Contractul Comercial DE Mandat

CUPRINS

Capitolul 1. Notiunea si caracteristicile contractului de mandat comercial….

1.1. Reglementare legala. Notiunea de mandat commercial……………..

1.2. Caracterele contractului de mandat commercial……………………….

1.3. Caracteristicile contractului de mandat comercial; Deosebirea

contractului de mandat comercial de mandatul civil……………………

Capitolul 2. Delimitarea contractului de mandat comercial de alte contracte………………………………………………………………………….

2.1. Delimitarea contractului de mandat comercial de contractul de commission……………………………………………………………………….

2.2. Delimitarea contractului de mandat comercial de contractul de consignatie……………………………………………………………………….

2.3. Delimitarea contractului de mandat comercial de contractul de agent……………………………………………………………………………

Capitolul 3. Conditiile de validitate ale contractului de mandat comercial…………………………………………………………………………

3.1. Notiuni generale……………………………………………………………

3.2. Consimtamantulpartilor…………………………………………………..

3.3. Capacitatea partilor ……………………………………………………….

3.4. Obiectul contractului de mandat comercial………………………………

3.5. Forma contractului de mandat comercial ………………………………

3.6. Intinderea contractului de mandat comercial…………………………

Capitolul 4. Efectele contractului de mandat comercial……………………

4.1. Efectele contractului de mandat comercial intre parti………………..

4.1.1. Obligatiile mandatarului………………………………………………..

4.1.2. Obligatiile mandantului…………………………………………………

4.1.3. Pluralitatea de subiecte…………………………………………………

4.2. Efectele contractului de mandat comercial fata de terti………………

Capitolul 5. Privilegiul mandatarului……………………………………………

5.1. Continutul privilegiului mandatarului……………………………………..

5.2. Valorificarea privilegiului de catre mandatar…………………………….

Capitolul 6. Incetarea contractului de mandat comercial……………………

6.1. Notiuni generate……………………………………………………………

6.2. Revocarea contractului de mandat de catre mandant…………………

6.3. Renuntarea mandatarului la mandate…………………………………..

6.4. Moartea mandantului sau a mandatarului………………………………

6.5. Punerea sub interdictie …………………………………………………..

6.6. Falimentul sau insolvabilitatea uneia din partile contractante………..

6.7. Alte cauze de incetare a contractului de mandat commercial………..

6.8. Efectele incetarii contractului de mandat commercial…………………

Capitolul 7. Concluzii……………………………………………………………

Bibliografie……………………………………………………………………

Lista de abrevieri……………………………………………………………………….

Pagini 68

=== CONTRACTUL COMERCIAL DE MANDAT ===

CAPITOLUL 1

DEFINITIA SI CARACTERISTICILE CONTRACTULUI DE MANDAT COMERCIAL

Reglementare legală. Noțiunea de mandat comercial

Contractul de mandat comercial este reglementat de Codul comercial, in Titlul XI, capitolul I, sectiunea I ( art. 374 – 391 ), intitulat ,, Despre mandatul comercial si despre comision ". De altfel, cap. I din Titlul XI din Codul comercial, are o prima sectiune intitulata ,, Despre mandatul comercial in general " si o a doua sectiune purtand denumirea ,, Despre prepusi si reprezentanti".

Rezulta, astfel, intentia legiuitorului de a considera prepusenia si reprezentarea ca fiind de esenta contractului de mandat comercial (in afara situatiilor expres prevazute de art. 402 – art. 411 Cod com.).

Deoarece, in multe cazuri, activitatile comerciale se realizeaza prin intermediari, Codul com. reglementeaza amplu contractul de mandat comercial.

De asemenea contractul de mandat comercial este reglementat si de dispozitiile Codului civil (de exemplu mandatul comercial inceteaza in cazurile prevazute de art. 1552 C. civ.).

,,Operatiunile de intermediere au fost efectuate la inceput prin mandatul din dreptul civil, care a fost adaptat, treptat, cerintelor vietii comerciale, devenind cu timpul, unul din instrumentele juridice in masura sa inlesneasca desfasurarea operatiunilor comerciale, din ce in ce mai complexe ".1

Originea contractului de mandat se afla in dreptul roman.

,,Cuvantul mandat vine de la manum dare, pentru ca in antichitate mandatarul dadea mana cu mandantul pentru a consfiinti astfel fidelitatea ce i-o promitea "2.

1 Dumitru Mazilu – Dreptul comertului International, Partea speciala, editfa a III- a, ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2003, p. 260 2 Ion Dogaru – Drept civil, Contracte speciale, ed. All Beck, Bucuresti, 2004, p. 535

" Nascut in epoca republicana, pentru a satisface interesele detinatorilor mijloacelor de productie obligati sa desfasosre activitati lucrative concomitent in diverse localitati, mandatul avea ca obiect, fie administrarea generala a unui patrimoniu (omnium bonorum) fie o operatiune unica (unius rei) "3.

Desi initial gratuit, mandatul devine in epoca imperiala paralel cu dezvoltarea activitatilor comerciale, tot mai des remunerat. De aceea, mandatarul raspundea, in masura in care primea un echivalent pentru munca sa, si de dolul si de culpa sa, apreciata in abstracto prin comparatie cu diligenta unui gospodar ideal ( bonus pater familias).

Rezulta ca instrumentul juridic menit sa faciliteze operatiile de intermediere a fost, la inceput mandatul din dreptul civil. Dar cu timpul pe masura ce s-a dovedit ca nu mai corespunde exigentelor vietii comerciale, mandatul civil a fost adaptat imprejurarilor spre a servi relatiilor comerciale.

Astfel alaturi de mandatul civil s-a conturat cu o configuratie proprie, mandatul comercial, care in afara de obiectul sau specific constand din afaceri comerciale, prezinta unele caracteristici proprii.

Regulile mandatului sunt aplicabile prin asemanare si mandatului tacit intre soti (cu privire la bunurile mobile) art. 35 alin. 2 C. fam., precum si in raporturile dintre persoana juridica si dintre persoanele fizice ce alcatuiesc organele sale de conducere ( art. 36 din Decretul nr. 31 / 1954 ), numit mandat aparent.

,, Ca structura, mandatul comercial se aseamana cu mandatul civil, motiv pentru care ii sunt aplicabile principiile generate referitoare la mandatul civil.

' Vladimir Hanga – Drept privat roman, Prin Dreptul roman la dreptul modern, Cluj – Napoca, 1992, p. 96.

Dar, mandatul comercial are o functie deosebita, aceea de a mijloci afaceri comerciale. Aceasta functie reclama existenta unor norme specifice care sa faca mandatul apt exigentelor activitatii comerciale "4.

Normele speciale privind mandatul comercial sunt cuprinse in art. 374 -391 C. com.

Codul comercial nu da o definitie a mandatului comercial, ci cuprinde numai unele elemente care caracterizeaza acest contract. Art. 374 c. com. Prevede ca: „mandatul comercial are ca obiect tratarea de afaceri comerciale pe seama si socoteala mandantului. Mandatul comercial nu se presupune a fi gratuit”.

Pentru definirea mandatului comercial trebuie sa avem in vedere si definitia mandatului civil. Potrivit art. 1532 C. civ., mandatul este un contract in puterea caruia o persoana (mandatarul) se obliga sa indeplineasca anumite acte juridice pe seama altei persoane (mandantul) de la care a primit insarcinarea.

Desigur, mandatul comercial nu corespunde intotdeauna acestei definitii, iar art. 374 C. com. marcheaza primele diferente, aratand ca mandatul comercial nu este, ca cel civil, presupus a fi gratuit si ca el are un obiect aparte, tratarea de afaceri comerciale.

In lumina art. 1532 C. civ. si art. 374 C. com., contractul de mandat comercial poate fi definit ca: acel contract in temeiul caruia o persoana (mandatarul)se obliga sa incheie in numele si pe seama altei persoane care i-a dat imputernicirea (mandantul) anumite acte juridice care pentru mandant sunt fapte de comert.

' Stanciu D. Carpenaru – Drept comercial roman, ed. All Beck, editia a v- a, 2004, p. 453

,,Asadar, contractul de mandat comercial este un contract prin care o persoana numita mandant insarcineaza pe o alta persoana, numita mandatar de a-i administra una sau mai multe afaceri sau de a-i indeplini unul sau mai multe acte sau fapte juridice ".5

Prin afaceri comerciale trebuie sa se inteleaga oricare dintre actele enumerate la art. 3 din Codul comercial, calificate drept acte obiective de comert constitutive sau accesorii.

1.2. Caractereie contractului de mandat comercial

Caracterele contractului de mandat comercial sunt urmatoarele:

a) Mandatul comercial este un contract consensual.

,,Mandatul este consensual deoarece ia nastere prin simplul acord de vointa al partilor, fara a fi supus vreunei forme speciale".6

Dupa cum s-a spus ,, mandatul poate fi dat in forma scrisa sau chiar verbala ori in mod tacit"( art. 1533 C. civ.).

Comerciantul care primind un mandat tace, se presupune ca a acceptat mandatul conform principiului cine tace consimte , ceea ce face ca el sa trebuiasca, daca nu vrea sa primeasca insarcinarea, sa faca mandantului cunoscut refuzul sau in cel mai scurt termen posibil.

b) Mandatul comercial este un contract bilateral (sinalagmatic) deoarece da nastere la obligatii reciproce si interdependente in sarcina ambelor parti. Mandatul comercial este intotdeauna sinalagmatic.

' Smaranda Angheni – Drept comercial, ed. Oscar Print, Bucuresti, 1997, p. 257

c) Mandatul comercial este un contract oneros.

Art. 374 alin. 2, C. com. prevede in mod explicit ca mandatul comercial nu se presupune a fi gratuit, iar art. 386 C. com. stabileste ca suma ce se datoreaza mandatarului pentru executarea mandatului se determine in lipsa unei conventii de catre instanta de judecata. Ca urmare mandatui comercial –chiar in lipsa unei conventii exprese asupra onorariului, presupune plata catre mandatar pentru activitatii sale.

In afacerile comerciale principiul este ca orice serviciu trebuie platit, iar remuneratia poate fi redusa de justitie in raport cu serviciile aduse si munca depusa.

,, Mandatarul este remunerat printr-o suma ferma ori sub forma unui procent calculat la cifra de afaceri pe care o realizeaza mandatarul in numele si pe seama mandantului dar stabilita in contract de la inceput. Fiind cu titlu oneros nu poate fi revocat in mod unilateral "7.

,,Consecinta imediata a caracterului oneros al contractului de mandat este si aceea ca raspunderea mandatarului fata de mandant are o sfera mai larga. Ca urmare mandatarul comercial are indatorirea de a se comporta cu diligenta unui bun comerciant, in vederea promovarii intereselor comerciale ale mandantului. In acest caz mandatarul va raspunde atat pentru culpa levis in concrete "8.

d) Mandatul comerciai este numit, avand o denumire si o reglementare proprie. Codul comercial reglementeaza amplu contractul de mandat comercial. El nu da o definitie a mandatului comerciai, ci cuprinde numai unele elemente care caracterizeaza acest contract.

6 Francisc Deak – Tratat de drept civil, Contracte speciale, ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2001, p. 313

7 Smaranda Angheni – op. cit., p. 258

8 Dorin Clocotici – Revista de drept comercial nr. 11 / 1996, ed. Lumina Lex, Bucuresti, p.26

e) Mandatul comercial este un contract intuitu personae, avand in vedere persoana mandatarului care incheie afaceri comerciale in numele si pe seama mandantului.

Imputernicirea mandatarului se bazeaza pe increderea pe care o are mandantul in el, avand in vedere insusirile profesionale si morale ale acestuia "9.

f) Mandatul comercial poate fi atat cu reprezentare, cat si fara reprezentare. Codul comercial reglementeaza, pe langa mandatul comercial, care este mandatul cu reprezentare, si contractul de comision, care este o forma tipica a mandatului fara reprezentare.

,,Dreptul de reprezentare al mandatarului este specific naturii, iar nu esentei contractului de mandat civil. Reprezentarea in mandatul comercial deriva din prevederile contractului, astfel ca are un caracter conventional. Pentru actele care nu au legatura cu obiectul de activitate al mandantului este necesara insa o imputernicire expresa "10.

g) Specific contractului de mandat comercial este faptul ca mandatarul beneficiaza de garantii speciale, – respectiv dreptul de retentie asupra bunurilor, valorilor primite de la terti pentru mandant. Acest privilegiu este reglementat de art. 387 alin. 1 C. com., text potrivit caruia mandatarul, pentru tot ce i se datoreste din executarea mandatului sau si, chiar pentru retributia sa, are un privilegiu special.

Acest privilegiu se exercita asupra lucrurilor mandantului pe care mandatarul le detinea pentru executarea mandatului, sau care se gasesc la dispozitiunea sa, in magazinele sale sau in depozite publice sau pentru care

9 Aspazia Cojocaru – Contracte civile, Bucuresti, 2002, p. 139

10 Dorin Clocotici – Revista de drept comercial, nr. 11 /1996, ed. Lumina Lex, Bucuresti, p.27

el poate proba prin posesiunea legitima a politei de incarcare sau a scrisorii de carat ce i s-a expediat.

Privilegiul special garanteaza creantele mandatarului impotriva mandantului, el poarta asupra bunurilor sau valorilor ce i-au fost incredintate de catre mandant si este menit sa garanteze cheltuielile si avansurile facute mandantului, de catre mandatar, mai inainte sau dupa ce bunurile respective au intrat in posesia acestuia din urma( art. 387 C. com.).

h) Mandatui comercial poate fi general, pentru toate afacerile mandantului sau special pentru o anumita afacere.

1.3. Caracteristicile contractului de mandat comercial.

Deosebirea contractului de mandat comercial de mandatui civil.

Conform art. 394 alin. 1 Cod com., mandatul comercial are ca obiect tratarea de afaceri comerciale pe seama si socoteala mandantului.

Intrucat Codul comercial nu a definit contractul de mandat comercial, intelesul acestei institutii de drept comercial se stabileste in contextul regulilor inscrise in art. 1532 alin. 1 Cod civil.

Potrivit acestui text, mandatui este ,, un contract in puterea caruia o persoana se obliga, fara plata, de a face ceva pe seama unei alte persoane, de la care a primit insarcinare ".

Din definitia mandatului comercial ca si din dispozitiile legate citate, rezulta ca mandatul comercial are unele particularitati, care il deosebesc de mandatul civil.

