CONȚINUTUL, METODELE ȘI FORMELE DE REALIZARE A EDUCAȚIEI ESTETICE ÎN GRĂDINIȚĂ [306543]

CAPITOLUL 3

CONȚINUTUL, METODELE ȘI FORMELE DE REALIZARE A EDUCAȚIEI ESTETICE ÎN GRĂDINIȚĂ

,,Limbajul formelor și al culorilor este un domeniu ce trebuie explorat mereu”( G. Rouault)

[anonimizat], mobilitate și flexibilitate psihică. Este vârsta imaginației, a [anonimizat] a-[anonimizat], devenind astfel participant activ la formarea personalității sale. [anonimizat], [anonimizat] a copiilor.

Ca parte integrantă a [anonimizat] o modalitate a deschiderii copilului pentru receptarea și crearea frumosului. Curriculum 2008 [anonimizat], artă, iar familiarizarea treptată a [anonimizat], modelajului, a muzicii, a [anonimizat], precum și prin activități extracurriculare (serbări, șezători, vizite, [anonimizat]).

Educația estetică reprezintă un alt mod de cunoaștere a lumii, [anonimizat] a copilului. [anonimizat] a [anonimizat], artă, familiarizarea copiilor cu diferite teme plastice/ practice, sensibilizarea lor față de teme/[anonimizat], antrenarea și încurajarea copiilor în activități de creație liberă.

[anonimizat] a vieții psihice a copilului, a [anonimizat]-voliționale și motivaționale.

,,[anonimizat] a [anonimizat] a [anonimizat], chirurgie, [anonimizat], muzică instrumentală’’(Botez, Georgeta, Solovăstru, Dana, 2007, pag. 3)

La vârsta preșcolară copilul are tendința de a reda în lucrările sale experiența personală și se recomandă a i se acorda deplina libertate de a găsi cea mai potrivită cale de redare a [anonimizat].

[anonimizat]:

– [anonimizat], modelaje;

– [anonimizat] (natură, artă și viața social);

– stimularea expresivității și a [anonimizat], modelaj (Curriculum pentru învățământ preșcolar, 2009, p. 42)

Atingerea obiectivelor propuse presupune nu numai o [anonimizat], ci și o cunoaștere aprofundată a copilului preșcolar, a dezvoltării psihicului acestuia, a particularităților și dinamicii sufletești. Vârsta preșcolară este vârsta la care majoritatea copiilor încep să deseneze și reușesc să redea prin desen unele elemente legate de temă. [anonimizat]cate familiarizării cu instrumentele de lucru (creioane, foi, coli de carton, pensule, acuarelă, palete pentru amestecarea culorilor, pahar pentru apă, plastilină, planșete etc), pentru a le cunoaște foarte bine caracteristicile și utilitatea, apoi se va insista pe respectarea poziției corecte a corpului față de suportul de lucru pentru o bună coordonare oculo-motorie. Prin desen copiii redau la început puncte și linii în diferite poziții pentru a reda imaginea unor obiecte, completează siluete date de educatoare sau realizează prin unirea punctelor imaginea unui obiect, iar mai târziu pot ilustra scene și personaje din povești sau desene animate, scene imaginate de ei sau vor dispune mai multe elemente decorative pe suportul de lucru.

Vârsta de 3 ani reprezintă vârsta clișeelor în desen, copiii desenează ceea ce au învățat și știu, de aceea vor fi încurajați permanent să redea și elemente noi pe care le însușesc pe parcurs. ,,Evoluția desenelor copiilor arată că, pe măsura dezvoltării lor psihice, ei trec de la imaginea nuanțată a formelor la imaginea care corespunde realului, redând forme care sunt din ce în ce mai apropiate formelor reale ale obiectelor”(Monica Lespezeanu, 2007, p. 60).

Redarea proporțiilor corecte dintre elementele desenului se formează treptat, pe măsura dobândirii unei stabilități afective. Astfel, spre 5-6 ani proporțiile capătă dimensiuni reale, iar desenul copiilor este îmbogățit cu elemente și detalii, odată cu dezvoltarea proceselor intelectuale.

Unul din cercetătorii care s-au ocupat de studierea desenului la copii, Luquet a identificat următoarele stadii de evoluție: stadiul realismului fortuit (2-3 ani)- copilul efectuează trasee grafice la întâmplare, găsind ulterior o asemănare cu un obiect; stadiul realismului neizbutit (3-4 ani)- copilul își controlează măzgălelile, desfășurând o activitate imaginativă de tipul jocului; stadiului realismului intelectual (4-6 ani)- este o etapă fluctuantă, cu dezvoltări rapide, dar și unele regresii, considerată cea mai propice perioadă pentru dezvoltarea capacității de a desena; stadiul realismului vizual (7-9 ani)- copilul articulează elementele obiectului desenat unele în raport cu altele, apar ,,intuiții proiective” în desen și elemente de perspectivă liniară, de poziție spațială. Până la 8-9 ani desenul copilului este realist ca intenție, întrucât urmează modelele afective și idealist ca mod de realizare, copilul desenează îndeosebi ceea ce știe despre model și mai puțin ceea ce vede la modelul respectiv. El poate fi considerat și ca o modalitate de testare a normalității dezvoltării. Un copil extrovertit, impulsiv, cu afectivitate debordantă, folosește un număr mare de culori, mai ales roșu, galben, portocaliu, iar un copil introvertit, mai puțin sociabil, folosește în medie una sau două culori: albastru sau verde, violet, negru sau gri.

Cercetările în domeniu au demonstrat faptul că desenul poate fi utilizat în diferite scopuri:

– ca test al nivelului mental, evaluarea inteligenței cu ajutorul desenelor;

– ca mijloc de comunicare, testându-se astfel nivelul de dezvoltare al limbajului și al comunicării în general;

– ca mijloc de explorare a afectivității copilului;

– ca mijloc de cunoaștere al propriului corp și al orientării în spațiu.

Prin activități organizate și susținute se însușesc treptat elementele limbajului plastic (punctul, linia, forma plastică, culoarea) și unele procedee și tehnici de lucru. Familiarizarea copiilor cu unele tehnici noi de lucru le mărește curiozitatea și imprimă activităților artistico-plastice un caracter atractiv și creativ. Pe lângă tehnicile de lucru specifice activităților artistico-plastice, am experimentat cu copiii și tehnici de lucru variate, cu materiale diversificate: desenul cu cretă tratată cu zahăr, desenul cu plastilină (Anexa 1). Copiii vor fi stimulați să observe în mediul apropiat culori, puncte, linii, forme plastice, să identifice punctul, să compare linii, să diferențieze forme de obiecte, oameni, animale, plante, figuri geometrice. De exemplu, în anotimpul toamna se poate planifica o plimbare cu copiii în jurul grădiniței sau în parc, unde au posibilitatea să observe elemente specifice acestui anotimp. Se pot strânge frunze cât mai divers colorate și aduce la grădiniță. Acțiunea aceasta oferă posibilitatea să se constate că preșcolarii au preferințe pentru anumite culori, deoarece unii adună numai frunze galbene, alții verzi și alții frunze cu un colorit diferit sau forme și mărimi diferite. La grădiniță copiii pot realiza un covor multicolor de frunze pe care să le picteze/deseneze prin tehnici cât mai diverse, folosind culorile de pe frunzele găsite de ei. Astfel, copiii conștientizează bogăția formelor și culorilor anotimpului toamna, datorită unor schimbări majore în natură determinate de evoluția anotimpurilor. O vizită la Grădina Botanică Bididia a constituit un prilej de a cunoaște împreună cu preșcolarii o varietate de specii protejate și a conștientiza faptul că ,,natura ne aseamănă, iar educația ne deosebește”. Parcurgând în grup organizat potecile înguste ale grădinii, copiii au realizat o incursiune în lumea minunată și plină de culoare a unor specii de plante, descoperind culori și forme inedite, precum și modalități de îngrijire ale acestora.

Un alt obiectiv al activităților artistico-plastice este reprezentat de amestecul culorilor prin folosirea de tehnici specifice picturii în vederea obținerii de forme spontane și elaborate. Prin diferite exerciții și activități copiii își pot asimila o serie de comportamente precum, aplicarea culorii prin modalități diferite (cu degetul, cu buretele, cu ștampile, cu ghemotoc de hârtie, cu peria, cu tubul), obținerea unor efecte plastice prin combinarea culorilor sau alte tehnici (fuzionare, presare, suprapunere, decolorare, stropire) și compoziții plastice plecând de la forme spontane. La nivelul culorii copiii descoperă calitățile constructive și spațiale ale culorii sau ale petei, lucrează voluntar/involuntar cu tonuri închise/deschise, culori calde/reci.

În activitatea artistico-plastică se formează și se exersează și tehnicile specifice modelajului. Copiii învață să lucreze cu materiale variate (plastilină, lut, cocă de jucărie), vor deprinde mișcări specifice (translatorie, prin rupere, lipire, apăsare, adâncire, aplatizare) pentru a reda forme de dimensiuni și culori diferite ale unor obiecte din mediul apropiat sau obiecte imaginare. Este recomandat ca materialul folosit la modelaj să fie de calitate și destul de moale, întrucât există riscul ca aceștia să nu reușească să-l modeleze și să renunțe foarte repede.

Însușirea tehnicilor de lucru cu diferite materiale și realizarea unor lucrări plastice presupune și însușirea unui limbaj adecvat, ce se concretizează în cuvinte și expresii specifice activităților artistico-plastice, copiii având astfel posibilitatea să verbalizeze acțiunile întreprinse, să evalueze relativ corect lucrările realizate de ei sau colegi.

În toate activitățile artistico-plastice se recomandă a se stimula expresivitatea și creativitatea copiilor prin compunerea în mod original și personal al spațiului plastic. Copiii vor fi îndrumați să aplice în situații noi tehnicile de lucru învățate pentru realizarea unor compoziții originale, vor crea forme și modele noi prin îmbinarea elementelor de limbaj plastic, vor fi stimulați să elaboreze creații originale exprimând atitudini și sentimente și vor fi învățați să descrie și să analizeze frumosul din opere artistice și lucrări personale. Astfel, copiii vor lua atitudine la frumosul din artă și natură.

Toate aceste situații de învățare sunt transpuse prin intermediul obiectivelor de referință ale Domeniului estetic și creativ (Curriculum pentru învățământ preșcolar, 2009, p. 42-43)

– să redea teme plastice specific desenului;

-să obțină efecte plastice, forme spontane și elaborate prin tehnici specifice picturii;

– să exerseze deprinderile tehnice specific modelajului în redarea unor teme plastice;

– să recunoască elemente ale limbajului plastic si să diferențieze forme și culori în mediul înconjurător;

– să cunoască și să diferențieze materiale și instrumente de lucru, să cunoască și să aplice reguli de utilizare ale acestora;

– să utilizeze un limbaj adecvat cu privire la diferitele activități plastic concrete;

– să compună în mod original și personal spațiul plastic, utilizând materiale și tehnici diverse alese de ei;

– să interpreteze liber, creative lucrări plastic exprimând sentimente estetice;

– să privească și să recunoască creații artistice corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preșcolar și preocupările acestuia (portrete de copii, jocuri ale copiilor, scene de familie, peisaje, activități cotidiene ale oamenilor).

Scopurile activității de desen, pictură, modelaj sunt variate, ele centrându-se pe stimularea producerii gesturilor grafice, chiar și prin mâzgălituri pentru început, pe formarea deprinderilor de utilizare corectă a instrumentelor de lucru și materialelor specifice desenului, picturii, modelajului, familiarizarea copiilor cu elementele limbajului plastic (punct, linie, pată, formă), formarea capacității de a înțelege și aprecia frumosul din artă, natură și societate; însușirea unui vocabular referitor la materiale, tehnicile și operele plastice; dezvoltarea capacităților perceptive a reprezentărilor, a imaginației creatoare și reproductive; dezvoltarea calităților atenției; educarea voinței, atenției voluntare, a spiritului de ordine și disciplină; participarea la crearea spațiului estetic ambiental (expoziții, decorări, concursuri); formarea simțului estetic și a atitudinii estetice – de a valoriza creația artistico-plastică a sa sau a altora; stimularea înclinațiilor, aptitudinilor și talentelor artistice.

Conținutul educației plastice la vârsta preșcolară este relativ simplu și trebuie selectat cu multă grijă pentru a nu se diminua interesul pentru acest domeniu. Se recomandă a se practica frecvent desenul liber cu teme date sau alese de copii; desenul decorativ, cu puncte și linii; modelajul cu teme date sau alese de copii; pictura prin linii, puncte și pete elaborate; tehnici variate de pictură, precum dactilopictura, tehnica ștampilei, tehnica dopului, tehnica decolorării cu pic etc; tehnici ale culorilor: fuzionare, juxtapunere, presare, stropire, culori calde, culori reci etc; pictură decorativă; pictura pe diferite suprafețe ca lemn, piatră, suprafețe tratate divers (cu griș, sare, mălai, nisip, coji de ou); pictura cu teme date sau alese de copii.

Mijloacele principale de realizare ale activităților artistico-plastice (desen, pictură, modelaj) se desfășoară sub forma activităților pe domenii experențiale –Domeniul estetic și creativ, jocuri și activități didactice alese, organizate pe grupuri mici sau individual, în cadrul centrului de activitate ,,Artă”, activități de dezvoltare personală, activități opționale sau extinderi.

Principalele metode și procedee utilizate în activitățile artistico-plastice sunt:

– exercițiul- reprezintă metoda principală prin care se dezvoltă la copii acuitatea vizuală, tactilă, spiritul de observație, deprinderi practice, dezvoltarea spiritului de creație, dobândirea de noi cunoștințe și deprinderi de lucru cu diferite instrumente și materiale;

– demonstrația- se utilizează frecvent pentru familiarizarea cu diferite materiale sau activități cu sarcini dificile, pentru dobândirea unor algoritmi de lucru;

– explicația- se folosește pentru clarificarea scopului urmărit, pentru dezvoltarea vocabularului prin însușirea unor termeni specifici ca suport pentru demonstrații și pentru declanșarea unor sentimente și emoții estetice;

– conversația- metodă prin care se urmărește descoperirea de către copil a unor caracteristici ale obiectelor pe care le vor reda grafic sau pentru descoperirea unor însușiri ale instrumentelor și materialelor de lucru; se mai folosește pentru evaluarea activității, prin analiza lucrărilor realizate, formulându-se aprecieri și impresii personale.

– observația independentă este folosită în activități la alegere, excursii, drumeții, vizite și este în special dirijată asupra structurilor naturale ale elementelor din mediul înconjurător: culoare, formă, mișcare, cântecul păsărilor, jocul norilor pe cer, aspectul copacilor etc.

Activitățile artistico-plastice necesită materiale specifice (creioane diverse, acuarelă, plastilină, lut etc) de calitate, suficiente pentru toți copiii care participă la activitate și să fie poziționate la nivelul lor. Un rol deosebit pentru educarea sensibilității artistice îl pot avea prezența în sala de grupă a unor opere de artă, reproduceri, tablouri etc., organizarea unor întâlniri cu artiști, participarea la un vernisaj sau vizitarea unei expoziții.

Spre exemplificare voi prezenta câteva activități realizate cu grupe mari de preșcolari, întrucât nivelul de vârstă permite realizarea unor activități mai complexe.

În cadrul temei anuale de studiu ,,Ce și cum vreau să fiu?” am organizat o vizită la Casa Avramide pentru a-i familiariza pe copii cu meserii din sfera artelor, iar aceștia au admirat o serie de obiecte de artă ce au aparținut familiei Avramide și colecția de tablouri ale pictorului Eugeniu Barău. De asemenea, ghidul a prezentat pe scurt istoria familiei Avramide și proveniența unor obiecte expuse.

Observând tablourile, copiii au descoperit combinații de culori și forme, au făcut cunoștință cu aspecte diverse surprinse în tablourile expuse, iar ghidul a răspuns cu promptitudine la toate întrebările acestora.

Vizita i-a ajutat pe copii să însușească și să-și fixeze reguli de conduită, precum și informații despre meseriile propuse. La grădiniță, o fetiță impresionată de tablourile și obiectele de colecție văzute a anunțat că vrea și ea să devină pictor când va fi mare pentru că ,,îi place mult să se joace cu culorile”. Ulterior am încurajat-o să se exprime liber, să combine elementele de limbaj plastic și a obținut rezultate foarte frumoase.

Având ca punct de plecare vizita la muzeu, într-o altă zi am planificat activitatea ,,Micii creatori și iubitori de artă” cu scopul de a cunoaște și respecta norme de comportare civilizată în societate, precum și educarea abilității de a relaționa cu cei din jur în vederea realizării unor creații plastice.

