. Contractele de Credit Si Contracte Bancare
CAPITOLUL I
CONTRACTELE BANCARE
Sectiunea 1.
Notiuni generale despre contractele bancare
1.1. Functiunile contractelor bancare
Cele mai frecvente operatiuni bancare se efectueaza prin inscriere in contul bancar deschis de banca in favoarea clientului acesteia.
Contul bancar indeplineste doua functiuni:
a. functia de instrument al tehnicii contabile
b. functia de instrument juridic al reglementarii creantelor banesti.
Ca instrument al tehnicii contabile, contul se prezinta sub forma unui tablou al creantelor si al datoriilor reciproce existente intre doi corespondenti. Acesta face dovada operatiunilor banesti care se efectueaza intre acestia si exprima rezultatul operatiunilor efectuate. Fiecare operatiune se inscrie in cont, fie ca articol de credit, fie ca articol de debit, dupa pozitia de creditor sau de debitor a clientului bancii.
Asadar, in contractul bancar se vor inscrie:
– la debit: retragerile de numerar; platile efectuate la ordinul clientului; dobanzile si comisionul datorate bancii.
– la credit: varsamintele de numerar, sumele rezultate din incasarea efectelor de comert sau a altor titluri de credit, remise de client; dobanzile datorate de banca clientului.
Ca urmare a inscrierii, soldul provizoriu al contului se poate prezenta
ca sold creditor sau sold debitor sau, in termeni de tehnica bancara, in pozitie creditoare (banca este datoare clientului) sau debitoare (clientul este dator bancii).
1.2. Varietati de contracte bancare
Datorita multiplelor functiuni pe care le indeplineste, contul bancar
cunoaste o mare diversitate.
1. Contul de depozit – instrument al executarii contractului de depozit bancar, este menit sa inregistreze operatiunile prin care depozitul initial este majorat sau diminuat. Acesta indeplineste exclusiv functia de reglementare a creantelor reciproce, fara sa fie in acelasi timp instrument de garantie.
Contul de economii – varietate a contului personal, reprezinta instrumentul contabil de realizare a unui contract de depozit de economii, fara eliberarea unui libret.
2. Contul curent – instrument de realizare a contractului de cont curent, indeplineste ambele functiuni: de reglementare a creantelor reciproce si de garantie, fiind destinat sa inregistreze in mod cronologic o serie de operatiuni succesive. Contractul de cont curent presupune indeplinirea cumulativa a tuturor functiilor specifice care il disting atat de contractul de depozit cat si de contractul de credit. Agentii economici sunt obligati sa-si pastreze disponibilitatile banesti in lei la societatile bancare si sa efectueze toate operatiunile de incasari si plati bancare prin doua conturi distincte: unul pentru productie si alte activitati curente si altul pentru investitii, deschise la o singura unitate bancara din tara, la alegere. Bancile comerciale pot deschide agentilor economici vizati de acest act normativ, conturi de productie si alte activitati curente in vederea acordarii de credite pentru productia destinata exportului si pentru alte necesitati justificate. Agentii economici cu capital integral sau majoritar de stat pot deschide conturi de credite la alte banci decat cele la care au deschis conturi de disponibilitati pentru activitatea curenta numai in baza avizului prealabil al Ministerului Finantelor.
3. Contul pasant (ocazional, provizoriu) – se utilizeaza pentru operatiuni izolate cum sunt: emiterea unui acreditiv in favoarea unui tert care va opera restituiri din acest cont; cumparari sau vanzari de aur; subscrierea de actiuni sau obligatiuni.
4. Contul colectiv – avand ca titulari mai multe persoane, se poate
infatisa ca un cont conjunct (fara cote prestabilite) sau ca un cont indiviz (cu cote parti determinate la deschiderea contului). Aceasta varietate de cont este utilizata in investitiile care se executa de catre mai multi antreprenori impreuna sau in cazul unor operatiuni bancare realizate de mai multe persoane impreuna. Cotitularii contului isi pot da mandat reciproc de reprezentare pentru efectuarea operatiunilor in contul colectiv. In lipsa unui asemenea mandat, operatiunile in cont se pot efectua numai pe baza ordinului semnat de toti cotitularii. In contractul de cont colectiv, titularii declara ca, pentru toate operatiunile efectuate in acest cont ei vor fi tinuti solidar si indivizibil. In cazul contractului conjunct, fiecare dintre titulari poate dispune singur de fondurile comune, chiar si dupa decesul unuia sau a tuturor celorlalti titulari.
5. Contul contencios – functionarea lui este subordonata acordului bancii (ex: contul de depozit de titluri incredintate bancii in gaj pentru garantarea rambursarii unui credit).
6. Contul nostro – o banca desemneaza prin aceasta denumire contul deschis de ea la o alta banca si care este tinut de catre acea banca. Antonimul, contul vostro este contul deschis de catre o alta banca.
7. Contul numeric – al carui titular este cunoscut de un cerc restrans de persoane din banca; toate operatiunile in cont se desfasoara fara mentionarea numelui titularului.
1.3. Titulari de contracte bancare
1. In principiu, orice persoana fizica sau juridica poate fi titular al unui cont bancar, daca poseda capacitatea de exercitiu.
Persoana fizica majora poate fi titular de cont, chiar daca a fost pusa sub interdictie. In acest caz operatiunile vor fi efectuate de reprezentantul legal (tutorele). Minorul titular de cont va efectua operatiunile prin reprezentantul sau legal.
Pentru deschiderea contului in numele unei persoane juridice este necesara prezentarea actului juridic, prin care este conferita personalitatea juridica si prin care sunt identificate persoanele fizice care o reprezinta.
In cazul societatilor comerciale, este posibila deschiderea contului de depozit si depunerea aporturilor in numerar ale asociatilor (actionarilor) la constituirea capitalului social inainte de inmatricularea societatii, pentru a se indeplini conditia de varsamant.
2. Operatiunile materiale esentiale care se efectueaza la deschiderea contului sunt:
-completarea formularului cererii de deschidere a contului.
-inscrierea operatiunilor de deschidere a contului in repertoriul cronologic al conturilor.
-depunerea specimenelor de semnaturi ale persoanelor fizice imputernicite sa dispuna efectuarea de operatiuni in cont.
-eliberarea catre titular a unui inscris care atesta deschiderea contului si eventual a unui carnet de cecuri.
3. Normele metodologice eliberate de B.N.R. impreuna cu alte banci prevad posibilitatea ca agentii economici care au unitati componente fara personalitate juridica sa ceara bancilor deschiderea pentru aceste unitati a unor subconturi, daca unitatile respective au plan propriu si buget de venituri si cheltuieli, evidenta contabila proprie si intocmesc balanta de verificare.
Daca acestor unitati li s-au repartizat sau nu mijloace circulante, subconturile au functiuni diferite.
a. Pentru unitatile carora li s-au repartizat mijloace circulante se pot deschide subconturi curente, pentru operatiuni de incasari si plati, pentru operatiuni de deschidere de credit.
b. Pentru unitatile carora nu li s-au repartizat mijloace circulante, se deschid subconturi cu functii diferite:
-subconturi curente, prin care se efectueaza incasari si plati si care se alimenteaza din incasari proprii si din sume remise de agentul economic.
-subconturi de disponibilitati, prin care se efectueaza plati in limita disponibilului constituit din sumele primite de la agentul economic sau din alte incasari.
-subconturi de incasari, pentru colectarea sumelor rezultate din activitatea curenta si pentru virarea acestora in contul agentului economic de care apartin.
1.4. Masuri specifice privind functionarea contului
Blocarea
Blocarea disponibilului din cont poate fi dispusa de instanta judecatoreasca prin poprire asiguratorie sau executorie si de catre organele fiscului pentru obligatiile fiscale ale titularului. Blocarea poate privi intregul disponibil sau numai o parte a acestuia si are intotdeauna un caracter temporar. Ea este urmata de instiintarea titularului de catre banca. Blocarea disponibilului nu impiedica efectuarea operatiunilor de creditare a contului.
Fuziunea
Fuziunea reprezinta o conventie intre client si banca, potrivit careia, oricate conturi separate ar avea acelasi titular, acestea sa fie considerate sub aspect juridic ca un singur cont curent indivizibil. In consecinta, se va determina un sold unic, creditor sau debitor, chiar daca diferitele operatiuni ar fi contabilizate distinct, in conturi diferite. Banca este autorizata sa utilizeze pozitia creditoare a unui cont pentru acoperirea pozitiei debitoare a altui cont al aceluiasi titular, iar pozitia definitiva va rezulta din confuziunea diferitelor operatiuni contabile. Garantiile pe care clientul le-a constituit pentru acoperirea anumitor operatiuni vor fi extinse automat pentru celelalte obligatii ale clientului fata de banca.
Procura
Titularul contului poate acorda mandat unei terte persoane pentru a efectua operatiuni in cont. Mandatul este legal sau conventional izvorand dintr-un contract de mandat. Fiind un contract intuitu personae, moartea titularului contului sau a mandatarului face sa inceteze efectele mandatului.
Sectiunea 2.
Incheierea contractelor bancare
2.1. Conditii de fond
2.1.1. Consimtamantul partilor capabile
Contractele bancare pot fi incheiate numai prin consimtamantul neviciat al partilor capabile.
a. Consimtamantul bancii
Consimtamantul bancii trebuie sa fie exprimat in forma scrisa si individualizat prin raportare expresa la un client si la un contract bancar precis determinat.
Nici o oferta a bancii adresata publicului in general nu poate genera pentru banca obligatia de a incheia un contract concret. Aceasta poate refuza oricand si orice client, fara a fi obligata sa-si motiveze refuzul de a contracta.
Consimtamantul bancii se exprima prin reprezentantul ei legal, desemnat de consiliul de administratie sau prin functionarul bancar insarcinat cu aceasta operatiune.
b. Consimtamantul clientului
Consimtamantul clientului trebuie sa emane de la o persoana cu capacitate deplina de exercitiu. Persoana fizica pusa sub interdictie si minorul sub 14 ani isi vor exprima consimtamantul prin reprezentantul legal, iar minorul cu capacitate de exercitiu restransa (14-18ani) va fi asistat de o persoana care il ocroteste.
Clientul persoana juridica isi va exprima consimtamantul prin persoana fizica desemnata ca reprezentant potrivit legii sau statutului propriu.
Acest consimtamant trebuie sa fie neviciat de eroare, dol sau violenta.
Consimtamantul clientului trebuie sa fie in deplina cunostinta cu privire la continutul si efectele contractului bancar. Pentru realizarea acestei conditii, banca trebuie sa-si indeplineasca obligatia de informare.
c. Obligatia de informare
In practica, consimtamantul clientului rezulta din semnarea formularului redactat de banca. Contractul bancar are in acest sens, natura unui contract de adeziune, cu clauze prestabilite de banca.
Acest formular contine insa numai clauzele esentiale ale contractului. Banca este obligata sa informeze clientela asupra tuturor conditiilor contractelor bancare, a tuturor angajamentelor reciproce ale partilor.
Din natura contractului decurge consecinta, ca toate clauzele care atenueaza raspunderea bancii sau care confera acesteia drepturi specifice, sunt opozabile clientului si produc efecte juridice numai daca exista certitudinea ca aceste clauze au foct cunoscute si acceptate de client in momentul semnarii contractului.
Distinct de aceste clauze, contractul se considera completat de drept cu normele legale in vigoare si cu uzurile bancare. Obligatia de informare nu cuprinde si aducerea lor la cunostinta clientului.
2.1.2. Capacitatea partilor
a. Capacitatea persoanelor fizice
Persoana fizica, parte in contractele bancare, trebuie sa aiba capacitate de eiu.
Acest consimtamant trebuie sa fie neviciat de eroare, dol sau violenta.
Consimtamantul clientului trebuie sa fie in deplina cunostinta cu privire la continutul si efectele contractului bancar. Pentru realizarea acestei conditii, banca trebuie sa-si indeplineasca obligatia de informare.
c. Obligatia de informare
In practica, consimtamantul clientului rezulta din semnarea formularului redactat de banca. Contractul bancar are in acest sens, natura unui contract de adeziune, cu clauze prestabilite de banca.
Acest formular contine insa numai clauzele esentiale ale contractului. Banca este obligata sa informeze clientela asupra tuturor conditiilor contractelor bancare, a tuturor angajamentelor reciproce ale partilor.
Din natura contractului decurge consecinta, ca toate clauzele care atenueaza raspunderea bancii sau care confera acesteia drepturi specifice, sunt opozabile clientului si produc efecte juridice numai daca exista certitudinea ca aceste clauze au foct cunoscute si acceptate de client in momentul semnarii contractului.
Distinct de aceste clauze, contractul se considera completat de drept cu normele legale in vigoare si cu uzurile bancare. Obligatia de informare nu cuprinde si aducerea lor la cunostinta clientului.
2.1.2. Capacitatea partilor
a. Capacitatea persoanelor fizice
Persoana fizica, parte in contractele bancare, trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina, care se dobandeste odata cu varsta majoratului.
