(Contract construcție navală) [616398]

UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANTA
FACULTATEA DE DREPT ȘI STIINȚE ADMINISTRATIVE
PROGRAM DE STUDII UNIVERSITARE DE MASTER
DREPT MARITIM

ACȚIUNEA ÎN DESPĂGUBIRE PENTRU PREJUDICIUL
CAUZAT ARMATORULUI DE CĂTRE
CONSTRUCTORUL NAVEI
(Contract construcție navală)

Coordonator științific:
Prof.Univ.Dr.Gabriel Mihai
Absolvent: [anonimizat]2018)

2 CUPRINS

Introducere …………………………………………………………………………………………………………..pag . 3.

Capitolul I . REGIMUL JURIDIC AL CONTRACTELOR DE CONSTRUC ȚII NAVE
MARITIME ȘI FLUVIALE

I.1. Noțiunea și natura juridică a contractului maritim …………………………..
I.2. Specificul contractului de construcții nave maritime și fluviale

Capitolul II. SOLUTIONAREA LITIGIILOR MARITIMIE PRIN ARBITRAJ

II.1.Caracteristicile procesului arbitral …………………………………………………………….
II.2.Sesizarea tribulalului arbitral ………………………………………………………….
II.3.Judecata arbitrală …………………………………………………………………………
II.4.Hotărârea arbitrală…………………………………………………………………………

Capitolul III. STUDIU DE CAZ: ACȚIUNEA ÎN DESPĂGUBIRE PENTRU PREJUDICIUL
CAUZAT ARMATORULUI DE CĂTRE CONSTRUCTORUL NAVEI

Capitolul IV. CONCLUZII.PROPUNERI DE LEGE FERENDA

BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………………….. ………..
ANEXE …………………………………………………………………………………………………………..

3 INTRODUCERE

Dezvoltarea relațiilor economice internaționale, lărgirea și diversificarea structurilor comer –
ciale la nivel continental și planetar, utilizarea într-un mod cât mai eficient a coridoarelor de transport
pe apă a dus în timp la o reglementare și standardizare a tehnologiei și managementului în domeniul
transporturi lor pe apă. Astfel toți participan ții implicați au acționat în vederea realizării obiectivelor
propuse pentru o dezvoltare durabilă a mediului , asigurarea siguranței transportului , personalului și
al infrastructurii . Concomitent cu creșterea și moderni zarea pieței transporturilor , efectele
globalizării , la nivel regional și global au fost concepute noi direcții. Obiective și reguli care au fost
implementate în legislația internațională prin tratate , convenții , regulamente și directive au fost
preluate în legislația internă asigur ând un cadru uniform de dezvoltare . Prin lege, ordonanțe ale
guvernului, ordine ale ministerelor de resort cu aplicare directă prin infrastruc …… .
Reglementarea relațiilor comerciale în domeniul transporturilor pe apă, a fost concretizat ă
prin preluarea în cadrul dreptului comercial maritim a principiilor și instituțiilor juridice comerciale
cât și a aspectelor specifice navigației, construcției navale, asigurări maritime, operațiuni portuare.
Dar prin însăși imensita tea spațiului în care se desfășoară , elementul de extraneitate este existent în
toată activitatea de transport pe apă , maritim și fluvial; în navigație pe apele interne și internaționale,
în navlosire , agenturare ,expediții internaționale , asigurări maritime , operarea portuară cât și
construcția navală . Fiecare activitate are legătură și este reglementat ă în legislația internațională și
se regasește ca izvor în dreptul internațional public și privat.
Prin raporturile de comerț, persoanele fizice și juridice care participă la acest proces de schimb
de bunuri și servicii, exprimare a voinței lor prin contractele încheiate, dau uneori posibilitatea ca
inevitabil să apară și riscurile . Asumarea unor obligații care nu pot fi îndeplinite din anumite cauze
ce țin sau nu țin de voința lor, din eroare, nasc raporturi litigioase între participan ți.
Litigiul de comerț este un diferend de natură patrimonial ă izvor ât din raporturi de drept
comercial, determinat contractual sau necon tractual. Se pot naște fie prin raporturi privind
vânzarea,cump ărarea sau schimburile de mărfuri, prestările de servicii, transporturile, expedițiile
internaționale fie prin raporturile privind proiectele, construcțiile navale, lucrările de antrepriză,
montaj, operațiuni financiare.
Rezolvarea litigiului dintre părți prin justiția arbitrală este o modalitatea de soluționare a
litigiilor prin însăși existența voinței părților. O instituție complexă, o altfel de justiție prin
constituirea tribunalului arbitral recunoscut de lege întocmai cu dispozițiile legii fundamentale,
constituția. In fond arbitrajul este, în plan procedural expresia autonimiei de voință a părților, cu
respectarea art.5 C.p.c., prin dreptul de a organiza propria jurisdicție prin persoane care sunt alese de
părți.
Jurisdicția, adică puterea de a judeca atribuită arbitrajului este o alternativ ă privată a
sistemului jurisdicțional de stat. Arbitrii dobândesc puteri jurisdicționale numai în virtutea
consimțământului părților.
Prin însuși natura sa, arbitrajul este strâns legat de arbitru. Desfășurarea corectă a procedurii
de arbitraj, soluționarea adecvată, cu celeritate a litigiului depind în totalitate de imparțialitatea,
independen ța, cinstea și profesionalismul arbitrului. Cunoașterea de către acesta a practicilor și
procedura de arbitraj, corect și eficient are ca efect un rezultat o soluție rapidă, bazată pe cunoașterea
domeniului.
In materia arbitrajului comercial internațional sau maritim, există tradiție de a se apela la
specialiști, cunoscători în profunzime a domeniului a legislației astfel asigur ându-se că se va ajunge
la o soluționare predictibil ă și corectă a disputei.
Experiența acumulată de arbitri care au activat într-un domeniu, necesită din partea acestora
poziții relevante pe care le-au avut ca experți, ingineri sau consilieri deținători de cunoștințe
aprofundate, dar nu în ultimul rând, calitatea de a fi echidistan ți față de părți în litigiul comercial.

4

CAPITOLUL I.

REGIMUL JURIDIC AL CONTRACTELOR DE CONSTRUC ȚII NAVE MARITIME

I.1. Noțiunea și natura juridică a contractului maritim

Codul Comercial Rom ân prin art.490 -694 consacră instituția juridică de drept maritim și
definește obiectul și natura juridică a relațiilor comerciale cuprinse în sfera activităților pe mare , în
porturi și despre nave . Multe din dispozițiile Cărții a II-a a Codului Comercial Rom ân, datând din
secolul trecut, au astăzi un caracter desuet, datorită noilor acte normative referitoare la activitatea de
navigație civilă care omit să abroge expres textele devenite inaplicabile sau pe care le-au înlocuit.
Noile regelement ări în materie, prin dispozițiile O.G. nr.42/1997 privind transportul naval,