Sala de grupă a fost împărțită în ateliere de lucru și amenajată conform specificului fiecărei meserii: ,,Atelierul de bune maniere”-cărți și jetoane, ,,Atelierul mozaicarului”- jocuri mozaic ce presupuneau realizarea de tablouri, ,,Atelierul pictorului”-materiale diverse, specifice meseriei de pictor, ,,Atelierul colecționarului”- colecție de pietre semiprețioase, lupe, fișe, creioane, ,,Atelierul de forme și culori”- bucăți de faianță, nisip, mănuși de protecție, iar la centrul Joc de rol, prin bunăvoința câtorva părinți am amenajat ,,Muzeul de artă”, ,,Magazinul de suveniruri” cu tablouri mici realizate de copii și ,,Atelierul Fotografului” cu diferite accesorii.

La întânirea de dimineață s-a desfășurat jocul exercițiu ,,Ce a uitat pictorul să deseneze?”- copiii au extras din cutie un jeton cu imagini alb/ negru, reprezentând obiecte, plante sau animale cunoscute de ei și au precizat ce parte componentă a unui obiect/ființă lipsește dintr-o imagine, precum și culoarea pe care o poate folosi pictorul. Apoi au așezat jetonul pe panou în dreptul culorii alese de fiecare copil (metoda chiorchinelui).

Copiii au fost invitați să participle la o incursiune în lumea artelor pentru a afla cât mai multe detalii despre meserii artistice (pictor, ghid, fotograf, mozaicar, etc.). Împărțirea pe centre s-a realizat prin metoda mâna oarbă, iar pe baza simbolului extras, copiii s-au îndreptat spre centrul corespunzător culorii primite.

La ,,Atelierul de bune maniere” (centrul de Alfabetizare) copiii am desfășurat jocul didactic ,,Cum ne comportăm?”, prima variantă vizând stabilirea și fixarea unor reguli de conduită în diferite situații, iar a doua variantă presupunea o vizită la un muzeu de artă cu parcurgerea tuturor etapelor: plecarea de la grădiniță în grup organizat, exersarea salutului în diferite momente ale zilei pe traseul parcurs, ce a vizat vizitarea fiecărui atelier, traversarea străzii pe trecerea de pietoni, intrarea în muzeu, procurarea biletelor și vizita propriu-zisă. La intrarea în muzeu copiii au primit câte un sticker pentru a-l atașa lângă tabloul preferat. Astfel am avut posibilitatea să descopăr preferințele copiilor. Muzeul avea și un mic atelier al fotografului, în cadrul căruia copiii au avut posibilitatea să participe la o ședință foto cu diferite accesorii: ramă, pălării, ochelari spre încântarea acestora.

La ,,Atelierul mozaicarului” (centrul de Matematică/Jucării manipulative) copiii au lucrat în perechi la realizarea unor mici tablouri folosind jocuri mozaic. Piesele fiind mici a fost nevoie să colaboreze pentru a realiza scopul propus și să păstreze ordinea și curățenia.

La ,,Atelierul pictorului”(centrul Artă) copiii au realizat tablouri folosind materiale diverse: pânză, carton, figurine de pâine uscată și tratată, tamburine, faianță, șevalet. La șevalet copiii aveau de realizat un tablou din imaginație, privind pe o ferestră deschisă. Fiecare copil a ales materialele dorite, iar lucrările plastice au fost foarte bine realizate.

La ,,Atelierul colecționarului” (centrul de Științe) având la dispoziție o colecție de pietre semiprețioase, creioane colorate, lupe și fișe copiii aveau de descoperit culorile pietrelor și de consemnat datele pe fișele primite. Încântarea le-a fost foarte mare să lucreze cu diferite pietre și au acordat multă atenție sarcinii de lucru, unii dintre ei au realizat coliere pe bucăți de faianță prin combinarea culorilor.

La ,,Atelierul de forme și culori” (centrul Nisip și apă) pe nisipul umezit copiii au avut ca sarcină să îmbine diferite bucățele de faianță colorată pentru a realiza o lucrare colectivă. La acest centru copiii au lucrat cu mănuși de protecție pentru a nu se accidenta, unii și-au pus chiar și ochelari; am adus la cunoștință faptul că unele meserii prezintă riscuri și e nevoie de măsuri de protecție.

Ca tranziție am folosit cântecelul ,,Suntem artiști” care a adus bucurie și bunădispoziție în sala de grupă, fiind agreat de copii.

După îndeplinirea sarcinilor la un centru, copiii erau recompensați cu câte un abțibild cu ,,față veselă” pe care îl aplicau pe medalionul primit.

La finalul zilei copiii mergeau la bancomat și în funcție de fețele vesele adunate în urma muncii depuse, primeau o sumă de bani (de jucărie) cu care aveau posibilitatea să-și achiziționeze un suvenir de la magazinul de la muzeu. De apreciat a fost faptul că toți copiii au cumpărat suveniruri, investindu-și astfel banii câștigați, nefiind nici un copil care să-și dorească să-i păstreze, unii cumpărând și câte 2-3 tablouri.

Ziua s-a încheiat cu un joc al culorilor prin care copiii au sărbătorit reușita muncii depuse.

Tema zilei și amenajarea sălii de grupă au contribuit la realizarea unor activități de calitate, copiii au participat cu interes la toate atelierele de lucru și au îndeplinit corespunzător sarcinile date, iar rezultatele frumoase i-au motivat să fie creativi.

Diversitatea materialelor, modalitatea de realizare și atmosfera creată contribuie la realizarea cu succes a activităților de educație estetică.

O altă activitate desfășurată de grupa mare a fost ,,Toamna aurie”, la care am avut ca invitați doi pictori locali, Geanina Terci și Eugeniu Barău, care le-au vorbit copiilor despre bogăția de culori a acestui anotimp și elemente de limbaj plastic, apoi i-au îndrumat și încurajat în realizarea unor tablouri de toamnă. Prezența acestora în sala de grupă i-a motivat să realizeze combinații de culori, linii și forme. Astfel, au pictat peisaje de toamnă cu diferite elemente din natură (copaci cu frunze ruginii, nori, iarbă, flori) și au personalizat dovleci.

În același timp, la centrul de Alfabetizare copiii au creat o poveste de toamnă și au desenat cu creioane colorate elemente din povestea creată (copac cu frunze ruginii, flori, iarbă, cer). Ulterior, această poveste a fost publicată în revista grădiniței ,,Pas cu pas”.

La centrul Joc de rol un grup de copii a pregătit murături asortate, urmând etapele de preparare: spălarea cu grijă a legumelor, așezarea în borcane prin alternarea formelor și a culorilor, dizolvarea sării în apă, umplerea borcanelor cu saramură, așezarea acestora în cămara construită de un alt grup de copii la centrul ,,Construcții”.

La finalul zilei s-a organizat un târg de produse de toamnă, în cadrul căruia copiii au degustat diferite preparate din legume de toamnă, promovându-se astfel alimentația sănătoasă.

Pe parcursul zilei copiii au fost creativi, dezinvolți, au răspuns prompt la întrebările invitaților, au colaborat la realizarea sarcinilor, au folosit în comun materialele puse la dispoziție, au respectat reguli de igienă și de conduită.

Și arta populară are un rol semnificativ în educarea simțului estetic. Pentru familiarizarea copiilor cu arta populară am organizat vizite la Muzeul de Etnografie și Artă Populară sau Centrul de Informare Turistică Greci, în cadrul căruia au admirat costume și obiecte de artizanat specifice județului Tulcea. În sala de grupă am amenajat cu copiii un mic muzeu cu obiecte de artă populară aduse de fiecare de acasă, am modelat vase de lut, am decorat ștergare folosind combinații de linii și puncte, iar câțiva mai îndemânatici au cusut pe covorașe din etamină. În perioada Paștelui copiii au realizat la grădiniță o lucrare colectivă cu un coș cu ouă decorate de ei, cu care au participat la concursul internațional ,,Paștele în ochii copiilor”, organizat de muzeu.

Cunoscând tradițiile și obiceiurile specifice poporului căruia îi aparțin, copiii trăiesc sentimente de respect, admirație și mândrie față de creațiile diferiților meșteri populari și învață să le prețuiască.

Calitatea și abundența, diversitatea materialelor și instrumentelor folosite influențează semnificativ rezultatele copiilor în aceste activități, care exercită nu numai o funcție estetică, ci au și implicații sub aspect formativ și cognitiv asupra dezvoltării personalității copiilor.

Pentru buna desfășurare a activităților de desen, pictură, modelaj se recomandă să se respecte câteva condiții de ordin pedagogic și metodologic:

– temele planificate se vor aborda gradat ca nivel de dificultate și complexitate.

La grupa mică am planificat la început teme ce au implicat familiarizarea cu instrumentele de lucru specifice, exerciții simple de executare a elementelor de limbaj plastic (punct, linie, pată de culoare) și compoziții cu elemente simple; pentru desen am exersat cu copiii elemente simple, reduse ca număr (1-2 elemente pentru un desen); pentru modelaj i-am familiarizat cu executarea tehnicile de bază (rupere, frământare, strângerea în întreg, apăsare, adâncire, mișcări translatorii și circulare ale palmelor față de planșetă și față în față).

La grupele mari tematica și tehnicile de lucru se diversifică: la pictură se execută diverse exerciții cu elemente de limbaj plastic (punct, linie, pată de culoare), se pot aborda diverse tehnici de lucru cu materialele- tehnica acuarelei, a colajului, a decolorării cu pic, a imprimării țesăturilor, a picturii pe sticlă, tehnica amprentei și ștampilei (M. Cristea,1998, p.32-36), se poate lucra culoarea sub diferite forme (culori calde, reci, neutre, nuanțe, tonuri) și se pot lucra compoziții complexe; în desen se abordează teme mai complicate cu mai multe elemente- scene, elemente în mișcare, desene decorative (M. Cristea,1998, p.17-23); pentru modelaj se lucrează cu plastilină, lut, pastă de hârtie prin mișcări complexe, prin îmbinarea unor elemente într-un ansamblu prin procedee diverse (lipire, apăsare, îndoire, înfășurare, împletituri, suprapunere, alungire, subțiere);

– demonstrarea modului de lucru nu este absolut obligatorie. La grupele mici se poate demonstra la anumite teme pentru a-i da copilului un exemplu sau se pot prezenta mai multe modele (planșe, imagini, tablouri). La grupele mari se prezintă de regulă sugestii și explicații asupra modului de lucru.

– rezultatele copiilor în aceste activități sunt influențate de calitatea și abundența, diversitatea materialelor și instrumentelor folosite. Materialele folosite (creioane diverse, acuarelă, plastilină, lut etc) am urmărit să fie de calitate, pentru toți copiii care participă la activitate, plasate la îndemâna lor și nu trebuie să lipsească nici o culoare pentru că în alegerea culorilor putem constata fie preferințe afective, fie o folosire convențională, specifică realismului intelectual al copiilor, fie o folosire realistă. Se recomandă a nu se critica alegerea nerealistă a culorilor.

– după fiecare activitate se organizează expoziții în cadrul cărora se expun toate lucrările copiilor și se analizează conform criteriilor anunțate inițial (respectarea temei, acuratețe, bogăția culorilor, originalitate, expresivitate), fără a critica sau scoate în evidență anumite erori, eventual se sugeează găsirea unor soluții mai bune.

– în realizarea lucrărilor plastice copiii trebuie stimulați și ajutați să înțeleagă tema, mijloacele și procedeele de lucru; astfel se cultivă încrederea în posibilitățile lor de exprimare plastică și bucuria creației.

Activitatea artistico-plastică reprezintă o un cadru ideal pentru descoperirea aptitudinilor, este o activitate care produce plăcere. Studiile intreprinse, ca și experiența practică, evidențiază faptul că activitățile artistico-plastice exercită o influență benefică asupra personalității copilului pe plan estetic, moral, afectiv și intelectual. ,,Să vedem copilul din fața noastră ca fiind pânza de șevalet, iar metodele și mijloacele noastre de lucru ca fiind culorile și pensulele.”

Valoarea educativă a activității practice se situează pe același plan cu celelalte activități instructiv-educative organizate în grădiniță, ele contribuind la dezvoltarea personalității copilului. Se știe că preșcolarul manifestă interes spre dorința de mișcare, spre manipularea obiectelor și de aceea el trebuie îndemnat spre creația constructivă și dezvoltarea capacităților de confecționare a unor obiecte, jucării, fapt ce va trezi stări afective pozitive.

Caracterul practic-aplicativ al acestor activități permite îmbinarea muncii fizice, practice, cu cea intelectuală. Rolul activității practice se concretizează în dezvoltarea psiho-motorie, intelectuală, afectivă și estetică a copilului. Prin aceste activități copilul învață să-și coordoneze mișcările, capătă pricepere și îndemânare, își formează unele deprinderi practice de a opera cu diverse materiale și instrumente, toate cunoștiințele însușite în alte activități își găsesc cadrul de exprimare și se adâncesc, se educă simțul estetic, se îmbogățește sfera afectivă prin educarea în spiritul dragostei pentru muncă și a respectului pentru ceea ce a lucrat el și cei din jurul lui.

Curriculum-ul pentru învățământul preșcolar preconizează pentru activitățile practice următoarele obiective cadru:

– Formarea și consolidarea unor abilități practice specifice nivelului de dezvoltare motrică;

– Îmbogățirea cunoștințelor despre materiale și caracteristicile lor, precum și despre tehnici de lucru necesare prelucrării acestora în scopul realizării unor produse simple;

-Formarea deprinderilor practic-gospodărești și utilizarea vocabularului specific. (Curriculum, 2009, p. 41)

Copilul preșcolar este apt pentru desfășurarea unor activități practice și gospodărești, adaptate vârstei și intereselor sale. Pe măsura posibilităților vârstei și a celor individuale, copilul se angajează în activități de autoservire, de ordine și curățenie a mediului imediat apropiat și oferă ajutorul adulților sau colegilor. De asemenea, copilul este sprijinit să învețe să-și planifice o activitate practică, să o ducă la bun sfârșit, folosind adecvat instrumente și unelte și să evalueze rezultatele unei astfel de activități. Copilul învață și exersează deprinderi simple de ordonare a jucăriilor, de îngrijire a plantelor și animalelor mici, operații de curățenie, de aranjare, servire, strângere a mesei, pregătirea alimentelor după rețete simple etc. Acest gen de activități îi pun în valoare posibilitățile și îi dau încredere în forțele proprii și, de aici, interesul crescut pentru ele.

Capitolul cel mai important din punct de vedere formativ al activității practice este cel de dobândire a deprinderilor de mânuire de materiale și instrumente și de aplicare a acestor deprinderi în activități utilitare.

Obiectivele de referință ale Domeniului om și societate (Curriculum pentru învățământ preșcolar, 2009, p. 42-43) au în vedere următoarele aspecte:

– Să cunoască și să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activități practice.

– Să cunoască diferite materiale de lucru, din natură ori sintetice

– Să efectueze operații simple de lucru cu materiale din natură și sintetice

– Să identifice, să proiecteze și să găsească cât mai multe soluții pentru realizarea temei propuse în cadrul activităților practice.

– Să se raporteze la mediul apropiat, contribuind la îmbogățirea acestuia prin lucrările personale.

– Să dobândească comportamente și atitudini igienice corecte față de propria persoană și față de alte ființe și obiecte.

– Să capete abilitatea de a intra în relație cu cei din jur, respectând norme de comportament corect și util celorlalți.

– Să-și formeze deprinderi practice și gospodărești.

– Să se comporte adecvat în diferite contexte sociale.

Activitatea practică din grădiniță debutează cu familiarizarea copiilor cu diverse materiale și unelte și cu cunoașterea caracteristicilor acestora. Copiii iau contact cu ustensilele de lucru (lipici, foarfece, șabloane, etc.), le selectează adecvat în funcție de activitatea concretă și numesc scopul în care sunt folosite uneltele. De asemenea, ei observă caracteristici ale materialelor în natură, le colectează și le aleg pentru a realiza o temă și sesizează modificările materialelor în urma prelucrării lor (mototolirea, întinderea hârtiei, a unor materiale textile, udarea lor, etc.).

În cadrul acestor activități copiii învață și despre importanța reciclării materialelor în vederea protejării mediului înconjurător. Din cutii de carton de diferite mărimi, pet-uri, resturi de fire textile și hărtie copiii pot crea diferite accesorii pe care le vor utiliza ulterior în cadrul jocului: poșetuțe, mașinuțe, sticluțe personalizate pentru apă.

După formarea deprinderilor simple de operare cu diverse materiale și unelte specifice, copiii încep să efectueze operații simple de lucru ca: ruperea hârtiei, tăierea ei cu foarfeca, lipirea hârtiei, îndoirea hârtiei și sârmei, bobinarea, răsucirea firelor textile, șnuruirea pe contur, înșirarea unor mărgele, legarea cu nod, cu fundă a aței, urzirea și țeserea firelor textile, cusături simple, etc. Toate aceste deprinderi, copilul le învață cu scopul de a realiza diferite lucrări practice inspirate din natură și viața cotidiană (jucării, colaje, machete, etc.). Pe măsura exersării acestor deprinderi, copilului i se dezvoltă simțul practic și estetic, manifestat prin realizarea unor lucrări originale, prin găsirea utilității obiectelor realizate, prin valorificarea experienței dobândite în alte situații.

