelează în planul corespondenței și părțile de propoziție dependente și propoziții subordonate corespunzătoare funcțional. În acest proces nu este implicat predicatul care este pe deplin autonom. Ceea ce apare la nivelul frazei atunci când este vorba despre predicativă este corespondentul numelui predicativ, parte de propoziție dependentă.

,,Corespondența dintre părțile de propoziție și propozițiile subordonate se bazează pe o serie de elemente comune, cu statut de constante care fac posibilă corespondența.”

Calitatea de element regent o are orice unitate sintactică, autonomă din punct de vedere semantic și capabilă să realizeze o relație și a îndeplini o funcție sintactică: substantivul, pronumele,numeralul, verbul, adjectivul, adverbul și interjecția.

Dacă ținem cont de calitatea termenului determinat, se disting cinci tipuri fundamentale de structuri sintactice, repetabile atât la nivel sintagmatic , prin parte de propoziție (p) , cât și la nivel frazeologic prin propoziție subordonată (P)

Nume + parte de propoziție subordonată

N – A ,, Vinul cel mai bun se face aici la gura Tarcăului” . (B,64)

Vinul care este cel mai bun se face aici la gura Tarcăului .

b)Verb + parte de propoziție- sau propoziție subordonată

V – Sb – ,,Leneșul mai mult aleargă, scumpul mai mult păgubește.”(proverb românesc)

Cine este leneș mai mult aleargă , cine este scump mai mult păgubește.

V + V – ,, Numai greu îmi vine a crede una ca asta “(B , p. 30)

Numai greu îmi vine să cred una ca asta .

V – Pr – Intenția lui era de a saluta pe cei prezenți .

Intenția lui era să salute pe cei prezenți.

V – Cd – ,,Domniei tale care cunoști toate mai putem îndrazni a-ți cere…” (Creanga de aur, p 55)

Domniei tale care cunoști toate mai putem să îndrăznim să-ți cerem .

V – CI – ,, …asemenea gospodari cu vază ar fi în stare a săvârși o faptă rea “ ( B , p 107 )

-…asemenea gospodar cu vază ar fi în stare să săvârșească o faptă rea .

V – Ct- ,, Își aducea aminte stând singură pe prispă , în lumina de toamnă și torcând . (B. , p. 8 )

V – C mod – ,,…se purta de colo-acolo fără hrană , fără apă , fără cuvânt . ( B , p 35)

…se purta de colo-acolo fără să aibă hrană , fără să aibă apă , fără să aibă cuvânt .

V – Cz – ,, Am zăcut de răni și de friguri rele ” (N.Ș , p 19)

Am zăcut fiindcă aveam răni și fiindcă aveam friguri rele .

V – F – ,, Deci gospodarii de la Doi Meri vin pentru contract și arvună “(B, p.110)

Deci gospodarii de la Doi Meri vin ca să facă contract și ca să arvunească.

V- Cdț – Învățând în fiecare zi vei reuși.

Dacă înveți în fiecare zi vei reuși.

Adjectiv + parte de propoziție sau parte de propoziție subordonata

Adj . – C.M – ,, Victoriei i se păru că brazii sunt mai negri decăt de obicei .” ( B , p 13 )

Victoriei i se păru că brazii sunt mai negri cum erau de obicei .

Adj – Cz – ,, Si impinse deoparte pâinea coaptă pentru el”. ( B , p 35 )

Și împinse deoparte pâinea coaptă că să o ia el.

Adj – CL – ,, Am poftit carne friptă la grătar. ,, ( B , p 43 )

Am poftit carne friptă unde se putea.

Adj – Cns- Avea un chip atât de fioros de speriat.

Avea un chip atât de fioros încât era de speriat.

Adj + C.Ag -Ne bucurăm de premiile luate de către prietenii noștri.

Ne bucurăm de premiile luate de către cine ne este prieten.

ADV + parte de propoziție sau propoziție subordonată.

ADV + SB =,, Fară îndoială că aș fi preferat truda, nesomnul și nemulțumirea,, (Dintr-o călătorie)

ADV + CM -,, Tu să-l porți și pe el bine

Cum m-ai purtat și pe mine. “(Toma Alimoș)

Interjecție + parte de propoziție sau propoziție subordonată.

I –CIND- ,,Vai de zilele noastre cele pusti.”(N.P)

Vai de ce pustii sunt zilele noastre.

I –CL-,,Hai la pădure!,,(E.Barbu,Pe ploaie)

Hai unde vrei.

I-C.T -Și becurile poc! în timpul orei de curs.

Și becurile poc! când era ora de curs.

I-Cz- Hai la spital că-i este foarte rău.

I–F- Hai la cină!

Hai să cinăm!

Partea de propoziție și propoziție subordonată corespunzătoare se realizează ca expresie sintactică a aceleași relații de dependență sau de subordonare.

Relația de determinare este condiționată de conținutul raportului și unele trăsături semantice și gramaticale ale termenului regent. ‘’Prezența unor verbe în calitate de regent implică selecția unor anumite conjuncții ; astfel, după verbele de ” posibiliatate ” de necesitate , de ”aspect ” , ” volitive ”, subordonata se construiește cu conjuctivul :

Ex: ‘’ … și pe urmă au prins a avea în coada ochiului stâng , necontenit, umbra albăstrie a Ceahlăului nins . “ ( B. p. 67)

… și pe urmă au prins să aibă în coada ochiului stâng.

’’ Numai greu îmi vine a crede una ca asta ’’ ( B, 31 )

Numai greu îmi vine să cred una ca asta.

Numai un substantiv, cu trăsătură semantică ’’ abstract ’’ poate fi determinat de un verb la negativ sau de o propozitie atributivă care are ca marcă relațională cinjunctiile ’’ că ’’ , ’’să’’ ,, dacă ’’ .

’’ Studiase.. la școala inimii și a spiritului , sub direcțiunea dorinței.. de a ști și de a admira ’’ ( I. Ghica, Amintiri despre Grigorie Alexandrescu )

Studiase… la școala inimii și a spiritului, sub direcțiunea dorinței să știu să admir .

Prezența adverbelor relative ’’ unde ’’ , ’’când ’’ , ’’cum ’’ în structura subordonatelor atributive este condiționată de prezența în calitate de regent a unor substantive caracterizate prin marca semanticii : ’’ loc ’’ , ’’ timp ’’ , ’’mod ’’

Ex : ’’ M-oi duce într-o noapte la Forăști, la standoale unde țin ciocorii grâul și dau foc . ’’ ( Nada florilor , p. 45 )

’’ Covorul era un dar (…) pentru ziua când s-ar fi inchinat mineului său . ( Creanga de aur , p. 66 ) .

’’ Găsește acolo cănuța tocmită , în care avea să încapă în voie și o bună prietenă cum era cucoana Maria . ’’ ( B )

Față de un termen regent , și partea de propoziție, și aceeași funcție sintactică , pentru că ambele sunt unități homofuncționale care se realizează în condiți gramaticale similare : atribut – atributivă , complement direct – completivă directă, nume predicativ- predicativă , etc : Unitatea funcțională este asigurată de referința la același termeni regenți pe baza aceleeași relații de determinare și de poziția specifică a lui p și P față de regent. În cazul în care elementul regent este un substantiv , atunci cere în mod automat atributivă.

EX:,, Un pâlc de tătari cu sulițe înălțate își făcu loc.”(N.Ș., p.11)

Un pâlc de tătari cu sulițe care erau înălțate își făcu loc.

,,Până acolo stăteau cetăți păzite și întărite”(Viața lui Ștefan, p.141)

Până acolo stăteau cetăți care erau păzite și care erau întărite.

În cazul unor substitute – numerale sau pronume – corespondentul funcțional la nivel sintagmatică este mai puțin reprezentat:

EX: El care a umblat toată ziua și nu și-a făcut temele.

Verbul intră în relație, ca termen regent, cu unități p și P care se indentifică și se definesc prin trăsăturile termenului regent. Dacă un verb are calitate tranzitivă, acesta nu face posibilă apariția unui complement direct sau al unei completive directe.

,, Victoria a aflat îndată unde poate găsi pe domnul prefect. ” (B., p. 41)

Dacă elementul regent – verbul-este pasiv, acesta permite construcția complementului de agent și a propoziției completive de agent.

EX:,, Cum stăm așa, luarea-aminte îmi fu chemată de-o zarvă de strigăte”(Puhoierii )

Cum stam așa , luarea-aminte îmi fu chemata de către cine făcea zarvă.

Existența unui verb copulativ cu elementul regent duce la apariția unui nume predicativ și implicit la apariția unei propoziții predicative.

,, Dar buza-i subțire tremura de mânie.”(N.Ș., p.11)

Dar buza care era subțire tremura de mânie.

Adjectivul și adverbul ,marcate morfologic prin categoria comparativului de egalitate sau inegalitate prezintă la nivel sintagmatic, un complement circumstanțial de mod comparativ sau la nivelul frazei o propoziție subordonată circumstanțială de mod comparativă:

EX:,, îl auzi răcnind și suduind încurcat așa cum îi era obiceiul. ” (B., p. 14)

Îl auzi răcnind și suduind încurcat după obiceiul său.

Uneori, același regent poate fi determinat de mai multe unități .

Bărbatul a plecat la arat ogorul – CCScop

ca să are ogorul – CSc

la bunici – CCL

unde a vrut – CL

aseară – CCT

când a putut – CT

agale – CCM

cum a vrut – CM

Un termen regent oferă posibilitatea să ceară o subordonată introdusă prin diferite elemente relaționale.

Mi-a spus

că este supărat.

să fiu atent

cine este câștigătorul.

care strigase mai mult.

câți au răspuns afirmativ.

ce s-a petrecut acolo.

unde este ascunsă comoara.

când va pleca în excursie.

cât costă kilogramul de roșii.

cum se prepară prăjiturile.

înainte de cine a plecat.

Corespondența dintre părțile de propoziție și propozițiile subordonate corespunzătoare este relevată și de prezența unor relatori comuni –

prepoziția, locuțiunile prepoziționale, conjuncțiile și locuțiunile conjuncționale

Unii relatori specifici nivelului sintagmatic se regăsesc ca elemente constitutive în structura relatorilor cu care se lucrează la nivelul frazei .

În acest scop , se pot stabili următoarele paralelisme:

prepoziția sau locuțiune prepozițională + locuțiune conjuncțională.

Din cauza ( din cauză de ) – din cauză că – Cz

Din pricina (din pricină de )- din pricină că – Cz

Pentru (a) – pentru ca să-F

Cu (în) scopul(de0 – cu scopul să –F

Cu excepția (de a) –cu excepția că-O

În locul(în loc de )- în –O

În afară ( în afară de) –în afară că-Cm

Pe lângă – pe lângă că –Cm

În cazul (în caz de) –în caz că-Cd

Cu tot ( toată, toate) –cu toate că –Cv

În timpul(în timp de) –în timp ce –Ct

De cât (a) –decât (să)-EX

Fără(a) –de (a)- fără să- CM

Până (a) –până (să)-CT

Prepoziția sau locuțiunea prepozițională+prep sau locuțiune prepozițională + pronume sau adjective relative :

Cu – cu + cine,ce ,care,cât,acea,ce

De – de + cine,ce ,care,cât,ceea,ce

La – la + cine,ce care,cât,ceea,ce

Împotriva – împotriva + cui,cărui (a),căror,aceea,ce

Ele au rolul de indicator de funcție:

,,Franțuzul se împotrivi ,din politeța ,pentru atăta cinste cu care –l căvârșea un fecior de domn. ”( Z.C., p. 144)

…..îi cunoaște pe cele zece degete ale mărurilor sale la care putem adăuga si degetele marurilor noastre. ”( Z.C., p. 144)

,,Trăim timpuri grele și nu înțeleg de ce Dumnezeu a găsit cu cale să ne așeze așa de rău. ”( Z.C., p. 153)

Lupt împotriva cui m-a jignit.

Prepoziție –prepoziție + adverb relativ

În combinație cu un adverb relativ apar doar câteva prepoziții: „de” , „de pe” , „pe”, „fără” + „unde” , „când”

În combinație cu adverbul relativ „cum”,cele două prepoziți – după și pe – nu sunt prea importante. Dacă se va urmări paralelismul cu locul sintagmatic se va constata, la nivel de frază, un cumul de valori, reduse la o semnificație generală :

Le,din, de la, despre, – de (pe) + unde când

La, în, până în(la),înspre-pe + unde ,când

Pe, prin, pe vremea – până+ unde, când

EX: Adolescentul nu a mai fumat de o săptămână

din 20 aprilie de când i s-a confirmat

de la începutul anului boala.

de prin septembrie

O bună corespondență între părțile de propoziție și propozițiile subordonate ar trebui să aibă și o bază semantică.Chiar dacă, ele sunt distincte ca și unități constituite, ele pun în evidență o anumită cantitate de informați care pot merge până la identitate când partea de propoziție este exprimată printr-un lexem verbal sau are în componența sa un radical verbal.

EX: „În casa cea mare ardeau lumânări. ”( Z.C., p. 144)

În casa care era mare ardeau lumânări.

„Domnul de Marenne suspină, fără să aibă nimic de adăugat acestei catastrofe”( Zodia, p. 144).

„Iar dacă veți binevoi a gusta și din cofăielele…,”( Z.C. , p. 181)

Iar dacă veți binevoi să gustați și din cofăielele…

Dacă sunt subordonatoare construite cu pronume sau adverb relative, sensul are o valoare pronominală implicată:

Scriu cu marker-ul .

Scriu cu ce am.

Am pășit alene .

Am pășit cum am putut.

Pe baza analogiilor se produc fenomenele de expansiune, atunci când o parte de propoziție se transformă în propoziție (p-P),și de contragere ,când o propoziție se transformă în parte de propoziție(P=p).Astfel „funcțiile gerunziului, lipsite de mărci la nivel sintagmatic, devin explicite odată cu proiectarea sa la nivelul frazei printr-o propoziție echivalentă sub raport fracțional.

Noi,copiii,eram fericiți găsind cărțile căutate

când găseam cărțile căutate -CT

dacă găseam cărțile căutate -CD,T

că găseam cărțile căutate -CIND

deoarece găseam cărțile căutate -Cz

Părțile de propoziție și propoziție subordonată corespunzătoare prezintă și unele trăsături distincte care fac ca paralelismul sau corespondența dintre (p)și (P) să fie relativă.

Părțile de propoziție și propoziție subordonată corespunzătoare se realizează ca unități distincte din punct de vedere structural-partea de propoziție este o unitate cu structură simplă, în timp ce propoziția subordonată este o unitate de structură complexă:

„Deci gospodarii de la Doi Meri vin pentru contract…” (B., p. 110)

Deci gospodarii de la Doi Mari vin ca să facă contract.

O parte de propoziție se constituie ca unitate nepredicativă, iar propoziția se realizează ca o unitate predicativă .Transformarea unei părți de propoziție nu propoziție se face prin procesul predicativizării , iar contragerea înseamnă procesul invers, adică al depredicativizării.

a) predicativizarea

Ex:,, Era un prințisor fraged și subțirel.”(Viața lui Ștefan …,p. 98)

Era un prințisor care era fraged și care era subțirel.

b)depredicativizarea

,,Domnii au încercat să se înalțe în scări…”(Viața lui Ștefan…,p. 99)

Domnii au încercat a se înălța în scări.

O parte de propoziție se realizează ca o proiecție a unei relații de determinare la nivelul sintagmei, în timp ce propoziția secundară se realizează ca o proiecție a aceleiași relații, însă la nivelul frazei.

Cu toate că între elementele de relație ale părților de propoziție și ale propozițiilor subordonate se găsesc asemănări , ele sunt parțiale din punct de vedere structural , pentru că, atât părțile de propoziție , cât și propozițiile au indici relaționali specifici fiecărui nivel. Astfel, în realizarea părților de propoziție se folosesc prepoziții și locuțiuni prepoziționale .Același tip de relație este exprimat prin intermediul flexiunii.

EX:,,Cuiburi de fugari pe care le-au găsit în poeni le-au împrejurat de vâlvătăi.” (Viața lui Ștefan…,p. 109)

Dacă prepozițiile și locuțiunile propoziționale ajută în realizarea părților de propoziție în constituirea propozițiilor subordonate pronumele și locuțiunile conjuncționale subordonate pronumele și adjectivele pronominale relative adverbele relative ca proiecție a unei relatii de determinarea la nivelul frazei.Ca mecanism de construcție funcționează și un sistem carelativ adică acelui element de relative din subordonată îi corespunde un element corelativ din propoziția regentă atunci,când, acolo, unde, atunci,când, totuși , deși, de aceea ,fiindcă.

EX: ,,Acolo unde se gasesc ,trebuie îngrămădit și prins Ștefan-Vodă ca să se poată împlini litera poruncii împărătești.” (Viața lui Ștefan…,p.131)

La nivel sintagmatic, sistemul corelativ este folosit rar .

EX: Din cauza frigului , de-aia n-a mers la pădure .

Unele funcții sintactice se realizează la un singur nivel.

La nivelul frazei este pusă în valoare funcția de subiect al unei propoziții sobordonate dependente de un adverb predicativ sau o locuțiune adverbială predicativă sau o locuțiune adverbială predicativă.

,,Fără îndoială că aș fi preferat truda , nesomnul și nemulțumirea…”(Dintr-o călătorie)

,,La nivel sintagmatic se realizează funcția de predicat . ceea ce funcționează la nivelul frazei sub numele de propoziție predicativă este corespondentul numelui predicativ și nu al predicatului . “

Părțile de propoziție și propozițiile subordonate corespunzătoare prezintă unele trăsături distincte: o parte de propozișie se realizează structural ca unitate simplă,nepredicativă pe când propoziția se realizează ca unitate complexă predicativă.

1.1.4.Procesele de expansiune ale părților de propoziție și de contragere a subordonatei în părțile de propoziție corespunzătoare

Fenomenul corespondenței dintre părțile de propoziție și propozițiile subordonate stă la baza unor procese de transfer a propozițiilor în frază și a frazei în propoziție: este vorba despre expansiunea părților de propoziție și de contragere a propozițiilor secundare.

Expansiunea presupune câteva norme:

Predicativizarea ,,procedeu sintactic constând în atașarea mărcilor sintactice ale predicației(morpheme de timp și de mod personal, de număr și persoană) la componente verbale nepredicative( forme verbale nepersonale) și la oricare dintre componente funcționând ca predicate logice( adjective sau substantive) din poziții sintactice nepredicative.”

Se cunosc mai multe procedee de predicativizare :

Inserția verbelor „a fi” , „a avea” , „a face” , „ a putea”.

Exemplu: „ Socotelile sfetnicilor celor înțelepți de la Buda s-au dovedit deci temeinice/”(Viața lui Țtefan… , p 81) / Care erau înțelepți

Copila avea o casă din cărămidă. / care e făcută din cărămidă.

,,Până acolo stăteau cetăți păzite și întărite.’’ (Viața lui Ștefan…,p. 141) /care aveau pază si care aveau întărite.

Verbalizarea numelui ,adjectiv când acestea au în componența lor un radical verbal:

„ Și unii și alții se alinta, fără a putea să cetească adevărurile, în semnele care se arată” (Viața lui…,p. 116) / fără să poată.

„ Și putea tălmăci unele gânduri tainice ale lui Vodă….” (Viața lui Ștefan….p.117) /să tălmăcească.

Reluarea verbului dominant:

Desfunda pământul ca tine. /cum desfunzi și tu.

Predicativizarea verbelor de la moduri nepersonale (infinitiv,supin,gerunziul)prin transformarea lor în moduri personale.

Infinitivul:

„Încep cu dor a scrie”/să scriu- complement direct

„…..asemenea gospodari cu vază ar fi în stare a săvârși o fapta rea.”(B,107)/să săvârșească- complement indirect

„Inginerul înțelese că Peceneaga nu se dezlipise de prinț,se aprinse lângă ele înainte de a începe goana.’’ (Nopțile de sânziene,p.279) /înainte să înceapă.- complement circumstantial de timp

„Eu am interesul să aflu toate acestea pentru a putea urmări pe făptaș” (B.,p. 123)/ ca să pot…. – complement circumstantial de scop

„Încuviința ea, fără a îndrăzni să se așeze.” (B.,p.41)/ /fără să îndrăznească – complement circumstanțial de mod

Gerunziul

„….a răspuns munteanca cu ochii tulburi și cu inima bătând”(B,78)/care bătea-AT

„M-am plictisit plantând toată dimineața arbuști”/să plantez-CI

„Plecând,l-am auzit mormăind…”(N. f.,p 45)/când a plecat-CT

/cum mormăi-CM

„Adormisem și m-am speriat auzind răcnet” (B.,p.33) /fiindcă am auzit –Cz

Supinul

„Avea un spasm de plâns, pe care-l înghiți,îndată”(B.,p.45) /care era de plâns. -At

„Îmi isprăvesc toate câte am de isprăvit” (B.,p.45) /să isprăvesc. -CD

„Te scoli si le duci la adăpat….”(B.,p.53) /ca să se adape. –CCSc

2) Trecerea de la nivelul frazeologic la nivelul sintactic se valizează prin transformarea unității sintactice de tip propoziție (P) în parte de propoziții (p) prin contragere.