5 republicat ă, cu modif icările și completările ulterioare, precum și dispozițiile actelor normative
internaționale, ratificate de Rom ânia întregesc așa numitul cadru legislativ maritim și fluvial.
Dreptul maritim reglementeaz ă raporturi juridice de drept internațional public, drept
internațional privat, drept financiar, drept civil, drept comercial, drept penal, drept administrativ,
dreptul muncii, etc., care se realizează , se modifică sau se sting în activitatea ce se defășoară pe mare,
în porturi și șantierele navale; de o specială distincție ca urmare a mediului și condițiilor în care se
desfășoară și privesc în special, nava maritimă sau fluvială.
Drept consecință, dreptul maritim nu se poate considera o subdiviziune a dreptului comercial,
ca și dreptul civil, el se aplică persoanelor, bunurilor și obligațiilor.
Contractele maritime preiau diferite categorii de instituții juridice, precum mandatul,
locațiunea, antrepriza, depozitul, iar garanția asupra contractului de navă este încheiată în aceeași
termeni cu cea a vânzătorului din Codul civil.
In general, contracte le maritime sunt contractele utilizate în materie maritimă ce au drept
obiect navele maritime și fluviale, contracte de transport maritim și contracte speciale, printre care și
contractele de construcție navală , acestea în majoritatea cazurilor fiind caracterizate de existența
elementului de extraneitate.
Din punct de vedere al conținutului contractului, acesta respectă principiul consensualismului
și al libertății contractuale, cu excepția garanției datorat e de constructorul naval pentru viciile
ascunse, situație în care este asimilat vânzătorului. El este obligat nu numai să înlocuiasc ă elementele
afectate de vicii, dar și să-l despăgubească pe cumpărător cu daunele -interese reprezent ând lipsa de
folosință și salariile echipajului.

I.2. Specificul contractului de construcții nave maritime și fluviale

Contract în formă scrisă, sub sancțiunea nulității, contractul de construcție navală devine titlul
de proprietate al navei , același regim juridic avândul și orice modificare ulterioară .
Contractul de construcție a navei comerciale, prezintă, la prima vedere, natura juridică a unei
antreprize (locatio operis faciendi ), astfel cum aceasta este definită de art.1851 C.Civ,” Prin
contractul de antrepriză, antreprenorul se obligă ca, pe riscul său, să execute o anumită lucrare,
materială sau intelectual ă, sau să presteze un anumit serviciu pentru beneficiar, în schimbul unui
preț”. Într-adevăr, una dintre părți (șantierul naval) se angajează să efectueze, îndeplinind o activitate
independent ă (fără a intra în serviciul celeilalte), o lucrare determinat ă, const ând în construcția navei,
în schimbul unui preț determinat, plătibil de către clientul beneficiar (armatorul în cauză).
Părțile încheie în realitate un contract de vânzare -cumpărare cu obiect viitor (res futura),
acesta fiind nava în construcție.1 În majoritatea cazurilor, din partea prestatorului, acest contract are
ca parte un profesionist; este contractul prin care se apelează la o anumită persoană, în considerarea
competen ței sale, pentru a aduce o soluție unei probleme determinate. Prestarea de servicii care
prezintă esența contractului de antrepriză, nu este plătită în raport cu timpul cât se desfășoară, ci în
raport cu rezultatul final; dacă nu este atins acel rezultat, contractul se consideră neexecutat.

Potrivit art.32 alin.1 din O.G. nr.42/1997, orice navă care se construiește în Romania trebuie
să aibă un proiect avizat de către autoritatea statului al cărui pavilion urmează să îl arboreze sau de o
organizație recunoscut ă de respectiva autoritate. Înaintea începerii construcției , trebuie obținută

1 O.Căpățână,Gh.Stancu,op.cit.,p.342

6 autorizația de construcție emisă de către căpitănia de port în a cărei zonă se construiește nava pe baza
proiectului prevăzut la art.32 alin(1). Tot în baza acestui proiect, persoanele fizice și juridice care
construiesc o navă trebuie să obțină, înainte de începerea construcției, autorizația de construcție,
autorizație emisă de către căpitănia portului în a cărei zonă de activitate se construiește nava art.32
alin.(2).
Pentru obținerea acestei autorizații, constructorul depune la Autoritatea Navală Rom ână copia
contractului de construcție și avizul tehnic (certificat în sensul, O.G. nr.42/1997) eliberat
anterior.Astfel, conform art.15 alin(3) și art.26 alin (1) din O.G. nr.42/1997, proiectarea, construcția,
repararea și modificarea navelor sub pavilion român se face în baza unor norme tehnice obligatorii
aprobate și facute publice de către minister. Conformitatea cu normele tehnice obligatorii de
construcție a navelor se dovedește cu certificate emise de către Autoritatea Navală Rom ână sau de
către o altă organizație cu care ministerul a încheiat convenții în acest sens (art.25). Ministerul aprobă
și face publică lista cu organizațiile cu care a încheiat convenții de lucru pentru delegarea dreptului
de emitere a certificatelor de conformitate [art.26 alin.(3)].
Obligația de livrare a navei se consideră îndeplinită după lansarea la apă, sub condiția să dea
rezultate pozitive. În privința viciilor ascunse, răspunderea șantierului naval va fi angajată dacă aceste
vicii fac improprie pentru transporturi nava sau îi afectează substanțial folosința, scăzându-i astfel
valoarea. Garanția pentru vicii ascunse subzistă chiar dacă recepția navei a avut loc fără rezerve. Dacă
viciile ascunse cauzează imobilitatea navei, constructorul trebuie sâ repare integral pierderile suferite
de către client (armator), așadar atât daunele efective, cât și câștigul nerealizat. Șantierul naval, la fel
ca orice alt vânzător, nu este răspunzător pentru viciile aparente ale navei.

7

CAPITOLUL II.

SOLUȚIONAREA LITIGIILOR MARITIME PRIN ARBITRAJ

II.1. Caracteristicile procesului arbitral

Arbitrajul reprezintă o jurisdicție convențională de drept privat, pentru rezolvarea anumitor
litigii de către una sau mai multe persoane, în cadrul unei proceduri bazate pe autonomia de voință a
părților și cu respectarea ordinii publice, a bunelor moravuri ș a dispozițiilor imperative ale legii.
Noțiunea de arbitraj se referă la instanța – organul de jurisdicție, procedura potrivit căreia se va
soluționa litigiul sau la însuși obiectul activității juridicționale.2
Procedura arbitrală se caracterizeaz ă printr -o mare suplețe, concretizat ă în prerogativa părților
de a stabili ele însele regulile procedurale, prerogativ ă a cărei întindere diferă la arbitrajul ad-hoc față
de cel instituțional.3
Suplețea procedurii de arbitraj se explică și prin natura contractual ă a arbitrajului, puterile
arbitrilor avându-și sorgintea într-o convenție a părților și fiind limitate în temeiul convenției
respective, conform reglement ărilor regăsite și în art.1120 NCPC, arbitrii vor soluționa litigiul ce le-
a fost deferit în temeiul contractului dintre părți (legea părților), precum și al normelor de drept
aplicabile respectivului raport juridic.