Pornind de la specificul relatiilor comerciale, pot fi identificate urmatoarele deosebiri intre cele doua tipuri ale contractului de mandat si anume:

a) Ceea ce deosebeste mandatul comercial de cel civil este, in primul rand, obiectul contractului, pe cand mandatul civil are ca obiect incheierea actelor juridice civile, mandatui comercial are ca obiect incheierea actelor juridice care, potrivit Codului comercial sunt fapte de comert pentru mandant.

,, Pentru determinarea naturii mandatului trebuie sa avem in vedere natura juridica a actelor pe care urmeaza sa le incheie mandatarul cu tertul. Mandatul va fi comercial numai daca aceste acte juridice sunt comerciale. Mai mult, legea cere ca aceste acte juridice sa fie acte de comert pentru mandant in numele si pe seama caruia se incheie actele respective "11.

Consecinta este aceia ca mandatui nu va fi comercial daca actele juridice pe care le incheie mandatarul cu tertul sunt acte de comert numai pentru tert.

b)Mandatul comercial este un contract cu titlu oneros, spre deosebire de mandatui civil care este un contract cu titlu garatuit. Intrucat afacerile comerciale nu sunt gratuite, Codul comercial prezuma caracterul oneros al contractului de mandat comercial. Dar mandatui civil este indeplinit de regula fara plata, astfel ca obtinerea unui onorariu de catre mandatar necesita o conventie expresa, in conformitate cu prevederile art. 1534 Cod civ.

Art. 374 alin. 2, C. com. prevede in mod explicit ca mandatul comercial nu se presupune a fi gratuit , iar art. 386 C. com. stabileste ca suma ce se datoreaza mandatarului pentru executarea mandatului se determina in lipsa unei conventii de catre instanta de judecata. Ca urmare mandatul comercial -chiar in lipsa unei conventii exprese asupra onorariului, presupune plata catre mandatar a remuneratiei activitatii sale.

1' Stanciu D. Carpenaru – op. cit., p. 453

In afacerile comerciale principiul este ca orice serviciu trebuie platit, iar remuneratia poate fi redusa de justitie in raport cu serviciile aduse si munca depusa.

,,Pentru ratiuni proprii, comertului este pentru a servi si interesele mandatarului (care, pe teren comercial nu se mai poate limita a face acte de prietenie in favoarea mandantului ) mandatul pierde caracterul sau gratuit spre a deveni ceea ce se intampla in realiatate in mod obisnuit, un act remunerat, adica oneros "12.

c) Mandatul civil implica in mod obisnuit ca mandatarul sa incheie actele juridice cu tertul in numele si pe seama mandantului dar, reprezentarea nu este de esenta, ci numai de natura mandatului, existand si mandat fara reprezentare caz in care mandatarul incheie actele juridice in nume propriu dar pe seama mandantului.

Daca mandatul civil este un mandat cu reprezentare, mandatul comercial poate fi atat cu reprezentare ,cat si fara reprezentare.

Codul comercial reglementeaza pe langa mandatul comercial , care este mandatul cu reprezentare, si contractul de comision, care este o forma tipica a mandatului fara reprezentare.

Totusi mandatul comercial presupune reprezentarea comerciantului -persoana fizica ori juridica – astfel ca mandatarul este un prepus permanent al comerciantului, fiind indreptatit, potrivit art. 392 Cod. com., sa faca in numele si pe socoteala acestuia, toate actele (de administratie si de dipozitie) care sunt necesare mandantului comercial, dar in acelasi timp are si o implicita interdictie care priveste actele contrare intereselor comerciantului, cat si, ori cele cu caracter esential civil.

12 Tudor R. Popescu — Dreptul Comertului International, ed. Bucure§ti, 1975, p. 206

Art. 375 alin. 1, C. com. prevede ca: desi conceput in termeni generali mandatul comercial nu se poate intinde si la afacerile care nu sunt comerciale, afara numai daca acestea se declara cu preciziune prin mandat.

Pentru a intelege limitele mandatului comercial trebuie mentionate dispozitiile art. 375 alin. 3 C. com., potrivit carora mandatul pentru o anumita afacere cuprinde imputernicire si pentru toate actele necesare executarii, chiar daca nu ar fi anume aratate.

d) O alta deosebire dintre mandatul comercial si cel civil priveste puterile mandatarului.

Puterile mandatarului asa cum erau minutios reglementate in Codul civ. s-au dovedit, de asemenea inapte spre a raspunde exigentelor comertului si drept urmare au primit, in practica, o reglementare mai supla, mandatul comercial fiind conceput in termeni foarte generali, spre a raspunde nevoilor unei functiuni menite sa dureze o lunga perioada de timp si sa serveasca o succesiune de acte in conditiuni care la momentul incheirii contractului de mandat nu pot fi prevazute.

In cadrul activitatii sale, mandatarului i s-a acordat o oarecare libertate de actiune si indepententa, care merg pana acolo unde el poate sa angajeze pe mandant chiar dincolo de limitele mandatului si chiar pentru operatiuni in privinta carora nu a primit un mandat expres, daca asemenea operatiuni se incadreaza in notiunea de mandat aparent, in sensul ca este vorba de acte savarsite in mod obisnuit si repetate ,acte curente incheiate intre mandatar si clientii mandantului, fie in conformitate cu uzurile ramurii de activitate, fie datorita atitudinii pe care mandantul a avut-o fata de asemenea acte savarsite de catre mandatar.

In cazul mandatului civil, imputernicirea trebuie sa precizeze riguros puterile mandatarului, mandatul putand fi general sau special.

,, Mandatul este special cand se da pentru o singura operatie juridica (procuratio unlcus rei) sau pentru anumite operatii determinate, si general cand mandatarul primeste imputernicirea de a se ocupa de toate treburile mandantului (procuratio omnium bonorum )"13.

De asemenea si mandatul comercial poate fi general, adica pentru toate afacerile mandantului, sau special pentru o anumita afacere a acestuia dar limitele puterilor mandatarului nu sunt tot atat de stricte ca in cazul mandatului civil.

Intr-adevar, mandatul comercial confera mandatarului o mai mare libertate de actiune si independenta, reclamate de exigentele activitatii comerciale.

,,Trebuie aratat insa, ca oricat de generali ar fi termenii in care a fost conceput mandatul comercial, el nu se intinde si la afacerile care nu sunt comerciale pentru mandant, afara de cazul cand s-a stipulat contrariul "14.

13 Francisc Deak – op. cit., p. 320

14 Stanciu D. Carpenaru – op. cit., p. 453

CAPITOLUL 2

DELIMITAREA CONTRACTULUI DE MANDAT COMERCIAL DE ALTE CONTRACTE

2.1. Delimitarea contractului de mandat comercial de contractul de comision.

,, In general, contractul de mandat poate fi cu reprezentare sau fara reprezentare".15

Contractul de mandat comercial este un mandat cu reprezentare, contractul de mandat fara reprezentare este un contract de sine statator -contractul de comision. Esenta contractului de comision este cuprinsa in art. 405 C. com. care prevede: comisionul are ca obiect tratarea de afaceri comerciale de catre comisionar pe socoteala comitentului.

,.Contractul de comision este un contract prin care o parte, numita comisionar, se obliga pe baza imputenicirii celeilalte parti, numita comitent, sa incheie anumite acte de comert, in nume propriu, dar pe seama comitentului, in schimbul unei remuneratii numita comision". 16

Acest contract care constituie una din formele comerciale ale reprezentarii este foarte mult utilizat in practica.

,,Adeseori el se infatiseaza ca negotii specializate, prin conexiunea normelor proprii cu cele ale activitatilor pe care le inlesneste. Astfel, exista elemente ale comisionului in materie de consignatie, de asigurare, de expeditie, in operatiuni de bursa ".17

Intre contractul de mandat comercial si contractul de comision exista asemanari si deosebiri.

Cele doua contracte se aseamana prin obiectul lor, ele au ca obiect tratarea de afaceri comerciale. Totodata, in ambele contracte, actele juridice se incheie cu terti pe seama altei persoane care a dat imputernicirea. Ca si

15 Francisc Deak – op. cit., p. 335

16 Stanciu D.Carpenaru — op.cit., p. 467

17 Smaranda Angheni – op. cit., p. 260

mandatul comercial contractul de comision este un contract, consensual, bilateral cu titlu oneros, el neputand fi revocat pe cale unilateral. Comisionarul beneficiaza ca si mandatarul de privilegiul special sj de dreptul de retentie asupra bunurilor comitentului pana la incasarea sumelor de bani ce i se cuvin.

Ca operatie juridica de sine-statatoare, contractul de comision se caracterizeaza prin faptul ca, comisionarul are doua categorii de obligatii: obligatii care izvorasc din relatiile cu tertii, pe de o parte, si obligatii fata de comitent pe de alta parte. In raporturile dintre comisionar si comitent se aplica regula mandatului.

Comisionarul este direct obligat catre persoana cu care a contractat, ca si cum afacerea ar fi fost a sa proprie. Rezulta ca, prin incheierea contractului intre comisionar si tert, nu se stabilesc nici un fel de raporturi juridice intre comitent si tert, de aceea art. 406 alin. 2 din C. com. dispune ca acesta, comitentul, nu are actiune impotriva persoanelor cu care a contractat comisionarul si nici acestea nu au actiune contra comitentului. Pentru nerespectarea obligatiilor din contractul incheiat intre comisionar si terti, raspunderea apartine partii contractante in culpa.

,, Spre deosebire de contractul de comision, in contractul de mandat, prin executarea mandatului, adica prin incheierea actului juridic de catre mandatar si tert, se creeaza raporturi juridice directe intre mandant si terti si nu intre mandatar si terti. Rezulta ca, prin efectele pe care le produce contractul de comision este diferit de contractul de mandat comercial ",18

Deosebirea dintre cele doua contracte priveste structura lor, in cazul mandatului, mandatarul are un drept de reprezentare si deci el incheie actele juridice in numele si pe seama mandantului. In cazul mandatului pe comision, comisionarul nu beneficiaza de dreptul de reprezentare si, in consecinta, el incheie actele juridice in nume propriu dar pe seama comitentului. Comisionarul actioneaza ca un mandatar fara reprezentare, deoarece incheie proprio nomine acte juridice cu terti dar pe seama comitentului. Intru – cat comisionarul actioneaza in baza imputernicirii comitentului, efectele actelor juridice incheiate se rasfrang asupra acestuia. ,, si in cazul contractului de comision exista o reprezentare, dar, imperfecta sau indirecta. Sub acest aspect se poate spune ca, in contractul de mandat exista o reprezentare directa, pe cand in cazul contractului de comision, reprezentarea este indirecta".19

2.2. Delimitarea contractului de mandat comercial de contractul de consignatie

In activitatea comerciala, un contract cu larga aplicare este si contractul de consignatie.

,,Contractul de consignatie este contractul prin care o parte, numita consignant, incredinteaza celeilalte parti, numita consignatar, anumite bunuri mobile pentru a fi vandute in nume propriu, dar pe seama consignantului, la un pret stabilit anticipat, cu obligatia consignatarului de a remite consignantului pretul obtinut sau de a-i restitui bunul nevandut." .20

Asa cum rezulta din dispozitiile citate, contractul de consignatie este, in esenta, un contract de comision, el este o varietate a contractului de

18 Revista de drept comercial – Jurispruden|a, nr. 6 /1996, ed. Lumina Lex, Bucurejti, 1996, p. 135

19 I.L.Georgescu – Drept comercial roman, ed. Lumina Lex, Bucurejti, 1994, vol. I, p. 625

20 Stanciu D. Carpenaru – op. cit. p.477

comision. Ca si in cazul contractului de comision, in contractul de consignatie, consignantul imputerniceste pe consignatar sa incheie anumite acte juridice in nume propriu, dar pe seama consignantului. Potrivit art. 405 C. com. contractul de consignatie are ca obiect tratarea de afaceri comerciale pe seama consignantului.

Ceea ce deosebeste contractul de consignatie de contractul de mandat comercial este faptul ca imputernicirea consignantului data consignatarului consta intodeauna in vinderea unor bunuri mobile apartinand consignantului.

Apoi vinderea bunurilor se face pe un pret anticipat stabilit de consignant. In sfarsit, consignatarul este obligat sa remita consignantului suma de bani obtinuta ca pret al vanzarii sau, daca bunul nu a putut fi vandut sa restituie bunul in natura.

Ca si contractul de mandat comercial contractul de consignatie este un contract bilateral, cu titlul oneros si consensual. In sfarsit, contractul de consignatie se icheie i scris, deoarece, el se poate dovedi numai prin proba scrisa. Deci, forma scrisa a contractului este ceruta ad probationem.

Diferenta esentiala intre contractul de mandat si contractul de consignatie, este aceea ca in cazul contractului de consignatie, consignatarul vinde bunurile mobile, in nume propriu, dar pe seama consignantului. In cazul contractului de mandat comercial, mandatarul trateaza afaceri comerciale, in numele si pe seama mandantului.

2.3. Delimitarea contractului de mandat comercial de contractul de agent.

Fundamnetul juridic pentru contractul de agent il reprezinta Legea nr. 509 din 2002.

,, Acest contract se incheie intre un comerciant (reprezentat) si agent (reprezentant), prin care agentui se obliga, in schimbul unei remuneratii, sa trateze afaceri comerciale pentru comerciant. Prin contract, agentul se poate obliga sa incheie acte juridice in numele si pe seama reprezentatului ori numai sa procure oferte pe care reprezentatul le va finaliza potrivit intereselor sale".21

Agentui este un comerciant, iar remuneratia sa se stabileste in functie de cifra de afaceri realizata in contul reprezentatului.

Contractul de agentie este un contract prin care comitentul il imputerniceste pe agent sa negocieze sau sa negocieze si sa incheie afaceri in numele si pe seama comitentului. Acest contract este, in esenta, un contract de mandat cu sau fara reprezentare.

Dar acest contract prezinta unele particularitati, in temeiul carora este recunoscut ca un contract distinct de contractul de mandat comercial.

,,Prin agent comercial se intelege mandatarul, persoana fizica ori juridica, a carui activitate independenta, cu caracter profesional si de durata, consta in a trata afaceri comerciale in numele si pe seama unui mandant, fata de care nu se afla intr-o legatura de subordonare ",22

21 Stanciu D. Carpenaru – op. cit. p.460

22 D. Clocotici, Gh. Gheorghiu – Unele consideratii privind contractul de agent, in contextul relatiilor comerciale internationale in Revista de drept comercial, nr. 2 /1995, ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1995, p. 79

Ceea ce deosebeste pe agentul comercial de un mandatar obisnuit este tocmai caracterul profesional si de durata a unei asemenea activitati.

