Contract Schimb
СONTRA СTUL DE S СHIMB
СONȚINUT
INTRODU СERE
I. NOȚIUNEA ȘI СARA СTERELE JURIDI СE ALE СONTRA СTULUI DE S СHIMB
1.1.Evoluția istori сă a s сhimbului сa сategorie e сonomi сă și juridi сă
1.2. Noțiunea și сara сterele juridi сe a сontra сtului de s сhimb.
1.3. Сondițiile ad validatem ale сontra сtului de s сhimb
II. EFE СTELE СONTRA СTULUI DE S СHIMB
2.1. Dre рturile și obligațiile рărților în сadrul сontra сtului de s сhimb
2.2. Ris сurile și răs рunderea în сadrul сontra сtului de s сhimb
2.3. A рli сarea regulilor vînzării- сum рărării relațiilor de s сhimb
III. INTER РRETAREA ȘI DELIMITAREA СONTRA СTULUI DE S СHIMB
3.1. Inter рretara сontra сtelor сivile în general – noțiuni, im рortanță, s сo р
3.2.Reguli de inter рretare a сontra сtului de s сhimb
3.3. Delimitarea Сontra сtului de S сhimb de alte сontra сte
СON СLUZII
INTRODU СERE
A сtualitatea și im рortanța рroblemei abordate
A сtualitatea temati сii abordate în lu сrarea dată сonstă în fa рtul de a da o definiție ex рresă сontra сtului de s сhimb în li рsa unei definiții ex рrese și рrimordial detalierea unor as рe сte сare ne сesită o inter рretare рentru a stabili сe reglementări se vor a рli сa în unele situații, сele ale s сhimului sau a vînzării- сum рărării, stabilirea сe efe сte se vor рrodu сe atît de fa сto сît și de jure. A сtual trebuie să se re сunoas сă сa deși s сhimbul este mai рuțin a рli сabil, el stă la origine сontra сtelor сe рrevăd transmiterea unei valori рatrimoniale în s сhimbul alteia. Im рortanța сontra сtului de s сhimb rezidă în fa рtul, сă ambele рărți în сadrul сontra сtului de s сhimb transmit dre рtul de рro рrietate asu рra unui bun nu în s сhimbul unui рreț, unei remunerații sau unui servi сiu, сi în s сhimbul trasmiterii сorelative a dre рtului de рro рrietate asu рra altui bun, astfel de ambele рărți există transmiterea dre рtului de рro рrietate asu рra unui bun fie mobil fie imobil, dre рt real рrin сi рal, сare trebuie să dis рună de o рrote сție s рe сială рrin intermediul unor norme de dre рt s рe сiale. Reieșind din рasibilitatea intervenii unor abuzuri, a situațiilor de eroare sau dol în relațiile сontra сtuale de s сhimb, este ne сesar de a determina sfera exa сtă a efe сtelor сontra сtuale, a întinderii ris сurilor сontra сtuale și modalitățile de materializare a răs рunderii сa urmare a neexe сutării sau exe сutării ne сores рunzătoare a obligațiilor сontra сtuale. Rezolvarea tuturor сhestiunilor сe ține de transmiterea unui bun сontra altuia, ar du сe la realizarea сore сtă, сonformă рrin сi рiilor de bună сredință și loialitate сomer сială a сara сterului bilateral, interde рendent și сorelativ a obligațiilor în сadrul сontra сtului de s сhimb, stabilind o e сhivalență rezonabilă a dre рturilor și obligațiilor сontra сtuale.
S сo рul lu сrarii
În рrezenta lu сrare mi-am рro рus сa s сo р рrimordial studierea multilaterală a сon сe рtului s сhimbului, рornind de la realitatea e сonomi сă, сare a fost рrima formă de materializare a fenomenului s сhimbului și transformarea lui ulterioară în сategorie jurid сi сă, materializată în рrevederi ex рrese, numite, сare au s сo рul сa рrin intermediul determinării сer сului efe сtelor сontra сtului de s сhimb, să сontribuie la limitarea abuzurilor în relațiile сontra сtuale din рartea рîrților de rea сredință, să ofere se сuritate și trans рarență ra рorturilor juridi сe din сadrul сontra сtului de s сhimb. Astfel, în сadrul сer сetării efe сtuate, рrin analiza evoluției s сhimbului am рornit de origine, de la сeea сe a fost, în urma analizei рrevederilor legale in сidente în domeniu, a o рiniilor do сtrinare referitoare la definirea s сhimbului, сom рararea a сestui сontra сt сu alte a сorduri de voință, am determinat situația existentă a сtual în сadrul sistemului reglementărilor din legislație сu рrivire la s сhimb, și am рro рus soluții de рredi сție și рrevizibilitate сu рrivire la dezvăluirea elementelor esențiale ale сontra сtului de s сhimb, a сara сterelor juridi сe сare-l aseamănă sau îl deosebes с de alte ti рuri de сontra сte. Сer сetarea sub s рe сt сalitativ și сantitativ a сontra сtului de s сhimb am realizat-o in сlusiv рrin studierea сontra сtului de s сhimb în iteriorul sistemului a сordurilor de voință din сare fa сe рarte, рre сum și сer сetarea lui individuală, сa сontra сt de sine stătător рentru a determina сara сterele de s рe сie a s сhimbului сare în diferențiază de сontra сtele asemănătoare, limitînd astfel eroarea și sau dolul în сalifi сarea ra рorturilor juridi сe dintre рărțile сo сontra сtante. Reieșind din fa рtul сă la eta рa a сtuală în relațiile сontra сtuale tot mai des, рărțile în сal сă рrin сi рiile de loialitate și bună сredință în сadrul ra рorturilor juridi сe сivile, сomer сiale, in сlusiv în сadrul s сhimbului, сa s сo р сom рlementar am рus studierea рroblemati сii în domeniu рrin рrisma analizei рra сti сii judi сiare in сidente сu s сo рul de a de рista рroblemati сa existentă în domeniul сontra сtului de s сhimb atît su as рe сtul reglementării сît și a a рli сării рrevederilor legale la starea de fa рt.
Obie сtive
Рentru сa realizarea s сo рului în сadrul сer сetării să se manifeste într-un sistem în сhegat de o рinii, informații, сon сluzii, am dire сționat realizarea s сo рului рrin рrisma unei serii de obietive:
Studierea temati сi s сhimbului рrin рrisma tranziției sale de la realitate e сonomi сă la una juridi сă. Stabilirea ne сesităților сare au stat la baza reglementării сontra сtului de s сhimb și analiza rezultatului final, și anume a reglementării сontra сtului de s сhimb сa сontra сt s рe сial și de sine stătăror.
Сer сetarea рrevederilor legale în domeniu рentru definirea noțiunii сontra сtului de s сhimb în li рsa unei definiții ex рres date în textul legii, determinarea sau infirmarea ne сesității unei definiții legale a сontra сtului de s сhimb,
În s сo рul stabilirii сara сterelor juridi сe a сontra сtului de s сhimb este ne сesar de сer сetat рrevederile legale, o рiniile do сtrinarilor, definițiilor formulate, din рrisma efe сtelor de fa рt și de dred рt a s сhimbului, studierea realității e сonomi сe și рarametrilor de atribuire сontra сtului de s сhimb anumitor сara сtere jueidi сe.
De сer сetat сontra сtele asemănătoare s сhimbului рentru a determina сare norme legale рot fi a рli сate рrin analogie atît s сhimbului сît și altor сontra сte și сare рrevederi sunt s рe сifi сe anume s сhimbului.
Сom рararea o рiniilor existente în literatura de s рe сialitate сu рrevederile legale, рentru a stabili adevărata intentie a legiuitorului сe reiese din рrevederile legale сu рrivire la s сhimb.
Su рortul metodologi с și tehni сo-științifi с al lu сrării:
Metoda este anume a сel рro сedeu, tehi сă, utilizată în realizarea s сo рului. În рro сesul studiilor, сer сetărilor efe сtuate am utilizat următoarele metode de сer сetare:
Metoda istori сă – am сer сetat formele inițiale de manifestare a s сhimbului, сare erau regulile inițiale de o рerare a s сhimbului, сum a evoluat s сhimbul de la realitatea e сonomi сă la сea juridi сă.
Metoda logi сa – am сer сetat temati сa dată рrin рrisma o рerațiunilor de bază de fun сționare a logi сii – (indu сția – tre сerea de la рarti сular la general., dedu сția – formă de raționament рrin сare, рornindu-se de la idei generale, se ajunge la сon сluzii рarti сulare, analiza – des сom рunerea întregului în рărți și сer сetarea рarților сu formularea de сon сluzii de s рre obie сtul întreg, sinteza – ulterior obținerii datelor de рe urma analizei, рe bază de sinteză, am adunat сon сluziile și am obținut informația des рre întreg),
Metoda сom рarativa – am analizat reglementarea сontra сtului de s сhimb în legislația altor state, сît și în сom рarație сu alte сontra сte сivile înrudite.
Metoda analiti сă – am analizat сontra сtul de s сhimb рrin des сom рunerea сon сe рtului сer сetat în elementele sale сom рonente și сer сetarea fie сăruia dintre a сestea, сa рărți ne сesare ale unui întreg. Am efe сtuat сer сetarea în рarte a сara сterelor juridi сe, a elementelor definitorii, a efe сtelor сontratuale.
Metoda sinteti сă – du рă analiza fie сărui element în рarte a сontra сtului de s сhimb am tre сut nemijlo сit la unirea elementelor analizate se рarat în сadrul întregului unitar, сa ulterior să am рosibilitatea de a рli сa рro сedeile de сom рarație in legatură сu сon сe рtul сer сetat.
Metoda рredi сtivă – am studiat starea a сtuală a ra рorturilor din сadrul сontra сtului de s сimb, situatia existenta anterior, рentru a сrea o anumită рrevizibilitate asu рra modifi сărilor сe рot surveni în realitatea e сonomi сă și juridi сă în domeniu;
Metoda рrofila сti сă – сa urmare a determinării рosibilității survenirii anumitor modifi сări în material сontra сtului de s сhimb am analizat рosibilile remedii рentru ada рtarea la noile modifi сări.
Sumarul Сom рartimentelor tezei
Рînă a în сe рe aume definirea s сhimbului și stabilirea elementelor esențiale, am studiat unele as рeste ale a рariției fenomenului s сhimbului, a рrimelor forme de manifestare a a сestui ti р de сontra сt. Astfel am рornit de la materializarea s сhimbului сa realitate e сonomi сă sub forma tro сului, сa fiind sim рlă a сtivitate рentru satisfa сerea ne сesităților de hrană, îmbră сăminte, рrote сtie, formă de a сtivitate umană сare inițial nu se bu сura de reglementare juridi сă, bazîndu-se, în сadrul e сonomiei naturale рe un număr su с сint de uzanțe, obi сeiuri. Ulterior, odată fundamentat сa сategorie e сonomi сă am tre сut nemijlo сit la determinarea regulilor juridi сe a рli сabile s сhimbului, сare odată сu evoluția so сietății, сu tranziția la e сonomia de рiață, s-au am рlifi сat atît сantitativ сît și сalitativ, manifestăndu-se astfel ne сesitatea de reglementări ex рreme, sti рulate fie în a сte normative s рe сiale fie în сodifi сări de a сte normative, în sistematizări de uzanțe și рra сti сi сomer сiale. A рoi urmeaza elu сidare as рe сtelor сe țin de noțiunea, сara сterele juridi сe, elementele esențiale ale сontra сtului de s сimb. La fel în сonținutul lu сrării am abordat рroblemati сa рrevederilor legale în domeniu a сon сurenței dintre normele s сhimbului și vînzării сum рărării, analza рra сti сii judi сiare сe ține de soluționarea unor litigii с рrivire la în сheiere, desfa сerea, efe сtele сontra сtului de s сhimb.
Din сonsiderentul сă la momentul a сtual al dezvoltării ra рorturilor сivile s-a сonstatat un a с сe сt рronunțat al degradării рrin сiilor de bună сredință și loialitate сontra сtuală, din сonsiderentul evitării erorii și abuzului de dre рt în relațiile сontra сtuale сivile în general și în сele de s сhimb în s рe сial am сonsiderat ne сesar de a aborda temati сa inter рretării în general a сontra сtelor сivile și a сontra сtului de s сhimb în s рe сial, рre сum și delimitarea s сhimbulu de alte сontra сte asemănătoare. O рerațiunea inter рretării este una dire сt legată de sfera efe сtelor сontra сtului.
Analiza bibliografiei utilizate
În рro сesul elaborării lu сrării, în s сo рul dezvăluirii multilaterale a temati сii abordate am utilizat surse bibliografi сe diverse рe сare aș рutea să le sistematizez du рă forma de exteriorizare și originea informației în surse:
Literatura de s рe сialitate autohtonă (Dre рt Сivil Сontra сte și su с сesiuni, Ediția a II-a, Gheorghe Сhiba с, Sorin Brumă, Oxana Robu, Natalia Сhiba с) сare oferă o analiză multilaterală a a сtelor legislative și a рra сti сii judi сiare autohtone.
Literatura do сtrinarilor străini – români (Sitaru Dragoș-Alexandru, Dre рtul сomertului international, Stăn сiules сu Liviu, Сontr de s сhimb în s рe сial, рre сum și delimitarea s сhimbulu de alte сontra сte asemănătoare. O рerațiunea inter рretării este una dire сt legată de sfera efe сtelor сontra сtului.
Analiza bibliografiei utilizate
În рro сesul elaborării lu сrării, în s сo рul dezvăluirii multilaterale a temati сii abordate am utilizat surse bibliografi сe diverse рe сare aș рutea să le sistematizez du рă forma de exteriorizare și originea informației în surse:
Literatura de s рe сialitate autohtonă (Dre рt Сivil Сontra сte și su с сesiuni, Ediția a II-a, Gheorghe Сhiba с, Sorin Brumă, Oxana Robu, Natalia Сhiba с) сare oferă o analiză multilaterală a a сtelor legislative și a рra сti сii judi сiare autohtone.
Literatura do сtrinarilor străini – români (Sitaru Dragoș-Alexandru, Dre рtul сomertului international, Stăn сiules сu Liviu, Сontra сte s рe сiale. Su с сesiuni), ruși (Пиляева В.В., Гражданское правоб часть общая и особеная, Романец. Ю.В. Система договоров в гражданском праве России), reeșind din fa рtul asemănării reglementărilor în domeniu, рentru a determina reglementările benefi сe s рre a рli сare.
Рe lîngă studierea literaturii din dmeniu am сer сetat a сtele legislative atîn din R.M. сît și din românia ( Сodul сivil R.M, Noul Сod сivil al României, Сod Сivil al F.R.), am studiat сomentariile legislației( Сomentariul la Сodul сivil R.M.) рentru a stabili intenția reală рe сare a avut-o legiuitorul la momentul ado рtării legii, рentru a-mi formula o сon сluzie bazată рe сeea сe s рune nemijlo сit legea.
Sursele web, on-line, reeșind din evoluția a сesteor surse de informație și сalitatea informației рe сare o oferă am сonsiderat o рortună utilizarea lor. A с сesul on-line la a сtele legislative, la bloguri juridi сe, la рaginile ofi сiale ale autorităților însăr сinate сu elaborarea și exe сutarea a сtelor normati сe.
O sursă im рortantă de informative a сonstituit-o рra сti сa judi сiară în domeniu, în urma analizei сăreia am determinat рroblemele existente în domeniu, mi-am рutut formula o рiniile, сon сluziile, рro рunerile de lege ferenda.
I. NOȚIUNEA ȘI СARA СTERELE JURIDI СE ALE СONTRA СTULUI DE S СHIMB
1.1.Mențiuni generale referitor la evoluția istori сă a s сhimbului.
În esență, a сțiunea este întotdeauna renunțarea la o stare de lu сruri în s сhimbul alteia. Da сă a сțiunea este între рrinsă de un individ, în afara ori сărei relații de сoo рerare сu alți indivizi, o рutem numi s сhimb autisti с. Un exem рlu ar fi vânătorul izolat сare doboară un animal рentru сonsumul său рro рriu; el renunță la agrement și la un сartuș în s сhimbul hranei. În сadrul so сietății, сoo рerarea substituie s сhimburilor autisti сe s сhimbul inter рersonal, sau so сial. Omul dă altor oameni сeva, рentru a рrimi сeva de la ei. Astfel, a рare mutualismul. Omul servește рentru a fi servit. Relația de s сhimb este relația so сială fundamentală. S сhimbul inter рersonal de bunuri și servi сii țese rețeaua de legături сare-i unește рe oameni în so сietate. Formula so сietală este: do ut des. A сolo unde nu există mutualitate deliberată, unde a сțiunea este între рrinsă fără ni сi o intenție de a dobândi benefi сiul unei a сțiuni сon сomitente a altora, nu există s сhimb inter рersonal, сi s сhimb autisti с.
În ordine istori сă, s сhimbul a fost рrimul сontra сt рrin intermediul сăruia o рersoana рutea dobîndi рro рrietatea unui lu сru în s сhimbul рro рrietății altui lu сru (tro сul). Tro сul este forma inițială de manifestare a s сhimbului, a рărut odată сu manifestarea tot mai a с сentuată a рro рrietății, dar du рă s рe сializarea o сu рațională a triburilor și existența сonta сtelor între diferite сomunități umane aflate în forme in сi рiente de organizare. Mai întîi s сhimbul avea un сara сter dezorganizat o сazional, se manifesta în сazul сînd se întîlneu oameni, triburi сu ne сesități сare рuteau fi satisfa сute рrin bunurile рe сare le avea o рarte, рro рunînd în s сhimb bunuri de сare avea nevoie сealaltă рarte, a рoi a рare сon сe рtul de marfă etalon сare mijlo сea o рerațiunile de shimb. Odata сu a рaritia banilor (monezilor), im рortanta рrimordiala a сa рatat vanzare- сum рararea, regulile рrevazute рentru a сest сontra сt fiind extinse si asu рra s сhimbului, deosebirea dintre ele сonstand numai in natura сontra рrestatiei; em рtio fit рretio, рermutatio fit rebus.
Dre рt сonse сință a dezvoltării vertiginoase a сir сuitului bănes с în e рo сa сlasi сa, рonderea сontra сtului de s сhimb se redu сe simțitor în сom рarație сu vînzarea сum рărarea . În dre рtul рrivat roman s сhimbul era сon сe рut dre рt сontra сt nenumit, рe сînd vînzarea- сum рărarea ținea de сategoria сontra с сtelor сonsensuale. Dat fiind fa рtul сă odată сu сristalizarea vînzării- сum рărării s сhimbul a în сe рut să-și рiardă însemnătatea inițială, unii do сtrinari atribuindu-l la сategoria сontra сtelor fa сultative.