2 Gabriel Mihai, Arbitrajul internațional și efectele hotărârilor arbitrale străine,Ed.universul Juridic,Bucure ști 2013
3 M.Costin,S.Deleanu, Dreptul comețului internațional.Partea generală,Vol.I,Ed.Lumina Lex,Bucure ști,1997,p.201

8 Orice dispută care există între părți, care prin înscrisul doveditor al voinței proprii au inserat
o clauză compromisorie sau după apariția disputei s-au înțeles printr -un compromis , pot să trimită
disputa arbitrajului. Urmare acestui fapt, părțile desemneaz ă una sau mai multe persoane ca arbitri,
iar aceștia luând în considerare faptele și legea pronunță o hotărâre arbitrală, similară cu o hotărâre
judecătorească obligatorie prin lege pentru ambele părți.
Prin clauza compromisorie părțile au ales locul arbitrajului, astfel se vor aplica regulile proprii
de procedură ale respectivei instituții, reguli adoptate de către conducerea acesteia potrivit normelor
sale de funcționare stabilite prin actul de înființare.
Desemn ând în clauza compromisorie o instituție, atunci părțile și-au asumat și regulile de
procedură practicate de către respectiva instituție, reguli care nu vor putea fi contrare ordinii publice
și dispozițiilor imperative ale legii.
Prin regulile de procedură ale instituțiilor arbitrale se va respecta dreptul la apărare al părților,
principiul contradictorialit ății, principiul nemijlocirii și alte principii fundamentale ale procesului
civil.
Organul de jurisdicție trebuie să soluționeze litigiul conform normelor de drept și nu în
oportunitate, nu în echitate și nici în baza unei norme morale, religioase ori altele asemena.4
Arbitrajul poate însă soluționa litigiul în echitate, dar numa i cu acordul expres al părților, adică
dorințelor de a devia de la o regulă și a aplica excepția, art.1120 NCPC al.(2).
Procedura arbitrală asigură dezbaterilor un caracter confidențial cu toate că sentințele se
publică acestea fiind protejate pentru a nu se cunoaște numele și denumirea părților

II.2. Sesizarea tribunalului arbitral

Procesul arbitral poate fi divizat în patru faze distincte: etapa preliminar ă prin introducerea
cazului și constituirea Tribunalului arbitral, etapa scrisă în care părțile formuleaz ă în scris pretențiile
și dovezile, etapa audierilor și prezentarea dovezilor, faza hotărârii arbitrale când arbitrii delibereaz ă
apoi redacteaz ă și emit hotărârea arbitrală.
Sesizarea tribunalului arbitral se face în formă scrisă, printr -o cerere formulată de cel interesat,
care în conținutul ei trebuie să cuprindă date de identificare a părților, o descriere a faptelor și obiectul
disputei, concretizarea pretențiilor întemeiate în baza dovezilor prezentate, potrivit art.571 alin.(1)
C.pr.ci v. Foarte importante în cererea formulată sunt datele de identificare ale părților și locul unde
se vor comunica citațiile, hotărârile și încheierile arbitrale . Reprezentarea în litigiu se poate face în
nume propriu sau prin avocat angajat, menționat în cererea de arbitrare prin datele de identificare și
o dovadă a calității anexată.
In cuprinsul cererii, descrierea faptelor și obiectul disputei, pe palierul argumentativ în fapt și
în drept, nu trebuie să fie nici cu un conținut foarte restrâns dar nici cu un conținut mare care să
împiedice analiza și perceperea rapidă a datelor și faptelor descrise. Trebuie să fie cuprins printr -o
argumenta ție suficient de convingătoare, atât ca întindere cât și ca esență, dar fără a expune în mod
deliberat în această fază a tuturor argumentelor . Păstrarea pentru raspunsurile la întâmpinare a unor
argumente noi nedeclinate inițial care să susțină și să întărească pe cele primare este esențial să
combată contraargumentele adversarului.
Altfel, o cerere cuprizătoare formulată la începutul procedurilor poate avea avantajul
impresion ării tribunalului și a părții adverse, tocmai datorită argumentelor complete și puternic
consemnate, însoțite de documente justifictive anexate. O cerere scheletică, cuprinz ând o sumară
evocare a faptelor și lipsită de un suport documentar expune riscului ca partea adversă să facă o
impresie mai puternică prin trimiterea unui răspuns cuprinzător sau printr -o cerere reconvențională
formulată în aceeași manieră cuprinzătoare.5

4 Deleanu I,Ficțiunile juridice,Ed.All Beck,Bucure ști 2005 .
5 Mcllwrath M.,Savage J.,International Arbitration and Mediation.A Practical Guide ,Kluwer Law International

9 Reclamantul are obligația să precizeze în cerere valoarea obiectului ei, chiar și în cazul în care
nu formuleaz ă alte pretenții bănești. In cazul în care reclamantul nu a stabilit valoarea obiectului
cererii, tribunalul arbitral, din oficiu sau la cererea pârâtului, stabilește valoarea obiectului cererii pe
baza datelor conținute în această cerere.
Cererea arbitrală reprezintă un act procedural prin care se pune în mișcare acțiunea civilă în
fața organului de arbitraj și prin care se învestește acel organ cu soluționarea litigiului izvor ât dintr –
un raport juridc de comerț internațional.Cererea de arbitraj este actul începător al procedurii arbitrale,
se redacteaz ă în formă scrisă și se semnează de către reclamant.
Intâmpinarea și cererea reconvențională fac parte tot din procedura de sesizare a tribunalului,
sub același aspect și format în scris pârâtul desemneaz ă arbitrul sau răspunsul la propunerea
reclamentului privitoare la constituirea curții de arbitrii. Excepțiile referitoare la cererea
reclamantului, răspun sul în fapt și în drept, probele propuse în apărare și binențeles mențiuni similare
cerințelor unei cereri introductive.
Cererea reconcențională se soluționează odată cu cererea principală. Aceasta apare ca o
contraacțiune făcută de pârât împotriva reclamantului cu scopul de a reliza o compensa ție pe calea
arbitrajului și împiedicarea obligării pârâtului în măsura cerută de reclamant. Obiectul unei cereri
reconvenționale nu poate fi invocat decât sub forma de acțiune, chiar dacă contrapreten țiile pârâtului
au fost trecute formal în cuprinsul întâmpinării.
Este inadmisibil ă valorificarea altor pretenții proprii în afara cererii reconvenționale adresate
tribunalului arbitral,sesizat cu soluționarea acțiunii principale.6
Pe parcursul desfășurării arbitrajului, măsurile asiguratoare și măsurile vremelnice, precum și
constatarea unor împrejurări de fapt, pot fi încuviințate și de tribunalul arbitral. În cazul în care
tribunalul arbitral se împotrivește, executarea măsurilor asiguratorii și a măsurilo r vremelnice se
solicită instanței judecătorești competente.
Comunicarea actelor de procedură arbitrală , transmiterea între părți sau către părți a
înscrisurilor litigiului, a citațiilor, a încheierilor de ședință și a hotărârilor arbitrale se face prin
scrisoare recomandat ă, cu conținut declarat și confirmare de primire. De asemenea se pot comunica
și prin fax, poșta electronic ă măsuri luate de curtea de arbitraj .Dovezile de comunicare se depun la
dosar, astfel exist ând posibilitatea verificării privind respectarea procedurii arbitrale.
După verificarea dosarului și completarea cu alte documente necesare, dacă este cazul,
tribunalul arbitral fixează termenul de dezbatere al litigiului și dispune citarea părților. Intre data
comunicării către părți și data stabilită pentru dezbateri trebuie să existe un interval de timp necesar
pregătirii apărării.

