Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora [607296]

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
1

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
2
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. …………………….. 5
CAPITOLUL I: ACTUL JURIDIC CIVIL. ACTELE CU TITLU GRATUIT ……. 8
I.1 Noțiuni generale ………………………….. ………………………….. …………… 8
I.2 Actele dezinteresate ………………………….. ………………………….. ……… 9
I.3 Liberalitățile ………………………….. ………………………….. ……………….. 10
CAPITOLUL AL II -A: NOȚIUNEA, SEDIUL MATERIEI, CARACTERELE
JURIDICE ȘI INTERPRETAREA CONTRACTULUI DE DONAȚIE ……….. 12
II.1 Sediul materiei și noțiunea de contract de donație …………………….. 12
II.2 Caracterele juridice ale contractului de donație ………………………… 13
II.3 Interpretarea contractului de donație ………………………….. …………… 14
CAPITOLUL AL III -A: CONDIȚIILE DE VALIDITATE SPECIFICE
CONTRACTULUI DE DONAȚIE ………………………….. ………………………….. 15
III.1 Condițiile de fond ………………………….. ………………………….. ………… 15
III.1.1 Capacitatea juridică a părților ………………………….. ……………….. 15
III.1.2 Consimțământul părților ………………………….. ………………………. 18
III.1.3 Obiectul și cauza donației ………………………….. ……………………. 18
III.1.4 Principiul irevocabilității donațiilor ………………………….. …………. 19
III.2 Condițiile de formă ………………………….. ………………………….. ……… 23
III.2.1 Donația autentică ………………………….. ………………………….. …… 23
III.2.2 Actul estimativ ………………………….. ………………………….. ……….. 25
III.2.3 Excepții de la forma autentică a contractului de donație ……….. 25
III.2.4 Promisiunea de donație ………………………….. ………………………. 30
III.3 Categorii de clauze care nu afectează valabilitatea contractului d e
donație ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 31

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
3
III.3.1 Substituția fideicomisară ………………………….. ……………………… 31
III.3.2 Substituția vulgară ………………………….. ………………………….. …. 33
III.3.3 Fideicomisul simplu ………………………….. ………………………….. … 33
CAPITOLUL AL IV -A. EFECTELE CONTRACTULUI DE DONAȚIE ………. 34
IV.1 Efectele contractului între părți ………………………….. …………………. 34
IV.1.1 Obligațiile donatorului ………………………….. ………………………… 34
IV.1.2 Obligațiile donatarului ………………………….. ………………………… 35
IV.2 Efectele contractului față de terți ………………………….. ……………….. 35
CAPITOLUL AL V -A. REVOCAREA DONAȚIEI ………………………….. …….. 37
V.1 Considerații prealabile. Revocarea promisiunii de donație …………. 37
V.2 Revocarea donației pentru ingratitudine ………………………….. ……… 38
V.3 Revocarea donației pentru neîndeplinirea sarcinii …………………….. 43
V.4 Considerații privind raportul donațiilor ………………………….. …………. 45
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. …………………………. 47
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ……………………. 50

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
4
Abrevieri
alin.
art.
C. civ
C.proc.civ
disp.
Ed.
ed.
etc.
ibidem
idem
Jud.
lit.
M. Of.
nr.
op. cit.
p.
RNN
ș.a.
sent. civ.
urm.
vol. alineat (ul)
articol (ul)
Codul civil
Codul de procedură civilă
dispozițiile
Editura
ediția
et caetera (și altele)
în același loc
același
Judecătoria
litera
Monitorul Oficial
numărul
opera citată
pagina
Registrul Național Notarial
și altele
sentința civilă
următorul
volumul

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
5

INTRODUCERE
Din timpuri îndepărtate , oamenii au căutat să interacționeze între ei,
comunicarea fiind apreciată ca „o condiție sine qua non a vieții omenești și
a ordinii sociale” (Paul Watzlawick). Ca o consecință a acestor interacțiuni
umane, pot lua naștere raporturi juridice între persoane, prin voința
acestora . Unul din cele mai uzuale moduri de a -și satisface interesele sau
nevoile rezultate din aceste raporturi juridice este încheierea unui act
juridic .
Contemporan, c ele mai importante acte juridice sunt contractul și
actul juridic unilateral, ambele fiind reglementate de lege.
Contractul, având o importanță deosebită, a fost și este subiectul
principal al multor studii de doctrină , precum și a legilor speciale, însă
fundamentul acestuia se află în noul Cod civil. Legea regl ementează
contractul pentru a putea fi protejate drepturile persoanelor aflate în cadrul
unui raport juridic, astfel, în cazul nerespectării obligațiilor, putând fi atrasă
răspunderea civilă contractuală.
Deși s -au conturat numeroase definiții ale contract ului, în principiu,
toate îl caracterizează ca fiind un acord de voințe între părți, cu scopul de a
crea, a modifica sau a stinge un anumit raport juridic.
Spre deosebire de contract, unde este necesar să se întâlnească
voințele a două persoane distincte, actul juridic unilateral presupune doar
manifestarea de voință a unei singure persoane.
Datorită marii varietăți a actelor juridice civile , acestea sunt
clasificate în doctrină după diferite criterii, acestea având o utilitate
incontestabilă.
În cadrul acestei lucrări m -am oprit asupra actelor juridice clasificate
după scopul urmărit la încheierea lor (acte cu titlu oneros și acte cu titlu
gratuit), în specia l asupra celor cu titlu gratuit, acestea fragmentându -se în
acte dezinteresate și liberalități.
Prin acte dezinteresate o parte procură un folos celeilalte părți, însă
fără a -și diminua propriul patrimoniu. În opoziție, liberalitățile presupun acte
prin care dispunătorul își micșorează patrimoniul. La rândul lor, liberalitățile
pot fi făcute prin legat cuprins în testament sau prin donație.

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
6
În actuala lucrare mi-am propus să analizez particular itățile
contractului de donație ca specie a actelor de liberalitate, acesta fiind un
contract complex și des întâlnit în practica judiciară. Spre deosebire d e alte
contracte, unde simplul acord de voințe este de ajuns pentru a le încheia,
donația presupune, așa cum voi dezvolta în cele ce urmează, încheierea ei
în formă autentică. Acesta este un factor care mi -a atras atenția și pentru
care consider că donația este unul din cele mai importante contracte
reglementate. Așadar, trebuie acordată o atenție deosebită încheierii
acestuia.
Donația a apărut din cele mai vechi timpuri , regăsindu -se în viața de
zi cu zi chiar și sub cele mai mici gesturi cum ar fi cadourile aniversare,
darurile de nuntă sau pur și simplu pentru a aduce un zâmbet pe chipul
unor persoane dragi ori de a aduce o bucurie în sufletul donatorului.
Structurată în cinci capitole, prezenta lucrare trece în revistă
principalele aspect e ale contractului de donație precum posibilitatea de a
dona sau de a primi donații, modalitatea de încheiere a donațiilor, excepții
întâlnite, cazuri de revocare ș.a.
În cuprinsul pri mului capitol voi lămuri , pe scurt, ce semnifică actul
juridic și contractul, definiția și reglementarea acestora . Ulterior, voi vorbi
despre actele juridice cu titlu gratuit , care se împart în acte dezinteresate și
liberalități. Mai apoi, voi intra în mat eria liberalităților, unde voi oferi diferite
definiții ale acestora. Deoarece liberalitățile se pot face prin do nație și
testament, voi prezenta definiții date de anumiți doctrinari, precum și
definiția legală a acestora.
Începând cu cel de -al doilea capi tol, am să pătrund în materia
contractului de donație, acesta fiind , de altfel, cel care interesează în
actuala lucrare. Donația este reglementat ă de Codul civil, mai exact în
cuprinsul art. 1011 -1033. Deși donația este un contract, legiu itorul a
reglementat -o mai amplu împreună cu testamentul, dat fiind faptul că au o
legătură strânsă, reunite formând liberalitățile.
De asemenea, voi cuprinde în cadrul acestui capitol și caracterele
juridice ale contractului de donație, precum și felul în care ace sta se
interpretează.
În cel de -al treilea capitol , organizat în secțiuni, îmi voi îndrepta
atenția spre condițiile în care contractul de donație poate fi încheiat,
respectiv condițiile de fond și de formă. La încheierea unui contract, în
general, este nec esar să fie îndeplinite anumite condiții, astfel, și în cazul
donației trebuie respectate unele condiții privind capacitatea donatorului

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
7
sau a donatarului, consimțământul părților, cauza licită a contractului etc, pe
care voi încerca să le analizez.
Mai a poi, voi vorbi despre principiul care stă la baza încheierii
acestui contract, anume principiul irevocabilității donației, precum și despre
clauzele care nu aduc atingere acestui principiu.
În continuare, voi intra în detalii privind condițiile de formă ne cesare
la încheierea contractului de donație, în special, condiția formei autentice și
excepțiile permise.
Ultima secțiune a acestui capitol privește clauze care pot fi inserate
în contractul de donație și care nu afectează valabilitatea acest uia, însă
numai dacă sunt îndeplinite anumite condiții legale.
În cel de -al patrulea capitol voi cuprinde efectele încheierii
contr actului de donație, și anum e drepturi le și obligații le pe care părțile,
respectiv donatorul și donatarul le pot avea după încheiere. Mai apoi, voi
arăta în ce măsură se întind efectele contractului față de terți.
Ultimul capitol se va referi la situațiile în care contractul de donație
se revocă. În principiu, contractul de donație este irevocabil deoarece la
baza lui stă principiul irevoc abilității, însă există anumite cazuri prevăzute
de lege în care donația poate fi revocată, dar acestea nu țin de voința
donatorului .
De asemenea, voi explica sumar ce presupune instituți a raportului
donațiilor și care sunt situațiile în care donația primi tă trebuie raportată.
Chiar dacă raportul donațiilor ține ma i mult de materia succesiunilor și s -ar
spune că este superfluu a fi inclusă în cadrul acestei analize, consider că
este necesar să fie cel puțin aminti tă, datorită legăturii și a importanței sale
în ceea ce privește contractul de donație.

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
8

CAPITOLUL I: ACTUL JURIDIC CIVIL. ACTELE CU TITLU GRATUIT
I.1 Noțiuni generale
Ca rezultat al producerii unui fapt juridic, poate lua ființă un raport
juridic între părți, aceștia având posibilitarea de a -l materializa prin
încheierea unui act juridic.
În literatura de specialitate, de -a lungul timpului, s -au formulat
numeroase defi niții ale actului juridic, cum ar fi: „acea manifestare de voință
destinată să producă anumite efecte juridice (să creeze, să modifice ori să
stingă un raport juridic civil) în limitele dreptului obiectiv”1 sau „orice act
făcut de om în mod voluntar și cu intenția de a crea, a transmite sau a
stinge un drept”.2 Din aceste definiții reiese faptul că, mai înainte de toate ,
trebuie să existe intenția și voința părților de a produce efecte juridice, între
acestea existând o legătură.
Actul juridic poate fi pri vit ca manifestarea de voință a părților
(negotium iuris – operațiune juridică) sau ca însuși înscrisul ori suportul
material care înglobează voința părților (instrumentum probationis).
Cele două tipuri de acte juridice fundamentale reglementate de noul
Cod civil sunt contractul și actul juridic unilateral.
În înțelesul prevederilor art. 1166 C.civ „contractul este acordul de
voințe dintre două sau mai multe persoane cu intenția de a constitui,
modifica sau stinge un raport juridic”. Prin urmare, contract ul, ca specie a
actului juridic, presupune indubitabil un acord de voințe care emană de la
cel puțin două persoane.
În doctrină s -a reliefat , cu mult timp în urmă, faptul că „actul juridic e
zis unilateral (ar fi mai exact de a zice univolutiv) atunci când, precum în
materie de testament, raportul se naște, cel puțin în stare latentă de putere,
prin efectul voinței autorului actului”.3
În prezent , în accepțiunea ar t. 1324 C.civ „este unilateral actul juridic
care presupune numai manifestarea de voință a autorului său” iar conform
dizpozițiilor art. 1345 C.civ „dacă prin lege nu se predeve altfel, dispozițiile
legale privitoare la contracte se aplică în mod corespunz ător actelor

1 Ungureanu Ovidiu, Drept civil. Introducere , ed. a 7 -a, Ed. Rosetti, Bucureș ti, 2005, p. 108
2 Hamangiu Constantin, Rosetti -Bălănescu Nicolae, Băicoianu Alexandru, Tratat de drept civil român , vol.
II, Ed. All Beck, București, 2008, p. 76
3 Cantacuzino Matei B., Elementele dreptului civil , Ed. All Educational, București, 1989, nr. 93, p. 58

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
9
unilaterale.” Așadar, ce este specific actului juridic unilateral este
manifestarea de voință a unei singure persoane. Cu toate acestea,
legiutorul a ales ca și acestuia să i se aplice prevederile referitoare la
contracte, în general, din pric ina naturii sale comune cu acesta din urmă.
Deoarece există numeroase feluri de acte juridice, în doctrina de
specialitate s -au conturat diferite clasificări ale acestora după mai multe
criterii cum ar fi: după numărul părților care încheie actul, după sc opul
urmărit la încheierea actelor juridice, după modul de formare, după criteriul
conținutului actelor juridice, după momentul în care își produc efectele4 etc.
Ceea ce interesează în studiul de față este criteriului scopului
urmărit la încheierea actelo r juridice, din acest punct de vedere împărțindu –
se în acte cu titlu oneros și acte cu titlu gratuit.
Corespunzător prevederilor alin. (1) art. 1172 C.civ, „contractul prin
care fiecare parte urmărește să își procure un avantaj în schimbul
obligațiilor as umate este cu titlu oneros”. Astfel, la baza acestor categorii de
contracte stă interesul patrimonial, evaluabil in bani, însă nu în mod
exclusiv.5
Spre deosebire de actele oneroase, actele cu titlu gratuit sunt atât
unilaterale cât și bilaterale, iar alin . (2) al art. 1172 conturează faptul că
„Contractul prin care una dintre părți urmărește să procure celeilalte părți un
beneficiu, fără a obține în schimb vreun avantaj, este cu titlu gratuit.”
Această categorie se împarte la rândul ei în alte două divizii : actele
dezinteresate ș i liberalitățile.
I.2 Actele dezinteresate
Actele dezinteresate (sau actele de servicii gratuite ) sunt acelea prin
care o parte procură celeilalte un folos patrimonial, însă fără a -și micșora
propriul patrimoniu. În categoria actelor dezinteresate intră, spre exemplu,
mandatul cu titlu gratuit6, depozitul neremunerat7, împrumutul de folosință8
etc.