Minorul pus sub interdictie si minorul lipsit de capacitate de exercitiu incheie contractele bancare prin reprezentantii legii. Minorii cu capacitate de exercitiu restransa (14-18ani) trebuie sa fie asistati de ocrotitorii legali.
b. Capacitatea persoanelor juridice
Persoanele juridice pot incheia contracte bancare cu respectarea principiului specialitatii capacitatii de exercitiu prin persoanele fizice care le reprezinta in temeiul legii sau al statutului propriu.
Persoana juridica dobandeste capacitatea juridica in momentul inregistrarii. Aceasta regula este atenuata in favoarea persoanelor juridice prin norma legala, conform careia “chiar inainte de data inregistrarii sau de data actului de recunoastere ori de data implinirii celorlalte cerinte ce ar fi prevazute, persoana juridica are capacitatea chiar de la data actului de infiintare, cat priveste drepturile constituite in favoarea ei, indeplinirea obligatiilor si a oricaror masuri preliminare ce ar fi necesare, dar, numai deoarece acestea sunt cerute pentru ca persoana juridica sa ia fiinta in mod valabil”. Deci, persoana juridica dobandeste cu anticipatie o capacitate de folosinta restransa.
2.1.3. Obiectul contractelor bancare
Obiectul contractelor bancare il constituie operatiunile bancare permise de dispozitiile art. 18-24 ale Legii nr. 33/1991 si de art. 19-24, 34 si 37 ale Legii nr. 34/1991.
Pretul serviciilor bancare, datorat de client, trebuie sa fie precis determinat prin contract.
2.1.4. Cauza contractului bancar
Cauza contractului bancar trebuie sa fie certa si licita. De aceea sunt prohibite contractele bancare avand o cauza ilicita, cum ar fi “spalarea banilor”.
Inainte de a deschide un cont, organismul financiar trebuie sa verifice identitatea persoanei fizice si sa pastreze copia actului de identitate prevazut cu fotografia titularului. In cazul persoanelor juridice se pretinde infatisarea actului original sau a extrasului din registre care atesta denumirea, forma juridica si sediul, puterile conferite reprezentantilor sai. Copiile acestor documente vor fi pastrate de banca.
Organismele financiare sunt obligate sa se informeze asupra adevaratei identitati a persoanei pentru care se solicita deschiderea unui cont sau efectuarea unei operatiuni bancare, daca exista ipoteza ca persoanele solicitante ar putea sa nu actioneze pe cont propriu. Orice operatiune importanta care se prezinta in conditii neobisnuite de complexitate si nu pare sa aiba o justificare economica sau obiect licit, trebuie sa faca obiectul unei examinari aparte. Organismul financiar va cere informatii clientului asupra originii si destinatiei acestor sume, ca si asupra obiectului tranzactiei si a identitatii persoanei care beneficiaza de aceasta. In plus, organismele financiare vor pastra timp de cinci ani dupa incheierea conturilor sau dupa incetarea raporturilor cu clientul, documente referitoare la identitatea acestuia, indiferent daca sunt clienti statornici sau ocazionali.
2.2. Conditii de forma
Desi contractele bancare fac parte din categoria actelor juridice consensuale, care se incheie in mod valabil prin simplul acord de vointa al partilor, totusi, in practica bancara actuala, pentru dovada existentei acestor contracte, acestea se incheie intotdeauna in forma scrisa. In unele situatii, jurisprudenta a acceptat ca dovada incheierii contractului sa fie facuta cu alte inscrisuri, cum ar fi corespondenta purtata intre parti.
Unele contracte bancare, cum sunt depozitul si imprumutul, fac parte din categoria actelor juridice reale, care se considera incheiate numai in momentul predarii sumei, obiectului sau a titlului de valoare, dupa caz.
Prin predare se intelege nu doar remiterea materiala ci si punerea la dispozitie in sens juridic.
CAPITOLUL II
CONTRACTELE DE CREDIT
Sectiunea 1.
Aspecte generale ale contractelor de credit
1.1. Definitie si clasificare.
1.1.1. Legea nr. 33/1991 privind activitatea bancara nu defineste contractul de credit bancar. In consecinta, vor fi aplicabile pentru definirea contractului de credit bancar, normele cuprinse in art. 1576 din Codul Civil, impreuna cu cele referitoare la obligatiile comerciale cuprinse in Codul Comercial si normele speciale cuprinse in legea nr.33/1991 si in alte acte normative, printre care si normele Bancii Nationale a Romaniei.
Contractul de credit bancar poate fi astfel definit ca o conventie unilaterala si intuitu personae, prin care o banca sau o alta institutie de credit similara se obliga, in schimbul unei remuneratii, sa puna la dispozitia unei persoane fonduri banesti, pe un termen si un cuantum determinat sau isi asuma in interesul unei persoane, un angajament prin aval sau prin scrisoare de garantie.
1.1.2. Contractele de credit bancar cunosc o mare diversitate si se clasifica in functie de mai multe criterii.
a. Dupa durata de rambursare (art. 19 al Legii nr. 33/1991):
-pe termen scurt (pana la 12 luni)
-pe termen mediu (intre un an si cinci ani)
-pe termen lung (peste cinci ani)
In legislatia franceza creditul scurt se acorda pe o durata de pana la doi ani, cel pe termen mediu pe o durata de pana la sapte ani, iar cel pe termen lung pe o durata de pana la 30 de ani.
b. Dupa destinatia creditului:
-credite legate de o operatiune determinata (de ex. pentru cumpararea unui bun determinat) si credite pentru acoperirea nevoilor generale. Contractele din prima categorie sunt insotite de contracte accesorii de gaj sau ipoteca asupra bunului achizitionat, in timp ce contractele din a doua categorie sunt insotite de contracte de fidejusiune.
-credite pentru finantarea unor posturi ale bilantului: credite pentru finantarea investitiilor (pe termen lung sau mediu) sau credite pentru finantarea operatiunilor de casierie (pe termen scurt).
-credite specifice: creditul pentru consum, creditul pentru comert exterior.
c. Dupa caracterul mobilizabil al creditului:
-credite mobilizabile (creditul prin scont)
-credite nemobilizabile (deschiderea de credit)
Pentru banca, un credit este mobilizabil daca este insotit de un instrument care sa-i permita sa se refinanteze de la un alt organism bancar, adica sa imprumute ea insasi sumele pe care le-a avansat. Acest instrument (ex. cambia) transfera bancii drepturile care asigura rambursarea creantei.
d. Dupa tehnicile juridice utilizate:
-deschiderea de credit
-creditarea prin transferul unei creante (scontul cambiei)
-creditele prin semnatura (scrisoare de garantie…)
e. Dupa riscul de nerambursare, clasificarea creditelor se efectueaza conform Normelor Bancii Nationale a Romaniei nr.3 din 24 februarie 1994 privind clasificarea creditelor si constituirea provizioanelor specifice de risc.
Conform acestei norme, societatile bancare sunt obligate ca, in scopul protejarii depozitelor persoanelor fizice si persoanelor juridice, sa limiteze riscul de credit si sa depuna toate eforturile pentru a-si incasa creantele de la debitorii lor.
Pentru determinarea si limitarea riscului de credit, societatile bancare trebuie sa-si clarifice creditele acordate, in functie de performantele financiare ale clientului, evaluate dupa criteriile stabilite de fiecare societate bancara si dupa capacitatea acestuia de rambursare a creditului la scadenta, in urmatoarele 5 categorii:
-categoria A (standard) – daca performantele financiare sunt bune si permit achitarea la scadenta a ratei plus dobanda si daca se prefigureaza mentinerea si in continuarie a performantelor financiare la un nivel ridicat.
-categoria B (in observatie) – daca performantele financiare sunt bune sau foarte bune, dar nu pot mentine acest nivel in perspectiva mai indelungata.
-categoria C (standard) – daca performantele financiare sunt satisfacatoare, dar au o evidenta tendinta de inrautatire.
-categoria D (indoielnic) – daca performanta financiara este scazuta si cu o evidenta ciclicitate la intervale scurte de timp.
-categoria E (pierdere) – daca performantele financiare arata pierderi si exista perspective clare ca nu pot fi incasate la scadenta, nici ratele si nici dobanzile.
In raport de punctualitatea rambursarilor, debitorul va fi notat cu unul dintre urmatoarele calificative:
-bun, daca ratele si dobanzile sunt platite la scadenta sau cu o intarziere maxima de 7 zile.
-slab, daca platile sunt efectuate cu o intarziere de pana la 30 de zile.
-necorespunzator, daca intarzierea este mai mare de 30 de zile.
Combinandu-se cele doua criterii, performanta financiara si punctualitatea platilor, se va putea obtine un credit concret.
In raport de clarificarea creditelor, societatile bancare sunt obligate sa-si constituie urmatoarele provizioane specifice: standard 0%; in observatie –5%; standard –20%; indoielnic –50%; pierdere –100%. Sumele aferente acestor provizioane specifice de risc vor fi incluse in cheltuieli.
La determinarea acestor provizioane, riscul de credit poate fi diminuat doar cu valoarea garantiilor urmatoare:
-garantiile neconditionate oferite de Guvernul Romaniei sau de BNR.
-garantiile noncredit, care emana de la bancile inregistrate
-garantiile neconditionate emise de la alte societati bancare din Romania.
-depozite (de fonduri sau titluri) la societatea bancara creditoare, constituite ca gaj pentru garantarea platilor ratelor creditului si a dobanzilor.
-alte garantii (colaterale) acceptate de conducerea bancii.
De doua ori pe an la sfarsitul lunilor iunie si decembrie, societatile bancare sunt obligate sa raporteze Bancii Nationale a Romaniei clasificarea creditelor.
1.2. Remuneratia bancii
1.2.1. Remuneratia bancii variaza in raport de tipul creditului, dar aceasta are intotdeauna doua componente:
a. dobanda calculata la suma acordata pentru perioada stabilita
b. comisionul bancii
In raport de justificarea sa economica, acest comision se poate prezenta in doua ipostaze:
-comision pentru confirmarea creditului
-comision pentru serviciile prestate in legatura cu utilizarea creditului.
Comisionul pentru confirmarea creditului se percepe in situatia in care un credit acordat nu a fost utilizat total sau partial. Banca este indreptatita sa primeasca o remuneratie, chiar daca clientul nu uzeaza de credit sau daca nu il foloseste in totalitate, pentru ca banca i-a pus la dispozitie o suma, renuntand la posibilitatea de a o fructifica intr-un alt mod si a fost lipsita de un profit scontat.
Comisionul de neutralizare se calculeaza in procente anuale si se raporteaza la suma neutralizata si la perioada de neutralizare.
Comisionul se poate exprima si intr-o suma forfetara.
Comisionul pentru operatiile bancare, in legatura cu utilizarea creditului se poate prezenta in mai multe variante:
-comisionul de miscare si comisionul pentru cea mai ridicata descoperire lunara sau trimestriala, aplicabile in cazul contractelor de deschidere de credit in cont curent;
-comisionul pentru incasarea titlurilor de credit scontate;
-comisionul pentru serviciile de casierie pe care le implica utilizarea creditului.
1.2.2. Rata dobanzii se poate prezenta in urmatoarele variante:
a. Rata fixata pentru intreaga perioada de rambursare
(sistemul “Fra” s future rate agreement).
b. Stabilirea unui plan maxim pentru toata durata utilizarii creditului cu dobanda variabila (sistemul cap)
c. Dobanda poate fi modificata unilateral de catre banca in functie de anumiti factori.
d. Dobanda se renegociaza in anumite situatii.
Intrucat numai ultimele doua variante prezinta un interes actual, le vom examina in continuare. Modificarea unilaterala a ratei dobanzii se poate stipula in urmatoarele variante:
1.Pe parcursul utilizarii creditului, banca “este indreptatita a modifica procentul de dobanda in functie de dobanda practicata de Banca Nationala a Romaniei la creditele de refinantare si de evolutia pietei. Noul procent de dobanda se va aplica la valoarea soldului creditului existent la data modificarii”.
2.“Banca are dreptul sa recalculeze procentul de dobanda in functie de dobanda pietei si rata inflatiei. Noul procent de dobanda se va aplica la soldul creditului existent. Banca va anunta in scris pe imprumutat despre majorarea dobanzii cu trei zile inainte de majorare”.
3.“Dupa datoria mea sunt obligat a va plati pana la efectiva si integrala achitare a ei, impreuna cu toate accesoriile, pana la alta dispozitiune a dvs. dobanda de….. peste scontul BNR, minimum…”.
4.“La sumele debitate in mod curent, va curge o dobanda de…% pe an peste scontul BNR, socotita trimestrial si platibila in termen de 15 zile de la fiecare inchidere trimestriala a contului. Banca are dreptul de a spori dobanda conform legii. Sporirea se va comunica catre banca printr-o scrisoare recomandata“.
Renegocierea dobanzii se poate stipula, in functie de anumiti factori, in doua modalitati:
1. Prin manifestari de vointa exprese ale ambelor parti.
“Pe parcursul utilizarii creditului pe termen scurt, Banca are dreptul sa renegocieze procentul de dobanda in functie de dobanda pietei. Noul procent de dobanda se va inscrie intr-un act aditional la prezentul contract si se va aplica la valoarea soldului existent la data inscrierii acestuia”.