II.3. Judecata arbitrală

Ca urmare a dispozițiilor referitoare la regulile de procedură arbitrală aplicabile, în arbitrajul
instituțional principiile fundamentale ale procesului civil sunt aplicabile în mod corespunz ător și în
procedura arbitrală. Vorbim despre art.575 alin.(2) NCPC:”Cu toate acestea, principiile
fundamentale ale procesului civil prevăzute la art.5 alin.(2), art.8 -10, art.12 -16, art.19 -21, art.22
alin.(1),(2),(4),(5), și (6) și la art.23 sunt aplicabile în mod corespunz ător și în procedura
arbitrală.”Concret sunt avute în vedere, principiul: legalității, egalității, disponibilit ății, loialității,
bunei -credințe, dreptul ui la apărare, contradictorialit ății, oralității, nemijlocirii, continuității, aflării
adevărului.

6 Gabriel Mihai, Procedura arbitrală,Ed.Universul Juridic,Bucure ști-2015

10 La termenul stabilit pentru dezbaterea litigiului, Tribunalul arbitral își va verifica competen ța,
constat ând că este competent în a judeca cauza, vor putea începe astfel audierile efective, dezbaterile
orale, în condiții de maximă contradictorialitate. Dezbaterea litigiului în cadrul Tribunalului arbitral
are loc la Curtea de Arbitraj sau în alt loc dacă părțile aprobă această opțiune. funcție de specificitatea,
individualitatea și complexitatea respectivei cauze desfășurarea dezbaterilor pot suferi mari
variațiuni.
In cadrul dezbaterilor, care au loc în mai multe ședințe, în funcție de complexitatea litigiului
pot să participe părțile personal sau prin reprezentant legal și pot fi asistate și de avocați sau alte
persoane (experți tehnici ). De asemenea orice parte poate cere în scris ca soluționarea litigiului să se
facă în lipsa sa, pe baza actelor și dovezilor aflate la dosar.
Părțile au sarcina să-și dovedeasc ă faptele pe care se întemeiază pretențiile sau apărarea în
scopul soluționării litigiului prin înscrisuri, administrarea de probe, expertize . Ascultarea martorilor
și prezentarea expertizelor se face în cadrul ședințelor de arbitraj fără depunerea jurământului.
Tribunalul arbitral trebuie să dea posibilitatea părților să-și probeze toate pretențiile sau
apărările, conform principiului disponibilit ății, putând chiar în virtutea rolului activ de aflare a
adevărului să dispună administrarea oricăror probe prevăzute de lege chiar dacă părțile se opun.
Respingerea probelor părților trebuie motivată cu maximă atenție și claritate de către Tribunalul
arbitral, în caz contrar acesta ar viola un drept la un proces echitabil reglementat prin art.6 alin.(1)
din CEDO.
In conformitate cu normele în vigoare, aprecierea probelor se va face de către arbitri, potrivit
propriei lor convingeri. Tribunalul arbitrar are competen ță exclusivă în a aprecia oportunitatea
prezentării anumito r probe de către părți. Pentru administrarea probelor tribunalul arbitral poate
stabili de coumn acord cu părțile un termen limită dar poate deroga de la acesta dacă se consideră
esențială pentru soluționarea corectă a litigiului.
Probele solicitate de părți sunt legale și au fost admise de către curte, verosimile, concludente
și pertinente, Tribunalul dispune și administrarea efectivă a acestora prin audierea martorilor și
numirea expertului cu obiectivele expertizei. Când toate împrejurările cauzei sunt lămurite, iar părțile
nu mai au alte cereri sau probe de propus, Tribunalul arbitral va închide dezbaterile, acord ând
prealabil părților cuvântul pe fond. În cadrul pledoariei finale părțile își vor esențializa pretențiile sau
apărările, putând fi obligate de către Tribunal a depune și concluzii scrise.
Tribunalul arbitral se retrage pentru deliberare, stabilește soluția, întocmește minuta (adică
dispozitivul hotărârii), iar ulterior redacteaz ă în scris hotărârea arbitrală care va fi comunicat ă
corespunz ător părților.

II.4. Hotărârea arbitrală

Scopul oricărei părți care introduce o acțiune arbitrală este de a obține o hotărâre arbitrală care
să soluționeze diferendul avut. Hotărârea arbitrală marcheaz ă sfârșitul procedurii arbitrale. De la
primul act , const ând în înregistrarea acțiunii arbitrale, totul se desfășoară spre aceeași finalitate înspre
hotărârea arbitrală.
Similar hotărârii judecătorești, hotărârea arbitrală reprezintă un complex artifact discursiv,
care are scopul principal de a anunța decizia arbitrilor sau a Tribunalului arbitral. Pentru a face acest
lucru, hotărârea nu doar că exprimă decizia finală a curții, dar și narează circumstan țele care au
condus la arbitrajul în sine, iar peste toate oferă justificări pentru o astfel de decizie,baz ându-se pe
fapte concrete și pe raționamente.
Orice hotărâre arbitrală trebuie redactată în scris. Hotărârea arbitrală trebuie să îmbrace o
configura ție materială concretă, adică forma scrisă, doar astfel putând, să facă obiectul controlului