Conținutul activității practice este relativ simplu. Dacă la vârstele mici se lucrează în mai multe activități pentru formarea și consolidarea unei deprinderi, la grupele mari se pot aplica 2-3 deprinderi însușite în realizarea unei lucrări colective sau individuale. Astfel, conținutul tematic al activității practice constă în formarea și consolidarea deprinderilor: mototolire-netezire; rupere și tăiere; îndoituri (hârtie, sâră, materiale textile); bobinare, răsucire, șnuruire-festonare, înșirare; legare cu nod și cu fundă, țesut și urzit, cusut; asamblare și îmbinare.

Mijloacele prin care se formează și se consolidează aceste deprinderi sunt activitățile pe domenii experențiale, dar ele pot fi reluate de copii și în cadrul activităților alese (la centrul Artă sau Construcții), ALA 2, activități de după-amiază și în cadrul unor extinderi sau opționale.

Dintre metodele și procedeele folosite în cadrul activității practice putem aminti:

-demonstrația prin care se prezintă copiilor acțiunea concretă de operare cu materiale și ustensile de lucru;

-explicația de obicei însoțește demonstrația și trebuie să fie clară, concisă, cu referire la procedeele de lucru și la etapele desfășurării unei lucrări practice; explicația este folosită și pentru însușirea unor termeni specifici activității practice;

-conversația poate fi folosită atât la începutul activității pentru a face legătura între cunoștințele anterioare ale copiilor și tema nouă, cât și la finalul acesteia, cu ocazia aprecierii lucrărilor realizate;

-exercițiul este metoda de bază în activitățile practice prin care se însușesc, se exersează și se consolidează deprinderi practice;

– algoritmizarea presupune efectuarea unui șir de operații într-o succesiune logică; poate fi folosită pentru îndoirea hârtiei, a sârmei, pentru festonare, bobinare, etc.

Un rol important în realizarea activității practice îl are materialul didactic utilizat, precum și atitudinea și creativitatea educatoarei în folosirea diverselor materiale și ustensile. Acesta trebuie să corespundă particularităților de vârstă, suficient pentru toți copiii, atractiv și de calitate. În activitățile practice se lucrează cu hârtie (de mai multe tipuri), carton, lipici, foarfece, materiale textile, materiale din natură (boabe, semințe, frunze, flori etc.).

Încă de la grupa mică activitățile practice realizate în grădiniță sunt primite cu deosebită plăcere și interes de copii, aceștia fiind atrași de rezultatul muncii lor. Educatoarei îi revine rolul de a forma și a dezvolta comportamente care să stimuleze creativitatea prin activități practice, astfel încât copiii să realizeze lucrări frumoase și utile.

Strategiile didactice prin care se realizează educația estetică din grădiniță includ și unele metode creative ca activizarea copiilor prin povestiri, dramatizări, audiții muzicale, prezentare de programe artistice, interpretare de cântece adecvate vârstei, audiții, jocuri de rol cu subiecte din povești sau din viața cotidiană, decorarea sălii de grupă, amenajarea unei expoziții cu desene, picturi, modelaje. La acestea se adaugă vizitarea muzeelor și a expozițiilor, vizionarea organizată de spectacole, cercurile și concursurile artistice, excursiile tematice, întâlniri cu artiști etc.

Vârsta preșcolară marchează o etapă de acumulare de impresii și reprezentări despre mediul înconjurător, copilul recepționând cu multă ușurință evenimente percepute direct.

Pornind de la aceste motivații, se recomandă a se optimiza întreaga activitate cu copiii în grădiniță, oferindu-le condiții pentru a se manifesta în mod creativ. Ținând cont că activitățile artistice, în general, sunt o expresie a inspirației, a tehnicii și a măiestriei personale am planificat aceste activități conform curriculumului și am urmărit și realizarea obiectivelor:

– Dezvoltarea creativității și expresivității limbajului oral;

– Cunoașterea și respectarea normelor de comportare în societate; educarea abilității de a intra în relație cu ceilalți;

– Educarea trăsăturilor pozitive de voință și caracter și formarea unei atitudini pozitive față de sine și față de ceilalți;

– Dezvoltarea comportamentelor de cooperare, prosociale, proactive (inițiativă)

– Dezvoltarea abilității de recunoaștere, acceptare și respect al diversității;

– Cultivarea, prin muzică, a imaginației și creativității;

– Formarea capacităților de exprimare prin muzică. (Curriculum, 2009, p.39-42)

Educația estetică, prin literatură urmărește să întregească imaginea copilului despre lumea înconjurătoare, să-l ajute să înțeleagă diferite aspecte ale realității studiate la diferite activități. Obiectul fundamental al activităților de educarea limbajului îl constituie formarea la copii a deprinderilor de comunicare orală corectă, coerentă și expresivă din punct de vedere fonetic, lexical și gramatical. În cadrul activităților de educarea limbajului prin mesaj verbal, copiii pot să treacă de la cuvânt la imagine, să vizualizeze mental obiectul materializat în expresie artistică. Recitând o poezie de iarnă, se poate sugera copiilor să-și imagineze un peisaj de iarnă cu zăpadă, case adormite sub nămeți, brazi ninși, fulgi de nea, iar în poezia “Ploaia” copiii pot să reprezinte auditiv zgomotul ploii. Ceea ce se urmărește de fapt este încurajarea copiilor să învețe treptat să simtă cuvintele frumoase și expresivitatea lor. Nici o apreciere de ordin estetic nu poate fi autentică în afara sentimentului.

Literatura este arta cuvântului și are un rol important în educația estetică prin conținutul interesant de idei și sentimente (mesajul artistic), prin varietatea de personaje și situații tipice, prin forma de expresie, respectiv limbajul artistic. Prin îmbinarea armonioasă a cuvintelor, prin folosirea de figuri de stil, prin plasticitatea expresiilor, literatura contribuie la dezvoltarea percepțiilor și sentimentelor estetice, dar și a posibilităților creatoare ale copiilor.

Principala activitate desfășurată în învățământul preșcolar trebuie să fie jocul. Indiferent de categoria de activitate desfășurată (obligatorie, la alegere), jocul este prezent peste tot și prin intermediul lui copiii își însușesc limbajul sub aspect fonetic, lexical și gramatical, își formează capacitatea de a recepta și a emite mesaje simultan cu satisfacerea nevoii de relaxare, de mișcare, a nevoii de afectivitate și de cooperare cu adulții și cu ceilalți copii.

La vârsta preșcolară, limbajul capătă noi valențe și permite copilului să aibă relații complexe cu adulții, să-și organizeze activitatea psihică, să-și exprime propriile idei și stări interioare, dar și să înțelegă și să asimileze informații. Sub aspect sintactic, cultivarea unui limbaj oral corect din punct de vedere gramatical prezintă o importanță deosebită și se poate realiza prin povestiri, repovestiri, memorizări și reproduceri ale poeziilor cunoscute, lecturi după imagini, prin convorbiri, prin crearea unui text sau a unei povestioare, joc didactic. Preșcolarii manifestă un interes deosebit pentru lumea basmelor, a poveștilor cu personaje și întâmplări fantastice, le ascultă cu plăcere și sunt nerăbdători să le prezinte ei înșiși sau chiar să adauge elemente noi, elaborând astfel noi versiuni, participă cu interes la convorbiri pe diferite teme de interes pentru ei, memorează cu plăcere o poezie, ,,citesc” imagini din cărți adecvate vârstei, participă activ la jocuri didactice.

Toate aceste aspecte se regăsesc în obiective de referință din curriculum:

– Să participe la activitățile de grup, inclusiv la activitățile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât și în calitate de auditor;

– Să înțeleagă și să transmită mesaje simple;

– Să reacționeze la acestea;

-Să recepteze un text care i se citește ori i se povestește, înțelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive și estetice ale acestuia;

– Să fie capabil să creeze el însuși structuri verbale, rime, ghicitori, povestiri, mici dramatizări, utilizând intuitiv elementele expresive (Curriculum, 2009, p. 39)

Literatura pentru copii a contituit permanent o sursă de proiectare a unor activități cu valențe estetice care au prezentat un interes deosebit în rândul copiilor.

Organizarea unei vizite la Biblioteca Județeană îi ajută pe copii să înțeleagă rolul important al cărților, descoperă varietatea acestora, precum și modul în care se manipulează și se păstrează acestea.

Serbările cu personaje din povești pot fi o modalitate de evaluare a cunoștințelor copiilor privind modul de însușire a conținutului poveștilor prezentate la grădiniță. Decorul adecvat, costumele de prinți, prințese, eroi viteji și curajoși contribuie la realizarea unei atmosfere de basm, în care copiii devin mici actori. În general, aceștia intră ușor în pielea personajelor, redau replici, apreciază prestația colegilor prin aplauze, trăiesc cu bucurie momentul, unii dintre ei, mai emotivi, chiar reușesc să-și învingă emoțiile.

O altă modalitate prin care am urmărit consolidarea poveștilor audiate la grădiniță a fost prin desen, respectiv activitatea pe grupuri mici. Am numit cinci lideri care și-au ales membrii grupului cu care doreau să lucreze, alegând colegii cu care se înțeleg cel mai bine. Fiecare grup a ales o poveste cunoscută și materialele de lucru, iar liderul a distribuit sarcinile de lucru: unii copii au schițat elementele din poveste, iar alții au pictat. Copiii au colaborat în timpul activității, au folosit în comun materialele, au păstrat ordinea la masa de lucru și au realizat imagini din poveștile ,,Scufița Roșie”, ,,Ursul păcălit de vulpe”, ,,Motanul încălțat”, ,,Degețica”, ,,Bucle Aurii” și ,,Ridichea uriașă”. La final toate lucrările au fost expuse și evaluate. Fiecare grup a primit aprecieri, căci toate lucrările au fost bine realizate și au respectat tema.

Educația muzicală ocupă o mare parte din activitățile din grădiniță și din afara ei, copiii antrenându-se cu plăcere în orice activitate însoțită de melodie. Pornind de la receptivitatea acestora față de lumea sunetelor se va urmări dezvoltarea vocii, se vor cultiva auzul muzical, simțul ritmic, al armoniei, precum și formarea unor priceperi și deprinderi elementare de a cânta. Prin îmbinarea armonioasă a mijloacelor de realizare a educației muzicale (cântecul, jocul muzical, audiția muzicală) și folosirea mijloacelor audio-vizuale se consolidează cunoștințele și deprinderile muzicale, se dezvoltă dispoziții speciale care se vor transforma ulterior în aptitudini sau chiar talent.

Obiectivele de referință ale activității muzicale prevăd următoarele aspecte:
-Să descopere lumea înconjurătoare cu ajutorul auzului;
-Să diferențieze auditiv timbrul sunetelor din mediul apropiat și al sunetelor muzicale;
-Să diferențieze auditiv intensitatea sunetelor din mediul apropiat și a sunetelor muzicale;
-Să diferențieze auditiv durata determinată a sunetelor din mediul apropiat și a sunetelor muzicale;

– Să diferențieze auditiv înălțimea sunetelor muzicale;

– Să intoneze cântece pentru copii.

Prin educație muzicală nu este posibil și nici nu trebuie ca toți copiii să fie pregătiți pentru a deveni artiști, ci se urmărește numai dezvoltarea sensibilității și receptivității față de arta sunetelor, formarea gustului și punerea bazelor educării capacității de a emite judecăți de valoare. Muzica are deosebite valențe formative, învățarea și practicarea ei constituind o adevărată “terapie” pentru intelectul copilului preșcolar. Ea educă și dezvoltă o serie de procese psihice gândirea, memoria, atenția, afectivitatea, voința, contribuind și la socializarea copiilor, dar și la dezvoltarea lor fizică. Perceperea clară și dirijată a unor materiale intuitive (tablouri, imagini), familiarizarea cu conținutul cântecelor și apoi reproducerea acestora dezvoltă spiritul de observație, le îmbogățește cunoștințele și vocabularul cu noi cuvinte. Cântecele, jocurile cu cântec sau jocurile muzicale interpretate de copii contribuie la dezvoltarea aparatului respirator, a aparatului vocal și asigură o mai bună oxigenare a sângelui. Mișcările executate ritmic devin mai puțin obositoare și în același timp dau corpului suplețe și frumusețe.

Pentru a-i sensibiliza pe copii cu lumea sunetelor am folosit experimentul ,,Sunetele din borcan”. Copiii și-au adus de acasă câte un borcan de sticlă și folosind diferite obiecte (linguri, bețișoare, piese de plastic) au avut posibilitatea să descopere intensități diferite ale sunetelor. La final au încercat să vorbească sau să cânte ținând borcanul aproape de gură. Sunetele emise erau diferite, iar copiii au spus că ,,se aud ca un ecou” sau ,,ce voce groasă avem”.

Din materiale reciclabile (pet-uri, bile, de lemn, paie, resturi de hârtie colorată) am confecționat instrumente muzicale pe care copiii le-au folosit în cadrul unor jocuri muzicale, accentuând atmosfera de bunădispoziție din sala de grupă.

Un rol important în conținutul educației estetice îl ocupă arta populară în care s-a concretizat înțelepciunea și experiența milenară a poporului nostru. Pentru familiarizarea copiilor cu creația populară am participat la un spectacol folcloric susținut în grădiniță de Ansamblul folcloric Baladele Deltei, care a prezentat o suită de cântece și dansuri din zona Dobrogei. Fascinați de frumusețea costumelor populare, de varietatea instrumentelor muzicale folosite și de ritmul cântecului popular, copiii s-au prins în horă cu artiștii, care i-au încurajat să exerseze câțiva pași de dans popular.

Prin implicarea părinților în procurarea costumelor populare, cu un grup de fetițe am participat la Festivalul județean de folclor cu melodia ,,Mi-am luat bundiță nouă”, pe care au învățat-o la grădiniță și au obținut Premiul I pentru interpretare. În cadrul festivalului copiii s-au bucurat de o varietate de dansuri populare prezentate de copii de la grădinițele din județ și au audiat cu interes grupurile vocale prezente. Am observat cu diferite ocazii interesul pe care îl manifestă copiii pentru arta populară, aceștia participă cu plăcere la spectacole și se implică în activități. La o serbare de Crăciun am pregătit un program artistic cu tema Tradiții și obiceiuri din bătrâni, copiii îmbrăcați în costume populare, au interpretat cu plăcere colinde și versuri într-un decor realizat cu obiecte de artă populară.

Cunoașterea și îmbogățirea cunoștințelor legate de costumul popular și diferite obiecte de artă populară, provoacă emoții, curiozitate, bucurie, simpatie față de oameni, constituind un material bogat pentru formarea conștiinței și conduitei morale. Educația estetică poate avea o puternică influență asupra trăsăturilor morale, prin trăirile afective în fața operelor artistice, prin observarea a tot ce este corect și frumos în comportarea și activitatea celor din jur. Experiența estetică a copilului nu se acumulează numai în grădiniță. Mediul informal abundă în stimuli estetici, care integrați de către educatori în cadrul activităților, se pot constitui într-o bază de susținere și de realizare a educației estetice.

Activitățile extracurriculare ocupă un loc important în programul grădiniței. Ele reprezintă o modalitate de a înscrie grădinița în viața comunității, de a lărgi orizontul de cunoaștere al copiilor, de a le stimula curiozitatea și sentimentul de apartenență. Participarea la spectacole (teatru de păpuși sau cu actori) organizate în grădiniță sau în diferite instituții partenere, organizarea de serbări la diferite evenimente, participarea la concursuri artistice sau sportive, plimbările și vizitele, jocurile în aer liber, activitățile de grup organizate la spațiile de joacă pentru copii îmbogățesc oferta de activități cu valențe estetice. Aceste activități au caracter cultural, artistic, spiritual, științific, tehnico-aplicativ, sportiv sau pot fi simple activități de joc sau de participare la viața comunității locale. Având un caracter atractiv copiii participă cu voie bună și optimism.

Prin aceste activități se poate urmări dezvoltarea interesului față de natura înconjurătoare și protecția acesteia; formarea unor sentimente de compasiune și prietenie față de necuvântătoare; conștientizarea importanței unei alimentații corespunzătoare pentru o viață sănătoasă, conștientizarea importanței sportului pentru organism, familiarizarea copiilor cu obiceiuri și tradiții populare, dezvoltarea sensibilității artistice și a dragostei pentru artă, educarea sentimentelor de dragoste și respect față de aproapele nostru aflat în nevoi, formarea unor atitudini pozitive față de evenimentele religioase, familiarizarea cu semnificația sărbătorilor religioase, aprofundarea cunoștințelor copiilor cu privire la sărbătorile naționale importante, conștientizarea și respectarea de către copii a unor norme de circulație rutieră, a regulilor de igienă etc.