2. Prin manifestarea de vointa expresa a bancii, notificata celeilalte plati careia i se adreseaza tacit.
“Imprumutatul accepta nivelul actual al dobanzii de …% pe an, precum si eventualele modificari pana la nivelul de …% pe an (sistemul Cap). In situatia in care pe parcursul creditarii nivelul dobanzii curente va depasi limita acceptata initial, banca se obliga sa aduca la cunostinta imprumutatului, noul nivel al dobanzii. In cazul in care, urmare a comunicarii bancii, imprumutatul nu va rambursa restul din creditul angajat si dobanzile aferente in termen de cel mult zece zile de la data luarii la cunostinta, banca are dreptul de a considera ca acceptat noul nivel al dobanzii si urmatoarele, pana la rambursarea integrala a creditului, fara indeplinirea altor formalitati”.
“Datorita fluctuatiei costurile atrase de banca si a conjuncturii monetare, debitorul consimnte ca banca sa modifice periodic nivelul dobanzii, noul nivel al acesteia si data aplacarii lui comunicandu-se in scris debitorului. Noua dobanda se va aplica la soldul contului de credit existent la acea data. In cazul in care debitorul nu este de acord cu noul nivel al dobanzii practicate de banca, fapt care va fi comunicat in scris bancii, contractul de credit se reziliaza, debitorul urmand sa ramburseze intregul credit acordat, inclusiv dobanda la zi, in termen de 3 zile lucratoare de la primirea instiintarii din partea bancii privind noul nivel al dobanzii”.
1.2.3. Dobanda nominala – prevazuta in contractul de credit se distinge de dobanda reala, care este o componenta a remuneratiei nete a bancii, folosul real pe care il dobandeste societatea bancara. Dobanda nominala contine in mod obligatoriu si rata inflatiei. Pentru a deduce dobanda reala, cunoscand rata inflatiei se utilizeaza formula:
1 + rata dobanzii nominale
________________________________ – 1 x 100 ˆ rata dobanzii reale
1 + rata inflatiei
ex:
1 + 35% 1,35%
__________ – 1 x 100 ˆ _________ ˆ – 1 x 100 ˆ 1,50% (profit)
1 + 33% 1,33%
1 + 35% 1,35%
__________ – 1 x 100 ˆ _________ ˆ – 10% (pierderi)
1 + 50% 1,50%
1.3. Garantiile care insotesc contractele de credit
1.3.1. Aspecte comune garantiilor creditului
Creditul deschis in favoarea clientului este insotit fie de garantii de drept comun, personale (fidejusiune, asigurare, aval) sau reale (gaj, ipoteca), fie de garantii speciale cum sunt: girul cambiei, biletului la ordin, cecului sau warantului; transmiterea proprietatii unui bun prin credit-bail (leasing); transmiterea proprietatii unei facturi protestabile(factoring).
Teoretic nu este exclusa nici deschiderea unui credit de trezorerie in cont curent, pe termen scurt, fara constituirea de garantii, denumit “credit alb”, insa, practic, aceasta posibilitate este rar utilizata. In realitate si acest credit este garantat prin dreptul de gaj general pe care il poseda orice creditor chirografar asupra ansamblului bunurilor clientului bancii.
1.3.2. Garantiile personale de drept comun sunt fidejusiunea si asigurarile (carora li se asigura garantia, constand in avalul cambiei ce va fi examinata impreuna cu celelalte garantii cambiale).
a. Fidejusiunea:
Fidejusiunea ca garantie personala poate fi oferita:
-de o asociatie de garantie mutuala pentru membrul sau;
-de o ruda sau alta persoana angajata;
-de sot;
-de administratorii sau asociatii unei societati comerciale pentru acea societate;
-de o societate comerciala pentru o alta societate apartinand aceluiasi grup.
In cazul fidejusorului persoana fizica, manifestarea de vointa trebuie
sa fie neafectata de vicii de consimtamant. Eroarea asupra solvabilitatii debitorului, ca si eroarea provocata prin dolul creditorului (bancii) viciaza consimtamantul fidejusorului. Daca eroarea este produsa prin dolul debitorului, nu este afectata validitatea obligatiei asumate de fidejusor fata de banca.
In cazul fidejusorului persoana juridica s-a decis, de exemplu, ca presedintele consiliului de administratie nu poate acorda o asemenea garantie in numele societatii omerciale fara aprobarea prealabila a consiliului de administratie. Daca o asemenea garantie a fost legal acordata, inlocuirea presedintelui cu o alta persoana fizica nu afecteaza validitatea fidejusiunii.
Determinarea intinderii garantiei este esentiala. Este suficient, dar si necesar ca garantia sa aiba un obiect determinat sau determinabil. Fidejusorul poate garanta insa si obligatii viitoare. Garantia nu poate fi extinsa dincolo de limitele in care a fost asumata, dar, insasi determinarea acestor limite este dificila, pentru ca bancile introduc in contracte formulari suficient de generale pentru ca fidejusorul sa nu aiba nici o portita de salvare. Daca garantia a fost asumata pentru o perioada determinata, se considera ca garantul ramane raspunzator pentru toate datoriile nascute inaintea implinirii termenului. Garantia acordata pe o durata nedeterminata poate fi reziliata oricand de fidejusor, cu un preaviz determinat prin contract, dar si in acest caz garantul ramane obligat pentru toate datoriile nascute anterior notificarii de retragere a garantiei. Legea franceza din 1 martie 1984 impune bancilor obligatia de a-i informa anual pe garanti asupra cuantumului actual al datoriei clientului garantat.
Stingerea garantiei poate fi provocata prin:
-revocare de catre fidejusor, cu efect numai pentru viitor;
-moartea fidejusorului (datorita caracterului intuitiv personal al contractului).
-stingerea obligatiei principale din contractul de credit.
Derivatele fidejusiunii sunt: scrisoarea de intentii, scrisoarea de confort sau scrisoarea de bun sfarsit, acte prin care, de regula, societatea mama asigura societatea bancara ca angajamentele asumate de filiala sa cu personalitate juridica vor fi onorate. Daca nu este vorba despre un simplu angajament moral si termenii utilizati au suficienta precizie, asemenea scrisori pot fi interpretate in sensul ca fidejusorul isi asuma, dupa caz, o obligatie de mijloace sau chiar o obligatie de rezultat.
b. Asigurarile:
Asigurarile pentru credite sunt practicate de societatile de asigurari,
preponderent in comertul international si imbraca trei forme de baza:
-asigurarea creditului contra riscului insolvabilitatii
-asigurarea contra riscului mortii debitorului
-asigurarea riscului de capital, pentru participarea bancilor la capitalul unor societati comerciale.
1.3.3. Garantiile reale se manifesta in forme variate:
a. Deschiderea de credit garantat prin gajul unor titluri (actiuni sau obligatiuni) este unoscuta si sub denumirea de lombard. Banca pastreaza o marja de siguranta intre valoare titlurilor si cuantumul creditului deschis. Contractul de deschidere de credit in cont curent este insotit de contractul de gaj asupra titlurilor care se remit bancii. Aceste titluri nu pot fi din nou gajate de banca si totodata banca nu poate exercita dreptul de vot aferent acestor titluri (art. 23 al legii nr. 33/1991).
Jurisprudenta a fost confruntata cu situatii in care titlurile primite gaj fusesera furate. Stabilind ca banca si-a indeplinit obligatia legala (art. 16 al Decretului – lege din 15 noiembrie 1918 privind titulurile furate sau pierdute) de a verifica identitatea persoanei care a predat in gaj titlurile de renta, instanta a desfiintat ca ilegal ordinul Ministerului Finantelor de proprire si anulare a titlurilor.
b. Deschiderea de credit poate fi garantata de clientul bancii si prin girul warantului. Recipisele warant eliberate de administratie silozurilor sunt supuse reglementarii instituite prin Legea nr. 153 din 7 aprilie 1937.
Ca urmare a intrarii marfurilor in silozuri se elibereaza depunatorului o recipisa – warant, care se detaseaza dintr-un registru ca talon.
Recipisa – warant este alcatuita din doua parti, recipisa de depozit si warantul. Toate cele trei documente contin aceleasi date necesare pentru identificarea depunatorului si a marfii.
Daca deponentul doreste sa obtina credit bancar, prin contract de deschidere de credit in cont curent, banca poate accepta ca garantie warantul, pe care deponentul il va gira in favoarea bancii. Datele privind creditul deschis vor fi mentionate atat pe warant cat si pe talonul ramas in registrul silozului, pentru a se evidentia gajul marfurilor in favoarea bancii.
Daca deponentul gireaza apoi recipisa de depozit in favoarea altei persoane, noul posesor al recipisei va putea obtine eliberarea marfii din depozit numai daca creditul este rambursat de catre el sau de catre cel care a girat warantul ori daca va consemna in favoarea administratiei silozului suma acordata ca credit, impreuna cu dobanzile.
c. Contractul de deschidere poate fi garantat si prin ipoteca. Potrivit dispozitiilor art. 1746 din Codul Civil, ipoteca este un drept real asupra imobilelor afectate la plata unei obligatii. Ea este indivizibila si subzista in intregimea ei asupra tuturor imobilelor afectate, asupra fiecaruia dintre imobile si asupra fiecarei portiuni din acele imobile. Dreptul de ipoteca se conserva asupra imobilului in orice mana va trece.
Pot fi ipotecate potrivit dispozitiilor art. 1750 din Codul Civil nu numai imobilele aflate in circuitul civil, cu accesoriile lor ci si uzufructul asupra acestor imobile si accesorii.
Ipoteca prin care se garanteaza un credit bancar se constituie prin act autentic (art. 1772 din Codul Civil) in care sunt prevazute natura si situatia fiecarui imobil al debitorului, asupra careia se constituie ipoteca (art. 1774) precum si suma pentru care este constituita.
Rangul ipotecii se determina prin data inscrierii sale in registrul notariatului de stat, in a carui raza teritoriala sunt situate bunurile ipotecate.
Creditul ipotecar poate fi acordat in doua etape succesive. In prima etapa, creditul pentru constructie, pe termen scurt, este o deschidere de credit in cont curent, sumele fiind retrase pe masura executarii lucrarilor de constructie, iar aceste lucrari, impreuna cu termenul pe care se afla, sunt in aceeasi masura constituite ca garantie ipotecara a creditului acordat. La terminarea lucrarilor, clientul formuleaza o cerere de credit ipotecar pe termen lung, garantand cu ipoteca asupra imobilului rambursarea celui de-al doilea credit.
1.3.4. Garantiile cambiale
a. Acceptarea cambiei
Contractul de deschidere de credit poate fi garantat prin acceptarea cambiei de catre banca. Daca banca trasului accepta cambia la cererea tragatorului, ea deschide astfel in favoarea tragatorului un credit pentru ca ii permite sa o sconteze.
b. Avalul cambiei
Prin avalul cambiei pe care il da pentru un tras, client al bancii, aceasta se obliga fata de tragator sa garanteze insolvabilitatea lui si astfel ii acorda credit prin semnatura (contractul “del credere” sau “du croire”.)
c. Girul cambiei (scontul)
1. Girul pentru incasare. Clientul bancii, care a incheiat un contract de cont curent, remite bancii sale, prin gir, cambiile pe care le poseda, pentru ca banca, in calitatea de mandator al sau, sa le incaseze in locul lui, la scadenta. Banca crediteaza contul curent al clientului cu valoarea cambiilor, dar inscrierea este “presupusa facuta sub rezerva incasarii” (art 370 alin. 1 pct 1. Codul Comercial). In aceasta situatie, banca avand numai rolul de mandator al girantului, proprietar al titlului ramane girantul (art.24 al Legii nr. 33/1991)
2. Scontul cambiei
Daca girantul doreste sa transmita in favoarea bancii insusi dreptul de proprietate asupra cambiei, pentru a obtine suma inscrisa in cambie mai inainte de scadenta, cere bancii scontul cambiei.
Banca are doua posibilitati de scont:
a.Plateste imediat suma (scont prin casa).
b.Deschide credit in cont curent pentru acesta suma (credit de scont).
In ambele cazuri, girantul incaseaza o suma inferioara valorii cambiei, diferenta reprezentand scontul si eventualul comision.
Scontul pe care banca il deduce din valoarea cambiei reprezinta in acelasi timp un procent din aceasta valoare si dobanda aferenta perioadei de timp cuprinse intre data girului si scadenta cambiei.
Rata scontului (taxa oficiala a scontului) reprezinta un important instrument al politicii economice si financiare a statului. De aceea este variabila de la o tara la alta si de la o perioada de timp la alta, in functie de conjunctura.
+i in cazul scontului, creditarea contului curent al girantului se face conform prevederilor art.370, alin.1, pct. 1 din Codul Comercial “sub rezerva incasarii”. Distinct de aceasta, banca dobandeste si toate actiunile cambiale.
Printr-un non-gir (rescont) banca poate obtine la randul ei credit.
Taxa oficiala a scontului precum si conditiile de efectuare a operatiunilor de scont sunt stabilite prin norme de BNR (art.23 al Legii nr. 34/1991). In cadrul legislativ actual, BNR este unica institutie abilitata sa sconteze cambii sau titluri de credit trase asupra statului, asupra societatilor bancare sau asupra altor societati, in conditiile pe care le considera necesare pentru a realiza obiectivele politicii monetare, tinand seama de situatia specifica pietei (art.22 al Legii nr.34/1991).