Normele care privesc contragerea sunt următoarele :

Depredicativizarea corespunde procedeului contragerii, opunându-se predicativizării, deci expansiunii.

Procedeele folosite în depredicativizare sunt:

Eliminarea expresiei predicative (se elimină verbele predicative ,,a fi, a avea, a face , a putea ”)

Ex. ,, Rănitul dormea adânc sub puterea băuturii de capete de mac pe care o primise la miezul nopții”. (N.P.,p. 81 )/ primită la miezul nopții

,, – Slăvite stăpâne, a grăit el, am îndeplinit după putință lucrarea ce ai binevoit a-mi încredința”. (N.P.,p. 334 )/ încredințată

Eliminarea verbului dintr-o propoziție în condițiile în care în regentă există acelașii verb.

Ex. Copilul studiază cum studiezi și tu. – CM /Copilul studiază ca și tine.- CCM

Sosise când ai sosit și tu. – CT / Sosise odată cu tine.- CCT

Nominalizarea verbului predicativ printr-un substantiv cu radical comun al verbului :

A venit la culesul florilor de tei./

A venit când se culegeau florile de tei.- CT

Adjectivizarea se realizează în cadrul unităților sintactice de tip propozițional care au ca determinant un nume :

Ex. ,,Baba își purta prin casă trupu-i greu . ” (B. ,p.31)/ care era greu.

Adverbializarea lucrează în cadrul propozițiilor circumstanțiale modale prin două forme adverbiale:

Ex. ,, -Așa va fi fiind cum spune cuvioșia voastră- îngăimă Turculeț, fără să priceapă comentariul abatelui. ”( Z. C.,p. 139) / îngăimă nepricepând comentariul abatelui.

A sosit fără să ne așteptăm. / A venit pe neașteptate. – CM

Depredicativizarea verbelor, prin trecerea lor prin seria modurilor personale ( conjunctiv → infinitive, supin), (indicative, optative → gerunziu ) în aceleași condiții ca și predicativizarea.

Ex. ,, Îngăduiți-mi dumneavoastră / ca să mai beau o cupă. ”(N. f., p.14)/ a mai bea o cupă. – CD

,,Cum a ajuns primăvara în munte / și s-au scurs puhoaiele, /Ștefan-Vodă a poruncit lui Ion vistiernicul / să sloboadă cheltuiele zidirii de la Putna. ” (Viața lui Ștefan…, p. 97)/ ajungând primăvara în munte și scurgându-se puhoaiele.

Decuplarea unității sintactice (P) de determinat (T) prin eliminarea elementului de relație specific (conjuncție, locuțiune conjuncțională, pronume relative sau nehotărât, adverbe relative )

Restructurarea noii unități:

Ex. ,,Așa va fi fiind / cum spune cuvioșia voastră- îngăimă Turculeț,/ fără să priceapă comentariul abatelui. ”( Z. C.,p. 139) / fără a pricepe

2) Trecerea de la nivelul sintactic la nivelul frazeologic se validează prin transformarea părții de propoziție (p) în unitate sintactică de tip propoziție (P).

1.1.5 Reguli de expansiune și contragere

Pot fi contrase prin expansiune numai unitățile sintactice care pot fi contrase (partea de propoziție devine propoziție, iar propoziția se transformă în parte de propoziție).

Subiectul și subordonata subiectivă

I. Subiectul

– se exprimă printr-un :

a)substantiv comun sau propriu

ex.,, Vântul curgea acum din crivăț, cu zvonuri încă depărtate care se tot apropiau.’’ (N.P.,pag.145)

,,Contenindu-și vorba, Iurg Litcan și-a contenit și răsufletul vieții .’’(N.P.,pag.80)

,, Rănitul dormea adânc sub puterea băuturii de catete de mac pe care o primise la miezul nopții.’’/Care era rănit dormea…(N.P.,pag.81)

Observații: Subiectele exprimate prin substantive verbale se pot expansiona prin verbalizarea lor.

Restricții: Subiectele exprimate prin substantive nominale nu se pot expansiona.

b)Pronume

Personal : ,,Eu nu i-am răspuns și el n-a mai îndrăznit.’’(Z.C.,pag.73)

Personal de politețe : ,,Să se scrie o carte, a poruncit înălțimea sa.’’

(Viața lui Ștefan …,pag.76)

Relativ : ,,Dintre dregătorii ce se aflau în priveliște lângă Vodă, a întors fruntea mare armaș Petrea Gînj și l-a văzut venind pe mezin. ‘’(N.P.,pag. 432)

Demonstrativ: ,,Celălalt era blond, cu ochii sinilii.’’ (Aventură în lunca Dunării,pag.481)

Nehotărât : ,,Toate la ea erau subțiri : sprâncenele arcuite a mirare, nasul, buzele, dinții…’’ (Aventură în lunca Dunării,pag. 509)

Interogativ : ,,Ce demon va fi fiind, cine putea ști?’’(B.pag.27 )

Negativ: ,, Nimeni n-avea vreme să întrebe de amănunțimi pe pan Orheianu.’’ (N.Ș.,pag.87)

Restricții: Se observă că subiectele exprimate prin pronume nu se pot expansiona.

C) adjective substantivizate

Ex : ,, Rănitul dormea adânc sub puterea băuturii de catere de mac pe care o primise la miezul nopții.’’ /(N.P.,pag.81)

Cine era rănit / dormea adânc/.

Observații: Subiectele exprimate prin adjective substantivizate se pot expansiona prin verbalizarea lor.

d) numerale cu valoare substantivală

Numerale cardinale :,,Cei doi se despărțiră fără a-și încredința unul altuia gândurile cele mai dinlăuntru.’’( Z.C. pag.248 )

Numerale ordinale : ,, Cel de-al treilea se purta ca o umbră.’’(B.,pag. 87 )

Numerale colective: Amândoi au înălțat zmeul multicolor.

Restricții: Se observă că subiectele exprimate prin numerale nu se pot expansiona.

e)verbe nepersonale la modurile:

Infinitiv : ,, Numai greu îmi vine a crede una ca asta.’’ ( B.,pag. 30 )

Numai greu îmi vine/să cred una ca asta/.

Gerunziu : Ascultându-mă înseamnă că mă respecți.

Dacă mă asculți /înseamnă /că mă respecți/.

Observații: Subiectele exprimate prin verbe la moduri nepersonale se pot expansiona prin predicativizarea lor.

II. Subordonata subiectivă

are următoarele elemente relaționale :

pronume relative : care, cine, ce, cât, ceea ce.

,, Cine are minte/, să socotească numărul hiarei/.”(Viața lui Ștefan cel Mare, pag.12)

Restricții: Subordonatele subiective construite cu pronume relative nu pot fi contrase.

Adverbe relative : unde, când,cum.

,,Este bine unde amplasase tabăra și când stabilise momentul plecării.”

Observații: Subordonatele subiective construite cu adverbe relative pot fi contrase prin nominalizarea verbului predicativ.

Conjuncțiile subordonatoare : că, să ca…să, dacă, de.

Ex.,, Însă nu se cuvine să apreciem greșalele și prejudecățile oamenilor de demult cu prejudecățile noastre de astăzi. ‘’(Viața lui Ștefan …, pag. 35 )

,,Nu-i rău că are ea puține; e rău că au alții prea multe.’’ (Viața lui Ștefan…., pag. 33 )

Observații: Pot fi contrase subordonatele subiective prin depredicativizarea verbelor de la conjunctiv (în cazul conjuncției să ) și prin nominalizarea verbului predicative.

Restricții: Nu poate fi contrasă subordonata subiectivă introdusă prin conjuncția dacă.

Pronume nehotărâte : oricine, orice, oricât.

,,Oricine trece în timpul neastâmpăratului April dincolo de barierele orașului vede cum berzele scriu cerul cu unghiurile stolului./ Trecătorul….”( Eusebiu Camilar, Farmecele depărtărilor )

,,E stăpânul averii întâmpla-se orice s-o întâmpla. ”(I.L.Caragiale,Opere)

Observații: Subordonatele subiective introduce prin pronumele nehotărât oricine pot fi contrase prin nominalizarea verbului predicativ.

Restricții: Subordonatele subiective introduce prin pronumele nehotărât orice nu pot fi contrase.

,,Adverbele relative introduce subiecte prepoziționale care intră în relație de interdependență cu predicatele realizate prin adverbe devenite, prin diateză, impersonale sau prin expresii impersonale, sub aspect semantic, propoziția subiectivă este o convertire în subiect a unui obiect intrat sub incidența predicației, într-un enunț desfășurat în stil indirect: Nu s-a aflat nici până astăzi unde a dispărut. “

Numele predicativ și propoziția predicativă

I.Numele predicativ

Numele predicativ poate fi exprimat prin următoarele părți de vorbire :

Substantive în cazurile N, Ac,G și D.

Ex. ,, Era un bătrân cărunt, cu sprâncenele aspre.’’(B.,pag.71 )

,,Locuitorii aceștia de sub brad sunt niște făpturi de mirare.’’ (B.,pag.73 )/cum nu ne închipuiam.

,, După vorbă, se părea a fi neamț.’’(B.,pag.78 )/ că este neamț.

Scopul nostru fusese învățatul./ să învățăm.

Observații: Numele predicative exprimate prin substantive verbale se pot expansiona prin verbalizarea lor, iar cele nominale prin inserțiunea verbului a fi.

Restricții: Numele predicative exprimate prin substantive nominale rămân la nivel sintagmatic.

Pronume :

Ex.,,Tu ești acela carele nu te-ai temut de nimic pe lumea asta?’’ (Z.C.,pag.173 )

,, Dar tot atunci am înțeles că încă nu ești al nostru. ‚’(N.Ș., PAG.92 )

Restricții: Numele predicative exprimate prin pronume nu se pot expansiona.

Adjective :

Ex.,,Măria ta, acela-i mai aprig…’’ (Viața lui Ștefan…,pag.101 ) / cum îl știm noi.

Observații: Numele predicative exprimate prin adjective se pot expansiona prin transformarea verbului a fi.

Numerale:

Ex. Maria a junsese prima din grupă datorită tenecității de care dăduse dovadă mereu./ să fie prima în clasă.

Observații: Numele predicative exprimate prin numerale se pot expansiona prin inserția verbului a fi.

Adverbe :

Ex.,, Vra să zică era adevărat, norodul începea să se miște, însă era prea târziu. ’’ (Nunta.., p.52)

Restricții: Numele predicative exprimate prin adverbe nu se pot expansiona.

II. Propoziția predicativă

Se introduce prin :

Conjuncțiile că, să, dacă, de.

Ex. ,, Adunarea se desfăcu lăsând loc de trecere unui om mititel, negricios, cu capul mare.Părea să fie o persoană a stăpânirii. ’’(B.,p.78)

Observații: Propozițiile predicative introduse prin conjuncții pot fi contrase prin nominalizarea verbului predicativ și prin eliminarea verbului a fi .

Pronumele relative : care, cine,ce, ceea ce, cât.

Ex.,,Întrebarea era ce caută el acolo și de ce-l privește pe furiș, în asemenea chip, acest boier bătrân. “(Frații Jderi,p.223)

Restricții: Propozițiile predicative construite cu pronume relative nu pot fi contrase.

Pronumele și adjective pronominale nehotărâte: oricare, oricine, orice, oricât.

Ex. ,, Înălțimea ta ești

Oricât de slab poftești.“ (Gr.Alexandrescu ,Dreptatea leului)

Restricții: Propozițiile predicative construite cu pronume și adjective pronominale nehotărâte nu pot fi contrase.

Adverbe de comparație și locuțiuni conjuncționale comparative : cum, precum, după cum, ca și cum.

Ex. ,,Cum n-ai primit tu răspuns, așa n-am primit nici eu, și-am ajuns precum mă vezi.’’/am ajuns așa. ( N. f., pag. 89 )

,,Toate se vor face/cum am poruncit eu. ’’ /după porunca mea ‘’(Viața lui Ștefan….pag.105 )

Observații: Propozițiile predicative introduse prin adverbele cum și precum pot fi contrase prin eliminarea verbului a fi

Atributul și propoziția atributivă

Atributul

-poate fi de mai multe tipuri :

1) Atributul adjectival

– se exprimă printr-un :

Adjective propriu-zise :

Ex. ,, Dar buza-i subțire tremura de mânie.’’/care era subțire (N.Ș.,pag.11 )

,,Nu trebuia să părăsesc pe prietinul cel vechi…’’/care era vechi (Viața lui Ștefan….pag.160 )

Observații: Atributele adjectivale exprimate prin adjective se pot expansiona prin verbalizarea lor și prin inserția verbului a fi.

Numerale cu valoare adjectivală :

Ex. ,, Era al doilea zăgaz mare al șomuzului.’’ (N. f.,p. 42)

,, Doi copii au cutezat să intre în poiana bulboanei.’’( N.P., PAG. 34)

Restricții: Atributele adjectivale exprimate prin numerale nu se pot expansiona.

Adjective pronominale :

Nehotărâte :,,Toți pădureții bătrâni din Bolboceanca își dădeau merele lor obișnuite,acre și amare. ‘’(N.P.,pag.317 )

Posesive : ,,Alexandru Paleolog porunci moartea fratelui său .’’/care este al său.(Viața lui Ștefan…, pag.137 )

Demonstrative : ,,Vă rog în genunchi să deschideți și să cercetați aceste îndreptări ale noastre.’’(N.Ș.,pag.102 )

Observații : Atributele adjectivale exprimate prin adjective pronominale posesive se pot expansiona prin inserția verbului a fi .

Restricții: Atributele adjectivale exprimate prin adjective pronominale demonstrative și nehotărâte figurează numai la nivel sintagmatic.

Verbe la participiu ca valoare adjectivală :

Ex. ,,Un pâlc de tatari cu sulițe inălțate își făcu loc.’’/ care erau înălțate (N.Ș.,pag. 11 )

,, Până acolo stăteau cetăți păzite și întărite :Roman și Neamț.’’/care erau păzite (Viața lui Ștefan…, pag.141 )

Observații : Atributele adjectivale exprimate prin verbe la participiu se pot expansiona prin depredicativizarea lor.

2) Atributul substantival

– Se exprimă prin substantive.

Ex.,, Cu oastea sa și taberele de scutelnici, Vodă a ieșit la Bârlad.’’/care sunt de scutelnici. (Viața lui Ștefan cel Mare, pag.140 )

,,Negustorul aduse într-adevăr alt ulcior cu vin..’’/care este cu vin.( N.Ș.,pag.73 )

Observații : Atributele substantivale pot fi expansionate prin inserția verbului a fi + care.

3) Atributul pronominal

– Se exprimă prin pronume în cazurile genitiv și acuzativ.

Personale : ,,Și eu îl voi face să adune el singur, pe socoteala lui, cinci sute de oameni’’. ( N.Ș.,pag.126 )

Posesive : ,,Nimeni n-are câni ca mine și erete ca al meu .’’/cum este al meu. ( N.Ș.,pag.76 )

Demonstrative : ,,Când s-au apropiat copiii celorlalți,după vârtejul ploii,(…)n-au mai găsit nimic.’’/care erau ai celorlalți.(N.P.,pag.49)

,,Pentru o împrejurare ca ceasta își lasă opincile și-și pusese încălțările cele bune.’’/cum era aceasta(B.,pag.127 )

Observații : Se pot expansiona atributele pronominale exprimate prin pronume demonstrative, posesive și nehotărâte prin inserția verbului a fi .

Restricții: Nu se pot expansiona atributele pronominale exprimate prin pronume personale și reflexive.

4) Atributul verbal

– Se exprimă prin :

Verbe la infinitiv cu prepoziția de

Verbe la gerunziu : (…),a răspuns munteanca cu ochii tulburi și cu inima bătând./ care bătea.(B.,pag.78 )

Verbe la supin : ,,Când văzu argintarul cloșca cloncănind și puii piuind,cu totul și cu totul de aur…,înțelese că trebuie să fie un lucru măiestru. “ (P.Ispirescu,Prâslea cel voinic și merele de aur)

Observații : Atributele verbale se pot expansiona prin predicativizarea verbelor de la infinitiv/ gerunziu/ supin.

5) Atributul adverbial

-Se exprimă prin :

Adverbe și locuțiuni adverbiale : I-am spus despre ce-i vorba, mi-a scos cămașa de noapte…/ care era de noapte (N. f.,pag.81.)

Observații : Se pot expansiona atributele adverbiale prin inserția verbului a fi .

Propoziția atributivă

Se introduce prin :

Pronume relative : care, cine, ce, ceea ce, cât.

Ex.,, Rănitul dormea adânc sub puterea băuturii de capete de mac pe care o primise la miezul nopții.’’(N.P.,pag.81 )/ primită la miezul nopții.

,, -Slăvite stăpâne,a grăit el, am îndeplinit după putință lucrarea ce ai binevoit a-mi încredința.’’(N.P.,pag.334 )/ încredințată.

Cerneală roșie cât să scriu eu mai am. / de scris.

Observații : Propozițiile atributive construite cu pronumele relative care, ce, cât, pot fi contrase prin adjectivizarea verbului predicativ,prin eliminarea verbelor a avea și a fi și prin depredicativizarea verbelor de la conjunctiv.

Restricții: Propozițiile atributive construite cu pronumele relativ cine nu pot fi contrase.

Adverbe relative : unde, când,cum,cât.

Ex.,, M-oi duce într-o noapte la Forăști, la standoale unde țin ciocoii grâul și dau foc.’’ (Nada florilor,pag.45.)/ cu grâu.

Covorul era un dar (…)pentru ziua când s-ar fi închinat mirelui său .( Creanga de aur,p.66)/închinării.

Observații : Propozițiile atributive construite cu adverbe relative pot fi contrase prin nominalizarea verbului predicativ.

Conjuncțiile subordonatoare : că, să, ca…să, dacă, de.

Ex. ,, Am făcut eu socoteală că până într-o săptămână n-au să se poată ei întări, i-am spus lui Vodă. ‘’( N.Ș.,pag.111 )/de întărire.

,, Stihiile au rânduială să cruțe puii viețuitoarelor de pe mări și uscat.’’ (N.P.,pag.347) /a cruța.

Noi avem dreptul ca să muncim. / de a munci

Observații : Propozițiile atributive introduse cu ajutorul conjuncțiilor pot fi contrase prin nominalizarea verbului predicativ și prin depredicativizarea verbului la conjunctiv.

Complementul direct și propoziția completivă directă

I.Complementul direct

-se exprimă prin :

Substantive comune sau proprii:

,,Din două vorbe descususe pe servitor .’’( N.Ș.,pag.41)

,, Boierul întinse mâinile spre Șoimaru și spre tovarășii lui.’’( N.Ș.,pag.43)

Pronume :

personal: ,,Să vadă că-i primește un boier mare cu toată cinstea.’’

( N.Ș.,pag.42)

negativ : ,, Valeții franțuji ascultau nepăsători și respectuoși, neînțelegând absolut nimic.’’(Zodia cancerului,p.139)

nehotărât :,,Și poftesc și pe toți câți aveți cu dumneavoastră.’’(Zodia cancerului,p.161)

relativ :,,Atunci spune dumneata singur ce să-ți aducă.’’(Nopțile de Sânziene,p.189)

interogativ :,,Ce-ai putea să-mi spui?,zâmbi Kesarion.’’(Creanga de aur,p.84)

demonstrativ :L-am văzut pe acesta în susul râului.

reflexiv:,,Și acel moșneag se blăstămase pe sine însuși ca să naibă tihnă și pace.până n-a lua cu sabia țeasta acelui câne vânzător.”(N.P.,p.56)

Numerale :

Cardinale: Le-a citit pe cele două.

Ordinale: L-a întrerupt pe cel de-al doilea.

Colective: Pe toți cei trei i-aservit impecabil.