11 instanțelor judecătorești, să fie pusă în executare ori să facă dovada în fața terților asupra drepturilor
disputate sau pierdute.
Prin art.603 NCPC se impune ca hotărârea arbitrală să aibă un anumit conținut. În esență
conținutul este același cu al unei hotărâri judecătorești, diferențierile fiind date de specificul inerent
al fiecărei proceduri în parte. O hotărâre judecătorească nu va putea conține sub imperativitate
menționarea convenției arbitrale în temeiul căreia s-a procedat la arbitraj, ori motivele care, în cazul
arbitrajului în echitate, întemeiază soluția caracteristic ă hotărârii arbitrale prin dispozițiile art.603
alin.(1) lit.c) și e) NCPC ; legea impun ând arătarea “motivelor de fapt și de drept ale hotărârii”.
Forma scrisă a hotărârii arbitrale este indisolubil legată de obligativitatea semnăturilor
arbitrilor, astfel se face dovada că emană de la respectivii arbitrii sau de la Tribunalul arbitrar și a fost
însușită de către aceștia. Copia care se transmite părților nu trebuie să conțină semnătura arbitrilor,
aceste semnături fiind aplicate doar pe exemplarul original din dosarul arbitral. Orice solicitare de
anulare a hotărârii pe motivul că, numai copia ce a fost comunicat ă părții nu cuprinde semnătura
arbitrilor este nefondată. “Critica este neserioasă.Hotărârea este semnată de arbitri și îndeplinește
toate condițiile de validitate,fapt ce rezultă din dosarul arbitral și a fost confirmat de prima
instanță.Faptul că exemplarul din hotărâre comunicat recurentei nu este semnat este normal și nu
constituie vreun viciu. Aceeași este situația în cazul hotărârilor judecătorești.7
Hotărârea arbitrală trebuie să cuprindă elementele stabilite la art.603 alin.(1) NCPC:
a). Componen ța nominală a tribunalului arbitral,locul și data pronunțării hotărârii;
b). Numele părților,domiciliul sau reședința lor sau, după caz, denumirea și sediul, numele
reprezentan ților părților, precum și al celorlalte persoane care au participat la dezbaterea litigiului;
c). Menționarea convenției arbitrale în temeiul căreia s-a procedat la arbitraj;
d). Obiectul litigiului și susținerile pe scurt ale părților;
e). Motivele de fapt și de drept ale hotărârii, iar în cazul arbitrajului în echitate, motivele care, sub
acest aspect, întemeiază soluția;
f). Dispozitivul – Obiect ul cererii de arbitrare trebuie formulat astfel încât să poată fi preluat ca atare
în dispozitivul hotărârii ;
g). Semnăturile tuturor arbitrilor, sub rezerva art.602 alin.(3) NCPC și semnătura asistentului arbitral.
Atunci când se întrunește unanimitate a cu privire la soluție, hotărârea se semnează de către
toți arbitrii. Arbitrul care a avut o altă părere decât majoritatea își va redacta și va semna opinia
separată, cu arătarea considerentelor pe care aceasta se sprijină. În dispozitiv se va menționa că există
opinie separată, iar aceasta se va atașa la sentința luată cu majoritate.8
Hotărârea arbitrală trebuie redactată și comunicat ă părților în termen de cel mult o lună de la
data pronunțării ei, art.605 alin.(1) NCPC, fiind definitivă și obligatorie . Deși nu este un termen de
decădere, termenul de comunicare trebuie respectat pentru asigurarea celerității arbitrajului.
Depășirea lui poate atrage răspunderea arbitrilor în condițiile art.565 NCPC.La cererea oricăreia
dintre părți, tribunalul arbitral îi va elibera o dovadă privind comunicarea hotărârii, în condițiile
art.605 alin.(1) NCPC.
După comunicare, hotărârea arbitrală produce efecte similare cu cele ale unei hotărâri
judecătorești definitive. În virtutea acestei calități, legea atribuie hotărârii arbitrale și efectul
obligatoriu, potrivit căreia partea împotriva căreia s-a pronunțat hotărârea o va duce la îndeplinire de
bunăvoie. De asemenea în actuala reglementare, hotărârea arbitrală constituie titlu executoriu în
natura sa intrinsecă și se execută silit similar unei hotărâri judecătorești, după investirea cu formulă
executorie.

7 ICCJ,S a II-a civ.,dec.nr.2106 din 25 aprilie 2012
8 Gabriel Mihai, Procedura arbitrala, Ed.Universul Juridic,Bucure ști 2015

12

13

CAPITOLUL III.

14 STUDIU DE CAZ: ACȚIUNEA ÎN DESPĂGUBIRE PENTRU PREJUDICIUL CAUZAT
ARMATORULUI DE CĂTRE CONSTRUCTORUL NAVEI

III.1. Prezentarea litigiului

În data de zz.ll.aa, între BT, în calitate de Cumpărător, și SAG, în calitate de Constructor –
Vânzător, s-a încheiat Contractul de construcții navale nr. xxx/zz.ll.aa prin care SAG și-a asumat
obligația să construiasc ă, să echipeze, să lanseze la apă, să testeze și să finalizeze pentru BT o navă
tanc de transport produse chimice TIP C, aceasta fiind înregistrat ă sub numărul de șantier N xxxx
(Anexa nr. 1 la cererea arbitrală).
Conform Art. VII alin. (1) din Contract – „Livrarea”, părțile au stabilit că livrarea de către
Vânzător a Navei către Cumpărător să se efectueze la data de zz.ll.aa.
Ulterior, în data de zz.ll.aa, între cele două părți s-a încheiat Actul Adițional nr 1 la Contractul
de construcții navale nr. xxxx/zz.ll.aa, stabilindu -se expres că termenul de livrare a navei să se
prelungeasc ă pentru data de zz.ll.aa. (Anexa nr. 2 la cererea arbitrală)
La data de zz.ll.aa, ca urmare a finalizării construcției navei, părțile au încheiat Procesul –
verbal de Livrare – Acceptare nr. xxxx/zz.ll.aa atestând predarea către cumpărătorul BT a Navei tanc
transport produse chimice TIP C la data de zz.ll.aa (Anexa nr. 3 la cererea arbitrală), nava fiind
înregistrat ă sub pavilion românesc sub denumirea de Aaaaaaaa.
Menționăm faptul că contravaloarea lucrărilor și serviciilor prestate de către SAG pentru BT
ca urmare a construcției navei comandate au fost achitate integral de către BT, după cum reiese expres
din Facturile și ordinele de plată atașate prezentei cereri (Anexa nr. 4 la cererea arbitrală).
În vederea verificării și obținerii notație de clasa TIP C a navei, aceasta a fost construită de
către SAG sub supravegherea societatii de clasificare BT și Autoritatea Navala Romana.
Conform „Listei de produse permise pentru a fi transportate ” întocmită de către BV ca urmare
a aprobarii proiectului de constructie și verificării navei Aaaaaaa , este prevăzut expres faptul că nava
poate transporta produsele petroliere și chimice identificate în cadrul acestei liste, inclusiv BENZEN
cât și METHYL -TERT -BUTYLETHER. (Anexa nr. 5 la cererea arbitrală)
Învederăm instanței arbitrale că reclamanta BT a solicitat expres constructorului SAG ca nava
Aaaaaaaa să fie construită și dotată cu echipamentele necesare pentru transportarea în regim de
siguranță a tuturor produselor petroliere și chimice necesare unei nave de TIP C, motiv pentru care
constructorul SAG a considera t că se impune modificarea specificațiilor navei și schimbarea
Robineților fluture și a Garniturilor pentru linia cargo.
În acest sens, SAG a considerat că Robineții fluture și garniturile de tip VITON produse de
către societatea XXXX prin reprezentantul XXXX din xxxxx , partener vechi al SAG , respectă
condițiile necesare transportului acestor mărfuri chimice, motiv pentru care a dispus comandarea
acestor tipuri de produse în vederea montării pe nava Aaaaaa. (Anexa nr. 6 la cererea arbitrală)
Având în vedere că aceste tipuri de furnituri trebuiau achitate de către cumpărătorul BT,
reprezentantul producătorului XXXX a facturat către BT contravaloarea robineților fluture și
garniturile comandate de către SAG (Anexa nr. 7 la cererea arbitrală)
Menționăm că de la data predării navei Aaaaaa – zz.ll.aa – și până la data de zz.ll.aa, nava
Aaaaaaaa a transportat astfel:
– zz.ll.aa – zz.ll.aa – un transport de BENZEN;
– zz.ll.aa – zz.ll.aa – un transport de MTBE – METHYL -TERT -BUTYLETHER
– zz.ll.aa – zz.ll.aa – un transport de BENZEN;
– zz.ll.aa – zz.ll.aa – un transport de Motorină;
– zz.ll.aa – zz.ll.aa – un transport de ETANOL. (Anexa nr. 8 la cererea arbitrală)