In raport de actualele prevederi ale Legii nr. 33/1991, societatile bancare nu pot efectua operatiuni de scont, deoarece acestea nu sunt enumerate in cuprinsul dispozitiilor art.18-24 ale legii.
Totusi, potrivit prevederilor art.19 al Legii nr. 34/1991, BNR poate “sa sconteze si sa resconteze efecte de comert si bonuri de casa prezentate de societatile bancare si alte institutii de credit”. Din formularea textului ar putea fi dedusa ideea ca, intr-o viitoare reglementare, societatile bancare ar putea sconta efecte de comert (cambii), pe care le-ar putea apoi prezenta pentru rescont BNR.
1.4. Executarea silita a contractelor de credit
1.4.1. Calitatea de titlu executoriu
Formularele contractelor de credit utilizate de societatile bancare contin si clauza conform careia contractul are valoarea unui inscris autentic si constituie titlu executoriu, existand o prevedere identica a bancii. Din confruntarea cu dispozitiile legale in vigoare, rezulta insa ca enuntul cuprins in statutul bancii este eronat, contractul de credit bancar nefiind nici inscris autentic, nici titlu executoriu.
Conform dispozitiilor art.1171 din Codul Civil >actul autentic este acela care s-a facut cu solemnitatile cerute de lege, de un functionar public, care are drept de a functiona in locul unde s-a facut actul>.
Conform dispozitiilor art.372 din Codul de Procedura Civila, >Executarea silita se va urmari:
a. in virtutea unei hotarari judecatoresti
b. in virtutea unui titlu executoriu>.
Potrivit prevederilor art.376 al aceluiasi cod, >formula executorie se pune pe hotararile care au ramas definitive ori pe inscrisurile autentificate, precum si pe orice alte hotarari sau inscrisuri, pentru ca acestea sa devina executorii in cazurile anume prezentate de lege>.
In conformitate cu dispozitiile imperative ale art.378 din Codul de Procedura Civila >nici o urmarire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decat in virtutea unui titlu executoriu sau a unei hotarari date cu executie provizorie si pentru o datorie certa si lichida>.
Conform prevederilor legale, astfel cum au fost modificate prin Ordonanta Guvernului Romaniei nr.11 din 4 august 1993, competenta pentru a investi cambia cu formula executorie este judecatoria. Notariatele de stat pot investi cu formula executorie inscrisurile autentificate. De asemenea, pot elibera titluri executorii in cazuri prevazute de lege (art.4 al Decretului nr.337/1960).
Din textele legale citate rezulta ca, in afara de hotararile judecatoresti si de actele autentice, ambele investite cu formula executorie, orice alt act poate avea caracter de titlu executoriu, numai daca este recunoscut ca atare printr-o dispozitie expresa a legii. Caracterul de titlu executoriu al contractului de credit bancar nu este recunoscut nici prin Legea nr. 33/1991 privind societatile bancare, nici prin Legile nr.80/1991 si nr. 74/1992 privind creditele rezulate din compensarea platilor restante in economie. Imprejurarea ca statutul bancii, care constituie prevederea mentionata, a fost aprobat prin hotarare a guvernului, nu poate conferi contractului de credit calitatea de titlu executoriu. Articolul 107, aliniatul 2 al Constitutiei Romaniei edicteaza norma fundamentala potrivit careia “hotararile se emit pentru organizarea executarii legale”. Hotararile guvernului prin care au fost aprobate statutele bancilor constituite cu capital de stat au fost emise in vederea executarii dispozitiilor Legii nr.15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, noile societati bancare preluand patrimoniul bancilor de stat. Aceasta lege nu contine nici o dipozitie cu privire la contractele bancare, de natura sa permita guvernului ca printr-o hotarare, sa reafirme calitatea de titlu executorie a contractelor de credit bancar.
Nici o alta lege ulterioara nu a conferit aceasta calitate contractelor de credit bancar, iar Legea Finantelor nr. 9/1972, care in articolul 153 prevede expres caracterul de titlu executoriu al contractului de imprumut bancar, a fost abrogata prin Legea nr. 10/1991 privind finantele publice care nu mai contine o asemenea prevedere.
Daca s-ar accepta, contrar prevederilor constitutionale, ca prin aprobarea statutului unei banci prin hotarare a guvernului s-a conferit contractelor de credit ale acelei banci calitatea de titlu executoriu, s-ar crea si o discriminare nejustificata fata de celelalte banci cu capital privat, care s-au constituit in temeiul legilor nr.31/1990 si 33/1991, cu autorizarea prealabila a BNR, fara a se mai aproba statutul acestora prin hotarare a guvernului.
Unica situatie in care legea a vrut sa confere contractului de credit bancar caracterul de titlu executoriu este cea prevazuta de art.52 al Legii nr.34/1991, prin care s-a aprobat statutul BNR.
In concluzie, in cadrul legislativ actual, contractul de credit bancar nu este titlu executoriu decat atunci cand calitatea de creditor o are BNR. Pana cand capitolul II al Legii nr.33/1991 privind activitatea bancara va fi completat cu o dispozitie expresa in acelasi sens, contractele de credit ale societatilor bancare nu au calitatea de titlu executoriu.
Inainte de a trece la executarea silita a creditelor restante, bancile trebuie sa obtina titlul executoriu in conditiile reglementarilor in vigoare. Exceptie face situatia urmaririi silite a bunurilor mobile constituite ca gaj, potrivit procedurii speciale reglementate prin art. 482-486 din Codul Comercial.
Determinarea unui act juridic de a fi titlu executoriu este o problema de ordine publica, pentru ca antreneaza interventia fortei publice si ca atare, nu poate rezulta din simplul acord de vointa al partilor sau dintr-o manifestare de vointa unilaterala.
1.4.2 Procedura executarii silite
Potrivit unor practici, procedura aplicata este cea reglementata de decretul nr. 221/1960 >cu privire la executarea silita impotriva persoanelor fizice a platii impozitelor si a taxelor neachitate in termen si a creantelor banesti ale organizatiilor socialiste, precum si cu privire la executarea confiscarii”.
In situatia in care s-au constituit in gaj bunuri mobile pentru garantarea rambursarii creditului bancar, urmarirea silita a sumei nerambursate se efectueaza potrivit procedurii speciale in materie de gaj comercial, reglementata prin articolul 482-486 din Codul Comercial. Conform dispozitiilor art.472, alin.1 si 2. “in caz de neplata la termen a intregii datorii pentru care s-a constituit gajul, creditorul poate proceda la vanzarea obiectelor date in gaj. Pentru acest sfarsit acesta se va adresa presedintelui tribunalului cu cerere de a fi autorizat sa vanda gajul”.
Avand in vedere modificarea Codului de Procedura Civila prin Legea nr. 59/1993, se considera ca cererea de autorizare a vanzarii gajului la care se refera alin.2 al art.482 este o “cerere in materie comerciala“, in sensul art.2 pct.1, litera a din Codul de Procedura Civila si in consecinta, sub aspect material va fi competenta judecatoria, daca valoarea obiectului gajat depaseste aceasta cifra, iar cererea va fi inregistrata la tribunal.
Sub aspect teritorial vor fi competente alternativ:
-instanta domiciliului (sediului) debitorului (art. 5,7 Codul de Procedura Civila)
-instanta in circumscriptia careia se efla “asezarea comerciala“ a debitorului (art. 6).
-instanta locului in care a fost incheiat si inregistrat contractul de gaj sau instanta locului platii debitului fata de banca (art. 10, pct. 4).
Banca creditoare va avea alegerea intre aceste instante deopotriva competente sub aspect teritorial (art. 12).
Pentru a inregistra cererea de autorizare a vanzarii bunului gajat, banca nu este obligata sa anexeze titlul executoriu pentru suma nerambursata din creditul acordat si dobanzile aferente, fiind suficienta depunerea copiei contractului de credit sub semnatura privata si a extrasului de cont.
Judecarea cererii se face conform procedurii ordonantei presedintiale, cu sau fara citarea partilor. Ca urmare a admiterii cererii, presedintele va autoriza vanzarea bunului de catre executorul judecatoresc, prin licitatie publica.
Daca printr-o conventie ulterioara contractului de gaj, debitorul a consimtit ca bunul sa fie vandut intr-un alt mod, ordonanta poate autoriza vanzarea in modalitatea convenita.
In cazul falimentului debitorului se urmeaza procedura speciala reglementata de dispozitiile art. 482 alin. 4-6.
Ordonanta devine executorie numai “dupa ce va fi fost notificata debitorului si aceluia care a procurat gajul cu indicarea zilei, locului si orei la care se va proceda la vanzare si dupa ce vor fi expirat cele trei zile de la primirea ei, debitorul sau tertul care a procurat gajul nu vor fi facut opozitiune si nu vor fi chemat pe creditor inaintea tribunalului”. “In caz de opozitiune, citarea partilor si judecarea opozitiunii se vor face de urgenta si cel mult in termen de opt zile de la primirea opozitiunii”.
Daca debitorul sau tertul proprietar al bunului nu domiciliaza in circumscriptia instantei care a emis ordonanta, si nici nu si-au ales un domiciliu in aceasta circumscriptie, notificarea executorului judecatoresc se afiseaza in sala de audienta a instantei si se publica in Monitorul Oficial incheindu-se proces verbal.
Oponentul va putea invoca nu numai exceptiuni de forma, ci si exceptiuni de fond privind: caracterul exigibil al creantei, cuantumul debitului si al dobanzilor sau chiar nulitatea contractului de gaj sau a celui de credit. Daca exceptiunile de fond sunt serioase si necesita verificari (ex. o expertiza contabila) credem ca opozitiunea ar trebui sa fie admisa, cu consecinta schimbarii ordonantei in sensul respingerii cererii de vanzare a bunului, urmand ca banca sa inregistreze actiune comerciala la instanta competenta pentru a obtine mai intai un titlu executoriu pentru o creanta certa si exigibila.
Sentinta pronuntata asupra opozitiunii poate fi atacata cu apel, in termen de opt zile de la comunicare.
Dispozitiile Codului Comercial privind procedura executarii silite asupra bunurilor gajate nu se aplica, daca prin legi speciale este reglementata o alta procedura speciala referitoare la gajul constituit pentru garantarea rambursarii creditului bancar.
Sectiunea 2.
Contractele de deschidere de credit pe termen scurt, mediu sau lung
2.1. Definitie si caractere specifice
1. Contractul de deschidere de credit este conventia prin care banca se obliga sa puna la dispozitia clientului, pentru o perioada de timp determinata sau nedeterminata, un anumit credit, de care beneficiarul va uza, fie incasand fondurile, fie tragand o cambie sau un cec asupra bancii.
Spre deosebire de contractul civil de imprumut de bani, care este un contract real, pentru ca se perfecteaza prin predarea sumei, perfectarea contractului de deschidere de credit nu presupune conditia predarii efective a fondurilor, nici nu are ca efect transferul dreptului asupra fondurilor.
Destinatia fondurilor este prevazuta in contractul de deschidere si deschiderea de credit se efectueaza in cont curent.
2. Contractul de deschidere de credit este un contract unilateral, caci numai banca se obliga sa acorde creditul, in timp ce clientul nu se obliga sa uzeze de credit. Totusi, contractele prevad un comision datorat bancii pentru neutilizarea totala sau partiala a creditului, bazat pe ideea de reparare a prejudiciului suferit de banca, prin faptul ca a tinut fondurile la dispozitia clientului si nu le-a fructificat in alt mod. Daca deschiderea de credit se face in cont curent, din contractul de cont curent, care este bilateral, decurge si pentru client obligatia de a face sa intre in cont toate operatiunile in legatura cu utilizarea si rambursarea creditului.
3. Contractul de deschidere de credit este un contract intuitu personae, chiar si atunci cand creditul este insotit de garantii reale. In consecinta, cesiunea creditului de catre client nu este posibila fara acordul bancii.
4. Incetarea contractului de deschidere de cont de credit se poate produce la expirarea duratei sale (determinate) sau la initiativa uneia dintre parti pentru rezilierea contractului incheiat pe durata nedeterminata. In acest din urma caz, contractele prevad si un termen de preaviz.
Independent de aceasta modalitate de denuntare a contractului fara obligatia de a justifica manifestarea de vointa unilaterala, banca poate rezilia contractul de deschidere de credit in situatiile prevazute de articolul 20 al Legii nr. 33/1991.
5. Contractul de deschidere de credit in cont curent de operatiune bancara se distinge de creditul comercial, prin aceea ca banca se obliga sa puna la dispozitia beneficiarului fondurile banesti, independent de orice alta operatiune comerciala intre aceleasi parti. Contractul de deschidere de credit in cont curent nu trebuie sa fie confundat “cu diferitele imprumuturi ce isi acorda comerciantii intre ei sau cu creditul ce se acorda de vanzatori cumparatorilor unor marfuri, pentru intreg sau o parte din pret, caci aceste ultime operatiuni nu sunt decat vanzari cu termen”.
2.2. Deschiderea de credit pe termen scurt.
Deschiderea de credit pe termen scurt se poate realiza in una din urmatoarele forme:
-avansul fondurilor
-scontul efectelor de comert
-mobilizarea creantelor comerciale
-factoring-ul (affacturage)
-creditul prin semnatura
A. Avansurile. In raport de caracterul mobilizabil al creditului, avansurile se clasifica in doua categorii:
-creditul prin casierie, care se caracterizeaza prin aceea ca fondurile afectate creditarii sunt imobilizate;
-creditul mobilizabil prin crearea de catre banca a unor efecte financiare (bilete la ordin subscrise de clientul creditat in beneficiul bancii).