Restricții: Complementele directe exprimate prin substantive,pronume și numerale nu se pot expansiona.

Adjective substantivizate : Îl iubea mai mult pe cel mic./pe care era mai mic.

Observații : Complementele directe exprimate prin adjective pot fi expansionate prin inserțiunea verbului a fi.

Verbe la moduri nepersonale : ,, Domniei tale care cunoști toate mai putem îndrăzni a-ți cere să ne spui dacă vom mai găsi cu suflet pe cei iubiți. ’’ (Creanga de aur,p.55)/ să îndrăznim.

Observații : Complementele directe exprimate prin verbe la moduri nepersonale se pot expansiona prin predicativizarea lor.

II.Propoziția completivă directă

Se introduce prin :

Conjuncțiile subordonatoare : că, să, ca…să, dacă, de.

Ex. ,, Îngăduiți-mi dumneavoastră ca să mai beau o cupă.’’(N. f.,p.14)/ a mai bea o cupă.

,, Cei de la spate voiau să trecă peste cei dintâi.’’(B.,p.66) /trecerea

Observații : Completivele directe introduce prin conjuncții subordonatoare pot fi contrase prin nominalizarea verbului predicativ.

Pronume relative sau nehotărâte : care, cine, ce, ceea ce, cât, oricare, oricine, orice.

Ex.,, Și văzând spânul cât e de frumoasă fata înpăratului Roș, odată se răpede…” (I. Creangă, Povestea lui Harap Alb) /frumusețea.

Am întrebat pe oricine am întâlnit de fetița dispărută.

Observații : Completivele directe introduce prin pronumele relativ cât pot fi contrase prin nominalizarea verbului predicativ.

Restricții: : Completivele directe introduce prin pronumele cine,ce , care, oricine nu pot fi contrase din vorbirea indirectă și după verbe directe.

Adverbe relative : unde, când,cum,cât.

Ex.,, Vitoria a aflat îndată unde poate găsi pe domnul prefect. ‘’(B.,p.41) / locul găsirii …

,,Nici până la Broșteni nu știe cum va ajunge.’’ (B.,p.74)

Observații : Completivele directe introduce prin adverve relative se pot contrage prin depredicativizarea verbului.

,,Unele completive care depind de un verb reflexive dinamic ca a se gândi, constituie o categorie la limita dintre completivele directe și cele indirecte : Acum mă gândesc că poate vedea ceva înainte-i.

O distincție formală nu există aici, deoarece completivele directe și cele indirecte se construiesc la fel. Pe planul propoziției , acestor propoziții completive le corespund de obicei complementele indirecte ( Mă gândesc la ceva ), dar și complemente directe (Mă gândesc ceva ) ceea ce arată ca prezența pronumelui reflexiv în acuzativ.Nu constituie o piedică pentru interpretarea propoziției drept completivă directă, această interpretare satisface mai bine înțelesul .”

Complementul indirect și propoziția completivă indirectă

I.Complementul indirect

-se exprimă prin :

Substantive sau substitute ale substantivului în cazurile:

Genitiv : Din când în când, fiul său se lupta împotriva regretelor care-l măcinau.

Dativ :,, Pleacă-te stăpânilor, înclină-te zeilor, și du-te în calea ta….’’ (Creanga de aur,p.22)

,, Laudă (aduc)semințelor,celor de față și în veci tuturor.’’ (L.Blaga,Mirabila sămânță)

Acuzativ : precedate de prepozițiile a, cu, de, despre, după, în, la, pentru, pe, spre.

Ex. ,,Să-ți aducă aminte de ele. ’’(Creanga de aur,p.73)

,,Eram stânjenit de îmbulzeala din jurul meu.’’(N. f.,p.145)

,,…pe lângă hârtia de învoială la care ajunsesem la urmă.’’ (N. f.,p.87)

Observații: Se pot expansiona complementele indirecte exprimate prin substantive verbale prin verbalizarea lor.

Restricții: Nu se pot expansiona complementele indirecte exprimate prin substantive sau substitute nominale.

Verbe la moduri nepersonale:

Infinitiv: ,,…asemenea gospodari cu vază ar fi în stare a săvârși o faptă rea.’’ (B.,p.107) / să săvârșească.

Gerunziu : M-am plictisit plantând toată dimineața arbuști./să plantez.

Supin : Copiii, fetele și băieții, erau gata de urcat pe vârful muntelui pleșuv./să urce.

Observații: Complementele indirecte exprimate prin verbe la moduri nepersonale se pot expansiona prin predicativizarea lor.

II.Completiva indirectă

Se introduce prin :

Conjuncțiile subordonatoare : că, să, ca…să, dacă, de,cum că.

Ex.,, Țâțaca noastră Leona avea nevoie să se mânie, să tune, și să detune în fiecare zi.’’ (Nada florilor,p.3)/ a-și exprima sentimentele.

,, Eram atent ca să văd tresărirea scânteielor electrice. ’’(N. f.,p.29)/ la tresărirea scânteielor.

,, Șoimaru nu-și dădea seama că lângă el stătea un logodnic.’’(N.Ș.,p. 85)/ de prezența logodnicului.

Sunt mulțumită pentru că m-ai ajutat./ de ajutorul

Observații: Complementele indirecte introduse prin conjuncții pot fi contrase prin nominalizarea verbului predicativ și prin depredicativizarea verbelor de la conjunctiv.

Pronume relative sau nehotărâte : care, cine, ce, ceea ce, cât, oricare, oricine, orice.

Ex. ,, Se miră întrucâtva de ce i se întâmplă.’’(Nopțile de Sânziene,p.297)/ despre întâmplarea.

Observații: Complementele indirecte introduse prin pronume relativ-interogative sau nehotărâte pot fi contrase prin nominalizarea verbului predicativ.

Restricții: Nu se pot contrage completivele indirecte construite cu pronumele relative cine , care , oricine în acuzativ.

Adverbele relative când, unde, cum.

Ex. S-a interesat de unde vine trenul./de venirea trenului.

Mă miram cum ai luat examenul./ de luarea examenului.

Observații: Complementele indirecte construite cu adverbe relative pot fi contrase prin nominalizarea verbului predicativ.

Complementul circumstanțial de loc și propoziția completivă circumstanțială de loc

I. Complementul circumstanțial de loc

– se exprimă printr-un :

Substantive sau substitute ale substantivului în cazul genitiv însoțite de prepoziții și locuțiuni prepoziționale : deasupra, asupra, în fața, la dreapta, la stânga, de-a dreptul, de-a lungul, în jurul .

Ex.,, Se făcu tăcere deodată în juru-i.’’(N.Ș.,p.15)

,,-Aicea să nu rămâi singur, să nu vie asupra ta zgripsorul.’’(N. f.,p.27)

,, Intram în fugă pe poartă și o repezeam în urma-mi ca să sune în clampă.’’(N. f.,p.27)

,,Și când răsărea soarele, se aflau afară din sat, în lungul pârâului, cătră apa Bistriței.’’ (B.,p. 55)

Substantive sau substitute ale substantivului în cazul acuzativ însoțite de prepoziții și locuțiuni prepoziționale : către, de la, de peste, până, prin, printre, pe, sub, aproape de, departe de, dincolo de.

Ex.,, Ștefan-Vodă a rămas în taberele sale de iarnă.’’(Viața lui Ștefan…,p.126)

,,Argatul se suia domol pe scară.’’(B.,p.17)

,,Vântul trecu șușuind prin crengile subțiri ale mestecenilor.’’(B.,p.16)

Substantive în cazul dativ(dativul locativ)

Ex.,, Iat-o !…sus în deal, la strungă

Așternând pământului

Haina ei cu trenă lungă

De culoarea vântului.”(G.Topârceanu,Rapsodii de toamnă)

Restricții: Nu se pot expansiona complementele circumstanțiale de loc exprimate prin substantive nominale.

Adverbe sau locuțiuni adverbiale :

Ex. Sus, poposiră. (B.,p.111)

,, Acolo poposim, la un creștin om de treabă.’’ (B.,p.59)

,,La mijloc venea Vodă, pe calul lui alb, cu Husein aga în stânga și Cantemir bei în dreapta,înconjurat de paici și slujitori domnești.’’ (N.Ș.,p.65)

Restricții: Complementele circumstanțiale de loc exprimate prin adverbe sau locuțiuni adverbiale nu pot fi expansionate.

II.Propoziția completivă circumstanțială de loc

Se construiește :

Cu ajutorul adverbelor unde, încotro, precum și cu componentele acestora: oriunde, orișiunde, oriîncotro, singure sau cu prepoziție.

Ex .,, Oștile se vor mișca de unde au iernat.’’(Viața lui Ștefan…,p.139)

,,Unde a căzut săgeata urma să se așeze altarul. ’’(Viața lui Ștefan …,p.97)

Restricții: Aceste subordonate nu pot fi contrase având un sens nedeterminat.

Cu pronume sau adjective pronominale relative sau nehotărâte numai însoțite de prepozițiile către sau spre : către cine, spre cine, către cine, spre oricine, spre orice.

,, Prin dezvoltarea complementului circumstanțial de loc se petrece o mărire a câmpului semantico-lexical al regentului,circumstanțialele introduc relații semantice secundare care adâncesc, âmbogățesc și nuanțează cunoașterea realității extralingvistice dintr-o multitudine de unghiuri, în legătură variate raporturi, interne și externe, prin care se definește această realitate.’’

Complementul circumstanțial de timp și propoziția temporală

I.Complementul circumstanțial de timp

– se exprimă printr-un :

Substantive sau substitute ale substantivului în cazul genitiv însoțite de prepoziții și locuțiuni prepoziționale : înaintea, în timpul, în vremea, de-a lungul, asupra, în cursul și în acuzativ, precedate de prepoziții și locuțiuni prepoziționale : către, de, de la, din, dinspre, după, în, înspre, între, la, pe, peste,până, până la, până în, înainte de , în timp de, în jur de.

Ex.,, Nu se trezi decât după șase ceasuri.’’ (N.Ș.,p.81)/

,,Acolo stau cu Dumnezeu și cu singurătățile, până ce se împuținează ziua.Asupra iernii coboară la locuri largi și-și pun turmele la iernat în bălți.’’(B.,p. 9)/

,,După aceea, într-o zi, a sosit vifor și ninsoare și iarna a astupat râpa.’’(B.,p.113)

După plecarea fetei, am închis ușa. /după ce a plecat fata

Observații : complementele circumstanțiale de timp exprimate prin substantive verbale pot fi expansionate prin verbalizarea lor.

Restricții : complementele circumstanțiale de timp exprimate prin subsatntive nominale nu pot fi expansionate.

Adjective :

Ex. De mică, își dezvăluise pasiunea pentru pictură./ de când era mică.

Observații : Complementele circumstanțiale de timp exprimate prin adjective pot fi expansionate prin inserțiunea verbului a fi.

Verbe la gerunziu și la infinitiv precedate de prepozițiile până sau înainte de.

Ex.,, Plecând, l-am auzit mormăind…’’(Nada florilor,p.45)/Când a plecat

,,Își aducea aminte stând singură pe prispă, în lumina de toamnă și torcând. ’’(B.,p.8)/când stătea singură,/când torcea

,,Inginerul înțelesese că Peceneaga nu se dezlipise de prinț, se oprise lângă ele înainte de a începe goana.’’(Nopțile de Sânziene,p.279) /înainte să înceapă goana.

Observații : Complementele circumstanțiale de timp exprimate prin verbe la gerunziu și la infinitiv pot fi expansionate prin predicativizarea lor.

Adverbe sau locuțiuni adverbiale :

Ex.,, Din când în când aveam impresia că trec paseri străine prin cerul negru, spre singurătățile de la pol.’’ (Nada florilor,p.21)

,,Cândva, achiții se dovediseră călăreți fără pereche în afundul nemărginirii stepelor.’’ (N.P.,p.324)

Restricții : Complementele circumstanțiale de timp exprimate prin adverbe și locuțiuni adverbiale nu se pot expansiona.

I.Propoziția temporală

1) Propozițiile temporale de anterioritate se construiesc cu ajutorul adverbului relativ când, precedat de prepoziția până și cu locuțiunile conjuncționale până ce, până să, înainte să.

Ex,, Au dus-o așa fără odihnă, până ce au simțit-o slăbind’’.(N.P.,p.323)/ până la simțirea slăbiciunii

l-am vizitat înainte să fi mers la munte./ înainte de a merge la munte

,,Acolo stau cu Dumnezeu și cu singurătățile, până ce se împuținează ziua.’’(B.,p.9)/până la împuținarea zilei.

Observații : Propozițiile temporale de anterioritate pot fi contrase prin nominalizarea verbului predicativ și prin depredicativizarea verbelor de la conjunctiv.

2) Propozițiile temporale de posterioritate se construiesc cu ajutorul adverbului relativ când,precedat de prepoziția de și cu locuțiunea conjuncționale după ce , de îndată ce, îndată ce , de cum.Raportul temporal de activitate arată că acțiunea din regentă se petrece după acțiunea din subordonată.

Ex. ,,Ei, și după ce l-am suduit, m-a dat în judecată vechilul cum că l-am ofensat pe stăpânu-său’’(Nada florilor,p.45)/ după suduirea

,,După ce-i va zdrobi oastea,Hadâmbul îl apucă de barbă și-l duse într-un loc mai puțin plin de bălți și cu mai mult soare.’’(Viața lui Ștefan cel Mare,p.131)/ după zdrobirea

Observații : Propozițiile temporale de posterioritate pot fi contrase prin nominalizarea verbului predicativ.

3) Propozițiile temporale de simultaneitate se construiesc cu ajutorul adverbului relativ când însoțit de adverbul tocmai sau în corelație cu atunci și cu ajutorul locuțiunilor conjuncționale în timp ce,în vreme ce, câtă vreme, ori de câte ori, și adverbul nehotărât oricând.

Raportul temporal de simultaneitate aratăcă acțiunea din regentă se petrece în același timp cu acțiunea din subordonată.

Ex.,, Când am văzut cartea de la hatman, n-am vrut să cred ochilor.’’(Z. C,p.30)/ la vederea

,,Fac și alte blăstămății,despre care nu se poate vorbi când sunt duduci de față.’’(Z.C. ,p.30) /în prezența duducilor.

Observații : Propozițiile temporale de simultaneitate pot fi contrase prin nominalizarea verbului predicativ.

O subordanată temporală poate fi reluată printr-un adverb corelativ în propoziția regentă, când vorbitorul vrea să insiste asupra conținutului respectiv.

Ex. Când te voi saluta, atunci să mă saluți și tu.

Complementul circumstanțial de mod și propoziția modală

I.Complementul circumstanțial de mod

– se exprimă printr-un:

Substantive sau substitute ale substantivului precedate de prepoziții:

Ex,, Deci Hadâmbul îl va lovi cu strășnicie.’’(Viața lui Ștefan…,p. 126)

,,Ca o frunză care cade cea dintâi,(…) a căzut și solia așteptată de la împărăția neagră.’’ (Viața lui Ștefan …,p. 126)

,,Timpul stătea.Îl însemna totuși cu vinerile negre, în care se purta de colo-colo, fără hrănă, fără apă, fără cuvânt, cu broboada cernită peste gură.’’(B..p.35)

Observații : complementele circumstanțiale de mod exprimate prin substantive verbale pot fi expansionate prin verbalizarea lor.

Restricții : complementele circumstanțiale de mod exprimate prin substantive nominale nu pot fi expansionate.

Numerale :

Ex. În excursie, elevii mergeau doi câte doi pe marginea drumului.

Interjecții :

Ex. Pasărea făcea :piu!piu!

Adverbe și locuțiuni adverbiale :

Ex. ,,Celălalt mai voinic decât toți râdea des și tare. ’’(B.,p.85)

,,…răspundea cuviincios la orice întrebare.’’ (B.,p.89)

,,Asta era scrisoarea lui Gheorghiță și Vitoria o știa pe de rost. ’’(B.,p.11)

,,Își potrivise în grabă casânca de mătasă, își lepădase cojocul.’’ (B.,p.40)

Restricții : complementele circumstanțiale de mod exprimate prin numerale, interjecții, adverbe sau locuțiuni adverbiale nu pot fi expansionate.

Verbe la infinitiv și gerunziu :

Ex.,, Se întoarce rânjind și lingându-se pe bot ca de bunătăți.’’(N.P.,p.27)

,,Câinele sta cu luare-aminte pe coadă, privind văile ca un om.’’ (B.,p.111)

Observații : complementele circumstanțiale de mod exprimate prin verbe la infinitiv și gerunziu pot fi expansionate prin predicativizarea lor

Propoziția modală

Propoziția modală propriu-zisă se construiește cu ajutorul adverbelor cum, precum, după cum, cât, din cât și cu pronumele relativ ce.

Ex.,,Muierea îndura fără să crâcnească puterea omului ei și rămânea neînduplecată’’ (B.,p.10) / fără a crâcni

Observații : propozițiile modale propriu-zise se pot contrage prin adverbializarea substantivelor și prin depredicativizarea verbelor de la conjunctiv.

Propoziția modală comparativă se construiește cu ajutorul adverbelor cum, după cum, precum corelate în regentă cu adverbele așa, astfel, asemenea.

Ex.,,N-am să am hodină cum n-are pârâul Tarcăului, pân’ ce l-oi găsi pe Nichifor Lipan. ’’(B.,p.16)

El se poartă cum se poartă toată lumea./ca lumea

,,Îl auzi răcnind și suduind încurcat așa cum îi era obiceiul.’’ (B.,p.14)/ după obiceiul său

Observații : propozițiile modale comparative se pot contrage prin eliminarea verbului din subordonată când în regentă există același verb.

Propoziția modală propriu-zisă se construiește cu ajutorul adverbelor ,, cum’’ , ,,precum’’, ,,după cum’’, ,,cât’’, ,,din cât’’ și cu pronumele relativ ,,ce’’:

Ex. ,,Cum îți vei așterne, așa vei dormi. ’’(proverb românesc)

,,Vitoria își trase broboada peste gură și rămăsese dreaptă pe scăunașul ei, cu brațele încrucișate pe sână, privind fără să vadă frământarea de-afară a stihiilor. ’’ (B.,p.18)/pe nevăzute

Observații: : propozițiile modale propriu-zise se pot contrage prin adverbializarea substantivelor și prin depredicativizarea verbelor de la conjunctiv.

Restricții :Subordonatele care au sens nedeterminat nu pot fi contrase.

Ex. ,,Cum îți vei așterne, așa vei dormi. ’’(proverb românesc )

Complementul circumstanțial de cauză și propoziția cauzală

Complementul circumstanțial de cauză

Se exprimă prin :

Substantive sau substitute ale substantivului în cazul genitiv precedate de locuțiunule prepoziționale din cauza și din pricina.

Ex,,.- Care tulburare? Nu cumva , domnule Bernard, dumneata ești supărat pe noi din pricina scrisorii lui Lupu ?’’(Nopțile de Sânziene,p.233)

,,-Se poate să vie și asta, grăi Bârnovă. Scrie la carte că era la elini un rege care s-a înfricoșat așa din pricina necontenitelor lui noroace.’’(N.Ș.,p.81)

Substantive sau substitute în dativ cu prepoziția datorită

Ex. Datorită lor m-am împiedicat.

Substantive sau substitute ale substantivului în acuzativ precedate de prepoziții și locuțiuni prepoziționale de, din, din cauză de, dintre, pentru.

Ex.,, Am Zăcut de răni și de friguri rele, dar, ca soiul cel rău, nu m-am dat, n-am pierit.’’ (N.Ș.,p.19)/fiindcă am avut răni.

,,Deodată ochii i se înflăcărară de mânie.’’ (N.Ș.,p.15)/deoarece era mânios.

,,La biserică trage la mine numai cu coada ochiului, să vadă cum îs îmbrăcată și crapă de ciudă.’’(B.,p.109)/ fiindcă îi era ciudă.

Observații : complementele circumstanțiale de cauză exprimate prin substantive se pot expansiona prin inserțiunea verbelor a fi și a avea.

Adjective precedate de prepoziția de :

Ex,,. Aș vrea să plâng de ferici.’’t(George Coșbuc,Vara)/fiindcă sunt fericit.

Observații : complementele circumstanțiale de cauză exprimate prin adjective se poate expansiona prin inserțiunea verbului a fi .

Adverbe precedate de prepoziția de.

Ex. Mă durea capul de tare ce urla.

Restricții : Complementele circumstanțiale de cauză exprimate prin adverbe figurează numai la nivel sintagmatic.