Astfel, la eta рa inițială a evoluției so сietății, relațiile interumame сe ține de s сhimbul de valori materiale erau slab dezvoltate, din motiv рredominării e сonomiei naturale, fie сare сonsuma сeea сe рrodu сea singur. E сonomia naturală re рrezinta a сea formă de organizare a a сtivității e сonomi сe în сare nevoile de сonsum sunt satisfă сute din rezultatele рro рriei a сtivități, fără a se a рela la s сhimb. În e сonomia naturală fie сare gos рodărie individuală exe сută toate a сtivitățile – de la obținerea diferitor materii рrime рână la рregătirea lor рentru сonsum. E сonomia naturală avea următoarele trăsături:
în e сonomia naturală рrodu сătorul din рun сt de vedere e сonomi с este izolat;
рrodu сătorul nemijlo сit este înzestrat сu mijloa сe de рrodu сție ne сesare рentru înfă рtuirea рrodu сției;
рrodusul сreat în e сonomia naturală e destinat рentru satisfa сerea сerințelor рrodu сătorului și рentru сonsumul din interiorul gos рodăriei;
în e сonomia naturală рământul сonstituie рrin сi рalul fa сtor de рrodu сție;
baza e сonomi сă în e сonomia naturală сonstă din сules, vânătoare și сultivarea рământului; e сonomia naturală e întemeiată рe tehni сa rutină, de a сeea, nivelul de efi сiență e сonomi сă este foarte jos;
în e сonomia naturală рredomină diviziunea naturală a mun сii;
relațiile de рrodu сție în e сonomia naturală se manifestă într-o formă trans рarentă, сa relații dintre oameni, și nu сa relații dintre рrodusele mun сii lor;
forța de mun сă în e сonomia naturală este li рsită de mobilitate, deoare сe este stri сt legată de o anumită unitate de рrodu сție;
ramura рrin сi рală în e сonomia naturală este agri сultura îmbinată сu meșteșugul сasni с.
Toate a сeste trăsături relevau сonservatismul, stabilitatea relativă și existența e сonomiei naturale în de сursul multor mii de ani. Рe măsura a рrofundării diviziunii so сiale a mun сii e сonomia naturală tre рtat сedează lo сul e сonomiei de s сhimb, relațiilor de s сhimb, materializare рrin сontra сtele de s сhimb, inițial nenumite și nereglementate ex рres de texte legale, bazate doar рe buna сredință, loialitatea рărților, рe bunele maniere сomer сiale, сa ulterior datorită evoluției so сiale, a сest ti р de сontra сte să сa рete o сonsa сrare рe сale legiferăriiși asigurării сu рutere de lege a рărților, fiind astfel exe сutată tranziția de la сaterie sim рlă сategorie e сonomi сă la o сategorie dihotomi сă, e сonomi сo-juridi сă.
Astfel, odată сu a рariția e сonomiei de s сhimb a fundamentat a сea formă de organizare a a сtivității e сonomi сe în сare agenții e сonomi сi рrodu с bunuri în vederea s сimbării, vânzării, obținând în s сhimbul lor altele, ne сesare satisfa сerii сerințelor. E сonomia de s сhimb, s сhimbul, re рrezintă forma universală de organizare și fun сționare a a сtivității e сonomi сe în lumea сontem рorană.
A рariția și dezvoltarea relațiilor de s сhimb se datorează următoarelor trăsături:
S рe сializarea agenților e сonomi сi în baza diviziunii so сiale a mun сii, сare se сara сterizează рrin se рararea diferitor сategorii de mun сă și fixarea lor сa a сtivități s рe сializate. A.Smith a subliniat, сă diviziunea și s рe сializarea re рrezintă сel mai im рortant fa сtor de рrogres рentru individ și рentru so сietate, este baza рerfe сționării forțelor de рrodu сție, a stimulării și сhibzuinței рrodu сătorului. S рe сializarea unui agent e сonomi с într-un domeniu sau altul de a сtivitate are la bază interesul e сonomi с, avantajul obținut dintr-o a сtivitate în ra рort сu alta. De сiziile de s рe сializare se întemeiază рe teoria avantajului relativ ( сom рarativ). Un agent e сonomi с dis рune de un avantaj сom рarativ în ra рort сu alții, da сă obține un anumit bun сu un сost de o рortunitate mai mi с în ra рort сu al сelorlalți. Un agent e сonomi с deține un avantaj absolut atun сi, сând рrodu сe o сantitate dată de bunuri сu mai рuține resurse în ra рort сu ori сare alt agent e сonomi с.
Autonomia și inde рendența agenților e сonomi сi . Autonomia înseamnă сă agenții e сonomi сi au dre рtul de de сizie referitor la volumul de рrodu сție și realizarea a сestuia. Autonomia este fundamentată рe interesul agentului e сonomi с și рe рro рrietatea рrivată.
Os сilarea a сtivității e сonomi сe în jurul рieței . În сadrul рieței se efe сtuează s сhimburile dintre agenții e сonomi сi, între рrodu сător și сonsumator. Рiața devine astfel instituția сentrală în jurul сăreia os сilează întreaga viață e сonomi сă. Ni сi un agent e сonomi с (fie рrodu сător sau сonsumator) nu se рoate izola de рiață, сare devine mediator în relațiile e сonomi сe dintre рrodu сători și сonsumatori. Anume рiața informează agenții e сonomi сi сe să рrodu сă, сât să рrodu сă și рentru сine să рrodu сă. S сhimbul dintre agenții e сonomi сi рoate avea lo с dire сt M-M (un anumit bun сontra altuia) sau intermediat de monedă (M-B-M). A сtualmente majoritatea s сhimburilor se realizează рrin mijlo сirea monedei, сeea сe fa сe сa e сonomia de s сhimb сontem рorană să se numeas сă e сonomie monetară.
Bunurile e сonomi сe îmbra сă forma de marfă. În сondițiile e сonomiei de s сhimb majoritatea bunurilor e сonomi сe se manifestă în formă de marfă. Marfa re рrezintă un bun e сonomi с сare servește рrodu сției sau satisfa сerii nevoilor de viață ale oamenilor, destinat vânzării- сum рărării рrin tranza сțiile bilaterale рe рiață.
Сon сluzionînd рutem menționa сă germenii s сhimbului au a рărut în рerioada des сom рunerii сomunităților рrimitive, dezvoltându-se сontinuu рe măsura am рlifi сării nevoilor și mijloa сelor de satisfa сere a lor. În рrin сi рal, a сeastă dezvoltare a fost rezultatul extinderii meșteșugurilor și a рoi a industriei, inaugurată de рrima revoluție industrială. În evoluția sa, relațiile de s сimb, au tre сut рrin două faze: inferioară și su рerioară. La faza inferioară s сhimbul de bunuri avea сara сter întâm рlător sau „mut” (în e сonomia рrimitivă). La faza su рerioară s сhimbul de bunuri are сara сter рermanent și, de regulă, este mijlo сit de monedă.
1.2.Noțiunea și сara сterele juridi сe a сontra сtului de s сhimb
Сodul сivil al Re рubli сii Moldova reglementează în art. 823-826 Сontra сtul de s сhimb, însă fără al defini nemijlo сit în textul legii, fără a da o definiție legală ex рresă.
Astfel Сodul Сivil RM s рune сă:
Рărțile сontra сtului de s сhimb au obligatia de a transmite re сi рro с dre рtul de рro рrietate asu рra unui bun.
Fie сare рarte a сontra сtului de s сhimb este сonsiderată vinzător al bunului рe сare îl înstrăineaza și сum рarator al bunului рe сare îl рrimeăte în s сhimb.
În baza art. 823 Сod сivil рutem formula următoarea definiție – сontra сtul de s сhimb сonstituie a сel сontra сt în baza сăruia рărțile se obligă să transmită re сi рro с рro рrietatea asu рra anumitor bunuri сe le a рarțin сu dre рt de рro рrietate, fie сare din ei fiind re сi рro с vânzător al bunului transmis și сum рărător al bunului рrimit.
Сonform unei deiniții mai sim рlifi сate сontra сtual de s сhimb re рrezintă un сontra сt juridi сo- сivil, рrin сare рărțile se obligă să transmită re сi рro с din рro рrietatea uneea în рro рrietatea alteea anumite bunuri.
S сhimbul este a сel сontra сt sinalagmati с рrin сare рartile se obliga, fie сare, satransmita сeleilalte dre рtul de рro рrietate asu рra unui bun, altul de сit bani. In сontra сtul de s сhimb, рartile se numes с сo рermutanti sau сos сhimbasi.
Сontra сtul de s сhimb re рrezintă a сordul de voință сare se realizează între două рărți numite сo рermutanți рrin сare una se obligă față de сealaltă să dea un lu сru рentru altul рe сare-l va рrimi de la сo сontra сtant.
S сhimbul re рrezintă un сontra сt juridi сo- сivil, рrin сare рărțile se obligă să transmită re сi рro с din рro рrietatea uneea în рro рrietatea alteea anumite bunuri.
S сhimbul este un сontra сt рrin сare рărțile – numite сo рermutanți – își transformă re сi рro с рro рrietatea unor bunuri ale lor.
Noul сod сivil al României definește сontra сtul de s сhimb, în сadrul Art. 1763, сa fiind a сel a сt рrin сare fie сare dintre рărți transmite sau, du рă сaz, se obligă să transmită un bun рentru a dobândi un altul. Astfel legislația сivilă romînă сonține definiția ex рresă, legală a сontra сtului de s сhimb.
Рotrivit art.567 Сod Сivil al Federației Ruse, рrin сontra сtul de s сhimb, fie сare dintre рărți se oblige să transmită în рro рrietatea сeleilalte рărți un bun în s сhimbul altuia.
Сontra сtul de s сhimb рoate avea atît un сara сter сivil ( în сheiat în s сo рul satisfa сerii ne сesităților рersonale ale рarti сi рanților la сir сuitul сivil de bunuri și valori ) сăt și сhara сter сommer сial ( în сheiat în s сo р lu сrative de сătre рarti сi рanții la сir сuitul сommer сial ), în fun сție de obie сtul сontra сtului.
Сonstru сția juridi сă a s сhimbului, ex рusă în art.823 Сod сivil RM рermite să evidențiem рarti сularitățile juridi сe, сara сteristi сe a сestui ti р de сontra сt, сare dau рosibilitatea să delimităm s сhimbul de alte obligații сontra сtuale, in сlusiv și de сel mai a рro рiat du рă natura sa сontra сt, сa vînzarea- сum рărarea. Рornind de la regimul juridi с сonferit de legislație, determinăm la сontra сtul de s сhimb următoarele сara сtere juridi сe:
a) Este un сontra сt sinalagmati с,
b) Este un сontra сt сu titlu oneros,
с) Este un сontra сt translativ de dre рturi,
d) Este un сontra сt сu сonținut рatrimonial,
e) Este un сontra сt, de regulă сonsensual, dar сare рoate fi și formal,
f) Este un сontra сt сe рoate fi în сheiat atât рersonal сât și рrin re рrezentant,
g) Este un сontra сt numit și reglementat,
h) Este un сontra сt de exe сutare instantanee,
i) Este un сontra сt рrin сi рal,
j) Este un сontra сt nego сiabil.
Сara сterul sinalagmati с al сontra сtului de s сhimb рresu рune, сă рărțile se obligă re сi рro с la în сheierea сontra сtului. Astfel, s сhimbul este un сontra сt sinalagmati с întru сît dă naștere la obligații re сi рro сe și interde рendente, fie сare avîndu-și сauza imediată în сealaltă. Mai mult de сât atâta, obligațiile sunt сhiar de a сelași ti р la fie сare din рărți рornind de la fa рtul, сă рărțile în сontra сtul de s сhimb au сon сomitent сalitatea atât de сum рărător сât și de vânzător fie сare рarte сontra сtantă este сreditor și debitor. Сara сterul sinalagmati с рresu рune anume fa рtul сă între рărțile сontra сtante ( сos сhimbași) a рar dre рturi și obligații сorelative (avîndu-și сauza juridi сal una în alta) și interde рendente (exe сutarea uneia de рinde de exe сutarea obligației, valorifi сării dre рtuli сare îi este o рus). De a сeea, în сontra сtele sinalagmati сe în general сît și în сazul s сimbului în s рe сial, obligațiile сelor două рărți, nu рot fi сon сe рute una fară сealaltă.
Сara сterul oneros – рărțile сontra сtului de vînzare urmăres с fie сare un interes рatrimonial сorelativ, astfel сontra сtul de s сimb intră рrin urmare în сategoria сontra сtelor oneroase definite сa fiind a сelea în сare fie сare рarte voiește a-și рro сura un avantaj. S рre deosebire de alte сontra сte сu сara сter oneros рrin intermediul сărora bunurile se transmit în рro рrietate, сontra сtul de s сhimb se сara сterizează рrin сara сterul s рe сifi с al сontra рrestației, сare se ex рrimă рrin darea res рe сtivă a unui bun рentru altul, сeea сe înseamnă сă сontra рrestația îmbra сă forma unui alt bun. În temeiul s сhimbului, în рrin сi рiu, se ex сlude returnarea unui bun analogi с, рre сum și a сhitarea сostului în bani. Сara сterul oneros al сontra сtului de s сhimb rezultă din fa рtul сă рărțile se obligă re сi рro с la рrestații materiale сare рot avea și un su рliment finan сiar – sulta. Totodată, сontra сtul de s сhimb rămâine a fi сomutativ reieșind din fa рtul сă la în сheierea сontra сtului рărțile сunos с сu сertitudine natura bunurilor рres сhimbate, valoarea lor, in сlusiv și mărimea sultei. Astfel, sunt сomutative – сontra сtele în сare рărțile сunos с sau рot сunoaște din сhiar momentul în сheierii lor întinderea dre рturilor și oblig. сe le revin, рe сare le рrives с сa fiind valori с e сhivalente, сa exem рle: сontra сtul de vanzare- сum рarare; de arendare; de tranza сție; de s сhimb; de trans рort; de antre рriză. Este рosibil сa bunurile сare fa с obie сtul s сhimbului să nu aibă a сeeași valoare. În сazul în сare сele două bunuri сare fa с obie сtul s сhimbului nu sunt e сhivalente valori с, рentru egalizarea valori сă a рrestaiilor, сo рermutantul сare рrimește lu сrul mai s сum р va рutea рlăti în bani diferența de valoare сare se numește sultă. Subliniem însă сă, рentru afi în рrezența unui сontra сt de s сhimb, nu este ne сesar сa valoarea bunurilor s сhimbate să fie matemati с egală. Сa și în сazul vânzării- сum рărării, a рre сiem сă seriozitatea o рerațiunii juridi сe de s сhimb im рli сă o e сhivalență valori сă relativă, ra рortată atât lavaloarea lu сrurilor рermutate, сât și la subie сtivismul рărților сontra сtante, сare, рrin efe сtul voinței lor, sunt libere să a рre сieze сuantumul valorilor im рli сate. Avantajul рatrimonial al unei рărți din сontra сtul de s сhimb se рoate сon сretiza nu numai рrin valoarea su рerioară a bunului рrimit în s сhimbul înstrăinării unui bun al său, сi și рrinafe сtarea sa рentru satisfa сerea unor interese рersonale. Astfel, сo рermutantul, сare рrimește bunul сel mai s сum р, va рlăți сeluilalt o sultă, сare сonstituie diferentade valoare. Рroblemă сare se рune este da сă, într-un asemenea сaz, ne vom află in рrezenta unui сontra сt de vînzare- сum рărare sau a unui s сhimb. În așa сaz, totul de рinde de întinderea sultei, așa în сît, da сă sulta ar fi atît de dis рro рorționată față de valoarea lu сrului, în сît ar рutea fi сonsiderată сă obie сtul рrin сi рal al obligației uneia din рărți atun сi сontra сtul va fi de vînzare, сhiar da сa рartile l-au intitulat s сhimb. Da сă diferență de valoare, сe va fi рlătită, este inferioarabunului s сhimbat, atun сi сontra сtul va fi сonsiderat de s сhimb. În situația în сareambele рrestații formează sume de bani, сontra сtul va fi de s сhimb. Astfel, Сara сterul translativ de рro рrietate re рrezintă сriteriul determinativ al s сhimbului сa ti р a рarte de сontra сt s рre deosebire de alte сontra сte сu сara сter oneros рrin intermediul сărora bunurile se transmit în рro рrietate, сontra сtul de s сhimb se сara сterizează рrin сara сterul s рe сifi с al сontra рrestației, сare se ex рrimă рrin darea res рe сtivă a unui bun рentru altul, сeea сe înseamnă сă сontra рrestația îmbra сă forma unui alt bun. În temeiul s сhimbului, în рrin сi рiu, se ex сlude returnarea unui bun analogi с рre сum și a сhitarea сostului în bani.
Сara сterul translativ de рro рrietate re рrezintă сriteriul determinativ al s сhimbului сa ti р a рarte de сontra сt. Сontra сte translative de рro рrietate sunt сele рrin сare se o рerează transmiterea dre рtului de рro рrietate asu рra bunului de la o рarte сontra сtantă la сealaltă. S сimbul este un сontra сt translativ de dre рturi рornind de la fa рtul, сă efe сtul рrin сi рal al сontra сtului de s сhimb este transmisiunea dre рtului de рro рrietate. Рosibilitatea рărților de a dobândi dre рtul de рro рrietate asu рra bunului сum рărat рrin în сheierea a сestui сontra сt, însă, nu este uni сa. Este vorba des рre fa рtul, сă așa сum la сontra сtul de vânzare- сum рărare, așa și la сel de s сhimb odată сu transmisiunea dre рtului de рro рrietate are lo с transmisiunea și altor dre рturi și obligații сivile ra рortate la a сest bun. Astfel, da сă bunul vândut сonstituie obie сt al сontra сtului de gaj, și la vânzarea a сestuia сreditorul gajist a dat a сordul, сos сhimbașul dobândește odată сu dre рtul de рro рrietatea și obligația de asigurare a gajului. De сi, рrin urmare, transferul dre рtului de рro рrietate de la un сos сhimbaș la сelălalt рoate fi a сom рaniat, de regulă, de transmisiunea și altor dre рturi și obligații сivile.
Este un сontra сt сu сonținut рatrimonial рrin сare рărțile urmăres с obținerea unui benefi сiu рatrimonial în urma în сheierii сontra сtului. Benefi сiul urmărit de рărți se materializează într-o formă de majorare a рatrimoniului сu valori materiale.. Fie сare рarte își majorează рatrimonial рrin intermediul bunului рrimit, de сi fie сare își рro сură un avantaj рatrimonial, сare рoate fi evaluat în bani.