Sub aspect tehnic, creditul pe termen scurt sub forma avansului se poate realiza in doua modalitati:
-prin creditarea contului clientului
-prin permisiunea ca acest cont sa aiba o pozitie debitoare
Procedeele utilizate mai frecvent sunt:
-creditul de curier, practicat intre banci, care se acorda la plata cecurilor si a cambiilor care vor fi prezentate din partea bancii creditate, urmand ca rambursarea sa fie efectuata cu proximul curier.
-facilitatile de casierie, acordate in special intreprinderilor pentru efectuarea platilor de sfarsit de luna.
-descoperirea creditului (pozitia debitoare) menita sa acorde intreprinderilor posibilitati financiare pentru a putea face fata insuficientei fondurilor de rulment, pe timp de pana la un an. Poate fi precedata de o deschidere de credit si insotita de un contract de cont curent.
-creditele de campanie, destinate finantarii activitatilor sezoniere.
-creditele pentru consum.
B. Scontul efectelor de comert (in principal al cambiei, dar si bilete la ordin, cecuri, warante sau bonuri de tezaur). Sub aspectul procedeului utilizat pentru scont, el se poate realiza in doua modalitati:
-scontul prin casierie, in situatia in care banca plateste pretul efectului scontat sau crediteaza contul clientului cu aceasta suma
-creditul de scont, in cazul in care banca se obliga anticipat sa sconteze efectele care ii vor fi prezentate de client pana la un anumit plafon valoric si pe o anumita durata de timp.
Privit ca instrument de realizare a creditului pe termen scurt, scontul prezinta avantajul rigorii obligatiilor cambiale, dar si unele neajunsuri, in ceea ce priveste nuantarea garantiilor corelativ cu calitatea clientului bancii. De aceea au fost create noi tehnici de creditare: creditul de mobilizare a creantelor comerciale (CMCC) si cesiunea creantelor profesionale (Legea franceza nr.81-1 din 2 ianuarie 1981, modificata prin Legea bancara din 24 ianuarie 1985).
C. Mobilizarea creantelor comerciale (CMCC). Clientul bancii, care beneficiaza de creditul acordat de aceasta, rearcepeaza mai multe creante comerciale pe care le poseda ca beneficiar intr-un bilet la ordin unic. Acest bilet este semnat de client la ordinul bancii. In principiu, creantele nu sunt transmise bancii si revine clientului sarcina de a asigura incasarea lor pentru a onora biletul la ordin. Este posibila si insotirea biletului la ordin de un borderou de cesiune a creantelor profesionale.
D. Factoring-ul. Contractul de factoring este conventia prin care un agent economic specializat (sau o banca) denumit factor plateste unui comerciant denumit “aderent” creantele pe care comerciantul le poseda fata de clientii sai. Operatiunea se realizeaza prin transferul creantelor si plata unor comisioane: comisionul de factoring, calculat cu un anumit procent din valoarea globala a creantelor transferate si comisionul de finantare, calculat in raport de perioada de timp cuprinsa intre data transferului si scadenta creantelor.
Operatiunea se realizeaza practic in doua etape:
a. Pe masura efectuarii livrarilor, comerciantul aderent transmite factor-ului un exemplar al facturilor, insotite de cambiile corespunzatoare girate in favoarea aceluiasi factor, precum si de piesele justificative: bonuri de comanda, avize de expeditie, situatie de lucrari etc. Facturile sunt grupate pentru o perioada determinata intr-un borderou, care este insotit de o cerere de plata adresata catre factor in schimbul unei chitante subvocative, care are efectul de a-l subroga pe acesta in drepturile de creanta si in drepturile la actiune pe care le poseda aderentul fata de clientii sai.
b. Factor-ul crediteaza contul aderentului cu suma corespunzatoare. Acesta isi poate rezerva dreptul de a refuza anumite facturi, desi prin conventia de factoring si-a asigurat exclusivitatea in sensul obligatiei comerciantului de a-i transmite toate creantele sale. Daca factor-ul refuza expres o creanta si totusi o plateste, se va interpreta ca si-a asumat rolul de mandator si nu pe acela de factor. Consecinta este ca, in rolul de mandator, acesta nu va suporta riscul insolvabilitatii debitorului acelei creante. In orice caz, aderentul raspunde pentru existenta creantei.
La fel ca si scontul, factoring-ul asigura incasarea creantelor la scadenta si reprezinta o operatiune de credit, dar, acesta ofera si un avantaj suplimentar: factoring-ul isi asuma riscul insolvabilitatii debitorului, inclusiv riscul monetar si politic in comertul international. In cazul scontului, tragatorul sau girantul raman raspunzatori pentru plata creantei constante prin cambie si trebuie sa despagubeasca banca, daca trasul nu plateste. De aceea, factor-ul trebuie sa manifeste o deosebita diligenta in supravegherea clientilor sai.
E. Creditul prin semnatura.
1. Creditul prin acceptarea cambiei.
Banca accepta cambia trasa de client asupra ei si prin aceasta deschide un credit clientului tragator. La scadenta, daca se prezinta cambia la plata, inseamna ca, clientul a uzat de creditul deschis la banca. De regula, insa nu se ajunge la prezentarea cambiei, pentru ca tragatorul sconteaza cambia la o alta banca. Daca operatiunea se deruleaza normal, banca nu a imprumutat fonduri, ci doar creditul ei, ca si cand ar fi avalizat cambia.
Banca acceptanta pastreaza fondurile banesti ale clientului pentru care accepta cambia si astfel are asigurata rambursarea creditului. Cand trebuie sa plateasca suma inscrisa in cambie, banca debiteaza contul clientului. Daca soldul creditor al clientului este suficient, banca si-a imprumutat numai semnatura. Daca soldul este insuficient, banca acorda un credit veritabil sub forma angajamentului cambial.
2. Creditul prin avalul cambiei.
Analizand cambia emisa de clientul ei, banca se constituie ca fidejusor solidar fata de creditor. Se expune astfel executarii directe din partea creditorului, fara a putea invoca beneficiul de discutiune, dar se poate indrepta apoi contra clientului, fie cu actiunea personala decurgand din aval, fie cu actiunea subrogatorie (pe care o avea creditorul platit).
3. Garantia la prima cerere.
Banca isi asuma obligatia de a varsa o anumita suma pentru a garanta executarea unui contract incheiat de clientul ei. Garantia poate fi data unui beneficiar strain pentru incheierea unui contract cu un exportator, client al bancii. De asemenea, garantia poate fi acordata de catre o banca din tara importatorului strain si banca exportatorului contragaranteaza ordinul acestuia. Cu toate situatiile, banca se obliga irevocabil sa plateasca suma neconditionat si imediat renuntand anticipat la orice exceptie care ar decurge in contractul de baza.
Garantia la prima cerere se poate manifesta in una sau mai multe dintre urmatoarele forme:
a.garantia contra ruperii intempestive a tratativelor in vederea incheierii contractului de baza;
b.garantia de restituire a acontului incasat, in caz de neexecutare sau de executare necorespunzatoare a obligatiilor asumate prin contractul de baza;
c.garantia de bun sfarsit care acopera toate riscurile neexecutarii sau executarii necorespunzatoare a contractului.
Garantia de bun sfarsit poate fi datorata nu numai partenerului de afaceri, ci uneori si statului. La eliberarea licentelor de export pentru produsele supuse regimului de contingente, s-a instituit o garantie bancara de 2% din valoarea in lei a licentei de export. Scrisoarea de garantie este emisa de banca titularului de licenta si este adresata Departamentului Comertului Exterior. In cazul neexecutarii licentei de export, garantia bancara se executa de catre banca, fondurile fiind astfel preluate la bugetul statului. Deblocarea garantiei bancare se face la interventia D.C.E.
In ceea ce priveste intinderea obligatiei asumate de banca garantata sau contragarantata, sunt posibile mai multe variante:
-la prima cerere pura si simpla
-la prima cerere justificata
-la prima cerere documentara.
Banca nu poate opune beneficiarului garantiei nici nulitatea, nici rezolutiunea sau rezilierea contractului de baza, nici executarea integrala a obligatiilor de catre clientul pentru care a garantat, nici neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiilor proprii de catre beneficiarul garantiei.
Instanta poate institui, pe calea ordonantei presedintiale, pentru a preveni o paguba ireparabila, o masura de asigurare a blocarii sumei pana la solutionarea litigiului avand ca obiect executarea contractului de baza.
Platind suma pentru care a garantat, banca se poate indrepta contra clientului pentru rambursarea sumei, care nu se poate eschiva invocand aspecte legate de executarea contractului de baza, dar poate actiona contra partenerului sau contractual, care nu avea dreptul sa faca uz de garantie.
4. Scrisoarea de credit pentru operatiuni internationale.
Scrisoarea de credit este adresata de o banca corespondentului ei dintr-o alta tara, prin care il roaga sa plateasca o suma sau sa acorde un credit unui client al sau, beneficiarul scrisorii. Aceasta este inmanata clientului, care o va transmite partenerului sau comercial dintr-o alta tara sau o va prezenta corespondentului bancii.
Scrisoarea de credit nu este un efect de comert, ci un titlu bancar de o natura speciala, creat de practica bancara. Banca emitenta poate pretinde clientului beneficiar al scrisorii sa constituie in prealabil un depozit egal cu valoarea scrisorii care va fi blocat si afectat platii acelei sume. Banca corespondenta actioneaza ca mandatar al bancii emitente si acest mandat este irevocabil. Beneficiarul scrisorii nu are raport juridic cu corespondentul bancii si poate uza numai de actiunile bancii sale contra bancii corespondente, dar, in practica, acesta se adreseaza numai propriei sale banci in caz de refuz de plata din partea corespondentului. Daca respectivul corespondent confirma scrisoarea, acesta isi asuma un angajament direct fata de benficiar.
Scrisoarea de credit stand by este o asigurare contra riscului neexecutarii obligatiilor comerciale ale unui partener de afaceri: pentru vanzator – riscul neplatii pretului, pentru cumparator – riscul nepredarii marfii, iar pentru creditor – riscul nerambursarii.
Realizarea sa este subordonata verificarii formale, de catre banca a documentelor justificative prezentate, fiind aplicabile regulile uniforme ale creditului documentar.
2.3. Deschiderea de credit pe termen mediu si lung
1. Creditul pe termen mediu
Creditul pe termne mediu (intre un an si cinci ani) este destinat finantarii lucrarilor de constructii si procurarii de echipamente industriale. Bancile specializate isi procura fondurile necesare prin majorari de capital, emisiuni de obligatiuni, de bonuri de casierie sau prin depozite pe termen. Unele legislatii prevad posibilitatea mobilizarii acestor credite, prin contul si rescontul efectelor de comert acceptate sau subscrise de debitori.
2. Creditul pe termen lung
Creditul pe termen lung nemobilizat este acordat de organisme specializate publice sau private. Creditul pe termen lung mobilizabil este utilizat in operatiuni de comert exterior si in operatiuni de credit ipotecar. Bancile sau organismele care acorda credite emit bilete care prezinta creantele lor ipotecare si apoi prezinta aceste bilete unui organism specializat care, la randul sau, emite obligatiuni cu o durata identica duratei biletelor. Aceste obligatiuni pot fi garantate de catre stat.
3. Leasing-ul
Leasing-ul (credit-bail) mobiliar sau imobiliar reprezinta o forma speciala de realizare a operatiunilor de creditare pe termen mediu sau lung, pentru procurare de echipament industrial sau de imobile cu destinatie comerciala. In cazul leasing-ului mobiliar, clientul se adreseaza bancii sau unei intreprinderi specializate exprimandu-si dorinta de a obtine un echipament pe care nu-l poate cumpara. Banca sau intreprinderea specializata in acest gen de operatiuni cumpara materialul si il inchiriaza clientului.
De obicei, insusi clientul primeste mandat sa negocieze cumpararea. Clientul locatar este obligat sa intretina bunul si sa-l asigure, fiindu-i interzisa subinchirierea. Conventia partilor cuprinde si o promisiune unilaterala de vanzare a bunului in favoarea locatarului, pe care acesta o poate accepta sau pe parcursul locatiunii sau la expirarea acesteia, cand acesta are optiunea intre:
-incetarea contractului
-continuarea lui pentru o noua perioada de timp
-cumpararea bunului la un pret prestabilit la incheierea conventiei, tinandu-se seama si de partile efectuate cu titlu de chirie.
Contractul de leasing stipuleaza posibilitatea rezilierii unilaterale de catre proprietar, in cazul neplatii chiriei, cu adaugarea clauzei penale, potrivit careia locatarul va plati si restul de chirie cu titlu de daune – interese. Contractul de leasing contine clauza potrivit careia locatarul se face raspunzator in calitate de mandatar, daca materialul este necorespunzator, inclusiv sub aspectul randamentului si rentabilitatii scontate.