Verbe la infinitiv și gerunziu:

Ex.,, Adormisem și m-am spăriet auzind răcnet.’’(B.,p.31)/ fiindcă am auzit.

,,Fiind ea așa de aprigă și îndârjită, Lipan socotea numaidecât că a venit vremea să-i scoată unii din demonii care o stăpâneau.’’(B.,p.10) /pentru că era aprigă

Observații : Complementele circumstanțiale de cauză exprimate prin verbe la infinitiv și gerunziu se pot expansiona prin predicativizare.

II.Propoziția cauzală

Subordonatele circumstanțiale cauzale directe se introduc cu ajutorul conjuncțiilor că,deoarece, căci, fiindcă, întrucât și a locuțiunilor comjuncționale din cauză că, din pricină că, pentru că.

Ex.,, A pierit ucis de buzdugan mișelesc, pentru că s-a ridicat pentru drepturile și ocinile noastre strămoșești, sculând la război toate neamurile și toate așezările orheienilor!..’’.(N.Ș.,p.57)/pentru ridicarea

,,Cine nu-l știe?și copilul din leagăn îi aude numele cu blăstăm! Căci ne-a sărăcit și ne-a umilit! Ne-a bătut și ne-a sângerat!’’ (N.Ș.,p.57)/ din cauza sărăcirea, umilirii ,bătăilor….

,,Acolo-i mai ușoară viața, ș-acolo ar fi dorit ea să trăiască, numai nu se poate din pricină că vara-i prea cald ș-afară de asta,munteanul are rădăcini la locul lui, ca și bradul.’’(B.,p.9)/ din pricina căldurii

Observații : Subordonatele circumstanțiale cauzale directe pot fi contrase prin nominalizarea verbului predicativ, prin eliminarea verbului a fi și prin depredicativizarea verbelor la indicativ.

Subordonatele circumstanțiale cauzale indirecte se construiesc cu ajutorul conjuncției că în dependența de o propoziție imperativă sau interogativă :

Ex. Vino mai repede că nu te dor picioarele!

Restricții : Subordanatele circumstanțiale cauzale indirecte nu pot fi contrase .

Subordonatele circumstanțiale cauzale condiționale se construiesc cu ajutorul conjuncțiilor când, cum, dacă și cu locuțiunile conjuncționale de vreme ce, din moment ce, odată ce.

Ex. Odată ce ți-ai făcut dreptate,de ce nu pleci?/ făcându-ți dreptate…

Observații : Subordonatele circumstanțiale cauzale condiționale pot fi contrase prin depredicativizarea indicativului.

Complementul circumstanțial de scop și propoziția circumstanțială de scop

Complementul circumstanțial de scop

Se exprimă prin :

Substantive sau substitute ale substantivului în cazul genitiv precedate de locuțiunule prepoziționale cu scopul, în scopul, în vederea și în acuzativ precedate de prepozițiile după, în, la, pentru, spre.

Ex.,, Ne ducem la datorie.’’(N.Ș.,p.114)/ ca să ne facem datoria.

,,Deci gospodarii de la Doi Meri vin pentru contract și arvună . ‚’(B.,p. 110)/ ca să arvunească

Observații : complementele circumstanțiale de scop exprimate prin substantive se pot expansiona prin verbalizarea lor.

Restricții : Complementele circumstanțiale de scop exprimate prin substantive nominale figurează numai la nivel sintagmatic.

Verbe la infinitiv sau supin precedate de prepozițiile pentru, spre, la și locuțiunile prepoziționale cu(în) scopul de :

Ex.,, Eu am interesul să aflu toate acestea,pentru a putea urmări pe făptaș.’’(B.,p. 123) / ca să pot urmări

Braconierul plecase la vânat./ ca să vâneze.

Observații : Complementele circumstanțiale de scop exprimate prin verbe la infinitiv și gerunziu se pot expansiona prin predicativizare.

Propoziția circumstanțială de scop (finală )

Se introduce cu ajutorul conjuncției să, ca să, de și a locuțiunilor conjuncționale cu(în)scopul să , pentru ca să.

Ex.,, Acei marchizi care ieșeau cu sabia la drumul mare ca să vămuiască pe cinstiții negustori…erau cel puțin aprinși de o mare credință’’.(Viața lui Ștefan cel Mare,p.30)/pentru a vămui.

,,Am venit să cunosc credința lumii și să mă bucur . ’’(Viața lui Ștefan cel Mare,p.31)/pentru a mă bănui

,,S-a dus și într-o vreme a prins a cânta din solz, ca să nu-i fie urât’’.(B.,p.73)/pentru a nu-i fi urât

,,După ce tatăl și fiica intrară în curtea lor de piatră, oșteanul, ca să poată revedea pe Magda cât mai curând, se despărțise de ei ca să facă un ocol grabnic în satul lui.’’(N.Ș.,p.54)/pentru a putea revedea…, pentru a face un ocol…

‚,Și toată răzășimea, nebună de bucurie, cuprinse în brațe și-ntre inimi pe Mihu și pe Tudor și-i purtă la casa cea mai încăpătoare, ca să prăznuiască cu toți, cu vin și bucate, asemenea izbândă.’’(N.Ș.,p.104) /pentru a prăznui

Observații : Subordonatele circumstanțiale finale pot fi contrase prin nominalizarea verbului predicativ, și prin depredicativizarea verbelor la indicativ și conjunctiv.

Complementul circumstanțial consecutiv și propoziția circumstanțială consecutivă

Complementul circumstanțial consecutiv

la nivelul propoziției nu este prea frecvent. Poate fi exprimat prin :

locuțiuni adverbiale

Ex. Era frumoasă de nedescris.

Substantive cu prepoziția de:

Ex. Căzu la pat bolnavă de moarte.

Verbe la supin cu prepoziția de:

Ex. S-a schimbat de nerecunoscut./de nu o recunoști.

Observații : Complementele circumstanțiale consecutive exprimate prin verbe la supin se pot expansiona prin predicativizarea lor.

Restricții : Complementele circumstanțiale consecutive exprimate prin substantive nominale și prin locuțiuni adverbialefigurează numai la nivel sintagmatic.

II.Propoziția circumstanțială consecutivă

Este mai frecventă decât complementul circumstanțial consecutiv. Se introduce cu ajutorul conjuncțiilor încât, de, că, să corelate, de cele ,ai multe ori, cu adverbele și cu locuțiuni adverbiale așa, atât, astfel, în așa fel.

Ex. ,,Așa de tare vă iubesc și vă socotesc așa de buni prieteni ai mei, încât fără domniile voastre nici nu vreau să mă înfățișez la petrecerea lui Coribut!’’ (N.Ș.,p.80)

,,E așa de mare tăcerea serii, încât, o clipă, cei de la foc și-auzi inimile bătând.’’(N.P.,p.56)

,,Dar î ziua aceea…era așa de frumos și de cald afară, că-ți venea să te scalzi pe uscat ca găinile.’’(I.Creangă, Amintiri din copilărie)

,,Și așa fugeam de tare pe prund, de săreau pietrele…cât mine de sus. ’’(I.Creangă, Amintiri din copilărie)

,,Așa-i de cumplit întunericul minților, încât gradații trupelor trimise în sate schingiuesc până la moarte pe frații lor.’’(Nada florilor)

,,Și are pentru el atâta dragoste, încât, dacă s-ar prăpădi Nicoară, ar cădea fulgerat și el în aceeași clipă.’’ (N.P.,p.56)

Restricții: Propozițiile consecutive se realizează numai la nivel frazeologic

Când în regentă este folosit corelativul prea, subordonata consecutivă se introduce prin conjuncția compusă ca să.

M-ai supărat prea mult ca să nu te pedepsesc.

Complementul circumstanțial concesiv și propoziția circumstanțială concesivă

I.Complementul circumstanțial concesiv

– se exprimă prin:

Substantive în cazul genitiv precedate de prepozițiile sau de locuțiunile prepoziționale contra, împotriva, în ciuda, în pofida și în cazul acuzativ precedate de prepoziția cu însoțit de adjectivele nehotărâte tot, toată, toți, toate.

Ex. ,,Tudor îl privea nerăbdător, cu toate acestea nu putea să plece mai departe fără schimb de vorbe, ceremonii și vederi politice.’’ (N.Ș.,p.76)

,,Cu toate loviturile primite, fata nu scosese nici un cuvânt, nu striga și nu se văieta.’’(M.Preda,Moromeții)

,,Plângea și în ciuda mâniei, ochii ei rămâneau mari și curați. ’’(M.Preda,Moromeții)/chiar dacă era mânios…

Observații : Complementele circumstanțiale concesive exprimate prin substantive verbale se pot expansiona prin verbalizarea lor.

Restricții : Complementele circumstanțiale concesive exprimate prin substantive nominale nu se pot expansiona.

Adjective însoțite de adverbul chiar:

Ex. Chiar (și )supărat, mi-am văzut de treaba mea./ Chiar dacă eram supărat…

Observații : Complementele circumstanțiale concesive exprimate prin adjective se pot expansiona prin inserția verbului a fi.

Verbe la infinitiv precedate de prepoziția fără și la gerunziu precedate de adverbul chiar :

Ex. ,,El o privește și i se pare că acest chip, fără a fi frumos, are un farmec deosebit.’’(I.AL.Brătescu-Voinești,Două lacrimi)/ chiar dacă nu era frumos…

Muncind tot timpul și tot nu reușeam a termina livada de cules./ Chiar de -aș fi muncit…

Observații : Complementele circumstanțiale concesive exprimate prin verbe la infinitiv și gerunziu se pot expansiona prin predicativizarea lor.

II.Propoziția circumstanțială concesivă

Se introduce cu ajutorul conjuncțiilor deși, dacă, de, că și al locuțiunilor conjuncționale cu toate că, măcar că, chit că, fără să, chiar dacă, chiar de, chiar să, nici dacă, nici de:

Ex.,, Deși toate pentru el erau o priveliște nouă, ca pentru un străin, îl stăpânea numai dorința aprigă a plecării, pe fior de furtună, spre dragostea de peste hotar.’’ (N.Ș.,p.66)

,,Măcar că eram la jumătatea lui aprilie, pădurea încă mărturisea suferința iernii’’.(Veverița)

,,Deși avea nume de bun oștean, se înfățișa palid și subțiratic’’.(Zodia cancerului,p.140)

,,Chiar dac-o găsim pustie,putem intra cu caii într-însa până ce trece vântoasa asta’’.(Zodia cancerului,p.155)

,,Iar oșteanul, deși ar fi voit să-și mai reverse în cuvinte simțirea aprigă, care-i bântuia sufletul cu aripi zimțuite, sta fără putere de vorbă.’’ (N.Ș.,p.97)

În afara acestor elemente specifice de construcție, propoziția concesivă mai poate fi introdusă prin pronumele și adjectivele nehotărâte orice, oricine,oricând, oricât, oricare, precum, și prin adverbele relative sau nehotărâte cum, oricum, oricât, oriunde.

Ex. Oricât de cuminte ar fi,tot nu l-ar fi luat cu el.

Restricții: Propozițiile subordonate concesive se realizează numai la nivel frazeologic.

II. 1. Aspecte teoretice psihopedagogice ale strategiilor didactice

Activitățile primordiale ale procesului de îmvățământ- predarea,învățarea și evaluarea- alcătuiesc o unitate , asigurând dezvoltarea treptată a elevilor și devenind eficientă ca produs de comunicare. În acest caz, dialogarea permanentă produsă în clasă între profesori și elevi, fie ea verbală sau nonverbală, asigură șansa celor trei activități menționate mai sus să funcționeze ca o comunicare pedagogică continuă.

,,Procesul instructiv-educativ este un act teleologic care urmărește, în mod conștient, atingerea unor finalități anterior stabilite”, neexcluzând caracterul neprevăzut. Chiar dacă învățarea debutează în clasă, acest process trebuie continuat acasă , prin studiul individual, iar apoi continuată în clasă.Dar, predarea cunoaște două concepte: una tradițională- ca activitate a profesorului care-și transmite cunoștințețe către elevi și una modernă- ca activitate a profesorului care-și extinde competențele atât în clasă, cât și în afara ei,profesorul devenind organizator, conducător, îndrumător al activității de învățare a elevilor.Acesta trebuie să asigure condiții propice de învățare, totul fiind subordonat activitîții de învățare la care perticipă.

Pentru a asigura o calitate în educație, demersul didactic este realizat cu scopul de a atinge competențele prevăzute nde programa școlară. Astfel, în procesul educativ un rol important îl au strategiile didactice.

Termenul ,,strategie” vine din limba greacă de la cuvântul ,,strategie”, care înseamnă ,,a conduce oastea”.S-a trecut de la termenul militar la cel politic, social, educațional, denumind ,,ansamblul complex și circular de metode , tehnici, mijloace de învățământ și forme de organizare a activitîții complementare , pe baza cărora profesorul elaborează un plan de lucru cu elevii, în vederea realizării cu eficiențăa învățării”. Așadar, strategia didactică înseamnă o modalitate eficientă în care elevul este sprijinit de cadrul didactic în dezvoltarea deprinderilor, priceperilor și aptitudinilor sale. Reprezintă ,, un ansamblu de acțiuni și operații de predare – învățare în mod deliberat structurate sau programate, orientate în direcția atingerii, în condiții de maximă eficacitate a obiectivelor prestabile”.

O strategie didactică eficientă alege traseul cel mai eficient în alegerea unei situații de predare-învățare, evitându-se astfel o eroare în procesul didactic.Didactica tradițională presupunea transmiterea înformațiilor în cantități considerabile , dar cea modernă vede elevul ca principal ,,actor” în procesul propriei sale formări. În acest caz, se impune folosirea strategiilor didactice creative, interactive, astfel încât acesta să-și dezvolte capacitatea creativă.Strategiile devin rodul muncii comune , atât a profesorului, Cât și al elevilor antrenați în dezvoltarea lor. Ele presupun munca în echipă, având scopul de a atinge obiectivele propuse, stimulează participarea individuală, dar și lucrul pe echipe, dezvoltând elevului o dorință de autoevaluare și o comunicare mai eficientă.

Rolul strategiilor didactice apare în cele trei etape ale realizării unei activități didactice. Prima etapă, proiectarea, vizează stabilirea de către profesor a strategiei nce va fi folosită în activitatea de predare-învățare. A doua etapă reprezintă desfășurarea propriu-zisă a activității ce trebuie să fie adaptabilă situațiilor date. Faza de evaluare presupune a treia etapă, realizându-se prin aprecieri care să vizeze calitatea strategiiolr folosite.

Strategia nu este o simplă tehnică de lucru, ea este o expresie a personalității profesorului. Acesta are nevoie de ,,competență relațională, capacitate de a promova relații de cooperare și competiție, un stil de lucru cooperant pantru a asigura unitatea clasei, pentru a obține un înalt grad de coeziune al acesteia, pentru a stimula tendințele centripete în locul celor centrifuge , pentru a forma conștiința comunitară(de grup) a elevilor de care se ocupă”.

I.1.2.Repere conceptuale

Cuvântul ,, metodă” provine din termenul grecesc ,,methodos”(,,odos”-cale,drum, metha- spre,către )și ,,înseamnă cale care duce spre… ”aflarea adevărului, cale de urmat în vederea descoperirii adevărului, un mod de urmărire, de cercetare a unui lucru, de căutare , de explorare a unui fenomen obiectiv în vederea aflării adevărului, drumul de parcurs în vederea atragerii unui scop, a obținerii unui rezultat determinat”.

O metodă presupe o multitudine de operații, un instrument de care care profesorul se folosește în activitatea didactică. Metoda poate fi și ,, o modalitate de acțiune, un instrument cu ajutorul căruia elevii, sub îndrumarea profesorului sau în mod independent, își însușesc și aprofundează cunoștințe, își formează și dezvoltă priceperi și deprinderi intelectuale și practice, aptitudini”.

O metodă presupune o multitudine de operații, un instrument de care profesorul se folosește în activitatea didactica.

Funcțiile metodelor de învățământ

Metodele de învățământ realizează o serie de funcții, unele de conținut, iar altele de organizare sai de formă. În lucrarea de specialitate ,,Metode interactive de predare, învățare, evaluare”,Crenguța Oprea numește următoarele funcții ale metodelor de învățământ:

Funcția cognitivă – de organizare și dirijare a cunoașterii.

,,Profesorul aduce realitateaa aproape de elev”.

Funcția formativ-educativă – ,,de exersare și dezvoltare a proceselor psihice și

motorii ’’

,,Profesorul influențează formarea și dezvoltarea unor atitudini,e-

moții, sentimente, interese, convingeri ’’

Funcția motivațională – ,,de trezire a dorinței de cunoaștere’’

,,Profesorul face ca activitatea să fie atractivă , să stimuleze mo-

tivația în învățare ’’.

Funcția instrumentală – ,,de intermediar între elev și materia de studiat’’.

,,Profesorul trebuie să stăpânească arta didacticii ce presupune

știința de a-i învăța și pe alții ce știu deja foarte bine , într-un mod

plăcut, atractiv,accesibil’’.

Funcția normativă – ,,de optimizare a acțiunii ”.

,,Profesorul trebuie să respecte normativitatea didactică”.

Clasificarea metodelor de învățământ

Constantin Cucoș face o clasificare a metodelorde învățământ după următoarele criterii:

după criteriul istoric:

metode tradiționale: expunerea, conversația, exercițiul, lucrul cu manualul, analiza gramaticală.

metode moderne: ciorchinele, cvintetul, braistorming-ul, cubul,știu-vreau să știu-am învățat.

după sfera de aplicabilitate:

metode generale: expunerea, prelegerea, conversația

metode particulare : conversația morașă, aprobarea

după modalitatea principală de prezentare a cunoștințelor:

metode verbale: bazate pe cuvântul scris sau rostit

metode intuitive – bazate pe observarea corectă, concret-senzorială a obiectivelor

și fenomenelor

după gradul de angajare al elevilor la lecție:

metode expozitive sau pasive, centrate pe memoria reproductivă și pe ascultarea pasivă

metode active care stimulează activitatea de explorare personală a realității

după funcția didactică principală:

metode cu funcția principală de predare și comunicare

metode cu funcția principală de fixare și consolidare

metode cu funcția principală de verificare și apreciere a rezultatelor muncii

după modul de administrare a experienței ce urmează a fi însușite:

metode algoritmice , bazate pe secvențe operaționale, stabile

metode euristice, bazate pe descoperire proprie și rezolvare de probleme

după forma de organizare a muncii:

metode individuale pentru fiecare elev în parte

metode de predare-învățare în grupuri

metode frontale

metode combinate

în funcție de axa de învățare mecanică – învățare conștientă:

metode bazate pe învățarea prin receptare: expunerea, demonstrația

metode care aparțin preponderent descoperirii dirijate: conversația euristică

metode de descoparire propriu-zisă : observarea independentă

II.1.3.Specificul metodelor tradiționale folosite în predarea și învățarea contragerii și a

expansiunii

O activitate instructiv – educativă trebuie să realizeze o anumită finalitate prin utilizarea de metode și procedee.Astfel, metodele sunt instrumente prin intermediul cărora, dascălul va transmite cunoștințe, va forma priceperi și deprinderi elevilor.Alegerea metodelor se face în concordanță cu competențele generale și specifice pe care trebuie să le formeze elevilor.Realizarea unei lecții ,,reușite’’ depinde de aptitudinea profesorului de a combina metodele tradiționale și moderne.

În acest sens, trebuie vorbit atât de metodele tradiționale, cât și despre metodele moderne, activ-participative, pentru că folosirea amândurora duce la atingerea obiectivelor educaționale.

Descrierea metodelor tradiționale de predare – învățare

La prima vedere, am putea spune că metodele tradiționale nu mai sunt în conformitate cu noile principii active ale elevului. Ele pot căpăta o adevărată valoare atunci când există o prezență numeroasă, cu un nivel cultural care să asigure accesul la mesajul informațional transmis.

Se pot enumera câteva caracteristici ale metodelor tradiționale:

se bazează pe transmiterea informațiilor

sunt centrate pe însușirea materiei

vizează rolul profesorului și nu al elevului

elevul este văzut ca obiect al instruirii

are la bază comunicarea

impun învățarea

profesorul are rolul de singurul purtător și transmițător de informații

Dintre cele mai folosite metode tradiționale se pot exemplifica –conversația, comunicarea, problematizarea, exercițiul, demonstrația, descoperirea, lucrul cu manualul.