4 A se vedea în acest sens Bodoașcă Teodor, Farcaș Vasile, Drăghici Teodora, Introducere î n studiul
dreptului civil, Editura ”Dimitrie Cantemir”, Târgu -Mureș , 2006, p. 114
5 A se vedea Prescure Titus, Matefi Roxana, Drept civil. Partea generală . Persoanele, Ed. Hamangiu,
Bucureș ti, 2012, p. 129
6 Potrivit art. 2010 alin. (1) C.civ, “(…) Mandatul dintre două persoane fizice se prezumă a fi cu titlu
gratuit.”
7 Portivit art. 2106, alin. (1) C.civ, “Depozitul este cu titlu gratuit, dacă din convenția părților sau din uzanțe
ori din alte împrejurări, precum profesia depozitarului, nu rezultă că trebui e să fie plătită o remunerație.”

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
10
I.3 Liberalitățile
Unul din cele mai vechi drepturi recunoscute omului este dreptul de
proprietate. Acesta conferă, încă din antichitate, titularului său, dreptul de a
se bucura „de pământul pe care îl cultivă, de productul muncii sale, și de a
transmite aceste bunuri acelora care vin după dânsul”.9 Actual , în România ,
dreptul de proprietate este garantat, la fel ca în orice stat democratic în
cuprinsul art. 44 din Constituție.
Cu mult timp în urmă, ca o consecință a recunoașterii dreptului de
proprietate, s -a acceptat și liberalitatea ca mod de transmitere a acestui
drept.
În doctrină, s -au elaborat numeroase definiții ale liberalităților, printre
care: „Prin contractul având ca obiect o liberalitate, u na dintre părți
transmite celeilalte părți un bun ori o universalitate de bunuri, diminuându -și
patrimoniul (însărăcindu -se), fără a primi nimic drept contraechivalent al
respectivei prestații”10 sau „Prin liberalități se înțelege că dispunătorul își
micșor ează patrimoniul cu folosul patrimonial procurat gratificatului.”11
Așadar, prin liberalități, partea transmite patrimoniul său, o fracțiune
din acesta sau un bun celeilalte p ărți, cu titlu gratuit, partea î n favoarea
căreia este făcută liberalitatea nefiin d ținută la o contraprestație.
Definiția legală a liberalităților se regăsește în c onținutul art. 984 alin.
(1) C.civ care precizează că „Liberalitatea este actul juridic prin care o
persoană dispune cu titlu gratuit de bunurile sale, în tot sau în parte, în
favoarea unei alte persoane”, iar potrivit prevederilor alin. (2), liberalitățile
pot fi făcute doar prin donație sau prin legat cuprins în testament.
În literatura de specialitate s -a accentuat faptul că actele de
liberalitate presupun atât un aspect economic (trasmiterea unui bun) cât și
un aspect subiectiv (voința ori intenția de a îmbogăți patrimoniul
gratificatului).12
Donația și legatul sunt definite de noul Cod civil, astfel, potrivit art.
985 „donația este contractul prin care, cu intenția de a g ratifica, o parte,
numită donator, dispune în mod irevocabil de un bun în favoarea celeilalte

8 Potrivit art. 2146 C.civ, “Împrumutul de folosință este contractul cu titlu gratuit prin care o parte, numită
comodant, remite un bun mobil sau imobil celeilalte părți, numite comodatar, pentru a se folosi de acest
bun, cu obligația de a -l restitui după un anumit timp .”
9 Eraclide Constantin, Explicațiune teoretică și practică a Codicelui civile, vol. I, Ed. Tipografia Curții,
București, 1873, p. 388
10 Prescure Titus, Ciurea Andreea, Contracte civile, Ed. Hamangiu, Bucur ești, 2007, p. 143
11 Boroi Gabriel, Anghelescu Carla Alexandra, Curs de drept civil, Partea generală , Ed. Hamangiu,
București, 2012 , p. 115
12 Căpățînă Octavian, Titlul gratuit în actele juridice , Ed. Rosetti, Bucuresti, 2003, p. 277, citându -I pe A.
COLIN și H. CAPITANT

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
11
părți, numită donatar”, iar potrivit art. 986 „legatul este dispoziția
testamentară prin care testatorul stipulează ca, la decesul său, unul sau
mai mulți legatar i să dobândească întregul său patrimoniu, o fracțiune din
acesta sau anumite bunuri determinate.”
Datorită faptului că donația are o legătură strânsă cu materia
succesiunilor, legiutorul a ales ca aceasta să fie reglementată mai amplu în
contextul liberal ităților.
Prin urmare, liberalitățile pot fi făcute prin acte inter vivos (între vii),
adică donațiile și mortis causa (pentru cauză de moarte), re spectiv legate.
Este de precizat faptul că, indiferent de modul în care se manifestă
liberalitatea, la baza acesteia trebuie să fie intenția liberală (animus
donandi) a donatorului/testatorului, respectiv gândul acestuia de a face un
bine. În cazul în care aceasta se fundamentează pe un interes moral sau
material al dispunătorului, nu se mai poate vorbi despre o liberalitate.
Legătura dintre donație și testament ori legătura donației cu
succesiunile, apare și în momentul decesului donatorului, atunci când, în
anumite situații, descendenții sau soțul supraviețuitor al acestuia vor trebui
să aducă la moștenirea lui bunurile pe care el le -a donat acestora în timpul
vieții. Așadar, se poate observa de ce legiuitorul a ales reglementarea
donației în cuprinsul liberalităților și nu laolaltă cu celelalte contracte.
După cum se remarcă și în doctrină13, diferența dintre do nație și
legat este că efectele donației se produc în timpul cât donatorul este în
viață, iar efectele legatului după decesul dispunătorului.

13 Nicolae Ioana, Devoluțiunea legală și testamentară a moștenirii, Ed. Hamangiu, București, 2016, p. 324

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
12

CAPITOLUL AL II-A: NOȚIUNEA, SEDIUL MATERIEI, CARACTERELE
JURIDICE ȘI INTERPRETAREA CONTRACTULUI DE DONAȚIE
II.1 Sediul materiei ș i noțiunea de contract de donație
Contractul de donație este reglementat de Codul civil, Cartea a IV -a
intitulată „Despre moștenire ș i liberalități”, Titlul al III -lea „Liberalitățile”,
Capitolul al II -lea „Donația”, art. 10 11-1033. Deș i Codul civil este
cuprinzător î n ceea ce privește contractul de donație, există și numeroase
reglementări speciale cup rinse în acte normative cum ar fi Legea nr.
95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările ulterioare,
Titlul VI numit „Efectuarea prelevării și transplantului de organe, țesuturi și
celule de origine umană în scop terapeutic”14, Legea nr. 334/2006 privind
finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale15, Legea
nr. 32/1994 a sponsorizării16 etc.
Contractul de donație a fost regl ementat deopotrivă și de Codul civil
din 1864 (abrogat fiind) în art. 801, legiutorul preluând anumite
particularități ale donație i din cuprinsul definiției. Definiția legală anterioară
arăta că „donațiunea este un act de liberalitate prin care donatorele
dă irevocabil un lucru donatarului care ‐l primește”.
Una dintre numeroasele definiții date donației este : „acel contract
solemn prin care o parte, numită donator, cu intenție liberală își micșorează
irevocabil patrimon iul său cu un drept, mărind, cu același drept, patrimoniul
celeilalte părți, numită donatar, fără a urmări să primească o
contraprestație”.17
Potrivit definiției legale cuprinse în art. 985 C. civ. „Donația este
contractul prin care, cu intenția de a gratif ica, o parte, numită donator,
dispune în mod irevocabil de un bun în favoarea celeilalte părți, numită
donatar.” Deși au fost preluate anumite particularități din vechea
reglementare, această definiție dată de legiu itor se deosebește în special
prin faptul că este menționat expres că donația este un contract și nu un act
de liberalitate așa cum prevedea vechiul Cod. În mod cert, donația este un
veritabil contract deoarece necesită acor dul de voință al părților, iar în cazul
în care liberalitate a nu ar fi ac ceptată de partea î n favoarea căreia

14 M. Of. Nr. 372 din 28 aprilie 2006
15 M. Of. Nr. 510 din 22 iulie 2010
16 M. Of. Nr. 129 din 25 mai 1994
17 Macovei Codrin, Contracte ci vile, Ed. Hamangiu, București, 2006, p. 88

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
13
operează, ea nu și -ar mai putea produce efectele. Dacă donatarul nu își dă
consimțământul, acesta nu poate fi ținut nici de obligațiile care i-ar putea
reveni în urma acceptării unei donații.
Contractul de donație este o liberalitate întrucât prin încheierea sa
patrimoniul donatarului se micșorează (cu un bun sau cu un drept). În
același timp, donația este o liberalitate inter vivos care își produce efectele,
de obicei, în timpul vieții donator ului.
De esența contractului de donație este intenția liberală (animus
donandi), adică intenția donatorului de a gratifica, aceasta reprezentând
chiar cauza încheierii contractului.
II.2 Caracterele juridice ale contractului de donație
Contractul de donație p rezintă următoarele caractere juridice:
a. este un contract unilateral deoarece doar o parte
(donatorul) se obligă, iar în cazul în care donatarul va fi îndatorat să
execute o obligație în favoarea donatorului sau al unui terț, contractul de
donație devine s inalagmatic.
b. este un contract cu titlu gratuit, transmiterea proprietății
făcându -se animus donandi, donatarul nefiind ținut la plata vreunui
echivalent. S -a arătat în doctrină18 că premiile și recompensele dăruite ,
având ca obiectiv publicitatea , de profe sioniști, nu pot fi considerate donații,
lipsind în acest caz componenta animus donandi.
De asemenea, s -a precizat faptul că în cazul în care se execută
benevol o obligație civilă imperfectă, intenția liberală lipsește.19 Așadar,
dacă partea își execută obligațiile după împlinirea termenului de prescripție,
nu reprezintă o liberalitate, obligația existând, însă creditorului i s -a stins
dreptul de a mai recurge la forța de constrângere a statului pentru
îndeplinirea obligaț iei ce revine debitorului.
În plus, nu constituie donație nici situația în care, o persoană, având
obligația de întreținere a altei persoane execută sarcina. 20
c. este un contract cu caracter comutativ. Acest caracter se
reține în cazul donației cu sarcini, e xistența și întinderea obligațiilor fiind
cunoscute de părți de la încheierea contractului.

18 Urs Ilie, Angheni Smaranda, Drept civil. Contracte civile , vol. III, Ed. Oscar Print, Bucureș ti, 1999, p. 57
19 Alexandresco Dimitrie, Explicațiunea teoretică și practică a dreptului civil roman , Tomul IV, partea I,
Atelierele Grafice Socec & Co, Societate Anonima, Bucureș ti, 1913, p.17, 321
20 A se vedea Stamate -Tămăș an Alina -Ana, Comentariile Codului Civil. Donația, Ed. Hamangiu, București,
2013, p. 7

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
14
d. este un contract solemn fiind prevăzut chiar de art. 1011
alin (1) C. civ . faptul că va fi lovită de nulitate absolută donația care nu este
încheiată prin înscris a utentic. Așadar, încheierea donației în formă
autent ică este cerută ad validitatem. A șa cum se precizează și în doctrină
„efectul irevocabil al donației în sensul că dispunătorului i se diminuează
patrimoniul cu dreptul transmis dobânditorului, fără a obți ne nimic în
schimb, reclamă neîndoielnic aplicarea formei autentice acestui contract, ca
o condiție ad validitatem, tocmai pentru a menține trează seriozitatea la
încheierea unei astfel de convenții.”21 De la ac eastă regulă există ș i excepții
cum sunt darur ile manuale, donațiile indirecte precum și cele deghizate.
e. este un contract translativ de proprietate deoarece
transferul dreptului de proprietate asupra bunului se face în momentul
încheierii contractului. Însă, momentul în care este transmis dreptul dona t
poate fi și ulterior încheierii contractului dacă părțile convin astfel.
f. este un contract , în principiu , irevocabil, vizând chiar și
natura contractului nu numai efectele sale. Așa cum prevede ș i noul Cod
civil, orice clauză inserată în contract, prin ca re donația este afectată de o
condiție a cărei realizare depinde exclusiv de voința donatorului este
incompatibilă, atrăgând nulitatea absolută a donației [art. 1015 alin. (2) C.
civ.].
II.3 Interpretarea contractului de donație
Important de precizat est e faptul că atunci când se încheie un
contract de donație trebuie să reiasă în mod neîndoielnic această dorință,
în caz contrar, dacă nu există convingerea închei erii unei donații, se vor
aplica regulile privitoare la actele juridice cu titlu oneros, aparț inând
dreptului comun. De aceea, la momentul încheierii unui contract de donație
trebuie să existe intenția neechivocă și explicită a donatorului. Așadar, cert
este că intenția liberală nu se prezumă.
În cazul î n care interpretarea contractului de donație nu se rezumă la
calificarea juridică a acestuia, se vor pune în practică regulile generale de
interpretare , fiind prevăzute de dispozițiile art. 1266 -1269 NCC.