Leasing-ul imobiliar prezinta unele caractere specifice. Conventia se incheie pe o durata indelungata (10-25ani) si chiria este indexata in raport cu pretul constructiilor. Leasing-ul imobiliar se poate realiza in trei modalitati:
dupa formula leasing-ului mobiliar
prin constituirea unei societati civile imobiliare
Intreprinderea de leasing si utilizatorul se asociaza si constituie o societate civila imobiliara, cu personalitate juridica. Societatea cumpara terenul si executa constructia, dupa care le inchiriaza utilizatorului, administrarea societatii fiind asigurata de celalalt asociat. La expirarea duratei locatiunii, locatarul exercita optiunea de cumparare, ca si in cazul leasing-ului mobiliar, dobandind astfel partile sociale care apartinusera intreprinderii de leasing in societatea civila imobiliara.
c. Dupa formula lease-back.
Utilizatorul, proprietar al unui teren cu sau fara constructie, il vinde societatii de leasing care il inchiriaza imediat vanzatorului, cu promisiunea de vanzare ca si in cazul leasing-ului mobiliar. Utilizatorul isi procura astfel un credit, garantat cu imobilul.
CAPITOLUL III
CREDITAREA
Creditarea este o activitate de baza intr-o banca. Creditarea este o activitate care poate genera profituri importante pentru banca, daca este practicata corect, dar care poate duce si la pierderi. Prin urmare, aceasta trebuie abordata intr-o maniera structurata si logica.
1.1. Rolul creditarii
Bancile primesc banii sub forma de depozite de la clienti, carora le platesc dobanda pentru sumele depuse. Banca trebuie sa genereze venit pentru a plati dobanda deponentilor, pentru a realiza profit in beneficiul actionarilor sai, precum si pentru propria dezvoltare.
O modalitate prin care bancile realizeaza venituri este de a da cu imprumut (sau a plasa) banii depozitati. Bancii i se plateste dobanda pentru sumele date cu imprumut: rata dobanzii percepute pentru imprumuturi va fi mai mare decat rata dobanzii platite la depozite. Diferenta dintre aceste doua rate ale dobanzii se numeste marja si constituie o sursa importanta pentru venitul bancii.
Marja reprezinta diferenta intre rata dobanzii perceputa la creditele acordate si cea acordata pentru depozitele constituite de clientii bancii.
O parte din fondurile avansate in procesul de creditare provin din capitalul bancii. Nivelul capitalului este reglementat de BNR.
O alta parte din fonduri pot fi imprumutate de la alte banci. Prin urmare, bancile trebuie sa realizeze un venit suficient de mare pentru a restitui imprumuturile astfel atrase si dobanda aferenta, pentru a-si acoperi costurile si pentru a obtine profit.
Adesea, bancile comerciale au in vedere taxa oficiala a scontului, stabilita de banca centrala, ca dobanda de referinta in stabilirea nivelului ratei dobanzii utilizate de acestea in relatiile cu clientii. De regula, bancile stabilesc rata dobanzii, pornind de la nivelul taxei scontului.
In orice tara, rata minima a dobanzii de creditare influenteaza cererea de moneda si cursul de schimb. Rata dobanzii de creditare, mai ales sub forma taxei oficiale a scontului, este un important instrument de politica in cadrul unei economii.
Procesul de creditare joaca un rol esential in economie. Incasand sume mici de bani de la deponenti si agregand aceste fonduri pentru a le imprumuta solicitantilor, bancile pun la dispozitie banii necesari dezvoltarii economice. In acest proces, bancile protejeaza deponentii, prin analizarea viguroasa a cererilor de creditare. Creditarea, in conditii prin care se asigura rambursarea, permite bancii sa obtina un castig pentru deponentii ei, reducand semnificativ nivelul de risc.
Creditarea poate fi privita si ca un serviciu bancar pe care banca il confera clientilor care-l solicita. In economiile competitive, activitatile specifice sectorului tertiar (al serviciilor) trebuie sa se concentraze asupra nevoilor clientilor si sa dezvolte produse si servicii pentru satisfacerea noilor cerinte ale acestora.
1.2. Prudenta in creditare
In cazul in care o banca acorda un credit unui client – persoana fizica sau juridica, iar aceasta din anumite motive, nu va putea sa-si achite obligatiile fata de banca (restituirea creditului plus dobanda aferenta), banca va inregistra pierderi pe care va trebui sa le suporte din profit. Pentru a reduce la minim pierderile rezultate din credite neperformante, lucratorii bancari implicati in activitatea de creditare trebuie sa procedeze cu responsabilitate la evaluarea riscurilor pe care le presupune acordarea imprumuturilor.
O activitate bancara sigura si profitabila presupune protectia disponibilitatilor din conturile deponentilor si a investitiilor actionarilor bancii prin reducerea riscului, dar si permanenta fructificare a posibilitatilor oferite de piata. Acest lucru nu se realizeaza refuzand acordarea unui credit sau stabilind termeni si conditii de creditare care sa descurajeze clientii sa mai apeleze la credite.
1.3. Principii de creditare
Creditarea nu este o stiinta exacta, nu este posibil ca prin utilizarea unei formule sau aplicarea unei teorii sa se garanteze ca suma acordata unui client va fi rambursata cu dobanda aferenta. Exista principii generale de creditare care, daca sunt aplicate consecvent, permit reducerea gradului de incertitudine si prin urmare, a riscului implicat in creditare.
Aceste principii se refera la:
-solicitantul creditului (debitorul)
-cererea de creditare (obiectivele urmarite)
-rambursarea (rate si termene)
-dobanzi si comisioane bancare (remunerarea creditului)
-garantarea (modalitati de asigurare si recuperare)
1.4. Solicitantul creditului
Acceptul unei banci de a acorda un credit reflecta punctul de vedere al acesteia privind capacitatea de rambursare, prezenta si viitoare, a clientului. Prin urmare, este esential ca banca sa obtina cat mai multe informatii in legatura cu situatia financiara a potentialului client si sa fie sigura ca se poate baza pe toate informatiile oferite de acesta.
In aceasta analiza, banca trebuie sa ia in considerare masura in care il cunoaste pe client; analiza se face diferentiat pentru un client nou si pentru un client traditional.
Daca solicitantul este deja un client al bancii, banca va lua in considerare evidentele sale, referitoare la acesta. Orice solicitare de reinnoire a unui credit se bazeaza pe relatiile anterioare cu clientul.
Solicitarile noilor clienti trebuie tratate diferit. Daca cel care solicita un credit nu este clientul bancii, ca un prim pas, trebuie sa se obtina referinte satisfacatoare despre integritatea si situatia financiara a persoanelor care conduc afacerea. Astfel, trebuie sa se obtina informatiile financiare relevante de care are nevoie banca.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
TURCU, Ion Operatiuni si contracte bancare,
Bucuresti, Editura Lumina Lex, 1995
DROSU SAGUNA, Dan Drept bancar si valutar,
DANOAICA, Costin Florin Bucuresti, Editura “Procardia”, 1994.
MINEA, Mircea Constituirea societatilor comerciale,
Bucuresti, Editura Lumina Lex, 1996
TURCU, Ion Caracterele specifice ale contractelor
bancare
TURCU, Ion Executarea silita a contractelor de credit
BURDUS, Elisabeta Consideratii privind garantiile
bancare (I), in “Revista Bancii Comerciale Romane”, Anul V, nr.3 septembrie 1994.
APOSTOL, Marioara Consideratii privind garantiile
bancare (III) in “Revista Bancii Comerciale Romane”, anul VI, nr.1 martie 1995.
Codul Comercial
Codul Civil
Legea nr. 33/1991 privind activitatea bancara – Monitorul Oficial nr. 70/03.04.1991
Legea nr. 34/1991 privind aprobarea statutului Bancii Nationale a Romaniei – Monitorul Oficial nr. 126-127/17.11.1991
CONTRACT DE CREDIT
Nr. –––––––––-din––––––––199–––-
}ntre p[r\ile contractante:
-Banca Agricol[ S.A – Sucursala, Filiala, Agen\ia –––––––––––-cu sediul ]n: TG. MURE+, str. BOLYAI, nr. 2, jude\ul: MURE+, reprezentat[ prin: NICOLAE OBREJA director, =i GABOR FERENCZ contabil =ef, denumit[ ]n prezentul contract “Banc[“ pe de o parte =i––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
(denumirea persoanei juridice)
cu sediul ]n –––––––––––str. –––––––––- ,nr. –––,bl–––-,sc. ––––,etaj–– ap. –––, sector,jude\–––––––––-, prin reprezentan\ii s[i legali ––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-pre=edinte, director, administrator =i––––––––––––––––––– contabil =ef, denumit([) ]n prezentul contract “]mprumutat” pe de alt[ parte.
Av`nd ]n vedere cererea “]mprumutatului” =i *) Legea 165/1998, HG 649/1998, HG 650/1998, Conven\ia nr. 131159/8.10.98 =i 1216/12.10.98 ]ncheiat[ ]ntre Ministerul Agriculturii =i Alimenta\iei =i Banca Agricol[ S.A. Scris. 95 =i 96/1998 a CENTRALEI BASA – BUCURE+TI.
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
* se vor men\iona eventualele reglement[ri sau condi\ii speciale de acordare a creditului ca de exemplu: acte normative ce reglementeaz[ anumite categorii de credite, hot[r`ri ale organelor de conducere din centrala b[ncii etc.
A intervenit prezentul contract de credit ]n urm[toarele condi\ii:
Art. 1. OBIECTUL CONTRACTULUI
1.1.Banca aprob[ pentru ]mprumutat un credit ]n sum[ maxim[ de –––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––lei
(cifre =i litere)
BANCA, }MPRUMUTAT,
DIRECTOR: OBREJA NICOLAE
Contabil +ef: FERENCZ GABOR
Art. 2. DESTINA|IA +I ACORDAREA CREDITULUI
2.1. Creditul se va utiliza numai pentru (precizarea exact[ a destina\iei creditului pe termen scurt =i/sau descrierea sintetic[ a proiectului de investi\ii):
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
2.2. Creditul se acord[:
a) Integral p`n[ la data de –––––––––––––199–––
b) ]n tran=e, pe m[sura asigur[rii resurselor de c[tre Banc[, conform graficului de acordare =i rambursare a creditului anex[ la prezentul contract.
2.3. Creditul va fi utilizat integral de c[tre ]mprumutat p`n[ la data de
––––––––––––––––––––
Art.3. DURATA CREDITULUI
3.1.Creditul se acord[ pe o perioad[ de–––luni, (ani) din care––––– luni, (ani) perioad[ de gra\ie.
3.2.}n perioada de gra\ie ]mprumutatul nu ramburseaz[ ratele din creditul acordat.
3.3.Creditul va fi rambursat ]n ––––– rate (lunare, trimestriale, semestriale, anuale) prima venind la scaden\[ la data de––––––––-199–––.
3.4.E=alonarea ratelor scadente din creditul acordat =i a dob`nzilor aferente este stabilit[ de comun acord prin graficul de acordare =i rambursare a creditului.
3.5.Creditul va putea fi rambursat =i cu anticipa\ie ]n condi\ii care vor fi convenite ]ntre p[r\i.
Art. 4. DOB~NDA
4.1.Pentru creditul pus la dispozi\ie ]mprumutatul va pl[ti o dob`nd[ fluctuant[ care va fi stabilit[ de Banc[ ]n func\ie de costurile resurselor sale de creditare. Plata se va face odat[ cu ratele de credit.
4.2.La data acord[rii creditului dob`nda practicat[ de Banc[ este de – -%. Modific[rile ulterioare vor fi aduse la cuno=tin\a ]mprumutatului.
4.3.Calculul dob`nzilor se va efectua la un num[r exact de zile raportat la un num[r de 360 zile calendaristice.
4.4.Dob`nda se va calcula de la data acord[rii creditului p`n[ la data ramburs[rii integrale a acestuia =i va fi achitat[ la datele stabilite de Banc[.
BANCA, }MPRUMUTAT,
DIRECTOR: OBREJA NICOLAE
Contabil +ef: FERENCZ GABOR
4.5.Pentru plata cu ]nt`rziere a oric[ror sume (rate, dob`nzi, comisioane) ]n condi\iile neramburs[rii integrale a creditului p`n[ la termenul final, ]mprumutatul va pl[ti o dob`nd[ majorat[ ]n procentele ce se vor stabili de Banc[.
4.6.Banca are dreptul s[ modifice dob`nda de la pct. 4.2. ]n func\ie de costurile pe pia\a financiar[.
Art. 5. COMISIOANE
5.1.Pentru perioada cuprins[ ]ntre data prev[zut[ pentru utilizarea creditului, conform art.2 pct. 2.3. =i data utiliz[rii lui efective ]mprumutatul va pl[ti B[ncii un comision de neutralizare de ––––% pe an asupra sumei neutilizate.
Art.6. GARAN|II
6.1.}mprumutatul se oblig[ s[ garanteze creditul acordat cu urm[toarele garan\ii: cu ]ntreg patrimoniul social *):
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
*) Denumirea bunurilor, valoarea, proprietarul, nr. =i data documentului de proprietate, nr. =i data actului de constituire.