Conversația – este o metodă folosită destul de mult în limba română, constând în dialogul dintre profesori și elevi în care profesorul pune întrebări elevilor, dar și răspunde întrebărilor acestora.Astfel, existând un continuu dialog profesor – elev, elevul poate pune necunoscute. În funcție de modul de adresare, al întrebării, conversația poate fi euristică și catihetică întrebări, poate răspunde întrebărilor puse și poate să-și lămurească în clasă anumite lucruri.

Ca o conversație să fie eficientă, întrebările trebuie să fie puse clar, concis și să fie conduse de profesor.De exemplu, după ce s-au scris pe tablă enunțurile (,,Ionel bate tablă pe casă” și ,,Bate cine poate”)pentru introducerea propoziției subordonate subiective se pot pune următoarele întrebări:

Ce cuvinte identice observați în enunțurile de pe tablă?

C e valoare morfologică are fiecare dintre ele?

Ce fel de verb este fiecare dintre exemplele de mai sus?

Cine asigură rolul subiectului pe lângă verbul din al doilea enunț?

Comunicarea – ,,metodă tradițională care constă în transmiterea de informații, activitatea elevilor fiind dirijată pas cu pas de către profesor,constând în sarcini mici pe care elevii trebuie să le rezolve pentru a ajunge la concluziile parțiale sau finale.Dacă elevii nu pot ajunge să formuleze comcluziile sugerate de demersul inductiv al profesorului, atunci cadrul didactic va fi cel care va comunica concluziile finale.’’

De exemplu, pentru însușirea noțiunii de expansiune, prin comunicare, se pornește de la următoarele enunțuri:

,,Am văzut și eu dumbrăvencile zburând în cârduri spre soare’’. (B.,p.15)

,,Pomenind de iarnă și de lupi, se holba fioros’’. (B.,p.15)

Pentru a se ajunge la procesul de expansiune, se enunță mai întâi definiția acesteia.Profesorul pune întrebări, cum ar fi .

Ce părți de propoziția sunt cuvintele subliniate?

Care sunt diferențele dintre acestea?

Ce părți de vorbire determină?

Pentru că profesorul este cel care definește expansiunea, este vizibil că elevii depind de profesor, procesul de gândire este modelat după ideile profesorului, neparticipând permanent la elaborarea mintală a cunoștințelor.

Problematizarea – metodă prin care se creează o situație- problemă realizată printr-o întrebare- problemă, al cărei răspuns reprezintă soluția căutată. Prin această metodă se dinamizează elevii prin trezirea curiozității din anumita situații- problemă, se antreneazăgândirea, dar și spiritul de observație al elevilor.Profesorul prezintă situația-problemă și-i îndrumă pe elevi în rezolvarea ei.Astfel, se dă enunțul: ,,Nu se cuvine să obijduiesc om nevinovat’’. (B.,p.110)Elevii trebuie, prin contragere, să observe tipul propoziției subordonate.Se pun întrebări cum ar fi:

Ce fel de verb este ,,nu se cuvine? ’’

Termenul regent cere o completivă directă sau o subiectivă?

Cum se realizează contragerea propoziției subordonate?

Prin intermediul conversației, elevii sunt solicitați să-și motiveze răspunsurile.

Exercițiul – constă în realizarea conștientă și repetată a unei operații, cu scopul dobândirii de deprinderinsau priceperi. Se folosește în lecțiile de fixare sau recapitulare, pentru că se fixează cunoștințele, se formează priceperi sau deprinderi de exprimare scrisă sau orală, se recunosc și se reactivează noțiunile gramaticale însușite anterior.

În predarea sintaxei, exercițiile trebuie să fie variate, astfel încât elevul să dobândească deprinderi și priceperi.I.Cerghit realizează următoarea clasificare a exercițiilor:

După funcția îndeplinită: exerciții introductive, de observație , de asociere, de exprimare corectă, de consolidare, de creație.

După numărul de participanți. Exerciții individuale, colective, mixte, de echipă

După gradul de rigiditate: algoritmice, semi-algoritmice, libere

După obiectivele de învățământ: gramaticale, matematice, sportive.

În gimnaziu, în practica predării și literaturii române, se folosesc următoarele tipuri de exerciții: orale, scrise, fonetice, de vocabular, morfologice, sintactice, ortoepice, ortografice, de punctuație, lexicale, stilistice, gramaticale.

Aplicații

Clasa a VIII a

Exerciții concepute pe baza itemilor obiectivi cu alegere duală

Citește cu atenție enunțurile de mai jos și încercuiește A pentru adevărat și F pentru fals, în dreptul fiecăruia:

În enunțul:,,Abia după ce a fost ieșit din sat, s-a mișcat’’.(B.,p.47),există două verbe.

A F

În enunțul:,,Se vestise în tot satul că baba Maranda are ascuns la ea pe cel cu nume urât’’.(B.,p.27), subordonata este completivă directă .

A F

În enunțul:,,Asta era scrisoarea lui Gheorghiță și Vitoria o știa pe de rost ’’.(B.,p.11) , există două propoziții principale aflate în raport de coordonare copulativă.

A F

Clasa a VIII a

Exerciții concepute pe baza itemilor obiectivi cu alegere multiplă

Încercuiește răspunsurile corecte din variantele de mai jos:

În enunțul:,,Și când răsărea soarele, se aflau afară din sat, în lungul pârâului, cătră apa Bistriței ’’.(B.,p.55),predicatele sunt:

a) verbale b)nominale c)verbale și nominale

2. În enunțul:,,Bine ar fi să aflu cine-a fost martor’’.(B.,p.101), subordonata completivă

directă este:

să aflu b) cine-o fost martor

În enunțul:,,Vitoria îl auzi răcnind și suduind încurcat așa cum îi era obiceiul’’. (B.,p.14),termenul regent pentru subordonată este:

auzi b) încurcat c) așa

Exerciții concepute pe baza itemilor semiobiectivi cu răspuns scurt/ de completare

Se dă textul :

,, Aș fi vrut să-l mâmgâi într-un fel, dar nu-mi venea în mintece-aș putea spune unui

copil’’.(Un om necăjit)

Completează tabelul, respectând cerințele :

Exerciții concepute pe baza itemilor semiobiectivi cu întrebări structurale

Se dă textul:

,,Cum trecu în casă, aprinse gazornița și puse pe flăcău să încarce iarăși pușca. Acuma se vedea că trebuie să ieie cu dânsa arma aceasta a lui Lipan.’’(B.,p.54)

Se cere :

Subliniază, pe text, predicatele

Încercuiește elementele relaționale

Analizează fraza de mai sus

Realizează schema frazei

Studiul cu cartea (lucrul cu manualul) – este o metodă didactică care are la bază cartea școlară în procesul de predare-învățare. Se apelează la manualul școlar pentru actualizarea cunoștințelor, pentru verificarea noțiunilor însușite și pentru evaluare. Folosirea manualului are un randament mai mare decât în comunicarea orală.

Analiza lingvistică (gramaticală) – se folosește des în predarea limbii române în gimnaziu, în predarea tuturor lecțiilor de limbă. În sintaxă, analiza părților de propoziție ajută în realizarea expansiunii, atunci când partea de propoziție devine propoziție subordonatoare corespunzătoare părții de propoziție expansionate.

Metoda are rolul de a consolida cunoștințele studiate la morfologie și de a înțelege modificările pe care cuvintele le suferă în urma transformării în propoziție.

Aplicații

Analizați sintactic și morfologic atributele din textele de mai jos:

,,Deodată își simți și el glasul mișcat ca al uncheșului Mihu.Și un timp tăcură amândoi, fără să se privească, cu ochii ațintiți în lumina de toamnă.”(N.Ș.,p.93)

,,Satul, cu casele răzășilor curate și albe, se revărsa pe coastă în livezi.”(N.Ș.,p.93)

,,În sufletul oșteanului pătrundea pe furiș un simțimânt necunoscut.”(N.Ș.,p.93)

,,Deodată îi apăru în amintire icoana unui bărbat, trist, cu fața prelună, – acela era tatăl lui.”(N.Ș.,p.93)

II.1.4 Rolul strategiilor didactice interactive în predarea contragerii și a expansiunii

În rândul metodelor moderne de predare – învățare,pot fi considerate și următoarele metode:

Brainstorming-ul sau ,,evaluarea amânată” ori ,,furtună în creiere” este ,, o metodă interactivă de dezvoltare de idei noi ce rezultă din discuțiile purtate între mai mulți participanți, în cadrul căreia fiecare vine cu o mulțime de sugestii. Rezultatul acestor discuții se soldează cu alegerea celei mai bune soluții de rezolvare a situației dezbătute”.

Se dorește cooperarea între elevi.Această metodă presupune ami multe etape:

Etapa de pregătire – care cuprinde trei faze (selectarea membrilor grupului, antrenamentul și pregătire lucrului)

Etapa productivă – care cuprinde trei faze ( stabilirea temei, soluționarea problemelor survenite, culegerea ideilor necesare)

Etapa selecției ideilor emise – care cuprinde două faze ( analiza listei de idei și evaluarea)

Aplicație Subordonata subiectivă

Ciorchinele – metodă ce presupune găsirea unor legături logice între ideile exprimate, fiind o variantă a brainstorming-ului.Este folosit în actualizarea cunoștințelor sau în sistematizarea acestora.În realizarea metodei se parcurg câteva etape:

În mijlocul tablei se notează un cuvânt

Elevii trasează linii de la cuvântul ales către elementele găsite

La mesele de lucru, elevii sunt așezați în semicerc

Fiecare elev va realiza propriul ciorchine, fiind ulterior completat cu informațiile date de elevi

Se completează întrega schemă

În final, ciorchinele va fi comentat și verificat de profesor

Metoda are atât avantaje, cât și dezavantaje. Ca avantaje se pot enumera : încurajează gândirea elevilir, permite o sistemetizare a informațiilor, ușurează reținerea noțiunilor, stimulează dorința acestora de a participa la lecție.Pe lângă avantajele prezentate mai sus, se pot stabili și dezavantaje:pot exista dificultăți de comunicare , dar și dificultăți de coordonare a elevilor. Metoda poate fi folosită individual, cât și în grupul de elevi. Dacă este utilizată în grup, este utilă pentru că elevii pot afla și din ideile altora, deci își îmbogățesc cunoștințele. Elevii sunt stimulați și încurajați să gândească liber și deschis.

Aplicație Propoziția subiectivă

Mozaicul sau ,, grupurilor interdependente’’ – cum o numește A.Neculau(1998), este ,,bazată pe învățarea în echipă (teamlearning).Fiecare elev are o sarcină de studiu în care trebuie să devină ,,expert ’’.El are în același timp și responsabilitatea transmiterii informațiilor asimilate celorlalți colegi’’. Constă în împărțirea grupului mare în grupuri mai mici.

Etape în utilizarea metodei:

tema stabilită se împarte în 4 sau 5 subteme

se împart elevii în grupe de 4/5 elevi

se numără de la 1 la 4/5,astfel încât fiecare să aibă un număr de la 1 la 4/5

fiecare membru va primi câte o fișă (elevul nr. 1 – fișa nr.1,elevul nr.2- fișa nr.2,…)

toți elevii nr.1 se reunesc (ceilalți procedează la fel)

se fac grupele de experți

fiecare grup rezolvă cerințele, astfel încât să fie capabil să predea celorlalți elevi

se reconstituie grupurile ințiale și experții predau celorlalți elevi ceea ce au studiat

În tot timpul cât elevii lucrează, profesorul supraveghează, corectând eventualele greșeli, astfel încât informațiile ce vor fi transmise celorlalți elevi să fie corecte.

Ca și la alte metode, se pot stabili avantaje și dezavantaje ale utilizării metodei în procesul de predare- învățare. Avantaje pot fi : are caracter formativ, oferă încredere copiilor, dezvoltă gândirea logică, stimulează comunicarea la nivelul grupului.În același timp, se pot stabili și dezavantaje: necesită mult timp în pregătirea materialului și devine ineficientă atunci când echipele nu sunt aproximativ egale din punct de vedere numeric.

Aplicație – clasa a VIII a

Se alege ca temă de dezbatere – Contragerea și expansiunea

Se identifică textele suport care se împart în 5 subteme

Se reorganizează colectivul de elevi după numărul pe care îl au fiecare

Se dau sarcinile de lucru

Experții rezolvă sarcinile de lucru

Se revine la grupele inițiale, astfel încât fiecare expert predă colegilor ceea ce a lucrat

În concluzie, fiecare elev a predat și a învățat de la colegi. În acest proces se folosesc următoarea fișă:

,, Avea meșteșug, când grăia și tălmăcea, de avea lângă el un ulcior de vin vechi de la Cotnari, din care se adăpa din când în când câte puțin , ca dintr-o înțelepciune, și cu vârful sabiei însemna linii încâlcite pe năsip, pe care alții nu le ceteau, dar el le cetea. Și știa să alcătuiască ță să așeze în bătaie puști de cele mari. Și dăduse nemților lui arcuri cu vârtej și cu anumită măiestrie, de săgetau fără greș de la mare depărtare.”(Viața lui Ștefan cel Mare,p.117)

Experții nr. 1

Identifică predicatele și analizează-le pe primele trei.

Experții nr. 2

Încercuiește elementele relaționale și numește felul lor.

Experții nr. 3

Împarte textul de mai sus în propoziții.

Experții nr. 4

Realizează contragerea subordonatelor în parte de propoziție corespunzătoare.

Experții nr. 5

Realizează expansiunea părților de propoziție subliniate în propoziție corespunzătoare.

Știu/ Vreau să știu /Am îmvățat – metodă folosită în ghidarea unei lecturi. Este urmată de alte metode care să reactualizeze cunoștințele dobândite anterior.

Etape :

Se anunță tema.

Se distribuie tabelul :

Se cere elevilor să facă o listă cu informațiile pe care la dețin despre tema dată. Ele sunt trecute în rubrica ,,Știu’’.

Profesorul cere elevilor să menționeze aspecte pe care doresc să le cunoască. Ele sunt trecute în rubrica ,,Vreau să știu’’.

Se dă elevilor pentru a citi un text cu tema lecției. Informațiile sunt trecute în rubrica ,, Am învățat’’.

Pot fi enunțate câteva avantaje ( învățarea este interactivă, se antrenează întregul colectiv, se înțeleg anumite informații neclare până în acel moment), dar și dezavanjate ale folosirii metodei(nu se poate folosi în cadrul tuturor orelor, solicită mult timp)

Aplicație – Subordonata cauzală – clasa a VIII a

Metoda cubului – o metodă ce poate fi aplicată în orele de sintaxă, la orele de sistemetizare și recapitulare a cunoștințelor învățate. Prin această metodă se pot dezvolta competențele necesare abordării unei teme.

Se realizează un cubpe ale cărui fețe colorate diferit sunt scrise cerințele :,, descrie’’ , ,,compară’’ , ,,asociază’’ , ,,analizează’’ , ,, aplică’’ , ,, argumentează’’ .Se anunță tema și elevii sunt împărțiți în șase grupuri , fiecare grupă rezolvând sarcina în funcție de una dintre cerințețe de pe fețele cubului. Profesorul este cel ce stabilește modul de distribuire a cerințelor fiecărei grupe.(de exemplu . elevii pot înnumăra de la 1 la 6, numărul grupei fiind același cu numărul scris pe cub ). Metoda poate fi folosită la orele de recapitulare finală a propozițiilor subordonate.

Aplicații – clasa a VIII a – Recapitulare subordonate

Descrie : Scrieți 10 verbe tranzitive care cer completive directe

Compară : Arătați ce fel de propoziții sunt introduse prin conjuncția subordonatoare ,,să’’.

Este bine

Avusese ideea

Am vrut să vii la noi.

Ideea era

Ai luat trenul

Asociază : Găsește în coloana a doua tipul de subordonată a propozițiilor din prima coloană:

,,S-aude că riga Matiaș ar fi fost

săgetat’’.(Viața lui Ștefan…, p.96) CT

,,Solii aduceau cărți care înnoiau

credința’’.(Viața lui Ștefan…, p.95) CD

,,Nimeni nu înțelegea ce este’’.

(Viața lui Ștefan…, p.99) AT

,,După ce-i va zdrobi oastea,Hadâmbul

îl va apuca de barbă… ’’.(Viața lui Ștefan…,

p.131) CM

,,Treacă și acest pahar cum au trecut

altele… ’’.(Viața lui Ștefan…, p.163) SB

Analizează : Despărțiți în propoziții fraza următoare :

,, Fără îndoială că frunzișul gingaș, și ecourile, și răsuflările pădurii aveau un îndemn, dar și fate, cu înmlădierea-i de ramură și cu privirea-i de șarpe, visase clipa aceasta pe când în blănuri moi o legăna căruța. ’’(N.Ș.,p.53)

Aplică : Folosind verbul ,, a utiliza ’’ construiți următoarele tipuri de subordonate :

SB. ………………………………………../……………………………………………

CT. ………………………………………../……………………………………………

CM. ………………………………………./……………………………………………

CD. ………………………………………./……………………………………………

CZ. ………………………………………./……………………………………………

SC. ………………………………………./……………………………………………

Argumentează : Contrageți subordonatele în parte de propoziție corespunzătoare:

,,Se vestise în tot satul că baba Maranda are ascuns la ea pe cel cu nume urât’’.(B.,p.27)

,,L-am văzut cum te văd’’.(B.,p.31)

,,Să știi că nu-i lucru curat’’.(B.,p.31)

,,Mai stau până ce găsesc de postit cele douăsprezece vineri’’.(B.,p.33)

,,Am lepădat ceva, ca să nu fie vorbă’’.(B.,p.51)

Metoda cubului stimulează creativitatea, fiind folosită mai bine în grupurile mici, pentru că în grupurile mari există riscul să nu participe toți la activitate. Un impediment ar fi pentru elevii timizi care sunt eclipsați de ceilalți mai îndrăzneți.

Rebusul școlar este o altă metodă care dezvoltă gândirea, logica , creativitatea, limbajul.

Poate fi folosit în lecțiile de sintaxă a frazei mai ales în prima parte a lecției – în captarea atenției. Prin utilizarea sa se exersează deprinderile, se consolidează creativitatea. Există mai multe tipuri de rebusuri.

Aplicații – clasa a VIII a – Contragerea și expansiunea

Completați rebusul de mai jos :

A

B

Verticală A-B – procedeu sintactic de transformare a unei subordonate în parte de propoziție

corespunzătoare

Orizontală :

1. propoziție de sine stătătoare

parte secundară de propoziție care determină un verb

procedeul sintactic ce constă în transformarea unei părți de propoziție în subordonată corespunzătoare

partea de propoziție principală care arată cine face acțiunea exprimată de predicat

propoziția de care depinde o propoziție secundară

în enunțul ,,O neliniște fierbinte i se porni din măruntaie…’’(B.,p.115), cuvântul subliniat este ca parte de propoziție….

cuvântul de care depinde o subordonată se numește termen….

propoziție care nu are înțeles de sine stătător.

Asigură relația între două propoziții – element…

Îndeplinește rolul subiectului , la nivel de frază, pe lângă un element impersonal din regentă

Tip de relație stabilit între două propoziții de aceleși fel.

Identifică în tabelul de mai jos noțiuni studiate în sintaxa frazei :

III.1. Coordonate metodologice ale cercetării aplicative

Obiectul unei cercetări psihopedagogice îl poate reprezenta și lucrarea ,,Strategii interactive în predarea – învățarea- evaluarea sintaxei în gimnaziu. Studiu de caz- contragerea și expansiunea (Aplicație: Mihail Sadoveanu ).

III.1.1. Scopul cercetării

Scopul cercetării acestui subiect l-a constituit realizarea și măsurarea progresului elevilor după aplicarea unor teste. Cu elevii s-a lucrat diferențiat.

III.1.2. Obiectivele și ipoteza cercetării

În înțelegerea tipurilor de subordonate, în cadrul sintaxei, consider că un rol important îl au cele două procedee de transformare: contragerea și expansiunea. Ținându-se seama că în manualul de Limba și literatura română de clasa a VIII a, cele doăă teme nu sunt aprofundate așa cum ar trebui, prin exerciții variate și diferențiate, iar elevii au un interes scăzut în studiul sintaxei, tema de față are ca fundament observarea eficienței aplicării metodelor interactive, astfel încât elevii să capete deprinderi, priceperi și creativitate.