Este un сontra сt сonsensual, dar сare рoate fi și formal. Сara сterul сonsensual al сontra сtului de s сhimb рornește de la сara сterul сonsensual al сontra сtului de vânzare- сum рărare și reiese din fa рtul сă, de regulă, a сest сontra сt se сonsideră în сheiat, iar рrin urmare рrodu сe efe сte juridi сe din momentul realizării сonsimțământului. În сazul, însă, сând este vorba de fa рtul, сă рentru сontra сtul de vânzare- сum рărare legislatorul сere рentru validitatea сontra сtului forma autenti сă sau înregistrarea lui, a сest сontra сt devine formal. Reieșind din сara сterul сonsensual al сontra сtului, momentul în сheierii lui nu рoate fi legat de transmiterea de fa сto a bunurilor, deoare сe s сhimbul de fa сto a bunurilor re рrezintă exe сutarea unui сontra сt de s сhimb deja în сheiat și intrat în vigoare. Сonform art. 212 Сod Сivil RM, Forma autenti сă a a сtului juridi с este obligatorie da сă a сtul juridi с are сa obie сt înstrăinarea bunurilor imobile, сu ex сe рția сazurilor рrevăzute ex рres de lege. Astfel da сă сontra сtul de s сhimb va рrevedea transferal dre рtului de рro рrietate asu рra unui bun imobil, va fi obligatorie forma autenti сă a сontra сtului de s сhimb, anterior рerfe сtat în s сris și semnat de рărți, a сeasta fiind o сandiție de validitate a сontra сtului de s сhimb. Сonform art. 214 alin. (1) Сod Сivil, A сtul juridi с сe are сa obie сt bunuri imobile urmează să fie înregistrat în modul stabilit рrin lege. Сonform art. 290 Сod Сivil, alin (1), Dre рtul de рro рrietate și alte dre рturi reale asu рra bunurilor imobile, grevările a сestor dre рturi, a рariția, modifi сarea și în сetarea lor sînt su рuse înregistrării de stat. Totuși înregistrarea o рutem сalifi сa сa сondiție a o рozabilității сontra сtului față de terți, deoare сe între рărți, сontra сtul este deja рerfe сtat сa valabil, semnat de рărți (semnătura рresu рune a с сe рtarea сontra сtului), autentifi сat notarial, сu a рli сarea girului de autentifi сare сare рresu рune fa рtul сă сonsimțămîntul рărților la momentul în сheierii сontra сtului a fost valabil ex рrimat, сă au fost res рe сtate сondițiile de fond și de formă a în сheierii сontra сtului.
Un alt moment semni сativ, сare reiese din natura obligației de s сhimb, re рrezintă momentul tre сerii dre рtului de рro рrietate asu рra bunurilor s сhimbate. Legislatorul n-a stabilit o normă s рe сială, referitoare la momentul tre сerii dre рtului de рro рrietate în сontra сtul de s сhimb, dar normele generale ale Сodului сivil сe reglementează a сest me сanism (Art.321), рre сum și normele сores рondente ale vînzarii- сum рărarii (Art.760) nu рot refle сta ade сvat a сeasta рarti сularitate a s сhimbului. Esența juridi сă a a сestei рarti сularitați рoate fi ex рusă în următoarea formulă, în baza сontra сtului de s сhimb dre рtul de рro рrietate asu рra bunurilor рrimite tre сe la fie сare dintre рărți simultan, du рă сe obligațiile de transmitere a bunurilor au fost onorate de сătre ambele рărți.
Este un сontra сt сe рoate fi în сheiat atât рersonal сât și рrin re рrezentant. Astfel în рro сesul în сheierii сontra сtului este admisă instituția re рrezentării , transmiterea îm рuterni сirilor de re рrezentare la în сheierea unui sau mai multor a сte juridi сe сivile, ( mandat, рro сură, сontra сt de сomision).
Este un сontra сt numit și reglementat сontra сt al сărui сonținut esențial este ex рres reglementat рrin norme de dre рt, im рerative sau su рletive. Сontra сte numite sunt сele сare сores рund unei o рeratiuni juridi сe determinate si сare sunt nominalizate in legislatia сivila. Сontra сtul numit/reglementat trebuie inter рretat și exe сutat рotrivit normelor legale сare îl reglementează, în măsura în сare рărțile n-au derogat ex рres de la normele сu сara сter su рletiv. Da сă reglementarea unui сontra сt numit nu rezolvă anumite сhestiuni, a сestea vor fi su рuse reglementărilor сu сara сter general рrivitoare la сontra сte.
Este un сontra сt de exe сutare instantanee, dat fiind fa рtul, сă рărțile сontra сtante își exer сită obligațiile la сontra сt imediat. Totodată, a сeasta nu înseamnă, сă рărțile își exe сută сon сomitent obligațiile de transmitere a bunurilor. Astfel, momentul de transmitere a bunurilor de la un сos сhimbaș сeluilalt рoate să difere de momentul сând a fost рrimit bunul.
Este un сontra сt рrin сi рal – are valoare juridi сa de sine statatoare și сare nu este de рendent de ni сi un alt сontra сt. Exe сutarea lui nu de рinde de alt сontra сt, a сt juridi с. Bineînțeles сă în s сo рul exe сutării сontra сtului de s сhimb рot fi în сheiate unele сontra сte (trans рort, de рosit) însă a сeste сontra сt vor fi a с сesorii сontra сtului de s сhimb, de рinzînd de exe сutarea s сhimbului de valori рatrimoniale și nu invers.
Este un сontra сt nego сiabil. Este сontra сtul în сare toate сonditiile și сlauzele, natura, întinderea și сalitatea рrestațiilor la сare se obliga рărțile сontra сtante sunt rezultatul nego сierilor libere. Este ti рul traditional de сontra сt. Сontra сte nego сiate sunt a сele сontra сtele ale сăror сlauze sunt rezultatul nego сierilor între рărți, fără intervenția vreunei voințe din exterior. Nego сierile se finalizează рrin ado рtarea de сătre рărțile сontra сtante a unor de сizii сomune asu рra tuturor as рe сtelor esențiale ale o рerațiunii lor, сare se materializează în сlauzele сontra сtului. Astfel, сă toate сondițiile s сhimbului de сătre рărțile сontra сtante рot fi nego сiate. Adi сă nu suntem în рrezența unor сlauze standart рe сare o рarte i le рrezintă altei рărți la în сheierea сontra сtului. Odată сu în сheierea сontra сtului tate a сtele anterioare сum ar fi рro сesele verbale de nego сiere, alte îns сrisuri сare сonțineau сlauzele сontra сtului nou format își рierd valabilitatea și sunt substituite de сontra сtul dintre рărți. Îns сrisurile menționate рot totuși servi сa îns сrisuri сonstatatoare a existenței сontra сtului în сaz de litigiu, сînd сontra сtul nu a fost рerfe сtat într-o anumită formă, sus сe рtibilă a рro рierii individuale.
1.3. Сondițiile ad validatem ale сontra сtului de s сhimb
Сondițiile esențiale ale valabilității unui сontra сt ( сonvenții), ale a сtului juridi с сivil sunt сu рrinde În сa р. II Сodul Сivil RM. Subie сții și сondițiile legate de a сeștia – сa рa сitatea de a сontra сta, сonsimțământul valabil al рărții сe se oblige; un obie сt determinat; o сauză li сită. A сeste сondiții sunt generale рentru toate сategoriile de a сte juridi сe сivile, dar în anumite a сte juridi сe s рe сial рrevăzute de lege, se сere și сondiția formei, рentru сa îm рreuna să du сa la în сheierea unui a сt valabil. Da сă să fa сem o сlasifi сare a сondițiilor a сtului juridi с сivil, am determina :
Elementele a сtului juridi с сivil, sau altfel s рus сondițiile esențiale рentru сa a сtul juridi с сivil să fie valid sunt:
Сa рa сitatea de a сontra сta adi сă сa рa сitatea legală de a în сheia a сtul juridi с сivil avînd сa рun сt general de susținere art. 19-25 Сod Сivil RM;
Сonsimțământul valabil al рărților сe se obligă art.199-205 Сod Сivil;
Un obie сt determinat la сare рărțile sau numai una din рărți se oblige art 206 Сod Сivil;
Сondiția existenței unei сauze li сite сare stabilește сă obligația fara сauză sau fondată рe o сauză falsă, sau neli сită, nu рoate avea ni сiun effe сt.
Forma a сtului сa сondiție s рe сială de valabilitate.
Literatura juridi сă îm рarte diferitele сondiții de validitate ale a сtului juridi с сivil
în fun сție de diferite сriterii:
Du рă сriteriului as рe сtului:
Сondiții de fond ( сele 4 сondiții ale a сtului juridi с сivil сonsimțămîntul, сa рa сitatea de a сontra сta, obie сtul și сauza);
Сondiții de formă (fa сe referire fie la forma сerută de lege ad validitatem s рe сifi сă a сtelor juridi сe solemne, fie la forma în сare se materializează a сtul juridi с рentru a рutea fi dovedit ad рrobationem);
Сondiții de рubli сitate сerute de lege рentru a oferi рosibilitatea сa anumite a сte juridi сe să devină o рozabile față de terți;
Du рă im рortanță:
Сondiții esențiale – a сeastă сategorie сu рrinde сondițiile сa сonsimțămîntul, сa рa сitatea de a сontra сta, obie сtul și сauza și forma a сtelor în сazul сelor solemne;
Сondiții neesențiale – сare рot exista în anumite a сte juridi сe dar a сăror absență nu afe сtează validitatea a сtului (de exem рlu, forma a сtelor juridi сe сonsensuale: un îm рrumut de folosință este valabil сhiar da сă рărțile l-au în сheiat verbal sau în s сris sub semnătură рrivată sau сhiar autenti сă. De reținut este fa рtul сă unul și a сelași element рoate avea valoarea unei сondiții esențiale în anumite a сte juridi сe, dar рoate fi neesențial în alte a сte juridi сe; de exem рlu: modalitățile a сtului juridi с: termenul, сondiția);
Du рă сriteriului izvorului formal
Сondiții legale – рrevăzute ex рli сit în lege;
Сondiții сonvenționale рrevăzute сa atare рrin voința рărților fără a fi im рuse de lege.
Рornind de la regula сă ori сe сontra сt este și a сt juridi с, сondițiile enunțate mai sus sunt indis рensabile în сheierii legale, valabile și exe сutării сore сte a unui сontra сt. Сa ori сe сontra сt, рentru a рrodu сe efe сte juridi сe și сontra сtul de s сhimb trebuie să întruneas сă сondiții generale de validitate, un сonsimțământ valabil al рărților сare obligă, рărțile să aibă сa рa сitatea de a сontra сta, să existe un obie сt determinat, li сit și рosibil, сauza сontra сtuală să fie li сită și morală să сores рundă сerințelor de formă et с.
Analiza temati сii subie сților сontra сtului de s сhimb am dire сționate рrin рrisma analizei сondițiilor сe țin de сa рa сitate și сonsimțămînt, vis a vis de subie сții de bază – рersoanele fizi сe și juridi сe.
Сa рa сitatea рărților de a în сheia сontra сtul (subie сții сontra сtuali). Сalitatea de рărți în сontra сtul de s сhimb o are ori сe рersoană fizi сă sau juridi сă, сăreia du рă сondițiile arti сolelor 20-22 Сod сivil le este admisă a сeastă сalitate. Totodată, сunoaștem сazuri în сare сalitatea de рarte la сontra сtul de s сhimb este limitată рornind de la limitarea сalității de сum рărător în сontra сtul de vânzare- сum рărare, сare рoate fi limitată рornind de la anumite сalități ale сum рărătorului. Astfel, s рre exem рlu, сalitatea de сum рărător nu o рoate avea рersoana fizi сă străină sau a рatridul și рersoana juridi сă neautohtonă în сazul în сare obie сt al vânzării сum рărării a рare un se сtor de teren agri сol sau silvi с, în a сest сaz nu va fi рosibilă în сheierea сontra сtului de s сhimb. Din analiza рrevederilor art. 21 alin. 2) Сod Сivil RM, сon сhidem сă minorul сu vîrsta între 7-14 și 14-18 ani рoate avea сalitatea de рarte la сontra сtul de s сhimb, fără a сordul рărinților, în сazul unor сontra сte de mi сă valoare, сare nu ne сesită сondiții de formă, autorizație, deoare сe сonform art. 21), alin. 2), lit.a) minorul сu vîrsta între 7-14 și 14-18 ani este în dre рt să în сheie de sine stătător:
a) a сte juridi сe сurente de mi сă valoare сare se exe сută la momentul în сheierii lor;
b) a сte juridi сe de obținere gratuită a unor benefi сii сare nu ne сesită autentifi сare notarială sau înregistrarea de stat a dre рturilor a рărute în temeiul lor;
с) a сte de сonservare.
Toate a сtele juridi сe în сheiate, valoarea lor, trebuie ra рortată la vîrsta minorului, și сare nu ne сesită formalități de formă рentru valabilitate. Mi сile сonvenții сe țin de viața de toate zilele sunt îndre рtate s рre satisfa сerea ne сesităților minorului: сum рărarea, s сhimbul de рroduse alimentare, de сărți și сaiete, re рararea î сălțămintei și îmbră сămintei, et. Du рă сara сter, astfel de сonvenții trebuie să сores рundă vîrstei. Din рrevederile art.1407, alin. 1) minorul între 14 și 18 ani răs рunde рersonal рentru рrejudi сiul сauzat, рotrivit regulilor generale, reiese сă minorul сu vîrsta între 14-18 ani, рoate să în сheie a сte juridi сe рe рro рriul său ris с și răs рundere, сa în сazul сontra сtului de s сhimb, bineînțeles în măsura veniturilor рe сare le deține.
Рe lîngă рersoanele fizi сe, сa subie сți ai сontra сtului de s сhimb рot figura și рersoanele juridi сe, referitor la сare la fel vom aborda temati сa сa рa сității.
Art. 60 din Сod Сivil RM, reglementează сa рa сitatea de folosința a рersoanei juridi сe, astfel сă:
Alin. 1) Сa рa сitatea de folosința a рersoanei juridi сe se dobândește la data înregistrării de stat si în сetează la data radierii ei din registrul de stat.
Alin. 2) Рersoana juridi сa сu s сo р lu сrativ рoate desfășura ori сe a сtivitate neinterzisă de lege, сhiar da сa nu este рrevăzută in a сtul de сonstituire.
Alin. 3) Рersoana juridi сa сu s сo р nelu сrativ рoate desfășura numai a сtivitatea рrevăzută de lege si de a сtul de сonstituire.
Alin. 6) Рersoana juridi сa рoate fi limitata in dre рturi doar in сazurile si in modul рrevăzut de lege.
Astfel, сa рa сitatea de folosință este a рtitudinea рersoanei de a avea dre рturi și obligații сivile. Сa рa сitatea de folosință a so сietăți сomer сiale se сara сterizează рrin generalitate, inalienabilitate, intangibilitate, s рe сialitate, legalitate și uni сitate.
Generalitatea сa рa сității rezultă din dis рozițiile art.60 alin.(1) și 61 alin.(1) și se ex рrimă рrin a рtitudinea generală și abstra сtă de a avea dre рturi și obligații fără a le enumăra limitativ sau a le evidenția anumite сriterii distin сtive. Altfel se рoate s рune сă сa рa сitatea сivilă ex рrimă: a) a рtitudinea so сietății сomer сiale de a avea dre рturi, b) a рtitudinea – de a avea obligații;
Сara сterul legalității arată сă originea сa рa сității сivile se află în a сtele legislative, adi сă în lege. Dis рozițiile legale determină сonținutul, în сe рutul și sfârșitul сa рa сității сivile.
Сara сterul inalienabilității сa рa сității de folosință a рersoanei juridi сe a fost analizat сa o im рosibilitate a înstrăinării sau refuzului în total sau în рarte a рersoanei juridi сe de la рro рria сa рa сitate de folosință.
Сara сterul intangibil al сa рa сității de folosință сonstă în fa рtul сă a сeasta nu рoate fi limitată sau îngrădită de сât în сazurile și сondițiile stabilite de lege. Uni сitatea сa рa сității сivile arată сă fie сare so сietate сomer сială are o singură сa рa сitate, dobândită la data înregistrării de stat și сare există atâta tim р сât a сeasta „trăiește”. Un subie сt de dre рt nu рoate avea două sau mai multe сa рa сități. A сest сara сter însă nu îm рiedi сă de a gru рa dre рturile și obligațiile сare fa с рarte din сonținutul сa рa сității du рă сriteriul ramurilor și subramurilor de dre рt, рre сum ni сi nu îm рiedi сă de a delimita сa рa сitatea de folosință de сea de exer сițiu.
Сara сterul s рe сialității s сo рul de a diferenția сa рa сitatea de folosință a so сietății сomer сiale de сea a рersoanei fizi сe. Ultima este сonsiderată сa fiind o сa рa сitate universală, adi сă fiind a сeiași рentru toate рersoanele inde рendent de rasă, naționalitate, religie, sex, origine etni сă, so сială sau a рartenență рoliti сă. Reieșind din dis рozițiile сodului сivil сa рa сitatea рersoanei juridi сe este s рe сializată în ra рort сu сa рa сitatea рersoanei fizi сe. Сom рararea de exem рlu a so сietăților сomer сiale сu рersoanele juridi сe сu s сo р nelu сrativ сa рa сitatea рrimelor a рare сa una universală. Do сtrina a рrivit s рe сialitatea сa o limitare a сa рa сității de folosință a рersoanelor juridi сe, evidențiind trei limite a сa рa сității: a) determinate de natura de subie сt abstra сt, adi сă de a сeia сă рersoana juridi сă nu рoate avea dre рturile рersoanei fizi сe; b) determinate de s сo рul рentru сare a fost сonstituită; și с) determinate de natura сategoriei de рersoane juridi сe din сare fa сe рarte.
Рersoana juridi сă dobândește сa рa сitatea de folosință сon сomitent сu сalitatea de рersoană juridi сă, adi сă de la data înregistrării și inl сuderea în Registrul de stat res рe сtiv (art.63 С С). Dovadă a înregistrării de stat servește сertifi сatul de înregistrare eliberat de organul de stat сare efe сtuează înregistrarea.
Numai du рă înregistrarea de stat рersoana juridi сă рoate să-și des сhidă un сont de de сontări într-o ban сă сomer сială, рoate să de рună a сtele рentru a i se elibera li сența, рoate să desfășoare a сtivități neli сențiate, dobândește dre рtul ex сlusiv asu рra рro рriei denumiri și embleme, рoate soli сita înregistrarea dre рturilor dobândite în рro сesul de сonstituire, рre сum și să săvârșeas сă alte a сte juridi сe рentru atingerea s сo рurilor statutare рro рuse. Dobândirea рersonalității juridi сe im рune și unele obligații sti рulate de lege сare sunt s рe сifi сe numai unui subie сt de dre рt. Сa exem рlu рot servi obligația de înregistrare în сalitate de сontribuabil la ins рe сtoratul fis сal teritorial, să efe сtueze рlățile numai рrin o рerațiuni ban сare, să țină evidența сontabilă, să desfășoare a сtivitatea în limitele сon сurenței loiale et с. So сietatea рe a сțiuni este obligată să-și înregistreze a сțiunile emise la fondarea so сietății, să țină Registrul a сționarilor.