21 Bujorel Florea, Contractul de donație în noul Cod civil, Ed. Hamangiu, București, 2014, p. 8

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
15

CAPITOLUL AL III-A: CONDIȚIILE DE VALIDITATE SPECIFICE
CONTRACTULUI DE DONAȚIE
III.1 Condițiile de fond
Pentru a fi încheiată în mod valabil, donația trebuie să îndeplinească
condițiile de fond ale contractului prevăzute în art. 948 C. civ. (capacitate,
consimțământ, obiect, cauză). Însă, pe lângă acestea trebuie avute în
vedere și condiț iile specifice care particularizează donația în raport cu alte
contracte.
III.1.1 Capacitatea juridică a părților
În ceea ce privește contractul de donație este aplicabilă regula
generală a capacității de a încheia acte juridice, incapacitatea fiind
excepția. Așadar, la momentul încheierii contractului ambele părți trebuie să
aibă capacitatea necesară pentru a încheia acte de dispoziție.
Referitor la donațiile între persoane prezente, capacitatea trebuie să
existe în momentul exprimării consimțământului de a cont racta (art. 987 C.
civ.). În cazul donației încheiate între persoane absente, donatorul trebuie
să fie capabil atât în momentul emiterii ofertei de donație, cât și în
momentul obținerii notificării de acceptare a ofertei.22
De precizat mai este faptul că, î n materie, incapacitățile pot fi
absolute și relative. Incapacitatea este absolută atunci când persoana în
cauză nu poate face sau primi donații și relativă atunci când aceasta nu
poate dona anumitor persoane sau nu poate primi de la unele din ele.
III.1.1.1 Incapacități de a dispune prin donații
Sunt incapabili de a dispune prin donații minorii și persoanele puse
sub interdicție judecătorească.
Potrivit art. 988 alin. (1) NCC o persoană lipsită de capacitate de
exercițiu, ori cu capacitate de exercițiu rest rânsă nu poate dispune prin
donație sau prin legat de bunurile sale, numai în cazurile prevăzute de lege.

22 Chirică Dan, Drept civil. Contracte speciale , Ed. Cordial, Cluj -Napoca, 1994, p. 139

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
16
De asemenea, minorii nu pot dispune prin donații nici după
dobândirea capacității depline de exercițiu în folosul celui care a avut
calitatea de tutor e al său, decât după ce instanța de tutelă a dat descărcare
pentru gestiunea sa. De la această regulă există și o excepție, aceea că, se
permit donațiile în cazul în care tutorele este ascendentul dispunătorului.
În practică, s -a admis posibilitatea ca mi norul să facă anumite daruri
obișnuite, însă numai în măsura în care acestea sunt potrivite cu starea sa
materială (de exemplu daruri de zile aniversare).
În aceeași măsură, persoanele puse sub interdicție judecătorească
nu pot face donații, cu atât mai m ult cu cât legea interzice în mod expres
posibilitatea ca acestea să încheie contracte, în general. Așa cum s -a arătat
în doctrină23 dovada lipsei discernământului se poate face prin orice mijloc
de probă, iar în cazul în care se î ncheie un astfel de contract, el va fi lovit
de nulitate.
În plus, potrivit Legii nr. 85/200624 sunt interzise și donațiile făcute de
debitorii aflați în insolvență, dacă acestea au fost făcute cu trei ani înaintea
deschiderii procedurii insolvenței. Acest ea vor fi anulate la cererea
lichidatorului sau al administratorului judiciar.
III.1.1.2 Incapacități de a primi prin donații
În conformitate cu prevederile art. 987 alin . (1) teza a II-a, oricine
poate primi donații, cu respectarea prevederilor legale privind cap acitatea.
Așadar, donatarul trebuie să fie capabil în momentul acceptării donației.
În ceea ce privește persoanele juridice (de drept privat) care sunt
supuse înregistrării, dobândirea capacității de folosință se face, potrivit art.
205 alin (1) C. civ. , în momentul înregistrării acestora. Celelalte persoane
juridice vor fi în măsură să aibă drepturi și obligații de la data actului de
înființare, de la data autorizării constituirii lor sau de la data îndeplinirii altor
condiții cerute de lege.
Prin excepț ie de la cele arătate „persoanele juridice pot primi donații
testamentare, în condițiile dreptului comun, de la data actului de înființare
(act constitutive unilateral, bilateral, multilateral ori act de autoritate, după
caz – n.n.) sau, în cazul fundațiil or testamentare, din momentul deschiderii

23 Cojocaru Aspasia, Contracte civile, Ed. Lumina Lex, București, 2004, p. 64
24 M. Of. Nr. 359 din 21 aprilie 2006

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
17
moștenirii testatorului, chiar și în cazul în care liberalitățiile nu sunt
necesare pentru ca persoana juridică să ia ființă în mod legal (art 208)”.25
Partidele politice, ca persoane juridice de drept public, pot p rimi
donații. În lege figurează printre sursele de finanțare a activității unui partid
politic și donațiile primite de la persoane fizice și/sau juridice, însă există și
o serie de incapacități și limitări. Spre exemplu, partidele politice nu pot
primi don ații de la:
 autorități sau instituții publice;
 regii autonome;
 companii naționale;
 instituții de credit cu capital integral ori majoritar de stat;
 sindicate;
 culte religioase ;
 alte state ori organizații din străinătate;
 persoane fizice care au altă cetățenie/persoane juridice de altă
naționalitate. 26
Medicii și farmaciștii nu pot primi donații de la bolnavul pe care, în
mod direct sau indirect, l -au tratat, dacă boala de care suferea este c auza
decesului acestuia. Această dispoziție se aplică și în c azul preoților sau a
altor persoane care l -au asistat pe bolnav pe timpul bolii care este cauza
decesului. Ca excepție de la această regulă, noul Cod civil prevede, în art
990 alin . (2) că sunt valabile liberalitățile făcute soțului, rudelor în linie
dreap tă sau colateralilor privilegiați precum și cele făcute altor rude până la
gradul al patrulea inclusiv, dacă, la data dispunerii, acesta nu are soț sau
rude în linie dreaptă ori colaterali privilegiați.
Sancțiunea în cazul nerespectării acestor dispoziții este nulitatea
relativă a donației, care poate fi cerută de la data la care moștenitorii celui
decedat au luat cunoștință de existența liberalității.
De asemenea, sancțiunea nulității relative se aplică și donațiilor
deghizate sub forma unui contract cu t itlu oneros, precum și cele făcute
unor persoane interpuse. Articolul 992 alin. (2) C. civ prevede că „sunt
prezumate până la proba contrară ca fiind persoane interpuse ascendenții,
descendenții și soțul persoanei incapabile de a primi liberalități, precum și
ascendenții și descendenții soțului acestei persoane.”

25 Boroi George, S tănciulescu Liviu, Instituții de drept civil în reglementarea noului Cod civil, Ed.
Hamangiu, București, 2012, p. 406
26 A se vedea Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale
(republicată în M. Of. Nr. 510 din 22 iulie 2010)

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
18
Referitor la donația de organe, țesuturi ș i celule care aparțin
persoanelor în viață ori decedate, în doctrină27 s-a susținut ideea potrivit
căreia donațiile care au un astfel de obiect material nu sunt veritabile
donații, în accepțiunea juridică a unei astfel de instituții.
III.1.2 Consimțământul părților
Donația fiind un contract, trebuie să aibă la bază acordul de voinț ă al
părților. Consimțământul trebuie să fie dat cu intenția de a gratifica (animus
donandi), să fie liber și nu în ultimul rând , să fie consemnat în formă
autentică.
Vicierea consimțământului în această materie se face , de regulă,
prin dol, manifestat su b forma sugestiei sau a captației.
Sugestia stăruie în folosirea unor mijloace interzise pentru a -l
convinge pe donator să facă o liberalitate pe care altfel nu ar fi făcut -o din
proprie inițiativă.
Captația prepusune folosirea unor manopere dolosive în scopul de a
vicleni buna -credință a donatorului pentru a -l impulsiona să facă o
liberalitate, fără de care nu ar fi făcut -o.
În cazul în care , la încheierea contractului de donație ,
consimțământul a fost viciat, acesta se sancționează cu nulitatea relativă .
III.1.3 Obiectul și cauza donației
Cu privire la obiectul contractului de donație, acesta poate fi un bun
mobil sau imobil, care, potrivit drept ului comun, trebuie să se afle î n circuitul
civil, să fie determinat sau cel puțin determinabil, sa fie posibil, lici t și să
existe sau să poată exista în viitor.
Așa cum s -a precizat și în literatura de specialitate, succesiunile
nedeschise nu pot constitui obiect al contractului de donație. Astfel,
moștenitorul va avea posibilitatea să înstrăineze prin donație bunul p rimit
numai după deschiderea succesiunii. 28
În aceeași ordine de idei, darurile manuale nu pot avea ca obiect
bunuri viitoare, deoarece nu sunt susceptibile de tradițiune. În cazul în care
bunul este unul individual determinat, cel care donează trebuie să aibă
calitatea de proprietar.

27 A se vedea Prescure Titus, Curs de contracte civile, Ed. Hamangiu, București, 2012, p. 204
28 Deak Francisc, Tratat de drept civil, contracte speciale , Vol. III, ed. a IV-a, Ed. Universul juridic,
București, 2007, p. 182 -183

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
19
Deși în Codul civil anterior, donația lucrului altuia nu era permisă,
actual, se afirmă29 că există această posibilitate. Astfel, potrivit art. 1230 C.
civ bunurile unui terț pot face obiect al unei prestații , cu obligația debitorului
de a procura și a transmite bunurile ori de a obține acordul proprietaru lui.
De asemenea, în teza a II -a a acestui articol se instituie răspunderea
debitorului în cazul neexecutării.
Mai mult, în susținerea celor menționate vine și art. 1683 C.civ care
reglementează vânzarea bunului altuia, „dispozițiile privind obligațiile
vânzătorului fiind aplicabile în cazul oricărui alt contract având ca efect
transmiterea unui drept, dacă din regl ementările aplicabile acelui contract
sau din cele referitoare la obligații în general nu rezultă altfel (art .1651) .”30
În fine, art. 1011 alin (3) C. civ. prevede că , în situația în care
donația cuprinde bunuri mobile, este necesară înșirarea și evaluare a lor.
Aceasta se va face, după caz, printr -un înscris autentic sau doar sub
semnătură privată. Mai mult, nerespectarea acestei condiții va atrage
nulitatea absolută a donației.
În ceea ce privește cauza contractului de donație, aceasta trebuie să
fie real ă, licită și morală. Este nulă absolut donația care contravine legii,
bunelor moravuri sau ordinii publice. Deoarece existența și valabilitatea
cauzei este prezumată de lege, sarcina probei contrare incumbă persoanei
care o invocă, putând fi făcută prin or ice mijloc de probă.
În structura cauzei se regăsește intenția de a gratifica, fiind de
esența contractului de donație transmiterea dreptului de proprietate cu titlu
gratuit și motivul determinant, care este scopul urmărit de donator, acesta
fiind variabil și diferit în fiecare contract de donație în parte.
III.1.4 Principiul irevocabilității donațiilor
Art. 1270 alin. (1) C.civ prevede următoarele: „contractul valabil
încheiat are putere de lege între părțile contractante”. Așadar, un contract
încheiat în mod vala bil este și irevocabil, una dintre părți nu poate unilateral
să-l revoce, ci numai prin voința ambelor părți, altfel s -ar putea aduce
atingere principiului forței obligatorii a contractului.
Însă, în materia contractului de donație nu există doar această
irevocabilitate generală, ci și una specială, proprie acestui contract, derivată
din natura sa de contract de liberalitate. În același sens sunt ș i dispozițiile
art. 985 C. civ. care prevede că prin donație se dispune în mod irevocabil

29 A se vedea Uța Lucia, Contracte speciale în noul Cod civil, Ed. Hamangiu, București, 2012, p. 325
30 Ibidem.

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
20
de un bun în favoarea celeilalte părți. Astfel, irevocabilitatea donației este
specială deoarece privește nu numai efectele contractului, ci și natura
intrinsecă a acestuia.
Legea ocrotind interesele părților nu permite inserarea unor clauze
prin care don atorul să poată revoca liberalitatea prin voința sa, fiind lovită
de nulitate absolută o astfel de donație.
III.1.4.1 Clauze incompatibile cu principiul irevocabilității
donațiilor
Noul Cod civil prevede expres patru clauze incompatibile cu
principiul irevocabilită ții donației. Prin inserarea clauzelor în contractul de
donație, face ca acesta să fie lovit de nulitate absolută.
a) Donația afectată de o condiție a cărei realizare depinde
exclusiv de voința donatorului.
Chiar dacă dreptul donat poate fi afectat de o condi ție suspensivă
sau rezolutorie, caracterul irevocabil al donației nu permite stipularea unor
condiții potestative din partea donatorului. Prin urmare, va fi lovită de
nulitate absolută orice donație care este afectată de o condiție pur
potestativă, adică a cărei realizare depinde exclusiv de voința donatorului,
precum și donația afectată de o condiție simplă potestativă, anume a cărei
realizare, pe lângă voința donatorului, depinde și de circumstanțe
exterioare.
Se apreciază în doctrină că valabilitatea unei donații nu este afectată
în situația în care se inserează o condiție potestativă mixtă. Aceasta
reclamă un eveniment a cărui executare atârnă de voința ambelor părți sau
de cea a unei terțe persoane față de contract. În plus, se apreciaz ă că nici
donația afectată de un termen nu a fectează valabilitatea acesteia. 31
b) Donația care impune donatarului plata datoriilor viitoare a
donatorului, dacă valoarea maximă a acestora nu este determinată în
contractul de donație.
Per a contrario, în cazul în care plata datoriilor viitoare este
determinată în contractul de donație, clauza este valabilă. De asemenea,
este valabilă și clauza prin care donatorul obligă donatarul la plata datoriilor
prezente care există la data încheierii contractului.