Adica, in timp ce mandatarul este tinut a indeplini unul sau mai multe acte, dupa care mandatui ia sfarsit (intrucat acele acte au fost finalizate ), in cazul agentului comercial mandatui nu este stabilit in functie de o anume ori mai multe operatiuni, ci se desfasoara in timp, fie pe o durata nedeterminata, fie pana la data convenita de parti, la incheierea contractului (ori cu ocazia prelungirii valabilitatii acestuia).

Agentul comercial nu este, cum ar parea la o prima examinare, un simplu intermediar. Anume, agentul comercial este un astfel de intermediar (persoana fizica sau juridica), care desfasoara o activitate independenta, cu caracter profesional si de durata, constand in mijlocirea unor operatiuni comerciale in numele si pe seama unui mandant.

,,Pentru operatiunile pe care le realizeaza, agentul comercial este indreptatit a primi un comision, convenit in anumite procente, acestea din urma fiind calculate tinand seama de valoarea operatiunilor comerciale la intermedierea carora participa ",23

Activitatea de agent comercial se poate desfasura sub doua forme si anume:

a) Fie ca mandatar cu drept de reprezentare, avand imputernicirea de a negocia si incheia operatiuni comerciale in numele si pe seama mandatului.

In acest caz, contractul de agent comercial se incheie pe o durata nedeterminata si nu poate fi denuntat ad nutum (unilareral), fara motiv legitim, caz in care mandantul trebuie sa dovedeasca culpa agentului;

b) Fie ca mandatar fara reprezentare, cand activitatea agentului se limiteaza la obtinerea comenzilor si a ofertelor pe care le transmite

mandantului, operatiunea juridica urmand a se incheia direct intre mandant si tert.

In acest caz, el se preocupa numai de obtinerea de comenzi ori oferte, pe care le transmite firmei reprezentate, urmand ca aceasta sa incheie cu tertii contractul, spre exemplu pentru vanzarea unor produse.

Concluzia este ca ’’ contractul dintre mandant si agent comercial are natura juridica a unui pact, adica a unui mandat de interes comun (spre deosebire de mandatul de drept comun care este in favoarea mandantului), referitor la operatiuni succesive in timp, avand ca scop prospectarea pietii, gasirea clientelei si plasarea unuia ori mai multor produse pe o piata anume ",24

23 D. Clocotici, Gh. Gheorghiu – op. cit., p. 79

24 D. Clocotici, Gh. Gheorghiu – op.cit., p. 81

CAPITOLUL 3

CONDITIILE DE VALIDITATE ALE CONTRACTULUI DE MANDAT COMERCIAL

3.1. Notiuni generale

Pentru a fi valabil incheiat , contractul de mandat comercial, trebuie sa indeplineasca conditiile cerute pentru orice contract, care sunt prevazute de art. 948 C. civil. si anume:

• Capacitatea de a contracta:

Prima conditie de validitate pentru un act juridic , prevazuta de art. 948 C. civ., este capacitatea de a contracta, adica capacitatea partilor de a incheia acte juridice.

Capacitatea de incheia acte juridice civile este reglementata in mai multe acte normative, in special in Codul civil, Decretul nr. 31 /1954, Codul familiei. Potrivit, dispozitiilor art. 949 C. civ., poate contracta orice persoana care nu este declarata necapabila de lege, iar art. 950 stabileste ca nu sunt capabili de a contracta minorii, interzisii (persoane puse sub interdictie judecatoreasca) si in general, toate persoanele carora legea le-a prohibit acest dept.

"Prin capacitate de a incheia actul juridic civil se intelege acea conditie de fond si esentiala care consta in aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi si obligatii civile prin incheierea actelor de drept civil

» 26

Capacitatea de a incheia acte juridice are ca prima premisa necesara capacitatea de folosinta. Potrivit Decretului nr. 31 / 1954 privitor la persoanele fizice si la persoanele juridice, capacitatea de folosinta este capacitatea de a avea drepturi si obligatii.

26 Gheoghe Beleiu – Drept civil roman, editia a VII- a, revazuta si adaugita de Marian Nicolae, Petrica Trusca, ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2001, p. 140.

A doua premisa este capacitatea de exercitiu, care este definita ca fiind capacitatea persoanei de a-si exercita drepturile si de a-si asuma obligatii, savarsind acte juridice ( D. nr. 31 /1954).

O a treia premisa a capacitatii de a incheia acte juridice este ca persoana fizica sa aiba o maturitate si o stare a sanatatii care sa-i permita sa-si asume urmarile actelor sale fara a suferi pagube, cu alte cuvinte de a avea discernamant.

,, Trebuie insa, sa precizam ca aceasta capacitate (de jure) care este o stare de drept nu trebuie confundata cu discernamantui care este o stare de fapt (de fapto) ",27

Capacitatea de a incheia acte juridice se refera la capacitatea de exercitiu a persoanei respective.

Asadar, pentru a incheia acte juridice, in mod valabil, persoana fizica sau juridica trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina.

In privinta persoanelor juridice capacitatea de a incheia acte juridice este determinata de principiul specialitatii capacitatii.

Asadar, in general, toate persoanele au capacitatea de a incheia acte juridice civile, adica regula o constituie capacitatea, iar exceptia -incapacitatile. Incapacitate trebuie sa fie expres prevazute de lege, si ca urmare orice dispozitie legala care prevede asemenea incapacitati sunt de stricta interpretare §i aplicare ( exceptio est strictissimae interpretationis ).

• Consimtamantul valabil exprimat al partilor ce se obliga;

Consimtamantul este o conditie esentiala, de fond si generala a actului juridic civil care consta in manifestarea exterioara a hotararii de a incheia un astfel de act.

" Sub aspect terminologic, este de aratat ca termenul consimtamant are fie intelesul de vointa exteriorizata a uneia dintre partile actului bilateral ori a autorului actului unilateral, fie sensul de acord de vointa cum este In contextul art. 969 alin 2 C. civ.: ele ( conventiile ) se pot revoca prin consimtamantul mutual sau din cauze autorizate de lege ",28

Consimtamantul si cauza formeaza elementele constitutive ale vointei juridice. In acest sens, art. 948 din Codul civil vorbeste de un consimtamant valabil al partii ce se obliga iar art. 953 din C. civ., prevede ca nu este valabil consimtamantul dat prin eroare, smuls prin violenta sau surprins de dol.

Consimtamantul ca un element al vointei juridice pentru a fi valabil, deci pentru a duce la incheierea unui act juridic trebuie sa indeplineasca cumulativ patru conditii esentiale:

– consimtamantul trebuie sa provina de la o persoana cu discernamant; Conditia aceasta decurge din caracterul constient al actului juridic civil, subiectul de drept civil trebuie sa aiba puterea de a aprecia, de a discerne efectele juridice care se produc in baza manifestarii sale de vointa.

– sa fie exteriorizat;

– sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice. Aceasta conditie decurge din esenta actului juridic, care este o manifestare de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice (de a crea, a modifica sau a stinge un raport juridic concret).

– consimtamantul sa nu fie viciat, integritatea acestuia putand fi alterata prin eroare, dol, violenta si leziune.

Art. 953 C. civ., prevede ca consimtamantul nu este valabil cand este dat prin eroare, smuls prin violenta sau surprins prin dol.

27 Aspazia Cojocaru – Drept Civil, Partea generala, ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2000, p. 180

28 Gheoghe Beleiu – op. cit., p. 146.

"Ceea ce trebuie sa remarcam este faptul ca in codul civil nu gasim o definitie a cauzei si aceasta lipsa a determinat o adevarata centre-versa in doctrina ."30

Prin cauza actului juridic intelegem scopul sau obiectivul urmarit la incheierea actului juridic. Cauza este un element de natura psihologica si impreuna cu consimtamantul formeaza vointa juridica.

"In doctrina este evidentiata corelatia dintre obiectul si continutul actului juridic civil in sensul ca obiectui actului juridic consta in obiectui obligatiilor nascute din acel act juridic pe cand obiectui obligatiei consta in prestatia pe care o datoreza debitorul adica, dupa caz a da, a face sau a nu face ori, daca actiunea se refera la un bun, acesta este considerat a fi obiectul derivat al prestatiei "31.

"Ca element esential al actului juridic civil, cauza nu se confunda nici cu consimtamantul si nici cu obiectui unui asemenea contract, ceea ce evidentiaza caracterul sau de element independent, de sine statator ",32

Din cuprinsul art. 966 – 968 C. civ. rezulta ca pentru valabilitatea cauzei se cer a fi intrunite, cumulativ anumite cerinte;

– sa existe;

– sa fie reala;

– sa fie licita si morala.

29 Aspazia Cojocaru – op. cit., p. 211.

30 Paul Mircea Cosmovici – Drept civil – Introducere in dreptul civil, ed. All, Bucuresti, 1994, p. 113.

31 Paul Mircea Cosmovici – op.cit., p. 111.

32 Gheoghe Beleiu – op. cit., 65

Concluzia este ca aspectele generale privind aceste conditii sunt aceleasi ca si cele ale mandatului civil, iar in cele ce urmeaza vom evoca unele aspecte care intereseaza activitatea comerciantului.

3.2. Consimtamantul partilor

Contractul de mandat comercial este un contract consensual, deoarece se incheie prin simplul acord de vointa intre mandant si mandatar.

Cand mandatul este un contract consensual, consimtarnantul partilor poate fi dat si in mod expres dar si in mod tacit ( art. 1533 Cod civil). Mandatul tacit rezulta din acele imprejurari de fapt care fac neandoielnica intentia partilor. Primirea mandatului poate fi tacita si sa rezulte din executare lui din partea mandatarului.

Mandatul tacit nu trebuie confundat cu mandatul aparent, in acest caz desi lipseste vointa mandantului de a fi reprezentat, tertii contracteaza cu credinta scuzabila si legitima ca mandatarul aparent are puteri de reprezentare, credinta legitima valoreaza titlu.

Potrivit art. 376 Cod comercial, comerciantul care nu voieste sa primeasca insarcinarea mandantului are obligatia ca, in cel mai scurt termen posibil, sa il instiinteze pe mandant despre refuzul sau.

El este intr-o anumita masura considerat mandatar chiar daca nu a acceptat mandatul, In sensul ca legea il obliga sa pastreze bunurile care i s-au expediat si sa le conserve pe cheltuiala mandantului, pana ce acesta va putea sa ia masurile necesare.

In caz de intarziere in luarea masurilor privind bunurile expediate, comerciantul poate cere punerea bunurilor sub sechestru judiciar sau vanzarea lor, in conditiile prevazute de art. 71 Cod comercial.

30

,,Daca bunurile primite prezinta semne de stricaciuni suferite in timpul transportului, comerciantui care a refuzat mandatui este obligat sa ia masurile necesare pentru conservarea drepturilor mandantului, de exemplu sa faca sa se constate , in conditiile legii, starea marfii primite. Daca nu a luat asemenea masuri, comerciantui raspunde pentru bunurile primite pe baza elementelor cuprinse in documentul de transport".33

3.3. Capacitatea partiIor

Pentru incheierea contractului de mandat comercial trebuie sa fie indeplinite conditiile de capacitate cerute de lege.

Mandantul trebuie sa aiba capacitatea de a incheia el insusi actele juridice care urmeaza a fi incheiate de mandatar in numele si pe seama sa. Cum aceste acte juridice sunt, prin definitie, fapte de comert pentru mandant, inseamna ca mandantul trebuie sa aiba capacitatea de a Tncheia acte de comert. Avand calitatea de comerciant, mandantul trebuie sa aiba capacitatea deplina de exercitiu.

Rezulta ca mandantul trebuie sa fie capabil de a contracta el insusi actul de a carui indeplinire il insarcineaza pe mandatar.

" Cat priveste calitatea vointei, buna sau reaua – credinta la incheierea actului juridic, modalitatea si locul incheierii actului juridic, se raporteaza la persoana reprezentantului mandatar si la tert ",34

33 Stanciu D. Carpenaru — op. cit. p.455

34 Smaranda Angheni, Magda Volonciu, Camelia Stoica- Drept comercial, ed. All Beck, Bucure§ti, 2004, p. 401.

Mandatarul trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu, deoarece trebuie sa exprime un consimtamant valabil. Intrucat actele juridice sunt nomine alieno, legea nu cere ca mandatarul sa aiba calitatea de comerciant.

In toate cazurile mandatarul trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu.

,,Numai trimisul (curierul), care este un simplu mesager (nuncius), iar nu un reprezentant, poate fi o persoana chiar lipsita de capacitate de exercitiu , caci transmite doar declaratia de vointa a persoanei care l-a trimis, fiind suficient sa aiba discernamantul strict necesar pentru activitatea sa "35.

In schimb, mandatarul, care este un reprezentant, trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu, caci in actele pe care le incheie in numele reprezentantului (mandantului) trebuie sa exprime un consimtamant valabil, lipsa consimtamantului sau viciile de vointa fiind apreciate nu numai in persoana mandantului, dar si in aceea a mandatarului.

Daca mandatul incheiat cu un capabil de a contracta inceteaza datorita incapacitatii ulterioare a mandatarului, un contract de mandat incheiat cu un mandatar incapabil sau cu capacitate de exercitiu restransa nu poate fi recunoscut valabil.

3.4. Obiectul contractului de mandat comercial

Contractul de mandat comercial are ca obiect tratarea de afaceri comerciale ( art. 374 Codul comercial).

35 Francisc Deak- op. cit., p. 319.

Deci, obiectul contractului de mandat il constituie actele care, potrivit legii sunt fapte de comert.

Codul comercial nu da o definitie a faptelor de comert, el stabileste numai o lista a actelor juridice si operatiunilor pe care le declara fapte de comert.

Din examinarea dispozitiilor art. 3 Cod comercial, rezulta ca in stabilirea faptelor de comert, legiuitorul a avut in vedere, mai ales, aspectul economic si mai putin pe cel juridic. Textul citat se refera la cumparari, vanzari, asigurari, depozite etc.

Asa, cum am aratat, aceste acte juridice trebuie sa fie fapte de comert pentru mandant.

Cel mai adesea, actele juridice care se incheie in baza mandatului comercial privesc vanzarea – cumpararea de marfuri.

Mandatul confera o anumita putere mandatarului. Aceasta putere ii confera o misiune precisa si formeaza obiectul obligatiilor sale.

Fiind un contract, obiectul mandatului trebuie sa se supuna regulilor generale in materie. El trebuie sa fie, posibil, licit si moral ( mandatarul nu se poate obliga sa faca servicii care sunt interzise de lege sau sunt impotriva bunelor moravuri ), trebuie sa fie determinat ( mandatarul trebuie sa poata actiona in interiorul unor limite clare).

3.6. Intinderea contractului de mandat comercial

In ce priveste intinderea mandatului comercial, putem intalni doua situatii:

• mandatul comercial general;

• mandatul comercial special.

