Continutul Si Modul de Intocmire a Situatiilor Financiare In Cadrul Entitatii ,,avals Lux’’srl

Capitolul I Noțiuni generale privind componența și modul de întocmire a Situațiilor financiare

1.1Noțiuni generale privind componența, caracteristica și clasificarea Situațiilor financiare

Durabilitatea unei entități depinde de cîteva aspecte fundamentale cum ar fi: concurenții, de realizările financiare pe care aceasta le obține,de potențialul financiar,de numărul de clienți,precum și de o serie de factori juridici(legi,hotarîrile guvernamentale, ordinele),se află într-o strînsă legătură cu oportunitatea de a lua și de a argumenta deciziile manageriale,conținutul cărora derivă din diferite surse și date și, în primul rând, din situațiile financiare. Evaluarea situațiilor financiare prin utilizarea instrumentelor și procedeelor specifice oferă atît utilizatorilor interni cît și externi un sprijin absolut necesar pentru elaborarea și fundamentarea deciziilor.

Situațiile financiare  reprezintă un set de rapoarte care conțin informații privind poziția financiară, performanța financiară, modificările capitalului propriu și fluxurile de numerar ale entității pe o perioadă de gestiune.Conform Standartului Național de Contabilitate(SNC) "Prezentarea situațiilor financiare" termenul performanță financiară  reflectă legătura dintre veniturile și cheltuielile entității prezentate în situația de profit și pierdere,iar termenul de poziție financiară – relația dintre activele, capitalul propriu și datoriile entității prezentate în bilanț. Conform prevederilor aceluiași SNC noțiunea fluxuri de numerar  reprezintă intrări și/sau ieșiri de mijloace și documente bănești, iar modificări de capital propriu  reprezintă majorări și diminuări ale elementelor de capital propriu.

IAS l „Prezentarea situațiilor financiare”, definete situațiile financiare ca o reprezentare structurată a poziției financiare a unei întreprinderi și a tranzacțiilor efectuate de aceasta, având drept obiectiv oferirea de informații despre poziția financiară, performanta și modificările poziției financiare ale unei întreprinderi unei game diversificate de utilizatori.

Situațiile financiare  se întocmesc prin calcularea, gruparea,colectarea și prelucrarea specială a datelor contabilității curente și constituie stadiul final al acesteia. O astfel de informație este necesară tuturor utilizatorilor de situații financiare, adică tuturor persoanelor juridice și fizice cointeresate de obținerea informației veridice privind entitatea în vederea luării unor decizii economice financiare referitoare la desfășurarea activității entității. Utilizatorii pot să își creeze o opinie obiectivă privind întreprinderea, dacă au la la îndemână situațiile financiare clare și ușor de înțeles.

Prin urmare, scopul întocmirii situațiilor financiare îl constituie respectarea și îndeplinirea necesităților tuturor utilizatorilor în informații actualizate și necesare privind entitatea, prezentate într-o formă accesibilă și înțeleasă.

În funcție de gradul și caracterul interesului financiar, utilizatorii situațiilor financiare se împart în două categorii conform figurei 1.1 :

externi-care se află în afara entității și cer informații pentru luarea deciziilor privind desfășurarea activității acesteia în prezent cît și în viitor;

interni-care participă nemijlocit la desfășurarea activității în cadrul entității ;

Fig1.1. „Utilizatorii interni și externi ai situațiilor financiare”

Utilizatorii externi ai informației pot fi cu interes financiar direct și indirect. Ei obțin informații din situațiile financiare ale entității, responsabilitatea pentru întocmirea și prezentarea căreia o poartă conducerea entității.

Utilizatorii externi cu interes financiar direct sunt: investitorii actuali dar și din viitor, băncile, furnizorii, clienții și alți utilizatori. În baza informațiilor prezentate în situațiile financiare ei își creează o imagine despre evoluțiile financiare pe care le poate obține entitatea cît și despre solvabilitatea entității.

Furnizorii sunt preocupați de date ce țin de domeniul financiar,adică îi interesează capacitatea de plată a întreprinderii, probabilitatea rambursării la timp și integral a datoriilor pentru mărfurile livrate, serviciile prestate.

Clientii sunt interesati de informatii despre continuitatea activitatii unei intreprinderi, indeosebi atunci cind își doresc relații de durată cu furnizorii stabiliti ,acestia fiind în stare să le satisfacă necesitățile .

Din categoria utilizatorilor externi cu interes financiar indirect fac parte organele împuternicite să gestioneze patrimoniul de stat și municipal, organele administrative și fiscale, inclusiv Guvernul și instituțiile guvernamentale și alți utilizatori precum companiile de asigurări, auditorii,organele statistice, organele de reglementare.

Organele administrative și fiscale, inclusiv Guvernul și institutiile guvernamentale, solicită informații în vederea reglementării de stat, determinării impozitelor și elaborării politicii fiscale, calculării diverșilor indicatori statistici. De asemenea pentru acești utilizatori prezintă interes eficiența activitații întreprinderii, repartizarea resurselor financiare, materiale și forței de munca.

Conform legislatiei Republicii Moldova organele fiscale, spre deosebire de alți utilizatori externi de informație, au dreptul să solicite informații cuprinse nu numai în rapoartele financiare, ci și de altă natură privind activitatea întreprinderii calculării și plații impozitelor. Informația contabilă se prezintă de asemenea la solicitarea organelor de control și ierarhic superioare, auditorilor în cazul efectuării controlulul, precum și altor utilizatori în conformitate cu legislația în vigoare și actele de constituire.

Utilizatorii externi, care au dreptul să ia cunoștință integral sau parțial de informația internă, sunt obligați să prezinte confidențialitatea în ce privește informația furnizată, deoarece conform articolului 15 din Legea privind taina comercială nr. 147 din 6 iulie 1994, conținutul informației interne prezintă un secret comercial al întreprinderii pentru divulgarea căruia este prevăzută răspunderea stabilită de legislație.

Alți utilizatori externi solicită informații, de regulă pentru aprecierea situației financiare a întreprinderi.

Utilizatorii interni reprezintă conducatorii, personalul de gestiune, care la toate nivelurile utilizează informațiile contabile la planificarea, controlului și evaluarea operațiilor de afaceri. Aceștia sunt proprietarii, fondatorii, administrația în persoana consiliului de observatori, managerilor, angajații intreprinderi.

Conducătorilor entităților le revine responsabilitatea,sarcina cea mai principală de a întocmi și prezenta situațiile financiare ale entității , fondatorii entității sunt interesați de informații privind rentabilitatea, productivitatea muncii, profitul brut, profitabilitatea, rentabilitatea .  

Angajații întreprinderii sunt interesați în obținerea de informații referitoare la stabilitatea și rentabilitatea întreprinderii, precum și informații care le permit să aprecieze capacitatea întreprinderii de a-i asigura cu salarii, îndemnizații sociale și posibilitatea desfășurării activității în viitor.

Începînd cu utilizatorii externi și interni, pentru care este destinată informația, în calitate de obiectiv principal al rapoartelor financiare, servește furnizarea către utilizatori a informației, care ar contribui la rezolvarea următoarelor probleme :

– să fie utilă pentru investitorii actuali și potențiali și alte categorii de utilizatori la luarea deciziilor privind investirea mijloacelor în întreprinderi și acordarea de credite ;

– să permită acestor persoane să determine timpul, probabilitatea întăririlor și suma dobînzilor, dividentilor aparente și altor venituri din activitatea întreprinderii, precum și a mijloacelor pentru plata datoriilor de bază și răscumpărării de către emitenți a titlurilor de valoare proprii ;

– sa reflecte adecvat situația economică a întreprinderii, inclusiv circumstanțele externe, capabile să influențeze existența resurselor de care dispune întreprinderea, precum și a pretențiilor posibile la aceste resurse din partea terților față de care întreprinderea are datorii.

Rapoartele financiare sunt orientate la cele mai generale cerințe ale utilizatorilor, întrucît necesarul de informație pentru toate categoriile de utilizatori nu pot fi satisfacute concomitent integral, în primul rînd sunt orientate, către investitori și creditori, care asigura întreprinderea cu resurse financiare. Aceste rapoarte financiare, care răspund cerințelor lor, vor fi utile și pentru alți utilizatori.

Pentru a oferi o informație cît mai detaliată utilizatorilor interni cît și externi în conformitate cu prevederile S.N.C. "Prezentarea situațiilor financiare", situațiile financiare trebuie sa conțin informații despre:

1) active; 2) capital propriu;

3) datorii; 4) venituri și cheltuieli;

5) fluxuri de numerar.