Urmărind realizarea acestor obiective am organizat activități de explorare a mediului înconjurător, concursuri sportive, artistice, de cultură generală, serbări, activități de voluntariat, întâlniri cu cadre medicale/reprezentanți de la poliția rutieră, pompieri, preot, care au avut rezultate pozitive, deoarece copiii recepționează cu multă ușurință aceste evenimente. Toate impresiile se imprimă în sufletul copilului, le verbalizează la grădiniță și acasă și într-o formă sau alta le transpune în propria activitate – joc, desen, pictură, modelaj.

Toate activitățile din grădiniță urmăresc să pună bazele formării unei personalități dinamice, armonioase, capabile să facă față condițiilor socio-economice prezente și de perspectivă.

CAPITOLUL 4

CERCETARE PEDAGOGICĂ PRIVIND REALIZAREA EDUCAȚIEI ESTETICE ÎN GRĂDINIȚĂ ÎN CONTEXTUL EDUCAȚIEI PERMANENTE

“Frumosul se educă prin frumos”(Platon)

4.1. Scopul investigației, obiectivele și ipoteza cercetării

Scopul cercetării îl constituie identificarea aspectelor esențiale legate de rolul educației estetice în dezvoltarea personalității preșcolarilor.

Experimentul a fost organizat și desfășurat la Grădinița cu PP Nr. 3 Tulcea, pe parcursul anului școlar 2017 – 2018, pe o perioadă de 22 de săptămâni didactice.

Grupele participante la experiment sunt formate din colectivul Grupei mici (Grupa Piticii veseli) de la Grădinița cu PP Nr. 3 Tulcea – 24 de preșcolari (10 băieți și 14 fete), reprezentând lotul experimental și lotul martor, reprezentat de colectivul grupei mici (Grupa Piticii) de la Grădinița cu PP Nr. 3 Tulcea, cu un efectiv de 24 de preșcolari (11băieți și 13 fete).

Cercetarea experimentală întreprinsă este de tip investigativ-ameliorativ.

Obiectivele cercetării

Pentru ca studiul să fie relevant în sensul temei propuse și să se pronunțe asupra ipotezei mai jos menționate, s-a urmărit îndeplinirea următoarelor obiective:

Identificarea și utilizarea în mod constant, a unor strategii variate, atractive, bazate pe realizarea educației estetice, ca factor determinant al dezvoltării creativității și expresivității prin desen, pictură, modelaj și activități practice la preșcolari.

Identificarea unei relații între educarea simțului estetic/ stimularea imaginației creatoare a preșcolarilor și rezultatele învățării.

Înregistrarea, compararea și interpretarea rezultatelor obținute la probele inițiale și finale, urmărind evidențierea progresului înregistrat de preșcolari în urma activităților susținute în Etapa formativă.

Întocmirea unui studiu teoretic privind modul în care se răsfrânge educația estetică asupra dezvoltării personalității preșcolarului.

Ipoteza cercetării: Se prezumă că dacă desfășurăm activități din sfera activităților artistice se poate observa la copii un progres în perceperea și înțelegerea frumosului din artă, natură și societate, dezvoltându-se implicit, capacități creatoare.

Pornind de la ipoteza că experiența de viață a copilului, lărgită, îmbogățită de la cea mai fragedă vârstă, nu numai că-i favorizează dezvoltarea psihică în mod armonios, dar îi permite acestuia o adaptare rapidă la cele mai sensibile transformări din mediul social, se recomandă să folosim metode și procedee prin care să îmbogățim experiența de viață a preșcolarilor, pe care apoi să o folosim în favoarea stimulării și educării spiritului creator.

Loturile de subiecți și structura lor

Lotul experimental de care ne-am ocupat și cu care am lucrat a fost format din 24 de copii de grupă mică, cu vârste cuprinse între 3 și 4 ani. Lotul de control sau grupa ,,martor” a fost format din 24 copii de grupă mică, cu vârste cuprinse între 3 și 4 ani. Menționez că subiecții frecventează grădinița de câteva luni, iar o parte din ei au fost la creșă în intervalul 2-3 ani. Preșcolarii din cele două grupe provin din medii familiale cu nivel economic și cultural asemănător, predominând studiile superioare, majoritatea sunt familii normal constituite, cu relații armonioase între membrii familiei, părinții fiind preocupați de evoluția copiilor, conștienți în majoritate de importanța grădiniței în formarea și educarea copiilor, aspect reflectat și în frecventarea regulată a grădiniței de majoritatea copiilor din cele două grupe incluse în experiment. Grupele de preșcolari incluse în experiment sunt relativ apropiate din punct de vedere al vârstei copiilor, al nivelului de dezvoltare psihofizică, în ambele grupe existând atât copii cu ritm mai lent de lucru și de asimilare a cunoștințelor, cât și copii cu un ritm mai rapid de lucru care necesită uneori diversificarea sau alternarea sarcinilor de lucru. Pentru a evidenția caracteristicile celor două grupe de preșcolari, am realizat centralizarea datelor referitoare la vârstă și condițiile socio-culturale, în cadrul unor tabele. Datele corespund perioadei când a început desfășurarea experimentului, adică semestrul I al anului școlar 2017 – 2018.

Lotul experimental

Tabel nr. 1

Lotul martor

Tabel nr. 2

Condiții socio-culturale:

FB – foarte bune;

B – bune;

S – satisfăcătoare.

Sintetizând datele înregistrate în tabel, colectivul inclus în eșantionul experimental prezintă următoarele caracteristici: format din numărul de preșcolari mai mare decât cel prevăzut de normele în vigoare; din punct de vedere al sexului, colectivul înregistrează o pondere mai mare a fetelor (14 fete și 10 băieți); privind vârsta copiilor, colectivul experimental are un grad mare de omogenitate; copiii provin predominant din familii cu condiție socio-culturală foarte bună.

Eșantionul martor prezintă caracteristici asemănătoare colectivului experimental: format din numărul de preșcolari mai mare decât cel prevăzut de normele în vigoare; din punct de vedere al sexului, colectivul de control prezintă o o pondere mai mare a fetelor (13 fete și 11 băieți); lotul de control este omogen din punct de vedere al vârstei copiilor; din punct de vedere al condiției socio-culturale situația este echilibrată (16 familii de condiție foarte bună și 8 familii de condiție socio-culturală medie);

4.2. Metodologia cercetării

În metodologia cercetării un element important îl constituie metodele de investigație. Provenind din grecescul methodos (care înseamnă cale, drum către ceva), metoda este definită de N.L Popa (2009) ca ,,o modalitate generală și strategică de abordare a realității”.

Pentru atingerea obiectivelor și verificarea ipotezei am avut în vedere utilizarea următoarelor metode de cercetare:

– metoda observației, care s-a folosit ori de câte ori a fost nevoie în observarea unor manifestări comportamentale, care pot oferi informații referitoare la rolul educației estetice în stimularea capacităților creative ale preșcolarului.

O cerință importantă a observației ca metodă științifică este aceea de a nu altera spontaneitatea fenomenelor observate și a nu interveni în desfășurarea lor. Rezultatele observației trebuie să fie consemnate chiar în timpul observării, dar fără știrea celui observat sau imediat după ce observația a luat sfârșit.

– metoda experimentului care a fost utilizată pentru a evidenția diferențele existente între cele două grupuri (cel experimental și grupul „martor”), ca urmare a introducerii variabilelor experimentale la grupul experimental.

Experimentarea pedagogică se desfășoară de regulă, în trei etape: o prima etapă cu caracter de constatare, urmează o fază fundamentală care cuprinde experimentul propriu-zis și apoi o etapă finală de control.

– analiza produselor activității ce a fost utilizată pentru compararea realizărilor preșcolarilor, ca urmare a derulării programului experimental.

Este una din cele mai folosite metode, deoarece orice produs realizat de copil poate deveni obiect de investigație psihologică. Această metodă a fost folosită frecvent în evaluarea formativă și sumativă a activității copiilor, alcătuindu-se portofolii individuale, relevante pentru toate categoriile de obiective, conținând fișe de lucru, fișe de evaluare a cunoștințelor copiilor, lucrări aplicative, desene, rezultate de la activitățile libere și de tratare diferențiată.

– metode statistice, pentru a scoate în evidență corelațiile identificate între variabilele implicate în cadrul demersului investigativ prin întocmirea tabelelor de rezultate (tabele analitice și sintetice, procente), interpretarea cantitativă a constatărilor acumulate (reprezentări grafice, calcularea unor indici).

Tehnicile utilizate au fost diverse și complexe, preluate din literatura de specialitate și individualizate conform particularităților de vârstă ale preșcolarilor.

Programul de intervenție formativă a constat din activități bazate pe trei tehnici specifice educației artistico-plastice – desen, pictură, modelaj, completându-se cu activități practice, precum și alte activități cu valență estetică. Toate aceste activități au presupus efort fizic și intelectual, mișcări precise, o bună coordonare a mișcărilor, sincronizarea gândirii cu mișcările în vederea finalizării lucrării, au oferit copiilor posibilitatea de a cunoaște în mod direct aspecte estetice ale mediului ambiant, precum și însușirile materialelor pe care le-au folosit în realizarea produselor activității.

Desfășurarea unui număr mare de astfel de activități, pe o perioadă relativ lungă (un an școlar) a determinat colectarea unui volum mare de informații referitoare la impactul activităților artistice din grădiniță asupra dezvoltării copiilor.

Etapa constatativă (testarea inițială)

Barem

Prezentarea rezultatelor obținute în urma aplicării probelor inițiale

Cele patru probe inițiale au urmărit să surprindă nivelul cunoștințelor copiilor din cele două grupe mici ce formează eșantionul experimental și eșantionul de control. Adaptate necesităților experimentului (din punct de vedere al conținuturilor și a procedurii de cuantificare), aceste probe au vizat strict determinarea gradului de cunoaștere a culorilor și a instrumentelor specifice activităților artistice, cât și modul în care sunt utilizate creioanele colorate și alte materiale de către preșcolarii din grupa mică în realizarea unor lucrări plastice și practice. Probele inițiale au relevat ușoare diferențe între cele două colective, pe categorii de probe (tabel 3,4 ,5).

REZULTATELE TESTĂRII INIȚIALE

LOT EXPERIMENTAL

Tabel nr. 3

LOTUL MARTOR

Tabel nr. 4

Rezultate comparative testare inițială

Tabel nr.5

Analiza și interpretarea rezultatelor obținute la testarea inițială

În vederea identificării nivelului inițial al cunoștințelor privind cunoașterea de către preșcolari a culorilor și instrumentelor de lucru specifice activităților și modul de utilizare al acestora în realizarea unor lucrări plastice, au fost aplicate patru probe de evaluare inițială în care s-a urmărit formularea de enunțuri privind identificarea culorilor și instrumentelor de lucru, precum și activitate practică de constatare a deprinderilor de lucru. S-au aflat în prim-planul activității identificarea nivelului de cunoaștere a aspectelor estetice din mediul apropiat. Itemii au avut un grad de dificultate mediu fiind aceiași pentru ambele loturi de subiecți.

Conform tabelelor în care sunt evidențiate rezultatele testărilor inițiale se observă că lotul experimental a obținut punctaje între 51 și 82 puncte, iar lotul martor între 51 și 85 puncte.

Se poate observa că lotul martor a reușit să obțină un punctaj puțin mai mare decât lotul experimental de unde rezultă un grad puțin mai ridicat de cunoștințe și deprinderi în cazul acestora.

Analizând rezultatele fiecărui lot în parte remarcăm:

1. Lotul experimental:

– 5 copii care au obținut între 50 și 59 puncte;

-16 copii între 60 și 79 puncte;

– 3 copii între 80 și 100 puncte.

2. Lotul martor:

– 3 copii care au obținut între 50 și 59 puncte;

– 17 copii între 60 și 79 puncte;

– 4 copii între 80 și 100 puncte.

Aceste date se evidențiază și din graficele prezentate mai jos.

Urmărind curba de nivel a histogramelor, relevant este faptul că nivelul grupelor, din punct de vedere al dezvoltării, nu este omogen.

Am considerat că rezultatele obținute sunt satisfăcătoare și ne-au servit drept repere pentru proiectarea acțiunilor educaționale în etapa experimentală.

Etapa experimentală s-a realizat prin implementarea unui program ,,Fantezie și culoare”, care a fost aplicat doar la nivelul grupului experimental, respectiv copiilor din Grupa Piticii veseli.

Programul a vizat cunoașterea și înțelegerea frumosului din natură, artă și societate prin activități artistico-plastice și practice și alte activități cu valențe estetice pe parcursul celor 22 de săptămâni didactice. Activitățile, desfășurate în cadrul experimentului, au urmărit să utilizeze o gamă cât mai variată de strategii de învățare.

În prima săptămână didactică, am planificat tema de studiu ,,Joc și culoare”, având ca scop familiarizarea copiilor cu specificul activităților artistico-plastice și practice. Am prezentat sub formă de surpriză un ,,creion fermecat” care știe să deseneze foarte multe obiecte – copii, soare, case, copaci, flori, animale, insecte, mașini etc și ar dori să le dezvăluie și lor din surprizele lui. Le-am propus jocul ,,Săculețul fermecat”, în cadrul căruia copiii au avut ca sarcini să denumească obiecte și să specifice culoarea fiecăruia. Cu ochii închiși copiii luau un obiect din săculeț, îl analizau și-l denumeau, precizându-i culoarea. Majoritatea copiilor au precizat culorile obiectelor descoperite, câțiva au dat răspunsuri eronate, dând dovadă de nesiguranță în recunoașterea acestora; obiectele din săculeț au fost denumite relativ corect. Am urmărit să corectez și modul de exprimare. Având la dispoziție o varietate de foi de hârtie, am lăsat copiilor libertatea de a se juca cu ele – să le mototolească pentru a obține mingi de hârtie, apoi să le netezească, observând astfel modificările hârtiei în urma acțiunii lor. Câțiva copii au încercat să rupă hârtie, spunând că ei vor să-și facă mingi mici. La activitatea artistico-plastică, așezându-le pe masa de lucru creioane colorate și foi, am propus copiilor să realizăm un desen frumos folosind creioane colorate. Întrebându-i ce înseamnă pentru ei ,,un desen frumos”, aceștia au spus că un desen frumos ,,are multe culori”, ,,are desene frumoase”, ,,are floricele și baloane”. În completare am spus copiilor că un desen frumos înseamnă și un desen lucrat curat, fără să îndoim foaia sau să o rupem, să folosim culori potrivite, să apăsăm creionul potrivit de tare (dacă e prea ștearsă urma nu se înțelege desenul, dacă se apasă prea tare se rupe foaia). Am explicat copiilor modul corect în care se ține creionul în mână și poziția corectă a corpului față de suportul de lucru pentru o bună coordonare oculo-motorie. De asemenea, le-am precizat copiilor importanța păstrării ordinii la centrele de activitate, formulând astfel împreună cu ei o regulă importantă pe care am repetat-o în activitățile următoare: ,,păstrăm ordinea pe măsuțe în timpul lucrului și facem curățenie la centre după îndeplinirea sarcinii de lucru”. Copiii au trasat linii în diferite direcții, realizând variate desene: familia, un copil, coroană de rege, flori, grădina și copacul, crabi și melci, fantome, drumuri, linii colorate, baloane, mingi. În timpul activității am observat că unii copii au tendința de a folosi doar culori închise, câțiva combină culorile, iar alții folosesc o singură culoare pentru a reda elementul din desen. Am explicat importanța culorilor pentru om (aduc bucurie, relaxare, liniștire) și i-am îndrumat să utilizeze pe viitor mai multe culori.

La final lucrările realizate au fost transformate în mici tablouri, fiecare copil și-a ales culoarea ramei. Împreună am amenajat o expoziție, iar copiii au fost bucuroși de rezultatul muncii depuse.

În cea de-a doua săptămână didactică, am propus copiilor tema ,,Simfonia frunzelor” pentru a cunoaște frumusețile anotimpului toamna, în vederea stimulării interesului pentru descoperirea elementelor estetice din mediul înconjurător. Am adus în sala de grupă elemente specifice acestui anotimp – frunze, flori, dovleci și planșe didactice. Pentru început am desfășurat o activitate outdoor, în cadrul căreia am descoperit aspecte de toamnă în curtea grădiniței- frunzele, florile, aspectul/culoarea cerului. Copiii au observat frunzele care au început să își schimbe culoarea și să se desprindă de crengile copacilor, formând un covor ,,de toate culorile”, cerul care are o culoare schimbătoare, când albastră, când cenușie, am simțit că vremea începe să se răcească.