Mandatul comercial poate fi general, adica pentru toate afacerile mandantului, sau special pentru o anumita afacere a acestuia.

Potrivit art. 375 alin. 3 C. com., mandatul special dat pentru o anumita afacere cuprinde imputernicirea si pentru toate actele necesare executarii ei, chiar cand nu ar fi precizate in mod expres.

Dar un mandat comercial general confera mandatarului puteri mai mari decat un mandat civil.

Intr-adevar, in cazul mandatului comercial, mandatarul, care se confunda cu un prepus al comerciantului, poate indeplini toate operatiunile necesare comertului. In acest sens, reglementand mandatul tacit al prepusului, art. 395 Cod comercial, prevede ca fata de – al treilea, mandatul tacit al prepusului se socoteste general si cuprinde toate actele necesare exercitiului comertului pentru care este dat.

Printr-un mandat general i se confera mandatarului dreptul de a se ocupa de toate afacerile mandantului, fiind autorizat insa sa incheie in numele si pe seama acestuia numaia acte de administrare si, a fortiori rationem, acts de conservare, pentru incheierea unui act de dispozitie el avand nevoie de un mandat special.

,, In baza principiului celeritatii, care trebuie sa domine raporturile comerciale, mandatul comercial nu are limite exprese, el intinzandu-se la toate actele necesare executarii mandatului, chiar si atunci cand acestea nu sunt aratate expres in contract ",38

Trebuie aratat insa, ca oricat de generali ar fi termenii in care a fost conceput mandatul comercial, el nu se intinde si la afacerile care nu sunt comerciale pentru mandant, afara de cazul cand s-a stipulat contrariul.

38 D. N. Ghijoiu – Obligatiile mandatarului in contractui de mandat comercial, in Revista de drept comercial, nr. 7-8 /2000, Bucuresti, p. 180.

CAPITOLUL 4

EFECTELE CONTRACTULUI DE MANDAT COMERCIAL

4.1. Efectele contractuiui de mandat Intre parti

,,Contractul de mandat comercial face parte din categoria contractelor intuitu personae in care increderea partilor, in special a mandantului fata de mandatar trebuie sa fie perfecta ".39

Prin incheierea contractuiui de mandat comercial se nasc anumite obligatii in sarcina partilor contractante. Aceste obligatii sunt, pe de o parte, obligatiile pe care le consacra legea pentru mandatui civil si pe de alta parte, obligatii specifice reglementate de Codul comercial.

Ca si in cazul mandatului civil, obligatiile privesc raporturile dintre mandant si mandatar si cele dintre mandant si tert.

4.1.1. Obligatiile mandatarului

a) Prima si cea mai importanta obligatie a mandatarului este aceea de a executa mandatul.

Aceasta obligatie consta in incheierea actelor juridice cu care a fost imputernicit de mandant (art. 1539 Cod civil). Actele juridice trebuie incheiate de mandatar in limitele imputernicirii date de mandant. Daca el nu se conformeaza instructiunilor primite de la mandant, raspunde de daune interese conform art. 381 din C. com.

,,Avand in vedere ca, in activitatea comerciala este necesara o mai mare libertate de actiune a mandatarului, depasirea imputernicirii este permisa, daca este in interesul mandantului ".40

39 Smaranda Angheni – op. cit., p. 258

40 Stanciu D. Carpenaru — op. cit., p. 456

Mandatarul trebuie sa poata lua el masurile pe care le crede de cuviinta, in cazul in care nu are timpul necesar pentru a obtine instructiunile mandantului, daca aceste masuri sunt avantajoase pentru mandant.

,, Pentru mandatul comercial este mai potrivit ca subordonarea mandatarului fata de mandant sa priveasca numai instructiunile referitoare la conditiile de incheiere a actelor juridice si obligatia mandatarului de a-I informa pe mandant asupra executiei mandatului ".41

Mandatarul trebuie sa execute personal mandatul incuviintat, in afara de cazul cand, prin contract, s-a prevazut posibilitatea substituirii mandatarului cu o alta persoana.

Daca prin acelasi act au fost numiti mai multi mandatari, fara a se arata ca ei trebuie sa lucreze impreuna, fiecare mandatar poate actiona fara consimtamantul celorlalti. In cazul in care prin act se dispune ca mandatarii trebuie sa lucreze impreuna, acestia sunt in drept sa indeplineasca mandatul, daca majoritatea celor numiti au acceptat insarcinarea.

In toate cazurile, comandatarii raspund solidar pentru indeplinirea mandatului incredintat ( art. 389 Cod com.).

,,In baza principiului celeritatii, care trebuie sa domine raporturile comerciale, mandatul comercial nu are limite exprese, el intinzandu-se la toate actele necesare executarii mandatului , chiar si atunci cand acestea nu sunt aratate expres in contract ".42

41 D. N. Ghisoiu – Obligatiile mandatarului in contractul de mandat comercial, in Revista de drept comercial, nr. 7-8 72000, p. 180

D. N. Ghisoiu- op. cit., p. 180

Cu privire la acestea din urma, mandantul lasa mandatarului toata libertatea de actiune sau, dimpotriva, ii da indicatii precise. Dupa caz, acestea din urma pot fi imperative, atunci cand, dupa vointa mandantului, ele trebuie respectate riguros, sau pot fi doar indicative, atunci cand ele servesc doar ca un ghid mandatarului.

Regula este in sensul ca mandatarul are toata libertatea de actiune in indeplinirea mandatului, orice restrangere a acestei libertati trebuind sa fie aratata expres in contract. Acest lucru se desprinde din interpretarea art. 375, alin. 2 C. com., potrivit caruia daca mandatarul nu are instructiuni decat asupra unor parti ale afacerii, mandantul se socoteste liber pentru celelalte. In orice caz, mandatarul va avea intodeauna o anumita libertate de actiune in ce priveste actele pe care le incheie in numele si pe seama mandantului, el deosebindu-se de salariati si ceilalti prepusi ai mandantului ( care nu exprima, in actele pe care le incheie, o vointa distincta de a celui in numele caruia actioneaza ) prin aceea ca el nu este subordonat acestuia din urma.

Daca mandatarul nu se comformeaza indicatiilor imperative date de mandant, acesta din urrna poate sa refuze afacerea. Nu i se va putea opune mandantului in acest caz decat faptul ca incalcarea indicatiilor nu iI dezavantajeaza sau chiar este in favoarea lui.

Pe de alta parte, in prezenta unor instructiuni imperative, mandatarul nu mai este obligat sa caute solutia cea mai buna pentru comitent, el fiind obligat sa execute intocmai ordinele primite.

In lipsa unor indicatii speciale, mandatarul trebuie sa actioneze cel mai bine in interesul mandantului, asa cum ar face-o un comerciant diligent.

Daca mandatarul nu se conformeaza acestei reguli, el poate fi obligat la daune, fara insa ca mandantul sa poate sa refuze preluarea afacerii contractate de mandatar. Pe acest temei, in literatura de specialitate franceza

40

se admite ca mandatarul poate fi condamnat la daune-interese fata de mandant, ori de cite ori a facut un act inoportun sau a omis sa incheie un act oportun.

b) Mandatarul este tinut sa isi indeplineasca obligatiile cu buna – credinta si diligenta unui bun comerciant.

,, Cea mai importanta obligatie a mandatarului este aceea de a executa insarcinarea primita cu diligenta unui bun comerciant, ca si cum afacerile ar fi ale sale".43

Urmarea fireasca a acestei reguli este raspunderea mai severa a mandatarului in contractul de mandat comercial, mai ales ca acesta este cu titlu oneros, mandatarul raspunde nu numai de dolul sau (culpa levis) ci si din greseala usoara (culpa levis in abstracto).

Mandatarul este obligat sa execute mandatul in limitele imputernicirilor conferite. Daca se depasesc aceste limite, mandatarul, raspunde personal fata de terti, pentru obligatile asumate.

Actele juridice incheiate de mandatar cu respectarea puterilor incredintate de catre mandant dau nastere la raporturi juridice directe intre mandant si terti.

In fapt tertul contracteaza cu mandatarul, dar in drept el contracteaza cu mandantul.

,,Mandantul, desi absent, a fost reprezentat, motiv pentru care toate actele Tncheiate de mandatar se rasfrang asupra lui ".44

In schimb, actele juridice incheiate de mandatar cu depasirea puterilor conferite de catre mandant, sau chiar in absenta acestora, nu obliga pe mandant, pentru aceste acte neexistand mandat.

43 Smaranda Angheni – op. cit., p. 258

44 Francisc Deak – op. cit., p. 328

4.1.2. Obligatiile mandantului

Din contractul de mandat comercial rezulta si obligatii in sarcina mandantului, care a dat imputernicirea mandatarului.

Obligatiile mandantului izvorate din contractul de mandat comercial sunt urmatoarele:

a) Mandantul este obligat sa puna la dispozitia mandatarului mijloacele necesare pentru executarea mandatului (art. 385 Cod comercial).

Mandatarul este imputernicit sa incheie anumite acte juridice in numele si pe seama mandantului. Cum mandatui este in interesul mandantului, acesta are obligatia sa asigure mandatarului toate mijloacele necesare executarii mandatului, afara de stipulatiune contrara.

,,In privinta mijloacelor pe care trebuie sa le asigure mandantul, ele difera in functie de situatia concrete. In orice caz, mandantul trebuie sa puna la dispozitia mandatarului toate informatiile si documentatiile detinute de el, care ar fi utile mandatarului pentru indeplinirea imputernicirii sale. De asemenea, daca pentru executarea mandatului sunt necesare unele cheltuieli, mandantul trebuie sa avanseze sumele de bani in cauza, neputandu-le lasa pe seama mandatarului ".52

b) Mandantul are obligatia sa plateasca mandatarului remuneratia datorata pentru executarea mandatului ( art. 386 C. com. ). Remuneratia datorata

Stanciu D. Carpenaru – op. cit., p. 458

este cea prevazuta in contract sau, in absenta unei stipulatii contractuale, cea stabilita de catre instanta judecatoreasca.

Nu are importanta daca afacerea a reusit sau nu. Totusi, trebuie ca mandatarului sa nu-i poata fi reprosata nici o culpa. Intr-adevar, art. 1548 C. civ. dispune ca atunci cand nu se poate imputa mandatarului nici o culpa, mandantui nu poate sa se scuteasca de asemenea dezdaunare si plata, chiar cand afacerea nu a reusit, nici sa reduca suma cheltuielilor sau a anticipatiilor pe cuvant ca ar fi putut fi mai mica.

,,Mandantui trebuie sa-i restituie mandatarului atat cheltuielile necesare cat si pe cele utile. Cheltuielile rambursabile trebuie sa fie rezonabile. Cele care sunt considerate exagerate, mai ales ca ele au fost facute la un moment inoportun, nu trebuie restituite decat in parte ".53

c) Mandantui are obligatia sa restituie cheltuielile facute de mandatar pentru executarea mandatului. Prin cheltuieli de executare a mandatului, legea intelege sumele de bani avansate de mandatar pentru indeplinirea mandatului (art. 1547 C. civ.), precum si despagubirile cuvenite mandatarului pentru pagubele suferite cu ocazia indeplinirii mandatului (art. 1549 C. civ.).

Mandatarul nu poate pretinde de la mandant restituirea sumelor platite de el pentru mandant, daca aceste sume nu erau datorate, fiind facute in afara limitelor mandatului.

Concluzia este ca mandantui va suporta aceste cheltuieli numai in masura in care mandatarul a actionat potrivit imputernicirii primite si nu i se poate retine nici o culpa in indeplinirea mandatului.

4.1.3. Pluralitatea de subiecte

In cazul in care sunt mai multi mandatari legea reglementeaza prin norme speciale, drepturile si obligatiile lor.

Art. 389 din Codul comercial prevede ca daca mai multi mandatari sunt numiti prin acelasi act, fara a se arata ca el trebuie sa lucreze impreuna, fiecare din ei poate lucra In lipsa celuilalt. Daca prin act se declara ca mandatarii trebuie sa lucreze impreuna si mandatui nu este primit de toti acei ce accepta se socotesc autorizati a-l indeplini, cand ar forma majoritatea celor numiti. Comanditarii sunt responsabili solidar.

,,Astfel, daca sunt mai multi mandatari numiti prin acelasi act, legea distinge, dupa cum insarcinarea lor este conjunctiva sau disjunctiva. In primul caz, raspunderea mandatarilor este solidara, in cel de-al doilea caz , raspunderea este individual ",54

Daca sunt mai multi mandanti, acestia raspund solidar fata de mandatar pentru toate obligatiile nascute din mandatui comercial.

4.2. Efectele contractului de mandat fata de terti

Actele juridice incheiate de mandatar cu respectarea puterilor incredintate de catre mandant dau nastere la raporturi juridice directe intre mandant si terti.

54 Smaranda Angheni – op. cit., p. 259

In fapt tertul contracteaza cu mandatarul, dar in drept el contracteaza cu mandantul.

,,Mandantul, desi absent, a fost reprezentat, motiv pentru care toate actele incheiate de mandatar se rasfrang asupra lui ",55

In schimb, actele juridice incheiate de mandatar cu depasirea puterilor conferite de catre mandant, sau chiar in absenta acestora, nu obliga pe mandant, pentru aceste acte neexistand mandat.

,, Pentru mandant, actul juridic incheiat in aceste conditii este un res inter alios acta "56

Rezulta ca numai acele acte juridice incheiate in limitele puterilor conferite il obliga pe mandant, afara de cazul cand el nu ratifica ceea ce s-a facut peste limitele mandatului conferit.

,,Daca mandatarul incheie actui cu depasirea puterilor incredintate de mandant, in acest caz se aplica regula potrivit careia, pentru actele incheiate de mandatar in afara puterilor conferite, neexistand mandat, acestea vor fi inopozabile mandantului ".57

In ceea ce il priveste pe mandatar, acesta va ramane obligat fata de terti pentru actele incheiate cu depasirea puterilor, daca nu l-a informat pe acesta din urma cu privire la intinderea puterilor lui.

Daca insa mandatarul a adus la cunostinta tertului limitele imputernicirii lui si acesta a acceptat sa contracteze in aceste conditii, actul este incheiat pe riscul tertului, fiind facut sub conditia suspensiva a ratificarii lui de catre mandant. Mandatarul poate fi obligat in acest caz fata de tert numai daca a garantat expres ca operatia va fi ratificata de catre mandant.