Informația dată este utilă utilizatorilor rapoartelor financiare la aprecierea capacității întreprinderii de a-și onora datoriile la timp.

Această informație este necesară de asemenea la aprecierea activității conducerii întreprinderii. În baza acestei informații se trag concluzii și se iau decizii economice, referitoare la păstrarea sau vînzarea investițiilor în întreprindere, sau decizia privind retragerea, destituirea sau schimbarea conducerii .

Componența, modul de întocmire și prezentare a situațiilor financiare în Republica Moldova sînt reglementate de următoarele documente normative:

Legea contabilității nr. 113-XIV din 27.04.2007,

S.N.C. „Prezentarea rapoartelor financiare”

Ghidul metodologic de întocmire a situațiilor financiare aprobat prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr.28 din 6 martie 2015.

Raportarea financiară în Marea Britanie este reglementată prin Companies Act (legea societăților comerciale), când s-a introdus obligativitatea raportării pentru grupuri, distincția între rezerve și provizioane precum și o serie de cerinăe de prezentare a situațiilor financiare, inclusiv prezentarea unor situații care să ofere o "imagine fidelă". Cerinele de bază pentru toate societățile sunt date de prezentarea unui Bilanț și a unui Cont de rezultate, însoțite de detaliile necesare prezentării unei imagini fidele.

Raportarea financiar pentru societățile din Franța este realizat prin situații financiare denumite documente de sinteză sau conturi anuale, influențate în mare parte de prevederile Directivelor a patra și a șaptea. Acestea cuprind cel puțin Bilanțul, Contul de profit și pierdere și Anexa, dar pot fi completate cu un Tablou de finanșțare al exercițiului. Conținutul documentelor de sinteză este stabilit în conformitate cu dispoziiile Planului Contabil General (PCG) și trebuie să asigure sub toate asectele o imagine fidelă a patrimoniului, a situației financiare și a rezultatelor.

IAS 1 “Prezentarea situațiilor financiare” stabilește cerințele generale privind forma și conținutul situațiilor financiare, dar lasă posibilitatea de influență cadrelor legale în care îi desfăoară activitatea societatea. Conform cerințelor internaționale, fiecare set de situații financiare trebuie să conțină următoarele informații: denumirea societății raportoare; unitatea și moneda de raportare;data bilanțului; perioada de raportare; și orice schimbare a acestor informații în cursul perioadei. Situațiile financiare sunt utile dacă sunt oportune în timp. La nivel de normalizare internațională se consideră că o societate trebuie să fie în măsură să emită situații financiare în termen de șase luni de la data bilanțului pentru a răspunde caracteristicii de utilitate a informației.

Situațiile financiare se întocmesc în conformitate cu următoarele principii de bază :

1) continuitatea activității – prevede întocmirea situațiilor financiare pornind de la presupunerea că entitatea își va desfășura în continuare în mod sigur activitatea cel puțin pe o perioadă de 12 luni din data raportării fără intenția sau necesitatea de a-și lichida sau reduce în mod semnificativ activitatea. În cazul în care situațiile financiare nu se întocmesc conform principiului continuității activității trebuie prezentată baza de întocmire a situațiilor financiare și motivul pentru care entitatea nu poate să-și continue activitatea;

2) contabilitatea de angajamente –principiu prin care este necesar de-a recunoaște elementele situațiilor financiare, cu excepția elementelor situației fluxurilor de numerar, pe măsura apariției acestora, indiferent de momentul încasării/plății de numerar sau compensării în altă formă;

3) separarea patrimoniului și datoriilor – în situațiile financiare este necesar de-a prezenta doar informațiile despre patrimoniul și datoriile entității, care trebuie contabilizate separat de patrimoniul și datoriile proprietarilor și ale altor entități;

4) necompensarea – este necesar de-a prezenta distinct în situațiile financiare activele și datoriile, veniturile și cheltuielile. Compensarea reciprocă a activelor și datoriilor sau a veniturilor și cheltuielilor nu se admite, cu excepția cazurilor în care compensarea este permisă de Standardele Naționale de Contabilitate;

5) consecvența prezentării – prevede menținerea modului de prezentare și de clasificare a elementelor în situațiile financiare de la o perioadă de gestiune la alta, cu excepția cazurilor cînd:

a) în urma unei modificări semnificative în natura activității entității sau în urma unei analize a indicatorilor situațiilor financiare, este mai relevantă o altă prezentare sau clasificare a elementelor situațiilor financiare ținînd cont de metodele și procedeele politicilor contabile elaborate conform SNC "Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare";

b) în Standardele Naționale de Contabilitate a fost modificat modul de prezentare a elementelor situațiilor financiare.

S.N.C. „Prezentarea rapoartelor financiare” prezintă lista caracteristicilor calitative care sunt necesare de-a fi puse la dispoziția utilizatorilor externi ai raportului.

1) inteligibilitatea este o caracteristică ce înseamnă că informațiile trebuie clasificate, descrise și prezentate în mod clar,obiectiv și succind în intervalul de timp stabilit de către legislație .

2) relevanța  este o caracteristică prin care se  susține că informațiile trebuie să fie esențiale pentru utilizatori și să-i determine pe utilizatori la evaluarea evenimentelor trecute, prezente sau viitoare, să recunoască sau să  rectifice aprecierile lor anterioare;

3) credibilitatea caracteristică care cere ca informațiile să fie complete, neutre și fără denaturări   semnificative,astfel încît să creeze o imagine fidelă și obiectivă pentru entitate. Imagine fidelă și obiectivă înseamnă dezvoltarea exactă și imparțială a informației din rapoartele financiare privind situația financiară, rezultatele activității și modificările în situația financiară a întreprinderii.

4) comparabilitatea  trăsătură care indică că situațiile financiare trebuie să conțină informații comparative aferente perioadei precedente pentru toate elementele raportate ale perioadei de gestiune curente, dacă Standardele Naționale de Contabilitate  nu permit altfel. Comparabilitatea este o caracteristică inițială a datelor financiare, ce permite utilizatorilor să compare indicatorii din rapoartele financiare ale unei întreprinderi în diferite perioade te timp, precum și cu rapoartele financiare ale altor întreprinderi pentru a releva tendințele în modificarea situației financiare și rezultatelor activității întreprinderii.

Pentru ca utilizatorii să poată compara rezultatele activității și modificările situației financiare a întreprinderii la expirarea unei perioade de timp, rapoartele financiare trebuie să conțină informațiile respective din perioadele de gestiune anterioare.

Standartele Naționale de Contabilitate   precizează modul de  întocmire a situațiilor financiare,conținutul dar și modul de evaluare și de recunoaștere a elementelor acestora. Conform legislației din vigoare perioada de gestiune pentru toate entitățile care întocmesc și prezintă situații financiare este anul calendaristic, care cuprinde perioada de la 1 ianuarie pînă la 31 decembrie, excepție făcînd :

-cazurile în care entitatea se află în proces de reorganizare și/sau de lichidare ;

– filialele, reprezentanțele și subdiviziunile a căror entități-mamă aplică un alt interval de timp pentru raportarea financiară; 

-unor grupuri de entități pentru care, în funcție de caracteristicile activității acestora, Ministerul Finanțelor precizează o perioadă de gestiune care nu coincide cu anul calendaristic

De asemenea entitățile de interes public întocmesc și prezintă situații financiare semianuale și anuale. Entitățile, cu excepția instituțiilor publice și a entităților de interes public , întocmesc și prezintă situații financiare anuale.Situații financiare anuale (conform fig 1.2)se clasifică în :

a) situații financiare complete; sau 

b) situații financiare simplificate.

care

Fig 1.2 “Clasificarea situațiilor financiare”

Conform articolului 15 din Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 doar entitățile care  întrunesc următoarele cerințe pentru perioada de gestiune precedentă prezintă situații financiare simplificate  : 
a) numărul mediu scriptic al angajaților nu depășește 9 persoane;
b) veniturile din vînzări nu sunt mai mari de 3 milioane lei; și 
c) valoarea contabilă totală (de bilanț) a activelor la data raportării nu depășește 3 milioane lei.

Situațiile financiare complete prezintă:
a) entitățile în al căror capital social cota proprietarului (asociatului,acționarului) persoană juridică, care nu este subiect al sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, depășește 35%; 
b) companiile fiduciare; 
c) entitățile importatoare de mărfuri supuse accizelor; 
d) organizațiile de microfinanțare, asociațiile de economii și împrumut și alți participanți la piața financiară nebancară; 
e) casele de schimb valutar și lombardurile; 
f) entitățile din domeniul jocurilor de noroc.