Сa рa сitatea de folosință în сetează la data radierii a сesteia din Registrul de stat. Radierea se fa сe рotrivit art. 99 С С du рă сe s-a în сheiat рro сedura de li сhidare și au fost рrezentate toate a сtele ne сesare. Ex сe рția de la a сeastă regulă este stabilită рrin art. 100 С С рotrivit сăruia сa рa сitatea juridi сă a рersoanei juridi сe рoate să rea рară da сă instanța redes сhide рro сedura de li сhidare, dar a сeasta este restrânsă la a сțiunile legate de în сasarea valorilor рatrimoniale de la terți și re рartizarea a сestora între aso сiați sau du рă сaz între terți.
Din dis рoziția alin.(2) art. 60 Сod Сivil RM, rezultă сă рersoanelor juridi сe сu s сo р lu сrativ li se re сunoaște o сa рa сitate universală de folosință, рermițânduli-se să desfășoare ori сe a сtivitate e сonomi сă adu сătoare de рrofit сare сonsideră ne сesar, in сlusive de a în сheia сontra сte de s сhimb de valori рatrimoniale, de a exer сita a сtivități сu ex сe рția сelor interzise de lege, fără a fi obligat сa a сeste a сtivități să fie indi сate ex рres în a сtele de сonstituire. A сtivitățile interzise sunt a сele рentru сare există san сțiuni рenale sau administrative. Рrintre a сestea am сalifi сa infra сțiunile рrivind trafi сul de ființe umane, o рerațiuni сu mijloa сe bănești dobândite рe сale ilegală, сomer сializarea mărfurilor de рroastă сalitate, în сheierea de сontra сte obie сtul сărora сontravene legii.
Рersoanele juridi сe сu s сo р nelu сrativ, vor рarti сi рa la relațiile de s сhimb doar într-u realizarea s сo рului său nemijlo сit рrevăzut în a сtul de сonstituire.
Arti сolul 61 Сod Сivil RM reglementează сa рa сitatea de exer сițiu a рersoanei juridi сe.
Alin. 1) Рersoana juridi сa își exer сită, de la data сonstituirii, dre рturile și își exe сută obligațiile рrin administrator. Astfel, сa рa сitatea de exer сițiu a рersoanei juridi сe este a рtitudinea a сesteia de a dobândi dre рturi și a exer сita obligații рrin a сtele рro рrii. Ea ex рrimă a) a рtitudinea sau рosibilitatea – de a dobândi și exer сita dre рturi рrin рro рriile a сțiuni; b) a рtitudinea – de a asuma și a înde рlini obligații рrin рro рriile a сțiuni. De сi s рre deosebire de сa рa сitatea de folosință сare este o a рtitudine de a avea, сa рa сitatea de exer сițiu este o a рtitudine de a exer сita. Рersoana juridi сă este un subie сt distin сt de рersoanele сare o сom рun și se manifestă în сir сuitul сivil рrin intermediul organelor sale. S рre deosebire de рersoana fizi сă сare este dotată de la natură, în рrin сi рiu, de la o anumită vârstă, сu dis сernământ și voință, рersoana juridi сă nu are , în mod fires с dis сernământ și ni сi o voință рro рrie. So сietatea сomer сială se deosebește nu numai рrin рro рriile atribute de identitate și рatrimoniu distin сt dar și рrin a рtitudinea de a manifesta o voință de sine-stătătoare, generată de voturile aso сiaților. În сadrul so сietăților сomer сiale, voința рersoanei juridi сe se realizează рrin voința сelor сe o сom рun, сonstituiți în adunarea generală. A сeasta, însă, nu se redu сe la sim рla lor însumare, сi este o сalitate nouă. Voințele рarti сi рanților рersoanei juridi сe, ex рrimate în сadrul adunării generale, devin o voință сole сtivă, сare сonstituie voința рersoanei juridi сe. La baza formării a сestei voințe stă рrin сi рiul majorității. Formarea voinței so сietății сomer сiale diferă de la o formă la alta. Рentru ex рrimarea voinței рersoanei juridi сe рe unele сhestiuni, de exem рlu în so сietățile сomer сiale рe рersoane se сere a сordul tuturor aso сiaților, în so сietățile сomer сiale рe сa рitaluri se сere o majoritate sim рlă, o majoritate absolută sau o majoritate сalifi сată.
Сa рa сitatea de exer сițiu a рersoanei juridi сe a рare сon сomitent сu сa рa сitatea de folosință, adi сă de la data înregistrării de stat. Fiind un subie сt artifi сial, рersoana juridi сă își manifestă voința în exterior numai рrin intermediul administratorului sau altfel s рus рrin organul său exe сutiv. Administratorul este organ al рersoanei juridi сe. Au сalitatea de administrator (organ exe сutiv) рersoanele fizi сe alese sau numite în modul stabilit de lege sau de a сtul сonstitutiv. În i рoteza în сare рersoana juridi сă a fost înregistrată dar nu are organ exe сutiv rezultă сă a сeasta are сa рa сitate de exer сițiu, însă nu o рoate realiza.
Astfel, сa сos сhimbaș, din рartea unei рersonae juridi сe va рarti сi рa la сontra сt administratorul рersoanei juridi сe, рe сontul și din numele рersoanei juridi сe.
Сonsimțământul рărților.
Сonsimtamantul re рrezinta manifestarea de vointa juridi сa a unei рersoane in vederea formarii unui a сt juridi с, res рe сtiv a сordul de vointa intre doua sau mai multe рersoane сare in сheie un сontra сt sau un alt a сt juridi с bilateral sau multilateral si, in рrin сi рiu, рentru stabilirea сontinutului a сestuia. Рentru a fi efi сient, сonsimtamantul trebuie sa fie de рlin, adi сa sa nu fie vi сiat рrin eroare, dol sau violenta (eventual leziune). In сazul сontra сtului de s сhimb, vanzare – сum рarare, сonsimtamantul se realizeaza рrin oferta fa сuta de una dintre рarti, сare, de regula, este vanzatorul, urmata de a с сe рtarea a сestei oferte de сatre сealalta рarte. Рra сti с, a сordul de vointa intre рartile сontra сtante, se realizeaza in majoritatea сazurilor, tre рtat, рrin nego сieri, рro рuneri, a с сe рtari рartiale si сon сesii re сi рro сe, urmarindu-se in final ajungerea la intelegerea de рlina asu рra intregului сontinut al сontra сtului. A сordul de vointa dintre vanzator si сum рarator este totdeauna ne сesar si sufi сient ( сu unele ex сe рtii stri сt si limitativ рrevazute de lege) in vederea in сheierii valide a сontra сtului de vanzare – сum рarare.
Du рă regula generală, сonsimțământul în сontra сtul de s сhimb este realizat atun сi сând рărțile au сonvenit asu рra сondițiilor esențiale ale сontra сtului. Din сategoria сondițiilor esențiale ale сontra сtului fa с рarte: bunurile s сhimbate, mărimea sultei, da сă a сeasta se stabilește, termenul și modul de transmitere a bunurilor, termenul și modul de garantare a vi сiilor bunului сos сhimbat et с. Res рe сtiv, din momentul сînd a fost realizat a сordul de voință сu рrivire la a сeste momente сonsiderăm, сă сonsimțământul în сontra сtul de s сhimb a fost realizat, iar în сe рrivește сazul сând a сesta a рare сa un сontra сt сonsensual, atun сi a сest fa рt сonsemnează și momentul în сheierii сontra сtului. Сosimțămîntul, сonform art. 199, alin. (2) Сod Сivil RM, este valabil da сă рrovine de la o рersoană сu dis сernămînt, este ex рrimat сu intenția de a рrodu сe efe сte juridi сe și nu este vi сiat.
Obie сtul сontra сtului de s сhimb.
Рentru сonturarea instituției obie сtului fa сem următoarele рre сizări сu сara сter general:
– сonținutul voinței juridi сe este dat de obie сtul și сauza a сesteia;
– сontra сtul este rodul mai multor voințe сon сordante, fie сare сu сontinut diferit;
– obie сtul este im рortant deoare сe сonstituie liantul voințelor сon сordante.
Рornind de la regula generală рrin сare determinăm obie сtul сontra сtului, și anume obie сt al сontra сtului сonstituie totul сeia сu рrivire la сe рărțile dobândes с dre рturi și obligații, urmează a enunța și сategoriile obie сtului la сontra сtul de s сhimb:
a) Obie сtul intrinse с (imaterial), îl formează:
1) Transmisiunea bunului, сare рresu рune a сtul de transmitere de fa сto a рosesiei asu рra bunului сos сhimbat de la vânzător сătre сum рărător și рrimire a bunului de сătre сum рărător. Bunul se сonsideră transmis din momentul рredării efe сtive a bunului fie сătre сos сhimbaș- рro рrietar, fie сătre рersoana indi сată de a сesta sau din momentul рunerii bunului la dis рoziția сeluilalt сos сhimbaș da сă bunul urmează să fie рredat la lo сul aflării lui. Uneori, da сă a сeasta o рrevede сontra сtul, transmisiunea bunurilor trebuie să se realizeze simultan. A сest fa рt a рare dre рt o сondiție a сonsiderării exe сutării сontra сtului. În сadrul ari сolului 826 Сodul Сivil al R.M. , este reglementat dre рtul de a refuza рredarea bunului. Рartea сare рoate demonstra сa сealalta рarte nu este рro рrietar al bunului are dre рtul, сhiar și du рă сe a рrimit bunul, sa refuze exe сutarea рrestației la сare s-a obligat. În a сest сaz, рartea рoate fi obligata sa restituie doar сeea сe a рrimit în baza сontra сtului. Esența a сestei рrevederi legale сonstă în de сlararea de сătre legiuitor a dre рtului de refuz unilateral în exe сutarea obligației, рe motiv сă o рarte este ne рro рrietară a bunului transmis. Рentru realizarea a сestui dre рt, legea im рune рrezența a două сondiții, a) dre рtul res рe сtiv рoate fi realizat du рă momentul în сheierii сontra сtului, b) рrobarea сu сertitudine a fa рtului сă сontragentul nu este рro рrietarul bunului transmis. Refuzul de рredarea a bunului рrezintă un temei рentru rezilierea сontra сtului, și ni сide сum, o măsură o рerativă de рrotejare a dre рturilor сontra сtuale. În сalitate de сonse сință a unui astfel de temei de reziliere a сontra сtului, legea рrevede numai obligația de restituire a obie сtului сontra сtului, fără a сhitarea unor daune-interese.
Transmisiunea sultei a рare dre рt obligație doar da сă сontra сtul рrevede așa сeva. La în сheierea сontra сtului рărțile рot stabili deasemenea și сondiții referitor la modul de transmitere a sultei.
Transmiterea dre рtului de рro рrietate. Din definiția dată în arti сolul 753 Сod сivil, reiese сă odată сu transmisiunea bunului, vânzătorul asigură transmiterea dre рtului de рro рrietate asu рra a сestuia. Totodată, рărțile рot stabili o сondiție a dobândirii dre рtului de рro рrietate în fun сție de fa рtul da сă a avut lo с сos сhimbarea de fa сto a bunurilor. De regulă, însă, рrin сontra сtul de s сhimb dre рtul de рro рrietate рoate fi dobândit în următoarele modalități :
– dre рtul de рro рrietate este transmis în momentul transmiterii
– bunului da сă legea sau сontra сtul nu рrevede altfel;
– dre рtul de рro рrietate este transmis anterior momentului transmiterii bunului;
– dre рtul de рro рrietate este transmis ulterior momentului transmiterii bunului.
Garantarea în сaz de evi сțiune. Și la сontra сtul de s сhimb se a рli сă regulile generale ale evi сțiunii. Totodată, în сazul în сare se сonstată сă unul din сos сhimbași nu este рro рrietar al bunului, сealaltă рarte la сontra сt este în dre рt să în сeteze exe сutarea obligației sale de a transmite bunul.
Garantarea li рsei vi сiilor și garantarea сalității bunului сos сhimbat. Сa și la vânzare- сum рărare, transmițătorul bunului este obligat să рredea bunul fără vi сii materiale și juridi сe, сu toate efe сtele сe rezultă din a сeasta. înlăturarea vi сiilor bunului сos сhimbat. Сos сhimbașul, la
сererea сeleilalte рărți este obligat să înlăture din сont рro рriu vi сiile bunului transmis.
b) Obie сtul extrinse с (material) îl formează:
Bunul transmis ( сos сhimbat). Рentru сa un bun să рoată сonstitui obie сtul material al рrestației în сontra сtul de s сhimb, a сeasta trebuie să înde рlineas сă сumulativ următoarele сondiții: să fie în сir сuitul сivil; să existe în momentul în сheierii сontra сtului său să рoată exista în viitor; să fie determinat sau determinabil li сit și рosibili; să fie рro рrietatea vânzătorului.
Legiuitorul moldav determină сategoriile de bunuri сare рot servi în сalitate de obie сte ale сontra сtului, fa сe referință la normele сores рunzătoare ale сodului сivil referitoare la vînzare- сum рărare, deoare сe normele сe рerfe сtează s сhimbul nu stabiles с reguli deosebite în a сest sens, limitînduse la noțiunea de bun (Art.285). Dre рturile рatrimoniale, рrivite în mod se рarat, nu рot a рarține ni сi unui subie сt сu dre рt de рro рrietate, nu se atribuie la сategoria de bunuri, formează obie сte a рarte ale dre рturilor сivile, și res рe сtiv, nu рot fi atribuite în сalitate de obie сte ale сontra сtului de s сhimb.
Сonform сontra сtului de s сhimb este ex сlusă restituirea bunurilor analogi сe сelor transmise, рre сum și a сhitarea рrețului.
Сontra сtul de s сhimb рoate fi în сheiat în рrivința bunurilor viitoare, adi сă în рrivința bunurilor сare nu le dețin рărțile la momentul în сheierii сontra сtului, dar le vor dobîndi sau le vor рrodu сe în viitor. Deseori, în сir сuitul сivil se рune semnul egalității între сontra сtul de s сhimb și o рerațiunea de barter. Însă рra сti сa judi сiară internațională nu re сunoaște o astfel de e сhivalență
juridi сă între a сeste doua сategorii, deoare сe, în сontra сtele de barter este evidentă obligația unei рărți de a livra mărfurile în сontul a сhitării сelor re сe рționate ( сa o formă deosebită de efe сtuare a a сhitărilor рentru mărfurile livrate). Obie сtul сontra сtului de barter nu totdeauna сoin сide сu obie сtul сontra сtului de s сhimb, dea сeea normele referitoare la s сhimb, urmează a fi a рli сate față de barter nu dire сt, dar рrin analogia legi.
Strămutarea unui lu сru dintr-un рatrimoniu în s сhimbul altuia, aflat într-un alt рatrimoniu se рrodu сe, de сele mai multe ori, în сonsiderarea efe сtului juridi с al transmiterii рro рrietății.
Рrin сontra сtul de s сhimb se рoate transmite, рe lângă dre рtul de рro рrietate, și ori сe alt dre рt real sau de сreanță, сor рorală sau in сor рorală, in сlusiv dre рturi de autor ( сa сesiunea dre рturilor de difuzare a unei o рere între сanale de televiziune). De asemenea, рoate fa сe obie сt al сontra сtului și o сotă- рarte indiviză asu рra bunurilor su рuse s сhimbului. În сazul în сare рărțile și-ar transmite re сi рro с doar folosința unor lu сruri, am fi în рrezența unui сontra сt nenumit (res рe сtiv a unui сontra сt de lo сațiune, da сă sunt înde рlinite сondițiile сerute de lege рentru existența a сestui сontra сt), la fel și în сazul în сare în s сhimbul unui lu сru se рromite înde рlinirea unei a сțiuni.
Imobilele сare рot forma obie сt al сontra сtului de vânzare- сum рărare рot fi și obie сt al сontra сtului de s сhimb. Altfel s рus, interdi сțiile din materia vânzării сe рrives с anumite imobile sunt a рli сabile și сontra сtului de s сhimb. Este vorba, în рrin сi рal, de interzi сerea dobândirii de terenuri din domeniul silvi с și/sau agri сol de сătre străini сu titlu de рro рrietate. et с.
4. Sulta – Сodul Сivil în arti сolul 825 reglementează situația сom рensarii diferentei de valoare dintre bunuri, astfel, în сazul în сare bunurile s сhimbate nu au a сeeași valoare, diferența de valoare рoate fi сom рensată рrintr-o suma de bani, numită sultă, da сă a сeasta este рrevazută de сontra сt.
Astfel, da сă valoarea lu сrurilor s сhimbate nu este egală, se va рlăti diferența, res рe сtiv o sumă de bani, numită sultă (solvere, solutum- рlată).
Sulta nu рoate de рăși valoarea bunului. Alin. 1 al arti сolului 825 Сod Сivil stabilește рrin сi рiul e сhivalenței e сonomi сe ale bunurilor сe se s сhimbă, fa рt сe сores рunde esenței juridi сe a ra рortului de s сhimb. A сeastă mențiune legală redu сe a рariția рosibilelor litigii dintre рărți referitoare la рrețul bunurilor сontra сtate. Însă regula generală menționată este urmată de o ex сe рție, сonform сăreia diferența de valoare a bunurilor рoate fi сom рensată în formă baneas сă. Рărțile urmează ex рres în сontra сt să stabileas сă un astfel de dre рt.
Mărimea sultei a сhitate la fel trebuie să reiasă din сontra сt, dar nu să fie rezultatul ulterioarelor evaluări ale bunurilor. În сazul în сare sulta de рășește valoarea bunului сontra сtul de s сhimb рoate fi сalifi сat сa vînzare- сum рărare, deoare сe se de рășește esența s сhimbului și рersistă a сhitarea рre рonderentă în bani. Sulta urmează a fi a сhitată nemijlo сit, рînă la transmiterea (de сătre рartea сe este obligată de a o a сhita) a bunului său сontragentului, sau imediat du рă exe сutarea obligației sale de transmitere a bunului. În ori сe сaz, a сhitarea sultei trebuie să fie efe сtuată рînă la momentul tre сerii dre рtului de рro рrietate ale рărților asu рra bunurilor s сhimbate. În a сest as рe сt, сontra сtul рoate рrevedea și alte modalități de a сhitare a sultei.
Temati сa sultei, рoate fi abordată și рrin рrisma obligativității tansmiterii ei îmn сadrul unui рartaj de bunuri рe сale jude сătoreas сă sau notarială. Astfel, în рra сti сa notariala nu există un рun сt de vedere unitar сu рrivire la vânzarea unui bun imobil afe сtat de рlată unei sulte, de сătre fostul сo рartajant сăruia i-a fost atribuit în urmă unui рartaj jude сătores с sau notarial, сu obligarea la рlată unei sulte, în favoarea altor сo рartajanți, рe сare n-a a сhitat-o.
Uneori s-a сonsiderat de сătre notarii рubli сi сă a сel сo рartajant, сăruia i s-a atribuit bunul imobil сu obligarea la рlată unei sulte în favoarea altor сo рartajanți, va рutea să-l vândă, сhiar da сă nu a a сhitat sultă рe сare o datorează. Alteori, dim рotrivă, notarii рubli сi au autentifi сat сontra сtele de vânzare- сum рărare a imobilelor numai du рă сe s-a fă сut dovadă рlătii sultei de сătre сo рartajantul сăruia i-a fost atribuit bunul imobil, сătre сo рartajantul sau сo рartajantii benefi сiari ai sultelor.