6.2.}mprumutatul se oblig[ s[ nu ]nstr[ineze, sau s[ foloseasc[ garan\iile men\ionate, pentru garantarea oric[rei alte obliga\ii c[tre o alt[ societate bancar[ sau oricare persoan[ fizic[ sau juridic[, p`n[ la rambursarea integral[ a tuturor sumelor rezult`nd din prezentul contract.
Art. 7. ASIGURARE
7.1. }mprumutatul se oblig[ s[ asigure at`t bunurile aduse ]n garan\ie c`t =i cele realizate din creditul acordat la o Institu\ie sau societate rom`n[ de asigur[ri =i s[ re]noiasc[ la timp asigur[rile p`n[ la plata integral[ a tuturor sumelor datorate ]n cadrul prezentului contract.
7.2. }mprumutatul se oblig[ prin prezentul contract s[ cesioneze ]n favoarea
B[ncii sumele cuvenite cu titlu de desp[gubire din asigur[rile efectuate =i se oblig[ s[ predea B[ncii poli\a de asigurare, care se va p[stra de aceasta p`n[ la data ramburs[rii integrale a tuturor sumelor ce decurg din prezentul contract.
BANCA, }MPRUMUTAT,
DIRECTOR: OBREJA NICOLAE
Contabil =ef: FERENCZ GABOR
Art. 8. OBLIGA|II +I DREPTURI
8.1. }mprumutatul se oblig[:
-s[ respecte ]ntocmai prevederile prezentului contract;
-s[ foloseasc[ creditul primit numai ]n scopul pentru care a fost acordat;
-s[ respecte termenul convenit pentru utilizarea creditului;
-s[ nu ipotecheze, gajeze, ]nchirieze sau ]nstr[ineze bunurile aduse ]n garan\ie f[r[ acordul bancii;
-s[ asigure bunurile aduse ]n garan\ie =i cele realizate din credit p`n[ la rambursarea integral[ a creditului =i a oric[ror alte sume rezultate din prezentul contract;
-s[ restituie B[ncii creditul primit plus dob`nzile convenite ]n prezentul contract ]n ratele =i la termenele prev[zute ]n graficul de rambursare;
-s[ achite comisionale prev[zute ]n prezentul contract;
-s[ restituie B[ncii cheltuielile de urm[rire f[cute de aceasta pentru recuperarea creditului, dob`nzilor =i comisioanelor nepl[tite la scaden\[;
-s[ reflecte corect =i la zi ]n eviden\ele contabile, dup[ caz, toate opera\iunile economico-financiare privind activitatea desf[=urat[;
-s[ asigure garan\ia creditului p`n[ la rambursarea integral[ a acestuia, precum =i a tuturor bunurilor din patrimoniul s[u;
-s[ permit[ b[ncii sau ]mputernici\ilor s[i verificarea documentelor eviden\elor proprii c`t =i a bunurilor ce constituie garan\ia creditului, la domiciliul s[u c`t =i pe propriet[\ile sale;
-s[ comunice bancii orice document solicitat de aceasta ce poate avea leg[tur[ cu creditul acordat (bilan\, buget de venituri =i cheltuieli, cont de profit =i pierdere, balan\e, orice documente privind garan\iile);
-s[ ]n=tiin\eze banca ]n termen de maximum 5 zile de la apari\ia unor situa\ii de for\[ major[, imposibil de prev[zut =i ]nl[turat, care-l pun ]n imposibilitatea de executare a obliga\iilor ce decurg din prezentul contract;
-s[ nu aduc[ modific[ri actelor sale constitutive f[r[ acceptul b[ncii;
-s[ nu deschid[ conturi la alte b[nci dec`t cu acordul scris al b[ncii =i s[ deruleze toate ]ncas[rile inclusiv cele ]n valut[ prin conturile de disponibilit[\i descrise la Banca Agricol[ SA pentru ]ntreaga perioad[ de la contractarea creditului p`n[ la rambursarea integral[ a acestuia;
-s[ cesioneze ]n favoarea b[ncii drepturile de crean\[ rezultate din contractele de livrare a produselor creditate;
-s[ emit[ ]n favoarea b[ncii bilet la ordin la vedere purt`nd clauza “F{R{ PROTEST” pentru ]ntreaga valoare a creditului plus dob`nda aferent[;
BANCA, }MPRUMUTAT,
DIRECTOR: OBREJA NICOLAE
Contabil =ef: FERENCZ GABOR
-]mprumutatul este de acord ca biletul la ordin la vedere s[ poat[ fi prezentat pentru plat[ oric`nd ]n termenul pentru care a fost acordat creditul,conform art 3. pct. 3.1. din prezentul contract.
-]n cazul valorific[rii produc\iei creditate ]nainte de scaden\a ratelor prev[zute ]n grafic ]mprumutatul are obliga\ia s[ ramburseze creditul corespunz[tor =i s[ achite dob`nda aferent[.
-dac[ se constat[ c[ beneficiarul creditelor a valorificat produc\ia creditat[ par\ial sau total ]nainte de scaden\a stabilit[ =i nu a rambursat creditele aferente, Banca va proceda la recuperare creditelor corespunz[toare =i dob`nzilor aferente din disponibilit[\ile aferente existente ]n contul agentului economic, iar ]n lipsa acestora sumele respective se ]nregistreaz[ la restan\[. Pentru creditele trecute la restan\[ ]mprumutatul nu beneficiaz[ de bonifica\ia de 70% din dob`nd[.
-beneficiarul creditelor care ramburseaz[ integral =i dob`nda aferent[, la termenle finale prev[zute ]n contractele de ]mprumut beneficiaz[ de o bonifica\ie de 70% din volumul dob`nzii datorate.
-bonifica\ia de 70% se calculeaz[ la volumul dob`nzii datorate de ]mprumutat (rata scontului de Banca Na\ional[ a Rom`niei plus 6 puncte procentuale) numai ]n condi\iile ramburs[rii integrale a creditului p`n[ la termenul final prev[zut ]n contract, inclusiv a dob`nzii aferente =i se re\ine de Banc[ la nivel central din sumele datorate FONDULUI.
-nu se calculeaz[ bonifica\ia la dob`nda aferent[ ratelor intermediare de credit ci numai dup[ rambursarea ]n totalitate a creditului prev[zut ]n contract la termenul final inclusiv a dob`nzii aferente.
-]n situa\ia ]n care se constat[ utilizarea creditelor pentru alte destina\ii dec`t cele aprobate ]n baza proceselor verbale de control se procedeaz[ la sistarea credit[rii, urm`ndu-se recuperarea p[r\ii de credit utilizat[ nelegal iar ]n cazul lipsei disponibilit[\ilor ]n contul beneficiarului de credite suma respectiv[ se trece la restan\[.
-pentru partea de credit utilizat[ nelegal ]mprumutatul va suporta penalit[\ile datorate bugetului statului calculate la nivelul dob`nzii la titlurile de stat ]n vigoare la data constat[rii schimb[rii destin\iei. Perioada pentru care se calculeaz[ penalizarea este de la data acord[rii creditului p`n[ la data ramburs[rii.
-]n cazul creditului pentru ogoare s[ prezint[ B[ncii un angajament ferm privind programul de ]ns[m`n\[ri din prim[vara anului 1999 =i pentru contractarea produc\iei creditate.
-dac[ suprafe\ele pe care s-au efectuat ogoare din creditele acordate conform Legii nr. 165/1998 nu vor fi ]ns[m`n\ate cu culturile prev[zute ]n HG nr. 650/1998, creditele acordate pentru ogoarele realizate pe suprafe\ele ]ns[m`n\ate cu alte culturi se vor considera utilizate pentru alte destina\ii dec`t cele aprobate, aplic`ndu-se sanc\iunile prev[zute mai sus.
BANCA, }MPRUMUTAT,
DIRECTOR: OBREJA NICOLAE
Contabil =ef: FERENCZ GABOR
-contractele de gaj f[r[ deposedare pentru culturile la care s-au creditat ogoarele se vor ]ncheia ]n prim[var[ dup[ ]ns[m`n\area =i r[s[rirea plantelor;
-pe m[sura recuper[rii TVA la cheltuielile cu materiale =i lucr[ri ce pot fi finan\ate din credite conform Legii nr. 165/1998 s[ fie rambursate credite de egal[ valoare;
-beneficiarii creditelor acordate din FOND au obliga\ia s[ organizeze =i s[ conduc[ o eviden\[ separat[ a creditelor bancare cu dob`nd[ subven\ionat[ conform Legii 165/1998;
8.2.Banca are dreptul:
-s[ anuleze sau s[ reduc[ cuantumul creditului aprobat dup[ expirarea unui termen de preaviz de 5 zile calendaristice care va fi comunicat ]n scris ]mprumutatului ]n situa\ia ]n care acesta a furnizat b[ncii date nereale pentru ob\inerea creditului;
-s[ rezilieze, unilateral prezentul contract printr-o adres[ scris[ f[r[ preaviz sau vreo alt[ formalitate, ]n cazul neexecut[rii de c[tre ]mprumutat a oric[rei obliga\ii asumate prin prezentul contract, sau ]n cazul ]n care situa\ia economic[ =i financiar[ a acestuia nu mai asigur[ condi\ii de rambursare a creditului; rezilierea ac\ioneaz[ de plin drept a fi necesar[ punerea ]n ]nt`rziere a ]mprumutatului =i f[r[ orice alt[ formalitate prealabil[; la data rezilierii obliga\iile de plat[ ale ]mprumutatului devin scadente;
-s[ recupereze pe calea execut[rii silite sumele datorate de c[tre ]mprumutat ]n =i pe baza prezentului contract ori de c`te ori acesta a fost reziliat sau ]n situa\ia ]n care ]mprumutatul nu =i-a executat la termen obliga\iile de rambursare a creditului =i dob`nzilor aferente, dup[ caz;
-s[ ]ncaseze din conturile ]mprumutatului f[r[ acceptul s[u sumele scadente rezultate prin prezentul contract, cu prioritate fa\[ de alte datorii ale acestuia, cu excep\iile prev[zute de lege.
Art. 9. LITIGII
9.1. Orice ne]n\elegere decurg`nd din prezentul contract va fi solu\ionat[ de p[r\i pe cale amiabil[.
9.2. }n cazul ]n care nu se va putea ajunge la un acord pe cale amiabil[, p[r\ile convin ca ne]n\elegerile s[ fie solu\ionate de instan\ele judec[tore=ti.
Art. 10. ALTE CLAUZE
10.1. La expirarea termenului final pentru plata oric[ror sume din prezentul contract, ]mprumutatul este de drept ]n ]nt`rziere, f[r[ vreo alt[ formalitate.
10.2. Prezentul contract de credite constituie titlu executoriu.
10.3. Modificarea prevederilor prezentului contract poate fi f[cut[ numai prin acordul ambelor p[r\i, pe baza unui act adi\ional.
BANCA }MPRUMUTAT
DIRECTOR: OBREJA NICOLAE
Contabil =ef: FERENCZ GABOR
10.4. Prezentul contract de credit intr[ ]n vigoare la data semn[rii lui de ambele p[r\i dar nu ]nainte de primirea la Banc[ a documentelor de garantarea a creditului =i a celorlalte documente prev[zute ]n contract. Prezentul contract de credit, s-a ]ncheiat ]n trei exemplare, dintre care dou[ au fost re\inute de banc[, iar un exemplar a fost predat ]mprumutatului, toate av`nd aceea=i valabilitate.
}ncheiat ast[zi –––––––199–––
BANCA, }MPRUMUTAT,
DIRECTOR: OBREJA NICOLAE
Contabil =ef: FERENCZ GABOR
AVIZAT
SERVICIUL JURIDIC
CONTRACT PENTRU LINIE DE CREDIT
Nr. –––––––––-din––––––––199–––-
}ntre p[r\ile contractante:
-Banca Agricol[ S.A – Sucursala, Filiala, Agen\ia –––––––––––-cu sediul ]n: TG. MURE+, str. BOLYAI, nr. 2, jude\ul: MURE+, reprezentat[ prin: NICOLAE OBREJA director, =i GABOR FERENCZ contabil =ef, denumit[ ]n prezentul contract “Banc[“ pe de o parte =i––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
(denumirea persoanei juridice)
cu sediul ]n –––––––––––str. –––––––––- ,nr. –––,bl–––-,sc. ––––,etaj–– ap. –––, sector,jude\–––––––––-, prin reprezentan\ii s[i legali ––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-pre=edinte, director, administrator =i––––––––––––––––––– contabil =ef, denumit([) ]n prezentul contract “]mprumutat” pe de alt[ parte.
A intervenit prezentul contract pentru linie de credit ]n urm[toarele condi\ii:
Art. 1. OBIECTUL CONTRACTULUI
Banca aprob[ pentru ]mprumutat o linie de credit ]n sum[ maxim[ de––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––, lei (cifre =i litere)
Art. 2. DESTINA|IA +I ACORDAREA SUMELOR DIN LINIA DE
CREDIT
Creditul se va utiliza pentru acoperirea deficitului trezoreriei nete ]n activitatea global[ de exploatare, ]n domeniul
Creditul se acord[ prin plata direct[ din contul de ]mprumut a cheltuielilor care nu pot fi acoperite din fondurile proprii ale ]mprumutatului.
Art.3. DURATA CREDITULUI
Linia de credite se deschide pe perioada cu posibilitatea de prelungire ]n perioadele urm[toare, pe c`te un semestru calendaristic, prin ]ncheierea de acte adi\ionale la contractul de credite.