Rapoartele financiare trebuie să conțină indicatorii pe perioada curentă și precedentă de gestiune, calculați după una și aceeași metodă.

Rapoartele financiare sunt prezentate de întreprinderi potrivit formularelor aprobate de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova. Pentru asigurarea unei clarități și comparabilități a datelor din rapoartele financiare, este necesară furnizarea unor informații suplimentare publicate în anexe și nota explicativă la rapoartele financiare.

 Situațiile financiare trebuie să includă date și  rezultate despre  activitățile tuturor filialelor, reprezentanțelor și subdiviziunilor interne ale entității, indiferent de regiunile în care sunt situate acestea.

Entitățile sunt obligate să reflecte în situațiile financiare valoarea elementelor aferente perioadelor de gestiune curentă și precedentă.În cazul cînd această valoare nu este comparabilă, datele perioadei precedente vor fi ajustate. Absența comparabilității și orice ajustare vor fi prezentate în notele explicative.

Situațiile financiare se întocmesc și se prezintă anual.Acestea se prezintă la organul teritorial de statistică pe suport de hîrtie. În situația cînd data de raportare și de prezentare a situațiilor financiare se modifică pe o perioadă mai lungă sau mai scurtă de un an, entitatea trebuie se dezvăluie:

1) intervalul de timp cuprins de situațiile financiare;

2) cauza fixării unei perioade de gestiune mai lungi sau mai scurte de un an; și

3) faptul că informațiile din situațiile financiare nu sînt pe deplin comparabile (de exemplu, pentru entitățile nou înregistrate prima perioadă de gestiune se consideră perioada din data înregistrării de stat a entității pînă la 31 decembrie al aceluiași an calendaristic).

Situațiile financiare trebuie să cuprindă rezultatele și indicatorii activității tuturor filialelor, reprezentanțelor și subdiviziunilor entității care sunt situate pe teritoriul Republicii Moldova.Situațiile financiare se elaborează în baza datelor contabile care sunt obținute după reflectarea rezultatelor inventarierii pentru confirmarea existenței și stării activelor și pasivelor entității.  Entitatea trebuie să identifice în mod clar situațiile financiare și să evidențieze  îndeosebi următoarele informații:

1) denumirea entității și alte articole de identificare;

2) data raportării sau perioada cuprinsă de situațiile financiare;

3) activitatea de bază;

4) forma de proprietate;

5) forma organizatorică- juridică de organizare;

6) unitatea de măsură.

 Erorile depistate la întocmirea situațiilor financiare se corectează în conformitate cu SNC "Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare".Conform acestui SNC în situațiile financiare entitatea va oferi   cel puțin următoarele informații privind:

1) politicile contabile în care vor fi precizate urmatoarele aspecte: procedeele contabile selectate în baza sistemului de reglementare normativă a contabilității; metodele contabile elaborate de către entitate, de sine stătător; natura și motivele modificărilor politicilor contabile;

2) modificările estimărilor contabile în care se vor expune: natura și suma modificării unei estimări contabile ce afectează perioada de gestiune curentă sau care se așteaptă să aibă un efect în perioadele de gestiune viitoare; faptul privind imposibilitatea determinării sumei efectului din modificarea unei sau altei estimări contabile asupra perioadelor de gestiune viitoare;

3) erorile contabile în care vor fi precizate urmatoarele aspect: natura erorii semnificative aferente oricărei perioade precedente și valoarea corectării respective; informațiile comparative retratate retroactiv în urma corectării erorilor semnificative aferente oricărei perioade precedente;faptul privind imposibilitatea retratării retroactive a informațiilor comparative.

4) evenimentele ulterioare datei raportării în care se vor expune : data semnării situațiilor financiare și persoanele abilitate să le semneze; natura și efectul financiar al evenimentelor ulterioare care ajustează sau nu situațiile financiare.

Întocmirea și prezentarea situațiilor financiare cuprind următoarele etape:

1) îndeplinirea lucrărilor premergătoare elaborării situațiilor financiare cum ar fi: inventarierea generală a elementelor contabile; decontarea cheltuielilor și veniturilor anticipate aferente perioadei de gestiune;stabilirea și reflectarea diferențelor de curs valutar; întocmirea înregistrărilor de corectare, determinarea cotei curente a activelor imobilizate și datoriilor pe termen lung etc.;

2)  îndeplinirea formularelor situațiilor financiare;

3) elaborarea notelor/notelor explicative la situațiile financiare;

4) acceptare, semnarea și prezentarea situațiilor financiare;

Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007   specifică în articolul 36 că situațiile financiare vor fi semnate pînă la momentul prezentării lor utilizatorilor de către persoanele ce reprezintă conducerea entității, care pot fi:
a) proprietar – în cazul întreprinzătorilor individuali;
 b) parteneri – în cazul unui parteneriat;
 c) membri ai organului executiv sau, ca alternativă, președintele consiliului executiv, în numele consiliului executiv, și președintele consiliului de supraveghere, în numele consiliului de supraveghere – la întreprinderile cu răspundere limitată și în organizațiile necomerciale; 

d) director al filialei – în cazul unei companii străine;
e) directorul executiv și membrii consiliului ;
f) conducătorul și contabilul-șef (șeful serviciului contabil) – în cazul instituției publice.

Persoanele precizate răspund pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare și rapoartelor anuale la Serviciul situațiilor financiare în conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare altfel sînt trase la răspundere disciplinară, materială, administrativă sau penală, după caz, conform legislației.

1.2Lucrări premergătoare privind întocmirea Situațiilor financiare

Elaborarea situațiilor financiare prevede parcurgerea unor etape care se realizează printr-o  succesiune de lucrări pentru ca în final situațiile financiare să ofere informații reale și corecte din punct de vedere economic.

Întocmirea situațiilor financiare presupune parcurgerea următoarelor etape:

analiza operațiilor economice și verificarea corectitudinii și obiectivității reflectării acestora în registrele contabile;

inventarierea totală a elementelor contabile;

închiderea conturilor de venit și cheltuieli la finele anului de gestiune,respectiv calcularea rezultatului financiar;

completarea Cărții Mari și întocmirea Balanței de verificare;

întocmirea situațiilor financiare.

Situațiile financiare se elaborează în baza informațiilor conținute în Cartea Mare sau a altor registre asemănătoare de evidență sintetică. Punctul de plecare pentru elaborarea situațiilor financiare este verificarea corectitudinii reflectării în registrele contabile a tuturor operațiunilor economice și corespondenței conturilor conform datelor din documentele primare. În acest caz este necesar de-a se ține cont că Planul general de conturi contabile este format în baza unui sistem determinat exact pentru conturilor de activ și pasiv .

În cadrul planului general de conturi contabile conturile din clasele 1 "Active imobilizate", 2 "Active circulante", 7 "Cheltuieli", 8 "Conturi de gestiune", cu excepția conturilor rectificative, sunt conturi de activ, iar conturile din clasele 3 "Capitalul propriu", 4 "Datorii pe termen lung", 5"Datorii curente", 6" Venituri", cu excepția celor de rectificare , sînt conturi de pasiv.

Sumele din conturile corespondente se reflectă în registrele corespunzatoare ale contabilitații analitice și sintetice. Concomitent, se verifică corespondența datelor din contabilitatea analitică cu rulajele și soldurile conturilor sintetice.

Lucrările premergătoare privind întocmirea situațiilor financiare specifice primei etape sunt:

1.se determină și se trec la consumuri, cheltuieli și venituri ale perioadei de gestiune sumele corespunzatoare de cheltuieli și venituri anticipate;

2.se repartizează costurile indirecte de producție în conformitate cu prevederile S.N.C. “Stocuri”; și a indicațiilor metodice privind contabilitatea costurilor de producție și calculația costului produselor și serviciilor;

3. se examinează decontările cu debitorii și creditorii . În conturile de decontări de activ și pasiv se întocmesc înregistrări de rectificare pentru a evita formarea soldului creditor în conturile de activ și soldului debitor în conturile de pasiv atunci cînd sunt depistate. Verificarea decontărilor se efectuează prin expedierea tuturor debitorilor a extraselor din conturile analitice,debitorii le confirmă sau le resping. În cazurile cînd se stabilește că creanțele sunt compromise (entitatea cumpărătoare este lichidată, a expirat termenul de stingere a datoriilor, debitorul nu recunoaște datoriile) printr-un ordin al conducătorului întreprinderii acestea se anulează pe seama rezervelor . În aceste cazuri se întocmesc următoarele formule contabile:

pentru anularea creanțelor pe seama cheltuielilor de distribuire :

Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire”

Credit contul 221 „Creanțe comerciale”

Credit contul 223 „Creanțe ale părților afiliate”;

pentru anularea creanțelor pe seama rezervelor create pentru creanțele compromise :

Debit contul 222 „Corecții (provizioane) privind creanțele compromise”

Credit contul 221 „Creanțe comerciale”

Credit contul 223 „Creanțe ale părților afiliate”.