În cadrul activității plastice, având ca temă recunoașterea, denumirea și redarea culorilor primare si secundare am propus copiilor să pictăm frunzele copacilor prin dactilopictură, utilizând culori întâlnite la frunzele observate. Folosind o coală mare de carton, am tăiat-o în mai multe bucăți ca piesele de puzzle și am schițat pe fiecare bucată câte un copac. Cu degetul arătător copiii aveau de picat frunzele copacilor, folosind cât mai multe nuanțe. Pentru a nu se murdări pe degete, unii au ales să lucreze cu pictodegetare. În timpul activității am îndrumat copiii să respecte tehnica de lucru, explicând unde era cazul. La final când toate lucrările au fost finalizate, am asamblat puzzle-ul spre uimirea și încântarea copiilor. ,,Ce puzzle mare, ne jucăm toți cu el!” a spus un băiețel.

La activitatea practică copiii au realizat un covor de frunze exersând ruperea hârtiei colorate în bucățele mici. Amestecând bucățelele obținute au observat că seamănă cu covorul de frunze văzut afară. Am explicat copiilor că acele bucățele le putem folosi și la o altă activitate, astfel că într-o dimineață am decorat niște cutii de plastic pentru depozitarea jucăriilor, folosind astfel pasta de lipit. Prin îmbinarea culorilor s-a obținut un efect de mozaic. Am precizat copiilor că unele materiale se pot refolosi, adică recicla, astfel putem contribui puțin și noi la protejarea naturii.

În fiecare zi copiii au audiat și au interpretat cântecelul ,,A venit pe dealuri toamna”, iar versurile și ritmul acestuia au adus multă voie bună în sala de grupă.

Într-o altă zi ne-am bucurat de bunăvoința câtorva părinți care au pus la dispoziția copiilor flori de toamnă- crizanteme și tufănele, din care am realizat aranjamente florale, folosind pet-uri mici, crenguțe, fire textile. Am lăsat copiilor posibilitatea de a se exprima liber, iar aceștia au realizat aranjamente frumoase. Chiar dacă elementele au fost așezate la întâmplare, au adus bucurie lor și părinților. Copiii au sesizat astfel multitudinea de culori specifice acestui anotimp și au fost îndrumați să admire frumosul din natură.

În cea de-a treia săptămână didactică, am invitat copiii să descopere bogățiile toamnei în cadrul temei ,,Surprizele toamnei”, în vederea dezvoltării capacității de cunoaștere și investigare a mediului înconjurător și formării unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor lucrări plastice și practice. Ne-am bucurat din nou de bunăvoința părinților, care au pus la dispoziția copiilor fructe și legume proaspete, pe care le-am prezentat în cadrul unei scurte piese de teatru, folosind fructe și legume pe post de marionete și un cadru de teatru din dotarea grupei. Copiii au sesizat culorile și forma acestora, apoi le-au analizat folosindu-și cât mai multe simțuri și le-au degustat după ce au fost spălate bine. Astfel și-au însușit o regulă esențială privind igiena alimentelor (fructele și legumele trebuie spălate foarte bine înainte de a se consuma). În cadrul activității plastice, copiii au reușit să realizeze mici tablouri prin tehnica pictură prin ștampilare, folosind ștampile pe care le-am realizat din jumătăți de mere/pere și am folosit culorile roșu, galben, verde. Cu pensula copiii acopereau suprafața fructului cu culoarea pe care și-o alegeau, apoi realizau prin ștampilare un măr sau o pară. După uscare formele obținute au fost decupate și aplicate pe un carton, obținând astfel un mic tablou.

La activitatea practică, copiii au realizat o lucrare cu ,,Legume vesele”, lipind pe suportul dat legumele decupate în prealabil, le-au personalizat cu ochișori și le-au așezat în coșulețe. Am îndrumat copiii să întindă bine pasta de lipit și să încadreze în spațiu elementele date. Având legume diverse la dispoziție, la centrul Construcții, am construit împreună o piață de legume, desfășurând jocul de rol ,,La piață”, în cadrul căruia copiii au exersat formule de politețe ,,Bună ziua!”, ,,te rog” și ,,mulțumesc”. Aceștia s-au implicat în joc, unii au fost vânzători, alții cumpărători, au cântărit legume, au plătit cu bani de jucărie.

După finalizarea activității zilnice copiii au făcut ordine la centre, iar lucrările realizate au fost expuse și evaluate.

Copiii și-au însușit cunoștințe despre culorile fructelor și ale legumelor, modul de întrebuințare și și-au pavoazat sala de grupă cu lucrările realizate.

În cadrul activităților SNAC, fiind Săptămâna fructelor și legumelor, am propus copiilor și părinților acestora să participe la o activitate de voluntariat, dăruind unor familii defavorizate legume, fructe, gemuri și conserve, explicându-le scopul și efectelor acestor fapte de caritate. Am subliniat faptul că bunătatea e o calitate umană ce trebuie cultivată de la cea mai fragedă vârstă și astfel ne-am înscris ca voluntari în cadrul SNAC.

În cea de-a patra săptămână didactică, împreună cu copiii am pătruns în universul culorilor, în cadrul temei ,,În lumea culorilor” cu scopul fixării acestora și identificării lor în mediul ambient. Am dedicat fiecare zi a săptămânii unei culori și astfel am avut ,,Ziua culorii preferate”, ,,Ziua roșie”, ,,Ziua galbenă”, ,,Ziua albastră” și ,,Ziua verde”. De un real sprijin au fost părinții copiilor, căci în fiecare zi i-au ajutat să vină la grădiniță cu un obiect de vestimentație corespunzător culorii zilei și să aducă un obiect ce avea culoarea cerută. În prima zi a săptămânii am oferit copiilor șansa de a veni la grădiniță cu culoarea lor preferată și astfel am observat preferințele lor pentru o anumită culoare. Astfel, un număr de 8 copii preferă culoare roz, 5 culoarea roșie, 3 galben, 3 albastru, 3 verde și 2 copii toate culorile. La finalul zilei am audiat cântecul ,,Culorile”, ce a produs multă bunădispoziție în rândul copiilor.

În ziua roșie am prezentat povestea ,,Scufița Roșie”, explicând copiilor de la ce vine numele Scufiței Roșii, insistând asupra mesajului poveștii -să ascultăm întotdeauna sfatul mamei. Am fixat conținutul de idei al poveștii pe baza unor întrebări: ,,Cine este Scufița Roșie?”, ,,Unde a trimis-o mama ei?”, ,,Ce sfat a primit de la mama ei?”, ,,Cu cine s-a întâlnit pe drum?”, ,,Ce a făcut când s-a întâlnit cu lupul?”, ,,Ce s-a întâmplat la căsuța bunicuței?”, ,,Cine le-a ajutat pe bunicuță și pe Scufița Roșie?”, ,,Ce credeți că a învățat Scufița Roșie din această întâmplare?”. Răspunsurile date de copii au fost corecte, dar i-am îndrumat să răspundă în propoziții corecte din punct de vedere gramatical.

În fiecare zi copiii au realizat o colecție de obiecte roșii, respectiv galbene, albastre sau verzi și au prezentat obiectul de vestimentație, descoperind varietatea acestora și faptul că un obiect poate avea mai multe culori.

În ,,ziua galbenă” copiii au pictat soarele sau alte obiecte de culoare galbenă, exersând elemente de limbaj plastic. Am urmărit să lucreze curat, să respecte poziția corpului față de suportul de lucru. Câțiva copii au inițiat jocuri cu obiectele galbene.

În ,,ziua albastră” s-au jucat cu fâșii de culoare albastră, realizând diferite tablouri,exersând lipirea unor forme după cerințe date.

În ziua verde copiii au desenat/colorat sau aplicat elemente de culoare verde, exersând deprinderi de lucru cu materiale diversificate.

Din lucrările copiilor am amenajat în sala de grupă o expoziție a culorilor, ce le-a oferit multă bucurie și a fost admirată de părinții lor. De remarcat a fost faptul că toți copiii au respectat culoarea zilei și au acceptat să se joace cu ea în cadrul activităților.

În cea de-a cincea săptămână didactică, odată cu venirea lunii decembrie am început pregătirile pentru venirea lui Moș Nicolae, prietenul copiilor. Prin prezentarea Legendei lui Moș Nicolae i-am familiarizat cu semnificația acestei sărbători și obiceiurile specifice. În sala de grupă fiecare copil a așezat la Căsuța păpușii un ciorăpel, sperând că moșul va trece și pe la grădiniță. La activitatea plastică copiii au modelat din plastilină toiagul lui Moș Nicolae prin mișcări translatorii ale palmelor față de planșetă și l-au decorat cu biluțe de plastilină. La activitatea practică, copiii au decorat cu steluțe și fulgi o ghetuță, descoperind că fulgii de nucă de cocos pot fi folosiți pentru realizarea blăniței, nu numai în bucătărie.. După finalizarea activității zilnice copiii au făcut ordine la centre, fiind îndrumați să conștientizeze importanța păstrării ordinii în sala de grupă. Bucuria cea mai mare a fost când au găsit ciorăpeii plini cu dulciuri și au înțeles că moșul i-a răsplătit că au fost cuminți și harnici la grădiniță.

În cea de-a șasea săptămână didactică, în cadrul temei ,,Bradul de Crăciun” am adus în sala de grupă puțin din magia sărbătorilor de iarnă. După ce au fost familiarizați cu câteva obiceiuri de Crăciun, copiii au împodobit bradul cu globuri colorate mari și mici, beteală, luminițe multicolore, lucrând în echipă și au cântat cu bucurie în jurul lui, spunând că este ,,cel mai frumos brăduț”. La activitatea artistico-plastică au pictat prin tehnica dactilopicturii ,,Brădulețul plin de culori”, utilizând cât mai multe culori. Am încurajat copiii să folosească mai multe culori, să lucreze curat. Din lucrările realizate am amenajat o expozitie, apoi am audiat colinde, copiii descoperind astfel frumusețea colindelor românești. În fiecare zi copiii au repetat rolurile pentru serbare, așteptând liniștiți să le vină rândul. Am explicat copiilor că o poezie se recită clar, rar și expresiv, iar la cântece trebuie să se sincronizeze. Pentru a înțelege mai bine semnificația sărbătorii, aceștia au participat la activitatea de voluntariat ,,Să fii bun de Crăciun!”, în cadrul căreia au oferit, ajutați de părinți, daruri copiilor de la casele de copii – dulciuri, hăinuțe și jucării. Fiecare copil a renunțat la câte o jucărie de acasă, motivând că vrea s-o ofere unui ,,copil care nu are părinți”. Astfel, de mici copiii pot fi învățați să fie buni cu ceilalți și să dăruiască jucăriile pe care nu le mai folosesc.

În cea de-a șaptea săptămână didactică, am început pregătirile pentru venirea lui Moș Crăciun, despre care copiii știau că aduce daruri celor cuminți. Am prezentat pe scurt legenda lui Moș Crăciun, iar un băiețel a spus că acesta trăiește în Laponia cu renii și spiridușii lui și vine la copii în ,,noaptea magică”. Copiii au pictat ,,Steluțe aurii” pe fundal închis la culoare prin tenhica ștampilării, realizând o imagine a ,,nopții magice” și au confecționat felicitări pentru părinți, folosind materiale atractive, pe care le-au selectat și aplicat după preferința fiecăruia. Lucrând pentru părinți, am observat că încercau să aplice cât mai multe elemente, motivând că ,,așa îi place mamei/ tatălui.

De asemenea, am organizat o întâlnire cu Moș Crăciun la care au participat părinții și bunicii, am pregătit decorul de serbare cu elemente specifice. Copiii, îmbrăcați cu costume de fulgi de nea și spiriduși, într-un decor de sărbătoare la sala mică a Teatrului Jean Bart, au recitat poezii despre iarnă și Moș Crăciun, au cântat colinde și s-au bucurat de venirea moșului, care le-a răsplătit efortul cu daruri minunate. Întâlnirea cu Moș Crăciun a fost plină de emoții, copiii au recitat moșului câte o poezie învățată la grădiniță și au făcut fotografii. În timpul serbării au stat frumos pe scăunele așteptând să le vină rândul să-și spună rolul, au dansat când au interpretat cântecele și au fost aplaudați.

Serbarea a reprezentat un izvor de bucurii și satisfacții creând copiilor o stare de bună dispoziție favorabilă atât dezvoltării psihice, fizice și estetice. Prin conținutul serbării a fost transmis un mesaj care îi încurajează pe copii să depună eforturi susținute pentru realizarea unui scop comun: reușita serbării. Pregătirea și participarea la serbare a reprezentat acțiunea în care copiii și-au valorificat cunoștințele însușite anterior (poezii, cântece), creându-se astfel obișnuința copiilor de a trăi în colectiv, eliminând timiditatea și cultivându-li-se nevoia de a colabora pentru realizarea unui obiectiv comun.

În cea de-a opta săptămână didactică, am propus copiilor tema ,,Fulgii de nea” cu scopul de a-i familiariza cu frumosul din natură în anotimpul iarna. Deși friguroasă, este un anotimp frumos și spectaculos, ceea ce copiii au descoperit în cadrul unei activități în natură, observând gheața, zăpada, ninsoarea, cerul cenușiu, vântul rece. Am propus copiilor să ne jucăm cu culoarea specifică iernii- albul, explicându-le că este o nonculoare, alături de negru. Folosind cele două nonculori, copiii au realizat lucrări interesante cu tema ,,Noapte de iarnă” prin tehnica dactilopicturii. Amestecând accidental cele două culori au observat că au obținut culoarea gri, o fetiță fiind puțin tristă ,,că zăpada ei s-a murdărit”. Am propus copiilor la activitatea practică să realizăm o lucrare colectivă cu tema ,,Tablou de iarnă”, iar aceștia au participat cu interes la selectarea și aplicarea elementelor. Audierea fragmentului muzical ,,Valsul fulgilor de nea” a produs bucurie copiilor, iar o parte din ei au dansat în perechi. După finalizarea activității zilnice copiii au făcut ordine la centre, fiind îndrumați să conștientizeze importanța păstrării curățeniei în sala de grupă.

În cea de-a noua săptămână didactică, în cadrul temei ,,Jocurile copiilor iarna”, am descoperit preferințele copiilor pentru anumite activități în zăpadă- unii preferă să fie plimbați cu sania, alții mai curajoși se aventurează să facă îngeri pe zăpadă, să construiască oameni de zăpadă și chiar să se bulgărească. Am discutat cu copiii despre măsuri de protejare a sănătății și pericole pe stradă iarna, sfătuindu-i să asculte sfaturile celor mari. Deoarece vestimentația are un rol important în acest anotimp, protejându-ne de frig, am propus copiilor să decorăm ,,Mănuși colorate” cu linii și puncte, fiecare alegându-și o anumită culoare. După ce am analizat mănușile lor și au văzut varietatea de modele, copiii au realizat diferite decoruri din linii și puncte personalizându-și mănușa. Prin mototolirea hârtiei am realizat tablouri cu oameni de zăpadă. Am sfătuit copiii să mototolească bine hârtia, să respecte mărimea mingiuțelor formate pentru a lucra confortabil cu ele.

După finalizarea activității, copiii au executat câteva elemente de euritmie, ,,Dansul oamenilor de zăpadă”. Pe un fundal muzical lent au executat câteva mișcări imitând mersul greoi, legănat, mișcări de brațe, sprijin ghemuit, ceea ce i-a amuzat foarte tare. Am incercat prin acest joc să le cultiv plăcerea de a se juca împreună și de a comunica prin gesturi.

Un interes deosebit a prezentat în rândul copiilor experimentul ,,Zăpada colorată”, ce a avut ca sarcină aplicarea acuarelei ușor diluate pe formele de gheață modelate în prealabil. Copiii au observat că zăpada se topește la căldură, iar culorile aplicate se amestecă și dau naștere altor culori. Deși nu este așa bogată în culori ca alte anotimpuri, copiii au înțeles că și iarna este un anotimp frumos care poate aduce bucurie oamenilor.

În cea de-a zecea săptămână didactică, având ca scop cultivarea interesului preșcolarilor pentru protejarea mediului înconjurător și adoptării unui comportament eco-civic față de natură, am propus copiilor să aflăm ce se întâmplă în pădurile din țara noastră unde trăiesc foarte multe vietăți. Folosind planșe didactice, jetoane, mulaje și cd-uri, am familiarizat copiii printr-o convorbire cu animalele sălbatice din țara noastră și am constatat că dețin suficiente informații despre acestea. În completarea cunoștințelor și cunoscând din experiență că vizitarea unui muzeu aduce plus valoare activității, am organizat o vizită la ICEM Delta Dunării, unde copiii au făcut cunoștință cu fauna specifică zonei, observând cu multă atenție exponatele și identificând părțile corpului, aspectul blănii. De asemenea, am pus accent pe respectarea unor reguli de conduită în timpul vizitei și le-am specificat că este responsabilitatea tuturor oamenilor să ocrotească natura. Încântarea le-a fost foarte mare, au discutat pe drum/la grădiniță despre ce le-a plăcut și au povestit acasă multe amănunte.