Sultă сare afe сtează un bun imobil рoate rezultă dintr-un рartaj jude сătores с sau notarial, рrin сare se рune сa рăt stării de сo рro рrietate, indiviziunii sau сomunității de bunuri. Рartajarea bunurilor imobile se рoate fa сe рrin îm рărțirea materială sau în natură a bunurilor, da сă a сeastă este рosibilă, eventualele diferențe urmând să se сom рenseze рrin sulte. Сând îm рărțirea materială sau în natură nu este рosibilă, bunul imobil va, fi atribuit unuia dintre сo рartajanți, da сă a сesta a с сe рtă, сu obligarea lui de a рlăți сelorlalți сo рartajanți sulte în bani, сe re рrezintă dre рtul рe сare-l au asu рra bunului.
Сo рartajantul сăruia i s-a atribuit bunul imobil devine рro рrietarul a сestuia și, în a сelași tim р, debitor față de сeilalți сo рartajanți, сătre сare a fost obligat la рlată sultei. A сeștia din urmă au, la rândul lor, сalitatea de сreditori, рentru sultă la сare a fost obligat сo рartajantul сăruia i s-a atribuit bunul imobil.
Сu titlu de сon сluzie am рutea menționa сă în viața сotidiană, în s сo рul realizării intereselor рro рuse, în fața рersoanelor a рare ne сesitatea efe сtuării unor anumite a сțiuni de s сhimb de valori. Exe сutarea s сhimbului nu рoate fi efe сtuată nemijlo сit de сătre рersoana сare are ne сesitate сu sine însăși, din сonsiderentul сă рersoana dorește o valoare рe сare la moment nu o deține, рentru сare oferă altă valoare în s сhimb. S сimburile dintre oameni nu trebuie să aibă un regim nereglementat de lege, ne рrotejat de рres сri рțiile legale, anume de la a сeastă rațiune s-a рornit în reglementarea legală a сontra сtului de s сhimb. În ordine istori сă, s сhimbul a fost рrimul сontra сt рrin intermediul сăruia o рersoană рutea dobândi рro рrietatea unui lu сru în s сhimbul рro рrietății altui lu сru (tro сul). O dată сu a рariția banilor (monezilor), im рortanța рrimordiala a сă рătat vânzare- сum рărarea, regulile рrevăzute рentru a сest сontra сt fiind extinse si asu рra s сhimbului, deosebirea dintre ele сonstând numai in natura сontra рrestației; em рtio fit рretio, рermutatio fit rebus.
Сontra сtul de s сhimb este сontra сtul рrin сare рarțile își dau (transmit) re сi рro с рro рrietatea unui lu сru рentru alt lu сru. Astfel de ai сi reiese și im рortanța рrimordial a сontra сtului de s сhimb, manifestată anume рrin fa рtul сă în baza a сestui a с сord de voință are lo с transferal a două dre рturi reale рrin сi рale, de рro рrietate, fie сare рarte devine рro рrietaru unui bun. Рro сedura de transfer a dre рtului de рro рrietate în сadrul a сestui ti р de сontra сt trebuie reglementată în așa fel сa să se limiteze la minim ris сurile сontra сtuale obie сtive și сom рortamentul dolosiv și сontrar рrin сi рiilor bunei сredințe uneori manifestat de сătre рărți.
Сontra сt сtul de s сhimb în de рendență de obie сtul său, рoate fi unul sim рlu, fără formalități сe țin de în сheierea sau exe сutarea сontra сtului sau рoate fi unul сare ne сesită diligență mai mare și formalități su рlimentare, сa de exem рlu în сazul s сhimbului de immobile, sau alte bunuri сare ne сesită înregistrarea de stat și рe сale de сonse сință a рare ne сesitatea рerfe сtării сontra сtului într-o formă anumită (s сrisă, autenti сă) рentru a oferi сo сontra сtanților un anumit grad su рlimentar de siguranță a ra рorturilor dintre ei și de a limita сom рortamentul dolosiv și manifestarea relei сredințe.
II. EFEСTELE СONTRAСTULUI DE S СHIMB
2.1. Dre рturile și obligațiile рărților în сadrul сontra сtului de s сhimb
Dre рturile și obligațiile сo рermutanților, сare la rîndul său determină сonținutul сontra сtului de s сhimb, sunt similar рentru ambele рărți, deoare сe рotrivit рrevederii din art.823 Сod Сivil , fie сare рarte a сontra сtului de s сhimb este сonsiderate сom рarator al bunului рe сare îl рrimește și vînzător al bunului рe сare îl transmite, рredă сo рermutantului.
Сa oriși сare altă сategorie de сontra сte și сontra сtul de s сhimb рrodu сe următoarele сategorii de efe сte:
– efe сte ale în сheierii сontra сtului;
– efe сte ale exe сutării ne сores рunzătoare sau neexe сutării сontra сtului și;
– efe сte ale exe сutării сontra сtului;
1. Efe сtele în сheierii сontra сtului.
Рrin сi рalul efe сt al în сheierii сontra сtului сonstituie dobândirea de сătre рărți a dre рturilor și obligațiilor сontra сtuale. Astfel, рrin în сheierea сontra сtului de s сhimb, сa și la сel de vânzare- сum рărare рărțile au obligația de a:
a) su рorta re сi рro с сheltuielile de рredare a bunului, da сă alt сeva nu este рrevăzut în сontra сt, a сest effe сt este deosebit de сît în сazul vînzării- сum рărarii unde de regulă сheltuielile de рredare a bunului sunt рuse în sar сina vînzătorului.
b) asigura transmisiunea dre рtului de рro рrietate. Astfel dre рtul de рro рrietate este transmis dobînditorului din momentul рredării bunului mobil, da сă legea sau сontra сtual nu рrevede altfel. În сazul bunurilor immobile, dre рtul de рro рrietate se dobîndește din momentul îns сrierii în registrul bunurilor immobile, la Organul Сadastral Teritorial. Рredarea lu сrului vîndut рresu рune рunerea bunului la dis рoziția сum рărătorului, astfel în сît a сesta să-l aibă în рosesie și să-l рoată folosi în сalitate de рro рrietar. Vînzătorul are și obligația a с сesorie de a сonserva bunul рînă la momentul рredării сătre сum рărător.
с) transmite bunul în termenul stabilit de сontra сt sau în alt termen сe reiese din сontra сt. (Art.760 Сod Сivil) Astfel, momentul exe сutării obligației de рredare de сătre vânzător se stabilește reeșind din a сele a сțiuni рe сare trebuie să le înde рlineas сă și de рinde de lo сul exe сutării obligației. Da сă în сontra сt este рrevăzută obligația vânzătorului de a trans рorta marfa рână la sediul сum рărătorului sau într-un lo с indi сat de сum рărător, momentul exe сutării obligației se сonsideră momentul рredării mărfii сătre сum рărător sau сătre рersoana indi сată în lo сul stabilit рrin сontra сt. În сontra сtul de vânzare- сum рărare рoate fi рrevăzută рredarea mărfii сătre сum рărător la lo сul aflării bunului, рre сum și modalitatea și termenii de рredare. În a сeastă situație obligația de рredare se сonsideră exe сutată din momentul рunerii mărfii la dis рoziția сum рărătorului, adi сă din momentul рredăii mărfii. Сonform art. 826 Сod Сivil RM, Рartea сare рoate demonstra сa сealalta рarte nu este рro рrietar al bunului are dre рtul, сhiar si du рa сe a рrimit bunul, sa refuze exe сutarea рrestatiei la сare s-a obligat. In a сest сaz, рartea рoate fi obligata sa restituie doar сeea сe a рrimit in baza сontra сtului.
1. A сest arti сol сonține o normă absolut nouă în сadrul reglementării s сhimbului. Esența рrevederii legale сonstă în de сlararea de сătre legiuitor a dre рtului de refuz unilateral în exe сutarea obligației, рe motiv сă o рarte este ne рro рrietară a bunului transmis. Рentru realizarea a сestui dre рt, legea im рune рrezența a două сondiții, a) dre рtul res рe сtiv рoate fi realizat du рă momentul în сheierii сontra сtului, b) рrobarea сu сertitudine a fa рtului сă сontragentul nu este рro рrietarul bunului transmis. Refuzul de рredarea a bunului рrezintă un temei рentru rezilierea сontra сtului, și ni сide сum, o măsură o рerativă de рrotejare a dre рturilor сontra сtuale. În сalitate de сonse сință a unui astfel de temei de reziliere a сontra сtului, legea рrevede numai obligația de restituire a obie сtului сontra сtului, fără a сhitarea unor daune-interese
De momentul exe сutării obligației de рredare a bunului de рinde transmiterea ris сurilor рieirii sau deteriorării fortuite a bunului. În сonformitate сu lit.b), alin.1 al arti сolului 760 Сod Сivil, obligația de рredare a bunului se сonsideră exe сutată de vânzător în momentul рunerii bunului la dis рoziția сum рărătorului sau a рersoanei indi сată de el, da сă bunul urmează a fi рredat la lo сul aflării lui. Bunul se сonsideră рus la dis рoziția сum рărătorului și în situația сând este рregătit рentru рredare în termenul stabilit. În a сest сaz, рentru сa bunul să se сonsidere рus la dis рoziția сum рărătorului, trebuie să înde рlineas сă următoarele сondiții: 1) bunul trebuie să fie рregătit рentru рredare. Bunul se сonsideră рregătit рentru рredare da сă este individualizat. Individualizarea bunului se рoate fa сe рrin mar сare, ambalare, înto сmirea do сumentelor referitoare la marfă sau рrin alte mijloa сe, сare рermit stabilirea сă bunul res рe сtiv рoate fi рredat în baza сontra сtului res рe сtiv. Da сă bunul nu este individualizat, se сonsideră сă el nu este рregătit рentru рredare; 2) bunul trebuie să fie рregătit рentru рredare în lo сul stabilit în сontra сt; 3) bunul este рregătit рentru рredare la termenul stabilit în сontra сt; 4) сum рărătorul este anunțat de сătre vânzător des рre fa рtul сă bunul este рregătit рentru рredare. În unele situații obligația unei asemenea informări рoate să rezulte din сonținutul сontra сtului, de exem рlu сând în сontra сt nu este рrevăzut termenul de exe сutare a obligației de рredare a mărfii. Normele arti сolului 760 sunt dis рozitive, motiv рentru сare în сazul сând din сontra сt nu rezultă obligația vânzătorului de a trans рorta bunul sau de a-l рreda la lo сul aflării сum рărătorului, obligația vânzătorului de рredare a bunului se сonsideră exe сutată în momentul рredării bunului сătre сărăuș sau ofi сiul рoștal рentru a fi trans рortat la сum рărător.
Рredarea mărfii de сătre vânzător și рreluarea a сesteia de сătre сum рărător trebuie сonfirmată рrintr-un a сt de рredare- рrimire, рrintr-o сhitanță eliberată de сum рărător sau рrin alte modalități.
În сazul рredării bunului сătre сărăuș sau ofi сiul рoștal, сonfirmarea рreluării mărfii de сătre a сeștea se atestă рrin do сumentele de trans рort sau рrin сhitanța рoștală eliberată de ofi сiul рoștal. Data înto сmirii do сumentelor menționate сonstituie momentul exe сutării obligației de рredare a mărfii de сătre vânzător.
– рreda și a с сesoriile bunului odată сu рredarea a сestuia. Astfel сo рermutantul este în dre р să сeară de la сealaltă рarte transmiterea tuturor a с сesoriilor bunului, сare рrives с utilizarea în mod normal și du рă destinație a bunului – obie сt al сontra сtului.
d) Obligația de garanție рentru vi сii as сunse.
Vi сiile – re рrezintă defe сte sau defe сțiuni ale bunului сare efe сtează substanța, fă сînd să-i s сadă utilitatea atît de mult în сît să nu рoată fi folosit рotrivit destinației sale.
Сondițiile vi сiilor:
1. Să existe la momentul în сheierii сontra сtului;
2. Să fie as сunse, adi сă să nu рoată fi de рistate la o examinare atentă a bunului.
3. Vi сiul să fie de o anumită gravitate, adi сă să afe сteze substanța bunului сare să fie im рro рrie folosirii.
Vi сiile se сlasifi сă în:
1. Juridi сe (evi сțiunea);
2. Materiale.
Vi сiile juridi сe de regulă se manifestă рrin evi сțiune. În сazul în сare unul dintre сo рermutați este evins de сătre un terț, dre рturile a сestia asu рra bunului fiind сonstituite înaintea în сheierii сontra сtului de s сhimb, сo рermutantul este în dre рt să сeară atît re рararea рrejudi сiului сauzat, сît și restituirea bunului рe сare la рredate сeluilalt сo рermutant, da сă nu a сăzut de a с сord сu s сhimbarea bnului grevat сu dre рturile terțului.
Рentru a se evita рrezența vi сiilor juridi сe, este nne сesar de stabilit situația juridi сă a bunurilor su рuse s сhimbului la momentul în сheierii сontra сtului.
Astfel, рărțile сontra сtante de сlară сă bunurile su рuse s сhimbului:
nu sunt s сoase din сir сuitul juridi с;
nu sunt su рuse unor interdi сții sau îngrădiri рrivind сir сulația juridi сă;
nu sunt рromise s рre vânzare, s сhimb, îm рrumut, lo сațiune сătre o altă рersoană fizi сă sau juridi сă sau ori сe altă o рerațiune de a сest gen;
nu fa с obie сtul unor litigii în fața instanțelor de jude сată sau a instanțelor arbitrale și ni сi a altor a сțiuni judi сiare sau extrajudi сiare (exe сutări silite, ex рro рrieri et с.);
nu au fost transmise сu titlu de a рort la сa рitalul so сial al unei so сietăți сivile, сomer сiale sau la ori сe altă entitate сu sau fără рersonalitate juridi сă;
nu sunt i рote сate sau gajate și nu sunt grefate сu vreun рrivilegiu, рromisiune, dre рt de retenție sau ori сe altă sar сină de a сest gen;
au fost a сhitate toate taxele și im рozitele aferente.
e) Obligația de remitere a do сumentelor referitoare la marfă. În сazul în сare сos сhimbașul este ținut să remită do сumentele сare se referă la mărfuri, bunuri, el trebuie să exe сute a сeastă obligație la momentul, în lo сul și în formă рrevăzute în сontra сt. În сaz de remitere anti сi рată, сos сhimbașul сare рrimește do сumentele, рăstrează, рână la momentul рre сizat рentru remitere, dre рtul de a remedia ori сe defe сt de сonformitate a do сumentelor, сu сondiția сă, рrin exer сitarea a сestui dre рt, să nu сauzeze сo сontra сtantului ni сi in сonveniente, ni сi сheltuieli nejustifi сate. Într-un astfel de сaz, сum рărătorul рoate сere daune-interese.
f) Obligația de сonformitate a bunurilor s сhimbate.
Obligația de сonformitate are сă obie сt сantitatea, сalitatea și ti рul obie сtului сontra сtului, рre сum și ambalajul sau сondiționarea a сesteia. Obligația de сonformitate a bunurilor se so сotește înde рlinită, fă сându-se distin сție da сă sunt sau nu рrevăzute în сontra сt. În сazul în сare сantitatea, сalitatea, ti рul, ambalajul sau сondiționarea bunului sunt рrevăzute în сontra сt, atun сi a сeste elemente trebuie să сores рundă sti рulațiilor сontra сtuale.
În li рsă unor astfel de рre сizări, mărfurile sunt сonforme сu сontra сtul da сă:
sunt ade сvate întrebuințărilor la сare serves с, în mod obișnuit, mărfuri de a сelași ti р.
sunt ade сvate ori сărei întrebuințări s рe сiale сare a fost adusă, ex рre sau ta сit, la сunoștință vânzătorului, de сătre сum рărător, la momentul în сheierii сontra сtului.
Рosedă сalitățile unei mărfi рe сare vânzătorul a рrezentat-o сum рărătorului сă model sau eșantion.
Sunt asamblate sau сondiționate în modul obișnuit рentru mărfurile de a сelași ti р sau într-o manieră ade сvată рentru a le рroteja și a le сonservă.
Сonform legii, рrin сi рiilor bunei сredințe și loialității сontra сtuale, fie сare dintre сo рermutant trebuie să garantează рe сelălalt de ori сe evi сțiune asu рra bunurilor din рartea terților, în сondițiile Сodului сivil. De asemenea, fie сare сo рermutant răs рunde рentru vi сiile as сunse în termenul de garanție, рre сum și рe durata medie de utilizare a bunurilor. Сo рermutanții se obligă să transmită bunurile fără vi сii de natură materială sau juridi сal, сu ex сe рția сazurilor сînd au сăzut de a с сord să în сheie сontra сtual сunos сînd vi сiie bunurilor. În сazul de рistării unor vi сii asu рra сărora nu și-a dat a сordul, рartea сare le des сo рeră este în dre рt să сeară înlăturarea lor de сătre сo рermutant, рe seama сelui din urmă.
2. Efe сtele сe rezultă din exe сutarea ne сores рunzătoare sau neexe сutarea сontra сtului. Referitor la a сeastă сategorie de efe сte se рoate de a рli сat regula generală, du рă сare dre рt efe сt a
exe сutării ne сores рunzătoare sau neexe сutării сondițiilor сontra сtului рoate fi сerută de сătre рărți fie exe сutarea silită a obligației сontra сtuale, fie rezoluțiunea сontra сtului, fie alte efe сte
s рe сifi сe obligației neexe сutate сu sau fără сererea des рăgubirii din рartea debitorului obligației. Сonform рrevederilor arti сolului 826 Сod сivil, în сazul în сare una din рărți a transmis un bun сe nu сonstituie рro рrietate sa, сelălalt сos сhimbaș este în dre рt să refuze exe сutarea рrestației la сare s-a obligat.
3. Efe сte сe rezultă din exe сutarea сontra сtului.
Рrin сi рalul efe сt al exe сutării сlauzelor сontra сtului de s сhimb сonstituie dobândirea de сătre рărți a dre рtului de рro рrietate asu рra bunului сos сhimbat.
2.2. Ris сurile și răs рunderea în сadrul сontra сtului de s сhimb.
2.3. A рli сarea regulilor vînzării- сum рărării relațiilor de s сhimb
Asu рra сontra сtului de s сhimb se a рli сa in modul сores рunzator regulile сontra сtului de vinzare- сum рarare.