15 Totuși, în urma acestor transporturi de mărfuri incluse în Lista de produse verificată de către
BV, la nava Aaaaaaa au apărut mai multe defecțiuni atât la structura de oțel a navei cât și la
echipamentele comandate, recepționate și montate de către SAG, mai exact la Robineții fluture de pe
linia de încărcare și descărcare cât și la garniturile de la flanșele de legătură.
Ca urmare a acestor defecțiuni, BT a notificat de urgență constructorul SAG în data de zz.ll.aa
prin Adresa BT nr. xxxx/zz.ll.aa, aduc ându-se la cunoștința pârâtei defecțiunile apărute și solicit ând
să se procedeze la constatarea de urgență a acestora. (Anexa nr. 9 la cererea arbitrală).
Învederăm instanței arbitrale faptul că încă din data de zz.ll.aa s-a notificat telefonic șantierul
SAG, prin informarea personală a domnului Director cu privire la scurg erile de marfă și deteriorarea
garniturilor, situație ce a fost constatată la descărcare în portul ROTTERDAM.
Prin Adresa nr. xxxx/zz.ll.aa emisă de către SAG, pârâta a negat că Robineții fluture cât și
garniturile în discuție ar fi fost comandate de către constructor, indic ând că produsule de tip VITON
au fost comandate cât și livrate de către BT. (Anexa nr. 10 la cererea arbitrală)
Reclamanta BT a răspuns la Adresa nr. xxxx/zz.ll.aa prin Adresa BT nr. xxxx/zz.ll.aaaa în
cadrul căreia a informat pârâta SAG că va dispune efectuarea unei expertize tehnice asupra robineților
și garniturilor în vederea identificării cu exactitate a motivului deteriorării acestora. (Anexa nr. 11 la
cererea arbitrală)
În urma verificărilor efectuate de către registrul naval BV asupra navei Aaaaaa s-a întocmit
Procesul – verbal nr. xxx/aaaa/xxxx/A1 din zz.ll.aa (Anexa nr. 12 la cererea arbitrală) în urma căruia
s-au constatat următoarele:
– robineții fluture de pe linia de încărcare și descărcare cât și la garniturile de la flanșele de
legătură au prezentate urme de deteriorare;
– toate mărfurile ce au fost transportate până la data de zz.ll.aa de către nava Aaaaaa corespundeau cu
Lista de produse permise transportului vizată de către BV.
De asemenea, prin Raportul nr. x/xxx xx-1 din zz.ll.aa emis de către Autoritatea Navală
Rom ână s-a constatat de către inspectorul C.N că (Anexa nr. 13 la cererea arbitrală):
– garniturile de la îmbinările cu flanșe ale țevilor instalației de încărcare/desc ărcare sunt
deteriorate;
– elementele de etanșare ale valvulelor instalației de încărcare/desc ărcare sunt deteriorate
(rupte)
Având în vedere faptul că pârâta SAG refuzat să procedeze la remedierea defecțiunilor apărute
la nava Aaaaaaa, în temeiul dispozițiilor art. IX și art. XII alin. (2) din Contractul de construcții navale
nr. xxxxx/zz.ll.aa și în scopul soluționării amiabile a posibilei situații litigioase, am inițiat o invitație
la conciliere pentru data de zz.ll.aa, această convocare fiind comunicat ă atât prin fax cât și prin e-
mail (Anexa nr. 14 la cererea arbitrală)
De asemenea, am notificat și registrul naval BV asupra demarării procedurilor amiabile de
soluționare a situației litigioase cu pârâta SAG (Anexa nr. 15 la cererea arbitrală).
În pofida acestor demersuri, pârâta SAG a refuzat să se întâlnească cu reprezenta ții BT în
vederea încercării de a soluționa amiabil prezentul litigiu. (Anexa nr. 16 la cererea arbitrală)
În vederea stabilirii cu exactitate a cauzelor pentru care Robineții fluture cât și garniturile
insta late pe nava Aaaaaaa s-au deteriorat cât și dacă acestea corespund din punct de vedere tehnic în
scopul transportării produselor petroliere și chimice pentru care nava a fost fabricată, BT a comandat
un Raport de expertiză tehnică extrajudiciar ă, acesta fiind întocmit de către Dr.Ing.C.I. – Expert tehnic
judiciar. (Anexa nr. 17 la cererea arbitrală)
Concluziile raportului de expertiză, întemeiate și pe Rapoartele de încercare emise de către
laboratorul AR S.A. nr. xx/zz.ll.aa, nr. xx/zz.ll.aa și nr. xx/zz.ll.aa (Anexa nr. 18 la cererea arbitrală),
au fost că:
– garniturile care au fost folosite la robineții fluture (denumire produs – IS – tip VIT) din
sistemul de încărcare/desc ărcare al navei nu au corespuns necesităților beneficiarului și nu au fost
conforme cu aplicația pentru care au fost stabilite in proiect si comandate de către SAG.
– vanele și urmele de pe garniturile acestora pot duce la concluzia că operația de montaj a
fost executată în conformitate cu instrucțiunile producătorului acestora, dar garniturile Vit au suportat

16 dilatări mari, peste limita admisa, astfel că la momentul acționării clapetului acestea au suferit rupturi
;
– deși utilizatorul BT s-a încadrat în recomand ările producătorului acestora, garniturile
valvulelor nu s-au încadrat în parametrii tehnici solicitați .
De asemenea, în urma rapoartelor de încercare efectuate la laboratorul AR S.A., s-a stabilit
că în cazul imersiei în Benzen pentru 14 zile la temperaturi de 23 grade, respectiv 35 de grade Celsius,
garnitura valvei VIT prezintă creșteri în volum de 8,08%, respectiv 15,12%, ceea ce determină ca în
momentul închiderii/deschiderii valvei să se rupă garnitura sau ca acesta să fie smulsă din lăcaș.
De altfel, în urma coresponden ței purtate cu reprezentantul producătorului robineților fluture
și garniturilor XXXX, acesta ne-a comunicat că robineții și garniturile VIT comandate de către SAG
și montate pe nava Aaaaaaa pot fi utilizați în regim de siguranță doar pentru transportul
BENZENULUI la temperaturi între 00 și 250 celsius. (Anexa nr. 19 la cererea arbitrală).
Or, în ceea ce privește transportul benzenului în nave de transport produse petroliere de tip C,
cum este cazul navei Aaaaaaa, în timpul verii temperaturile interioare ale produsului nu pot fi
menținute la parametrii menționați mai sus de producător, exist ând posibilități ca încărcătura să
depășească temperatura de chiar 400 celsius la nivelul punții și instalației cargo, fapt cunoscut sau
care ar fi trebuit să fie cunoscut de către constructorul SAG, în calitatea sa de profesionist.
Prin urmare, constructorul SAG, prin alegerea de a monta pe nava Aaaaaaa a Robineților
fluture și a garniturilor de tip VIT, și-a încălcat obligațiile contractuale și a vândut către BT o navă
de transport produse petroliere și chimice de tip C care nu îndeplinește specificațiile pentru care
aceasta a fost comandat ă și nu permite reclamantei BT de a transporta mărfurile pentru care aceasta
a fost certificată de către registrul naval BV.
Având în vedere că SAG a refuzat să procedeze la înlocuirea robineților fluture și a
garniturilor deteriorate, reclamanta BT, în scopul diminuării prejudiciului, a efectuat costuri
suplimentare pentru reparația navei Aaaaaaaa, reprezentate de: (Anexa nr. 20 la cererea arbitrală)
– xxxxx,xx lei reprezent ând serviciile de curățare și pregătire instalație cargo efectuate de către
SN SA. și cuprinse în Factura nr. xxxxxx/zz.ll.aa – emisă în temeiul Devizului nr. xxA/aa
– xxxxx,xx lei reprezent ând garniturile achiziționate de către BT de la ABC SRL în vederea
înlocuirii garniturilor VIT deteriorate, conform Facturii nr. xxxxxx/zz.ll.aa.
– xxxxx,xx lei reprezent ând serviciile de consultan ță tehnică și evaluare asupra navei Aaaaaa
oferite de SC Vs SRL, conform Facturii nr. xx/zz.ll.aa.
– xxxxx,xx lei reprezent ând analizele de laborator efectuate asupra garniturilor tip VIT în
laboratoarele ART S.A., conform Facturii nr. xxxxx/zz.ll.aa.
De asemenea, având în vedere că BT este cea care a suportat costurile garniturilor VIT și
robineților fluture livrate de către AA , prin cererea arbitrală arbitrală am solicitat ca SAG să dispună
achitarea către BT și a sumei de xxxxxx,xx EUR (contravaloarea în lei la data plății – zz.ll.a a – curs
BNR – x.xxxx – este în cuantum de xxxxxxx,xx lei), contravaloarea Facturii nr. xxx/aaaa a AAA.
(Anexa nr. 21 la cererea arbitrală).
În vederea soluționării acestui diferend, reclamanta BT a sesizat Curtea de Arbitraj Comercial
Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Rom âniei cu o cerere arbitrală, fiind format
dosarul nr. xx/aaaaa.
În cadrul acestui dosar au fost administrate mai multe probe, anume: interogatoriu părților,
martori, expertiză tehnică judiciară de specialitate efectuată de expert tehnic GS și înscrisuri.