La activitatea artistico-plastică majoritatea copiilor au ales să picteze cu bețișoare ,,Măști pentru carnavalul din pădure”, încântați de ideea de a se juca cu acestea. Folosind informațiile obținute la grădiniță în cadrul activității de cunoaștere a mediului și apoi la muzeu, au respectat culoarea blănii, au lucrat îngrijit și cu răbdare la detalii. Un număr de 5 copii a experimentat o metodă nouă pentru ei și anume ,,desenul” cu plastilină, realizând blana ursului din plastilină aplatizată foarte bine pe suprafața de lucru, obținând efecte neașteptate, spre încântarea lor.

La activitatea practică am propus copiilor să facem un puzzle asamblând părțile corpului unei veverițe/arici/ursuleț. Astfel au realizat prin metoda asamblare prin lipire lucrări cu tema ,,Veverița/ariciul/ ursulețul”, având grijă să așeze părțile corpului la locul potrivit, conform modelului dat. Expoziția amenajată a avut un impact pozitiv în rândul copiilor și părinților. Prezentând copiilor planșele didactice cu ,,Ursuleții neastâmpărați” am creat împreună o scurtă poveste, punând accent pe mesajul acesteia (dacă ești neastâmpărat și nu asculți sfatul mamei, te poți accidenta).

În cea de-a unsprezecea săptămână didactică, pentru a întări în rândul copiilor ideea de protejare și conservare a naturii, am propus tema ,,Animale din ținuturi îndepărtate”, spre a cunoaște viețuitoarele ce trăiesc în alte zone geografice. Prin intermediul planșelor didactice, jetoanelor, mulajelor și cd-urilor, am transmis copiilor informații despre animalele sălbatice din alte ținuturi, aceștia descoperind multitudinea de specii existente pe pământ și mediul lor de viață. La centrul Nisip și apă am realizat cu copiii un ,,Parc pentru animăluțe”, fiecare copil exprimându-și dorința de a contribui la realizarea acestuia- au așezat mulți copaci pentru ca animalele să aibă hrană multă, din pietricele au făcut alei pe care ,,să circule când pleacă la plimbare cu puii lor”, apoi au așezat mulajele. Când le-am adresat întrebarea ,,dacă animalele carnivore pot sta lângă cele ierbivore”, o fetiță pasionată de lumea animalelor a argumentat că ,,în parcul lor toate animalele sunt prietene și nu se rănesc între ele”. Pornind de la această idee am explicat copiilor că și ei pot fi prieteni buni și se pot juca frumos cu toate jucăriile din sala de grupă.

Atrași de minunata lume a animalelor copiii au dorit să realizeze diferite lucrări plastice cu această temă, adăugând chiar și detalii: iarbă, copaci, apă, soare, nori. Impresionați de rezistența cămilei de a merge prin deșert zile în șir fără a consuma apă, am realizat cu copiii o machetă cu tema ,,Cămile în deșert”, aceștia având ca sarcină aplicarea de diferite materiale (neopren, fire textile, bucățele de hârtie) pe siluetele date. Nisipul a fost realizat prin amestecarea unor ingrediente simple: făină, ulei și scorțișoară, iar bucuria copiilor a fost mare când s-au jucat cu cămilele realizate de ei prin deșert. O fetiță a săpat o groapă într-un colț și a pus câteva bucățele de hârtie albă, motivând că ,,după ce traversează deșertul, cămilele vor veni acolo să bea apă”. Un băiețel a adus doi copăcei pentru a face puțină umbră.

Într-una din zile copiii au participat la spectacolul interactiv ,,Călătoria lui Fram” organizat de un trainner din Cluj-Napoca, care folosindu-se de limbaj, mimică, mișcare și muzică i-a introdus pe copii în minunata lume a ursului polar plecat de la circ. Copiii au ascultat cu atenție povestea, și-au imaginat personaje, locuri, acțiuni, au executat mișcările sugerate de trainner și au dansat cu plăcere. Chiar dacă povestea lui Fram nu este specifică nivelului de vârstă, copiii au intrat în lumea spectacolului alături de colegi mai mari din grădiniță și au savurat fiecare moment în parte.

Lumea animalelor îi atrage întotdeauna pe copii să exploreze, să creeze și să se bucure de rezultatul muncii lor. Ca educatoare am insistat întotdeauna să subliniez importanța ocrotirii de către om a tuturor viețuitoarelor planetei și am constatat că la aceste teme copiii prezintă o disponibilitate foarte mare pentru activități cât mai complexe.

În cea de-a doisprezecea săptămână didactică, am făcut o incursiune în lumea subacvatică cu scopul familiarizării copiilor cu specificul vieții marine, precum și dezvoltarea imaginației creatoare și a simțului estetic prin compunerea în mod original a spațiului plastic. O parte din informațiile despre vietățile marine au venit de la copii, majoritatea având contact periodic cu această lume prin vizitarea acvariului din orașul nostru. Pentru a ne bucura împreună de frumusețea vieții subacvatice am făcut o vizită cu sprijinul părinților la Acvariu. Speciile de pești de apă dulce și de apă sărată au încântat privirile tuturor. Copiii au observat forma peștilor, coloritul, modul în care se deplasează, am vorbit despre specii protejate și măsuri de protecție a mediului înconjurător.

La grădiniță ne-am bucurat de bunăvoința mamei unui băiețel care a adus acvariul acestuia, iar copiii au avut grijă timp de o săptămână de peștișori, pe care i-au integrat rapid în grup. Dimineață, când veneau la grădiniță, îi salutau și observau cu atenție cum înoată.

În cadrul activității practice copiii au realizat o lucrare colectivă cu tema ,,Lumea subacvatică”, exersând deprinderi de aplicare a materialului mărunt pe suportul dat. Având la dispoziție materiale diversificate, copiii au lucrat curat, au întins pasta de lipit, au folosit în comun materialele, au aplicat solzii peștișorilor, apoi i-au așezat în mediul acvatic. La final am evaluat lucrarea și am apreciat munca în echipă, care a dus la realizarea unei lucrări foarte reușite.

La activitatea artistico-plastică copiii au avut sarcini diferențiate: unii au pregătit o planșă cu mediul subacvatic prin tratarea suprafeței cu acuarelă diluată ușor și sare, folosind bureței, alții au realizat peștișori curcubeu prin tratarea suprafeței cu sare și aplicarea mai multor culori. Copiii au descoperit efectul spectaculos creat de sarea aplicată peste acuarelă. Munca în echipă, colaborarea și folosirea în comun a materialelor au dus la realizarea unei lucrări plastice frumoase.

În cea de-a treisprezecea săptămână didactică, s-a organizat în unitate a doua ediție a concursului județean ,,Festivalul zăpezii”, din cadrul proiectului grădiniței ,,Culorile anotimpurilor”, având trei secțiuni: desen, pictură și colaj. Am lucrat cu copiii la realizarea unor lucrări plastice/ practice, iar cele mai reușite au participat la concurs, obținând premii. Pentru a-i familiariza pe copii cu vizitarea unei expoziții, am propus jocul ,,Cum ne comportăm?” în cadrul căruia am fixat câteva reguli de conduită- mergem organizat, salutăm la venire și la plecare, admirăm în liniște lucrările, nu atingem lucrările expuse. Vizionând expoziția, copiii au admirat lucrări realizate de copii de la mai multe grădinițe din țară, iar bucuria a fost mare când au recunoscut lucrările realizate în clasă.

Prin participarea copiilor la acest concurs am încercat să-i motivez să-și dorească să realizeze lucrări cât mai estetice și să le stimulez interesul pentru artă.

În cea de-a paisprezecea săptămână didactică, pentru că natura reînvie la viață odată cu primii ghiocei, vestind sosirea primăverii, am ales ca temă ,,E ziua mamei mele”, în vederea familiarizării copiilor cu specificul sărbătorilor de primăvară și formării unor abilități practice specifice nivelului de dezvoltare motrică. Pentru a mulțumi mamelor pentru dragostea lor mare, am planificat o serie de activități în cadrul cărora copiii au pregătit surprize diferite: au învățat poezia ,,Mama”, de Elena Dragoș și cântecul ,,Cântecul acesta delicat”. La activitatea practică au confecționat o felicitare cu formă de inimioară pe care au decorat-o cu flori. Am convenit cu copiii să lucrăm felicitările folosind culorile roșu și alb, simbol al dragostei și purității. Un grup de copii a realizat ,,Șiragul de mărgele”, exersând deprinderea de a înșira mărgele prin alternarea culorilor. S-au respectat indicațiile date și s-au obținut lucrări bine realizate.

La activitatea artistico-plastică au realizat un tablou cu ,,Chipul mamei”. Pe carton colorat am realizat conturul palmei fiecărui copil, le-am decupat și am pictat cu pensula trăsături ale chipului mamei conform descrierii fiecăruia. Copiii au lucrat cu multă atenție și grijă la surpriza pentru mama, adăugând cât mai multe elemente. Fiecare și-a descris mama ca fiind ,,frumoasă, drăguță, cu ochi frumoși, harnică, zâmbitoare, cea mai bună mamă din lume”.

În ziua de 8 Martie, spre a le face mamelor o surpriză am apelat la tehnologie, postând pe facebook în grupul părinților grupei un material video cu copiii recitând poezia dedicată mamei și interpretând cântecelul învățat la grădiniță. De asemenea, am discutat cu copiii despre modul de oferire a unui cadou, însoțit de o urarea potrivită. Copiii au precizat că ,,atunci când vor oferi cadoul, o vor strânge tare pe mama lor pentru că o iubesc mult”.

Activitățile au avut un impact pozitiv asupra copiilor și mămicilor, aducând multă bucurie. Copiii au învățat să mulțumescă și să dăruiască mamei pentru dragostea ei mare. Observând interesul copiilor de a confecționa cât mai multe simboluri legate de primele sărbători ale primăverii, am promis că în următoarele zile vom discuta cu părinții pentru ca împreună cu aceștia, să pregătim câteva surprize pentru a le oferi unor bunicuțe de la Azilul de bătrâni. Astfel, am participat la activitatea de voluntariat ,,Un dar de 8 Martie” cu felicitări și ciocolată pregătite de copii pentru bunicuțe.

În cea de-a cincisprezecea săptămână didactică, în cadrul temei ,,O meserie pentru fiecare” am propus copiilor să cunoaștem meseriile și uneltele folosite de părinții lor, cu scopul stimulării interesului pentru frumosul din societate, pentru frumusețea muncii și a relațiilor interumane. Pornind de la ideea că munca îl înnobilează pe om am propus copiilor să experimentăm meserii artistice și anume: să ne jucăm de-a pictorii, de-a fotografii, de-a mozaicarii, de-a muzicienii. După ce am stabilit specificul fiecărei meserii, am pregătit materialele necesare și am deschis atelierele de lucru.

La atelierul fotografului un grup de copii avea de asamblat fotografii cu copiii sub formă de puzzle. Le-am pus la dispoziție mai multe aparate de fotografiat de jucărie cu care au realizat poze colegilor, spre încântarea tuturor.

Un alt grup de copii avea ca sarcină realizarea ramei pentru tabloul de familie, exersând lipirea hârtiei de formă pătrată prin alternarea culorilor. La finalizarea sarcinii de lucru, după uscarea pastei de lipit, tablourile au fost expuse în sala de grupă în ,,colțul familiei”. Copiii de la acest atelier au lucrat cu multă plăcere cu fotografiile de familie sau cu colegii lor și au realizat lucrări inedite.

La atelierul căutătorilor de culori aveau de îndeplinit sarcinile unui joc-exercițiu ce presupunea identificarea culorilor diferitelor obiecte. A doua sarcină presupunea rezolvarea unei fișe de lucru – copiii analizau imaginea de pe fișă, verbalizau, apoi colorau petele conturate cu culorile identificate în imaginea dată.

La centrul nisip și apă având la dispoziție mai multe figuri geometrice colorate, copiii s-au jucat de-a mozaicarii, având ca sarcină de realizat modele pe nisipul umed prin îmbinarea formelor. Bucuria acestora a fost foarte mare, fiind atrași foarte mult de jocul cu nisip.

La atelierul pictorului am experimentat o tehnică nouă, pictura cu folie transparentă. Pe masa de lucru am lipit folie alimentară, am pus acuarelă de toate culorile în dreptul fiecărui copil și le-am lăsat libertatea de a picta, de a se juca cu culorile, cu degetele sau cu pensula. Unii au pictat copii, flori, baloane, alții s-au jucat cu culorile amestecându-le, obținând efecte neașteptate. Când terminau de pictat, suprapuneam peste pictură o coală albă, iar pictura se imprima pe foaie. După uscarea planșelor am amenajat o expoziție tip perdea, ce a creat un efect spectaculos în clasă.

La finalul activității ne-am jucat de-a muzicienii și am format ,,orchestra” Piticii muzicanți. Folosind instrumentele muzicale aduse de acasă, așezați în semicerc, copiii au ,,cântat” împreună, realizând astfel prima lor piesă muzicală.

La finalul zilei au fost recompensați cu bănuți de ciocolată pentru munca depusă.

Pentru a cunoaște specificul meseriei de actor, am vizionat la Teatrul Jean Bart piesa ,,Detectiv pe portativ”, o piesă interactivă ce a adus multă bunădispoziție copiilor. Nu au lipsit regulile de conduită în sala de spectacol și pe stradă.

În cea de-a șaisprezecea săptămână didactică, am decis să cunoaștem orașul în care locuim, cu frumusețile și atracțiile sale. Am vorbit despre numele orașului, obiective culturale, străzi, blocuri, parcuri și le-am prezentat un material PPT cu imagini din orașul nostru. Am solicitat copiii să spună ce cred ei despre orașul Tulcea, locuri ce ar putea fi vizitate de turiști, iar aceștia au spus că avem un oraș frumos în care putem vizita Piața civică, Acvariul și faleza. Le-am prezentat și alte obiective culturale din oraș (Muzeul de Etnografie și Artă Populară, Centrul Muzeal Eco-Turistic Delta Dunării, Primăria și Prefectura Municipiului Tulcea, Monumentul Eroilor din Războiul pentru Independență, Muzeul de Istorie și Arheologie, Geamia catedrală Azzizie, Biserica cu ceas, Catedrala “Sf. Nicolae”, Piața Civică și Monumentul lui Mircea cel Bătrân, Lacul Ciuperca, Orășelul Copiilor, Parcul Personalităților, Biblioteca Județeană “Panait Cerna”, faleza, gara și autogara orașului) și le-am propus o scurtă plimbare la pas prin zona centrală. Cu această ocazie am fixat reguli de conduită și de circulație pe stradă. Coborând pe strada Babadag până în centrul orașului, am identificat Teatrul Jean Bart, Casa Avramide, Catedrala Sfântul Nicolae, blocuri, magazine, bănci. Copiii au fost foarte încântați de activitatea propusă, impresionați de obiectivele văzute și ne-am propus să vizităm mai multe obiective la o altă activitate.

La grădiniță am lucrat pe grupuri mici și am realizat desene cu ,,Blocuri și case pe strada mea”, folosind linia ca element de limbaj plastic, vederi din orașul meu și o cărticică cu imagini. Copiii au avut sarcini diferențiate – unii au desenat cu creioane colorate, alții au lipit cu ajutorul pastei de lipit diferite imagini și au realizat o ramă din resturi de hârtie colorată. La plierea hârtiei am îndrumat copiii, explicându-le modul de pliere. După finalizarea sarcinilor de lucru am amenajat o expoziție, transformând sala de grupă într-un mic centru de informare turistică.

Am încercat prin această activitate să insuflu copiilor ideea că și noi putem contribui la curățenia orașului nostru, dându-le ca exemplu reciclarea hârtiei, căci un oraș frumos este un oraș curat cu oameni harnici și civilizați.

În cea de-a șaptesprezecea săptămână didactică, odată cu venirea lunii aprilie am început pregătirile pentru Sărbătoarea Paștelui, cea mai importantă sărbătoare religioasă. Pentru început am familiarizat copiii cu semnificația sărbătorii și obiceiurile specifice zonei noastre. Pregătind din timp materialele necesare am realizat cu copiii un aranjament de Paște, aceștia au pictat cu pensula ouă din polistiren cu culoarea dorită, au tratat cu pastă de lipit, apoi au aplicat bomboane mici colorate. Datorită bomboanelor colorate, ouăle păreau încondeiate, fapt pentru care am prezentat copiilor imagini cu ouă încondeiate realizate de meșteri populari. Coșulețele le-am realizat din carton, acuarelă, lipici, pene colorate, ochișori mobili, sârmă jenila colorată. Aranjamentul a fost realizat pentru a fi dăruit părinților, pregătind astfel copiii pentru activitatea de voluntariat ,,Aducem Bucurie”, în cadrul căreia au fost dăruite dulciuri și hăinuțe unor copii din mediul rural.