Dacă o entitate-debitoare constatată anterior ca insolvabilă (datoriile acesteia fiind anulate) își exprimă disponibilitatea de a achita facturile, în contabilitate se întocmesc formule contabile privind restabilirea creanțelor considerate dubioase:

pe seama altor venituri din activitatea operațională:

Debit contul 221 „Creanțe comerciale”

Debit contul 223 „Creanțe ale părților afiliate”

Credit contul 612 „Alte venituri din activitatea operațională”;

pe seama rezervelor pentru creanțele compromise:

Debit contul 221 „Creanțe comerciale”

Debit contul 223 „Creanțe ale părților afiliate”

Credit contul 222 „Corecții (provizioane) privind creanțele compromise”.

Creanțele și datoriile pe termen lung de asemenea vor fi supuse analizei. La survenirea termenului de achitare mai mic de un an întreprinderea transferă creanțele și datoriile pe termen lung în creanțe și datorii pe termen scurt prin întocmirea formulelor contabile corespunzătoare:

pentru creanțe:

Debit contul 221 „Creanțe comerciale”

Debit contul 223 „Creanțe ale părților afiliate”

Debit contul 228 „Creanțe privind veniturile din utilizarea de către terți a activelor entității”

Debit contul 229 „Alte creanțe pe termen scurt”

Credit contul 134 „Creanțe pe termen lung”;

pentru datorii:

Debit contul 411 „Credite bancare pe termen lung”

Credit contul 511 „Credite bancare pe termen scurt”

Debit contul 412 „Împrumuturi pe termen lung”

Credit contul 512 „Împrumuturi pe termen scurt”

În unele conturi de pasiv pot apărea solduri debitoare (în decontările cu bugetul, personalul, furnizorii, organele de asigurări). În acest caz ele se trec în conturile de activ de evidență a creanțelor corespunzătoare. Astfel, dacă în urma plăților în plus achitate pentru salarii în contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii” s-a format un sold debitor, la finele perioadei de gestiune sumele plătite în plus se reflectă prin următoarea înregistrare contabilă:

Debit contul 226 „Creanțe ale personalului”

Credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”.

4.se închid conturile contabilității de gestiune.

La efectuarea lucrărilor premergătoare privind întocmirea situațiilor financiare o pondere semnificativă o are inventarierea tuturor elementelor contabile.

Conform art.24 alin.(2) din Legea contabilității nr.113-XVI din 27 aprilie 2007 publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.90-93, art.399 inventarierea patrimoniului entității trebuie să fie efectuat cel puțin o dată pe an pe parcursul desfășurării activității sale.

Plusurile depistate în urma inventarierii se reflectă în felul următor:

la valoarea de piață a activelor imobilizate stabilite ca plusuri:

Debit contul 111 „Imobilizări necorporale în curs de execuție”

Debit contul 112 „Imobilizări necorporale”

Debit contul 121 „Imobilizări corporale în curs de execuție”

Debit contul 122 „Terenuri”

Debit contul 123 „Mijloace fixe”

Debit contul 141 „Investiții financiare pe termen lung în părți neafiliate”

Debit contul 142 „Investiții financiare pe termen lung în părți afiliate”

Credit contul 612 „Alte venituri din activitatea operatională”

la valoarea netă a stocurilor de mărfuri și materiale depistate ca plusuri:

Debit contul 211 „Materiale”

Debit contul 212 „Active biologice circulante”

Debit contul 213 „Obiecte de mică valoare și scurtă durată”

Debit contul 215 „Producție în curs de execuție”

Debit contul 216 „Produse”

Debit contul 217 „Mărfuri”

Credit contul 612 „Alte venituri din activitatea operațională”

-la valoarea nominală a investițiilor financiare curente și a mijloacelor bănești stabilite ca plusuri:

Debit contul 252„Investiții financiare curente în părți afiliate’’

Debit contul 251 „Investiții financiare curente în părți neafiliate”

Debit contul 241 „Casa”

Debit contul 246 „Documente bănești”

Credit contul 612 „Alte venituri din activitatea operațională”.

Lipsurile depistate în urma inventarierii se reflectă în felul următor:

la valoarea de bilanț a activelor imobilizare depistate ca lipsuri în urma inventarierii:

Debit contul 714 „Alte cheltuieli din activitatea operațională”

Credit contul 111 ‚, Imobilizări necorporale în curs de execuție ”

Credit contul 112 „Imobilizări necorporale”

Credit contul 121 „Imobilizări corporale în curs de execuție”

Credit contul 122 „Terenuri”

Credit contul 123 „Mijloace fixe”

la valoarea de bilanț a activelor circulante depistate lipsă în urma inventarierii:

Debit contul 714 „Alte cheltuieli din activitatea operaționala”

Credit contul 211 „Materiale”

Credit contul 213 „Obiecte de mică valoare și scurtă durată”

Credit contul 215 „Producție în curs de execuție”

Credit contul 216 „Produse”

Credit contul 217 „Mărfuri”

Pentru etapa a treia lucrările premărgătoare întocmirii situațiilor financiare o constituie închiderea conturilor de venituri și cheltuieli. Închiderea conturilor de venituri și cheltuieli se face la finele fiecărui an de gestiune și prevede trecerea veniturilor și cheltuielilor acumulate pe feluri de activități în contul 351,,Rezultat financiar total”.

Contul 351 "Rezultat financiar total" este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se înregistrează decontarea veniturilor acumulate și pierderii nete a perioadei de gestiune unde sunt întocmite următoarele formule contabile:

Debit contul 333 "Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune"- la suma pierderii nete

Debit contul 611 "Venituri din vînzări"

Debit contul 612 "Alte venituri din activitatea operațională"

Debit contul 621"Venituri din operațiuni cu active imobilizate"

Debit contul 622"Venituri financiare"

Debit contul 623 "Venituri excepționale"

Credit contul 351"Rezultat financiar total"

În debitul contului 351 "Rezultat financiar total" se înregistrează decontarea cheltuielilor suportate și profitului net al perioadei de gestiune , unde sunt întocmite următoarele for- mule contabile:

Debit contul 351"Rezultat financiar total"

Credit contul 333 "Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune"- la suma profitului net

Credit contul 711 "Costul vînzărilor"

Credit contul 712 "Cheltuieli de distribuire"

Credit contul 713 "Cheltuieli administrative"

Credit contul 714 "Alte cheltuieli din activitatea operațională"

Credit contul 722 "Cheltuieli financiare"

Credit contul 723 "Cheltuieli excepționale"

Credit contul 731"Cheltuieli privind impozitul pe venit"

Acest cont este folosit pentru a prezenta informațiile privind acumularea veniturilor și determinarea cheltuielilor suportate de entitate în perioada de gestiune cît și pentru a prezenta mărimea rezultatului financiar total. La începutul perioadei de gestiune următoare acest cont nu are sold .

După trecerea la scăderi a veniturilor și cheltuielilor în contul 351 “Rezultat financiar total” se determină profitul net (pierderea netă) a perioadei de gestiune. Pentru aceasta se confruntă rulajul debitor și rulajul creditor al contului nominalizat.Acest rezultat se raportează în Declarația persoanei juridice cu privire la impozitul pe venit(Forma VEN 08) în vederea determinării venitului impozabil.

Apoi se determină suma cheltuielilor privind impozitul pe venit conform cotei ce a fost în vigoare în anul de gestiune, pentru anul 2014 cota fiind de 12% din venitul impozabil.

Se întocmesc formulele contabile:

se reflectă suma cheltuielilor privind impozitul pe venit.

Debit contul 731 "Cheltuieli privind impozitul pe venit"

Credit contul 534 "Datorii față de buget"

2) se reflectă stingerea datoriei față de buget privind impozitul pe venit

Debit contul 534 "Datorii față de buget"

Credit contul 225”Creanțe ale bugetului”

3) se reflectă suma datoriilor achitate privind impozitul pe venit:

Debit contul 534 "Datorii față de buget "

Credit contul 241 "Casa"

Credit contul 242 "Cont curent în monedă națională "

În continuare se determină soldul contului 731 "Cheltuieli privind impozitul pe venit", prin confruntarea rulajelor debitor și creditor ale acestui cont, care reprezintă suma efectivă a cheltuielilor privind impozitul pe venit realizate în cursul anului de gestiune.