31 Marcusohn Victor, Principiul irevocabilității donațiilor ,
http://nos.iem.ro/bitstream/handle/123456789/1112/4 -Marcusohn_Victor.pdf?sequence=1

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
21
c) Donația care conferă donatorului dreptul de a denunța
unilateral contractul.
Din nou, aceasta este o donație sub condiție pur potestativă, fiind
lovită de nulitate absolută.
d) Donația care permite donatorului să dispună în viitor de
bunul donat, chiar dacă donatoru l moare fără să fi dispus de acel bun.
Codul civil face precizarea că, dacă această clauză se întinde doar
asupra unei părți din bunurile donate, atunci donația este nulă parțial.
Astfel, dacă este vorba de o rezervă generală, asupra oricărui bun, donația
va fi lovită de nulitate absolută în întregimea sa.
III.1.4.2 Clauze compatibile cu principiul irevocabilității donațiilor
Deși nu sunt toate expres prevăzute de lege, există o seamă de
clauze care pot fi inserate în contractul de donație fără a aduce at ingere
principiului irevocabilității donațiilor. În mare parte, acestea reies prin
raportare la art. 1015 privind clauzele ce nu pot fi inserate în contractul de
donație.
Donația poate fi afectată de un termen deoarece acesta nu
afectează dobândirea drept ului transmis, ci doar exercițiul acelui drept. De
asemenea, donația poate fi afectată de o condiție cazuală sau mixtă.
Condiția este cazuală atunci când înfăptuirea evenimentului depinde
exclusiv de hazard, iar condiția este mixtă atunci când realizarea
evenimentului depinde atât de voința unei alte persoane determinate cât și
de cea a uneia dintre părți. Pe lângă acestea, se pot stipula clauze privind
plata datoriilor prezente sau viitoare, atât timp cât acestea sunt determinate
în contractul de donație. Este permisă și donația cu rezerva uzufructului sau
a dreptului de abitație, dacă este făcută în folosul donatorului sau al unui
terț, în acest caz fiind donată nuda proprietate.
În fine, art. 1016 C. civ (întoarcerea convențională) precizează că
„contractul poate să prevadă întoarcerea bunurilor dăruite, fie pentru cazul
când donatarul ar predeceda donatorului, fie pentru cazul când atât
donatarul, cât și descendenții săi ar predeceda donatorului.” Este de
subliniat faptul că dacă „donația are ca obiect bunuri supuse unor formalități
de publicitate, atât dreptul donatarului, cât și dreptul de întoarcere sunt
supuse acestor formalități.”32

32 Art. 1016 alin (2) C. civ

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
22
În cazul reîntoarcerii convenționale, realizarea evenimentului nu
depinde de voința donatorului ci de o împrejur are externă, fiind necesar ca
această condiție rezolutorie să fie expres prevăzută în contractul de
donație.
În această situație, bunurile se întorc la donator de plin drept, el
având deschisă calea acțiunii în revendicare în situația în care moștenitorii
donatarului refuză restituirea.
III.1.4.3 Donațiile între soți. Excepție de la principiul
irevocabilității donațiilor
Potrivit art. 1031 NCC „orice donație încheiată între soți este
revocabilă numai în timpul căsătoriei.”
Este de precizat faptul că doctrina este unanimă în privința faptului
că revocarea donațiilor între soți este singura excepție veritabilă de la
princi piul irevocabilității donațiilor, fiind și o excepție de la principiul forței
obligatorii a contractului. Se apreciază că „revocarea se poate realiza prin
voința unilaterală a soțului donator oricare ar fi forma de realizare a donației
(act autentic, donaț ie indirectă sau dar manual).”33
Prin urmare, donația este revocabilă numai în timpul căsătoriei
soților, iar în momentul încetării acesteia, din orice cauză (deces,
desfacerea căsătoriei prin divorț), donația devine irevocabilă. Spre
deosebire de reglement area actuală, vechiul Cod permitea soților să revoce
donația și după desfacerea căsătoriei.
Pot forma obiect al contractului de donație numai bunurile proprii ale
soțului donator, bunurile comune având regimul juridic al devălmășiei. În
acest fel, bunurile devin „bunuri proprii ale soțului donatar, dacă nu s -a
stipulat intrarea lor în comunitate.”34
Dreptul soțului donator de a revoca donația este conferit acestuia
ope legis35, așadar, nu poate renunța la el nici expres, nici tacit. Nu se
permit nici inserare a unor clauze privind irevocabilitatea donațiilor între soți,
fiind lovite de nulitate absolută. De asemenea, nu este necesar ca acesta
să solicite revocarea donației prin intermendiul unei acțiuni în justiție,
putând opera atât în mod expres cât și tacit, doar să fie incontestabil. Spre

33 Turianu Corneliu, Curs de drept civil. Contr acte speciale, Ed. Fundației România de mâine, București,
2000, p. 52
34 Deak Francisc, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Ed. Actami, București, 1999, p. 145
35 Ope legis – expresie latină cu înțelesul „prin puterea legii” , folosită pentru a reda i deea ca anumite
obligații, drepturi, consecințe juridice iau naștere direct, in temeiul prevederilor legale, fără a mai fi nevoie
de întocmirea unui act ori de pronunțarea unei hotărâri.

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
23
exemplu, înstrăinarea bunului care face obiectul donației, unei alte
persoane, este un caz tacit de revocare; la fel este și situația în care ,
ulterior donației, dispunătorul lasă bunul respectiv, printr -un testament, altei
persoane. Dreptul de revocare a donației este un drept strict personal și nu
poate fi transmis moștenitorilor sau creditorilor.
Legiuitorul apără interesele soțului de bună -credință și precizează
că, în cazul în care căsătoria este lovită de nulitate, se poate invoca
nulitatea relativă a donației făcute soțului de rea -credință.
În plus, donația simulată care constituie contractul secret având ca
scop eludarea revocabilității donațiilor între soți este lovită de nulitate.
Nulitatea intervine indiferent dacă simulația se efectuează prin interpunere
de persoane36 sau în formă deghizată.
III.2 Condițiile de formă
În ceea ce privește forma contractului de donație, este de precizat
faptul că acesta se încheie în formă autentică, sub sancțiunea nulității
absolute.
Solemnitatea contractului de donație este o excepție de la principiul
consensualismului ce se regăsește în materia contractelor civile. Așadar,
donația se poate elabora numai de către notarul public.
III.2.1 Donația autentică
Legiuitorul prevede în cuprinsul art. 1178 C.civ că, la încheierea unui
contract civil este suficient acordul de voință al părților, condiția formei
scrise nefiind obligatorie decât în cazul în care legea o prevede pentru
dovedirea existenței contractului (ad probationem). Pentru a ocroti voința
donatorului, ca o excepție de la principiul consensualismului, legiuitorul
dispune în art. 1.011 că „donația se încheie prin înscris autentic, sub
sancțiunea nulității absolute.” Astfel, el nu reclamă forma scrisă doar ca o
cerință ad probationem, ci ca o c ondiție pentru validitatea contractului (ad
validitatem).
De asemenea, sunt protejate atât vicierea consimțământului prin dol,
cât și interesele familiei donatorului, deoarece prin donație se pot sustrage
bunurile care pot face obiectul transmiterii pe ca le succesorală, respectiv,

36 „Este prezumată persoană interpusă, până la proba contrară, orice rudă a donatarului la a cărei
moștenire acesta ar avea vocație în momentul donației și care nu a rezult at din căsătoria cu
donatorul.”[art. 1033 alin (2) C.civ]

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
24
când prin donații s -ar aduce atingere cotității disponibile și rezervei
succesorale. Pe lângă asta, scopul formei autentice este și de a reaminti
donatorului că donația este irevocabilă, afară de cazurile prevăzute de lege.
Întrucât donația se încheie în formă autentică, aceasta va fi
contractată în fața notarului public, care va păstra actele notariale. În acest
sens, notarul public are obligația de a verifica identitatea părților și
capacitatea lor de a dispune, respectiv de a primi donații. Mai mult, notarul
are îndatorirea de a înscrie contractul de donație în Registrul Național
Notarial de Evidență a Liberalităților, pentru informarea persoanelor
interesate, iar dacă donația are ca obiect un bun imobil, acesta este ținut să
ceară, din oficiu, înscrierea în cartea funciară.
Dacă se încheie contractul în prezența ambelor părți (între prezenți),
printr -un singur act, contractul este valabil și produce efecte din momentul
în care este exprimat consimțământul, în formă autentică. Consimțământul
dat înainte de acest moment nu este suficient, întrucât, înaintea
autentificării donației, donatorul poate reveni oricând asupra ei.
Însă, încheierea contractului în formă autentică nu îl poate feri pe
donatar de acțiunea în anularea donație i pentru lipsa capacității, putând fi
dovedită prin orice mijloc de probă.
Încheierea donației poate fi făcută și prin mandatar. Mandatul trebuie
să fie special și dat tot în formă autentică.
În ceea ce privește încheierea contractului de donație prin două acte
separate (între absenți), succesive, este de precizat faptul că atât oferta
donatorului, cât și acceptarea donatarului trebuie să îmbrace forma
autentică.
Oferta poate fi retrasă până î n momentul în care ofertantul a luat
cunoștință de acceptarea destinatarului. De asemenea, oferta trebuie
acceptată atât timp cât ofertantul este în viață și capabil, altfel accept area
va fi caduc ă. Dacă intervine decesului destinatarului, oferta nu mai poate fi
acceptată. Noul Cod civil, în art. 1013 alin. (3) și (4) mai prevede că în cazul
persoanelor lipsite de capacitate de exercițiu, oferta poate fi acceptată de
reprezentantul legal, iar persoa nele cu capacitate de exercițiu restrânsă pot
accepta chiar ele oferta, cu încuviințarea ocrotitorului legal.
În situația viicilor de formă ale donației, nulitatea absolută poate fi
invocată chiar de instanță, din oficiu, sau la cererea oricărei persoane
interesate (părți, procuror, succesori, creditori). Atât pe calea acțiunii în
justiție, cât și prin ridicarea unei excepții, dreptul de a invoca nulitatea
absolută este imprescriptibilă.

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
25
Acoperirea nulitații donației pentru viciile de formă, prin confirma re,
în principiu, nu este posibilă. Totuși, art. 1010 C. civ permite moștenitorilor
universali sau cu titlu universal ai donatorului să confirme donația, astfel, ei
nu mai au dreptul de a opune viciile de formă sau alte motive de nulitate.
Confirmarea poat e fi făcută numai în măsura în care nu lezează drepturile
terților.
III.2.2 Actul estimativ
Dacă contractul de donație are c a obiect bunuri mobile, va fi
necesară înșiruirea și evaluarea lor, nefiind necesară forma autentică,
putându -se realiza printr -un înscris s ub semnătură privată. Așadar, în acest
caz, pe langă formalitățile general -necesare încheierii în mod valabil a
donației, noul Cod civil prevede o cerință de formă suplimentară, anume
elaborarea unui act estimativ. Actul estimativ poate fi redactat ca un a ct
separat, sub forma unui înscris autentic sau a unui înscris sub semnătură
privată (semnat de ambele părți), însă poate fi înglobat și în contractul de
donație.
Diferiți doctrinari au subliniat importanța acestei cerințe în situația în
care donația ar f i revocată și bunurile trebuie restituite, în ipoteza reducțiunii
liberalităților, a raportului donației precum și în cazul reîntoarcerii
convenționale.
Din interpretarea dispozițiilor art. 1011 C. civ. se deduce că poate fi
vorba despre bunuri mobile c orporale, indiferent de valoarea acestora .
Ar mai fi important de precizat că „actul estimativ reprezintă proba
dreptului de proprietate asupra bunurilor care fac obiectul donației și
constituie criteriul stabilirii taxelor de autentificare”.37
III.2.3 Excepții de la forma autentică a contractului de donație
Articolul 1011 C.civ prevede, în conținutul său, trei situații în care
donația poate fi făcută în absența formei autentice. Acestea sunt: darurile
manuale, donațiile indirecte și donațiile deghizate.

37 Zinveliu Ioan, Contracte civile. Instrumente de satisfacere a intereselor cetatenilor , Ed. Dacia, Cluj –
Napoca, 1978, p. 156

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
26
III.2.3.1 Darul man ual
Darul manual, deși nu presupune forma autentică, trebuie să
îndeplinească două condiții esențiale, anume acordul de voință al părților și
tradițiunea efectivă și materială a bunului. S -a subliniat în doctrină38 faptul
că forma solemnă a contractului est e înlocuită prin tradițiunea bunului, care
semnifică exteriorizarea contractului. Așadar, este evident că darul manual
devine un contract real.
În ipoteza în care, din diferite motive, bunul se află deja în mâinile
donatarului, este suficient acordul de voință al părților.
În privința obiectului darului manual, acesta trebuie să fie susceptibil
de remitere materială, adică să fie un bun mobil cor poral. De asemenea,
valoarea bunurilor nu poate fi mai mare de 25.000 de lei. În cazul în care
valoarea lor este mai mare, se poate încheia un contract de donație. Dacă
valoarea lor este mai mică și, totuși, oferta și acceptarea s -au realizat în
formă aute ntică, atunci s -a încheiat un contract de donație.
Per a contrario, nu pot face obiect al darului manual bunurile mobile
incorporale (drepturi de creanță), cu excepția titlurilor la pu rtător și a
biletelor de bancă39, bunurile imobile și nici bunurile viito are.
Practica judiciară accentuează faptul că tradițiunea nu trebuie să se
perceapă neapărat ca o remitere fizică a bunului, ci este posibilă și o
tradițiune implicită. În acest sens, pot fi date o serie de exemple cum ar fi:
atunci când donatorul înmânează donatarului cheile unei casete sau dacă
donatorul și -a manifestat neîndoielnic voința de a transmite un tablou, însă
fară a f i dat jos de pe perete40, dacă donatorul, fără a preda efectiv o sumă
de bani donatarului, înmânează suma de bani unui ter ț în vederea
procurării unui imobil pentru donatarul -cumparător41 etc.
Darul manual poate fi dovedit prin orice mijloc de probă, în condițiile
dreptului comun. În plus, darul manual poate fi grevat cu sarcini, la fel ca
donația autentică și poate fi încheia t prin mandatar.
Darurile de nuntă, nefiind reglementate actual, reprezintă cele mai
cunoscute daruri manuale, însă au creat controverse în literatura de
specialitate. În acest sens, s -au conturat diferite opinii, cum ar fi că sunt
bunuri comune ale soțil or, fiind dobândite în timpul căsătoriei și, astfel,
presupunându -se intenția donatorului de a fi comune sau că sunt bunuri

38 Deak Francisc, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Vol. III, Ed . a IV-a, Ed. Universul Juridic,
Bucureș ti, 2007, p. 226
39 A se vedea Hamangiu Constantin, Rosetti -Bălănescu Nicolae, Băicoianu Alexandru, op.cit, p.113
40 Tribunalul Suprem, secția civilă, decizia nr. 580/1971, în Repertoriu… 1969 -1975, p.134
41 Tribunalul Suprem, secția civilă, decizia nr. 774/1988, în Revista Română de drept nr. 2/1989, p. 63

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
27
proprii ale fiecărui soț, având în vedere că bunurile dobândite prin donație,
exceptând cazul în care donatorul precizează expres că ele vor fi comune,
sunt bunuri proprii (art. 340 lit. a) C. civ).
Însă, s -a propus în doctrină42, ca o derogare de la prevederile noului
Cod civil, ca darurile obișnuite, care se fac și la aniversări, botezuri etc să
devină bunuri comune. Toate celelalte donații (autoturisme, sume mari de
bani etc) vor deveni bunuri proprii, cu excepția cazului în care donatorul a
precizat ca vor fi bunuri comune.
III.2.3.2 Donațiile indirect e
Donația este indirectă atunci când donatorul gratifică o persoană,
însă prin mijlocirea a ltui act juridic decât donația directă.
Donațiile indirecte nu sunt supuse formalităților cerute de lege pentru
încheierea donațiilor directe, însă, sunt supuse condițiilor de formă cerute
pentru încheierea valabilă a actului prin intermediul căruia se re alizează
liberalitatea. De asemenea, este necesar a fi respectate atât condițiile de
fond necesare încheierii actului respectiv, precum și cele pentru încheierea
donației. Sunt recunoscute ca donații indirecte stipulația pentru altul,
remiterea de datorie precum și renunțarea la drept.
Stipulația pentru altul presupune un act încheiat de către stipulant și
promitent, în care, stipulantul, cu intenția de a gratifica, cere promitentului
executarea unei prestații în favoarea beneficiarului. Ceea ce este specif ic
acestei donații, este că se realizează indiferent dacă țertul beneficiar o
acceptă sau nu.
Remiterea de datorie este atunci când se renunță total sau parțial,
cu titlu gratuit, la valorificarea unui drept de creanță. Donația se poate
înfăptui doar dacă este acceptată de debitor.
În ceea ce privește renunțarea la drept, aceasta se poate concretiza,
spre exemplu, prin renunțarea la dreptul de uzufruct, care profită nudului
proprietar sau prin renunțarea la moștenire în favoarea celorlalți.
Indiferent de actul prin care se realizează donația indirectă, trebuie
să existe intenția liberală (an imus donandi) a donatorului în momentul
încheierii contractului.