55 Francisc Deak – op. cit., p. 328

56 Francisc Deak – op. cit., p. 329

57 Dorin N. Ghi§oiu – op. cit., p. 183

Asa cum am aratat mai sus, actele incheiate de catre mandatar in absenta puterilor sau cu depasirea lor nu obliga in principiu pe mandant, pentru el aceasta fiind res inter alios acta. Dar in cazul in care mandantul ratifies, expres sau tacit, actele incheiate de mandatar cu depasirea puterilor valoreaza mandat, potrivit principiului ratificarea valoreaza mandat.

Pentru a-si produce efectele specifice, ratificarea nu necesita deci acordul mandatarului sau al tertului cocontractant si nici indeplinirea vreunor conditii speciale de forma (cu exceptia cazului in care obiectul ratificarii il constituie un act autentic, cand si ratificarea trebuie facuta tot in forma autentica).

,,Ratificarea reprezinta actul unilateral al mandantului, prin care acesta inlatura, cu efect retreactiv, ineficacitatea fata de el a actului incheiat de mandatar cu depasirea puterilor ".58

Cu toate acestea, se prezuma ca mandantele a cunoscut si confirmat excesul de mandat, daca in urma instiintarii executarii facute de mandatar in termen util nu a facut nici un fel de observatie si nu a transmis-o in termenul necesar, dupa natura operatiilor efectuate ( art. 382 alin. 2 C. com.).

Cu privire la interesele tertelor persoane, legea prevede urmatoarele dispozitii:

• ,,O specializare obiectiva a mandatului oficial;

• In limita specializarii obiective, profesionale, o extindere a imputernicirii;

• In raport cu insarcinarea insasi ",59

Daca mandatarul are instructiuni numai asupra unei parti a afacerii, mandatul se socoteste liber pentru celelalte (art. 375 alin. 2 Cod com.).

58 Dorin N. Ghijoiu – op. cit., p. 184

59 Smaranda Angheni – op. cit., p. 259

Daca mandatul este dat pentru o anumita afacere, el cuprinde implicit imputernicirea si pentru efectuarea tuturor actelor necesare executarii afacerii, chiar daca nu sunt anume aratate ( art. 375 alin. 3 Cod com. ).

De asemenea si prezentarea imputernicirii de catre mandatar tertei persoane spre a examina si cunoaste intinderea drepturilor conferite de mandant.

CAPITOLUL 5

PRIVILEGIUL MANDATARULUI

5.1. Continutul Privilegiului Mandatarului

Potrivit legii, creantele mandatarului garantate prin privilegiul special au prioritate fata de oricare alte creante impotriva mandantului.

Mandatarul poate opune privilegiul sau si vanzatorului care ar revendica lucrul vandut, indiferent daca platile si cheltuielile au fost facute innainte sau dupa ce lucrurile au intrat in posesia mandatarului (art. 387 alin. 2 C. com.).

Pentru a asigura publicitatea privilegiului fata de terti, el trebuie inscris la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare ( art. 36 din Titlul VI al Legii nr. 9/1999).

,, Acest privilegiu este in fapt un adevarat gaj care poarta atat asupra bunurilor mandantului, cat si (in cazul in care au fost instrainate), asupra pretului lor. Acest gaj functioneaza in ambele feluri de comision, adica atat in cazul cand comisionarul lucreaza in nume propriu (art. 405 Cod comercial roman), cat si in cazul cand el este un simplu mandatar (art. 95 Cod comercial francez) si cand deci el nu isi asuma nici o raspundere de a garanta executarea contractului incheiat cu tertul ".61

5.2. Valorificarea privilegiului de catre mandatar

Daca mandantul nu s-a executat obligatiile privind plata sumelor de bani datorate pentru remuneratie, cheltuieli sau despagubiri, mandatarul va folosi garantia pe care o ofera privilegiul.

Potrivit legii pentru a exercita dreptul de garantie, mandatarul trebuie sa ii notifice mandantului sumele de bani pe care acesta le datoreaza, cu somatia

61. Tudor R. Popescu – op. cit., p. 207

de a fi achitate in termen de cinci zile si cu precizarea ca, in caz de neplata, va proceda la vanzarea bunurilor supuse privilegiului.

,,Creantele mandatarului nu trebuie sa fie certe si lichide, ci numai certe, adica determinate in existenta lor, lichidarea lor urmand a se face in solutionarea litigiului angajat intre mandant si mandatar, prin efectuarea opozitiei la notificarea mandatarului ".62

Mandantui este in drept sa faca opozitie la instanta judecatoreasca, in termen de zece zile, douazeci zile sau doua luni, dupa distinctiile prevazute de art. 388 alin. 3 Cod. comercial.

Opozitia trebuie comunicata mandatarului, In termen de trei zile de la primirea de catre mandant a notificarii. Daca termenul pentru formularea opozitiei a expirat fara ca mandantui sa faca opozitie la notificare sau daca opozitia a fost respinsa, mandatarul poate, fara vreo alta formalitate, sa faca a se vinde bunurile grevate de privilegiu.

Vanzarea se va face in conditiile art. 68 Cod com., adica la pretul curent, prin mijlocirea unui ofiter public insarcinat cu asemenea acte, daca bunurile au un pret la bursa sau in targ, sau prin licitatie publica, daca bunurile nu au un asemenea pret ( art. 388 alin. 4 Cod com.).

62 Stanciu D. Carpenaru – op. cit., p. 460

CAPITOLUL 6

INCETAREA CONTRACTULUI DE MANDAT COMERCIAL

6.1. Notiuni generale

In afara de cauzele generale de stingere a obligatiilor contractuale (de exemplu, prin executare, prin expirarea termenului stipulat in contract sau realizarea conditiei rezolutorii, prin imposibilitatea fortuita de executare datorita pieirii bunului destinat vanzarii sau altor cauze, prin rezolutiunea titlului mandantului), mandatul se stinge prin revocarea lui, prin renuntarea mandatarului si prin moartea, punerea sub interdictie ori insolvabilitatea sau falimentul uneia din parti ( art. 1552 Cod. civil).

,,Alte cauze particulare de incetare se explica prin faptul ca mandatul se incheie intuitu personae si are la baza increderea reciproca dintre parti, iar daca aceste motivatii inceteaza, nici contractul nu mai poate fi mentinut ".63

Articolul 390 C. com. reglementeaza alte doua cazuri de revocare a mandatului comercial, care insa au devenit inaplicabile, datorita abrogarii incapacitatilor femeii casatorite.

Incetarea contractului de mandat are loc in conditiile si cu efectele din dreptul comun.

,,Exista, insa, si situatii de natura obiectiva, (privind executarea), sau subiectiva (persoana partilor contractante) care due la stingerea mandatului« 64

Facand aplicarea unor principii ale dreptului comun, art. 391 C. com. prevede ca mandantui sau mandatarul care, fara cauza justa, prin revocarea sau renuntarea sa intrerupe executarea mandatului, raspunde pentru prejudicile cauzate.

Avand in vedere caracterul sau intuitu personae, mandatul nu poate fi mentinut in contra vointei mandatarului, chiar daca a fost revocat arbitrar.

63 Francisc Deak- op. cit., p. 331

64 Smaranda Angheni – op. cit., p. 260

Singurul drept al mandatarulu intr-un asemenea caz este o actiune in daune, iar nu o actiune in reintegrare .

,In cazul in care mandatui inceteaza prin moartea mandantului sau a mandatarului, retributia cuvenita mandatarului se va determina dupa ceea ce s-a executat, proportional cu ceea ce s-ar fi datorat pentru executarea integrala a mandatului ",65

6. 2. Revocarea contractului de mandat de catre mandant

In principiu, mandatui este revocabil in orice moment prin simpla manifestare de vointa a mandantului.

Aceasta regula este traditionala, extinctum est mandatum finita voluntate.

Aceasta facultate de revocare este inerenta mandatului, nu este nevoie ca ea sa fie stipulate in contract. Regula revocabilitatii este justificata de caracterul intuitu personae al mandatului, de faptui ca mandatui se bazeaza pe increderea acordata de mandant mandatarului.

Facultatea de revocare unilateral (ad nutum) exista atat pentru mandatul cu titlu gratuit, cat si pentru eel cu titlu oneros, legea nefacand nici o distinctie in aceasta privinta.

In cazul mandatului cu titlu oneros mandatarul poate cere o indemnizatie cand revocarea ar fi intempestiva sau abuziva. Iar in cazul mandatului in interes comun, daca mandantul nu si-a rezervat facultatea de revocareuni laterală, va fi obligat la despagubiri, daca nu justifica o cauza straina exoneratoare sau culpa mandatarului care sa il determine sa revoce contractul.

Potrivit practicii comerciale mandatul comercial este de interes comun ambelor parti.

Revocarea mandatului, care potrivit dispozitiilor codului civil, se putea face de catre mandant ad nutum nu se mai poate face astfel, potrivit practicii comerciale, care pleaca de la ideia mandatului de interes comun ambelor parti. In temeiul careia, partea lezata prin rezilierea unilateral a contractulul, va putea cere despagubiri, fara sa mai fie tinuta a dovedi abuzul de drept sau reaua credinta a celui care provoaca revocarea ( cum se intampla in mandatul civil) ci dimpotriva, acel care cere rezilierea trebuie sa dovedeasca motivele serioase, ca forta majora sau alte asemenea Tmprejurari, care l-ar exonera de raspundere contractual.

,,lata asadar cum sub presiunea unor exigente imperioase ale comertului, mandatui si-a schimbat configuratia sa clasica, spre a se adapta imprejurarilor si a fi astfel cat mai folositor operatiilor comerciale pe care le intermediaza ".68

Revocarea nu cere un anumit motiv este suficient ca mandantui nu mai are incredere in mandatar; el apreciaza liber asupra acestui lucru.

Revocarea poate fi expresa sau tacita.

„Revocarea expresa nu este supusa vreunei forme speciale, dar manifestarea de vointa trebuie sa fie neindoielnica ".69

Revocarea nu este insa opozabila tertilor decat dupa ce a fost adusa la cunostinta lor. Pana la notificarea revocarii, mandantui va raspunde fata de

68 Tudor R. Popescu – op. cit., p. 206

69 Francisc Deak – op. cit., p. 332

tertii de buna credinta (mandat aparent), Insa cu dreptul de regres contra mandatarului incorect (art. 1554 C. civ.).

Revocarea tacita poate fi dedusa din orice imprejurari (acte sau fapte) care vadesc nemdoielnic intentia mandantului. Conform art. 1555 Cod civ., numirea unui nou mandatar pentru aceeasi operatie juridica echivaleaza in mod implicit cu revocarea mandatarului precedent, din ziua cand s-a notificat acestuia numirea noului mandatar (chiar daca acesta din urma nu accepta oferta de mandat sau contractui este nul).

,, Revocarea atat expresa cat si tacita, produce efecte numai pentru viitor si poate fi nu numai totala, dar si partiala "70

Potrivit art. 1552 C. civ. mandatui se stinge, printre alte cazuri, prin revocare, iar in conformitate cu dispozitiile art. 1553 din acelasi cod, mandantul poate, cand voieste revoca mandatui si constrange, la caz, pe mandatar de a-i remite inscrisul de imputernicire.

Rezulta deci ca revocarea mandatului este expresa.

Revocarea poate fi tacita in situatia cand sunt relevate imprejurari care vadesc neindoielnic intentia mandatarului si numai daca aceasta intentie a fost cunoscuta de mandatar.

,, In cazul cand mandatarul nu a cunoscut vointa mandantului de a-i retrage mandatui acordat, contractui de instrainare incheiat in baza acestui mandat este valabil (Curtea Suprema de Justitie, sectia civila, decizia nr. 1226 din 30iunie1992)".71

In caz de revocare a mandatului, aceasta trebuie notificata atat mandatarului, cat si tertilor, pentru opozabilitate. In caz contrar, actele incheiate de terti cu buna- credinta, vor ramane sa produca efecte in

70 Francisc Deak – op. cit, p. 333

71 Revista „ Dreptul " nr. 7 /1993, ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1993, p. 93

persoana mandantului. Sunt considerati insa de rea credinta tertii care au luat cunostinta de revocarea mandatului pe orice alta cale .

In practica judecatoreasca s-a decis ca simpla publicare in Monitorul Oficial a revocarii nu creeaza o prezumtie legala de cunoastere a acestei revocari de catre tertii contractanti si in consecinta, mandantul trebuie sa dovedeasca ca cel care a contractat cu fostul sau mandatar avea cunostinta de revocare " 72

Practic, mandantul diligent va trebui sa solicite mandatarului revocat procura care ii constata puterile, pentru ca, in cazul in care acesta va incerca sa incheie noi acte juridice in contul sau, sa nu mai aiba cu ce sa se justifice in fata tertilor.

Daca si in acest caz tertii ar contracta cu mandatarul fara sa-ti solicite procura, ei nu vor putea invoca in favoarea lor art. 1554 Cod civ., deoarece necunoasterea revocarii se datoreaza culpei lor, mandantului neputandu-i-se imputa nici o vina.

In ceea ce-i priveste pe tertii care, de-a lungul anilor, au tratat in mod constant cu acel mandatar, mandantul va trebui sa le notifice personal revocarea, deoarece acestor persoane nu li se poate pretinde sa solicite, la fiecare afacere, procura constatoare a puterilor mandatarului "73

Din punctul de vedere al mandatarului, daca el a cunoscut revocarea mandatului, va raspunde fata de mandant care se va putea indrepta impotriva lui printr-o actiune in regres.

In ceea ce priveste actele incheiate de terti cu mandatarul dupa incetarea contractului de mandat pentru alte cauze decat revocarea acestuia, din coroborarea art. 1557 cu art. 1558 Cod civ., ar rezulta ca acestea sunt

72 D. N. Ghisoiu – op. cit., p. 182

73 D. N. Ghisoiu – op. cit., p. 182

valabile numai in cazul in care atat mandatarul, cat si tertul cocontractant ar fi fost de buna credinta la mcheierea lor. In realitate insa, asa cum corect s-a aratat in literatura de specialitate si in practica judiciara, actele incheiate cu tertii de buna-credinta sunt opozabile mandantului chiar daca mandatarul era, la data incheierii lor, de rea-credinta, deoarece mandantul este raspunzator de a fi incredintat puterile sale unei persoane care a abuzat de ele.

Totusi, libera revocare a mandatului comporta cateva temperari. Prima limita tine de abuzul de drept. Daca mandatarul probeaza ca revocarea sa are un caracter intempestiv sau abuziv sau se bazeaza pe motive ilegale, el va putea sa ceara o indemnizatie. Acest drept exista si atunci cand revocarea este facuta pentru a aduce un prejudiciu mandatarului.