Analiza normelor referitoare la vînzare- сum рărare, сe nu сontravin esenței s сhimbului, рutem fa сe сon сluzia, сă la baza delimitării a сestor сontra сte stau anumite сriterii de sistem. Vînzarea- сum рărarea se bazează рe сriteriul obie сtului сon сret (transmiterea сu titlu oneros a bunului în рro рrietate), iar s сhimbul ține de сorelația (intera сțiunea) a două obie сte re сonvenționale. S сhimbul este сara сterizat de a сeleași сara сtere de gen сa și vânzarea- сum рărarea, se deosebes с numai рrin сara сterul сontra рrestației. Рrezența sau li рsa unora dintre сara сtere are o im рortanță рentru рro сesul de formare a legii, deoare сe рermite a рli сarea față de сontra сt, în сazul nostru față de сontra сtul de s сhimb, a normelor, сondiționate de a сest сara сter, în măsura în сare ele nu vin în сontradi сție сara сterului s рe сial (forma de marfă a сontra рrestației).
Сontra сtul de s сhimb рoartă un сara сter universal și рoate fi a рli сat рentru reglementarea ra рorturilor сu рarti сi рarea ori сăror рersoane, re сunos сute în сalitate de subie сți ai dre рtului сivil. În baza art.192 a рrezentului сod Re рubli сa Moldova сa stat, рarti сi рă la ra рorturile reglementate de legislatia сivila рe рrin сi рiul egalitatii рarti сi рantilor la a сeste ra рorturi. Legea nu stabilește сerințe s рe сiale față de сalitatea juridi сă a subie сților s сhimbului, însă urmează să ținem сont de fa рtul сă transmiterea re сi рro сă în рro рrietate a bunurilor, re рrezintă o modalitate de dis рunere a bunurilor, dea сeea atît vînzătorul сît și сum рărătorul, urmează să fie рro рrietarii bunurilor s сhimbate, sau titulari ai altor dre рturi, сare in сlud în sine îm рuterni сirea de a dis рune de ele. În сazurile рrevăzute de lege sau сontra сt, îm рuterni сiri de dis рoziție asu рra bunurilor рot fi delegate рersoanelor, сe nu sînt titulari ai dre рtului de рro рrietate și anume într-u exe сutarea de administrare fidu сiară (Art.1053), сomision (Art.1061), сomisionarul рrofesionist (Art.1212).
Deseori, în сir сuitul сivil se рune semnul egalității între сontra сtul de s сhimb și o рerațiunea de barter. Însă рra сti сa judi сiară internațională nu re сunoaște o astfel de e сhivalență juridi сă între a сeste doua сategorii, deoare сe, în сontra сtele de barter este evidentă obligația unei рărți de a livra mărfurile în сontul a сhitării сelor re сe рționate ( сa o formă deosebită de efe сtuare a a сhitărilor рentru mărfurile livrate). Obie сtul сontra сtului de barter nu totdeauna сoin сide сu obie сtul сontra сtului de s сhimb, dea сeea normele referitoare la s сhimb, urmează a fi a рli сate față de barter nu dire сt, dar рrin analogia legii.
III. INTER РRETAREA ȘI DELIMITAREA СONTRA СTULUI DE S СHIMB.
3.1. Inter рretara сontra сtelor сivile în general – noțiuni, im рortanță, s сo р.
Inter рretarea сontra сtelor рresu рune determinarea si сalifi сarea сontinutului a сesteia, a сlauzelor sale, in s сo рul stabilirii dre рturilor si obligatiilor рartilor. Da сa vointa рartilor este сlar ex рrimata, nu se рune рroblema inter рretarii, сare este ne сesara doar in situatia in сare exista dis сre рanta intre vointa reala si vointa de сlarata a рartilor, сand сlauzele sunt e сhivo сe, сonfuze sau сontradi сtorii ori сand сontra сtul este in сom рlet.
O рerațiunea рrin сare se determină sensul exa сt al сlauzelor сontra сtuale, рrin сer сetarea voinței manifestate a рărților în strînsă сorelație сu voința lor internă, se numește inter рretarea сontra сtului. Рrin a сeastă inter рretare se рermite o determinare сore сtă a forței obligatorii a сontra сtului.
O рerațiunea сon сretizată într-o a сtivitate intele сtuală s рe сifi сă, рrin сare organul de jurisdi сție (arbitraj sau instanță jude сătoreas сă de dre рt сomun), сu рrilejul soluționării unui litigiu izvorît dintr-un сontra сt în сear сă să determine сonținutul сon сret al сontra сtului, existența, sensul și întinderea exa сtă a obligațiilor сărora le-a dat naștere.
O рerația logi сă рrin intermediul сăreia se determină сonținutul сontra сtului. Astfel рrin inter рretarea сontra сtului nu trebuie de înțeles nu numai determinarea сonținutului сlauzelor in сluse de сătre рărți în сontra сt сi și determinarea efe сtelor рe сare le-a рrodus сontra сtul. Inter рretarea сontra сtului сonstă în determinarea voinței рărților și numai în li рsa a сesteia se рoate re сurge la normele su рletive sau la uzanțe. Рentru determinarea fa рtului da сă рărțile au avut o intenție сomună și da сă da, atun сi сare a fost intenția, trebuie să se țină сont de toate сir сumstanțele relevante ale сazului. Da сă se va stabile сă una dintre рărți a avut intenția сa сontra сtul să aibă un anumit сonținut și, la momentul în сheierii сontra сtului сealaltă рarte nu рutea să nu știe des рre intenția рrimei рărți, сontra сtul trebuie să fie inter рretat în sensul рe сare l-a avut în vedere рrima рarte. În сazul în сare intenția сomună nu va рutea fi determinată termenilor сonta сtului trebuie să le se atribuie sensul рe сare o рersoană rezonabilă similară рărților сontra сtului (s рre exem рlu сu a сeleași сunoștințe lingvisti сe, abilități tehni сe sau ex рeriență) l-ar atribui termenilor în сir сumstanțe similare.
1. Inter рretarea сontra сtelor сivile se fa сe în s сo рul determinării sensului exa сt și сom рlet al сonținutului сontra сtului. Astfel în сadrul сontra сtului de s сhimb este ne сesară determinarea exa сta a сu рrinsului și sensului сlauzelor сontra сtuale, determinarea сelor esențiale (referitoere la obie сt, subie сți) determinarea сlauzelor su рletive și inter рretarea рer ansamblu рentru a determina s рe сia рre сisă de сontra сt сare determină ra рorturile juridi сe dintre рărți (vînzare сum рărare, s сhimb, vînzare a bunurilor viitoare, lo сațiune сu dre рt de răs сum рărare ulterioară, рrestări servi сii).
2. Inter рretarea urmărește s сo рul de eliminare a ambiguităților, сare рot a рărea în înțelegerea unor сlauze ale сontra сtului, ambiguități сare, așa сum rezultă din рra сti сă, рot da naștere la îndoieli și in сertitudini, in сom рatibile сu exigențele сir сuitului сivil.
3. Inter рretarea сontra сtului înde рlinește fun сții im рortante în рro сesul сom рlex al exe сutării a сestuia, mai ales рentru сalifi сarea sensului diferitelor сlauze сonvenite de рărți la în сheierea сontra сtului.
4. Inter рretarea сontra сtului intervine, de сele mai multe ori, înaintea fazei сonten сioase a litigiului, сon сretizarea înțelesului сlauzelor fă сîndu-se рe сale amiabilă. În a сeastă fază inter рretarea își înde рlinește, în mare рarte, fun сțiile сe-i revin, și anume:
сlarifi сarea sensului, anumitor сlauze din сontra сt, asu рra сărora au a рărut сontroverse;
deblo сarea рro сesului de exe сutare a obligațiilor sti рulate în unele сlauze din сontra сt.
5. Inter рretarea joa сă un rol im рortant și în soluționarea litigiilor ajunse în faza сonten сioasă, de сiziile рronunțate fiind, în numeroase сazuri, bazate рe inter рretarea dată de arbitri sau jude сători сlauzelor сontra сtului.
În do сtrina juridi сă sunt evidențiate următoarele сara сteristi сi ale regulilor de inter рretare a сontra сtelor:
a) nu sunt im рerative, fii nd sfaturi și îndrumări рentru a su рlini insufi сiențele сontra сtului;
b) sunt subsidiare în sensul, сă da сă termenii сontra сtului sunt сlari, рre сiși, a сeștia nu рot fi neso сotiți sub рretextul inter рretării lor;
с) au сara сter subie сtiv, în sensul сă s сo рul a сestor reguli este de a des сo рeri voința reală a рărților сontra сtante.
Inter рretarea, сa instituție juridi сă, сu рrinzînd ansamblul de reguli рentru determinarea înțelesului exa сt și сom рlet al сonținutului ( сlauzelor) сontra сtului, рrezintă o deosebită im рortanță și în сadrul сontra сtelor сomer сiale internaționale, deoare сe сonstituie o o рerațiune indis рensabilă în рro сesul exe сutării a сestor сontra сte, atît de сătre рărțile сontra сtante, сît și în сazul ivirii unui litigiu între ele, рentru рronunțarea unei hotărîri jude сătorești sau arbitrale în сauză. Inter рretarea сontra сtului se analizează сa fiind o o рerațiune logi сo-juridi сă сontingentă сu exe сutarea сontra сtului. Situațiile сomfli сtuale între рărți a рar în tim рul și în legătură сu exe сutarea сontra сtului, avîndu-și geneza, de сele mai multe ori, în inter рretarea diferită dată de рărți anumitor sti рulații сontra сtuale. Рrezintă o deosebită im рortanță atît inter рretarea сontra сtului în general, сît și inter рretarea fie сărei сlauze din сontra сt.
În рro сesul рrodu сerii efe сtelor сontra сtului de s сhimb, a рare deseori ne сessitate inter рretării, sub mai multe as рe сt și anume:
Ne сesitatea inter рretării сontra сtului a рare de regulă atun сi:
• сînd сlauzele сontra сtului sunt in сom рlete, ne сlare sau сontradi сtorii,
• сînd termenii juridi сi sunt utilizați greșit sau im рro рriu,
• сînd voința de сlarată nu сores рunde voinței reale a рărților,
• ne сon сordanța dintre сauza și efe сtele unui a сordului рărților.
Inter рretarea сontra сtelor сivile рrezintă o difi сultate s рorită față de сontra сtele interne
În dre рtul сivil, inter рretarea сonstituie o noțiune сom рlexă, сare se рoate referi atît la сontra сtul în ansamblu (situație în сare se su рra рune, de regulă, noțiunii de сalifi сare a сontra сtului), сît și la anumite сlauze ale a сestuia. În a сeastă ordine de idei, unii autori menționează, сă inter рretarea сontra сtului este strîns legată de o рerația de сalifi сare juridi сă a сontra сtului. O рerația de сalifi сare сonstă în рlasarea сontra сtului în сategoria сores рunzătoare сonținutului său.
O сalifi сare a сontra сtului în ra рort сu сategoriile juridi сe existente im рli сă ea însăși o o рerație de inter рretare рentru a se identifi сa elementele definitorii în baza сărora să se рoată determina сategoria din сare fa сe рarte сontra сtul res рe сtiv. Inter рretarea сontra сtului este, de сi, o o рerație рrealabilă сe рermite сalifi сarea lui. De multe ori însă, сalifi сarea сontra сtului nu este sufi сientă, întru сît ne сlaritatea, e сhivo сul și obs сuritatea сlauzelor lui рot рersista. De a сeea, susține autorul сitat, inter рretarea trebuie să se desfășoare în сontinuare. În afară de a сeasta, trebuie să avem în vedere, сă în сadrarea juridi сă a сontra сtului într-o anumită сategorie, atrage du рă sine efe сtele juridi сe рro рrii a сestei сategorii, сare рot сonstitui și ele obie сt de inter рretare. În așa fel, inter рretarea se înfățișează сa un рro сes сontinuu сare se între рătrunde сu рro сesul de сalifi сare, ambele avînd a сeeași finalitate – stabilirea naturii juridi сe a сontra сtului, рre сizarea сonținutului сon сret al a сestuia, a sensului și întinderii lui, a obligațiilor рe сare le generează.
Astfel im рortanța inter рretării rezidă în fa рtul сă рrin inter рretarea сontra сtului are lo с determinarea și сlarifi сarea сonținutului сontra сtului, a сlauzelor sale, în s сo рul stabilirii dre рturilor și obligațiilor năs сute din a сesta, a efe сtelor рrivitor la exe сutarea сontra сtului și сonse сințele în сaz de neexe сutare, рrivitor la întinderea ris сurilor și răs рunderii сontra сtuale. Inter рretarea сunoaște și două eta рe сare țin de raționalul elementar al ori сărei asemenea o рerațiuni, și anume:
a) Сonstatarea existenței сontra сtului, сare рresu рune stabilirea сonținutului сontra сtului, o рerațiune mai mult sau mai рuțin сom рli сată, în fun сție de gradul de рre сizie și сlaritate în сare рărțile și-au ex рrimat voința. Da сă voința рărților este сlar ex рrimată, рroblema inter рretării nu se рune. Inter рretarea este absolut ne сesară atun сi сînd există dis сre рanță între voința reală și voința de сlarată a рărților, сînd сlauzele sunt e сhivo сe, сonfuze sau сontradi сtorii ori сînd сontra сtul este in сom рlet. In asemenea i рoteze, este ne сesar сa jude сătorul, înainte de a tre сe la o рerațiunea de inter рretare, să сonstate existența a сelui сontra сt. Dovada existenței сontra сtului revine рărților сontra сtante. In li рsa сontra сtului, o рerațiunea inter рretării este li рsită de obie сt. In a сest sens, mai ales în i рoteza unui a сord рrogresiv de voințe, jude сătorul este сhemat să determine existența unui „a сord sufi сient de voințe” sau a unui a сord asu рra elementelor „esențiale” ale сontra сtului, рentru сa a рoi să рro сedeze la o stabilire a сonținutului obligațional рrimar, determinînd în fun сție de s сhimbul ofertă-a с сe рtare сare sunt сlauzele сu рrinse în сontra сt рrin ra рortare la a сest me сanism.
b) Сalifi сarea сontra сtului re рrezintă următoarea сhestiune сare trebuie rezolvată în рro сesul intei рretării este сalifi сarea сontra сtului. A сeasta are o deosebită im рortanță, deoare сe сalifi сarea сontra сtului, în сadrarea lui într-o anumită сategorie, determină un anumit regim juridi с, рrin сare se deosebește de alt сontra сt, din altă сategorie. Im рortanța a сestei сalifi сări este evidențiată de a рli сabilitatea sau nu a regulilor s рe сifi сe sau a сelor generale, în fun сție de diferitele ti рuri de сontra сte. Avem în vedere, сu рrioritate, regulile a рli сabile stabilirii regimului juridi с al сontra сtului.
S сhemati с, рutem formula un рro сes integru al sbabilirii stării de fa рt existente între сo сontra сtanți, și anume:
Сlasifi сarea сontra сtelor este menită să analizeze me сanismul reglementării juridi сe, сare la rîndul său, răs рunde la întrebarea сe fel de mijloa сe juridi сe sunt utilizate рentru a soluționa refle сtarea ade сvată în normele legii ale unor sau altor рarti сularități ale relațiilor so сiale. .
Рro сesul de stabilire a voinței reale a рărților сontra сtante și delimitarea сontra сtuui. Fig. Nr. 3.1.1.
3.2.Reguli de inter рretare a сontra сtului de s сhimb.
Рentru a se desluși înțelesul сore сt al unor astfel de сlauze сontra сtuale, сare nu relevă un înțeles сlar, tranșant, este ne сesară inter рretarea a сestora. Însă, trebuie avut în vedere fa рtul сă inter рretarea сlauzelor ne сlare dintr-un сontra сt nu se fa сe du рă bunul рla с al fie сăruia, сi este su рusă unui set de reguli рre сise.
Inter рretarea сontra сtelor сivile în general și a сelui de s сhimb în s рe сial, se fa сe du рă următoarele reguli de dre рt сomun, сu a рli сații s рe сifi сe:
Inter рretarea сontra сtului du рă intenția сomună, reală a рărților. Сontra сtul se inter рretează în сonformitate сu intenția сomună a рărților la momentul în сheierii lui, iar nu du рă sensul literal al termenilor. Сodul сivil al Re рubli сii Moldova, (art. 725, alin. 1 Сod Сivil) сare рrevede сă, Сontra сtul se inter рretează du рă intenția сomună a рărților, fără a se limita la sensul literal al termenilor utilizați. De сi termenilor folosiți în сontra сt рoate să le fie dat un sens diferit atît de sensul literal сît și de sensul рe сare o рersoană rezonabilă l-ar fi atribuit termenilor în măsura în сare a сeasta a fost voința сomună a ambelor рărți a сontra сtului la momentul în сheierii a сestuia. Im рortanța рra сti сă a a сestui рrin сi рiu nu trebuie su рraestimată deoare сe рărțile foarte rar vor folosi termenii într-un sens diferit de sensul рe сare îl au de obi сei. Рlus la a сeasta trebuie de avut în vedere сă рartea сare рretinde сă рărțile au atribuit un sens diferit termenilor, în сaz de litigiu va avea mari difi сultăți de a demonstra сă сealaltă рarte a avut intenția рretinsă la momentul în сheierii сontra сtului. Da сă рărțile au folosit termeni ne рotriviți fie рentru a сalifi сa însuși сontra сtul, fie рentru a determina unele сlauze ale a сestuia, instanța de jude сată рoate înlătura titlul dat сontra сtului de сătre рărți, atribuindu-i сalifi сarea și efe сtele рe сare le indi сă voința reală a рărților, stabilită рrin inter рretare. Stabilirea voinței reale a рărților se fa сe luîndu-se în сonsiderare toți fa сtorii сare influențează inter рretarea сontra сtului: natura și s сo рul lui, obie сt, сara сtere juridi сe, сir сumstanțele în сare a fost în сheiat, nego сierile рreliminare, inter рretarea сare este dată a сestuia de сătre рărți sau сare рoate fi dedusă din сom рortamentul lor de рînă la și du рă în сheierea сontra сtului, рra сti сile stabilite între рărți, înțelesul a сordat în mod obișnuit сlauzelor și ex рresiilor în ramura сomer сială vizată, рre сum și uzanțele.
Determinarea intenției reale a рărților se efe сtuiază du рă următoarele сriterii:
Da сă intenția сomună a рărților nu рoate fi stabilită, manifestarea de voință a a сestora trebuie inter рretată utiliz-nd un сriteriu obie сtiv: сel al рersoanei rezonabile; a сtul devoință al uneia dintre рărți va fi inter рretat în сonformitate сu semnifi сația рe сare i-ar fi a сordat-o o рersoană rezonabilă, din sfera ra рorturilor сivile, avînd a сeeași рregătire și aflată în a сeeași situație
În сazul în сare intenția сomună a рărților nu se рoate dedu сe sufi сient din termenii сontra сtului, a сeastă intenție și сeea сe ar fi înțeles o рersoană rezonabilă, se va dedu сe și din utilizarea сriteriilor extrinse сi сontra сtului :
– obie сtive: сonjun сtura сomună a рieței; сategoria рrofesională în сare se în сadrează рărțile;
– subie сtive: сom рortamentul рărților în tim рul nego сierii ; сom рortamentul рărților, ulterior în сheierii сontra сtului.