42 A se vedea Deak Francisc, op. cit., p. 235-236

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
28
III.2.3.3 Donațiile simulate
În privința donațiilor simulate, acestea se pot întâlni sub forma
donațiilor deghiz ate (mascate prin încheierea unui contract cu titlu oneros)
sau prin procedeul interpunerii de persoane.43
III.2.3.3.1 Donațiile deghizate
Este considerată donație deghizată acea donație care este ascunsă
prin încheierea unui act cu titlu oneros (spre exemplu un contract de
vânzare -cumpărare în care nu se datorează un preț). În principiu, donațiile
deghizate sunt permise, nefiind sancționate cu nulitate. Acestea trebuie să
fie încheiate cu respectarea condițiilor prevăzute de lege, atât în materia
contractelor, în general, cât și cu respectarea condițiilor de fond necesare
încheierii unei donații. Există și excepții trasate de literatura de
specialitate44, cum ar fi împrejurarea în care se încheie un astfel de contrat
pentru a încălca legea ori, așa cum am mai precizat, situația irevocabilității
donației între soți.
De asemenea, se aplică regulile privitoare la raportul donațiilor,
reducțiunea liberalităților excesive, irevocabilitate etc.
Referitor la forma donației deghizate, nu există un punct de vedere
comun în doctrină și practică jud iciară . Însă, în mare parte, se acceptă
faptul că acestea nu trebuie să îmbrace forma autentică. Pe de altă parte,
deși forma este cerută doar ad probationem, nerespectarea ei atrage
sancțiunea nulității relative, potrivit dispozițiilor art. 992 alin. (1) C.civ.
Dacă una dintre părț i insinuează că simulația are caracter ilicit,
precum și în cazul terților sau a creditorilor uneia dintre părți, proba donației
deghizate poate fi făcută prin orice mijloc de probă. În plus, legea instituie,
în privința moștenitorilor rezervatari, o prezu mție relativă în ceea ce privește
actele de înstrăinare cu titlu oneros către descendenți, ascendenți
privilegiați sau soț supraviețuitor. Astfel, dacă înstrăinarea către aceștia s -a
făcut „cu rezerva uzufructului, uzului ori abitației sau în schimbul într eținerii
pe viață ori a unei rente viagere”45, actul va fi considerat o donație
deghizată, până la proba contrară și în măsura în care moștenitorii nu au
consimțit la înstrăinare.

43 A se vedea Baias Flavius Antoniu, Simulația. Studiu de doctrină și jurisprudență , Ed. Rosetti, București,
2003
44 Murphy Anthony, Condițiile de formă în materia contract ului de donație,
http://law.ubbcluj.ro/ojs/pdfs/1491201822 -07Murphy_129_139.pdf
45 Art. 1091 alin. (4) C.civ

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
29
III.2.3.3.2 Donațiile prin interpunere de persoane
Simulația se poate realiza, pe lângă donația deghizată, prin
interpunere de persoane. În acest caz, se are în vedere persoana
donatarului și nu caracterul gratuit al contractului. În practică, astfel de
situații pot apărea atunci când adevăratul donatar este incapabil să
primească donații ori alte motive, cum ar fi reacția membrilor familiei
donatorului, fiind creat un dinconfort în ceea ce îl privește.
Privitor la condițiile de fond și de formă, donația prin interpunere de
persoane trebuie să îndeplinească toate condițiile necesare încheieri i unui
contract de donație. Așadar, aceasta se va încheia în formă autentică, însă,
trebuie îndeplinite și cerințele de fond impuse de lege privind capacitatea,
consimțământul, reducțiunea, irevocabilitatea etc, acestea din urmă fiind
apreciate prin raport are la adevăratul donatar. În plus, se va întocmi un
contraînscris, sub semnătură privată, în care se va indica persoana
adevăratului donatar.
Deoarece simulația este dificilă de probat, art. 992 alin (2) prevede
că sunt prezumate a fi persoane interpuse, până la proba contrară,
„ascendenții, descendenții și sotul persoanei incapabile de a primi
liberalități, precum și ascendenții și descendenții soțul ui acestei persoane.”
Mai mult, noul Cod civil sancționează nerespectarea condițiilor de fond
privitoare l a capacitate cu nulitatea relativă a donației.
 În speță, se cere revocarea unei donații făcută de reclamantul
C.G. pârâtului C.A. – I., arătându -se că, de fapt, a fost încheiată o
donație deghizată sub forma unui contract de vânzare -cumpărare cu
uzufruct v iager. Obiectul contractului este o casă de locuit, cu anexe
gospodărești, aflate pe un teren curți -construcții.
S-a expus faptul că, în anul 1998, C.G, împreună cu soția sa, C.D.,
au luat decizia de a -i dona fiului lor, P., gospodăria moștenită de
C.G. d e la părinții lui. La acea dată, fiul lor, era minor, neavând
capacitate de exercițiu, respectiv nu putea primi donații. Astfel, C.G.
a încheiat un contract de vânzare -cumpărare cu fiul său, prin
intermediul mamei lui, C.D., înstrăinând bunurile menționat e, însă
neplătind vreun preț. De asemenea, ei și -au rezervat un drept de
uzufruct viager.
Reclamantul a precizat că fiul lor, la împlinirea vârstei de 17 ani, a
plecat la un frate al său pentru a lucra. În continuare, P., a început
să consume băuturi alcoolice , având un comportament inadecvat cu
părinții săi. De -a lungul timpului, acesta a luc rat în diferite locuri, fiind

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
30
plecat și în Italia pentru a câștiga bani, însă întorcându -se fără bani
și cu un comportament din ce în ce mai respingător față de părinții
lui, insultându -i și, de multe ori, fiind chiar violent. În plus, C.G., i -a
plătit în nenumărate rânduri atât sancțiunile penale, cât și cele
contravenționale.
Ceea ce interesează este că, reclamantul, a fost nevoit să probeze
adevărata lor voință juridică internă la încheierea contractului de
vânzare -cumpărare, și anume acea de a încheia un contract de
donație. În motivarea sa, a specificat că fiul lor, la acea dată, era
minor, neavând vreun venit. În plus, acesta nu primise cu titlu de
moștenire bunuri sau vreo sumă de bani, fiind imposibil ca acesta
să-i fi plătit prețul stipulat în cont ract. Mai mult, ei au deghizat acea
donație și cu scopul de a -l proteja pe fiul lor de eventuale pretenții
ale celorlalți frați ai săi.
Reclamantul și -a întemeiat acțiunea, în drept, pe disp. art. 1020,
1023 și urm. C.civ, respectiv art. 453 C.proc.civ.
Instanța, analizând probele din dosarul cauzei, constată că, în fapt,
s-a încheiat o donație deghizată sub forma unui contract de vânzare –
cumpărare. Aceasta admite acțiunea și dispune revocarea
donației.46
 Se poate remarca faptul că este destul de dificil a proba voința
juridică internă a părților la momentul încheierii contractului. Astfel,
pentru a proba donația deghizată, reclamantul a trebuit să facă
dovada imposibilității, la momentul respectiv, de a încheia un
contract de vânzare -cumpărare. Nefiind con trar legii, acest contract
și-a produs efectele.
În acest caz, C.D. este ascendenta lui P.(mama sa), așadar, în
ajutorul părților și a instanței vine prezumția instituită de art. 992 alin.
(2) C.civ, respectiv că este persoan ă interpusă . Personal, conside r
această prevedere legală extrem de folositoare, venind în sprijinul
instanțelor de judecată.
III.2.4 Promisiunea de donație
În această materie sunt admise doar promisiunile de donație
unilaterale, având în vedere faptul că donația este, în principiu, un contract
unilateral.47 Având în vedere faptul că donația se încheie prin înscris

46 A se vedea Jud. Rădăuți, județul Suceava, sent. civ. nr. 2744/2016 din ROLII
47 Prescure Titus, op. cit. , Ed. Hamangiu, București, 2012, p. 200

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
31
autentic, și p romisiunea de donație trebuie încheiată în formă autentică, sub
sancțiunea nulității absolute, așa cum prevede art. 1014 alin. (1) C.civ. De
asemenea, ea trebuie să conțină ansamblul clauzelor contractului promis.
În cazul contractului de donație, neexecu tarea promisiunii nu oferă
beneficiarului dreptul de a cere instanței pronunțarea unei hotărâri care să
țină loc de contract, donația având caracter gratuit. Cel mult, beneficiarul
poate cere daune -interese echivalente cu cheltuielile înaintate precum și
avantajele oferite terților în considerarea donației.
Astfel, se poate observa că legea ocrotește voința donatorului și nu îl
poate obliga pe acesta să încheie un act de liberalitate fără încuviințarea lui
absolută. Așadar, se pune în evidență, din nou, caracterul liberal și faptul că
este indispensabil ca do rința de a face o donație să vină în mod natural,
benevol.
Putem conchide că, până în momentul în care se încheie donația
propriu -zisă, donatorul poate să se răzgândească, în sensul de a nu duce
la bun sfârșit încheierea ei.
Promisiunea de donație se revo că de drept în situația revocării
pentru ingratitudine, în cazul în care executarea promisiunii devine excesiv
de oneroasă precum și atunci când promitentul devine insolvabil.48
III.3 Categorii de clauze care nu afectează valabilitatea
contractului de donație
III.3.1 Substituția fideicomisară
Această substituție a fost definită în doctrină ca „liberalitatea (legat
sau donație) prin care dispunătorul impune beneficiarului liberalității
(instituitului) să conserve bunurile primite, iar la moartea sa să le transmită,
în tot sau în parte, unei alte persoane, desemnată tot de către dispunător
(substituitului)”.49 Substituția produce efecte numai dacă aceasta este
permisă de lege.
Așadar, liberalitatea poate fi grevată de o sarcină prin care donatorul
îl obligă pe instituit să a dministreze bunul, obiect al donației, iar la moartea
sa să îl transmită mai departe, unei persoane indicate tot de donator.

48 Moțiu Florin, Contracte speciale , Editura Universul Juridic, București, 2014, p. 117
49 Bacaci Alexandru, Precizări privind substituțiile fideicomisare în noul Cod civil , studiu publicat în
lucrarea colectivă Culegere de studii . In honorem Alexandru Bacaci , Ovidiu Ungureanu, Ed. Universul
Juridic, București, 2012, p. 171

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
32
Substituția este eficientă în cazul în care donatorul dorește ca bunul donat
să rămână în familie.
Codul civil prevede în art. 994 alin. (2) faptul că în privința instituitului
se aplică regulile referitoare la fiduciar. De asemenea, incapacitatea de a
dispune se apreciază în raport cu dispunătorul, iar cea de a primi în raport
cu instituitul și substituitul [alin. (3)]. Prin urmare, dispunătorul trebuie să
aibă capacitatea de a dispune în momentul în care își exprimă
consimțământul, instituitul trebuie să aibă capacitatea de a primi, la data
donației, iar, la rândul său, substituitul trebuie să aibă capacitate la data
acceptării dona ției.
Sarcina nu poate produce efecte decât în ceea ce privește bunurile
care fac obiectul liberalității (legat sau donație) și numai dacă la data
decesului pot fi identificate și se afl ă în patrimoniul instituitului [art. 955 alin.
(1) NCC] . Sarcina produ ce efecte și în situația în care sunt înlocuite
anumite valori mobiliare , iar dacă pentru anumite obiecte sunt necesare
formalități de publicitate și sarcina este supusă acelorași formalități. [alin.
(2),(3)].
Art. 966 enumeră drepturi ale substituitului, precizând ca acestea se
nasc doar la momentul decesului instituitului. În acest sens, el va dobândi
bunurile ca efect al voinței dispunătorului, iar substituitul nu poate fi obligat,
la rândul său, să administreze și să transmită mai departe bunurile prim ite.
Astfel, dispunătorul nu va putea desemna decât un singur substituit, fiind
interzise substituțiile graduale, respectiv numirea unui alt substituit după
primul sau cele veșnice, anume desemnarea beneficiarilor instituitului la
nesfârșit.
Conform art. 9 99 oferta de donație făcută substituitului poate fi
acceptată și după decesul donatorului. Mai mult, pentru a asigura
executarea sarcinii, dispunătorul poate obliga instituitul la constituirea de
garanții sau încheierea unor contracte de asigurare (art. 99 7 C.civ).
În situația în care instituitul este moștenitor rezervatar al
dispunătorului, iar sarcina impusă încalcă rezerva sa succesorală, aceasta
va fi lovită de nulitate. Bunul i se va cuveni instituitului dacă substituitul
renunță la beneficiul liberali tății sau dacă acesta predecedează instituitului,
în măsura în care nu s -a prevăzut că bunul va reveni moștenitorilor
substituitului sau a fost indicat un alt substituit (art. 1000 C. civ ).
Liberalitatea reziduală, reglementată de art. 1001 C.civ, este o f ormă
atenuată a substituțiilor fideicomisare.50 În acest sens, dispunătorul îl