La finele anului cheltuielile privind impozitul pe venit se trec din contul 731 " Cheltuieli privind impozitul pe venit" în contul 351 "Rezultat financiar total", iar contul 731 " Cheltuieli privind impozitul pe venit" se inchide. În contabilitate această operație se reflectă prin formula contabilă:

Debit contul 351 "Rezultat financiar total"

Credit contul 731 "Cheltuieli privind impozitul pe venit"

După reflectarea în contul 351 "Rezultat financiar total" a cheltuielilor privind impozitul pe venit soldul acestui cont reprezintă rezultatul financiar net al anului de gestiune, care se trece la contul 333 "Profit net (pierdere netă ) al perioadei de gestiune". Contul 333 "Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune" urmărește prezentarea informației despre existența și modificarea profitului net /pierderii nete a perioadei de gestiune,fiind un cont de pasiv.

În creditul acestui cont se reflectă majorarea profitului net și decontarea pierderii nete a anului de gestiune.În debitul contului 333 "Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune" se reflectă majorarea pierderi nete și diminuarea profitului net al anului de gestiune.

Soldul acestui cont reflectă suma profitului nerepartizat /pierderii neacoperite al perioadei de gestiune stanilită în conformitate cu standardele de contabilitate. În situația cînd acest sold este creditor – se reflectă în situațiile financiare cu semnul plus (fără paranteze) ,iar cînd este debitor – se reflectă în situațiile financiare cu semnul minus (între paranteze).

Entitatea va obține profit net dacă rulajul creditor al contului 351 „Rezultat financiar total” este mai mare decît rulajul debitor,acesta fiind reflectat în creditul contul 333 „Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune” prin formula contabilă:

Debit contul 351 „Rezultat financiar total”

Credit contul 333 „Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune”

În cazul în care, după închiderea conturilor de venituri și cheltuieli, rulajul debitor al contului 351 „Rezultat financiar total” este mai mare decît rulajul creditor, întreprinderea obține pierdere care este trecută în debitului contului 333 „Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune” prin formula contabilă:

Dt contul 333 „Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune”

Ct contul 351 „Rezultat financiar total”

La sfîrșitul perioadei de gestiune a anului 2014 entitatea ,,AVALS-LUX’’SRL va închide clasele de venituri acumulate cît și cheltuieli suportate(anexa4) prin următoarele formule contabile:

1.se reflectă închiderea conturilor de venituri acumulate pentru anul 2014:

Debit contul 611 "Venituri din vînzări"- la valoarea venitului recunoscut din vinzarea produselor -265 640,00lei

Credit contul 351"Rezultat financiar total"- la suma totala a rezultatului financiar-265 640,00lei

2.se reflectă închiderea conturilor de cheltuieli :

Debit contul 351"Rezultat financiar total"-la suma rezultatului financiar determinat-370 998,00lei

Credit contul 711 "Costul vînzărilor"-la valoarea mărfurilor vîndute-83 078,00 lei

Credit contul 713 "Cheltuieli administrative"—la valoarea cheltuielilor privind serviciile cu destinatie administrative -227 920 lei

Credit contul 714 "Alte cheltuieli din activitatea operațională"-60000,00lei

După închiderea conturilor de venituri și cheltuieli, rulajul debitor al contului 351 „Rezultat financiar total” este mai mare decît rulajul creditor, de aceea în 2014 entitatea ,,AVALS-LUX’’SRL a înregistrat o pierdere în sumă de 105358 lei.Suma impozitului pe venit va constitui 3% din venitul din vînzări acumulat pe perioada de gestiune a anului 2014(anexa 5) .

Se întocmesc formulele contabile:

1)se reflectă suma cheltuielilor privind impozitul pe venit.

Debit contul 731 "Cheltuieli privind impozitul pe venit"-la suma cheltuielilor privind impozitul pe venit -7969,00lei

Credit contul 534 "Datorii față de buget" –la suma datoriilor privind impozitul pe venit din activitatea de intreprinzato- 7969,00lei

2) se reflectă stingerea datoriei față de buget privind impozitul pe venit

Debit contul 534 "Datorii față de buget"- la suma datoriilor privind impozitul pe venit din activitatea de intreprinzator -7969,00lei

Credit contul 225”Creanțe ale bugetului” –la suma creantelor privind impozitul pe venit -7969,00lei

3) se reflectă suma datoriilor achitate privind impozitul pe venit:

Debit contul 534 "Datorii față de buget "- la suma cheltuielilor privind impozitul pe venit -7969,00lei

Credit contul 242 "Cont curent în monedă națională "-la valoarea impozitului pe venit-7969,00lei

4) ) se reflectă trecerea cheltuielilor privind impozitul pe venit la rezultatul financiar total

Debit contul 351 "Rezultat financiar total" –la valoarea rezultatului financiar-7969,00lei

Credit contul 731 "Cheltuieli privind impozitul pe venit" la suma cheltuielilor determinate privind impozitul pe venit -7969,00lei

Deoarece entitatea a înregistrat o pierdere în sumă de 113 327 lei,acesata va fi trecută în debitul contului 333 „Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune” ,

Debitt contul 333 „Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune”-la valoarea pierderii determinate-113 327,00lei

Credit contul 351 „Rezultat financiar total”- la valoarea rezultatului financiar -113 327,00lei

La etapa a patra în Cartea Mare sunt trecute datele din registrele contabile,ulterior determinîndu-se pentru fiecare cont rulajele debitoare și creditoare și soldul.

Balanța de verificare(anexa 3) se întocmește după ce sunt stabilite soldurile conturilor care sunt comparate cu datele contabilității analitice.

Balanța de verificare relevă atît dependența dintre datele contabilității sintetice și analitice, în conformitate cu principiul dublei înregistrări, pe conturi; cît și reflectă dependența acestor date de informațiile conținute în situațiilor financiare.

Balanța de verificare reprezintă o modalitate de generalizare a înregistrărilor,a rulajelor și a soldurilor conturilor analitice și sintetice încadrate pe parcusul unei perioade de gestiune cu scopul de-a verifica corectitudinea operațiunilor economice efectuate în contabilitate . Balanțele de verificare oferă date concrete privind soldurile inițiale și soldurile finale ale conturilor utilizate la entitate, totalurile rulajelor debitor și creditor intervenite pe parcursul perioadei de gestiune.

Deosebim mai multe tipuri de balanțe de verificare clasificate în dependență de felurile conturilor :balanțe de verificare a conturilor sintetice și balanțe de verificare a conturilor analitice.
În balanța de verificare a conturilor sintetice se enumără toate conturile utilizate la entitate, fiecare cont avînd un rînd al său ,apoi urmează trei coloane-perechi, fiecare fiind alcătuită din debit și credit.Coloana 1, „Sold inițial" prezintă soldurile debitor și creditor ale conturilor la începutul lunii care trebuie să coincidă cu datele bilanțului inițial: suma înscrisă în coloana debitoare a balanței de verificare trebuie să coincidă cu sumele reflectate în posturile de activ, iar sumele înscrise în coloana creditoare – cu sumele pasivului din bilanțul contabil.

Coloana 2, „Rulaje " cuprinde rulajele debitor și creditor ale conturilor din perioada de gestiune curentă ,pentru că fiecare înregistrare contabilă  realizată pe parcursul perioadei de gestiune se reflect în debitul și creditul conturilor în aceleași sume, în final să se obțină în mod obligatoriu egalitatea totalurilor rulajelor debitoare și creditoare.Coloana 3, „Sold final" conține totalul sumelor debitoare și sumelor creditoare de asemenea trebuie să fie egale, deoarece soldul se calculează pentru fiecare cont în baza soldurilor inițiale și rulajelor lunare.

Soldul final al conturilor de activ se determină prin însumarea soldului inițial cu rulajul debitor și scăderea din suma obținută a rulajului creditor. Soldul final al conturilor de pasiv se determină prin adunarea soldului inițial cu rulajul creditor și scăderea din suma obținută a rulajului debitor. Egalitatea totalurilor celor trei coloane ale balanței de verificare a conturilor sintetice rezultă din esența metodei dublei înregistrări, în cadrul căreia fiecare operațiune economică se reflectă de două ori – în debitul unui cont și creditul altui cont cu sume egale.

Egalitatea-pereche a totalurilor din balanțele de verificare a conturilor sintetice are o mare importanță de control, deoarece lipsa egalității demonstrează că există o eroare în înregistrările contabile care este necesar să fie depistată și corectată.