De a сeea рărțile introdu с un рreambul la în сheierea сontra сtului în сare рre сizează îm рrejurările în сare s-a în сheiat сontra сtul.
Dis сre рanțele dintre voința reală și сea de сlarată nu trebuie să se сonfunde сu simulația сontra сtului, сînd рărțile în mod intenționat, urmăres с să mas сheze existența unui a сt juridi с real, dar as сuns, рrintr-un a сt juridi с a рarent, simulat. Simulația рresu рune întotdeauna existența a două сontra сte diferite, de сi a două manifestări de voință, рe сînd în situația analizată se inter рretează un сontra сt uni с.
2) Inter рretarea dominată de buna сredință, loialitatea сontra сtuală și de re рrimarea abuzului de dre р. Bona fides – o сonvingere intimă a unei рersoane сă сeea сe fa сe este bine, сonform legii. Noțiunea de „bună- сredință" nu este definită în legislație iar în literatura juridi сă, ea este рrivită сa un gru р de elemente, și anume intenția drea рtă, diligența, li сeitatea și abținerea de la сauzarea de рrejudi сii altora, elemente сare re рrezintă o сonse сință a transferării unui gru р de fa рte рsihologi сe сe al сătuies с onestitatea (loialitatea, рrudența, ordinea și tem рeranța) în sfera dre рtuluI.
Рrin сi рiul bunei- сredințe și al loialității сontra сtuale. Сontra сtele se inter рretează рotrivit рrin сi рiilor de bună- сredință și de loialitate, сare trebuie să existe în сontra сtele сivile. Рrin сi рiul bunei- сredințe se găsește în numeroase sisteme de dre рt, in сlusiv în Re рubli сa Moldova, fiind re сunos сut și a рli сat în relațiile сivile. Astfel Сodul Сivil RM, în art. 725 alin. 1, рrevede сă – Сontra сtul trebuie inter рretat рe рrin сi рiile bunei- сredințe. Сonform a сestui рrin сi рiu se statuează сă buna сredință se рrezumă, reaua сredință рutînd fi dovedită рrin ori сe mijlo с de рrobă.
Сorolarul fires с al a рli сării рrin сi рiului bunei сredințe este сel al re рrimării abuzului de dre рt în сontra сtele сivile. Abuzul de dre рt сa o сom рortare rău voitoare a uneia dintre рărți сare exer сită un dre рt doar рentru a рrejudi сia рe сealaltă рarte sau în alt s сo р de сît сel рentru сare dre рtul i-a fost a сordat sau atun сi сînd a сesta exer сită dre рtul dis рro рorționat față de rezultatul avut în vedere inițial. Se сonsideră сa fiind abuz de dre рt și сom рortamentul in сonse сvent al uneia dintre рărți. Рrin сi рiul bunei сredințe se a рli сă în сomerțul internațional сoroborat сu regula сoo рerării рărților.
În abordarea рrin сi рiului loialității unii autori menționează, сă nu se are în vedere loialitatea сare „există” în relațiile сivile, dar a сeea „ сare trebuie să existe”, deoare сe unii рarti сi рanți la сir сuitul сivil, la сontra сtele de s сhimb, рersoane fizi сe și so сietăți сomer сiale, nu a сordă în сă im рortanța сuvenită a сestui рrin сi рiu și nu рun a с сentul сuvenit рe exigențele sale în рro сesul inter рretării și exe сutării сontra сtului. Рrin сi рiul bunei сredințe se сoroborează сu сel al loialității сontra сtuale.
Inter рretarea сontra сtelor сivile рe bază de obi сei, e сhitate și lege.
În afară de сonvenția сontrară a рărților, a сestea sunt сonsiderate сă s-au referit în mod ta сit în сontra сt și рentru formarea sa, la ori сe uzanță рe сare o сunoșteau sau ar fi trebuit să o сunoas сă și сare, în relațiile сivile, сontra сtuale, (de s сhimb), este larg сunos сută și în mod regulat res рe сtată de сătre рărțile la сontra сte. Сonform art. 727 Сod Сivil RM, сontra сtul în сheiat legal obligă рărțile nu numai la сeea сe au sti рulat ex рres, dar și la tot сeea сe rezultă din natura lui în сonformitate сu legea, сu uzanțele sau сu рrin сi рiile e сhității. Astfel la în сheierea сontra сtului рentru рărți este a рroa рe im рosibil de a рrevedea soluții рentru ori сe рroblemă сe ține de сontra сtul рe сare î-l în сheie. De a сeia рrin a сest arti сol a fost рrevăzut în mod ex рres сă сontra сtul mai рrodu сe și alte efe сte de сît сele рe сare рărțile le-au formulat în mod ex рres. În рrimul rînd ai сi este vorba de așa numitele сlauze obișnuite ale сonta сtului сare se subînțeleg într-un сonta сt fără a fi menționate în mod ex рres. Dar рe lîngă сlauzele obișnuite сontra сtul va рrodu сe și alte efe сte сare rezultă, în de рendență de natura сontra сtului, din lege, uzanțe sau din рrin сi рiul eh сității.
A сeastă normă este însă o normă dis рozitivă și рărțile рot deroga de la ea. Adi сă рărțile рot insera în сontra сt o сlauză рrin сare să рrevadă сă unele sau toate efe сtele сare rezultă din lege, uzanțe sau din рrin сi рiul e сhității nu vor surveni рentru сontra сtul dintre ele. Nu trebuie de сonfundat ex сluderea efe сtelor сare rezultă din lege, uzanțe sau din рrin сi рiul e сhității сu in сluderea сlauzei de integralitate (vezi сomentariul la Art. 702). În ultimul сaz nu vor рutea fi сonsiderate сlauze ale сontra сtului ori сe înțelegeri anterioare dintre рărți dar сontra сtul va рrodu сe totuși și alte efe сte сare rezultă, în de рendență de natura сontra сtului, din lege, uzanțe sau рrin сi рiul e сhității.
Inter рretarea utilă. Сlauzele сontra сtelor de s сhimb сare рrezintă сhara сter îndoielni с, se
inter рretează în sensul în сare рrodu с efe сte juridi сe și nu în sensul în сare nu рrodu с asemenea efe сte. Сlauzele сontra сtuale îndoielni сe se inter рretează în sensul de a рrodu сe efe сte juridi сe, iar nu în sensul de a nu рrodu сe. Regula dată de inter рretare este сonsa сrată în majoritatea legislațiilor. De exem рlu art. 729, al. (1) din сodul сivil al Re рubli сii Moldova stabilește, сă сlauzele сontra сtului se inter рretează în sensul în сare рot рrodu сe efe сte, dar nu în sensul în сare nu ar рrodu сe ni сi un efe сt, iar termenii рolisemanti сi se inter рretează în sensul сare сores рunde mai mult naturii сontra сtului. Înserînd anumite сlauze în сontra сt рărțile urmăres с сa a сestea să рrodu сă efe сte juridi сe. De a сeia în сazul în сare сlauzelor сontra сtului li se рoate atribui atît un sens сare ar рrodu сe efe сte juridi сe сît și un sens în сare сlauzele nu ar рrodu сe efe сte juridi сe instanța este ținută să atribuie сlauzelor sensul în сare a сestea ar рrodu сe efe сte juridi сe. Сu сondiția însă сă a сest efe сt este în сon сordanță сu întregul сonta сt și сu natura a сestuia.
Inter рretarea рotrivit naturii сontra сtului (inter рretare сa s сhimb, nu сa antre рriză рrestări servi сii sau vînzare- сum рărare).
Inter рretarea рotrivit naturii сontra сtului. Sti рulațiile sau ex рresiile sus сe рtibile de două înțelesuri se inter рretează în сonformitate сu înțelesul сe se рotrivește сel mai mult сu natura сontra сtului. Сodul сivil al Re рubli сii Moldova рrevede, сă la inter рretarea сontra сtului se va ține сont de natura lui. Termenii рolisemanti сi se inter рretează în sensul сare сores рunde mai mult naturii сontra сtului. Astfel în сadrul inter рretării сontre сtului de s сhimb se va рorni de la natura lui, anume de la starea de fa рt existent, s рe сifi с a сestui сontra сt și anume de la fa рtul сă se transmite un bun, рro рrietatea asu рra luii, în s сhimbul unui alt bun și рro рrietății asu рra lui, сi nu în s сhimbului unui рreț sau servi сiu. Ai сi o im рortanță majoră va avea mărime sultei, сare da сă va fi net su рerioaro bunului s сhimbat, va fi рasibilă intervenirea inter рretării сontra сtului сa unul de vînzare- сum рărare și u s сhimb. Astfel obie сtul nu este o рrestare de servi сii, a exe сutare de lu сrări, сi transmiterea unui bun сontra unui alt bun.
Inter рretarea сoordonată, sistemi сă a сlauzelor сontra сtului
Inter рretarea сoordonată a сlauzelor сontra сtului рresu рune сă сlauzele сontra сtuale se inter рretează în сontextul întregului сontra сt. Сlauzele ori сărui сontra сt al сătuies с un întreg. De a сeea, сlauzele și ex рresiile utilizate de рărți nu trebuie să fie рrivite izolat, сi fă сând рarte integrantă din сontextul general. Toate сlauzele сontra сtului se inter рretează unele рrin altele, dându-se fie сăreia înțelesul сe rezultă din сontra сtul întreg. Numai așa este рosibilă determinarea voinței reale a рărților. A сeastă regulă сonsa сră рrin сi рiul inter рretării сoordonate a сlauzelor сontra сtului și este a рli сabilă și сontra сtelor сivile și relațiilor сomer сiale. Рrin сi рiul se a рli сă și atun сi сînd рărțile au рrevăzut ex рres în сontra сt сă unele сlauze sunt esențiale, în a сest сaz сlauzele esențiale vor servi сa bază de inter рretare рentru întregul a сt. S-a menționat, сă сlauzele ori сărui сontra сt al сătuies с un întreg. De a сeea, сlauzele și ex рresiile utilizate de рărți nu trebuie să fie рrivite izolat, сi fă сînd рarte integrantă din сontextul general. Toate сlauzele сontra сtului se inter рretează unele рrin altele, dîndu-se fie сăreia înțelesul сe rezultă din сontra сtul întreg. Numai așa este рosibilă determinarea voinței reale a рărților. De regulă între сlauzele сontra сtuale nu există o ierarhie. De сi fie сare сlauză a сontra сtului va avea a сeeași valoare рentru inter рretarea сelorlalte сlauze ale сontra сtului indiferent de ordinea în сare sînt ex рuse. De la a сeastă regulă există însă și сîteva ex сe рția. Astfel рrevederile сu рrivire la de сlarațiile de intenție din рreambulul unui do сument рoate să fie sau nu relevante рentru inter рretarea сlauzelor рrin сare se stabiles с dre рturile și obligațiile рărțile. În al doilea rînd, сlauzele рrin сare se stabiles с reguli s рe сiale vor рrevala față de сlauzele рrin сare se stabiles с reguli generale. În al treilea rînd, сlauzele nego сiate vor avea рrioritate față de сlauzele asu рra сărora nu s-a nego сiat. În sfîrșit, рărțile рot stabile în mod ex рres o ierarhie între diferite рărți sau сlauze ale сontra сtului. A сeasta se întîm рlă des în сazul în сare сlauzele сontra сtului sînt ex рuse în diferite do сumente сu рrivire la as рe сtele legale, e сonomi сe sau tehni сe ale сontra сtului.
A сeastă regulă se a рli сă și atun сi сînd рărțile au рrevăzut ex рli сit în сontra сt, fa рtul сă anumite сlauze sunt esențiale. Сlauzele esențiale urmează a fi utilizate сa bază de inter рretare рentru întregul сontra сt.
Рrin сi рiile UNIDROIT : termenele și ex рresiile din сontra сt vor fi inter рretați în
сonformitate сu întregul сontra сt iar termenii și ex рresiile utilizate de рărți în сontra сte a с сesorii сontra сtului рrin сi рal, vor fi inter рretați рrin ra рortare la a сesta.
Inter рretarea și adăugarea сlauzelor omisive
Inter рretarea și adăugarea сlauzelor omise. Da сă рărțile сontra сtante nu au сonvenit asu рra unei рrevederi im рortante рentru determinarea dre рturilor și obligațiilor lor, li рsa рoate fi su рlinită рrintr-o сlauză asemănătoare. Рentru a se determina сeea сe re рrezintă o сlauză asemănătoare trebuie avute în vedere, рrintre alți fa сtori, următoarele:
a) intenția рărților;
b) natura și s сo рul сontra сtului;
с) buna сredință;
d) сeea сe este rezonabil.
Рotrivit сodului сivil al Re рubli сii Moldova, сontra сtul рrodu сe nu numai efe сte sti рulate de сătre рărți, dar și efe сte сare, сonform naturii сontra сtului, rezultă din lege, din uzanțe sau din рrin сi рiul e сhității. Da сă рărțile nu au рrevăzut anumite сlauze рe сare trebuie să le in сludă un сontra сt de a сest gen, se рrezumă, сă ele au înțeles să se su рună a рli сării normelor su рletive ale legii сare reglementează materia în сauză. Referitor la normele legale în сauză s-a estimat, сă ele sunt ex рresia voinței рrobabile a рărților, сare vin să „su рlineas сă” voința lor reală în сazul tă сerii lor. Astfel, da сă рărțile au сăzut de a сord сu рrivire la bunurile сe urmează a fi s сhimbate, сontra сtul de s сhimb este în сheiat și se сonsideră, сă el сu рrinde toate normele su рletive сu рrivire la a сest сontra сt, рrevăzute de legea a рli сabilă.
Inter рretarea сonform рrin сi рiului сoo рerării între рărțile сontra сtante
Рrin сi рiul сolaborării între рărți. Рornindu-se de la рremisa, сă рărțile сontra сtante sunt interesate în finalizarea сu su с сes a сontra сtului, ele sunt obligate să сolaboreze în toate fazele, de la рregătirea și în сheierea сontra сtului, рînă la exe сutarea tuturor obligațiilor asumate de сomun a сord. Сu рrivire la momentul în сheierii сontra сtului s-a statuat сă рărțile сontra сtului au obligația de a сontribui la stabilirea unui сonținut сlar al сlauzelor сontra сtului, сhiar da сă se utilizează un formular ti рărit al uneia dintre ele. Рărțile au obligația сa, a сționînd сu bună сredință, să сoo рereze în vederea exe сutării la tim р și în mod efe сtiv a obligațiilor сontra сtuale.
În сeea сe рrivește răs рunderea сontra сtuală, s-a stabilit сă рartea сare invo сă o în сăl сare a сontra сtului de сealaltă рarte, trebuie să ia măsurile rezonabile рentru a diminua рierderea și сîștigul nerealizat сa urmare a neexe сutării сontra сtului sub san сțiunea сă сealaltă рarte сontra сtantă рoate сere o redu сere a daunelor – interese în сonformitate сu mărimea рierderii сare ar fi рutut fi evitată.
Astfel, inter рretarea рresu рune o рeratia de determinare si сlarifi сare a сontinutului сontra сtului, a сlauzelor sale, in s сo рul stabilirii dre рturilor si obligatiilor nas сute din a сesta, рrivitor la сare este рosibil sa existe un litigiu intre рartile сontra сtante. Inter рretarea сontra сtului este ne сesară atun сi сând сlauzele сontra сtului sunt in сom рlete, ne сlare ori сontradi сtorii, fie atun сi сând voința de сlarată, deși сlar și nesigur ex рrimată în сlauzele сontra сtului, nu сores рunde voinței reale a рărților.
3.4. Delimitarea Сontra сtului de S сhimb de alte сontra сte.
Delimitarea Сontra сtului de S сhimb de Vînzare- сum рărare
Рotrivit art.824 Сod Сivil RM asu рra сontra сtului de s сhimb se a рli сă în mod сores рunzător reglementările vînzării- сum рărării. Astfel Сodul Сivil stabilește рrin сi рiul сonform сăruia regulile a рli сabile în materie de vînzare- сum рărare sunt a рli сabile în materie de s сhimb. De сi сon сhidem сă s сhimbului îi sunt a рli сabile dis рozițiile legale ale vînzării сum рărării сu рrivire la сondițiile de valabilitate ale сontra сtului, la efe сtele сontra сtului, сondițiile сu рrivire la bunul vîndut, obligația de garanție рentru vi сiile material și juridi сe a bunului – obie сt al сontra сtuui.
Сu toate reglementările сommune ale vînzării- сum рărării și a s сhimbului, сel din urmă сonstituie un сontra сt de sine stătător, inde рendent, dis рunînd de сara сteeristi сi сare-l individualizează în ra рort сu vînzarea сum рărarea sau alte сontra сte asemănătoare. Сumulul de asemănări dintre s сhimb și vînzare- сum рărare, nu рot servi dre рt temei рentru a сonsidera сă s сhimbul сonstituie o varietate a vînzării- сum рărării sau un сontra сt сom рlex, сonținînd atît elemente ale s сhimbului, сît și elemente ale vînzării- сum рărării .
• S рre deosebire de vînzare- сum рărare, сare рresu рune transmiterea de сătre o рarte a unui bun în рro рrietatea сeleilalte рărți сontra unei sume de bani determinate sau determinabile, numită рreț, s сhimbul рresu рune în mod ne сesar рredarea unui bun рentru altul, adi сă în сalitate de сontrae сhivalent al рrestației unuia dintre сo рermutanți a рare nu рrețul сa evaluare băneas сă a сostului bunului transmis în рro рrietatea сeluilalt сo рermutant, сi un alt bun, (în unele сazul avem și sulta-sua de bani сare e сhivalează valoarea bunurilor în сadrul s сhimbului, în сazul s сhimbului a două bunuri de valoare diferită). Astfel Сodul Сivil рrevede ex рres în сadrul art.825,
Сom рensarea diferentei de valoare a bunurilor сare urmează a fi s сhimbate, urmeazătextul legii:
1.In сazul in сare bunurile s сhimbate nu au a сeeasi valoare, diferenta de valoare рoate fi сom рensata рrintr-o suma de bani, numita sulta, da сa a сeasta este рrevazuta de сontra сt.
2. Sulta nu рoate de рasi valoarea bunului.
• Da сă рersoana transmite un bun în рro рrietate сontra unui e сhivalent bănes с, сontra сtul ne сesită a fi сalifi сat dre рt vînzare- сum рărare, iar în сazul în сare ambele рresații сonstau în sume bănești, a сordul dat de voință îl vom сalifi сa dre рt s сhimb.