La început, am observat evoluția competențelor lingvistice ale elevilor în cazul în care se introduce un factor de progres cu rol stimulator. Apoi, am urmat etapele cercetării de tip experimental:

am elaborat ipotezele de lucru

am stabilit obiectivele cercetării

am stabilit variabilele – independentă și dependentă

am pregătit pretestarea

am stabilit situația experimentală

am constituit eșantionul experimental și cel martor

am administrat factorul de progres

am înregistrat, prelucrat, interpretat rezultatele

am descris raportul de cercetare

În scopul realizării acestei cercetări, mi-am propus ca obiective:

dezvoltarea competențelor, a deprinderilor și a priceperilor prin utilizarea metodelor moderne

controlarea progreselor înregistrate de elevi, prin corelarea de metode moderne cu metode tradiționale

evidențierea omportanței utilizării strategiilor moderne și tradiționale în utilizarea expansiunii și a contragerii în gimnaziu

identificarea cunoștințelor elevilor privind expansiunea și contragere.

Cercetarea pleacă de la următoarea ipoteză: dacă în activitatea de predare- învățare, ce vizează studiul sintaxai frazei, profesorul de limba română utilizează startegiile didactice interactive, atunci procesul de predare va avea un caracter formativ, ducând la înțelegerea activă a noțiunilor de sintaxă a frazei, precum și la dobândirea de deprinderi și priceperi. Aceasta este ipoteza generală.

Dacă se utilizează strategiile interactive în înțelegerea noțiunilr de sintaxă- contragerea și expansiunea – acest lucru duce la creșterea performanțelor școlare, deci la un progres observat în exprimarea scrisă, dar și în cea orală. Aceasta reprezintă ipoteza specifică.

III.1.3. Organizarea cercetării

Planificarea și monitorizarea cercetării s-a desfășurat la Școala Gimnazială,,Duiliu Zamfirescu’’ Dumbrăveni, Structură Școala Gimnazială Cîndești,Vrancea, pe parcursul anului școlar 2014- 2015.

Etapele proiectului de cercetare au fost:

stabilirea temei de cercetare

informarea și documentarea bibliografică privind subiectul lucrării

alcătuirea ipotezei

organizarea și desfășurarea cercetării (stabilirea spațiului și a timpului, modul de culegere a datelor, numirea eșantionului experimental și de control, administrarea celor trei teste – inițial, formativ și final.

analiza, prelucrarea și interpretarea rezultatelor

enunțarea concluziilor

III.1.4.Eșantionul experimental și martor

Realizarea în condiții bune a procesului cercetîrii, am ales ca și grup experimental (Ce), colectivul de elevi ai clasei a VIII a da la Școala Gimnazială Cîndești. Colectivul este alcătuit dintr-un număr de 15 elevi (8 fete și 7 băieți). Al doilea grup este cel martor (Cm), reprezentat de colectivul de elevi de la Școala Gimnazială Duiliu Zamfirescu Dumbrăveni. Este vorba despre 15 elevi (10 fete și 5 băieți). Pantru corectitudinea procesului de cercetare, am ținut cont de vârsta elevilor, dar și de cunoștințele acestora.

În același timp, trebuie specificat faptul că în cadrul grupului experimental s-a intervenit cu factorul de progres, utilizându-se metodele active-participative care au îmbunătățit nivelul de cunoștințe privind noțiunile de sintaxă vizate – contragerea și expansiunea. Dar, în cazul grupului martor, metodele utilizate au fost cele tradiționale.(Dumitriu,2014,p.50)

Pentru ca rezultatele să fie cât mai concludente, cele două grupe trebuie să fie omogene, atât din punct de vedere al numărului de elevi, cât și al nivelului de pregătire. Cele două clase sunt compatibile, deci omogene.

Chiar dacă cele două grupe se diferențiază din punctul de vedere al elevilor pe sexe, ele sunt omogene datorită nivelului de vârstă și al nivelului de pregătire. Un rol important în stabilirea omogenității îl are media de la testul inițial aplicat ambelor colective de elevi.

III.1.5.Metode de cercetare, tehnicile, instrumentele utilizate

Pentru a găsi informații concludente cu privire la progresul/ regresul elevilor, am folosit o serie de metode și tehnici specifice. Astfel, metoda este definită ,, ca un sistem de reguli sau principii de cunoaștere și de transformare a realității obiective.” Ca totul să fie corect, se îmbină metodica cu tehnica și cu procedeul de realizare a investigațiilor. Astfel, metodica reprezintă ,, un sistem de prescripții, procedee, tehnici, mijloace prin care se concretizează aplicarea unei metode sau a unui gruo de metode, modelul concret de lucru în cercetare. ”

Pentru că cercetarea pe care am întreprins-o a fost de tip experimentel, am folosit experimental ca principală metodă, dar aceasta a fost utilizată împreună cu alte metode:

de adunare a informațiilor – observația, experimental, analiza, teste de evaluare

de prelucrare a informațiilor – diagrama, histograma, tabelele de prelucrare, reprezentarea grafică.

Pentru ca elevul să fie bine cunoscut și înțeles, mi s-a părut normal că ar trebui să se înceapă cu metoda anchetei, ce sepoate realize fie prin chestionar, fie prin interviu.

,,Ea facilitează culegerea metodică de informații asupra opiniilor, atitudinilor subiecților, ajungându-se la rezultate cuantificabile în vederea descrierii și explicării lor. ”

Am aplicat elevilor un chestionar, împreună cu profesorul psiholog al școlii, stabilind astfel stilul lor de învățare. În clasă predomină stilul de învățare vizual, cel auditiv și cel kinestezic apărând doar la câțiva elevi.

Pentru că m-am aflat tot timpul între elevi, am putut observa cu ușurință comportamentul și conduita acestora, modul în care reacționează în anumite situații și în afara orelor de curs. Acest lucru s-a făcut prin observație care constă în ,,urmărirea intenționată și înregistrarea exactă, sistematică a diferitelor manifestări comportamentale ale elevului (grupului) așa cum se prezintă ele în mod natural.”Am realizat două tipuri de observație : ,,directă’’ (atunci când am fost în preajma lor, ei fiind conștienți de prezența mea) și ,,indirectă’’ (atunci când sunt în pauze sau când sunt antrenați în alte activități coordonate de alte cadre didactice). S-a realizat și o ,,observație participativă’’ (atunci când am participat la aceeași activitate cu elevii), o,, observație integrată’’ ( am observat mai multe manifestări de conduită) și o ,,observație selectivă’’( observată din reacția elevilor față de anumite sarcini). Toate aceste tipuri de observație m-au ajutat să clasific elevii în funcție de tipul comportamental și de tipul de inteligență al fiecăruia. În acest sens, se poate face următoarea reprezentare grafică:

În funcție de tipurile de temperament stabilit fiecărui elev și văzând că unii elevi au mai multe tipuri de inteligență, am optat pentru strategii care au la bază cooperarea. Unii elevi se descurcă mai bine în grup, decât individual, alții preferă să-și realizeze singuri sarcinile, unii se simt bine în situația de leader, alții preferă să nu-și realizeze deloc sarcinile.

Metoda experimentului este ,, cea mai importantă metodă de cercetare, deoarece furnizează date precise și obiective’’.(Cosmovici A., 1996). Pentru experiment sunt importante două aspecte (după ceea ce spunea Grenwood):,,Capacitatea acestuia de a verifica ipotezele cauzale și posibilitatea pe care o oferă pentru a controla situațiile experimentale”. Într-un experiment sunt folosite :,,variabila independentă”-,,factorul cu care operează și pe care-l variază experimentatorul” și ,,variabila dependentă”- ,,modificările care s-au produs și care urmează să fie măsurate”.

În cercetarea de tip experimental, se parcurg anumite etape:

,,formularea problemei ce trebuie elucidată;

formularea ipotezei de lucru;

pretestarea;

stabilirea situației experimentale;

constituirea celor două eșantioane, experimental și de control;

introducerea factorului de progres pe eșantionul experimental;

testarea finală;

înregistrarea;

prelucrarea, analiza și interpretarea rezultatelor ”.

În acest studiu, experimentul este de tip formativ ce a fost întreprins după urmărirea câtorva etape:

testarea inițială a celor două clase

introducerea factorului de progres în clasa experimentală

testarea finală a celor două clase

III.1.6. Desfășurarea cercetării

Rezultatele așteptate în acest studiu se datorează atât factorului de progres, cât și influențelor externe care survin în timpul experimentelor. În factorii externi, poate fi considerată maturitatea subiecților, lucru care poate schimba variabila dependentă. Un alt factor îl reprezintă conștientizarea de către subiecți că sunt supuși unui test, fapt care îi determină să se pregătească mai bine. De aceea, măsurătoarea finală se poate schimba față de cea inițială. Dar, cele prezentate mai sus, nu reprezintă un impediment în realizarea experimentului.

Prezenta lucrare are la bază ,,experimentul natural-psihologic” de tip formativ și constatativ, ținând cont de cele trei etape: testarea inițială, introducerea factorului de progres,și testarea finală. Se formulează ipoteza cercetării: dacă în activitatea de predare- învățare, ce vizează studiul sintaxai frazei, profesorul de limba română utilizează startegiile didactice interactive, atunci procesul de predare va avea un caracter formativ, ducând la înțelegerea activă a noțiunilor de sintaxă a frazei, precum și la dobândirea de deprinderi și priceperi.În acest sens, se întâlnește o varibilă independentă (folosirea strategiilor interactive în predarea noțiunilor de sintaxă a frazei) și o variabilă dependentă (optimizarea învățării, îmbunătățirea performanțelor elevilor și formarea priceperilor).

Metoda testelor este o metodă care ajută la măsurarea capacităților psihice ale unei persoane. Testul este ,, o probă standardizată, vizând determinarea cât mai exactă a gradului de dezvoltare a unei însușiri psihice sau fizice. ”(Cosmovici A.,1996,p.40)

Pe parcursul experimentului, am aplicat teste elevilor în ,,etapa inițială (preexperimentală) ” , în ,,etapa experimentală propriu-zisă” și în ,,etapa finală (postexperimentală) ”.Proba inițială a avut rolul de a observa anumite lipsuri în cunoștințele elevilor, în perioada experimentală am dat probe de evaluare formativă având scopul de a realiza obiectivele propuse , iar în etapa finală a avut rolul de a constata nivelul elevilor. Pentru că cele două clase sunt de un nivel mediu, am încercat ca în testele date să utilizez itemi de diferite grade de dificultate.

Metoda convorbirii reprezintă dialogul dintre două sau mai multe personae prin care se dezvăluie opiniile, ideile, sentimentele, conflictele celui supus investigației.În același timp, această metodă ,, dezvăluie demersul gândirii subiectului, atitudinea față de ceilalți (părinți, frați, colegi, profesori), influența familiei și a mediului social imediat”.Pentru a vedea relația care se stabilește între elevi și cei din jur, am utilizat întrebări care au avut rolul de a identifica sentimele pe care acestea le au. Și pentru că sunt elevi din anumite familii defavorizate, la început a fost mai greu să-și exprime sentimentele. Nu același lucru l-am constatat în final, când aceștia încercau să deschidă un dialog, mi-am dat seama că puteau să se exprime atât oral, cât și în scris.

Etapele cercetării

1.Etapa preexperimentală/ etapa inițială – a fost derulată în perioada octombrie- noiembrie 2014. Am preferat să aplic testul în această perioadă, pentru că la sfârșitul lunii octombrie începe studierea noțiunilor de sintaxă a frazei. Am considerat că pot aplica testul referitor la contragere și expansiune dacă la clasă se studiază cel puțin două subordinate—ubiectiva și predicative. Aici se învață cele două noțiuni -contragerea și expansiunea- dar, se întâlnesc și alte elemente specifice sintaxei frazei – elemente regente, elemente relaționale, propoziții secundare, propoziții principale, propoziții regente.

Am aplicat testul inițial pentru a putea observa anumite neclarități și lipsuri pe care le au elevii privind contragerea și expansiunea. Scopul meu era de a putea stabili strategiile pe care trebuie să le utilizez, astfel încât să corectez anumite lacune descoperite în rândul elevilor.

Schematic, etapa preexperimentală ar arăta astfel:

Perioadă: octombrie- noiembrie 2014

Scop: stabilirea strategiilor de lucru

Subetape:

alcătuirea eșantioanelor (grupurilor)

clasa experimentală, numită Ce: clasa a VIII a, Școala Gimnazială Cîndești, com. Dumbrăveni, Vrancea, număr de elevi- 15.

Clasa martor, pe care am numit-o Cm, clasa a VIII a, Școala Gimnazială ,,Duiliu Zamfirescu” Dumbrăveni, Vrancea, număr de elevi- 15

Aplicarea probei de evaluare predictivă celor două clase.

Test inițial

Identificați subordonatele subiective și predicative din enunțurile următoare:

,,Dator este să-l urmărească omul.”(B.,p.107)

,, Rânduit este să-l urmărească fiarele și dobitoacele.”(B.,p.107)

,,…trebuia ca să-și găsească pe cel drag. ”(B.,p.106)

,,N-ar fi rău să mergi și dumneata cu mine acolo. ”(B.,p.121)

,,Părea să fie o persoană a stăpânirii. ”(B.,p.78) 20p

Analizați fraza următoare și faceți schema acesteia:

,, Întrebarea era ce caută el acolo și de ce-l privește pe furiș, în asemenea chip, acest boier bătrân.” ( Frații Jderi,p.223) 30p

Faceți expansiunea subiectelor și a numelor predicative din enunțurile următoare:

,,Olbriht pare un crai neliniștit și măreț. ”(Viața lui Ștefan.,p.177)

,,Rănitul dormea adânc sub puterea băuturii de capere de mac / pe care o primise la miezul nopții./ ”(N.P.,p.81)

,,Numai greu îmi vine a crede una ca asta. ”(B.,p.30)

,,Dar Șoimaru părea spăriat. ”(N.Ș.,p.80) 20p

Realizați contragerea subiectivelor și al predicativelor din enunțurile date în parte de propoziție corespunzătoare:

,,Cum n-ai primit tu răspuns, așa n-am primit nici eu, și-am ajuns precum mă vezi . ” (Nada florilor,p.89)

,,Se vestise în tot satul că baba Maranda are ascuns la ea pe cel cu nume urât. ” (B.,p.27)

,,Nu se cade să cercetez eu planurile sale. ”(N.Ș.,p.127)

,,Negreșit, cea dintâi măsură pe care a luat-o a fost ca să încaseze prețul transportului . ” (Viața lui Ștefan.,p.25) 20p

Oficiu 10p

Instrumentul de evaluare ințială

Barem de corectare și notare

Notă :Se acordă 10 p din oficiu

Identificarea corectă a subordonatelor – 20p

Exemplu de răspuns:,,să-l urmărească omul”(subiectivă), ,, să-l urmărească fiarele și dobitoacele”(subiectivă) ,,,ca să-și găsească pe cel drag ”(subiectivă), ,, să mergi și dumneata cu mine acolo ”(subiectivă), ,, să fie o persoană a stăpânirii”(predicativă)

Sublinierea corectă a predicatelor………..10p

Încercuirea elementelor relaționale……….5p

Stabilirea tipurilor de propoziție …………..10p

Realizarea schemei frazei…………………….5p

Expansiunea corectă a subiectelor…………..10p

Expansiunea corectă a numelor predicative 10p

Exemplu de răspuns: Numai greu îmi vine să cred una ca asta.

Contragerea corectă a subiectivelor……………10p

Contragerea predicativelor…………………………10p

Exemplu de răspuns : Negreșit , cea dintâi măsură pe care a luat-o a fost încasarea prețului transportului.

Interpretarea rezultatelor obținute la testul înițial

Grupul experimental

Tipul testului : Test inițial

Disciplina : Limba și literatura română

Clasa : a VIII a

Numărul elevilor testați : 15 elevi

Durata testului: 50minute

Punctaj acordat din oficiu : 10p

Punctaj total : 100p

Administrarea testului a avut scopul de a evalua elevii clasei a VIII a la limba și literatura română. Au fost vizate cunoștințele elevilor privind noțiunile de sintaxă a frazei dobândite în clasei a VIII a, dar și noțiunile de sintaxă a propoziției învățate în clasele V – VIII.S-au stabilit obiective de evaluare astfel încât să acopere o parte din materia studiată până în prezent din sintaxă.

Pentru ca testul să fie cât mai viabil, am ținut cont în elaborarea iremilor de cerințele Curriculum-ului Național , având grijă și de criteriile de corectare.Consider că acest test a avut un caracter orientativ și constatativ pentru ambele clase, atât pentru grupul experimental, cât și pentru grupul martor. Punctajul obținut pe itemi pentru elevii testați în faza experimentală a fost:

Frecvența rezultatelor grupului experimental la testul ințial

Rezultatele la testul inițial

În analiza rezultatelor testului inițial, am ținut cont de două aspecte:

Măsurarea tendinței centrale – se realizează prin analiza celor trei indicatori :media aritmetică, mediana și modulul.

Media aritmetică – este cel mai frecvent indicator de măsurare a tendinței centrale.

La testul dat, media aritmetică este de 5,58.

Mediana – reprezintă scorul obținut de candidatul din mijloc. Este considerat ca fiind un alt indicator de măsurare a tendinței centrale.

La testul dat, mediana este de 5,70.

Modulul – reprezentat de nota obținută de cei mai mulți elevi. Este considerat un alt indicator a tendinței centrale.

La testul aplicat, modulul este de 5,00.

În funcție de itemii rezolvați în totalitate , s-au înregistrat următoarele:

Tabel analitic cu rezolvarea parțială a itemilor

Tabel analitic cu elevii care nu au rezolvat niciun item

În finalul corecturii testului de evaluare dat elevilor din grupul experimental, am ajuns la următoarele concluzii:

Punctele tari:

Majoritatea elevilor au subliniat predicatele din fraza dată la I 2, deci stăpânesc elemente de teorie a sintaxei propoziției

93% din elevi a putut să împartă fraza în propoziții, deci să observe elementele relaționale

Punctele slabe

Este un elev care nu a rezolvat niciun item

Există elevi care au rezolvat doar parțial anumiți itemi

Nu s-au înțeles foarte bine cele două fenomene sintactice: contragerea și expansiunea

Elevii au întâmpinat probleme în stabilirea tipului de subordonată (I 2)

Grupul de control / martor

La grupul de control / martor, am aplicat același test de evaluare inițială. Eșantionul a cuprins 15 elevi Școala Gimnazială ,,Duiliu Zamfirescu” Dumbrăveni, Vrancea.

În urma corecturii testului, rezultatele au fost următoarele:

Frecvența rezultatelor grupului martor la testul ințial

La grupul martor, media aritmetică a fost de 5,64, mediana a fost 5,50 , iar modulul este de 5,50.

În funcție de itemii rezolvați în totalitate , s-au înregistrat următoarele:

Tabel analitic cu rezolvarea parțială a itemilor

Tabel analitic cu numărul elevilor care nu și-au îndeplinit sarcinile

După procesul de corectură a testelor inițiale, s-au constatat următoarele:

Puncte tari:

93% dintre elevi pot împărți o frază în propoziții

86% dintre elevi recunosc măcar un tip de subordonată

50% dintre elevi știu să facă expansiunea

Puncte slabe:

Un elev nu a rezolvat niciun item

50% dintre elevi nu știu să facă expansiunea

66% dintre elevi n-au înțeles procedeul contragerii

Concluzii:

În urma aplicării testului inițial la cele două grupe, experimental și martor, am observat că elevii întâmpină aceleași dificultăți, legate fie de analiza frazei, fie de numirea tipurilor de subordonate, fie de contragere și expansiune. Mediile celor două clase : 5,58 – clasa experimentală și 5,64 – grupul martor ) confirmă faptul că cele două clase au același nivel de cunoștințe. Astfel se creează premisele unui experiment viabil.

Etapa a doua a cercetării

Etapa a doua a cercetării este o etapă de intervenție ameliorativă ce are un caracter formativ, pentru că a însemnat stimularea elevilor în receptarea noțiunilor legate de contragere și expansiune, deci de elemente ale sintaxei frazei.Utilizarea corelată a metodelor tradiționale cu interactive au avut un impact pozitiv în rândul elevilor. S-a observat dorința acestora de a face exerciții diverse, de grade diferite de dificultate. Cu elevii care au luat punctaj mic, am rezolvat exerciții cu un nivel scăzut de dificultate, folosind diferite metode moderne care să le faciliteze rezolvarea acestora.