Art. 4. RAMBURSAREA SUMELOR UTILIZATE
Creditele acordate ]n cadrul liniei vor fi rambursate din disponibilit[-
\ile r[mase ]n contul curent al ]mprumutatului dup[ efectuarea pl[\ilor zilnice, ]mprumutatul fiind obligat s[ restituie ]n trimestru analizat cel pu\in 30% din
BANCA, }MPRUMUTAT,
DIRECTOR: OBREJA NICOLAE
Contabil =ef: FERENCZ GABOR
soldul maxim al liniei ]n cursul trimestrului iar cursul ]ntregului semestru ramburs[rile sunt cel pu\in de egal[ valoare cu soldului maxim din semestrul respectiv al liniei de credite aprobat[.
Dac[ toate condi\iile sunt ]ndeplinite iar ramburs[rile pe semestrul ]n curs sunt mai mici dec`t soldul maxim din semestrul respectiv al liniei de credite aprobat[, dar sunt cel pu\in egale cu soldul existent la ]nceputul semestrului, linia de credite poate fi prelungit[ pe un nou semestru calendarestic la un nivel egal cu ramburs[rile efective.
Dac[ indicatorii financiari nu se ]ncadreaz[ ]n categoria de bonitate A (STANDARD) sau dac[ ramburs[rile pe semestrul ]n curs sunt sub 50% din soldul maxim al liniei de credite, ]n ambele cazuri, se va proceda la ]nchiderea liniei de credite.
4.2.Cu excep\ia cazului ]n care Banca va decide altfel, orice suma ]ncasat[ de la ]mprumutat ]n cadrul contractului va fi utilizat[ pentru acoperirea datoriilor acestuia ]n urm[toarea ordine:
a) cheltuieli de urm[rire prev[zute la art. 9, alin. 9.1.
b) dob`nda majorat[ prev[zut[ la art. 5, alin. 5.5
c) comisioane =i spezele bancare
d) dob`nda curent[;
e) creditul nerambursat.
Art.5 DOB~NDA
5.1. Pentru linia de credit deschis[, ]mprumutatul va pl[ti o dob`nd[ fluctuant[ care va fi stabilit[ de Banc[ ]n func\ie de costurile resurselor sale de creditare. Plata se va face potrivit reglement[rilor B[ncii.
5.2. La data deschiderii liniei de credit dob`nda practicat[ de Banc[ este
de %. Modific[rile ulterioare vor fi aduse la cuno=tin\a ]mprumutatului.
5.3. Calculul dob`nzilor se va efectua a un num[r exact de zile raportat la
un num[r de 360 de zile calendaristice.
5.4. Dob`nda se va calcula de la data primei trageri p`n[ la data ramburs[rii
integrale a sumelor acordate =i va fi achitat[ la datele stabilite de Banc[.
5.5. Pentru plata cu ]nt`rziere a sumelor ce decurg din prezentul contract reprezent`nd dob`nzi =i comisioane, precum =i pentru sumele utilizate din linia de credit =i trecute la restan\[, ]mprumutatul va pl[ti o dob`nd[ majorat[ ]n procentele ce se vor stabili de Banc[.
Art. 6 COMISIOANE
6.1. }ncep`nd cu data deschiderii liniei de credite p`n[ la efectuarea primei trageri, ]mprumutatul va pl[ti B[ncii un comision de neutralizare de % pe an
calculat pe principiul dob`nzii asupra sumei neangajate =i care va fi achitat pentru perioadele trecute, la termenele de plat[ a dob`nzii.
BANCA, }MPRUMUTAT,
DIRECTOR: OBREJA NICOLAE
Contabil =ef: FERENCZ GABOR
6.2. Pentru acoperirea cheltuielilor de administrare a liniei de credit, ]mprumutatul va pl[ti B[ncii un comision de gestionare de % calculat asupra valorii totale a liniei de credit =i pl[tibil la ]ncheierea prezentului contract, ]nainte de efectuarea primei trageri.
Art. 7 GARAN|II
7.1. }mprumutatul se oblig[ s[ garanteze linia de credit deschis[ cu urm[toarele garan\ii:
-cu ]ntreg patrimoniul social, inclusiv ]ncas[rile realizate ]n orice cont bancar, precum =i cu:
7.2. }mprumutatul se oblig[ s[ nu ]nstr[ineze, sau s[ foloseasc[ garan\iile men\ionate, pentru garantarea oric[rei alte obliga\ii c[tre o alt[ societate bancar[ sau oricare persoan[ fizic[ sau juridic[, p`n[ la rambursarea integral[ a tuturor sumelor rezult`nd din prezentul contract.
Art. 8 ASIGURARE
8.1. }mprumutatul se oblig[ s[ asigure at`t bunurile aduse ]n garan\ie c`t =i cele realizate din creditul acordat la o Institu\ie sau societate rom`n[ de asigur[ri =i s[ re]noiasc[ la timp asigur[rile p`n[ la plata integral[ a tuturor sumelor datorate ]n cadrul prezentului contract.
8.2. }mprumutatul se oblig[ prin prezentul contract s[ cesioneze ]n favoarea
B[ncii sumele cuvenite cu titlu de desp[gubire din asigur[rile efectuate =i se oblig[ s[ predea B[ncii poli\a de asigurare, care se va p[stra de aceasta p`n[ la data ramburs[rii integrale a tuturor sumelor ce decurg din prezentul contract.
Art. 9 OBLIGA|II +I DREPTURI
9.1.}mprumutatul se oblig[:
– s[ respecte ]ntocmai prevederile prezentului contract;
– s[ foloseasc[ sumele trase din linia de credit numai ]n scopul pentru care a fost deschis[;
BANCA, }MPRUMUTAT,
DIRECTOR: OBREJA NICOLAE
Contabil =ef: FERENCZ GABOR
– s[ nu ipotecheze, gajeze, ]nchirieze sau ]nstr[ineze bunurile aduse ]n garan\ie f[r[ acordul b[ncii;
– s[ asigure bunurile aduse ]n garan\ie, p`n[ la rambursarea integral[ a creditului =i a oric[ror alte sume rezultate din prezentul contract;
– s[ restituie ]n trimestrul analizat cel pu\in 30% din soldul maxim al liniei ]n cursul trimestrului iar ]n cursul ]ntregului semestru ramburs[rile sunt cel pu\in de egal[ valoare cu soldul maxim din semestrul respectiv al liniei de credite aprobat[;
-s[ achite B[ncii dob`nzile convenite ]n prezentul contract la termenele prev[zute;
– s[ permit[ B[ncii s[ vireze cu not[ contabil[ soldul creditelor zilnic din contul curent ]n contul de credit;
– s[ achite comisioanle prev[zute ]n prezentul contract;
– s[ restituie B[ncii cheltuielile de urm[rire f[cute de aceasta pentru recuperarea creditului =i comisioanelor nepl[tite la scaden\[;
– s[ reflecte corect =i la zi ]n eviden\ele contabile, dup[ caz, toate opera\iunile economico-financiare privind activitatea desf[=urat[;
– s[ asigure integritatea =i conservarea corespunz[toare a bunurilor ce constituie garan\ia creditului p`n[ la rambursarea integral[ a acestuia, precum =i a tuturor bunurilor din patrimoniul s[u;
– s[ permit[ B[ncii sau ]mputernici\ilor s[i verificarea documentelor eviden\elor proprii c`t =i a bunurilor ce constituie garan\ia creditului, la domiciliul s[u c`t =i a propriet[\ilor sale;
– s[ comunice B[ncii orice document solicitat de aceasta ce poate avea leg[tur[ cu creditul acordat;
– s[ ]n=tiin\eze banca ]n termen de maximum 5 zile de la apari\ia unor situa\ii de for\[ major[, imposibil de prev[zut =i ]nl[turat, care-l pun ]n imposibilitatea de executare a obliga\iilor ce decurg din prezentul contract;
– s[ nu aduc[ modific[ri actelor sale constitutive f[r[ acceptul b[ncii;
– s[ emit[ ]n favoarea B[ncii bilete la ordin la vedere pentru sume egale cu cele prev[zute ]n graficul de rambursare anex[ la prezentul contract plus dob`nzile calculate p`n[ la data ramburs[rii creditului; biletele la ordin vor purta clauza “f[r[ protest”
– ]mprumutatul este de acord ca biletele la ordin la vedere s[ poat[ fi prezentate pentru plat[ oric`nd ]n termenul pentru care a fost acordat creditul, conform art. 3pct. 3.1. din prezentul contract.
– s[ cesioneze ]n favoarea B[ncii toate veniturile ce le va realiza, precum =i
sumele cuvenite cu titlu de desp[gubiri din asigurarea garan\iilor.
BANCA, }MPRUMUTAT,
DIRECTOR: OBREJA NICOLAE
Contabil =ef: FERENCZ GABOR
9.2.Banca are dreptul:
-s[ anuleze sau s[ reduc[ cuantumul creditului aprobat dup[ expirarea unui termen de preaviz de 5 zile calendaristice care va fi comunicat ]n scris ]mprumutatului ]n situa\ia ]n care acesta a furnizat b[ncii date nereale pentru ob\inerea creditului;
-s[ rezilieze, unilateral prezentul contract printr-o adres[ scris[ f[r[ preaviz sau vreo alt[ formalitate, ]n cazul neexecut[rii de c[tre ]mprumutat a oric[rei obliga\ii asumate prin prezentul contract, sau ]n cazul ]n care situa\ia economic[ =i financiar[ a acestuia nu mai asigur[ condi\ii de rambursare a creditului; rezilierea ac\ioneaz[ de plin drept a fi necesar[ punerea ]n ]nt`rziere a ]mprumutatului =i f[r[ orice alt[ formalitate prealabil[; la data rezilierii obliga\iile de plat[ ale ]mprumutatului devin scadente;
-s[ recupereze pe calea execut[rii silite sumele datorate de c[tre ]mprumutat ]n =i pe baza prezentului contract ori de c`te ori aceasta a fost reziliat sau ]n situa\ia ]n care ]mprumutatul nu =i-a executat la termenul obliga\iile de rambursare a creditului =i dob`nzilor aferente, dup[ caz;
– s[ ]nchid[ linia de credit ]n situa\ia ]n care indicatorii financiari nu se ]ncadreaz[
]n categoria de bonitate A “STANDARD”, sau dac[ ramburs[rile pe semestrul ]n curs sunt sub 50% din soldul maxim al liniei de credite.
– s[ ]ncaseze din conturile ]mprumutatului f[r[ acceptul s[u sumele scadente rezultate din prezentul contract, cu prioritate fa\[ de alte datorii ale acestuia, cu excep\iile prev[zute de lege.
Art. 10. LITIGII
10.1. Orice ne]n\elegere decurg`nd din prezentul contract va fi solu\ionat[ de p[r\i pe cale amiabil[.
10.2. }n cazul ]n care nu se va putea ajunge la un acord pe cale amiabil[, p[r\ile convin ca ne]n\elegerile s[ fie solu\ionate de instan\ele judec[tore=ti
Art. 11 ALTE CLAUZE:
11.1Banca nu-=i asum[ obliga\ia s[ preia riscurile determinate de cazuri de for\[ major[ invocate de ]mprumutat.
11.2Nici o ]nt`rziere sau omisiune ]n exercitarea de c[tre Banc[ a vreunui drept ]n cadrul prezentului contract nu va ]mpiedica executarea de c[tre Banc[ a acestui drept =i nu va fi considerat[ ca o renun\are la aceasta ori ca un consim\[m`nt fa\[ de un caz de ne]ndeplinire a obliga\iilor de c[tre ]mprumutat.
BANCA }MPRUMUTAT
DIRECTOR: OBREJA NICOLAE
Contabil =ef: FERENCZ GABOR
11.3.}n cazul ]n care o clauz[ sau o parte a prezentului contract este declarat[ nul[ sau nu poate fi pus[ ]n executare, clauzele sau partea care nu au fost afectate ]=i p[streaz[ caracterul obligatoriu ]ntre p[r\i.
11.4La expirarea termenelor pentru plata oric[ror sume din prezentul contract, ]mprumutatul este de drept ]n ]nt`rziere, f[r[ vreo alt[ formalitate.
11.5.Prezentul contract de credite constituie titlu executoriu.
11.6.Modificarea precederilor prezentului contract poate fi f[cut[ numai prin acordul ambelor p[r\i, pe baza unui act adi\ional
11.7.Prezentul contract pentru linie de credit intr[ ]n vigoare la data semn[rii lui
de ambele p[r\i, dar nu mai ]nainte de primirea la Banc[ a documentelor de garantare a creditului =i a celorlalte documente prev[zute ]n contract.
Prezentul contract pentru linie de credit, s-a ]ncheiat ]n trei exemplare, dintre care dou[ au fost re\inute de banc[, iar un exemplar a fost predat ]mprumutatului, toate av`nd aceea=i valabilitate.
}ncheiat ast[zi 199
BANCA, }MPRUMUTAT,
DIRECTOR: OBREJA NICOLAE
Contabil =ef: FERENCZ GABOR
AVIZAT
SERVICIUL JURIDIC
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: . Contractele de Credit Si Contracte Bancare (ID: 131862)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.