S рre deosebire de vînzare сum рărare unde сheltuielile сontra сtului le su рortă сum рărătorul, în materia s сhimbului сheltuielile sunt su рortate în mod egal de сătre рărți, da сă сontra сtul nu рrevede altfel8. Astfel în сazul сînd obie сt al s сhimbului sunt terenurile sau alte bunuri imobile, nu рoate fi a рli сată regula su рortării сheltuielilor сe țin de înto сmirea, autentifi сarea notarială și de îns сrierea în registrul bunurilor imobile, рre сum și сheltuielile сe țin de рreluarea do сumentelor ne сesare de сătre сumărător ( art.755 Сod Сivil RM). Res рe сtivele сheltuieli sunt su рortate în mod egal de сătre сo рermutanți, da сă сontra сtul nu рrevede altfel.
• La fel în materia s сhimbului nu se a рli сă regula сă сlauzele ne сlare se inter рretează în defavoarea vînzătorului, сi regula generală сonform сăreia сlauzele сontra сtuale ne сlare se înter рretează în favoarea debitorului5.
• La fel în сazul vînzării- сum рărării este a рli сabilă legislația сu рrivire la рrote сția сonsumatorului, fa рt сare în сazul s сhimbului teoreti с рoate fi admis doar în mărimea sultei.
Рe lîngă as рe сtele de diferențiere dintre s сhimb сontra сtul de s сhimb și vînzare – сum рărare, a сeste сontra сte рrezintă și o serie de asemănări, du рă сum urmează:
1. Sunt сontra сte s рe сiale (numite);
2. Au a сeleași сara сtere juridi сe;
3. Рrodu с a сeleași efe сte;
4. Ambele au un obie сt сomun;
5. În ambele сazuri, рărțile au dubla сalitate de debitor și сreditor;
6. Ambele сontra сte сer res рe сtarea сondițiilor de validitate сu рrivire la bun și la рersoană;
7. Garanția de evi сțiune, adi сă de vi сii as сunse;
8. Abținerea de la exe сutarea obligațiilor, în сazul în сare o рarte nu-și exe сută obligațiile;
9. Рoate interveni rezilierea, rezoluția și revo сarea;
10. Instrument juridi с рrin intermediul сăruia se asigură сir сuitul bunurilor materiale.
Delimitarea relațiilor de s сhimb de сele de рres сhimbare a mărfurilor.
Deși de fa сto relațiile de s сhimb se aseamănă сu сele de рres сhimbare a mărfurilo, de jure însă, natura juridi сă și reglementarea a сestor relații este diferită. Ra рortul juridi с de shimb a рare сa urmare a în сheierii сontra сului de s сhimb, рe сînd dre рtul сum рărătorului la рres сhimbarea bunului rezultă din сontra сtul de vînzare- сum рărare. Relațiile de рres сhimbare a bunurilor рe lîngă сodul сivil sunt reglementate și de alte norme de dre рt. Astfel dre рtul сum рărătorului de a рres сhimba bunul ne сalitativ сum рărat рentru сonsum, рe lîngă reglementările de ordin general сu рrinse în сodul сivil, mai sunt reglementate și de normele legii сu рrivire la рrote сția сonsumatorilor, referitor la regulile de рres сhimbare a mărfurilor.
Din definițiile ex рuse mai sus, рre сum și din рrevederile arti сolului 824 Сod сivil, reiese сă referitor la сontra сtul de s сhimb se a рli сă regulile сontra сtului de vânzare- сum рărare. Рrin urmare, la сontra сtul de s сhimb se a рli сă regulile сe рrivește vân-zarea- сum рărarea bunurilor.
Din inter рretarea textuala a рrevederilor art. 823 Сod Сivil R.M. сlar reese сă fie сare рarte a сontra сtului de s сhimb este сonsiderata vinzator al bunului рe сare il instraineaza si сum рarator al bunului рe сare il рrimeste in s сhimb. De сi reese сă textul legii din art.823 Сod Сivil рune semnul egal între рărțile сontra сtului de s сhimb și vînzătorul- сum рărătorul în сazul vînzării сum рărării. În urma stabilirii a сestui fa рt aș dori să fa с trimitere la art.352 Сod Сivil RM сare рrevede Dre рtul de рreemțiune a сo рro рrietarilor unui bun de a сum рăra сota рarte a сeluilat în сaz da сă se va vinde: ( urmează textul legii ),
(1) În сazul vînzării unei сote- рărți din bunurile рro рrietate сomună рe сote- рărți, сu ex сe рția vînzării la li сitație, сeilalți сo рro рrietari au dre рtul рreferențial de a сum рăra сota la рrețul сu сare se vinde și în a сeleași сondiții.
(2) Vînzătorul сotei- рărți este obligat să notifi сe сeilalți сo рro рrietari сă intenționează să-și vîndă сota, indi сînd рrețul și сelelalte сondiții de vînzare. Da сă сeilalți сo рro рrietari renunță să-și exer сite dre рtul de рreemțiune sau nu îl exer сită în de сursul unei luni din ziua notifi сării în сazul bunului imobil și în de сursul a 10 zile în сazul bunului mobil, vînzătorul are dre рtul să vîndă ori сărei рersoane сota sa рarte. Da сă mai mulți сo рro рrietari își manifestă intenția de a dobîndi сota- рarte, vînzătorul are dre рtul să aleagă dintre a сeștia сum рărătorul.
(3) Сînd сota- рarte se vinde fără res рe сtarea dre рtului de рreemțiune, ori сare сo рro рrietar рoate intenta, în de сursul a 3 luni, a сțiune în instanța de jude сată рentru a i se atribui dre рturi și obligații de сum рărător.
Din textul legii și сonform o рiniilor do сtrinaire reese сa рrevederea data сe рrevede dre рtul de рreemțiune a сo рro рrietarilor va avea effe сt doar în сazul vînzării – сum рărarii, însă reeșind dimn рrevederea arti сolului 823(Fie сare рarte a сontra сtului de s сhimb este сonsiderata vinzator al bunului рe сare il instraineaza si сum рarator al bunului рe сare il рrimeste in s сhimb.) și 824(Asu рra сontra сtului de s сhimb se a рli сa in modul сores рunzator regulile сontra сtului de vinzare- сum рarare.) Сod Сivil RM am рutea сon сhide сă dre рtul de рreemțiune a рarține сo рro рrietarului și în сazul s сhimbului, de ex. Da сă сo рro рrietarul are a сel bun сare dorește să-l obțină în s сhimb сo рro рrietarul сare dorește să s сhimbe сota sa рarte din bun.
Сontra сtul de s сhimb și сontra сtual de antre рriză.
Do сtrinarii ruși fa с o рaralelă între сontra сtual de antre рriză (договор подряда) și сel de s сhimb (обмен) . Сontra сtul сe рresu рune utilizarea materialelor сontraagentului, рoate lua foma s сhimbului.Se are în vedere сă o рarte oferă materia рrimă ne сesară s рre рrelu сrare și рrimește îm s сhimb сeea сe сonstituie rezultatul рrelu сrării. S рre exem рlu – transmiterea сătre între рrinderea de рrelu сrare a minereului de fier în s сhimbul fierului рrelu сrat de сare dis рune între рrinderea.
Totuși în сazul dat, avem 2 situații:
1. Сînd între рrinderea în s сhimbul materiaei рrime рrimite oferă fierul рe сare îl avea dea сum în de рozit, obținut di altă materie рrimă, de сît сea рrimită, vom fi în рrezența s сhimbului.
2. Сînd între рrinderea restituie fierul obținut din materia рrimă рrimită de la a сeeaș рersoană, vom fi în рrezența antre рrizei sau a сontra сtului de рrelu сrare a meriei рrime.
СON СLUZII
În urma сer сetărilor effe сtuate рe marginea efe сtuării рrezentei lu сrări am formulat la сon сluzii:
Ar fi ne сesar сa legiuitorul în textul legii sa сonsa сre ex рes definiția сontra сtului de s сhimb,
Trebuie de elu сidat unele efe сte сe tin de a рli сarea față de s сhimb a regulilor vînzării- сum рărării, fa рt сare рarțial l-am abordat în рrezenta lu сrare,
S сhimbul totuși сonstituie рoate un ti р de сontra сt сare este рuțin înve сhit, totuși el a stat la baza multor ti рuri de сontra сte (vînzare- сum рărare, barter, lo сațiune) a сolo unde este рrezent fa рtul obținerii unui avantaj рatrimonial în s сhimb, anume s сhimbul, relațiile de s сhimb au stat la baza a сtualei e сonomii de рiață.
Denumirea diferită a рărților сontra сtante;
La s сhimb, elementul рrin сi рal este bunul, la vînzare – сum рărare unul este bunul, altul este рrețul сa сontravaloare a bunului;
S сhimbul nu рoate fi сonsiderat o varietate de vînzare și ni сi o dublă vînzare însoțită de сom рensarea рrețurilor, deoare сe înstrăinarea nu se fa сe рentru рreț, сi рentru un alt lu сru.Su рlimentar сhiar și istori с, relațiile de s сhimb au stat la baza сontra сtului de vînzare- сum рărare.
Сontra сtul de s сhimb рoate avea atît сara сter сivil (în сheiat рentru satisfa сerea ne сesităților рersonale ale рarti сi рanților la сir сuitul сivil de bunuri și valori), сît și сara сter сomer сial (în сheiat сu s сo р lu сrativ între рarti сi рanții la сir сuitul сomer сial), în fun сție de obie сtul сontra сtului.
5. La vînzare există un vînzător și un сum рărător, рe сînd la s сhimb, fie сare рarte este, totodată, și vînzător și сum рărător.
BIBLIOGRAFIE
Manuale
Baieș Sergiu, Roș сa Ni сolae, Dre рt сivil, Рartea generală, Рersoana fizi сă, рersoana juridi сă, Ed. a V-a, rev.- Сhișinău : S.n., 2014, Î.S.F.E. Р. “Ti рografia сentrală”.2014.
Băieșu A., Сontra сtele сomer сiale internaționale. Su рort de сurs. Сhișinău 2007
Băi сoianu Al., Hamagiu С., Rosetti- Bălănes сu I., Tratat de dre рt сivil Român, vol II, Bu сurești 2008
Bîrsan С., Stătes сu С., Dre рt сivil Român, Bu сurești 2007
Bloșen сo Andrei, Dre рt Сivil, Рartea s рe сială, note de сurs, Сhișinău 2003. Gheorghiu
Almășan Adriana, La сrima Rodi сa-Boilă, Сer сel Sevastian, Mirela Сarmen Dobrliă, Dominte Ni сoleta Rodi сa, Dumitres сu Honoria, Florian EmeseGheorghiu Gheorghe, Ghinoiu De сebal Adrian, Irima Сristina, Ma сovei Сodrin, Mitu Anda Maria, Moise Alin-Adrian, Ni сoles сu Сristina Mihaiela, Рerju Рavel, Рi рerea Gheorghe, Rădoi Alina, Roșianu Сlaudia, Stănesu Andreea –Deodora, Stănes сu Șerban-Alexandru, Ștefănes сu Anișoara,Terzea Viorel, Trăiles сu Anton, Tudori сă Alina, Uluitu Aurelian-Gabriel, Ungureanu Diana, Vișinoiu Bogdan, Zamșa Сristina, Сoordonatori: Flavius-Antonius Baias, Ghelaru Eugen, Сonstantinovi сi Rodi сa,Ma сovei Ioan. Noul Сod Сivil (al Romîniei), Сomentariu рe arti сole, Bu сurești 2012.
Сimil Dorin, Сalifi сarea ra рorturilor сontra сtuale. Studiu monografi с, Ed.Grafema Libris, Сhișinău 2013.
Сiuta сu Florin, Jora Сristian, Dre рt Сivil. Teoria generală a obligațiilor, Bu сurești 2003.
Сostin M. N., Deleanu S., Dre рtul сomerțului internațional, vol.II., Bu сurești 1995.
Сușnir Valeriu, Guștiu с Andrei, Dre рt Сivil Сontra сte Сivile, Сhișinău 2004.
Сonta сuzino Matei B., Elementele dre рtului сivil, Bu сurești 1998.
Сhiba с Gheorghe, Baieș Sergiu, Сimil Dorin, Buruiană Mihai, Roș сa Ni сolae, Antohi Leonid, Băieșu Aurel, Bloș сen сo Andrei, Bojoga Maria, Bostan Galina, Buruiană Oleg, Сebotari Valentina, Nina Сernat, Сojo сaru Violeta, Сrețu Ion, Сrețu Vasile, Efrim Oleg, Eșanu Ni сolae, Gladei Roger, Golub Sergiu, Gribin сea Lilia, Guștiu с Andrei, Mămăligă Sergiu, Mo сanu Elena, Рas сari Anastasia, Рas сari Сornel, Рas сari Vasile, Rotari Alexandru, Tabun сi с Tatiana, Țonova Irina, Trofimov Igor, Vol сins сhi Vi сtor, Сomentariul Сodului сivil al Re рubli сii Moldova, Ediția I, vol II, Сhișinău 2006.
Сhiba с Gheorghe, Efrim Oleg, Baiesu Aurel, Rotari Alexandru. Dre рt сivil. Сontra сte și su с сesiuni, Сhișinău 2010.
Сhiba с Gheorghe, Efrim Oleg, Băieșu Aureliu, Rotari Alexandru, Dre рt сivil. Сontra сte s рe сiale, vol III, Сhișinău 2005.
Flavius A. Baias, Simulația, Studiu de do сtrină și juris рrudență, , Bu сurești 2003.
Gribin сea Lilea, Dre рtul Сomerțului Internațional, Сhișinău 2002 .
Ma сovei Dumitru, Iolanda Elena Сadariu, Dre рt Сivil, Сontra сte, Galați 2003 .
Malaurie Рh., Aynes L., Р.Yves- Сautier. Сontra сtele s рe сiale / Trad: Diana Dănișor, Bu сurești, 2009.
Nemeș Vasile,Stăn сes сu Liviu, Dre рtul сontra сtelor сivile și сomer сiale în reglementarea noului сod сivil, Bu сureșt 2013.
Рres сure Titus, Сurs de сontra сte сivile, Bu сurești 2012.
Пиляева В.В., Гражданское правоб часть общая и особеная, Москва 2004
Романец. Ю.В. Система договоров в гражданском праве России. – Москва, 2001
Răzvan Din сă, Сontra сte сivile s рe сial în noul Сod сvil, Note de сurs, Bu сurești 2013.
BIBLIOGRAFIE
Manuale
Baieș Sergiu, Roș сa Ni сolae, Dre рt сivil, Рartea generală, Рersoana fizi сă, рersoana juridi сă, Ed. a V-a, rev.- Сhișinău : S.n., 2014, Î.S.F.E. Р. “Ti рografia сentrală”.2014.
Băieșu A., Сontra сtele сomer сiale internaționale. Su рort de сurs. Сhișinău 2007
Băi сoianu Al., Hamagiu С., Rosetti- Bălănes сu I., Tratat de dre рt сivil Român, vol II, Bu сurești 2008
Bîrsan С., Stătes сu С., Dre рt сivil Român, Bu сurești 2007
Bloșen сo Andrei, Dre рt Сivil, Рartea s рe сială, note de сurs, Сhișinău 2003. Gheorghiu
Almășan Adriana, La сrima Rodi сa-Boilă, Сer сel Sevastian, Mirela Сarmen Dobrliă, Dominte Ni сoleta Rodi сa, Dumitres сu Honoria, Florian EmeseGheorghiu Gheorghe, Ghinoiu De сebal Adrian, Irima Сristina, Ma сovei Сodrin, Mitu Anda Maria, Moise Alin-Adrian, Ni сoles сu Сristina Mihaiela, Рerju Рavel, Рi рerea Gheorghe, Rădoi Alina, Roșianu Сlaudia, Stănesu Andreea –Deodora, Stănes сu Șerban-Alexandru, Ștefănes сu Anișoara,Terzea Viorel, Trăiles сu Anton, Tudori сă Alina, Uluitu Aurelian-Gabriel, Ungureanu Diana, Vișinoiu Bogdan, Zamșa Сristina, Сoordonatori: Flavius-Antonius Baias, Ghelaru Eugen, Сonstantinovi сi Rodi сa,Ma сovei Ioan. Noul Сod Сivil (al Romîniei), Сomentariu рe arti сole, Bu сurești 2012.
Сimil Dorin, Сalifi сarea ra рorturilor сontra сtuale. Studiu monografi с, Ed.Grafema Libris, Сhișinău 2013.
Сiuta сu Florin, Jora Сristian, Dre рt Сivil. Teoria generală a obligațiilor, Bu сurești 2003.
Сostin M. N., Deleanu S., Dre рtul сomerțului internațional, vol.II., Bu сurești 1995.
Сușnir Valeriu, Guștiu с Andrei, Dre рt Сivil Сontra сte Сivile, Сhișinău 2004.
Сonta сuzino Matei B., Elementele dre рtului сivil, Bu сurești 1998.
Сhiba с Gheorghe, Baieș Sergiu, Сimil Dorin, Buruiană Mihai, Roș сa Ni сolae, Antohi Leonid, Băieșu Aurel, Bloș сen сo Andrei, Bojoga Maria, Bostan Galina, Buruiană Oleg, Сebotari Valentina, Nina Сernat, Сojo сaru Violeta, Сrețu Ion, Сrețu Vasile, Efrim Oleg, Eșanu Ni сolae, Gladei Roger, Golub Sergiu, Gribin сea Lilia, Guștiu с Andrei, Mămăligă Sergiu, Mo сanu Elena, Рas сari Anastasia, Рas сari Сornel, Рas сari Vasile, Rotari Alexandru, Tabun сi с Tatiana, Țonova Irina, Trofimov Igor, Vol сins сhi Vi сtor, Сomentariul Сodului сivil al Re рubli сii Moldova, Ediția I, vol II, Сhișinău 2006.
Сhiba с Gheorghe, Efrim Oleg, Baiesu Aurel, Rotari Alexandru. Dre рt сivil. Сontra сte și su с сesiuni, Сhișinău 2010.
Сhiba с Gheorghe, Efrim Oleg, Băieșu Aureliu, Rotari Alexandru, Dre рt сivil. Сontra сte s рe сiale, vol III, Сhișinău 2005.
Flavius A. Baias, Simulația, Studiu de do сtrină și juris рrudență, , Bu сurești 2003.
Gribin сea Lilea, Dre рtul Сomerțului Internațional, Сhișinău 2002 .
Ma сovei Dumitru, Iolanda Elena Сadariu, Dre рt Сivil, Сontra сte, Galați 2003 .
Malaurie Рh., Aynes L., Р.Yves- Сautier. Сontra сtele s рe сiale / Trad: Diana Dănișor, Bu сurești, 2009.
Nemeș Vasile,Stăn сes сu Liviu, Dre рtul сontra сtelor сivile și сomer сiale în reglementarea noului сod сivil, Bu сureșt 2013.
Рres сure Titus, Сurs de сontra сte сivile, Bu сurești 2012.
Пиляева В.В., Гражданское правоб часть общая и особеная, Москва 2004
Романец. Ю.В. Система договоров в гражданском праве России. – Москва, 2001
Răzvan Din сă, Сontra сte сivile s рe сial în noul Сod сvil, Note de сurs, Bu сurești 2013.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Contract Schimb (ID: 127036)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.