Etapa a V prevede întocmirea situațiilor financiare. Elaborarea și prezentarea situațiilor financiare constituie cea mai esențială etapă de realizare a procesului contabil, întrucît utilizatorii pot vedea evoluțiile financiare pe care le poate obține entitatea cît și despre solvabilitatea entității.

Situațiile financiare sunt elaborate în conformitate cu prevederile SNC,,Prezentarea situațiilor financiare” și a Ghidului metodologic de întocmire a situațiilor financiare .

Conform SNC,,Prezentarea situațiilor financiare” entitatea este obligată să indice la elaborarea situațiilor financiare  următoarele informații:denumirea entității și alte elemente de identificare; data raportării sau perioada acoperită de situațiile financiare;activitatea de bază;forma de proprietate; forma juridică de organizare;unitatea de măsură, perioada acoperită de situațiile financiare.

Capitolul II Conținutul și modul de întocmire a Situațiilor financiare în cadrul entității

,,AVALS-LUX’’SRL

2.1Conținutul și modul de întocmire a Situației modificărilor capitalului propriu

Conform Legii privind societățile cu răspundere limitată capitalul minim necesar pentru constituirea unei societăți cu răspundere limitată constituia 5400 lei.Entitatea ,,AVALS-LUX’’SRL nu întocmește situația modificărilor capitalului propriu,acesta fiind constant în valoare de 5400lei,dar vom evidenția particularitățile situației modificărilor capitalului propriu doar din punct de vedere teoretic. In prezent mărimea capitalului social al societății cu răspundere limitată se stabilește benevol de către fondatori în statut.

Situației modificărilor capitalului propriu constituie o parte componentă a situației financiare anual.

Acestă situație caracterizează acea parte a activelor care constituie proprietatea întreprinderii. Acestea reprezinta o garanție pentru creditori privind achitarea datoriilor în cazul lichidării întreprinderii.

Pentru întocmirea situației modificărilor capitalului propriu o mare importanță are delimitarea corectă a surselor de finanțare a activelor în surse proprii și împrumutate. De corelație dintre sursele proprii și împrumutate de finanțare depinde aprecierea stabilității financiare a țntreprinderilor, gradul de fisc legat de investirea mijloacelor țn activitatea acestora.

De asemenea pentru a determina cît mai exact mărimea capitalului propriu prezentată în rapoartele financiare planul de conturi contabile oferă toate conturile contabile destinate evidenței capitalului propriu în clasa 3 „Capital propriu”.

Situația modificărilor capitalului propriu se întocmește conform formularului unic emis de către Ministerul Finanțelor.

In conformitate cu prevederile SNC’’Prezentarea rapoartelor financiare’’ situația modificărilor capitalului propriu este compusă din 4 capitale și oferă date despre existența și modificarea elementelor capitalului propriu în cursul perioadei de gestiune, de asemenea, conține informații privind:

1)capitalul social și suplimentar ;

2) rezervele ;

3) profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) ;

4) alte elemente de capital propriu;

În situația modificărilor capitalului propriu pentru fiecare element se indică soldul la începutul perioadei de gestiune, majorările și diminuările pe parcursul perioadei și soldul la sfîrșitul perioadei de gestiune, care se determină prin relația:

Spre deosebire de bilanțul contabil, situația modificărilor capitalului propriu conține nu numai informații privind mărimea elementelor componente ale capitalului propriu la o dată anumită, ci și informații referitoare la fluxul acestora în cursul unui interval determinat de timp.

În coloana 4« Sold la începutul perioadei de gestiune » cu cifre obișnuite se reflectă soldurile creditoare inițiale aferente conturilor indicate, iar cifre negative, soldurilr debitoare inițiale.

În colana 5 «Majorări  » se indică mărimea elementelor care majorează capitalul propriu, cum ar fi capitalul social, capitalul neînregistrat, rezervele, profitul net al perioadei de gestiune, se reflectă în situația modificărilor capitalului propriu în mod obișnuit (fără paranteze).

În coloana 6 « Diminuări» se reflectă cu cifre obișnuite mărimea elementelor care diminuează capitalul propriu, cum ar fi capitalul nevărsat, capitalul retras, profitul utilizat al perioadei de gestiune, pierderea netă a perioadei de gestiune, se reflectă în situația modificărilor capitalului propriu cu semnul minus (între paranteze).

Coloana 7 « Sold la sfîrșitul perioadei de gestiune» se completează în baza soldurilor finale aferente conturilor de contabilizare a capitalului  propriu : rulajele creditare se reflectă cifre obișnuite, iar cele debitoare – cu cifre negative.

Soldurile la începutul perioadei de gestiune aferente corecțiilor rezultatelor anilor precedenți, profitului net (pierderii nete) al perioadei de gestiune și profitului utilizat al perioadei de gestiune întotdeauna sînt egale cu zero, ca urmare a reformării bilanțului pentru perioada de gestiune precedentă.

  Soldurile elementelor capitalului propriu la începutul și sfîrșitul perioadei de gestiune prezentate în situația modificărilor capitalului propriu trebuie să fie identice soldurilor elementelor respective din bilanț.

Capitolul 1 “Capital social și suplimentar” din situația modificărilor capitalului propriu se întocmeste in modul următor:

Suma indicatorului ,,Capital social ‘’(rîndul 010) indică soldurile și modificările părților sociale, acțiunilor proprii emise sau altor instrumente de capital propriu la valoarea indicată în actele de constituire ale entității și/sau alte documente înregistrate în modul stabilit de legislație.

În rîndul 020 "Capital suplimentar" se reflectă date despre soldurile și modificările aferente:

1) primelor de emisiune, care reprezintă diferențele dintre valoarea aporturilor proprietarilor în capitalul social al entității și valoarea nominală a părților sociale ;

2) diferențelor dintre valoarea de retragere și valoarea nominală sau de înstrăinare a părților sociale (acțiunilor) proprii retrase și ulterior anulate sau înstrăinat;

Suma indicatorului "Capital nevărsat" (rîndul 030) reflectă soldurile și modificările creanțelor proprietarilor aferente aporturilor în capitalul social;contribuțiilor suplimentare pentru acoperirea pierderilor anilor precedenți.

În rîndul 040 "Capital neînregistrat" se indică soldurile și modificările capitalului neînregistrat la valoarea nominală a:acțiunilor, emise la înființarea societății pe acțiuni, care încă nu au fost înregistrate în modul stabilit de legislație; părților sociale (acțiunilor, altor instrumente de capital propriu) aferente majorării capitalului social pînă la înregistrarea de stat a modificărilor introduse în actele de constituire ale entității.

În rîndul 050 "Capital retras" se reflectă între paranteze soldurile și modificările părților sociale (acțiunilor, altor instrumente de capital propriu) achiziționate, răscumpărate sau dobîndite de entitate de la proprietarii săi.

În rîndul 060 "Total capital social și suplimentar" se indică suma aferentă acestuia prin insumarea rîndurilor :rd.010+rd.020+rd.030+rd.040.

Capitolul 2 “Rezerve “din situația modificărilor capitalului propriu se întocmeste in modul următor:

În rîndul 070 "Capital de rezervă" se înscriu soldurile și modificările rezervelor a căror constituire este prevăzută de legislația în vigoare.

 În rîndul 070 "Capital de rezervă" se reflectă soldurile și modificările rezervelor a căror constituire este prevăzută de legislația în vigoare.

În rîndul 080 "Rezerve statutare" se indică soldurile și modificările rezervelor constituite în conformitate cu statutul entității cu excepția rezervelor indicate în rd.070 din situația modificărilor capitalului propriu.

În rîndul 090 "Alte rezerve" se se reflectă informația privind soldurile și modificările rezervelor constituite în conformitate cu decizia organului de conducere împuternicit al entității,

 În rîndul 100 "Total rezerve" se înscrie totalul determinat prin relația: rd.070 + rd.080 + rd.090.

Capitolul 3’’ Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) “se întocmeste in modul următor:

În rîndul 110 "Corecții ale rezultatelor anilor precedenți" se reflectă datele cu privire la soldurile și modificările sumei profitului (pierderii) rezultat(e) din corectarea erorilor comise în anii precedenți, care se determină în conformitate cu SNC "Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare".

 În rîndul 120 "Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenți" se înscrie soldurile și modificările profitului nerepartizat (pierderii neacoperite) al anilor precedenți.

În rîndul 130 "Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune" se indică în mod obișnuit profitul net sau între paranteze pierderea netă a perioadei de gestiune curente.