Dacă ar fi să reprezint schematic cea de-a doua perioadă experimentală – etapa experimentlă propriu-zisă, ar fi așa:

Perioadă: decembrie 2014- mai 2015

Scop: obținerea de valori cantitative și calitative ale fenomenului experimentat

Subetape:

se introduce factorul de progres

se urmărește permanent evoluția fenomenului experimentat

se formează deprinderi și priceperi în utilizarea noțiunilor de sintaxă a frazei

se aplică probe intermediare de evaluare formativă

se intervine cu măsuri formative permanente

Factorul de progres: aplicarea strategiilor interactive pe parcursul perioadei experimentale

Evoluția fenomenului cercetat :de dezvoltare a capacității de comunicare scrisă sau orală

Produse verificate : testările elevilor

Auxiliare didactice : culegeri de teste, dicționare, fișe de lucru, opere literare

În inițierea testului de evaluare formativă, am urmărit câteva obiective:

O.1. – să recunoască predicatele dintr-un enunț

O.2. – identifice elementele relaționale dintr-o frază

O.3. – să recunoască elementele regente

O.4.- să facă analiza unei fraze

O.5. – să transforme o parte de propoziție în propoziție corespunzătoare

0.6. – să transforme o propoziție subordonată în parte de propoziție corespunzătoare

În perioada premergătoare testului formativ, am aplicat la clasa experimentală câteva metode activ-participative cu rolul de a-i stimula și încuraja pe cei care au avut un randament școlar mai scăzut. Am observat că aceste metode le-au dat încredere în ei, au interacționat cu ceilalți elevi, iar cei timizi s-au integrat perfect în grupul format. Am folosit metode ca :

Metoda ciorchinelui – i-a determinat pe cei cu note mici sau pe cei lipsiți de motivație să învețe activ și să creadă în propriile forțe.Am folosit-o în consolidarea și reactualizarea informațiilor asimilate anterior. Utilizarea ei a avut un impact puternic asupra elevilor, dându-le frâu liber imaginației și dezvoltându-le creativitatea. Pentru a arăta eficacitatea ei, voi prezenta câteve modele de ciorchine aplicate în grupul experimental:

Dați cât mai multe elemente regente care cer subiectivă.

Verbe reflexiv-impersonale

Expresii impersonale Adverbe predicative

Subiectivă

Verbe personale

Verbe impersonale

Locuțiuni adv. predicative

Construiește regente corespunzătoare astfel încât să alcătuiești subordonatele cerute .

SB

CD

CI PR

CZ AT

Metoda cubului – o metodă ce poate fi aplicată în orele de sintaxă, la orele de sistemetizare și recapitulare a cunoștințelor învățate. Prin această metodă se pot dezvolta competențele necesare abordării unei teme.

Se realizează un cub pe ale cărui fețe colorate diferit sunt scrise cerințele :,, descrie’’ , ,,compară’’ , ,,asociază’’ , ,,analizează’’ , ,, aplică’’ , ,, argumentează’’ .Se anunță tema și elevii sunt împărțiți în șase grupuri , fiecare grupă rezolvând sarcina în funcție de una dintre cerințețe de pe fețele cubului. Profesorul este cel ce stabilește modul de distribuire a cerințelor fiecărei grupe.(de exemplu . elevii pot înnumăra de la 1 la 6, numărul grupei fiind același cu numărul scris pe cub ).

Am folosit metoda cubului în lecțiile de recapitulare a subordonatelor învățate.

Exemple de itemi rezolvați prin această metodă.

Rebusul școlar este o altă metodă care dezvoltă gândirea, logica , creativitatea, limbajul.

Poate fi folosit în lecțiile de sintaxă a frazei mai ales în prima parte a lecției – în captarea atenției. Prin utilizarea sa se exersează deprinderile, se consolidează creativitatea elevilor. Iată un tip de rebus pe care l-am folosit în Unitatea 3 (Genul epic – romanul ,atributul, atributiva ) a manualului de limba și literatura română, clasa a VIII a.

A

B

Verticală A- B – numele uneltei cu care Nichifor Lipan a fost omorât.

Orizontală:

,,Parte secundară de propoziție care determină un substantiv sau un substitut al acestuia.”

Elementul relațional din enunțul ,, Știu eu ce spun.” (B., p.45) este un pronume…..

Face legătura între o propoziție regentă și o propoziție subordonată, numindu-se element….

,,Constituie în frază o realizare propozițională a atributului.”

În enunțul ,,Cu mișcări iuți, fata apucă tăciunii și trecu în tindă. ” (B., p.16), cuvântul subliniat este atribut…..

Romanul este o specie a ……epic.

Un alt tip de rebus pe care l-am folosit la recapitularea părților de propoziție. Se cere să se găsească părțile de propoziție și părțile de vorbire din tabelul următor.

Test de evaluare formativă

Clasa a VIII a

Notă : Se acordă 10 puncte din oficiu.

Citește fiecare dintre următoarele afirmații și încercuiește litera A dacă este adevărată și litera F dacă o consideri falsă:

A- F În enunțul ,,S-ar fi cuvenit să-i fie rușine.”(B.,p.35), ,,s-ar fi cuvenit” este element regent pentru o subordonată subiectivă.

A – F În enunțul ,,Ea însă se socotea moartă, ca și omul ei care nu era lângă dânsa.”(B.,p.35),secvanța subliniată este o subordonată completivă directă.

A – F În enunțul ,, Cerul se boltea verde, râpile erau pline de troiene, drumurile de la Bistrița erau închise.”(B.,p.35),există trei propoziții secundare.

A – F În enunțul ,,Ființa ei începea să se concentreze asupra acestei umbre.” (B.,p.35),propoziția secundară este completivă directă. 20p

Scrie în spațiile punctate elemente regente pentru propozițiile cerute în stânga exercițiului:

SB …………………….

PR ……………………

AT …………………….. 1 / dacă plecăm în vacanță.2/

CD ………………………

CI …………………….. 20p

Realizează expansiunea cuvintelor subliniate în parte de propoziție corespunzătoare:

,,Am văzut și eu dumbrăvencile zburând în cârduri spre soare.”(B.,p.15)

,,Minodora așeză cofa cu apă la locul ei și începu a râde.”(B.,p.15)

,,Vitoria râse singură, fără a răspunde.”(B.,p.31)

,,Încălecând cu Gheorghiță, a trecut iar la Suha.”(B.,p107) 20p

Realizează contragerea subordonatelor din enunțurile următoare:

,,Și cred, nevastă, că n-ar fi rău să mergi și dumneata cu mine acolo.”(B.,p.120)

,,Se duc de unde-s ele.”(B.,p.15)

,,Se opri fără să vadă pe nimeni .”(B.,p.31)

,,Vitoria lăsă să-i treacă valul care o înăbușea.”(B.,p.33) 20p

Unește elementele regente din coloana din stânga cu tipul de subordonată pe care-l cere:

a trebui CL

cartea CI

văd AT

îmi amintesc SB

acolo CD 10p

Instrumentul de evaluare ințială

Barem de corectare și notare

Notă :Se acordă 10 p din oficiu

Se acordă câte 5p pentru fiecare răspuns corect.

Exemplu de răspuns: 1(A), 2(F), 3(F), 4(A).

Se acordă câte 4p pentru fiecare propoziție regentă construită corect.

Exemplu de răspuns: SB – Nu se știe / dacă plecăm în vacanță./

Pentru fiecare cuvânt expansionat, se primesc 4p. Pentru precizarea tipului subordonatei găsite se acordă câte un punct.

Exemplu de răspuns: Vitoria râse fără să răspundă.(subordonată CM)

Pentru fiecare subordonată contrasă se primesc 4p. Pentru numirea tipului de subordonată se acordă 1p.

Exemplu de răspuns: Se opri fără a vedea pe nimeni.(CM)

Pentru fiecare pereche găsită se primisc 2p.

Exemplu de răspuns: a trebui – SB , cartea – AT.

Interpretarea rezultatelor obținute la testul formativ

Testul a fot aplicat ambelor grupuri de elevi, atât clasei experimentale, cât și clasei martor. Diferența este că în cazul grupului experimental, s-au folosit metode activ- participative, deci a fost introdus factorul de progres, pe când în cazul grupului martor, s-au folosit metode tradiționale de predare- învățare.

În cazul grupului experimental, rezultatele au fost următoarele:

Frecvența rezultatelor grupului experimental la testul formativ

Media aritmetică obținută de grupul experimental a fost de 6,44 , mediana – 6,00 , iar modulul -5,40.

În funcție de itemii rezolvați în totalitate , s-au înregistrat următoarele:

Tabel analitic cu rezolvarea parțială a itemilor

Tabel analitic cu elevii care nu și-au rezolvat sarcinile de lucru

În urma corecturii testului formativ dat grupului experimental, am constatat următoarele:

Puncte tari :

100% dintre elevi au știut să coreleze elementele regente cu subordonatele pe care acestea le cer(I5).

73% dintre elevi au rezolvat itemii care se refereau la contragere și expansiune (I3 ȘI I4 )

66% dintre elevi au recunoscut diferitele tipuri de subordonate și au putut construi propoziții regente pentru anumite subordonate cerute (I1 ȘI I2 )

Puncte slabe :

Un număr destul de mare dintre elevi nu recunoaște tipurile de subordonate indicate.

Un număr destul de mare dintre elevi nu înțelege rolul contragerii.

Sunt elevi care fac greșeli de ortografie și punctuație.

Grupul de control

Și la grupul de control a fost aplicat același test de evaluare formativă, iar rezultatele au fost următoarele:

Frecvența rezultatelor grupului martor la testul formativ

Media aritmetică obținută de grupul martor este 6,14, iar mediana și modulul au fost de 6,50 .

În funcție de itemii rezolvați în totalitate , s-au înregistrat următoarele:

Tabel analitic cu rezolvarea parțială a itemilor

Tabel analitic cu elevii care nu și-au rezolvat sarcinile de lucru

În urma corecturii testului formativ dat grupului martor, am constatat următoarele:

Puncte tari :

100% dintre elevi a rezolvat în totalitate I5, deci știu să asocieze elementele regente cu subordonatele pe care le cer.

80% dintre elevi a știut să construiască propoziția regentă, astfel încât să fie construită subordonata cerută în exercițiu.

73% dintre elevi recunoaște diferite tipuri de subordonate

Puncte slabe :

Sunt destul de mulți elevi care nu au înțeles cele două fenomene sintactice : contragerea și expansiunea

Există elevi care n-au recunoscut subordonatele date la I1 .

Sunt destul de mulți elevi care fac greșeli de ortografie și punctuație.

Studiu comparativ

Pentru a vedea dacă se observă o evoluție a elevilor în ceea ce privește notele obținute în urma celor două evaluări – inițială și formativă, voi face o paralelă între notele obținute la acestea.

Astfel, grupul experimental a înregistrat la testul inițial o medie aritmetică de 5,58, iar la cel formativ 6,44 . Alături de media aritmetică, de mediană și de modul,se observă un progres al elevilor și după frecvența notelor luate.

Dacă se compară rezultalele la cele două teste, se observă că la testul inițial au fost 7 elevi care au obținut note între 5,00-6,99, pe când la testul formativ au fost doar 5. La testul inițial au fost 2 elevi care au luat note între9,00 – 10,00, iar la testul formativ 4 elevi s-au încadrat în acest interval de notare.

Grupul martor a avut media aritmetică de 5,64 la testul inițial și 6,14 la testul formativ, fapt care arată un progres ușor al elevilor.Se poate stabili frecvența pe tranșe de note la cele două teste :

Dacă se compară rezultatele de la ultimul test, se observă un progres al elevilor. Acest fapt se datorează îmbinării metodelor tradiționale cu cele moderne. Astfel, clasa experimentală a avut o medie aritmetică de 5,58 la testul inițial și o medie de 6,44 la testul formativ. Comparativ, grupul experimental a avut media 6,44,iar grupul martor 6,14 (la ultimul test aplicat ).

Concluzii

În urma analizei testului ințial și a celui formativ aplicat celor două clase am constatat că rezultatele sunt mai bune în urma testului formativ decât după testul inițial. Acest lucru a fost posibil în cazul grupului experimental datorită introducerii factorului de progres (metodele activ- participative) combinat cu metodele tradiționale. Se observă că la evaluarea inițială în segmentul de notare 9,00-10,00 s-au încadrat 2 elevi, pe când în urma testului formativ s-au încadrat 4 elevi.

Pentru că la grupul martor s-au utilizat doar metodele tradiționale, se observă un progres mai lent . În cazul grupului experimental, fiindcă s-au folosit metodele activ- participative, elevul este participant activ în procesul cunoașterii, și nu un simplu spectator al formării sale așa cum se întâmplă în cazul utilizării metodelor tradiționale.

3.Etapa a treia a cercetării

Etapa intervenței evaluative reprezintă a treia etapă a cercetării și constă în aplicarea testului final pentru a se putea compara cu rezultatele obținute până acum la celelalte probe. Înaintea testului final, în procesul educativ s-a pus accentul pe eliminarea lacunelor observate la elevi la cele două fenomene fonetice: contragerea și expansiunea.

La grupul experimental se utilizează în continuare metode activ-participative, pe când la grupul martor se folosesc metode tradiționale.

Testul final

Clasa a VIII a

Notă : Se acordă 10 puncte din oficiu.

Citește fiecare dintre următoarele afirmații și încercuiește litera A dacă este adevărată și litera F dacă o consideri falsă:

A-F În enunțul : ,,Din când în când se oprea, ca să răsufle de trudă.” (B.,p.118), subordonata este completivă circumstanțială de scop.

A-F În enunțul : ,, Înainte de a bea, a vărsat pentru mort o picătură din pahar .” (B.,p.118), construcția subliniată poate fi expansionată într-o subordonată temporală.

A-F În enunțul : ,,A fost unul străin, care a văzut când s-au înnumărat banii.” (B.,p.118),

există o propoziție incidentă.

A -F În enunțul : ,,Mi se pare că nu prea mănânci.” (B.,p.134), subordonata este su-

biectivă……………………………………………………………………………..20p

Scrie în spațiile punctate elemente regente pentru propozițiile cerute în stânga exercițiului:

SB …………………….

PR ……………………..

AT …………………….. 1 / cum a intrat în casă.2/

CD ………………………

CT …………………….. ……………………………………………20p

Realizează expansiunea cuvintelor subliniate în parte de propoziție corespunzătoare:

,,Clopotele au început a bate. ” (B.,p.132)

,,Pomenind de iarnă și de lupi, se holba fioros. . ” (B.,p.15)

,,- Fată, a vorbit ea fără supărare, tu să nu fii proastă… . ” (B.,p.47)

,,Venea la dânsa ca la apa cea bună. ” (B.,p.65)

P recizează tipul de subordonată găsită………………………………………………20p

Realizează contragerea subordonatelor din enunțurile următoare:

,,…Lipan nu era în stare să le dezlege. ” (B.,p.65)

,,Vitoria a făcut o observație cu glas destul de tare, ca s-o audă dinlăuntru gazda” (B.,p.83)

,,…veți ajuta cum veți putea” (B.,p.125)

,,Cum s-a întors acasă, i-a bătut din picior… ” (B.,p.13)…………………………20p

Unește sudordonata din stânga cu felul corespunzător din coloana din dreapta.

,,La jidovi mă duc să beau vin de stafide. ” (B.,p.59) CT

,,…așa a putut să-l doboare cineva. ” (B.,p.63) SB

,,E adevărat că eu nu l-am văzut. ” (B.,p.63) CZ

,,Când a trecut spre Dorna, era singur. ” (B.,p.63) CD

,,Ea a tăcut, ca și cum ar fi murit. ” (B.,p.65) CM………10p

Instrumentul de evaluare ințială

Barem de corectare și notare

Notă :Se acordă 10 p din oficiu

Se acordă câte 5p pentru fiecare răspuns corect.

Exemplu de răspuns: 1(A), 2(A), 3(F), 4(A).

Se acordă câte 4p pentru fiecare propoziție regentă construită corect.

Exemplu de răspuns: SB – Nu se știe / cum a intrat în casă ./

Pentru fiecare cuvânt expansionat, se primesc 4p. Pentru precizarea tipului subordonatei găsite se acordă câte un punct.

Exemplu de răspuns: Clopotele au început să bată.(subordonată CD)

Pentru fiecare subordonată contrasă se primesc 4p.

Pentru numirea tipului de subordonată se acordă 1p.

Exemplu de răspuns: Lipan nu era în stare a le dezlega.(CI)

Pentru fiecare pereche găsită se primisc 2p.

Exemplu de răspuns: ,,La jidovi mă duc să beau vin de stafide. ” (B.,p.59) – CZ

Interpretarea rezultatelor testului final

Testul final a avut același format ca și cel al testului formativ, conținând cinci itemi.După corectarea testelor aplicate grupului experimental, s-au întegistrat următoarele note:

Frecvența rezultatelor grupului experimental la testul final

Media aritmetică este 7,09 , mediana – 8,00, iar modulul – 8,00.

În funcție de itemii rezolvați în totalitate , s-au înregistrat următoarele:

Tabel analitic cu rezolvarea parțială a itemilor

Tabel analitic cu elevii care nu și-au rezolvat sarcinile de lucru

În urma corecturii testului formativ dat grupului experimental, am constatat următoarele:

Puncte tari :

100% dintre elevi au știut să coreleze elementele regente cu subordonatele pe care acestea le cer (I5).

73% dintre elevi au rezolvat itemii care se refereau la contragere (I3 )

60% dintre elevi au recunoscut diferitele tipuri de subordonate și au putut construi propoziții regente pentru anumite subordonate cerute (I1)

Puncte slabe :

Un număr semnificativ dintre elevi nu recunoaște tipurile de subordonate indicate.

Un număr destul de mare dintre elevi nu înțelege rolul contragerii.

Sunt elevi care fac greșeli de ortografie și punctuație.

La itemii I3 și I4, au existat elevi care nu și-au realizat sarcinile de lucru, cu toate că s-au făcut la clasă exerciții variate.

Grupul martor

Și la grupul de control a fost aplicat același test de evaluare finală, iar rezultatele au fost următoarele:

Frecvența rezultatelor grupului martor la testul final

Media aritmetică obținută de grupul martor este 6,50, iar mediana și modulul au fost de 6,30 .

În funcție de itemii rezolvați în totalitate , s-au înregistrat următoarele:

Tabel analitic cu rezolvarea parțială a itemilor

Tabel analitic cu elevii care nu și-au rezolvat sarcinile de lucru

În urma corecturii testului final dat grupului martor, am constatat următoarele:

Puncte tari :

Majoritatea elevilor a știut să coreleze elementele regente cu subordonatele pe care acestea le cer (I5).

Puncte slabe :

Un număr semnificativ dintre elevi nu recunoaște tipurile de subordonate indicate.

Un număr destul de mare dintre elevi nu înțelege rolul contragerii.

Există elevi care nu știu tipurile de subordonate

Sunt elevi care fac greșeli de ortografie și punctuație.

Studiu comparativ

Pentru a vedea dacă se observă o evoluție a elevilor în ceea ce privește notele obținute în urma celor două evaluări – formativă și finală, voi face o paralelă între notele obținute la acestea.

Astfel, grupul experimental a înregistrat la testul formativ o medie aritmetică de 6,44, iar la cel final 7,09 . Alături de media aritmetică, de mediană și de modul,se observă un progres al elevilor și după frecvența notelor luate.

Dacă se compară rezultalele la cele două teste, se observă că la testul formativ au fost 4 elevi care au obținut note sub 5,00 , pe când la testul final au fost doar 3. La testul formativ au fost 4 elevi care au luat note între 9,00 – 10,00, iar la testul final 5 elevi s-au încadrat în acest interval de notare.

Grupul martor a avut media aritmetică de 6,14 la testul formativ și 6,50 la testul final , fapt care arată un progres ușor al elevilor.Se poate stabili frecvența pe tranșe de note la cele două teste :

Din tabelul de mai sus reiese că numărul de elevi pe tranșe de note este neschimbat. Din păcate, folosirea doar a metodelor tradiționale fără să fie folosite metodele moderne și-a spus cuvântul, nefiind schimbări în ceea ce privește notele luate de elevi.

Concluzii :

În urma analizei testului formativ și a celui final aplicate celor două clase, am constatat că rezultatele sunt mai bune în urma testului formativ decât după testul inițial. Acest lucru a fost posibil în cazul grupului experimental datorită introducerii factorului de progres (metodele activ- participative) combinat cu metodele tradiționale. Se observă că la evaluarea formativă în segmentul de notare 9,00-10,00 s-au încadrat 4 elevi, pe când în urma testului formativ s-au încadrat 5 elevi.