Pe de alta parte, trebuie, sa tinem cont de vointa partilor. Mandantul poate stipula ca el va putea revoca oricand mandatul fara sa ii fie angajata responsabilitatea. Dar aceasta clauza de neresponsabilitate cedeaza in fata dolului si a fraudei grave.

Mandantul se poate obliga sa nu revoce mandatul. In acest caz mandatul nu poate fi revocat fara daune. Totusi, daunele nu sunt datorate daca revocarea este rezultatul relei-credinte a mandatarului.

,, Clauza de irevocabilitate nu are nimic contrar esentei contractului de mandat " 74

Clauza de irevocabilitate semnifica faptul ca mandantul are obligatia sa nu revoce si daca revoca trebuie sa plateasca daune-interese, desigur, daca nu probeaza ca mandatarul era in culpa si aceasta culpa a fost cauza revocarii; dar culpa trebuie sa fie grava.

74 I Dogaru – op. cit., p. 565

Daunele pe care mandantul le va plati pot fi stabilite in avans de parti si in acest caz ele nu pot fi reduse, In genere de judecator, sau pot fi convenite indirect: ele rezulta atunci din faptul ca partile au vrut ca mandatui sa fie irevocabil.

O alta limita pusa revocarii rezulta din aprecierea interesului in vederea caruia a fost dat mandatui.

Capacitatea ceruta pentru a revoca mandatui este aceeasi cu cea necesara conferirii lui.

Revocarea iti produce efectele din ziua in care mandatarul a luat cunostinta de ea, nu din cea in care mandantul a luat decizia de revocare.

6.3. Renuntarea mandatarului la mandat

Articolul 1552 alin. 2 Cod civil, arata ca mandatui se stinge prin renuntarea mandatarului. Nu se face nici o distinctie dupa cum mandatui este gratuit sau oneros.

Dar art. 1556 Cod civ. impune mandatarului sa notifice mandatarului renuntarea sa.

,, Prin notificare nu se intelege neaparat o notificare judiciara. Ea poate imbraca orice forma, cu conditia sa fie expresa "75

Notificarea devine inutila daca mandatarul este in imposibilitatea sa o faca: de exemplu detentia intr-un loc unde nu are posibilitatea sa scrie.

751. Dogaru – op. cit., p. 566

Uneori s-a spus ca nu s-ar putea renunta la un mandat salariat, caci in acest caz contractul de mandat este sinalagmatic. Dar legea nu distinge in nici un fel, considerand ca este si in acest caz unilateral.

Nimic nu interzice ca mandatarul sa renunte la facultatea sa de a renunta la mandat.

Mandatarul va raspunde insa daca renuntarea sa este de natura a-l pagubi pe mandant, afara de cazul cand dovedeste ca executarea in continuare a mandatului i-ar fi pricinuit lui insusi o paguba insemnata ( art. 1556 C. civ. ).

,, Posibilitatea renuntarii fiind si ea de ordine publica nu poate fi inlaturata printr-o clauza contractuala, dar poate fi conditionata de un termen de preaviz ”76

6.4. Moartea mandantului sau a mandatarului

Ceea ce domina contractui de mandat este ideea de intuitu personae.

Acesta este motivul pentru care el inceteaza prin moartea uneia din parti.

„ Aceasta solutie este admisa inca din dreptul roman cat si din legiuirile noastre anterioare. Morte quoque eius cui mandatum est, si is integro ad buc mandate decesserit solvitur mandatum ",77

Cu toate acestea, in caz de moarte a mandatarului, mostenitorii lui trebuie sa-l instiinteze pe mandant si pana atunci sa continue indeplinirea mandatului, efectuand actele necesare apararii intereselor acestuia ( art. 1559 C. civ.), daca au avut cunostiinta de existenta si persoana mandantului.

76 Francisc Deak – op. cit, p.333 771. Dogaru – op. cit., p. 567

In caz de deces al mandantului, mandatarul este tinut sa termine operatiunea daca intarzierea ar provoca pagube mostenitorilor mandantului (art. 1539 alin. 2 Cod civ.). lar daca nu a avut cunostiinta de deces, actele incheiate cu tertii de buna credinta raman valabile.

,,Dupa moartea mandantului, obligatia mandatarului de a da socoteala se executa fata de mostenitorii defunctului "78

Dispozitile legale referitoare la incetarea mandatului prin deces nefiind imperative, partile pot stipula in contract o clauza derogatorie, stabilind conditiile in care executarea contractului continua dupa moarte.

Se poate de asemenea conveni ca moartea mandantului sau mandatarului.

Ca sa nu atraga incetarea mandatului, mostenitorii avand insa dreptul sa revoce mandatul respectiv, sau sa renunte la executare.

,, Daca mandatul este dat de o societate, dizolvarea sa echivaleaza cu moartea mandantului. De asemenea, mandatul acordat unei societati inceteaza prin dizolvarea acesteia, chiar daca este voluntara. Pe timpul lichidarii societatii mandatul subzista daca societatea este mandant si inceteaza daca este mandatar ".79

Moartea mandantului nu conduce deplin drept la incetarea mandatului. Ca si revocarea, asa cum am vazut, moartea nu este opozabila mandatarului si tertilor decat cand ea le devine cunoscuta.

In caz de moarte a mandatarului, arata art. 1559 Cod civ., erezii lui trebuie sa instiinteze pe mandant, si pana atunci sa ingrijeasca de ceea ce imprejurarile reclama pentru interesele acestuia.

,,Asadar, mostenitorii mandatarului au doua obligatii:

a) sa aduca la cunostinta mandantului moartea mandatarului;

78 Francisc Deak – op. cit, p.333

79 I. Dogaru – op. cit., p. 567

b) sa faca actele urgente pe care imprejurarile le reclama. Dar pentru ca aceste obligatii sa poata da loc la sanctiune in contra mostenitorilor ei trebuie:

sa cunoasca existenta mandatului si pe mandant;

sa stie unde se afla resedinta sau sediul mandantului;

sa fie capabili a se obliga prin acceptarea unui mandat ".80

6.5. Punerea sub interdictie

Mandatui va inceta daca mandantul sau mandatarul sunt pusi sub interdictie. Nu se face distinctie intre interdictie legala sau judiciara.

In general, orice imprejurare provocand o incapacitate pune capat mandatului (inclusiv Tncetarea existentei persoanei juridice), intrucat normele privind incapacitatea si reprezentarea legala a incapabililor se opun continuarii mandatului ".81

Este insa vorba de o stare de drept si nu de una de fapt, de o schimbare juridica in starea capacitatii mandantului sau a mandatarului. Astfel, mandatui nu inceteaza prin faptul ca intervine dementa mandantului sau a mandatarului, daca ea nu a provocat interdictia. Dar actele facute de terti folosindu-se de dementa mandatarului nu vor putea fi opuse mandantului.

Cand interdictia intervine in ce priveste persoana mandantului, acesta inceteaza deoarece el nu mai are capacitatea necesara darii mandatului. In schimb, cand interdictia priveste pe mandatar, mandatui inceteaza nu pentru

801. Dogaru – op. cit., p. 567

ca mandatarul devine incapabil, caci si incapabilul poate fi mandatar, ci pentru ca interdictia, intervened ulterior darii mandantului face ca mandatarui sa isi piarda o calitate esentiala la incheierea contractului, iar acesta este intuitu personae.

Faptul ca incapabilul poate fi mandatar rezulta si din dispozitiile art. 1542 C. civ., care arata ca mandatarul poate sa isi substituie si o persoana necapabila ori cu atat mai mult atunci mandantul desemna mandatar un necapabil.

6.6. Falimentul sau insolvabilitatea uneia din partiIe contractante

Falimentul sau insolvalimentul sau insolvabilitatea uneia din partile contractante in contractul de mandat comercial atrage stingerea mandatului.

Se admite insa o exceptie de la aceasta regula, cand mandatul nu are ca scop numai interesul mandantului, ci este conditia unui contract sinalagmatic incheiat intre falit sau insolvabil si un tert sau insusi mandatarul. In acest caz mandatul nu inceteaza pentru ca in speta mandatul face parte din contractul principal, care este mentinut.

Persoana al carei mandat inceteaza din cauza aratata nu datoreaza daune celeilalte parti.

Incetarea mandatului prin interventia insolvabilitatii sau falimentului nu poate fi invocata de insolvabil sau falit, ci doar de co-contractantul sau.

81 Francisc Deak – op. cit., p.333

6.7. Alte cauze de incetare a contractului de mandat comercial

Contractul poate inceta prin imposibilitatea de a executa mandatul. Prin imposibilitate de a executa mandatul se intelege un caz fortuit sau forta majora care fac executarea lui cu neputinta.

De asemenea mandatul inceteaza prin terminarea afacerii pentru care a fost dat, prin implinirea termenului sau a conditiei stipulate in contract.

,,Absenta mandantului sau mandatarului nu poate fi asimilata mortii acestora si nu pune deci capat mandatului. Dar absenta poate fi cauza legitima de renuntare .82

6.8. Efectele incetarii contractului de mandat comercial

,,In caz de incetare a mandatului din orice cauza (iar nu numai prin revocare, cum prevede art. 1553 C. civil) mandatarul este obligat sa restituie mandantului procura primita (daca este cazul) si sa ii predea orice alte acte (hotarari judecatoresti, titluri de proprietate ) sau bunuri primite in cursul executarii mandatului ",83

Deci primul efect al incetarii mandatului este remiterea titlurilor. Este vorba in primul rand de restituirea procurii. Aceasta obligatie exista in toate cazurile de incetare a mandatului, nu doar in cazul revocarii, asa cum ar rezulta din art. 1553 C. civ.

821. Dogaru – op. cit., p. 568

83 Francisc Deak – op. cit., p. 334

CAPITOLUL 7

CONCLUZII

Din problematica prezentata, referitoare la contractul de mandat comercial, consideram ca se impun cateva concluzii de ordin teoretic.

Contractul de mandat comercial este reglementat de Codul comercial, Tn Titlul XI, capitolul I, sectiunea I ( art. 374 – 391 ), intitulat ,, Despre mandatul comercial si despre comision ".

Deoarece, in multe cazuri, activitatile comerciale se realizeaza prin intermediari, Codul com. reglementeaza amplu contractul de mandat comercial.

De asemenea, contractul de mandat comercial este reglementat si de dispozitiile Codului civil (de exemplu mandatul comercial inceteaza in cazurile prevazute de art. 1552 C. civ.).

Am analizat la locul potrivit, care sunt caracterele juridice ale contractului de mandat comercial, aratand ca acesta intruneste anumite elemente definitorii care il deosebesc de alte contracte si am aratat care sunt deosebirile dintre acesta si alte contracte.

In capitolul al treilea am dezbatut pe larg conditiile de validitate ale contractului de mandat comercial, studiind atat regulile generale prevazute de articolul 948 din Codul civil aplicabile tuturor actelor juridice cat si regulile speciale aplicabile comerciantilor.

Am socotit util sa facem un examen mai aprofundat al obligator partilor contractante din mandatul comercial, punand accentul pe principalele obligatii ale acestora si anume:

• Prima si cea mai importanta obligatie a mandatarului este aceea de a executa mandatul.

Aceasta obligatie consta in incheierea actelor juridice cu care a fost imputernicit de mandant (art. 1539 Cod civil). Actele juridice trebuie incheiate de mandatar in limitele imputernicirii date de mandant, daca el nu

se conformeaza instructiunilor primite de la mandant, raspunde de daune interese conform art. 381 din C. com.

Cea mai importanta obligatie a mandatarului este aceea de a executa insarcinarea primita cu diligenta unui bun comerciant, ca si cum afacerile ar fi ale sale.

Urmarea fireasca a acestei reguli este raspunderea mai severa a mandatarului in contractul de mandat comercial, mai ales ca acesta este cu titlu oneros, asa meat, mandatarul raspunde nu numai de dolul sau (culpa levis) ci si din greseala (culpa levis in abstracto).

• Mandatarul are obligatia sa aduca la cunosjiinta tertului cu care incheie actul, imputernicirea in temeiul careia actioneaza (contemplatio domini).

Art. 384 C. com. prevede ca mandatarul este dator sa-si arate mandatul persoanelor cu care trateaza, cand i se cere.

• Mandantul este obligat sa puna la dispozitia mandatarului mijloacele necesare pentru executarea mandatului ( art. 385 Cod comercial).

• Mandantul are obligatia sa plateasca mandatarului remuneratia datorata pentru executarea mandatului ( art. 386 C. com. ). Remuneratia datorata este cea prevazuta in contract sau. In absenta unei stipulatii contractuale, cea stabilita de catre instanta judecatoreasca.

In capitolul al V- lea am analizat privilegiul mandatarului, aratand ca legea ii confera acestuia un privilegiu special, prin care i se garanteaza satisfacerea creantelor sale asupra mandantului rezultate din incheierea contractului de mandat comercial. Deci, mandatarul beneficiaza de garantii speciale, respectiv dreptul de retentie asupra bunurilor, valorilor primite de la terti pentru mandant.

Ne-am propus sa analizam si cazurile care duce la incetarea contractului de mandat comercial si anume: mandatul se stinge prin revocarea lui, prin

renuntarea mandatarului si prin moartea, punerea sub interdictie ori insolvabilitatea sau falimentul uneia din parti ( art. 1552 Cod. civil).

Alte cauze particulare de incetare se explica prin faptul ca mandatul se incheie intuitu personae si are la baza increderea reciproca dintre parti, iar daca aceste motivatii inceteaza, nici contractul nu mai poate fi mentinut. Articolul 390 C. com. reglementeaza alte doua cazuri de revocare a mandatului comercial, care insa au devenit inaplicabile, datorita abrogarii incapacitatilor femeii casatorite.

Incetarea contractului de mandat are loc in conditiile si cu efectele din dreptul comun.

Exista, insa, si situatii de natura obiectiva, (privind executarea), sau subiectiva (persoana partilor contractante) care due la stingerea mandatului.

Concluzia este aceea ca contractul de mandat comercial prezinta o mare utilitate in viata economica, usurand mult activitatea comerciantilor de tratare si incheiere a afacerilor comerciale. Incheind contracte in numele si pe seama mandatului, mandatarul este obligat sa respecte intocmai vointa celui pe care il reprezinta, incadrandu-se in limitele mandatului.

Cu toate acestea, sunt numeroase cazurile in care mandatarul incalca vointa mandantului, incheind acte cu depasirea puterilor incredintate, sau chiar in lipsa acestora.

In aceste situatii, vechile principii de drept impun solutia inopozabilitatii actelor astfel incheiate mandantului, pe motivul ca acesta nu a fost legal reprezentat la incheierea lor.