 În rîndul 160 "Total profit nerepartizat (pierdere neacoperită)" se înscrie totalul determinat prin relația: rd.110 + rd.120 + rd.130 + rd.140 + rd.150.

Capitolul 4 “Alte elemente de capital propriu”se completează astfel:

 În rîndul 170 "Alte elemente de capital propriu" se reflectă soldurile și modificările sumei totale a elementelor capitalului propriu care nu au fost incluse în rîndurile 010-160 din situația modificărilor capitalului propriu.

 În rîndul 171 "Diferențe din reevaluare" se indică soldurile și modificările diferențelor de reevaluare a activelor imobilizate pentru entitățile care aplică modelul reevaluării conform IFRS.

În rîndul 172 "Subvenții entităților cu proprietate publică" se indică soldurile și modificările subvențiilor primite de entitățile de stat, municipale și alte entități similare, trecute în capitalul propriu în conformitate cu SNC "Capital propriu și datorii".

În rîndul 180 "Total capital propriu" se înscrie totalul elementelor de capital propriu, determinat prin relația: rd.060 + rd.100 + rd.160 + rd.170. 

2. 2.Structura și modul de întocmire a Situației fluxului de numerar

Conform SNC’’Prezentarea rapoartelor financiare’’ Situația fluxurilor de numerar caracterizează soldurile și fluxurile de numerar pentru perioada de gestiune și conține informații cu privire la :

1) numerarul – numerar în monedă națională și valută străină în casierie și conturi curente;

2) numerarul în expediție – numerarul depus în casieriile băncilor, oficiilor poștale sau transmise încasatorilor pentru înregistrarea ulterioară a acestora în conturile curente ale entității sau pentru transmiterea către beneficiari;

3) documentele bănești – timbrele taxei de stat, mărcile poștale, biletele de călătorie achitate, biletele de tratament și odihnă achitate etc.

Pentru generalizarea informației, privind existența și mișcarea numerarului în casieria entității, este destinat contul de activ 241 ”Casa”. În debitul acestui cont se reflectă toate încasările de numerar în casierie, iar în credit – plățile în numerar. Soldul este debitor și reprezintă numerarul existent în casieria întreprinderii la finele perioadei de gestiune.

Entitatea ,,AVALS-LUX’’SRL nu întocmește Situația fluxurilor de numerar însă vom menționa care sunt formulele contabile de intrare și ieșire a numerarului din casă (anexa6),dar și din conturi curente în monedă națională(anexa 7)pe parcusul perioadei de gestiune .Se întocmesc următoarele formule:

Numerarul încasat în casierie se reflectă prin întocmirea formulelor contabile:

Debit contul 241 „Casa” – la valoarea totală a încasărilor de numerar-170 570,89lei;

Credit contul 523 „Imprumuturi pe termen scurt” – la încasarea împrumuturilor primite-96092,92lei;

Credit contul 611 „Venituri din vînzări” – la sumele încasate din vînzarea în numerar produselor și mărfurilor, prestarea serviciilor -74477,97

Ieșirea numerarului din casierie se contabilizează prin formulele contabile:

Debit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”-la valoarea sumelor aferente asigurărilor sociale și medicale-97606,44lei

Debit contul 521 „Datorii comerciale curente” la achitarea datoriilor față de furnizori pentru materialele și mărfurile primite-39264,45lei

Debit contul 242„Conturi curente în monedă națională ” – la suma numerarului transferat in contul curent în monedă națională -33700 lei

Credit contul 241 „Casa”-la valoarea totala a iesirilor de numerar-170 570,89lei

Numerarul încasat în conturi curente în monedă națională se reflectă in debitul contului 242” cont curente în monedă națională ” prin întocmirea formulelor contabile:

Debit contul 242 „conturi curente în monedă națională ” – la valoarea totală a încasărilor de numerar-230422,04lei;

Credit contul 241 „Conturi curente în valută națională” – la sumele încasate din casierie-33700;

Credit contul 611 „Venituri din vînzări” – la sumele încasate din vînzarea în numerar a produselor și mărfurilor, prestarea serviciilor -196 722,04lei

Ieșirea numerarului din conturi curente în monedă națională se contabilizează prin formulele contabile:

Debit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”-la valoarea datoriilor salariale – 44 200lei

Debit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”

Debit contul 534 „Datorii față de buget’’la valoarea impozitului pe venit-14800lei

Debit contul 713”Cheltuieli administrative”-la suma comisioanelor bancare pentru prestarea serviciilor bancare”-1834,89

Credit contul 242 „cont curente în monedă națională”-la valoarea numerarului iesit din contul curent-242053,49lei.

Informația conținută în situația fluxurilor de numerar permite de-a aprecia capacitatea întreprinderii de a atrage și a utiliza mijloacele bănești și de a determina necesitățile acesteia în resurse bănești pe o perioadă determinată.

SNC’’Prezentarea rapoartelor financiare’’specifică că  în situația fluxurilor de numerar nu se reflectă:

1) mișcarea internă a numerarului (de exemplu, ridicările în numerar de la conturile curente, deschiderea acreditivului, alimentarea cardurilor bancare ale entității, transferarea numerarului de la un cont curent la altul, procurarea/vînzarea valutei străine);

2) tranzacțiile pe bază de schimb de active/servicii;

3) convertirea datoriilor în capital social;

4) amortizarea și pierderile din deprecierea activelor imobilizate .

  Situația fluxurilor de numerar se întocmește în baza contabilității de casă, conform căreia:

1) intrările de numerar sînt reflectate la sumele efectiv încasate în casierie și conturi curente;

2) ieșirile bănești – la sumele efectiv achitate din casierie și conturi curente;

3) documentele bănești – la valoarea documentelor bănești efectiv intrate și ieșite.

Ea se întocmește conform metodei directe, potrivit căreia intrările și ieșirile de numerar se determină în baza datelor din conturile de evidență a numerarului. Utilizarea metodei directe permite a generaliza în raport toate încasările și plățile reale ale mijloacelor bănești pe tipuri de activități ale întreprinderii. Elementele situației fluxurilor de numerar sînt divizate separat pe activitățile operațională, de investiții și financiară, cu prezentarea distinctă a diferențelor de curs valutar.

Situația fluxurilor de numerar se generalizează în raport pe trei capitole de bază care corespund activităților desfășurate de întreprindere:

operațională (de bază) pentru care este creată întreprinderea și care în majoritatea cazurilor generează venituri de bază;

de investiții care include procurarea și vânzarea imobilizărilor corporale si necorporale, acordarea împrumuturilor;

financiară care este menită să asigure cu resurse financiare necesare cele două tipuri precedente de activități.

Separat se reflectă încasările și plățile mijloacelor bănești aferente situațiilor excepționale, precum și diferențele de curs favorabile și nefavorabile apărute în urma modificărilor intervenite în cursurile de schimb valutar.

Tehnica întocmirii Situației fluxurilor de numerar constă în completarea fiecărei coloane a acestuia prin generalizarea și gruparea datelor contabilității curente pe conturile de evidență a mijloacelor bănești (grupa 24”Numerar”), în funcție de tipul de activitate, sursele încasărilor.

Structura Situației fluxurilor de numerar se prezintă astfel:

Fluxuri de numerar din activitatea operațională

Conform prevederilor S.N.C, activitatea operațională reprezintă activitatea curentă de bază a întreprinderii în vederea obținerii veniturilor care este prevăzută de statut .

Drept surse ale încasării mijloacelor bănești din activitatea operațională de bază servesc, de regulă, vânzarea produselor, mărfurilor, executarea lucrărilor, prestarea serviciilor. Iesirea mijloacelor bănești în cadrul activității operaționale de bază se realizeaza prin : cumpărarea materiilor prime și materialelor, mărfurilor, plata salariilor, dobânzilor, impozitelor. Sursele încasării și plății mijloacelor bănești din alte tipuri de activitate operațională reprezintă alte operațiuni economice care asigură îndeplinirea funcțiilor comerciale și de producție ale întreprinderii.

Capitolul “Fluxuri de numerar din activitatea operațională” se întocmește astfel:

În rîndul 010 "Încasări din vînzări" se reflectă numerarul încasat, inclusiv aferent impozitelor indirecte:

1) de la cumpărători, clienți pentru produsele/mărfurile vîndute și/sau serviciile prestate/lucrările executate;

2) de la locatari pentru activele transmise în leasing operațional și financiar (arendă, locațiune), precum și dobînda aferentă leasingului financiar;

3) sub formă de avansuri primite în contul livrării ulterioare a produselor/mărfurilor și/sau serviciilor.