Între părți a fost încheiat Contractul de construcții navale nr.xxxxx/xxxxx (în continuare
denumit contractul) care conține o clauză compromisorie care indică expres competen ța Curții ,
clauză redată în art.XII alin.4 (astfel cum a fost modificat prin Actul Adițional nr.1
din.xxxxxxx),av ând următoarea redactare :
„ Orice dispută apărută din sau în legătură cu prezentul Contract va fi rezolvată definitiv în
conformitate cu regulile de Proceură Arbitrală ale Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe
lângă Camera de Comerț și Industrie a României, de către un Tribunal Arbitral constituit din 3
arbitri, câte unul numit de fiecare parte și unul numit de Curtea de Arbitraj .”

17 Această clauză compromisorie este validă și urmează să producă efectele pe care părțile le-au
avut în vedere la încheierea Contractului, exprim ând clar voința părților în sensul de a atribui
arbitrajului competen ța de soluționare a litigiilor dintre ele și de a conferi acestei Curți și, respectiv,
acestui Tribunal arbitral, competen ța de a soluționa litigiul.

III.2. Sesizarea tribunalului arbitral

Prin cererea de arbitrare înregistrat ă sun nr.xxx/xxxx, reclamanta (armatorul) a solicitat
obligarea pârâtului (șantier) la plata sumei de xxxxxx lei reprezent ând contravaloarea serviciilor și
bunurile achiziționate de relamantă pentru repararea navei XXXXX , la plata sumei de xxxxxx lei,
reprezent ând contravaloarea armăturilor tip fluture de pe linia de încărcare -descărcare a navei și a
garniturilor de la flanșele de legătură deteriorate plus cheltuielile de judecată.
În susținerea acțiunii sale reclamanta a învederat că între părțile acestui litigiu s-a încheiat
Contractul prin care pârâta Șantier s-a obligat să construias că, să echipeze, să lanseze la apă, să testeze
și să finalizeze, pentru reclamant ă, o navă tanc de transport produse chimice de tip C (numită în
continuare Nava).
În vederea certificării Navei ca navă de TIP C, aceasta a fost construită sub supravegherea
societății de clasificare Bureau Veritas, care a emis o listă de produse permise la transport (lista de
produse), potrivit căreia Nava putea transporta, printre alte substanțe, B și M.
La data de xxxxxx Nava a fost predată reclamantei și a fost înregistra tă sub pavilion
românesc,sub denumirea de A, prețul acesteia fiind integral achitat pârâtei. După această dată, Nava
a început să transporte diverse produse chimice (B,M…etc),f ăcând x transporturi .
În urma efectării transporturilor au apărut defecțiuni la echipamentele Navei, în speță la
armăturile și la garniturile comandate, recepționate și montate de pârâtă, defecțiuni ce au împiedicat
operarea, în continuare, a Navei.
Reclamanta susține că pârâta, deși notificată telefonic încă din data de xxxxxxx și apoi în
scris, a negat , prin adresa nr.xxxxx/xxxx că armăturile și garniturile ar fi fost comandate de
Santier,indic ând responsabilitatea reclamantei și refuz ând să repare Nava pe cheltuiala ei.
În consecință, susține reclamanta, recomand ând prin specificația tehnică a proiectului
armături și garnituri necorespunz ând caracteristicilor produselor chimice indicate în Lista de Produse,
pârâta răspunde pentru daunele astfel create reclamantei, const ând în costul de înlocuire a acestor
armături și garni turi și în valoarea serviciilor și materialelor utilizate pentru înlocuirea acestora.
În drept, reclamanta a subliniat că raportul juridic stabilit între părți are o natură mixtă,
încorpor ând atât un contract de vânzare -cumpărare cât și unul de antrepriză, astfel încât pârâta, în
calitate de antreprenor, datorează garanție contra viciilor lucrării și pentru calitățile convenite
(art.1.863 C.Civ) și mai ales pentru viciile ascunse ale Navei, care o fac improprie utilizării convenite
prin Contract (art.1.707 C.civ.), fiind obligată să înlăture aceste vicii (art.1.710 C.civ.).