Aceasta rezolvare, insa, poate aduce atingere nu numai intereselor particulare ale tertilor cocontractanti de buna-credinta, ci si unui interes general, acela al securitatii circuitului civil.

De ceea, practica judiciara si doctrina de specialitate au inclinat, in aceste situatii, spre solutia mai pragmatica a opozabilitatii fata de mandant a actelor incheiate de mandatar cu tertii de buna-credinta, daca a existat o aparenta de reprezentare, iar credinta in puterile mandatarului era legitima.

Dorinta noastra a fost una modesta, si anume aceea de a pune la contributia cea mai completa, informatiile acumulate in scurtul interval de timp al invatamantului universitar.

Aici, incheiem ultima pagina a lucrarii noastre, spunand ca am dorit in primul rand si mai presus de toate sa facem ceva mai mult decat o compilatie a opiniilor altora, chiar daca lucrarea noastra nu va trai mai mult decat rastimpul unui examen.

STUDIU DE CAZ nr.1

Contract de mandat

Incheiat astazi…………………

Nr. inregistrare………………………..

I. PARTILE CONTRACTANTE

1.1. S.C. ……………. ………………..S. R. L, cu sediul social in………………………… judet/ sector…. ……….Inregistrata la Oficiul Registrului Comertului… ……….

sub nr…… din…….. cod fiscal nr…………….,din……….. avand contul nr….,

deschis la. ……………. reprezentata de. ………………………….. ,cu functia

de ……………………………….. in calitate de mandant, pe de o parte, si

1. 2. Asociatia………………………………. cu sediul social in. ……………………..judet / sector………….. posesoarea autorizatiei nr……….. ..din….. …………..

eliberata de Primaria ………………. ….codul fiscal

nr……………din…………..,avand contul nr……,deschis la……………..

reprezentata de. …………………….. ,cu functia de

……………………………….. in calitate de mandatar, pe de alta parte,

au convenit sa incheie prezentul contract de mandat, cu respectarae urmatoarelor clauze:

II. OBIECTUL CONTRACTULUI

2. 1. Mandatarul se obliga sa efectueze fapte de comert in numele si pe seama mandantului, dupa cum urmeaza. . ………………………………….

2. 2. Executarea prezentului contract se va considera incheiata atunci cand………………………………………………………………………………

2. 3. Actele juridice incheiate de mandatar pentru realizarea afacerii incheiate vor fi semnate numai in calitatea sa de reprezentant al mandantului prezentand la cerere, imputerncirea sa in calitatea de mandatar, ce i s – a atribuit prin prezentul contract.

III. DURATA CONTRACTULUI

3. 1. Prezentul contract s – a incheiat pe o durata de ………….. incepand

de la………………….si pana la……………………….

3. 2. Durata prezentului contract se poate prelungi prin act aditional.

IV. PRETUL CONTRACTULUI

4. 1. Pentru prestatiile sale, mandantul se obliga sa plateasca mandatarului o remunerate reprezentand …………………………% astfel…………………

V. OBLIGATIILE PARTILOR

5. 2. Mandantul se obliga :

a)sa furnizeze mandatarului produsele sale pentru vanzare in sortimentele, cantitatile si preturile convenite de comun acord;

b)sa notifice mandatarului ori de cate ori ii furnizeaza produse noi in vederea introducerii lor in lista produselor care se anexeaza si face parte integranta din prezentul contract;

c)sa remita mandatarului materialele de promovare a vanzarilor, inclusiv material de reclama, precum si prospecte tehnice, instructiuni de folosire si intretinere etc. In conditiile de plata negociate, in scopul sprijinirii acestuia in derularea contractului;

d)sa puna la dispozitia mandatarului piesele de schimb necesare efectuarii remedierilor in cadrul termenelor de garantie sau sa notifice societatea care efectueza aceste remedieri. 5. 2. Mandatarul se obliga:

a)sa vanda in mod preferential produsele furnizate de mandant;

b)sa nu produca sau sa vanda produse derivate din cele furnizate de mandant ori produse similiare fara acordul dat in scris de acesta;

c)sa informeze o data pe ……………….mandantul despre modul cum se

deruleaza afacerea cu produsele sale, clientii existenti si potentiali, activitatea societatilor concurente, perspectivele dezvoltarii etc.;

d)sa-l incunostinteze pe mandant, cu promptitudine cu privire la reclamatiile pe care mandatarul le-a primit de la clienti;

e)In termen de ……….zile de la livrarea produselor, mandatarul este obligat

sa achite contravaloarea lor si sa restituie pe cele greu vandabile fara miscare ori cu miscare lenta si iesite din termenul de garantie.

VI. CLAUZA PENALA

6. 1. In cazul in care una dintre parti nu isi indeplineste obligatiile contractuale sau si le indeplineste in mod necorespunzator, se obliga sa plateasca celeilalte parti penalitati daune – interese in valoare de ……………………………….astfel:…………………………………………

VII. CLAUZE DE VALIDITATE

7. 1. Rezilierea totala sau partiala a clauzelor contractului nu are nici un efect asupra obligatiilor deja scadente intre parti.

Prevederile alineatului precedent nu sunt de natura sa inlature raspunderea partii care din vina sa, a determinat incetarea contractului.

7. 2. In cazul in care una sau mai multe clauze ale prezentului contract vor fi declarate nule, clauza / clauzele valide isi vor produce, in continuare, efectele, cu exceptia cazurilor in care cauza / clauzele anulate reprezinta o obligatie esentiala.

In condiitile prevazute la alineatul precedent sunt considerate esentiale urmatoarele obligatii……………………………………………………………………..

7. 3. Faptul ca (una din parti)………………………………………nu insista

pentru indeplinirea stricta a clauzelor prezentului contract sau nu-si exercita vreuna dintre optiunile la care are dreptul in baza prezentului contract nu inseamna ca renunta la drepturile pe care le urmeaza sa le dobandeasca in temeiul prevederilor sale.

7. 4. Partile contractante nu vor putea cesiona drepturile si obligatiile prevazute de prezentul contract unei terte persone fara acordul expres, dat in scris de cedent .

VIII. INCETAREA CONTRACTULUI

8. 1. Prezentul contract inceteaza de drept, fara a mai fi necesara interventia unui / unei tribunal arbitral / instante judecatoresti, in cazul in care una din parti:

– este declarata in stare de incapacitate de plata sau a fost dedansata procedura de lichidare inainte de inceperea executarii prezentului contract;

– cesioneaza drepturile si obligatiile sale prevazute de prezentul contract fara acordul celeilalte parti;

– isi incalca vreuna dintre obligatiile sale, dupa ce a fost avertizata, printr -o notificare scrisa, de catre cealalta parte, ca o noua nerespectare a acestora va duce la rezolutiunea / rezilierea prezentului contract;

– in termen de …………….zile de la data primirii notificarii prin care i s-a

adus la cunostinta ca nu si – a executat ori executa in mod necorespunzator oricare dintre obligatile ce ii revin.

IX. FORTA MAJORA

9. 1. Nici una dintre partile contractante nu raspunde de neexecutarea la termen sau / si de executarea in mod necorespunzator – total sau partial – a oricarei obligatii care ii revine in baza prezentului contract, daca neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligattiei respective a fost cauzata de forta majora, as a cum este definita de lege. 9. 2. Partea care invoca forta majora este obligata sa notifice celeilalte parti, in termen de……………..(zile, ore), producerea evenimentului si sa ia toate

masurile posibile in vederea limitarii consecintelor lui.

9. 3. Daca in termen de………..(zile, ore) de la producere, evenimentul

respective nu inceteaza, partile au dreptul sa isi notifice incetarea de plin drept a prezentului contract fara ca vreuna dintre ele sa pretinda daune -interese.

X. LITIGII

10. 1. In cazul in care rezolvarea neantelegerilor nu este posibila pe cale amiabila, ele vorfi supuse spre solutionare tribunalului arbitral, conform regulilor de procedura aplicabile arbitrajului comercial ad – hoc, organizat de Camera de Comert si Industrie a Romaniei.

XL CLAUZE FINALE

11.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act aditional incheiat intre partile contractante.

11.2. Prezentul contract reprezinta vointa partilor si inlatura orice alta intelegere verbala dintre acestea, anterioara sau ulterioara incheierii lui. 11. 3. In cazul in care partile isi incalca obligatiile lor, neexercitarea de partea care sufera vreun prejudiciu a dreptului de a cere executarea intocmai sau prin echivalent banesc a obligatiei respective nu inseamna ca ea a renuntat la acest drept al sau. 11.4. Prezentul contract a fost incheiat intr – un numar de………………….

exemplare, din care ……………………..astazi…………. data semnarii lui.

MANDANT MANDATAR

STUDIU DE CAZ nr. 2,

CONTRACT DE AGENȚIE COMERCIALĂ, aplicație a contractului de mandat comercial

I. PĂRȚILE CONTRACTANTE

1.1. S.C. ……………………………………………………………………………………….. S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social în (localitatea) …………………………………, str. ………………………… nr. …………….., bloc …………., scara ……….., etaj …….., apartament ……., județ/sector …………………………………., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului ………………………………., sub nr. ………………………… din ……………………….., cod fiscal nr. ……………………… din ………………………………., având contul nr. ……………………………………………………, deschis la …………………………………………, existând și funcționând potrivit legislației statului …………………, reprezentată de ………………………………….., cu funcția de ………………………………………….., cetățean ……………………………….., posesor act de identitate/pașaport ……………………, în calitate de comitent, și

1.2. S.C. ………………………………………………………………………………………… S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social în (localitatea) ………………………………., str. …………………………. nr. ………………., bloc …………., scara ……….., etaj …….., apartament ……., județ/sector …………………………………., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului ……………………………….., sub nr. ……………………….. din ……………………………, cod fiscal nr. …………………………. din …………………………, având contul nr. …………………………………………………, deschis la ……………………………………………., existând și funcționând potrivit legislației statului …………….. reprezentată de ……………………………………….., cu funcția de ………………………………………, cetățean ……………………………………., posesor act de identitate/pașaport …………………………………………, în calitate de agent,

au convenit să încheie prezentul contract de agenție comercială în următoarele condiții:

II. OBIECTUL CONTRACTULUI

2.1. Comitentul, prin prezentul contract, împuternicește pe agent să negocieze și să încheie contracte de vânzare-cumpărare, având ca obiect vânzarea produselor puse la dispoziție de el (comitent), prevăzute în anexa nr. ……. la prezentul contract, către terți, activitate ce se va desfășura în contul comitentului.

2.2. Agentul este împuternicit să reprezinte interesele comerciale ale comitentului, în teritoriu, în limitele stabilite de prezentul contract, extinzând astfel afacerile acestuia și sporindu-i buna reputație.

III. DURATA CONTRACTULUI

3.1. Contractul se încheie pe o durată de ………………………. ani, începând cu data de ………………………. până la data de …………………………………… .

3.2. Părțile contractante pot conveni prelungirea prezentului contract prin încheierea, în scris, a unui act adițional semnat de ambele părți contractante.

IV. TERITORIU

4.1. Prin termenul „teritoriu", părțile contractante înțeleg sectorul geografic situat în ………………………., în interiorul căruia agentul își va desfășura activitatea de împuternicit al comitentului.

4.2. Contractele de vânzare-cumpărare pentru produsele comitentului încheiate de agent, își vor produce efectele numai înăuntrul teritoriului.

V. PLATA COMISIONULUI

5.1. Comitentul va plăti agentului un comision de ………….. % din valoarea fiecărui contract încheiat de agent, în contul și pe numele comitentului.

5.2. Plata comisionului se va efectua în lei, la cursul de referință al Băncii Naționale a României din ziua efectuării plății.

5.3. Procentul comisionului va putea fi modificat numai cu acordul scris al părților contractante.

5.4. Pentru contractele care nu produc efecte, deci sunt neexecutabile, agentului, pentru activitatea de negociere care a condus la încheierea acestor contracte, i se cuvine un comision de …………… % din valoare, prevăzut la alin. 4.1. din prezentul contract. Pentru aceasta, agentul va vinde produsele numai cumpărătorilor care își desfășoară activitatea în teritoriul respectiv.

VI. MODALITĂȚI DE PLATĂ

6.1. Comitentul se obligă să achite agentului comisionul stabilit, astfel:

datele efectuării plății ………………………………………………………………………………………………;

locul efectuării plății …………………………………………………………………………………………………;

modalitatea de plată ………………………………………………………………………………………………. .

6.2. În cazul în care un contract încheiat de agent, din motive independente de acesta, dar și de comitent, nu a devenit executabil, pentru activitatea de negociere, agentul va primi un comision de ………….. % din valoarea respectivului contract, care va fi plătit astfel:

data efectuării plății …………………………………………………………………………………………………;

locul efectuării plății …………………………………………………………………………………………………;

modalitatea efectuării plății …………………………………………………………………………………….. .

VII. OBLIGAȚIILE PĂRȚILOR CONTRACTANTE

7.1. Obligațiile comitentului sunt următoarele:

să întocmească listele de prețuri pentru produsele ce urmează a fi vândute de agent și să le transmită acestuia;

să pună la dispoziția agentului, gratuit, documentațiile tehnice pentru produse (cataloage, mostre, colecții);

să aducă la cunoștința agentului condițiile comerciale dorite cu privire la preț, termen de livrare, modalitate de plată, transport etc.;

să acorde asistență tehnică în perioada negocierilor, prin delegarea de specialiști împuterniciți;

să avizeze proiectul de contract de vânzare-cumpărare pe care agentul l-a negociat și urmează să-l încheie în numele său;

să comunice, în scris, agentului, orice diminuare a stocului de produse de care dispune, în maximum ………….. zile de la data scăderii volumului acestora;

să execute obligațiile contractuale din contractele încheiate de agent pe numele său, dacă acestea au fost aprobate în prealabil și dacă ele sunt profitabile la nivelul unei marje minime de profit de ………….. și în acord cu instrucțiunile pe care le-a transmis agentului;

să achite comisionul cuvenit agentului, în condițiile prezentului contract;

să garanteze produsele și să asigure, pe cheltuiala sa, service-ul acestora;

să anunțe agentul cu privire la evenimentele fortuite sau de forță majoră intervenite în perioada derulării contractului și să notifice încetarea lor, împreună cu actele atestatoare;

să participe alături de agent la soluționarea litigiilor provenind din reclamații ale terților cu care au fost încheiate contracte de vânzare-cumpărare.