La activitatea practică am exersat deprinderea de mototolire a hârtiei pentru realizarea unui ou roșu/galben/ albastru pe care copiii l-au aplicat pe fișa cifrei 1, ce trebuia să conțină câte un singur element din cele puse la dispoziție (o floare, un fluture, un coșuleț, un ou). Astfel au realizat mici tablouri ce au fost expuse în cadrul unei expoziții tip perdea.

Observând disponibilitatea și interesul copiilor pentru această temă am realizat o lucrare colectivă cu tema ,,Coș cu ouă” cu care am participat la concursul internațional ,,Paștele în ochii copiilor”, organizat de Muzeul de Etnografie din oraș.

La finalul săptămânii am propus copiilor să facem ordine în sala de grupă, așezând și sortând materialele de la toate centrele de activitate, dându-le ca exemplu obiceiul de a se face curățenie în toată casa înainte de Paște. Învățându-i pe copii să fie ,,buni și prietenoși” de mici, îi formăm ca oameni mari ,,frumoși”.

În cea de-a optsprezecea săptămână didactică, am invitat copiii să descopere frumusețile anotimpului primăvara, când natura se trezește la viață și oferă ochiului un spectacol inedit de parfum, sunet și culoare. Observarea în natură i-a familiarizat cu aspectele caracteristice ale acestui anotimp: cerul senin, firul ierbii, pomii înfloriți, florile de primăvară, gâzele și păsările călătoare. Datorită transformării continue a naturii, pentru a ne bucura mai mult timp de frumusețea primăverii am propus copiilor să realizăm tablouri cu tema ,,Pomul înflorit”. Prin dactilopictură și cu ajutorul bețișoarelor, copiii au pictat pomi înfloriți, iarbă, soare, nori, fiind acompaniați de ritmurile de primăvară ale lui Vivaldi. Am observat de-a lungul anului că un fundal muzical adecvat în timpul activităților artistico-plastice și practice sporește concentrarea, stimulează imaginația, aduce liniște și calm. Lucrările realizate au adus în sala de grupă puțin din magia primăverii spre încântarea tuturor.

La activitatea practică, folosind carton colorat, lipici, popcorn și pufarine am realizat un tablou cu tema ,,Crenguțe vesele”. Folosind produse alimentare în activitate, am amintit de la început copiilor o regulă de igienă pe care a trebuit să o respectăm: cu mâinile murdare, nu mâncăm în timp ce lucrăm. Copiii au lucrat cu răbdare, s-au încadrat în spațiul dat, au aplicat relativ corect pasta de lipit. La finalizarea activității, după ce au făcut ordine la centre și s-au spălat pe mâini, au savurat împreună popcorn și pufarine.

Lucrările realizate au fost expuse în sala de grupă și apreciate.

Atmosfera plăcută din sala de grupă a fost creată și prin cântecelul ,,Copăcelul”, pe care copiii l-au însușit repede și l-au interpretat în diferite momente ale zilei, au dansat în cerc.

În cea de-a nouăsprezecea săptămână didactică, pentru a completa cunoștințele copiilor despre paleta de culori a primăverii am adus în sala de grupă un buchet cu flori de primăvară, pe care le-am denumit și le-am observat. Am discutat despre efectul terapeutic pe care îl au acestea în viața omului, am observat florile din curtea grădiniței pentru a culege cât mai multe cunoștințe. La activitatea artistico-plastică am propus copiilor să pictăm un tablou cu floarea preferată așa cum au văzut-o ei, folosind pensule și ștampile din cartofi. Astfel unii au pictat cu ajutorul ștampilelor un buchet de lalele, iar alții liliac, narcise, zambile și stânjenei. Copiii au lucrat cu plăcere, au folosit culori calde, s-au încadrat în spațiul de lucru, au folosit în comun materialele. Lucrările plastice realizate au fost apreciate și expuse în cadrul unei expoziții tip ramă.

Încântați de lalelele din curtea grădiniței, care înfloreau pe rând, am decis să realizăm un tablou cu tema ,,Grădina cu lalele”, ce a presupus aplicarea mai multor elemente- lalele, frunze, tulpini, iarbă, gard. S-a lucrat relativ bine, curat, unii copii au încadrat corect elementele în spațiul dat, alții au depășit puțin, dar expuse într-o expoziție tip ramă sau tip perdea au contribuit la crearea unei atmosfere spectaculoase în sala de grupă.

Pentru a afla mai multe informații despre îngrijirea florilor am desfășurat o activitate în aer liber, ce a presupus plantarea unor flori de primăvară și îngrijirea celor din curtea grădiniței. Acțiunea a produs multă bucurie copiilor, dar le-a și atras atenția asupra frumuseților naturale din mediul apropiat care trebuie îngrijite și protejate, astfel că în perioada următoare erau foarte atenți la schimbările din jur (observau florile care înfloreau, pomii care înverzeau tot mai mult. iarba etc)

În a douăzecea săptămână didactică, cunoscând interesul copiilor pentru micile viețuitoare i-am invitat într-o călătorie în lumea insectelor, pentru a întări ideea de protejare și conservare a naturii și totodată a-și forma deprinderi de lucru prin obținerea de forme spontane prin îndoirea hârtiei. În cadrul jocului ,,Dacă aș fi o insectă, aș vrea să fiu…”, am aflat preferințele copiilor: unii ar vrea să fie fluturi să zboare peste tot, alții albine că dau miere dulce, doi au vrut să fie păianjeni că țes pânză ca Spiderman, unul ar vrea să fie melc, că are căsuța în spate. Pentru a însuși mai bine denumirile părților corpului (cap, torace, abdomen, picioare, aripi), am modelat câte o insectă, având în față modelul pe jeton.

La activitatea artistico-plastică am experimentat o tehnică nouă, tehnica fluturașului, ce a presupus îndoirea hârtiei în jumătate, aplicarea în forme spontane sau suprapuse a acuarelei, umezirea celeilaltei părți, apoi presarea hârtiei parte peste parte. Prin deschidere am obținut un joc de culori în forme spontane surprinzătoare, spre bucuria copiilor. Tehnica a avut succes foarte mare la toți copiii, aceștia exprimându-și dorința de a repeta ,,experimentul”.

Astfel că, la realizarea lucrării colective ,,Poienița cu fluturi” am folosit fluturii realizați de copii, i-am decupat și punându-le la dispoziție materiale diversificate, prin cooperare, s-a obținut un rezultat foarte frumos. I-am felicitat spunându-le că au lucrat precum albinuțele în stup și au fost foarte încântați. Drept recompensă le-am promis că vom desfășura a doua zi o activitate de gătit, în cadrul căreia vom prepara biscuiți.

Satisfacția copiilor a fost foarte mare când au modelat aluatul moale și au decupat forme de flori și fluturi, pe care ulterior le-am copt și le-au savurat cu plăcere. Am vorbit copiilor despre consumul dulciurilor care trebuie să fie limitat și de preferat cât mai sănătoase.

În a douăzeci și una săptămână didactică, am propus tema ,,Lumea poveștilor” cu scopul evidențierii unor aspecte estetice în texte literare cunoscute de copii. Pornind de la povestea ,,Albă ca Zăpada”, o poveste îndrăgită de copii, am purtat o discuție despre cărțile cu povești. Am prezentat mai multe cărți și i-am invitat pe copii să le studieze pentru a remarca imaginile frumoase, le-am citit câteva fragmente pentru a le atrage atenția asupra unor expresii frumoase, a formulelor de început/de sfârșit. Pentru păstrarea cărților în stare bună, am recomandat copiilor să le manipuleze cu atenție, să răsfoiască cu grijă, să nu rupă foile. Am propus să confecționăm un semn de carte pe care să-l utilizăm ori de câte ori avem nevoie. Folosind carton colorat, floricele perforate, lipici, bucățele de hârtie colorată și lipici am realizat semne de carte colorate și vesele spre încântarea copiilor. Aceștia au lucrat cu grijă, au lipit relativ corect elementele date, au folosit în comun materialele.

La activitatea artistico-plastică, pornind de la ideea de bunătate și dragoste cu care piticii au primit-o pe Albă ca Zăpada în casa lor, am propus copiilor să decorăm ,,Farfurii pentru pitici”, pe care le-am modelat cu o zi înainte (pentru a se usca), pentru a le mulțumi că au avut grijă de prințesă. Fiind motivați, au lucrat cu atenție, au folosit mai multe culori și combinații de linii și puncte și la final au pregătit masa pentru pitici.

Poveștile ne învață să fim mai buni, corecți, să ajutăm pe cei aflați în nevoi.

La finalul activității am expus și evaluat produsele obținute și ne-am jucat de-a personajele din povești. Fetițele costumate cu rochii de prințese, au dansat la ,,balul de la castel”, alt grup s-a jucat de-a ursul păcălit de vulpe.

Lumea poveștilor i-a fascinat dintotdeauna pe copii, îmbogățindu-le mintea, iar sufletul le-a vibrat de emoțiile și trăirile pe care le oferă textul.

În a douăzeci și doua săptămână didactică, fiind ultima săptămână de cercetare am dedicat-o copilăriei, pregătind mai multe surprize pentru copii. Astfel, activitatea artistico-plastică am desfășurat-o în aer liber, în curtea grădiniței. Punând la dispoziție foi albe mari, acuarelă, pensule, găletușe, am experimentat pictura pe zid și pe dale cu temă la alegere. Copiii au lucrat cu multă plăcere în aer liber, au pictat copii, iarbă, flori, baloane, realizând combinații de puncte și linii, au folosit multe culori, au pictat fețe vesele cu apă simplă, care din cauza căldurii se uscau repede.

În cadrul activității practice am propus tema ,,Curcubeul prieteniei”, o lucrare colectivă în care am abordat tema prieteniei. Am pregătit 25 de floricele colorate pe care copiii le-au aplicat pe un carton duplex, apoi au personalizat floarea proprie în funcție de starea sufletească pe care o aveau la grădiniță. Am remarcat faptul că toți copiii au dorit o floare veselă, ceea ce însemna că se simt bine împreună, au legat prietenii și formează un mare grup de prieteni. Curcubeul l-am lucrat din resturi de hârtie, pe care am tăiat-o în fâșii, iar copiii au aplicat-o, respectând ordinea culorilor. Când am finalizat lucrarea, am întrebat copiii ce titlu putem să îi dăm, iar aceștia au spus că se va numi ,,Curcubeul piticilor prieteni”. Am formulat aprecieri individuale și colective.

Nu au lipsit jocurile în aer liber, desenele cu cretă, cu baloane de săpun, cu parașuta.

Cu sprijinul părinților am vizitat expoziția ,,Jocurile științei”, în cadrul căreia copiii au făcut cunoștință cu experimente științifice prezentate pe înțelesul lor: ,,Cutia cu surprize”, ,,Băncuța muzicală”, ,,Tubul cu sunete”, ,,Ulciorul spart”, ,,Oglinda Fermecată”, ,,Astronaut pe Lună”, ,,Pianul magic”. Am petrecut o oră experimentând și jucându-ne, fascinați de jocurile expuse și cu mare greu am plecat spre grădiniță.

Copilăria este cea mai frumoasă perioadă din viața fiecăruia, reprezentând vârsta inocenței și a candorii, e o lume fermecată, duioasă, dulce, lină, în care orice se poate întâmpla. Ne putem întâlni oricând cu personajele îndrăgite din povești, eroi din filme sau benzi desenate, putem vizita orice loc din lume cu ochii minții și să credem cu tărie că am fost acolo cu adevărat. Copiii de azi au smartphone-uri, calculatoare, tablete și trăiesc într-o lume virtuală, dominată de monștrii imaginari, filme de groază, muzică grea, care nu reușesc să atingă coarda sensibilă a sufletului lor și este de datoria noastră să le povestim că se poate și altfel, că există și un alt mod de a-ți trăi copilăria, mai puțin confortabil și automatizat, ce-i drept, dar mai aproape de lucrurile cu adevărat valoroase.

Etapa finală (testarea finală)

Barem

CAPITOLUL 5

EFECTELE DERULĂRII PROGRAMULUI EXPERIMENTAL

5.1. Prelucrarea, analiza și interpretarea rezultatelor cercetării

În urma aplicării probelor în cadrul testării finale s-au înregistrat la cele două loturi, experimental și de control, următoarele rezultate:

REZULTATELE TESTĂRII FINALE

LOT EXPERIMENTAL

Tabel nr. 6

LOTUL MARTOR

Tabel nr. 7

REZULTATE COMPARATIVE TESTARE FINALĂ

Tabel nr.8

5.2 Compararea datelor cercetării

Comparând rezultatele obținute în etapa finală cu cele din etapa constatativă, se observă că datorită faptului că asupra grupului experimental s-a acționat prin aplicarea de metode și procedee specifice și s-au realizat activități și jocuri cu valențe estetice și de dezvoltare a capacităților creatoare există diferențe semnificative în urma punctajelor obținute față de lotul martor.

Rezultatele celor patru probe au dovedit superioritatea strategiei aplicate la grupa experimentală, confirmând ipoteza formulată în debutul cercetării după cum urmează:

1. Lotul experimental:

– 17 copii au obținut între 90 și 100 puncte;

– 3 copii între 80 și 89 puncte;

– 4 copii sub 80 puncte.

2. Lotul martor:

– 4 copii au obținut între 90 și 100 puncte;

– 5 copii între 80 și 89 puncte;

– 15 copii sub 80 puncte.

De menționat că și în evaluarea finală dificultatea itemilor a rămas medie, conținutul a fost același, doar modalitatea de formulare a fost diferită.

Interpretarea graficelor și a histogramelor pun în evidență progresul evident al copiilor din grupa experimentală, comparativ cu grupa martor, față de etapa constatativă. Având în vedere că în etapa constatativă grupa martor a fost ușor superioară față de grupa experimentală se remarcă faptul că la finalul etapei formative rezultatele superioare aparțin lotului experimental.

Acest fapt evidențiază valențele formative ale strategiei promovate la grupa experimentală, confirmând că familiarizarea cu aspectele frumoase din natură, artă și societate prin activitățile din grădiniță reprezintă o formă de eficientizare a procesului instructiv-educativ prin dezvoltarea capacităților creatoare la copii.

S-a urmărit eficientizarea procesului instructiv-educativ prin îmbogățirea paletei de cunoștințe cu elemente ale mediului natural, social și cultural, conturarea trăsăturilor morale, dar și motivarea copiilor să participe la activități de cunoaștere a ,,frumosului” din mediul înconjurător, din societate și artă.

5.3 Concluzii

Educația are menirea de a asigura continuitatea în timp și spațiu a generațiilor: în timp prin experiența asigurată de generațiile trecute și în spațiu, prin faptul că se desfășoară în cadrul unui context național. Este de datoria noastră, ca educatori, să-i învățăm pe copii să ,,învețe” să prețuiască natura, obiceiurile și tradițiile în care s-au născut, să-i învățăm să iubească oamenii și arta. De asemenea, cele patru anotimpuri prin schimbările variate și ritmice ale naturii, cât și prin bogăția de elemente specifice activității umane, asigură cadrul propice de stimulare a curiozității copiilor, de incitare la explorare și exersare. Bucurându-ne de ceea ce ne oferă natura, putem să punem în valoare parfumul și culoarea ei, prin realizarea unor lucrări originale, prin care să valorificăm potențialul creativ al copiilor preșcolari. Prin aceste demersuri creative putem educa preșcolarii spre a-și dezvolta gustul pentru frumos, a aprecia și realiza creații artistice.

Prezenta lucrare a încercat să promoveze o serie de metode și tehnici de valorificare a esteticului în cadrul activităților din grădiniță și nu numai, este un demers de optimizare a activității intructiv-educative prin intervenții modelatoare, în direcția dezvoltării abilităților de înțelegere a faptelor și fenomenelor caracteristice mediului preșcolarilor, prin strategii adecvate vârstei lor.

Încă de la grădiniță copilul începe să se confrunte cu aspectele frumoase ale naturii, societății și artei prin intermediul activităților de desen, pictură, modelaj, muzică, observări în natură, povești, teatru, serbări. De aceea, este extrem de important modul în care preșcolarul este învățat și stimulat să achiziționeze cunoștințe legate de aspectele estetice și etice ale societății, ca apoi să le transpună în activitatea sa. Valoarea elementelor estetice sporește cu atât mai mult cu cât copiii participă activ la descoperirea lor. În acest sens se afirmă eficiența instructiv-educativă a unor procedee metodice cum ar fi: studierea caracteristicilor fiecărui anotimp, povestirile, dramatizările, audițiile muzicale, plimbările, vizitele la muzee, vizionarea de spectacole și piese de teatru, emisiuni pentru copii, îngrijirea plantelor și animalelor mici, strângerea, selecționarea și clasarea obiectelor, sărbătorirea evenimentelor importante (sărbători naționale, religioase, zile de naștere/onomastică), participarea la concursuri artistice sau de cultură generală.