50 Paraschiv Mihaela, în lucrarea colectivă Noul Cod civil. Note. Corelații. Explicații, Ed. C.H. Beck,
București, 2011, p. 375

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
33
gratifică pe substituit c u ceea ce rămâne din donațiile ș i legatele făcute de
către acesta instituitului, la data decesului acestuia din urmă. Liberalitatea
reziduală se poate re găsi atât sub forma donației reziduale, cât și sub forma
legatului rămășiței.51
III.3.2 Substituția vulgară
În vechiul Cod civil (de la 1864), substituția vulgară era singura
permisă. Aceasta era prevăzută în cuprinsul art. 804 care dispunea că „este
permisă dispoziția prin care o a treia persoană ar fi chemată a lua darul,
ereditatea sau legatul, în cazul în ca re donatarul, eredele numit sau
legatarul nu ar primi sau nu ar putea primi”.
Substituția vulgară se regăsește și în prezent în materia
liberalităților. În această situație, donatorul indică, pe lângă donatar, o altă
persoană care va culege donația, în ca zul în care donatarul inițial nu va
putea sau nu va voi să o accepte. Așadar, ei vor culege donația alternativ,
spre deosebire de substituția fideicomisară, unde se culege succesiv.
Substituția vulgară este o măsură practică în situația în care prima donaț ie
devine ineficace.
În cazul în care donatarul inițial acceptă donația, dreptul celuilalt nu
se mai naște.
III.3.3 Fideicomisul simplu
Fideicomisul simplu presupune o liberalitate făcută unei persoane
care nu poate primi bunul în momentul dispunerii, însă aceasta se va face
unei alte persoane care se obligă să o înmâneze adevăratului gratificat.
 Ca exemplu, în doctrină s -a arătat împreju rarea în care se face
o donație unei școli care urmează să se înființeze, iar
persoana angajată cu înființarea va trebui să administreze și
să predea liberalitatea persoanei juridice care va lua naștere
(școlii care urmează a se înființa).52

51 Frențiu Gabriela Cristina, în lucrarea colectivă Noul Cod ci vil. Comentarii, doctrină și jurisprudență. Vol.
II. Art. 953 -1649, Ed. Hamangiu, București, 2012, p. 94
52 Chirică Dan, op. cit. , p. 144

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
34

CAPITOLUL AL IV-A. EFECTELE CONTRACTULUI DE DONAȚIE
Contractul de donație, fiind un contract translativ, are ca principal
efect transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului. Transmiterea se
face de drept, în momentul încheierii contractului. Deși, în principiu , pentru
încheierea valabilă a contractului nu este necesară remiterea materială a
bunului, în cazul darului manual , legea cere tradițiunea acestuia.
Ca urmare a încheierii contractului de donație, se vor naște în
sarcina donatorului anumite obligații. Întrucât donația este un contract
unilateral, donatarului nu îi revin îndatoriri decât în condițiile în care se
încheie un contract de donație cu sarcină.
IV.1 Efectele contractului între părți
IV.1.1 Obligațiile donatorului
Obligația primordială a do natorului este de a preda bunul care face
obiectul contractului de donație. După încheierea contractului, până la acest
moment, dispunătorul are obligația de a conserva bunul. În ceea ce privește
darul manual, este de precizat că această obligație nu subzi stă datorită
necesității tradițiunii bunului ca o „condiție de formare și de validitate a
contractului.”53
Dispunătorul nu răspunde în cazul contractului de donație decât
pentru dol și culpă gravă , nefiind răspunzător pentru pieirea fortuită.
Donatorul nu răspunde pentru evicțiune, făcând excepție:
 situația în care a promis expres garanția – art. 1018 alin . (1)
teza I C. civ;
 dacă evicțiunea decurge din fapta sa ori dintr -o împrejurare
care afectează dreptul transmis, pe care a cunoscut -o și nu a comunicat -o
la încheierea contractului – alin (1) teza a II -a C. civ.
De asemenea, donatorul va răspunde pentru viciile ascunse ale
bunului donat în cazul în care le-a cunoscut și nu i le -a adus la cunoștință
donatarului la încheierea contractului, fiind obligat la repararea prejudiciului
cauzat [art. 1019 alin. (1) și (2) C.civ].

53 Urs Ilie, Drept civil. Contracte speciale, Ed. Universul Juridic, București, 2015, p. 213

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
35
În cazul în care donația este afectată de sarcini, donatorul va
răspunde atât pentru evicțiune cât și pentru viciile ascunse, întocmai ca
vânzătorul, însă numai în limita valorii acestora [art. 1018 alin (2), art. 1019
alin. (3) C.civ].
IV.1.2 Obligațiile donatarului
Deoarece donația este cu titlu gratuit, donatarului nu îi revine decât
obligația de r ecunoștință față de donator. S -ar zic e că această obligație
este doar una morală, fiind firesc ca donatarul să fie recunoscător pentru
actul făcut de donator în favoarea sa. Însă, cert este că, această obligație
nu este doar una morală, ci și una juridică, în anumite cazuri ingratitudinea
fiind sancționată cu revocarea donației. Având în vedere principiul
irevocabilității care stă la baza acestui contract, această sancțiune este una
serioasă și gravă, accentuând importanța obligației de recunoștință.
Dacă d onația este cu sarcini, adică atunci când donatorul impune
donatarului executarea unei anumite obligații în favoarea sa ori chiar a
donatarului sau în favoarea unui terț, acesta este obligat s ă o
îndeplinească.
Codul civil prevede posibilitatea revizuirii sarcinilor atunci când
executarea lor a devenit extrem de dificilă sau excesiv de oneroasă, ca
urmare a unor situații imprevizibile și neimputabile donatarului. Așad ar,
instanța analizând motivele cererii și luând în considerație dorințele
donatorului, poate dispune modificări cantitative și calitative ale sarcinilor ,
precum și înstrăinar ea parțială ori deplină a obiectului donației [art. 1006 și
urm.].
Art. 1008 C.civ prevede posibilitatea persoanei care justifică un
interes de a solicita înlăturarea efectelor revizuirii pentru viitor, în situația în
care motivele pentru care s -a cerut revizuirea inițial au dispărut.
În plus, legea precizează că este interzisă inserarea unei clauze prin
care se anulează donația în cazul în care este cerută revizuirea s arcinilor
ori a condițiilor. Aceasta va fi socotită ca nescrisă. [art. 1009 alin. (1)]
IV.2 Efectele contractului față de terți
Contractul de donație își întinde efectele numai între părțile
contractante. Pentru a -și alungi efectele și în ceea ce privește terțele
persoane, se impune a se îndeplini anumite forme de publicitate.

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
36
În privința opozabilității față de terți, contractului de donație i se
aplică regulile generale aplicabile deopotrivă contractului de vânzare.
Așadar, se vor îndeplini formele prevăzute de lege „prin înscrierea dreptului
donatarului în cartea funciară, dacă donația are ca obiect un bun imobil;
prin posesia de bună -credință a bunurilor mobile; prin notificarea cesiunii de
creanță sau acceptarea acesteia de către debitorul cedat.”54
Așa cum am mai precizat, pentru a facilita informarea persoanelor
care justifică un interes, la momentul autentificării, notarul pub lic este
obligat să înscrie de îndată contractul de donație în RNN. De asemenea,
rămân aplicabile dispozițiile privind cartea funciară.
În ceea ce privește persoanele care ar putea justifica un interes, se
pot enumera :
 moștenitorii legali (fiind îndreptățiți să ceară raportul
donațiilor);
 moștenitorii rezervatari (reducțiunea liberalităților excesive);
 creditorii donatorului.

54 Ibidem, p. 214

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
37

CAPITOLUL AL V-A. REVOCAREA DONAȚIEI
V.1 Considerații prealabile . Revocarea promisiunii de donație
Prin esența lor, donațiile sunt , în principiu, irevocabile. Însă, în
anumite situații, expres prevăzute de lege, donația poate fi revocată.
Cazurile reglementate de art. 1020 NCC sunt revocarea pentru ingratitudine
și revocarea pentru neexecutarea fără justificare a sarcin ilor la care s -a
obligat donatarul.
Pentru revocarea donației, în aceste situații, este necesară
intervenția instanței, nefiind posibilă revocarea de drept. Astfel, donatarul
are posibilitatea de a se adresa instanței printr -o acțiune în justiție în cazul
în care părțile nu se înțeleg.
În Codul civil anterior, donația putea fi revocată și pentru surveniență
de copil. Dacă la momentul încheierii contractului dispunătorul nu avea
copii sau alți descendenți și ulterior încheierii i se nășteau copii din
căsăto rie sau din afara căsătoriei, donația se revoca de drept. Așadar, se
poate observa că în această situație nu era necesară intervenția instanței.
Contemporan, Codul nostru civil nu mai reglementează acest caz de
revocare a donației.
Existând posibilitatea d e a încheia în prealabil o promisiune de
donație, în anumite circumstanțe, și aceasta poate fi revocată. Potrivit
dispozițiilor legale, promisiunea de donație se revocă dacă anterior
executării sale apare un caz de revocare pentru ingratitudine sau dacă
anterior executării situația materială a dispunătorului s -a deteriorat în așa
manieră încât executarea promisiunii a devenit excesiv de oneroasă ori a
intervenit insolvabilitatea donatorului (art. 1022).
Cu acest prilej, promisiunea de donație se revocă de d rept,
nemaifiind necesară imixtiunea instanței, așa cum precizează însuși
legiuitorul în cuprinsul art. 1022.
În doctrină se susține faptul că momentul de la care începe să curgă
termenul privind prescripția dreptulu i la acțiune în cazul revocării donație i
este diferit de revocarea promisiunii de donație . Așadar, în acest din urmă

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
38
caz, termenul începe să curgă de la momentul obiectiv al apariției ca uzelor
și nu de la data la care dispunătorul a cunoscut fapta.55
V.2 Revocarea donației pentru ingratitudine
Conse cința încălcării obligației de recunoștință a donatarului față de
donator , prin săvârșirea unor fapte grave, poartă denumirea de
ingratitudine. Astfel, nu se aduce atingere principiului irevocabilității
donației, deoarece donația se revocă în această situa ție, nu prin voința
donatorului, ci prin faptele săvârșite de donatar. Legea stabilește la art.
1023 C.civ trei situații în care se revocă donația pentru ingratitudine, și
anume:
a) donatarul a atentat la viața donatorului, a unei persoane
apropiate lui sau, știind că alții intenționează să atenteze, nu l -a înștiințat;
În acest caz, pentru ca revocarea să opereze, este necesar ca
donatarul să acționeze cu intenție. Ca exemplu de infracțiune poate fi
omorul, chiar și numai tentativa, însă, uciderea din culpă nu se va încadra,
dat fiind faptul că nu există intenția. În plus, nu este indispensabil ca
donatarul să fi fost condamnat printr -o hotărâre judecătorească, fiind de
ajuns ca instanța civilă să constate intenția donatarului.
 Prin prezenta acțiune, reclamanta B.M., în contradictoriu cu
pârâtul M.G. solicită revocarea parțială a donației făcută în favoarea
pârâtului, precum și obligarea acestuia la achitarea cheltuielilor
judiciare.
În fapt, se susține că, M.I. este fiica lui B.M și, în același timp, soția
lui M.G. În anul 2002 reclamanta a încheiat cu aceștia un contract de
donație având ca obiect un anumit bun imobil, rezervându -și un
drept de uzufruct asupra lui. Cu toate acestea, ea a îngăduit soților și
copiilor lor să domicilieze în acel imobil.
Reclamanta afirmă că de câțiva ani pârâtul a început să consume în
mod abuziv alcool, iscând nenumărare scandaluri în familie, vorbind
urât și fiind violent cu familia sa, ei trebuind să plece noaptea de
acasă și să se ascundă la vecini. Însă, aceasta s -a străduit s ă nu se
amestece în treburile lor.

55 A se vedea Constantinovici Rodica, Noul Cod civil. Comentariu pe articole, Ed. C.H. Beck, București,
2012, p. 1064

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
39
Mai mult, reclamanta a precizat că ginerele ei a fost închis de -a
lungul timpului într -o clinică de psihiatrie, fiind diagnosticat cu diferite
boli mintale („dependență de etanol, agitație psihomotorie cu
heteroagresivita te fizică și verbală, tulburări de personalitate,
retardare mintală, personalitate de tip instabil -impulsiv ”).
Aceste fapte au prins amploare atunci când, în anul 2016, pârâtul,
băut, a început să -i facă scandal reclamantei, a agresat -o și a lovit -o,
punân d în primejdie atât viața sa cât și a fiicei ei și a copiilor
acesteia. Pârâtul i -a amenințat pe toți spunând că le va tăia capul și
îl va expune pe gard, urmând să se sinucidă și el. Mai mult, aceasta
a fost forțată de împrejurări să sară pe geam pentru a-și salva viața,
întrucât pârâtul a atentat la viața ei. Urmare a acest or acțiuni,
organele de poliție l-au dus din nou într -o clinică de psihiatrie.
Apreciind cele prezentate, aceasta a cerut revocarea donației făcută
pârâtului pe considerentele art. 102 4 lit. a ) și b) C. civ și anume
pentru faptul că a atentat la viața ei și a persoanelor apropiate,
precum și pentru injuriile și amenințările cu moartea aduse acestora.
Instanța, pe baza probatoriului, a admis acțiunea și a dispus
revocarea parțială a cont ractului de donație.56
 Astfel, se poate observa gravitatea faptelor săvârșite de pârât și
intenția cu care acționează. Așa cum am precizat , nu este de ajuns
ca părțile să se afle în mici dispute. În plus, în acest caz, nu există
nici o hotărâre judecătoreas că (penală ) care să îl condamne pe
pârât, spre exemplu, pentru tentativă la omor , însă, chiar în lipsa ei ,
a fost suficient pentru instanța civilă să constate seriozitatea
acțiunilor pârâtului și intenția acestuia. Consider că acesta este un
caz grav de revocare a donației și nu ar trebui tolerat un asemenea
comportament deviant, mai ales din partea unei persoane care se
presupune că ar trebui să fie recunoscătoare pentru liberalitatea
făcută de reclamantă în favoarea ei. Mai mult, revocarea donației
este o sancțiune prea blândă pentru acest caz și ar trebui să fie doar
o acțiune premergătoare unui proces penal.
b) donatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau
injurii grave față de donator;
Și în această împrejurare se cere existența intenției. Per a contrario,
aceste „fapte penale”, adică infracțiuni prevăzute de Codul penal, nu pot fi