Pentru că la grupul martor s-au utilizat doar metodele tradiționale, se observă un progres mai lent . În cazul grupului experimental, fiindcă s-au folosit metodele activ- participative, elevul este participant activ în procesul cunoașterii, și nu un simplu spectator al formării sale așa cum se întâmplă în cazul utilizării metodelor tradiționale.

III.1.7. Interpretarea rezultatelor

Rezultate comparative

Testul inițial / formativ / final

Grupul experimental / grupul martor

Dacă se compară rezultatele de la cele trei teste – inițial, formativ, final, aplicate celor două grupuri – experimental și martor, se observă o evoluție a acestora, începând cu testul inițial, continuând cu cel formativ și terminând cu cel final.

Între cele două valori, excelează grupul experimental, fiindcă în cazul acestuia creștarea mediei aritmetice este de 1,51 puncte, la testul final față de cel inițial.( 5,58 7,09)

Din punctul de vedere al frecvenței notelor, se observă aceeași diferență a progresului. Astfel, în cazul grupului experimental se observă că sunt 3 elevi cu note sub 5,00. Rezultate bune înregistrează 5 elevi care au note cuprinse în segmental 9,00 – 10,00.

În cazul grupului martor, 5 elevi nu au reușit să ia notă peste 5,00. În același timp, note între 9,00 – 10,00 au luat 3 elevi, spre deosebire de grupul experimental unde au fost 5 elevi cu note cuprinse în acest interval. În plus, în grupul experimental, la testul final, au existat 3 elevi care au luat nota 10,00.

Pe baza diagramei de mai sus, prin analiza comparativă a notelor luate de cele două grupuri, se evidențiază evoluția grupului experimental.

Dacă se compară rezultatele realizate de cele două grupuri, experimental și martor, se poate concluziona că ipoteza de la care am plecat, conform căreia valoarea actului de predare- învățare este dată de îmbinarea metodelor tradiționale cu cele moderne, este confirmată de rezultatele grupului experimental. Astfel, dacă la testul inițial, ambele grupuri au avut medii aritmetice asemănătoare ale notelor ( grupul experimental – 5,58, iar grupul martor – 5,64), mai târziu, prin introducerea factorului de progress – adică folosirea metodelor active-participative, sevobservă vizibil diferența dintre cele două clase de elevi.Evoluția diferențiată dintre cele două este dată de nota la testul final (grupul experimental –7,09, iar grupul martor 6,50 ).

Dacă în cazul grupului experimental s-au folosit metode tradiționale îmbinate cu metode moderne, nu același lucru s-a întâmplat cu grupul martor, unde s-au folosit numai metode tradiționale pe parcursul întregului an școlar. Rezultatele elevilor ne fac să afirmăm că ipoteza este una valabilă, pentru că evoluția acestora a fost una lentă ( test inițial- 5,64 , testul final – 6,50). Lucrul acesta este destul de vizibil pentru că la testul ințial, grupul experimental a avut media aritmetică 5,58 , mai mică decât media aritmetică a grupului martor- 5,64, iar grupul experimental a ajuns in final la media 7,09.

Astfel, se poate aprecia valoarea utilizării metodelor active- participative în actul didactic, pentru că acestea activizează elevul, îl fac să gândească singur, să devină creativ, să capete inițiativă, să se exprime singur și să-și dezvolte vocabularul.

Consider că folosirea strategiilor didactice utilizate în orele de limba și literature română i-a făcut pe elevi să coopereze mai bine, să comunice mai bine cu mine, iar pe elevii mai slabi să-și îmbunătă-țească performanțele școlare. În urma folosirii unor metode active- participative ( de exemplu – turul galeriei sau cubul ), unde elevii aveau și rolul de leaders, am observat că elevii timizi au devenit mai dinamici și așteptau cu nerăbdare folosirea acestor metode la clasă. Așa am descoperit și o elevă care tot timpul lua note mari în teste, dar care nu vroia să coopereze atunci când se făceau exerciții orale. I-am dat rolul de conducător de grup și atunci a căpătat curajul de care avea nevoie.

În același timp, consider că nu trebuie excluse metodele tradiționale, pentru că ele n-ar activa elevul. Dimpotrivă, ele ar trebui să constituie baza procesului de predare – învățare.O îmbinare a celor două tipuri de metode ar fi perfecte în actul didactic.

În concluzie, pot afirma că numai îmbinarea metodelor tradiționale cu cele activ- participative a dat posibilitatea obținerii de rezultate superioare, dezvoltând competențele de comunicare ale elevilor, făcându-i mai creativi, dinamici și activi.

IV.Concluzii

În studierea limbii române în gimnaziu, un loc aparte îl ocupă noțiunile de sintaxă a frazei, precum și capacitatea de operare cu elementele sale constitutive. Astfel, predarea acestor noțiuni solicită, din punctul meu de vedere, un profesor creativ, dinamic care să folosească strategii didactice în așa mod încât să le formeze elevilor săi priceperi, capacități și deprinderi necesare unei bune desfășurări a procesului de predare-învățare.

În prezenta lucrare, am pornit de la ideea că predarea contragerii și a expansiunii la clasa a VIII a, este un proces destul de complex și amplu, elevii întâmpinând dificultăți în înțelegerea acestor două fenomene sintactice. În manualul de limba și literatura română, sunt puține exercițiile în care să se ceară folosirea contragerii și a expansiunii în înțelegerea diferitelor tipuri de subordonate. Utilizarea lor poate duce la o însușire rațională a sintaxei limbii române.

În lucrare am încercat să subliniez importanța folosirii strategiilor interactive în dezvoltatea capacităților de comunicare, de exprimare și de dezvoltare a unui vocabular expresiv, astfel încât să satisfacă cerințele unei societăți aflată tot timpul în schimbare.

Lucrarea este împărțită în patru capitole ce îmbină teoria cu practica, cele două fiind prezentate într-o manieră logică și avînd un fundament științific corelat cu tema tratată. A respectat criteriile referitoare la structură , confirmându-și echilibrul dintre proporția lucrării și conținutul acesteia. În primul capitol, am făcut referiri la importanța temei abordate și am prezentat noțiunile teoretice legate de contragere și expansiune, având în vedere bibliografia specifică temei studiate și fiind exemplificate prin analiza operelor lui Mihail Sadoveanu. Afirm că am ales operele marelui romancier român pentru că fragmente din operele acestuia sunt prezente în fiecare manual de limba și literature română de la gimnaziu, ele fiind și texte support pentru examenele naționale. În al doilea capitol, am prezentat strategiile și metodele folosite în cercetare, dar și ordinea cronologică a etapelor cercetării. În abordarea teoretică a contragerii și expansiunii am utilizat surse bibliografice cât mai variate care m-au ajutat atât în redactarea lucrării, cât și la îmbogățirea propriului orizont științific.

Deoarece în faza preexperimentală am observat că elevii se exprimă greoi, cu multe dezacorduri, iar în lucrările scrise au greșeli de ortografie și punctuație, am considerat că ar trebui să schimb, dar și să îmbunătățesc acest lucru, aplicând strategii interactive care să aibă rolul de a activiza limbajul elevilor, ajungându-se, în final, la un progres real al comunicării scrise și orale (capitolul al treilea). La început, am folosit metode simple – rebusul, cubul,ciorchinele – încercând ca în centrul atenției să fie tocmai elevii cu potențial scăzut, dar și elevii timizi care nu s-au evidențiat atunci când foloseam metode tradiționale. Metodele au avut impact asupra elevilor, fapt observat la testul formativ – elevii au început să comunice, să fie mai încrezători în ei înșiși, și-au îmbogățit vocabularul, au înțeles noțiunile legate de sintaxa frazei, dându-și seama de importanța contragerii și a expansiunii în studierea tipurilor de subordonate. Pentru că am colaborat permanent cu elevii, aceștia au fost motivați să participe activ la toate activitățile propuse în clasă, dar și la anumite activități de documentare care să le stimuleze gândirea și creativitatea. Capitolul IV enunță câteva aspecte cu caracter general legate de tema studiată și de structura lucrării.

Prin crearea acestei lucrări metodico-științifice mi-am hrănit dorința de autoperfecționare, de a afla aspecte cu care n-am intrat în contact niciodată. Am observat că relația cu elevii s-a schimbat, aceștia n-au mai fost timizi și au devenit dornici să se implice în activitățile propuse, propunând chiar diferite exerciții pe care le realizau ei.

Confirmarea ipotezei și atingerea obiectivelor propuse demonstrează că mi-am atins scopul și că utilizarea strategiilor interactive optimizează procesul învățării, conferind educabililor deprinderi, priceperi și creativitate. Elevii și-au însușit noțiunile despre sintaxa frazei, despre contragere și expansiune, dându-și seama de importanța celor două fenomene sintactice în înțelegerea diferitelor tipuri de subordonate.

Bibliografie

Bibliografie critică

Avram, Mioara, Gramatica pentru toți, Editura Academiei, 1986

Avram, Mioara, Despre corespondența dintre propozițiile subordonate și părțile de propoziție, în Studii de gramatică, vol. I, 1956

Bidu Vrânceanu, Angela ; Călărașu, Cristina; Ionescu Ruxăndoiu, Liliana; Mancaș, Mihaela; Pană Dindelegan, Gabriela, Diționar de științe. Științe ale limbajului, București, Editura Științifică, 2001

Botiș, Valeria; Alexandrescu, Vulisici; Comănescu, Ioan, Sintaxa propoziției, București, Editura Facla, 1977

Constantinescu Dobridor, Gheorghe, Dicționar de termeni lingvistici, Editura Teora, 1998

Diaconescu, Ion, Complementele și propozițiile subordonate corespunzătoare , în Sinteze de limba română , Editura Enciclopedică și Științifică, 1980

Diaconescu, Ion,Unele aspecte ale structurii sintactice sintactice a limbii române , în Îndrumări metodice privind studierea limbii și literaturii în școala, Editura Enciclopedică și Științifică, 1980

Diaconescu, Ion, Probleme de sintaxa a limbii române actuale, Editura Enciclopedică și Științifică, 1986

Graur, Alexandru, Gramatica limbii române, vol. I-II,Editura Academiei, București, 1966

Graur, Alexandru, Tendințele actuale ale limbii române, Editura Academiei, București, 1968

Guțu Romalo, Valeria, Corectitudine și greșeală. Limba română de azi, Editura Humanitas Educațional, București, 2000;

Hristea, Theodor (coordonator), Sinteze de limba română, Editura Albatros, București, 1984;

Irimia, Dumitru, Gramatica limbii române, Editura Polirom, Iași, 1997;

Irimia, Dumitru, Structura gramaticală a limbii române. Verbul , Iași, Editura Junimea, 1976;

Nicolescu, Aurel, Analize gramaticale și stilistice , Editura Albatros, 1981;

Pană Dindelegan, Gabriela, Aspecte ale dinamicii limbii române actuale, Editura Universității din București, 2003;

Popescu, Ion, Gramatica și noțiuni de vocabular și de istorie a limbii române pentru clasa a VIII a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977;

Popescu, Ștefania, Gramatica practică a limbii române, Editura Tedit FZH, București, 2001;

Gramatici și dicționare:

1. Gramatica limbii române, Editura Academiei, București, 1966;

2. Gramatica limbii române, Cuvântul, Editura Academiei Române, București, 2005;

3. Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Editura Academiei,

București, 2005;

4. Dicționar de sinomine, , Editura Academiei, București, 2000;

5. Dicționar de arhaisme și regionalisme, Editura Academiei, București, 2000.

6. Dicționar de termeni lingvistici, Editura Teora, 1998

Bibliografie didactico- metodică:

1. Cerghit, Ioan, Metode de învățământ, Editura Polirom, Iași, 2006;

2. Cerghit, Ioan, Perfecționarea lecției în școala modernă , E.D.P., București, 1985;

3. Cojocariu, Venera Mihaela, Teoria și metodologia instruirii , E.D.P., București, 2002;

4. Constantin, Parfene, Compozițiile în școală, E.D.P., București, 1980;

5. Dumitriu, Constanța, Introducere în cercetarea psihopedagogică, E.D.P., București, 2004;

6. Dumitriu, Constanța, Strategii alternative de evaluare. Modele teoretico- experimentale,

E.D.P., București, 2003;

7. Goia, Vistian, Ipostazele învățării – limba și literature română, Editura Napoca Star, Cluj,

1999;

8.Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară, E.D.P., București, 1996;

9. Oprea, Crenguța Lăcrămioara, Strategii didactice interactive, E.D.P., București, 2008;

10.Pamfil, A.,Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, 2005;

Opera:

Sadoveanu, Mihail, Baltagul, Editura 100 + 1 Gramar, București, 1998

Sadoveanu, Mihail, Zodia cancerului, Editura Hyperion, Chișinău, 1993

Sadoveanu, Mihail, Nicoară Potcoavă, Editura Militară, 1965

Sadoveanu, Mihail, Nada florilor, Editura Herra, 2002

Sadoveanu, Mihail, Viața lui Ștefan cel Mare, Editura Mondero, București, 1992;

Sadoveanu, Mihail, Neamul Șoimăreștilor, Editura 100 + 1 Gramar, București,2000;

Sadoveanu, Mihail, Frații Jderi, Editura Herra, 2002;

Lista abrevierilor

Adj – adjectiv

Adv – adverb

Ag – propozitie completivă de agent

AT– propozitie atributivă

Cd – propozitie circumstantiala conditională

CD – propozitie completiva directă

CI – propozitie completiva indirectă

CL – propozitie circumstantială de loc

CM – propozitie circumstanțială de mod

Cn – propozitie circumstantială consecutivă

CT – propozitie circumstantiala de timp

CV – propozitie circumstanțială concesivă

CZ – propozitie circumstantiala de cauza

Ex – exemplu

F – propozitie circumstanțială de scop

Int – interjectie

N – nume

p – parte de propozitie

P – propozitie

PP – propozitie principală

PR – propozitie predicativă

Ps – propozitie predicativa suplimentară

R – propozitie circumstantială de relatie

SB – propozitie subiectivă

T – termen regent

V – verb

Legendă

B. – Baltagul

N.f. – Nada florilor

N.P. – Nicoară Potcoavă

N.Ș. – Neamul Șoimăreștilor

Z.C. – Zodia cancerului

Anexe

Fișa de lucru nr. 1

Se dă textul:

,, Se cuvine să mărturisesc că, între toate sistemele de prins raci, fie văzute la specialiștii cu care m-am întâlnit în peregrinările mele, fie aflate în enciclopedii, meșteșugul lui moș Hau mi se pare cel mai iscusit și cel mai vrednic de luat în seamă.

Iată-l, cu toate finețele și complicațiile lui.

-Tutun este, precât văd, zice bătrânul.

Depusesem undițele de pește și trecusem în altă parte, la învățătura răcăritului.”

( M.Sadoveanu, Nada florilor, p. 82)

Se cere :

Extrage din textul de mai sus două verbe impersonale.

Numește o propoziție incidentă.

Analizează prima frază a enunțului.

Realizează schema frazei.

Construiește o frază după schema:

P

SB SB

și

AT AT

Fișa de lucru nr. 2

Construiește enunțuri în care verbele ,, a realiza ” și ,, a vorbi ” să ceară următoarele tipuri de subordonate:

SB……………………………………………………………………………………………..

a realiza CD………………………………………………………………………………………………

CT……………………………………………………………………………………………….

CD……………………………………………………………………………………………….

a vorbi CI………………………………………………………………………………………………..

CZ……………………………………………………………………………………………..

Scrie în spațiile punctate elemente regente pentru propozițiile cerute în stânga exercițiului:

SB …………………….

PR ……………………..

AT …………………….. 1 / cum a intrat în casă.2/

CD ………………………

CT ……………………..

Analizați fraza următoare și faceți schema acesteia:

,, Subprefectul dădu din umeri. Nu cunoștea. Nici dintre oamenii buluciți care ascultau nu se afla cineva care să deie semn că ar fi cunoscut pe Nichifor. ”

( M.Sadoveanu, Baltagul,p. 76 )

Construiește două propoziții aflate în raport de coordonare adversativă. Numește tipurile de propoziție găsite.

Fișa de lucru nr. 3

Alcătuiește o propoziție predicativă și una subiectivă care să aibă ca element regent verbul ,, a însemna ”. Fraza va avea următoarea schemă:

P

SB PR

Citește fiecare dintre următoarele afirmații și încercuiește litera A dacă este adevărată și litera F dacă o consideri falsă:

A-F În enunțul : ,, Femeia nu răspunde.” (Baltagul, p. 17 ), propoziția dată este dezvoltată.

A-F În enunțul : ,, -Desfă palma, să-ți pun ș-o leacă de sare…”(Baltagul, p. 17 ), subordonata este completivă circumstanțială de scop.

A-F În enunțul : ,,Mitrea coborî gâfâind, căută ulcica, o cufundă în apă și bău cu sete, pufnind, apoi deșertă îndărăt ce rămăsese. ” (Baltagul, p. 17 ), există cinci propoziții principale.

A-F În enunțul : ,, -Cine are să plece? ” (Baltagul, p. 17 ), există o singură propoziție.

Unește elementele regente din coloana din stânga cu tipul de subordonată pe care-l cere:

Verb impersonal AT

Verb tranzitiv PR

Verb intranzitiv AT

Verb copulativ SB

Substantiv CD

Pronume CI

Fișa de lucru nr. 4

Realizează contragerea subordonatelor din enunțurile următoare în parte de propoziție corespunzătoare :

,, Am început să am grijă. ” (Baltagul, p. 23 )

,,-Da, am venit să mă mai sfătuiesc cu sfinția sa…” (Baltagul, p. 22 )

,, Gheorghiță o privea cu aceeași mirare pe care o avea de câtăva vreme pentru maică-sa. ” (Baltagul, p. 53 )

,, A scris și preț, după ce m-am sfătuit cu părintele și cu domnu Iordan” (Baltagul, p. 55 )

Numește tipul de subordonată găsită.

Realizează expansiunea părților de propoziție subliniate din enunțurile următoare în subordonate corespunzătoare:

,, <<Ce-a fi vrând ea să spuie? >> se întrebă el, fără a da răspuns.” (Baltagul,p.39)

,, Lăsă asta și începu a scoate și a clădi pe colțul patului poclăzi și scorțuri. ” (Baltagul,p.53)

,, Purta căciulă brumărie.” (Baltagul,p.79)

,, Aceste vorbe erau încă vii…” (Baltagul,p.96)

Găsește în rebusul de mai jos termeni legați de sintaxa frazei.

Fișa de lucru nr. 5

Scrie în spațiile punctate elemente regente pentru propozițiile cerute în stânga exercițiului:

SB ……………………………. 1/

PR …………………… ……… 1/

AT …………………….. ……… 1/ când a venit Maria.2/

CD ……………………… ……….. 1/

CT ……………………… ………. 1/

Se dă textul:

,, Ciobanii de la târle privegheau de departe mișcarea iscoadelor. Cum le vedeau, aprindeau pe corhane mai multe focuri decât aveau stâni; și răzășii, din depărtarea la care se aflau, numărau șfară de fum după șfară de fum și înțelegeau că de la oamenii lor se dă vestire de apropierea inorogilor. Iar noaptea, focurile ciobanilor ardeau ca niște luceferi mari în vârful movilelor, ți răzășii, de pe hotarul lor, băgau de samă cum se astupă și cum se deschid luminile. Ciobanii ridicau asupra focului saricile, apoi le lăsau să cadă. Era semn că nu-i liniște în pășuni, că zăvozii se arată neliniștiți și mânioși ca la apropierea fiarelor.”

( M.Sadoveanu, Nicoară Potcoavă )

Se cere:

Subliniați predicatele, specificând felul lor.

Extrageți din text o locuțiune verbală.

Identificați două subordonate aflate în raport de coordonare copulativă, numindu-le felul.

Extrageți o subordonată temporală, precizându-i elementul regent.

Explicați folosirea primei virgule din textul de mai sus.

Motivați folosirea cratimei în structura ,, nu-i liniște”.

DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE

privind elaborarea lucrării metodico-științifice pentru gradul didactic I

Subsemnatul/subsemnata Camelia- Cătălina Guțu (Grăjdan) declar pe propria răspundere că:

lucrarea a fost elaborată personal și îmi aparține în întregime;

nu au fost folosite alte surse decât cele menționate în bibliografie;

nu au fost preluate texte, date sau elemente de grafică din alte lucrări sau din alte surse fără a fi citate și fără a fi precizată sursa preluării, inclusiv în cazul în care sursa o reprezintă alte lucrări ale mele;

lucrarea nu a mai fost folosită în alte contexte de examen sau de concurs.

Data, Semnătura,

F 394.10/Ed. 01