7.2. Obligațiile agentului sunt următoarele:

să negocieze și să încheie contracte de vânzare-cumpărare înăuntrul teritoriului, pentru produsele menționate în anexa nr. ….. la prezentul contract, în numele și pe contul comitentului;

să informeze terții cu care încheie contracte de vânzare-cumpărare despre calitatea sa de agent;

să se informeze asupra solvabilității și credibilității terților, înainte de încheierea contractelor de vânzare-cumpărare;

să respecte condițiile comerciale și instrucțiunile de marketing ale comitentului;

să consulte permanent comitentul, iar în cazul în care acest lucru nu este posibil, în timp util, să ia decizia cea mai bună, astfel încât să nu prejudicieze în nici un fel comitentul;

să transmită comitentului, spre avizare, proiectele de contracte și să-l informeze pe acesta asupra comenzilor și cererilor de ofertă primite;

la cererea comitentului, să remită, într-un interval de timp scurt, copii după comenzi, cereri de ofertă, informații și înscrisuri privind credibilitatea și bonitatea terților;

să prezinte comitentului un raport lunar în care va indica lista clienților și cifra de afaceri realizată, spre a facilita calculul indemnizației cuvenite în caz de reziliere a contractului;

să comunice comitentului cifra de afaceri nerealizată și consecințele nerealizării;

să efectueze periodic studiul pieței, să participe la manifestațiile comerciale pentru promovarea produselor comitentului;

să comunice comitentului, în termen de ………….. zile de la încheierea fiecărui contract încheiat, copia acestuia, astfel încât comitentul să beneficieze de timpul util pentru executarea contractului în condiții normale;

să nu divulge terțelor persoane know-how-ul, secretele de comerț, inclusiv marketing-ul, furnizate de comitent, atât pe durata contractului, cât și ulterior.

VIII. NECONCURENȚĂ

8.1. Agentul se obligă să nu încheie contracte de agenție comercială cu alți comitenți care-și desfășoară activitatea în teritoriu.

8.2. Comitentul se obligă să nu încheie contracte de agenție comercială cu alți agenți care-și desfășoară activitatea în teritoriu.

8.3. Comitentul se obligă să nu-și vândă produse, în teritoriu, singur sau prin alți agenți.

8.4. Agentul se obligă să nu promoveze pentru vânzare în afara teritoriului și nici să vândă produse și/sau similare cu cele care fac obiectul prezentului contract.

IX. INVALIDARE PARȚIALĂ

9.1. Rezilierea totală sau parțială a clauzelor contractului nu are nici un efect asupra obligațiilor deja scadente între părți.

9.2. Prevederile pct. 9.1. nu sunt de natură să înlăture răspunderea părții care, din vina sa, a determinat încetarea contractului.

X. DIVIZAREA CONTRACTULUI

10.1. În cazul în care una sau mai multe clauze ale prezentului contract vor fi declarate nule, clauza/clauzele valide își vor produce, în continuare, efectele, cu excepția cazurilor în care clauza/clauzele anulate reprezintă o obligație esențială.

10.2. În condițiile prevăzute la pct. 10.1. sunt considerate esențiale următoarele obligații: …………… ………………………………………………………………………………………………………………………………….*)

XI. RENUNȚAREA LA DREPTURI

11.1. Faptul că (una dintre părți) ………………………… nu insistă pentru îndeplinirea strictă a clauzelor prezentului contract sau nu-și exercită vreuna dintre opțiunile la care are dreptul în baza prezentului contract nu înseamnă că renunță la drepturile pe care urmează să le dobândească în temeiul prevederilor sale.

XII. CESIUNEA CONTRACTULUI

12.1. Părțile contractante nu vor putea cesiona drepturile și obligațiile prevăzute de prezentul contract unei terțe persoane fără acordul expres, dat în scris de cedent.

12.2. Acordul prevăzut la pct. 12.1. trebuie comunicat de cesionar în termen de …………….. zile de la data când cedentul i-a cerut acest acord; în caz contrar, se prezumă că cesionarul nu a consimțit cesiunea contractului.

XIII. FORȚA MAJORĂ

13.1. Nici una dintre părțile contractante nu răspunde de neexecutarea la termen sau/și de executarea în mod necorespunzător – total sau parțial – a oricărei obligații care îi revine în baza prezentului contract, dacă neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligației respective a fost cauzată de forța majoră, așa cum este definită de lege.

13.2. Partea care invocă forța majoră este obligată să notifice celeilalte părți, în termen de ………………….. (zile, ore), producerea evenimentului și să ia toate măsurile posibile în vederea limitării consecințelor lui.

13.3. Dacă în termen de ……………… (zile, ore) de la producere, evenimentul respectiv nu încetează, părțile au dreptul să-și notifice încetarea de plin drept a prezentului contract fără ca vreuna dintre ele să pretindă daune-interese.

XIV. CLAUZA PENALĂ

14.1. În cazul în care comitentul nu achită agentului comisionul conform condițiilor prezentului contract, acesta se obligă să plătească agentului o penalitate de ………….. % din suma datorată, pe zi de întârziere.

XV. CLAUZA DE CONFIDENȚIALITATE

15.1. Părțile se obligă să păstreze confidențialitatea datelor, informațiilor și documentelor pe care le vor deține ca urmare a executării clauzelor prezentului contract, potrivit prevederilor angajamentului, anexa nr. …….. .

XVI. NOTIFICĂRI

16.1. În accepțiunea părților contractante, orice notificare adresată de una dintre acestea celeilalte este valabil îndeplinită dacă va fi transmisă la sediul prevăzut în partea introductivă a prezentului contract.

16.2. În cazul în care notificarea se face pe cale poștală, ea va fi transmisă, prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire (A.R.) și se consideră primită de destinatar la data menționată de oficiul poștal primitor pe această confirmare.

16.3. Dacă notificarea se trimite prin telex sau telefax, ea se consideră primită în prima zi lucrătoare după cea în care a fost expediată.

16.4. Notificările verbale nu se iau în considerare de nici una dintre părți, dacă nu sunt confirmate, prin intermediul uneia dintre modalitățile prevăzute la alineatele precedente.

XVII. SOLUȚIONAREA LITIGIILOR

17.1. În cazul în care rezolvarea neînțelegerilor nu este posibilă pe cale amiabilă, ele vor fi supuse spre soluționare Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, conform regulamentului său.

XVIII. ÎNCETAREA CONTRACTULUI

18.1. Prezentul contract încetează de plin drept, fără a mai fi necesară intervenția unui tribunal arbitral/unei instanțe judecătorești, în cazul în care una dintre părți:

nu își execută una dintre obligațiile esențiale enumerate la pct. ………., din prezentul contract;

este declarată în stare de incapacitate de plată sau a fost declanșată procedura de lichidare (faliment) înainte de începerea executării prezentului contract;

cesionează drepturile și obligațiile sale prevăzute de prezentul contract fără acordul celeilalte părți;

își încalcă vreuna dintre obligațiile sale, după ce a fost avertizată, printr-o notificare scrisă, de către cealaltă parte, că o nouă nerespectare a acestora va duce la rezoluțiunea/rezilierea prezentului contract.

sau

în termen de …….. zile de la data primirii notificării prin care i s-a adus la cunoștință că nu și-a executat ori își execută în mod necorespunzător oricare dintre obligațiile ce-i revin.

18.2. Partea care invocă o cauză de încetare a prevederilor prezentului contract o va notifica celeilalte părți, cu cel puțin ……… zile înainte de data la care încetarea urmează să-și producă efectele.

18.3. Rezilierea prezentului contract nu va avea nici un efect asupra obligațiilor deja scadente între părțile contractante.

18.4. Prevederile prezentului (capitol, articol, alineat) …………………………………………………………………. nu înlătură răspunderea părții care în mod culpabil a cauzat încetarea contractului.

XIX. CLAUZE FINALE

19.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act adițional încheiat între părțile contractante.

19.2. Prezentul contract, împreună cu anexele sale care fac parte integrantă din cuprinsul său reprezintă voința părților și înlătură orice altă înțelegere verbală dintre acestea, anterioară sau ulterioară încheierii lui.

19.3. În cazul în care părțile își încalcă obligațiile lor, neexercitarea de partea care suferă vreun prejudiciu a dreptului de a cere executarea întocmai sau prin echivalent bănesc a obligației respective nu înseamnă că ea a renunțat la acest drept al său.

19.4. Prezentul contract a fost încheiat într-un număr de …………… exemplare, din care …………………. astăzi ……………………., data semnării lui.

COMITENT,

………………………………

AGENT,

……………………………….

_________________

*) Ex.: obligația vânzătorului de a livra produsele, obligația cumpărătorului de a plăti prețul.

BIBLIOGRAFIE

Smaranda Angheni, Magda Volonciu, Camelia Stoica, DREPT COMERCIAL, Ed. a IV-a, Ed. CH Beck, București, 2008

V.Benisache, CURS DE DREPT COMERCIAL, Editura

Ramuri, Craiova, 1924

L.Cariota Ferrara, IL NEGOZIO GIURIDICO NEL DIRITTO PRIVATO ITALIANO, Editura Morano, Napoli

O.Capatana, Brandusa Stefanescu, TRATAT DE DREPT AL COMERTULUI INTERNATIONAL, vol. II, Editura Academiei, 1987

St. Carpenaru, DREPT COMERCIAL ROMAN, Editura Universul Juridic, Ed. a VI -a Bucuresti, 2007

A.Colin, H. Capitant, COURS ELEMENTAIRE DE DROIT CIVIL FRANCAIS, tome premier, Paris, Librairie Dalloz, 1923.

D.Cosma, TEORIA GENERALA A ACTULUI JURIDIC CIVIL, București, Editura Științifică, 1969.

F.Deak, St. Carpenaru, CONTRACTE CIVILE SI COMERCIALE, LuminaLex, 1993.

Ion Dogaru, DREPTUL COMERTULUI INTERNATIONAL, Reprografia Universitatii din Craiova, 1989

M.A.Dumitrescu, Codul de comerciant adnotat cu jurisprudenta pana la zi a Curtii de Casatie, a Curtilor de Apel si a Tribunalelor Romane, dimpreuna cu jurisprudenta italiana, franceza, belgiana, austriaca, Editura Cugetarea, Bucuresti, 1926

Dutilleul, Delebecque, Contraits civils et commerciaux, Dalloz, paris, 1991,p 448

I.N. Fintescu, CURS DE DREPT COMERCIAL, vol. I, Editat de Al. Th. Doicescu, Bucuresti, 1929

I.L. Georgescu, CURS DE DREPT COMERCIAL, vol. I, Bucuresti, 1929

S.Ghimpu, CAPACITATEA SI REPREZENTAREA PERSOANELOR FIZICE IN DREPTUL R.S.R., Bucuresti, Editura Stiintifica, 1960,

C.Hamangiu, I. Rosetti Bălănescu, A. Băicoianu, TRATAT DE DREPT CIVIL, vol. I, Editura Naționala S. Cornei, București, 1928

Henard, Les contrats commerciaux, II, n. 685, Le contrat de commission, Etudes de droit commercial, Dalloz, 1949

T.Ionascu, Ideea de aparență și rolul ei în dreptul civil roman modern, în CURS DE DREPT CIVIL APROFUNDAT, București, Editura Cursurilor litografiate, 1943

J.Mazeland, M. Inglart, LECON DE DROIT CIVIL, Montchresterin, tom II, editia IV

R.Munteanu, CONTRACTELE DE INTERMEDIERE IN COMERTUL EXTERIOR AL ROMANIEI, Editura Academiei, 1984.

C.Negrea, DREPT CIVIL, vol. I, Tipografia Banat, Cluj 1920

V.Patulea, C. Turianu, ELEMENTE DE DREPT COMERCIAL, Ed. Sansa, Bucuresti, 1993

M.Planiol, G.Ripert, TRAITE PRACTIQUE DE DROIT CIVIL FRANCAIS, Tome VI, Obligations, Paris, Librairie generale de Droit

& de Jurisprudence, 1930.

Stelian Popescu, Jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie in materie comerciala pe anii 1916-1947, Animator,Bucuresti,1947

M.Rarincescu, NOTIUNI DE DREPT CIVIL, vol. I, Bucuresti, Institutul de arte grafice si Editura “Indreptarea”, 1930

C.Vivante, TRAITE DE DROIT COMMERCIAL, Paris, 1910

Codul Comercial adnotat,Editura Tribuna,Craiova,1994

Revista Romana de drept

CUPRINS

Capitolul 1. Notiunea si caracteristicile contractului de mandat comercial….

1.1. Reglementare legala. Notiunea de mandat commercial……………..

1.2. Caracterele contractului de mandat commercial……………………….

1.3. Caracteristicile contractului de mandat comercial; Deosebirea

contractului de mandat comercial de mandatul civil……………………

Capitolul 2. Delimitarea contractului de mandat comercial de alte contracte………………………………………………………………………….

2.1. Delimitarea contractului de mandat comercial de contractul de commission……………………………………………………………………….

2.2. Delimitarea contractului de mandat comercial de contractul de consignatie……………………………………………………………………….

2.3. Delimitarea contractului de mandat comercial de contractul de agent……………………………………………………………………………

Capitolul 3. Conditiile de validitate ale contractului de mandat comercial…………………………………………………………………………

3.1. Notiuni generale……………………………………………………………

3.2. Consimtamantulpartilor…………………………………………………..

3.3. Capacitatea partilor ……………………………………………………….

3.4. Obiectul contractului de mandat comercial………………………………

3.5. Forma contractului de mandat comercial ………………………………

3.6. Intinderea contractului de mandat comercial…………………………

Capitolul 4. Efectele contractului de mandat comercial……………………

4.1. Efectele contractului de mandat comercial intre parti………………..

4.1.1. Obligatiile mandatarului………………………………………………..

4.1.2. Obligatiile mandantului…………………………………………………

4.1.3. Pluralitatea de subiecte…………………………………………………

4.2. Efectele contractului de mandat comercial fata de terti………………

Capitolul 5. Privilegiul mandatarului……………………………………………

5.1. Continutul privilegiului mandatarului……………………………………..

5.2. Valorificarea privilegiului de catre mandatar…………………………….

Capitolul 6. Incetarea contractului de mandat comercial……………………

6.1. Notiuni generate……………………………………………………………

6.2. Revocarea contractului de mandat de catre mandant…………………

6.3. Renuntarea mandatarului la mandate…………………………………..

6.4. Moartea mandantului sau a mandatarului………………………………

6.5. Punerea sub interdictie …………………………………………………..

6.6. Falimentul sau insolvabilitatea uneia din partile contractante………..

6.7. Alte cauze de incetare a contractului de mandat commercial………..

6.8. Efectele incetarii contractului de mandat commercial…………………

Capitolul 7. Concluzii……………………………………………………………

Bibliografie……………………………………………………………………

Lista de abrevieri……………………………………………………………………….