18 Pe plan strict contractual, reclamanta a susținut că pârâta s-a angajat să remedieze fără costuri
pentru reclamant ă orice defect al Navei datorat materialelor defectuoase ( art.x din Contract ).
În probatoriu, reclamanta a solicitat administrarea probei ci înscrisuri și a probei cu
interogatoriul. A anexat cererii de arbitrare interogatoriul propus precum și o serie întreagă de
înscrisuri .
Pârâta recurge la drepturile în cadrul acțiunii în arbitraj și face întâmpinare în care a invocat
excepția necompeten ței organului arbitral investit, excepția prematurit ății ( respectiv a
inadmisibilit ății) acțiunii și excepția lipsei calității procesuale civile.
Excepțiile de necompeten ță și de prematuritate (inadmisibilitate) a acțiunii au fost respinse
prin Încheierea din , pentru motivele arătate și excepția lipsei capacității procesuale pasive a pârâtei
a fost unită cu fondul.
Pe fond pârâta a solicitat repingerea ca neîntemeiată a cererii arbitrale. A arătat că a construit
Nava cu respectarea tuturor condițiilor cerute pentru certificarea acesteia ca navă TIP C, dar o
asemenea navă poate transporta produsele chimice menționate în lista de produse numai dacă este
dotată cu echimpamente compatibile cu fiecae produs n parte. Denumirea “TIP C” este una care
indică posibilitatea transportului mai multor categorii de produse, dar prin dotările sale, fiecare navă
TIP C este specializat ă pe anumite categorii de produse din Lista de produse, neexist ând o navă de
TIP C echipată încât să transporte toate produsele menționate în Listă. În mod corespunz ător, fiecare
robinet și garnitură acoperă doar un spectru de produse chimice transportabile.
Pârâta și-a susținut apărările pe preve derile Contractului (art.IV,VI -IX) și a combătut
trimiterile reclamantei la prevederile Codului civil, aplicabile numai atunci când antreprenorul
lucrează cu materialele sale; în speță, susține pârâta, materialele deteriorate făceau parte din
Furniturile Cumpărătorului, deci ale reclamantei, care suportă orice risc aferent.
Ca urmare la întâmpinarea din partea pârâtei, reclamanta răspunde și arată că robineții și
garniturile recomandate prezentau o compatibilitate limitată cu benzenul și toluenul, în timp ce alte
garnituri prezintă compatibilitate superioară, acoperind astfel o gamă largă de produse chimice
transportabile.
Reclamanta a arătat ca a solicitat ca garniturile Navei să permită transportul benzenului,
toluenului și acetonei, produse chimice corozive și periculoase. Deteriorarea Robineților și a
Garniturilor dovedește că aceștia nu erau corespunz ători pentru această misiune.
Susținerile pârâtei că nu poartă răspunderea pentru echipamentele comandate de reclamant ă
nu pot fi primite, întruc ât reclamantul a comandat aceste echipamente la indicațiile pârâtei iar aceasta,
fiind un profesionist, trebuia să cunoască limitele acestor garnituri, care nu rezistă decât până la o
temperatur ă limitată.

III.3. Numirea arbitrilor

Reclamanta prin cererea de arbitrare l-a numit în calitate de arbitru titular de dl.xxxxxxxx și
ca supleant pe dl.xxxxxxxxxxx iar pârâta, prin notele scrise din data de xxxxxxxxx a desemnat ca
arbitru titular pe dl.xxxxxxxxx, iar ca supleant pe dl.xxxxxxxxxx. În conformitate cu voința părților,
prin rezoluție a Președintelui Curții de Arbitraj Comercial Internațional , în cauză a fost desemnat
supraarbitrul titular în persoana dl.xxxxxxxxxxx și supraarbitrului supleant în persoana dl.xxxxxxxx.
Niciuna dintre părți nu a contestat modul de constituire a Tribunalului arbitral. În aceste
condiții, Tribunalul arbitral constată că a fost constituit în conformitate cu Regulile de procedură ale
Curții (capitolul III), cu respectarea prevederilor clauzei compromisorii mai sus invocate.
În plan convențional, reclamanta a fost reprezentat ă în această procedură arbitrală de
societatea Cuvilă de Avovați CBA – iar pârâta prin avocat numit.

19

III.4. Prezentarea și desfășurarea probatoriului

În probatoriu, reclamanta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și a probei cu
interogatoriul. A anexat cererii de arbitrare interogatoriul propus precum și o serie de înscrisuri .
În urma verificărilor efectuate de societatea de clasificare s-a constatat că armăturile și
garniturile au prezentat urme de deteriorare și că mărfurile transportate de pârâtă corespundeau cu
Lista de Produse emisă de BV.În acelașii sens , un raport al autorității a constatat că garniturile și
elementele de etanșare sunt deteriorate.
Întruc ât concilierea disputei părților a eșuat, reclamanta a comandat un raport de expertiză
tehnică ale cărei concluzii au fost că garniturile și armăturile nu au corespuns necesităților reclamantei
și nu s-au încadrat în parametrii tehnici solicitați, suferind dilatări peste limita admisă, putând fi
utilizate în condiții de siguranță doar pentru transportul B. între temperaturi de 0 și 25 grade C.
Prin încheierea din data de xxxx, tribunalul arbitral a încuviințat administrarea probei cu
expertiză tehnică de specialitate și, după punerea lor în discuția părților, a admis obiectivele formulate
de părți.
Expertul desemnat a depus Raportul de expertiză, după care pârâta a formulat obiecțiuni iar
reclamanta, în sprijinul concluziilor raportulu i de expertiză a depus și un raport “ de completări și
observații”, întocmit de expertul său parte. După punerea acestor obiecțiuni în discuția părților,
Tribunalul arbitral, prin Încheierea din data de , a încuviințat obiecțiunile formulate de pârâtă iar
expertul desemnat a depus răspunsul la obiecțiuni. Părăta face cerere de înlocuire a expertului dar
aceasta este respinsă de către Tribunalul arbitral.

20

III.5. Judecarea , hotărârea arbitrală

III.6. Opinia separată

II.7. Atacarea hotărârii arbitrale la Curtea de Apel
(acțiunea în anulare)

21

22

CAPITOLUL IV.

CONCLUZII.PROPUNERI DE LEGE FERENDA

III.2. Lege ferenda

23

BIBLIOGRAFIE:

I. Tratate, monografii, lucrări de specialitate
Gabriel Mihai, Arbitrajul internațional și efectele hotărârilor arbitrale străine,Ed.Universul
Juridic,Bucure ști 2013;
Gabriel Mihai, Procedura arbitrală, Ed.Universul Juridic,Bucure ști 2013;
Gabriel Mihai, Arbitrajul maritim,Ed.C.H.Beck,Bucure ști 2010;
Bogdan Ionescu, Arbitrajul -Repere esențiale-Practică arbitrală comentată,Ed.Universul
Juridic,Buc urești 2017;
Gheorghe Piperea, Dreptul Transporturilor,Ed.All Beck,Bucure ști 2005;
Olga Duțu,Ioana -Teodora Butoi, Metodologia cercetării științifice juridice,Ed.Rom ânia
de mâine 2005;
Marin Voicu, Porturile maritime și fluviale,drept intern și dreptul Uniunii Europene,
Ed.Universul Juridic,Bucure ști 2018;
Viorel Roș,Arbitrajul Comercial Internațional,Ed.Monitorul Oficial,Bucure ști 2000;
Marin Voicu, Arbitraj ul Comercial -Jurispruden ță adnotată și comentată 2004 -2014,
Ed.Universul juridic 2014;

II. Articole în publicații de specialitate
Revista Rom ână de drept maritim,Anul III,Nr.1/2001,Ed.Exponto;
Revista Rom ână de drept maritim,Anul III,Nr.2/2001,Ed.Exponto;
Revista Rom ână de drept maritim,Anul III,Nr.3,2001,Ed.Exponto;
Revista Rom ână de drept maritim,Anul III,Nr.4,2001,Ed.Exponto;
Revista de drept maritim,1 -2/2012 , Ed.Uni versul Juridic 2012;
Revista de drept maritim,2/2013,Ed.Universul Juridic 2013;
Revista de drept maritim,Supliment DMR 2015,Ed.Universul Juridic 2015;
Revista română de drept maritim,nr.2/2016,Ed.Universul Juridic 2016;

III. Jurispruden ță arbitrală

IV. Legislație

24 V. Site-uri și programe informatice

ANEXE:

25