56 A se vedea Jud. Tîrgu -Mureș, sent. civ. nr. 6347/2016 în ROLII

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
40
unele săvârșite din culpă, nefiind îndeplinită condiția intenției. Exemple de
infracțiuni pot fi : furt, viol, tâlhărie etc.
Cruzimile sunt acte de violență îndreptate împotriva donatorului, de
către donatar, și care produc suferințe fizice (loviri sau alte violențe), iar
injuriile sunt insulte, jigniri, calomnii ș.a. făcute de donatar la adresa
donatorului.
Instanța va aprecia gravitatea faptelor, ușoarele certuri într e părți,
amenințările minore și nefondate etc , nu sunt suficiente pentru revocarea
donației, fiind necesar ca faptele să fie de o gravitate aparte.
 În speță, reclamanta A.A. în contradictoriu cu A.I., a cerut
revocarea donației făc ută în favoarea acestuia din urmă. La baza
cererii au stat diferite probe, printre care proba cu martori și
declarațiile părților. Reclamanta a declarat că aceasta a facut
donația în ideea ca, ulterior, la nevoie, fiul ei să o întrețină.
În fapt, s -a arătat că a fost încheiat un c ontract de donație având ca
obiect o suprafață de teren de 5000 m.p., donație gratuită,
reclamanta având doar pretenția la recunoștință. Pe fondul unor
grave probleme personale ale pârâtului, reclamanta a afirmat că
acesta a devenit impulsiv, jignind -o, ad resându -i cuvinte grele, injurii,
a lovit -o și a îmbrâncit -o. Mai mult, martorii au arătat că vecinii au
fost cei care au ajutat -o pe reclamantă în nenumărate rânduri, chiar
și în prezent ei fiind cei care o sp rijină, aceasta având proteze la
șold. Apoi, p ârâtul, pe lângă faptul că nu ii acordă îngrijiri
reclamantei, îi provoacă și scandaluri, o jignește, fiind chiar și lovită
și îmbrâncită de acesta.
În plus , și reclamanta a arătat că este o femeie în vârstă (81 de ani),
fiind în neputință și având o pensi e extrem de redusă. Aceasta a
suferit de -a lungul timpului diferite operații, iar în împrejurimi nu are
pe nimeni apropiat pentru a -i oferi ajutor. Afară de aceasta, fiul ei ,
pârâtul, ar fi avut capacitatea de a o întreține, având în vedere că
bunul donat are valoarea de 50.000 lei în mod curent.
Pârâtul, prin întâmpinare, a arătat că situația sa fina nciară este
precară, că nu poate să își întrețină mama, că se simte vinovat
pentru cele întâmplate, iar decizia luată de el de a înstrăina bunurile
sale pentr u a se muta la una din fiicele lui, au amplificat certurile
existente între el și mama sa, ea nefiind de acord. Acesta a mai
arătat că nu va putea să o ajute pe mama lui nici în viitor, lăsând la
aprecierea instanței soluția cauzei.

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
41
Astfel, instanța, analizând cauza, consideră reale faptele arătate de
reclamantă, mai ales prin faptul că pârâtul nu a negat cele
întâmplate, socotește îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru
revocarea donației pentru ingratitudine ( la acea data fiind aplicabil
vech iul Cod civil – art. 831 C.civ „ cauzele de revocare a donatiei
pentru ingratitudine sunt date de atentat la viata donatorului, delicte,
cruzimi sau i njurii grave, refuz de alimente”), admite acțiunea și
pronunță revocarea donației .57
 Deși în speță era aplicabil vechiul Cod, după cum se poate
constata , în noul Cod civil nu au fost aduse modificări esențiale ale
revocării pentru acest caz de ingratitudine. Se poate observa însă
faptul că, în Codul actual, „refuzul de alimente ” este regle mentat într –
o altă circumstanță. Privind acest caz, se întărește atât importanța
obligației de recunoștință existentă în momentul în care se face o
donați e, cât și faptul că instanța are drept de apreciere la fiecare caz
în parte. Aceasta nu poate dispune revocarea donației pentru situații
banale. În ceea ce privește speța prezentată, se poate observa
gravitatea faptelor pârâtului, arătând nu doar ingratitudinea lui față
de mama sa, cât și simplitatea cu care recunoaște cele întâmplate.
c) donatarul refuză în mod nejustificat să asigure alimente
donatorului ajuns în nevoie, în limita valorii actuale a bunului donat,
ținându -se însă seama de starea în care se afla bunul la momentul
donației.
Donatorul trebuie să fie în imposibilitate de a se alimenta, neexistân d
persoane care să fie obligate la întreținerea sa, iar donatarul trebuie să aibă
resursele necesare pentru a îndeplini această obligație. În cazul în care el
nu dispune de resurse sau ar îngreuna traiul persoanelor pe care le
întreține (familia) , obligați a nu poate exista. În consecință, refuzul trebuie să
fie nejustificat.
Această încălcare a obligației poate fi sancționată numai cu
revocarea donației. Donatorul nu are posibilitatea de a cere în justiție
obligarea donatarului la întreținerea sa. În plus, dacă donatarul a efectuat
prestațiile de bunăvoie, atunci când existau persoane obligate la
întreținerea donatorului, nu are posibilitatea de a cere restituirea lor prin
echivalent.

57 A se vedea Jud. Botoșani, s. civ. nr. 6538/2015, în ROLII

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
42
Potrivit art. 1024 C.civ „ Dreptul la acțiunea prin care se solicită
revoca rea pentru ingratitudine se prescrie în termen de un an din ziua în
care donatorul a știut că donatarul a săvârșit fapta de ingratitudine.”
Acțiunea în revocarea donației este una strict personală și poate fi
exercitată numai de către donator împotriva don atarului. Prin excepție :
a) acțiunea poate fi continuată împotriva moștenitorilor , dacă
a survenit decesul donatarului după introducerea acțiunii – art. 1024 alin (2)
teza a II -a;
b) în cazul în care în termenul de prescripție de un an
donatorul decedează , fără sa -l fi iertat pe donatar, acțiunea poate fi
introdusă și de către moștenitorii donatorului – alin (3) teza I;
c) în termen de un an de la data morții donatorului,
moștenitorii pot introduce acțiunea, dacă acesta a decedat fără a cunoaște
cauza de revo care – alin (3) teza a II -a;
d) dacă donatorul a pornit acțiunea, aceasta poate fi
continuată de moștenitori – alin (4).
Așa cum se subliniază în literatura de spec ialitate, „titularul acțiunii
(donatorul sau,în condițiile arătate moștenitorii lui) îl poate i erta pe donatar.
Iertarea se prezumă dacă a trecut un an de la săvârșirea faptei sau din ziua
în care donatorul (moștenitorii lui) a luat cunoștință de comiterea faptei și
donatorul nu l -a acționat în instanță pentru revocare.”58
Ca efect general al revoc ării contractului de donație, în principiu,
donatarul trebuie să restituie bunul în natură, însă, dacă nu există această
posibilitate, va fi obligat la plata valorii acestuia, socotită la data soluționării
cauzei. Mai mult, el va fi obligat să restituie fruc tele percepute din momentul
introducerii cererii de revocare. (art. 1025 C.civ.)
Potrivit art. 1026 teza I C.civ „ Revocarea pentru ingratitudine nu are
niciun efect în privința drepturilor reale asupra bunului donat dobândite de
la donatar, cu titlu oneros, de către terții de bună -credință și nici asupra
garanțiilor constituite în favoarea acestora.”
Așadar , revocare a nu afectează actele cu titlu oneros, încheiate de
donatar cu terții de bună -credință, însă, admiterea acțiunii în revocarea
donației va afecta actele încheiate cu titlu gratuit, precum și cele încheiate
cu terții de rea -credință.
De asemenea, dacă bunul dobândit de terțul de bună -credință este
supus unor formalități de publicitate, corespunzător art. 1026 teza a II -a,

58 Muțiu Ileana Maria, Drept civil. Contracte speciale, ed. a III-a, Ed. Paideia, București, 2004, p.104

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
43
„dreptul terțului trebuie să fi fost înscris anterior înregistrării cererii de
revocare în registrele de publicitate aferente. ” Cu titlu de exemplu pot fi
bunurile imobile pentru care este necesară înscrierea dreptului în cartea
funciară.
V.3 Revocarea donației pentru neîndeplinirea sarcinii
Așa cum am precizat, deși donația este un contract cu titlu gratuit, în
cuprinsul acesteia poate fi stipul ată executarea unei sarcini, iar
neîndeplinirea ei poate atrage revocarea donației.
Spre deosebire de situația în care contractul de donație se revocă
pentru ing ratitudine, unde exclusiv donatorul poate cere revo carea, iar
numai prin excepție și moștenito rii, în cazul neîndeplinir ii sarcinilor, atât
donatorul cât și moștenitorii au cale liberă în a cere instanței revocarea
acesteia ori executarea sarcinilor. Atunci când stipularea sarcinii s -a făcut
în favoarea unui terț, el nu are decât posibilitatea de a pretinde executarea
acesteia [art. 1027 alin. (1) și (2)].
Termenul în care se poate cere executarea sarcinii ori revocarea
donației este de 3 ani și începe să curgă de la data la care sarcina trebuia
executată [alin. (3) ].
Donația poate fi revocată doar dacă neîndeplin irea sarcin ii s-a făcut
nejustificat. Astfel, dacă există un motiv temeinic pentru care donatarul nu a
executat -o, el poate face proba în acest sens. În plus, donatarul „ este ținut
să îndeplinească sarcina numa i în limita valorii bunului donat, actualizată la
data la care sarcina trebuia îndeplinită.”59
Similar revocării donației pentru ingratitudine, este necesară
intervenția instanței pentru a opera revocarea. Per a contrario, revocarea
nu operează de drept. Do natorul sau succesorii lui în drepturi se vor adresa
instanței, aceasta având drept de apreciere.
După revocarea contractului de donație, bunul reintră în patrimoniul
donatorului (art. 1029). Dacă până la acest moment au fost constituite
drepturi asupra lu i, vor fi desființate. Astfel, în baza art. 1648 C.civ, dacă un
terț a dobândit drepturi asupra bunului donat, va putea fi exercitată
împotriva lui o acțiune în restituire, însă trebuie avute în vedere regulile
privitoare la:
 carte funciară;
 efectele dobân dirii bunurilor cu bună -credință;

59 Art. 1028 C. civ.

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
44
 uzucapiune.
În fine, ținând cont de prevederile art. 1029, donatarul trebuie să
restituie bunul în natură. De asemenea, va restitui fructele culese din
momentul introducerii acțiunii.
 Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta T.S. solicită, în
contradictoriu cu pârâta C.L al C.D. revocarea donației încheiată cu
îndeplinirea sarcinii de a edifica o școală.
În fapt, s -a afirmat că la data de 7.03.2011 s -a încheiat un contract
de donație prin care reclamanta a donat un teren intravilan pârâtei în
vederea construirii unei școli, precum și a unei săli de sport, având
termen 2 ani de la data acceptării donației. Împlinindu -se termenul,
reclamanta a constatat că sarcina nu a fost îndeplinită, fiind nevoită
a intenta prezenta acțiune în justiție. Mai mult, în contractul încheiat
între părți s -a stipulat faptul că, în cazul în care sarcina nu va fi
executată, intervine sancțiunea revocării donației.
În drept, s -au invocat prevederile art. 829, art 830 și art. 1020 C.civ
anterio r. Actual, în Codul nostru civil, aceste dispoziții se regăsesc în
cuprinsul art. 1020 privind cauzele de revocare ale donației și art.
1029 efectele donației.
Astfel, în situația încheierii unui contract de donație cu executarea
unei sarcini, contractul d evine sinalagmatic. În cazul neexecutării,
revocarea donației operează cu efecte retroactive, așa cum prevede
art. 1029 C.civ, fostul art. 830.
Instanța, analizând cauza prin prisma probelor atașate la dosar,
constată neîndeplini tă sarcin a acceptat ă de pârât la momentul
încheierii contractului de donație. Așadar, admite acțiunea și dispune
revocarea donației pentru neexecutarea sarcinii.60
 Se poate observa că , față de vechea reglementare, legiu itorul
nu aduce mari schimbări nici acestei instituții, fi ind, în mare parte,
legiferat în aceeași manieră.
În prezenta speță, instanței i -a revenit îndatorirea de a revoca un
contract în care, chiar părțile au integrat sancțiunea care revine în
caz de neexecutare. Astfel, in stanța nu ar fi putut lua o altă deciz ie,
dat fiind faptul că revocarea contractului de donație pentru
neexecutarea sarcinii este o pedeapsă prevăzută atât de vechiul
Cod, cât și de cel actual. Personal, consider această sancțiune
serioasă și severă, însă corectă, având în vedere faptul că păr țile ar

60 A se vedea Trib. ILFOV, sent. civ. nr. 2060/2014 în ROLII

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
45
trebui să își respecte obligațiile la momentul încheierii unui contract,
altfel s -ar crea o nedreptate. Chiar dacă, în principiu, contractul de
donație este un contract cu titlu gratuit, dacă legea prevede
posibilitatea de a -l încheia cu înglobarea unei sarcini, iar , mai mult,
donatarul o și acceptă, îndeplinirea ei nu ar trebui neglijată.
V.4 Considerații privind raportul donațiilor
În esență, raportul donațiilor este o instituție care ține de materia
succesiunilor, însă își are importanța și în ceea ce privește donația . Astfel,
dacă donatorul încheie un contract de donație cu soțul său ori cu
descendenții lui, în cazul în care survine decesul acestuia (a donatorului), la
momentul deschiderii moștenirii, soțul și descendenții vor avea obligația
legală de a readuce la succesiune bunurile donate. Prin excepție, aceștia
nu sunt obligați la raportul donațiilor dacă:
 nu vin efectiv și împreună la moștenire;
 moștenirea este testamentară;
 dacă donatorul a stipulat expres scutirea de raport;
 dacă moștenirea defunctului donator s -ar fi deschis în momentul
donației și ei nu ar fi avut vocație concretă;
 donatarul nu a acceptat moștenirea ;
 nu a primit donația în mod direct.
S-a apreciat în doctrină că „obligația de raport poate fi considerată o
derogare de la pri ncipiul irevocabilității donațiilor, derogare pe care
legiuitorul din rațiuni de echitate și pentru a asigura egalitatea între
descendenți a instituit -o în mod expres.”61
Așa cum am menționat, obligația de raport se regăsește numai în
cazul descendenților ș i a soțului supraviețuitor. Dacă este vorba despre
ascendenți sau colaterali, această obligație nu există. În plus, pentru a
opera această instituție trebuie să existe barem doi descendenți care vin la
moștenire ori soțul supraviețuitor împreună cu un desc endent. Codul civil, la
art. 1148 teza a II -a precizează că și creditorii personali ai descendenților
ori a soțului supraviețuitor pot cere raportul donațiilor, însă, pe cale oblică.
În limitele cotității disponibile, cel care renunță la moștenire poate
păstra donația. Deoarece donatorul are dreptul de a stipula în contract
anumite clauze și în acest caz legiuitorul permite acestuia să insereze o
obligație a donatarului la raportul donației , chiar dacă renunță la moștenire.