 În rîndul 020 "Plăți pentru stocuri și servicii procurate" se reflectă plățile de numerar, inclusiv aferent impozitelor indirecte, achitate:

1) furnizorilor, antreprenorilor pentru stocurile și serviciile procurate;

2) locatorilor pentru activele primite în leasing operațional și financiar (arenda, locațiune), cu excepția dobînzilor;

3) sub formă de avansuri acordate în contul procurării ulterioare de stocuri și servicii.

 În rîndul 030 "Plăți către angajați și organe de asigurare socială și medicală" se reflectă numerarul plătit:

1) salariaților în contul retribuirii muncii și altor operații (cu excepția împrumuturilor acordate și dividendelor plătite);

2) organelor de asigurare socială și medicală privind contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală ale angajatorilor și angajaților.

 În rîndul 040 "Dobînzi plătite" se reflectă dobînzile plătite în perioada de gestiune pentru:

1) credite și împrumuturi primite, indiferent de faptul, dacă acestea au fost recunoscute ca cheltuieli curente sau capitalizate în conformitate cu SNC "Costurile îndatorării";

2) activele primite în leasing financiar;

3) obligațiuni, cambii și alte titluri de datorii.

 În rîndul 050 "Plata impozitului pe venit" se reflectă plățile de numerar achitate la buget aferente impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător, inclusiv plățile acestui impozit în rate.

 În rîndul 060 "Alte încasări" se reflectă sumele încasărilor de numerar rezultate din activitatea operațională, care nu sînt incluse în rîndul 010. Acestea includ încasări în numerar:

1) din vînzarea altor active circulante;

2) sub formă de amenzi, penalități și alte sancțiuni;

3) din onorarii și comisioane;

4) sub formă de avansuri returnate de către titularii de avans;

5) sub formă de finanțări și încasări cu destinație specială;

6) sub formă de subvenții, prime și sponsorizări;

7) din redevențele aferente activității operaționale;

8) sub formă de documente bănești procurate cu achitarea ulterioară a acestora;

9) din recuperarea prejudiciului material cauzat entității (cu excepția prejudiciului rezultat din evenimente excepționale) etc.

În rîndul 070 "Alte plăți" se reflectă sumele altor plăți de numerar rezultate din activitatea operațională, care nu sînt incluse în rîndurile 020-050. Acestea includ plăți în numerar:

1) sub formă de amenzi, penalități și alte sancțiuni;

2) sub formă de avansuri acordate titularilor de avans;

3) aferente achitării impozitului pe venit a persoanelor fizice, taxei pe valoarea adăugată, accizelor, altor impozite și taxe, precum și sancțiunilor pentru încălcarea legislației în vigoare;

4) sub formă de documente bănești utilizate în perioada de gestiune cu achitarea ulterioară a acestora;

5) sub formă de redevențe aferente activității operaționale etc.

 În rîndul 080 "Fluxul net de numerar din activitatea operațională" se reflectă diferența dintre numerarul încasat și plătit în cursul perioadei de gestiune din activitatea operațională, determinată prin relația: rd.010 – rd.020 – rd.030 – rd.040 – rd.050 + rd.060 – rd.070.

Fluxuri de numerar din activitatea de investiții

Operațiunile întreprinderii care cuprind procurarea și vânzarea activelor imobilizate, acțiunilor, cotelor de participație, cotelor în capitalul statutar al întreprinderilor , altor titluri de valoare (care nu sunt investiții pe termen scurt), precum și acordarea împrumuturilor pe termen lung altor întreprinderi și persoanelor particulare și restituirea ulterioară a acestora, reprezintă componentele principale ale activității de investiții a acesteia.

Capitolul “Fluxuri de numerar din activitatea de investiții” se elaborează astfel:

În rîndul 090 "Încasări din vînzarea activelor imobilizate" se reflectă numerarul încasat în perioada de gestiune pentru activele imobilizate vîndute, precum și suma avansurilor primite pentru vînzarea ulterioară a acestor active.

În rîndul 100 "Plăți aferente intrărilor de active imobilizate" se indicaă numerarul plătit pentru achiziționarea și/sau crearea activelor imobilizate, precum și avansurile acordate pentru procurarea acestora.

 În rîndul 110 "Dobînzi încasate" se reflectă dobînzile primite sub formă de numerar din împrumuturi acordate, conturi de depozit și alte investiții financiare, cu excepția dobînzilor înregistrate în rîndul 010.

Rîndul 120 "Dividende încasate" reflectă sumele dividendelor încasate din cotele de participație (acțiuni) în capitalul social a altor entități.

 Rîndul 130 "Alte încasări (plăți)" indică diferența dintre încasările și plățile de numerar rezultate din activitatea de investiții, care nu sînt incluse în rîndurile 090-120.

În rîndul 140 "Fluxul net de numerar din activitatea de investiții" se reflectă diferența dintre numerarul încasat și plătit în cursul perioadei de gestiune din activitatea de investiții, determinată prin relația: rd.090 – rd.100 + rd.110 + rd.120 ± rd.130.

Fluxuri de numerar din activitatea financiară

În capitolul dat se indică următoarele aspecte:

 În rîndul 150 "Încasări sub formă de credite și împrumuturi" se reflectă încasările de numerar sub formă de credite și împrumuturi, inclusiv din plasarea obligațiunilor proprii, cambiilor și altor titluri de datorii.

 În rîndul 160 "Plăți aferente rambursării creditelor și împrumuturilor" se reflectă plățile de numerar în contul rambursării creditelor și împrumuturilor (cu excepția dobînzilor), achitării titlurilor de datorii etc.

 În rîndul 170 "Dividende plătite" se reflectă sumele dividendelor plătite proprietarilor.

 În rîndul 180 "Încasări din operațiuni de capital" se reflectă încasările din emisiunea acțiunilor proprii, majorarea părților sociale, din vînzarea cotelor de participație în capitalul social (acțiunilor proprii) răscumpărate anterior de la proprietari.

În rîndul 190 "Alte încasări (plăți)" se reflectă diferența dintre încasările și plățile de numerar rezultate din activitatea financiară, care nu sînt incluse în rîndurile 150-180. Acestea includ:

1) încasări de numerar:

a) sub formă de redevențe, cu excepția celor înregistrate în rîndul 060;

b) din modificarea altor elemente a capitalului propriu;

c) pentru acoperirea pierderilor excepționale etc.;

2) plăți (ieșiri) de numerar:

a) sub formă de redevențe, cu excepția celor înregistrate în rîndul 070;

b) aferente răscumpărării cotelor de participații și acțiunilor proprii ale entității;

c) aferente pierderilor din evenimente excepționale (de exemplu, furturi și exproprieri de numerar, incendii, inundații, perturbații politice în rezultatul cărora numerarul a fost distrus).

 În rîndul 200 "Fluxul net de numerar din activitatea financiară" se reflectă diferența dintre numerarul încasat și plătit (ieșit) în perioada de gestiune din activitatea financiară, determinată prin relația: rd.150 – rd.160 – rd.170 + rd.180 ± rd.190.

În rîndul 210 "Fluxul net de numerar total" se reflectă fluxul de numerar a perioadei de gestiune rezultat din activitățile operațională, de investiții și financiară, determinat prin relația: ± rd.080 ± rd.140 ± rd.200.

 În rîndul 220 "Diferențe de curs valutar favorabile (nefavorabile)" se reflectă mărimea netă a diferențelor de curs valutar favorabile și nefavorabile la data raportării.

 În rîndul 230 "Sold de numerar la începutul perioadei de gestiune" se reflectă soldul de numerar în conturile de evidență a mijloacelor și documentelor bănești la începutul perioadei de gestiune curente. Acesta trebuie să corespundă cu totalul soldurilor numerarului reflectate în rîndurile 250 și 260 col.4 din bilanț.

 În rîndul 240 "Sold de numerar la sfîrșitul perioadei de gestiune" se reflectă soldul de numerar în conturile de evidență a mijloacelor și documentelor bănești la sfîrșitul perioadei de gestiune curente, determinat prin relația: ± rd.210 ± rd.220 + rd.230. Soldul obținut trebuie să corespundă cu totalul soldurilor numerarului reflectate în rîndurile 250 și 260 col.5 din bilanț.

  În scopul verificării corectitudinii calculului fluxului net de numerar din activitatea operațională entitatea poate utiliza metoda indirectă în conformitate cu IAS 7 "Situația fluxurilor de trezorerie".Potrivit acestei metode, drept bază se acceptă rezultatul net din activitatea operațională calculat prin metoda specializării exercițiilor.

2.3Structura, conținutul și modul de întocmire a Bilanțului