61 Bischin Robert, Gîrleșteanu George Liviu, Condițiile obligației legale de raport ,
http://drept.ucv.ro/RSJ/images/articole/2007/RSJ1/A08RobertBischinGeoG.pdf , (26.03.2019)

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
46
De asemenea, așa cum am preciz at, dispunătorul are posibilitatea
de a scuti donatarul de acest raport. El poate alege fie să insereze scutirea
în contractul de donație, fie să întocmească un act ulterior, însă acesta
trebuie să îndeplinească una din formele întrevăzute pentru liberalit ăți.
Obligația de raport are un caracter personal (1149 C. civ .). Să
spunem că, spre exemplu, X (tatăl) îi face o donație lui Y (fiul său), iar
acesta din urmă decedează și Z (fiul lui Y) acceptă moștenirea tatălui său.
În cazul în care donatorul decedează și Z va veni în nume propriu la
moștenirea lui, ca nepot al său, el nu va fi obligat să raporteze donația
primită de Y de la X , care ulterior a ajuns la Z, dat fiind faptul că el nu a
primit -o în mod direct de la X.
În schimb, în cazul reprezentării succe sorale, raportul va opera, iar
cel care vine la moștenire printr -o astfel de situație va fi obligat sa raporteze
donația primită de cel pe care îl reprezintă.
Pe lângă situațiile de mai sus, Codul civil prevede expres și alte
excepții de la raport, cum ar fi donațiile deghizate (cu respectarea
dispozițiilor legale), darurile manuale, fructele culese de pe urma bunului
donat etc.
Spre deosebire de ipost azele întâlnite anterior, raportul donațiilor se
face prin echivalent, nefiind acceptat raportul în natură decât în anumite
circumstanțe. Formele prin care se poate efectua raportul prin echivalent
sunt reglementate de lege, respectiv prin preluare62, imputație63 ori bani64.
Raportul donațiilor intervine numai în cazul decesului donatorului,
respectiv la data deschiderii moștenirii. Așadar, acesta se va face numai în
momentul partajului, indiferent dacă este prin acord sau pe cale
judecătorească.
Termenul de prescr ipție a dreptului la acțiune este de 3 ani și începe
să curgă din momentul în care cel care justifică interes a cunoscut donația.
Art. 1152 la alin. (3) vine cu precizarea că acest termen nu poate să curgă
anterior deschiderii moștenirii . Mai mult, în situ ația în care donatarul nu a
primit bunul, obiect al donației , decât după decesul donatorului, termenul
începe să curgă numai după acest moment.
În timpul vieții donatorului, aceast ă instituție nu își găsește aplicația,
însă, pe termen lung, donatorul ar trebui să o ia în considerare, având în
vedere consecințele pe care le produce.

62 Art. 1151 alin (4) C.civ
63 Art. 1151 alin (5) C. civ
64 Art. 1151 alin (6) C. civ

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
47

CONCLUZII
Din analiza realizată cu ajutorul literaturii de specialitate și a practicii
judiciare existente în această materie, se poate concluziona că donația face
parte din actele cu titlu gratuit, mai exact din liberalități și este un contract
complex care presupune o atenție deosebită la încheierea sa datorită
efectelor și a consecințelor pe care le produce.
Donația este un contract și nu un act juridic, aș a cum prevedea, de
altfel, vechiul Cod civil, deoarece întrunește acordul de voințe dintre părți,
respectiv necesitatea acceptării donației de către cealaltă parte pentru a
putea opera. Astfel, se nasc drepturi și obligații, uneori în sarcina ambelor
părți, iar atunci când nu sunt respectate pot interveni sancțiuni
corespunzătoare.
Donația se încheie sub formă autentică, fapt pentru care se
deosebește de alte contracte , unde este suficient acordul de voințe dintre
părți pentru a fi încheiat e în mod valabil (spre exemplu în cazul contractul ui
de închiriere a locuințelor, a contractul ui de împrumut de
folosință/consumație, a contractul ui de depozit etc ). Mai mult, este
prevăzută sancțiunea nulității absolute pentru nerespectarea acestei
condiții. Însă, precum am semnalat, există și diferite donații care nu se
încheie în formă autentică, cum ar fi darul manual, donația indirectă și
donația simulată.
Așa cum am arătat, donația și legatul inclus în testament formează
liberalitățile. Spre deosebire de legat, donaț ia își produce efectele atât timp
cât dispunătorul este în viață. În momentul decesului, atunci când este
cazul, intervine raportul donațiilor.
Pentru a încheia o donație, donatorul trebuie să aibă capacitate
deplină de exercițiu. Există și excepții de la această regulă, cum ar
posibilitatea acordată de practica judiciară minorului de a face anumite
daruri obișnuite. Chiar și donatarul trebuie să îndeplinească anumite condiții
pentru a putea primi donații, respectiv capacitatea deplină de exercițiu a
persoa nei fizice sau condiția existenței actului de înființare a persoanei
juridice.
Odată încheiată, donația devine irevocabilă, iar prin voința sa,
donatorul nu o mai poate revoca. Numai în anumite situații, expres

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
48
prevăzute de lege, do natorul are posibilitate a de a cere revoca rea ei , iar
acestea nu țin de persoana sa, ci de cea a donatarului.
În principiu, în contractul de donație se pot introduce anumite clauze,
însă acestea nu pot aduce atingere principiului irevocabilității donațiilor. Mai
exact, nu pot fi inserate clauze prin care donatorul poate revoca donația
după bunul său plac. Clauzele interzise sunt expres prevăzute în cuprinsul
art. 1015 C.civ. Printre cauzele premise se enumeră donația afectată de un
termen sau de o sarcină, donația cu rezerva uzuf ructului, reîntoarcerea
convențională, donația afectată de o condiție cazuală/mixtă etc .
Ca efect al încheierii contractului, donatorul va avea anumite
obligații. În schimb, dacă donația este fără sarcini , donatarului nu îi revine
nicio obligație decât cea de recunoștință față de donator. Însă, am scos în
evidență faptul că această obligație nu trebuie desconsiderată, fiind de
maximă importanță, neîndeplinirea ei atrăgând sancțiuni grave, respectiv
revocarea donației.
După cum am menționat mai sus, numai î n anumite cazuri se revocă
donația, ingratitudinea fiind unul dintre ele. Ingratitudinea presupune
nerespectarea obligației de recunoștință a donatarului. Astfel, sunt
reglementate de Codul civil cele trei situații în care intervine revocarea
pentru ingratitudine. Pe lângă acestea, donația se revocă și în cazul în care
donatarul nu își îndeplinește sarcina la care se obligă în momentul
încheierii contractul ui. Revocarea însă nu operează de drept, ci este
necesară intervenția instanței.
Așa cum am demonstrat, cu sprijinul practicii judiciare relevante în
domeniu, revocarea nu intervine pentru situații neînsemate, fiind necesar ca
faptele întâmplate să aibă o anumită gravitate. Instanța nu poate revoca
donația pentru certuri puerile sau pentru neexecutarea sarcinii din motive
întemeiate, spre exemplu.
În finele prezentei lucrări am ținut să examinez, pe scurt, instituția
raportului donațiilor și, așa cum am s usținut, se poate observa
însemnătatea acesteia. Deși la momentul încheierii donației poate nu se
acordă mare importanță acesteia, în ipot eza decesului donatorului pot
apărea conflicte din această cauză. Așadar, în momentul încheierii unui
contract de dona ție sau ulterior, printr -un act separat, pentru a -i proteja pe
soțul supraviețuitor sau pe descendenți de eventualele probleme care pot
să apară în viitor, dispunătorul ar trebui să ia în considerare in serarea unei
clauze prin care îi scutește de raportul donațiilor.
Donația are o aplicabilitate largă, fiind foarte comună în zilele
noastre , existând o varietate mare de studii în ceea ce o privește, iar pe

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
49
rolul instanțelor de judecată afându -se nenumăra te dosare cu privire la
această instituție. Toate aces tea evidențiază importanța donației , tocmai
pentru care am ales să studiez mai îndeaproape acest contract, în
defavoarea celorlalte .

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
50

BIBLIOGRAFIE
I. Tratate, monografii, cursuri universitare și alte lucrări de
specialitate
1. Alexandresco D., Explicațiunea teoretică și practică a dreptului civil
roman , Tomul IV, partea I, Atelierele Grafice Socec & Co, Societate
Anonima, București, 1913;
2. Bacaci A., Culegere de studii . In honorem, Ed. Univ ersul Juridic,
București, 2012;
3. Baias F . A., Simulația. Studiu de doctr ină și jurisprudență , Ed.
Rosetti, București, 2003;
4. Bodoașcă T ., Farcaș V ., Drăghici T ., Introducere î n studiul dreptului
civil, Editura ”Dimitrie Cantemir”, Târgu -Mureș , 2006 ;
5. Boroi G ., Anghelescu C . A., Curs de drept civil, Partea generală , Ed.
Hamangiu, București, 2012;
6. Boroi G ., Stănciulescu L ., Instituții de drept civil în reglementarea
noului Cod civil, Ed. Hamangiu, București, 2012 ;
7. Bujorel F ., Contractul de donație în noul Cod civil, Ed. Hamangiu,
București, 2014 ;
8. Cantacuzino M. B., Element ele dreptului civil , Ed. All Educaț ional,
București, 1989 ;
9. Căpățînă O ., Titlul gratuit în actele juridice , Ed. Rosetti, Bucuresti,
2003 ;
10. Chirică D ., Drept civil. Contracte speciale , Ed. Cordial, Cluj -Napoca,
1994 ;
11. Cojocaru A ., Contracte civile, Ed. Lumina Lex, București, 2004 ;
12. Constantinovici R ., Noul Cod civil. Comentariu pe articole, Ed. C.H.
Beck, București, 2012 ;
13. Deak Fr ., Tratat de drept civil, C ontracte speciale , Vol. III, ed . a IV -a,
Ed. Universul J uridic, București, 2007 ;
14. Deak F r., Tratat de drept c ivil. Contracte speciale, Ed. Actami,
București, 1999 ;

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
51
15. Eraclide C ., Explicațiune teoretică și practică a Codicelui civile, vol. I,
Ed. Tipografia Curții, București, 1873 ;
16. Frențiu Gabriela Cristina, Noul Cod civil. Comentarii, doctrină și
jurisprudență. Vol. II. Art. 953 -1649, Ed. Hamangiu, București, 2012;
17. Hamangiu C ., Rosetti -Bălănescu N ., Băicoianu Al ., Tratat de drept
civil român , vol. II, Ed. All Beck, București, 2008 ;
18. Macovei C ., Contracte civil e, Ed. Hamangiu, București, 2006 ;
19. Moțiu F ., Contracte speciale , Editura Universul Juridic, București,
2014 ;
20. Muțiu I . M., Drept civil. Contracte speciale, ed. a III-a, Ed. Paideia,
București, 2004 ;
21. Nicolae I ., Devoluțiunea legală și testamentară a moștenirii, Ed.
Hamangiu, București, 2016 ;
22. Paraschiv M., Noul Cod civil. Note. Corelații. Explicații, Ed. C.H.
Beck, București, 2011 ;
23. Prescure T ., Ciurea A ., Contracte civile, Ed. Hamangiu, București,
2007 ;
24. Prescure T ., Curs de contracte civile, Ed. Hamangiu, București,
2012 ;
25. Prescure T., Matefi R., Drept civil. Partea generală. Persoanele, Ed.
Hamangiu, București, 2012 ;
26. Stamate -Tămăș an A . A., Comentariile Codului Civil. Donația, Ed.
Hamangiu, București , 2013;
27. Turianu C ., Curs de drept civil. Contracte speciale, Ed. Fundației
România de mâine, București, 2000 ;
28. Ungureanu O. , Drept civil. Introducere , ed. a 7 -a, Ed. Rosetti,
Bucureș ti, 2005 ;
29. Urs I ., Angheni S ., Drept civil. Contracte civile , vol. III, Ed. Oscar
Print, Bucu rești, 1999 ;
30. Urs I ., Drept civil. Contracte speciale, Ed. Universul Juridic,
București, 2015 ;
31. Uța L. , Contracte speciale în noul Cod civil, Ed. Hamangiu,
București, 2012 ;
32. Zinveliu I ., Contracte civile. Instrumente d e satisfacere a intereselor
cetăț enilor , Ed. Dacia, Cluj -Napoca, 1978 .

Contractul de donație ca specie a actelor de liberalitate Boros Izabela -Theodora
52
II. Legislație și jurisprudență
1. Legea nr. 287/2009 privind Codul civil;
2. Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a
campaniilor electorale (republicată în M. Of. Nr. 510 din 22 iulie 2010) ;
3. Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței .
III. Surse internet
1. Marcusohn Victor, Principiul irevocabilității donațiilor ,
http://nos.iem.ro/bitstream/handle/123456789/1112/4 –
Marcusohn_Victor.pdf?sequence=1
2. Murphy Anthony, Condițiile de formă în materia contractului de
donație, http://law.ubbcluj.ro/ojs/pdfs/1491201822 -07Murphy_129_139.pdf ;