Făcând din activitățile planificate pentru identificarea frumosului un stil de lucru cu preșcolarii și utilizând cu precădere metode și tehnici diferite, s-a reușit obținerea unor îmbunătățiri evidente ale procesului de dezvoltare, a dispărut treptat stângăcia și nesiguranța în gesturi și răspunsuri, copiii devenind mai încrezători în posibilitățile lor, mai creativi, dornici de a descoperi și realiza lucruri frumoase.

Obiectivele cercetării au fost realizate. Ipoteza ,,se prezumă că dacă desfășurăm activități din sfera activităților artistice se poate observa la copii un progres în perceperea și înțelegerea frumosului din artă, natură și societate, dezvoltându-se implicit, capacități creatoare” a fost demonstrată.

Rezultatele obținute de copii mă motivează să caut noi modalități de realizare a educației estetice, confirmând că este o strategie cu multiple valențe instructiv-educative.

Copiii din grupa experimentală au dovedit indici mai ridicați la testarea finală în raport cu testarea inițială în ceea ce privește posibilitățile de exprimare prin desen, pictură, modelaj și activități practice, precum și dezvoltarea capacității de percepere și înțelegere a frumosului.

În urma experimentului desfășurat s-au desprins mai multe concluzii: deși posibilitățile intelectuale ale grupului martor nu au fost cu nimic mai prejos decât ale grupului experimental, elementul care a dus la rezultate diferite a fost valorificarea elementelor estetice din natură, artă și societate. La grupa martor frecvența mai slabă a activităților cu valențe estetice a dus la obținerea unor rezultate mai slabe.

În urma evaluării activităților desfășurate, la grupa experimentală s-au înregistrat modificări cantitative și calitative însemnate:

– copiii au dat dovadă că și-au însușit foarte bine denumirea instrumentelor specifice activităților artistice, precum și utilitatea lor;

– au înțeles că în viitor ei înșiși pot să creeze lucruri și lucrări interesante, valorificând frumosul natural, cunoștințe și materiale; are loc dezvoltarea creativității prin stimularea gândirii divergente și găsirii de soluții și variante.

– prin arta în educație, sunt mai aproape de realitate prin dezvoltarea sensibilității, prin cultivarea gustului estetic, care îi ajută să învețe să trăiască mai bine și mai frumos;

– limbajul s-a dezvoltat și activizat prin intermediul învățării noțiunilor despre elemente de limbaj plastic, instrumente și tehnici de lucru, capacitatea de exprimare fluentă, cursivă a crescut, copiii reușind să-și transmită emoțiile, gândurile, sentimentele și ideile mult mai nuanțat;

– activitățile realizate au favorizat formarea unor deprinderi de conduită civilizată la copii și de igienă;

– a fost asigurată o participare activă și afectivă a copiilor, aceștia fiind antrenați într-o comunicare corectă cu partenerii, amplificându-se comunicarea educatoare-copil, copil-educatoare, copil-copil. Prin intermediul lucrărilor realizate și datorită cooperării în cadrul elaborării acestora, s-au legat prietenii cu cei din grup, au fost eliminate tensiunile emoționale, a fost asigurată autoaprecierea în crearea unei ,,capodopere” proprii și stimulat respectul față de ideile celorlalți.

Prin această lucrare am surprins rolul educației estetice în grădiniță prin intermediul artelor, acela de a asigura posibilitatea copiilor de a trece de la o contemplare pasivă la acțiuni de stimulare a capacităților creatoare, care solicită la copii pe lângă calitățile intelectuale și morale și calități estetice prin care apreciază obiectele din jurul lor pe baza valorilor fundamentale: binele, adevărul, frumosul. Educația estetică asigură condiții propice pentru stimularea și dezvoltarea creativității în toate domeniile de activitate, inclusiv în munca de învățare. Formarea comportamentului estetic este un proces supus dezvoltării și perfecționării continue pe toată durata vieții.

Lucrarea intenționează să constituie un suport eficient în perfecționarea continuă a procesului instructiv-educativ la nivelul învățământului preșcolar, în asigurarea continuității și unității între grădiniță și școală.

5.4 Contribuții personale

PROPUNERE OPȚIONAL ,, ATELIERUL FANTEZIEI”

OPȚIONAL

,, ATELIERUL FANTEZIEI”

An școlar 2018-2019

Gradinița cu program prelungit Nr.3 Tulcea

Nivel I ( grupa mijlocie)

Propunător: Prof. înv. preșcolar EROFEI CLAUDIA AURELIA

ARGUMENT

Vârsta preșcolarității este perioada de maximă receptivitate, sensibilitate, mobilitate și flexibilitate psihică. Este vârsta imaginației, a fanteziei și jocului, în care copilul are posibilitatea de a-și exterioriza sentimentele și trăirile în mod imaginativ-creativ, devenind astfel participant activ la propria sa formare. Încă de la vârste foarte mici copiii sunt sensibili la frumos, sunt atrași de jucării frumoase, manifestă interes și plăcere pentru a desena sau modela, pentru a așeza ,,frumos” lucrurile într-un mod propriu, după criterii doar de ei știute.

Arta este un mijloc prețios de exprimare de la o vârstă la care abilitățile verbale sunt relativ limitate și un prilej de exersare și dezvoltare a creativității.

Activitățile artistico-plastice și practice reprezintă un mijloc de dinamizare și exprimare a vieții psihice a copilului, a proceselor sale intelectuale, afectiv-voliționale și motivaționale și sunt foarte îndrăgite de copii, aceștia fiind atrași de culoare, de diversitatea materialelor și a tehnicilor de lucru, prin care își pot dovedi spontaneitatea, creativitatea și pot da frâu liber imaginației și fanteziei. Totodată oferă copilului veritabile limbaje de exprimare a sinelui, a trăirilor și impresiilor puternice provocate de aspectele estetice ale realității înconjurătoare.

Prin acest gen de activități se realizează coordonarea oculomotorie, dezvoltarea mușchilor mici ai mâinii, dezvoltarea sensibilității cromatice, a spiritului de observație, diferențierea formelor, a proporțiilor, orientarea spațială. Pe toate acestea se sprijină activitatea de scriere în clasa I.

Într-o societate în care se preia tot mai mult ,,din mers”, la propriu, din stradă, iar mijloacele de captare vizuală au ajuns aproape agresive, se impune o educare metodica a ochiului, a capacitatii de a prelua selectiv informatia si de a o ,,citi” corect. În cadrul acestui opțional se va urmări perceperea treptată a frumosului din realitate (natură și viața socială) și din creațiile artistice, formarea percepțiilor și sentimentelor estetice, a gustului pentru frumos, precum și a unor deprinderi artistice. Copiii vor avea posibilitatea de a-și satisface nevoia de autoafirmare, de trăire a reușitei și mai ales vor persevera pentru finalizarea realizării temelor propuse.

TIPUL OPȚIONALULUI: la nivel transdisciplinar – îmbinarea domeniilor experiențiale: estetic și creativ și om și societate

Obiective cadru:

Dezvoltarea capacității de cunoaștere și înțelegere a frumosului din natură, artă și societate, precum și stimularea curiozității pentru investigarea acestuia;

Formarea deprinderii de a exprima idei, gânduri, sentimente și cunoștințe prin realizarea unor lucrări plastice și practice, specifice nivelului de dezvoltare motrică;

Stimularea expresivității și a imaginatiei creatoare în realizarea, organizarea și valorificarea compozițiilor plastice, lucrărilor practice;

Dezvoltarea simțului practic și estetic;

.

Obiective de referință:

să descopere elemente ale frumosului din natură, artă și societate;

să comunice impresii și idei pe baza observărilor efectuate;

să cunoască și să utilizeze culori, materiale și instrumente de lucru pentru realizarea unor lucrări artistice;

să realizeze lucrări plastice și practice originale inspirate din natură și din viața cotidiană manifestând creativitate în abordarea temei;

să participe la organizarea unei expoziții;

să interpreteze liber, creativ lucrări plastice și practice, exprimând sentimente estetice;

să intre în relații cu cei din jur, să comunice și să socializeze.

Exemple de comportament:

descoperă elemente estetice în natură, artă și societate;

caută informații suplimentare despre tema studiată;

cunoaște elemente de limbaj plastic și materiale de lucru specifice;

utilizează corect instrumentele de lucru în realizarea unor lucrări artistice, verbalizând acțiunile specifice întreprinse;

elaborează creații individuale și colective cu și fără temă dată;

participă la crearea cadrului estetic specific ambiental;

analizează cu interes și recunoaște opere de artă naționale și universale corespunzătoare nivelului de vârstă;

respectă reguli de igienă și conduită în timpul activităților;

colaborează în realizarea unor lucrări colective, folosind în comun materialele puse la dispoziție.

Situații de învățare (exemple de teme orientative)

,,Jocul culorilor”-desen/lipire, ,,Valsul frunzelor”-obținerea unei imagini plastice cu ajutorul petei de culoare (dactilopictură)/ ruperea hârtiei colorate, ,,Culorile toamnei”- activitate out-door, ,,Culori prietene”- pictură pe diferite suprafețe, ,,Fructe/ legume hazlii”- lipire, ,,Ghetuța lui Moș Nicolae’’- aplicație, ,,Brăduleț plin de culori”- dactilopictură, ,,Împodobim bradul”- activitate practic-gospodărească, ,,Felicitare de Crăciun”- confecție, ,,Noapte de iarnă”– dactilopictură cu nonculori, Mănuși colorate”- decorare cu linii groase și subțiri, ,,Omul de zăpadă”-mototolirea hârtiei, ,,Zăpadă colorată’’- experiment, ,,Iarna prin ochi de copil”- observare în natură, ,,Măști pentru carnavalul din pădure- pictură cu bețișoare, ,,Cămile în deșert”-lucrare colectivă, ,,Lumea subacvatică”- pictură pe suprafață tratată cu sare, Mărțișoare colorate”- confecție, ,,Tabloul micului pictor”-pictură cu folosirea foliei transparente, ,,De-a fotografii”- joc de rol, ,,Cărticica cu imagini din orașul meu”- îndoirea hârtiei/ Vederi din orașul meu”-aplicație, ,,Ouă de Paști” (acuarelă, lipici, bomboane colorate), ,,Pomul înflorit”- pictură, ,,Grădina cu flori”- aplicație, ,,Fluturașul cu emoțiii”- pictură tehnica ,,fluturașului”, ,,Semnul de carte”- confecție, ,,Culorile copilăriei”- pictură pe suprafețe diferite în curtea grădiniței, vizite la galerii de artă/muzee, amenajare expoziții.

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII:

1. Familiarizare cu materiale și instrumente de lucru (acuarela, lemnul, cartonul, sticla, pensule de diferite tipuri și mărimi, paleta pentru amestecul culorilor, forfecuțe, creioane colorate, hârtie de diferite texturi, lipici, fire textile, materiale din natură);

2. Cunoașterea culorilor (culori calde/reci, nonculori, culori primare/binare) și a materialelor specifice activităților practice;

3. Pictura pe diferite suprafețe (lemn, piatră, pânză, spumă poliuretanică);

4. Semnificația culorilor principale.

5. Pata de culoare.

6. Observări, plimbări, vizite (în parc, galerii de artă, muzeu, expoziții).

7. Identificarea și colectarea unor materiale din natură: frunze, flori, scoici, fructe de pădure, crengi, pietre etc

8.Colectarea, păstrarea unor materiale reciclabile: deșeuri textile, de marochinărie, de sticlă, plastic, faianță, sârmă etc.

9.Realizarea unor felicitări, cadouri, tablouri, obiecte decorative cu prilejul unor evenimente sociale sau sărbători religioase

MIJLOACE DE REALIZARE :

– Pictură/ desen pe suprafețe diferite și cu instrumente variate;

– Dactilopictură;

– Aplicații, confecții;

– Observări în natură;

– Vizite la Galeriile de Artă, muzeu;

– Expoziții cu lucrări realizate de copii (tip perdea, ramă, în aer liber, fereastra cu picturi)

– Participare cu lucrări la concursuri

MODALITĂȚI DE EVALUARE:

– Expoziții

– Concursuri

– Oferim daruri cu diferite ocazii/ participare activități voluntariat

– Albumul grupei

BIBLIOGRAFIE :

Curriculum pentru învățământul preșcolar, Didactica Publishing House, 2009;

Georgeta Botez, Dana Solovăstru ,,Atlas cu elemente de limbaj plastic “ (îndrumător pentru educatoare ), Aramis 2007.

Revista Învățământului Preșcolar nr.4/2007.

,,Marea Carte a celor mici”, Enciclopedia RAO, 2004.

Anișoara Loghin, Tehnici artistico-plastice în grădiniță, Transilvania Publishers, 2016

Lespezanu M. „Tradițional și modern în învățământul preșcolar” – metodică a activităților instructiv educative, Ed. Omfal Esențial, 2007.

Aurelia Ana, Zoe Ivanus, “Activități opționale pentru învățământul preșcolar și primar clasele I-II, Ghid metodologic, 2005

Planificarea temelor opționalului

Bibliografie:

1. Allport, W. Gordon, (1991), Structura și dezvoltarea personalității, București, Editura Didactică și Pedagogică

2. Bacus, Anne (2007), Copilul de la 3 la 6 an, București, Editura Teora

3. Benoit, Joe-Ann, Pettinati, Graziella, (2014), Desenează ceva!/trad.: Luminița Brăileanu, București, Ed. Aramis Print

4. Breben, Silvia, Goncea, Elena, Ruiu, Georgeta, Fulga, Mihaela, (2002), Metode interactive de grup, Craiova, Ed. Arves

5. Bojneag, Maria, (2007), Educație plastică, Ghid metodic pentru învățământul preșcolar, Petroșani, Ed. Tehno-Art

6. Botez, Georgeta, Solovăstru, Dana, (2007), Atlas cu elemente de limbaj plastic, București, Editura Aramis

7. Crețu, Tinca, (2009), Psihologia vârstelor, Iași, Editura Polirom

8. Crotti, Evi, (2010), Desenele copilului tău-interpretări psihologice, București, Editura Litera

9. Cucoș, Constantin, (2005), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, Iași, Editura Polirom

10. Cucoș, Constantin, (2014), Educație estetică, Iași, Ed. Polirom

11. Cullis, Megan, Picturi celebre, Corint Junior

12. Cosmovici, (1996), Psihologie generală, Iași, Ed. Polirom

13. Cristea, Maria, (2009), Metodica predării educației plastice în învățământul primar și preșcolar, București, Editura Corint

14. Cristea, Sorin, (2000), Dicționar de pedagogie, Chișinău-București, Ed. Litera Internațional

15. Dragu, Anca, Cristea, Sorin, (2003), Psihologie și pedagogie școlară, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Ovidius University Press

16. Dumitru, Gherghina, Oprescu, Nicolae, Dănilă, Ioan, Novac, Cornel, Ilie, Vali, Bunăiașu, Claudiu, Cămărașu, Gina, Păunescu, Anca, (2007), Metodica activităților instructiv–educative în învățământul preprimar, Craiova, Ed. Didactica Nova

17. Ezechil, Liliana, Lăzărescu Păiși, Mihaela, Laborator preșcolar, (2002), București, Editura V&I Integral

18. Golu, Pantelimon, Verza, Emil, Zlate, Mielu, (1998), „Psihologia copilului. Manual pentru clasa a XI-a școli normale”, București, Editura Didactică și Pedagogică

19. Hanganu, Ileana, Raclaru, Cireșica, Educație pentru societate-Îndrumător pentru educatoare, (2005), Editura Aramis

20. Lespezeanu, Monica, (2007), Tradițional și modern în învățământul preșcolar, București, Ed. Omfal Esențial

21. Loghin, Anișoara, (2016), Tehnici artistico-plastice în grădiniță, Bacău, Ed. Transilvania Publisher

22. Lovinescu, Alexandrina, (2007), Jocuri mici pentru pitici, București, Aramis Print

23. Mateiaș, Alexandra, (2003), Pedagogie pentru învățământul preprimar, București, Editura Didactică și Pedagogică

24. Mătăsaru, Maria, (2008), Secrete metodice în didactica preșcolară, Bacău, Ed. Rovimed Publishers

25. Mătăsaru, Maria, Chiriloaie, Maria, Nedelcu, Carmen, Pricopoaia, Viorica, Mătăsaru, Lavinia (2008), Proiectare didactică în învățământul preșcolar, Bacău, Ed. Casei Corpului Didactic

26. Muszka Pál Anna, (2003), Educație estetică, Cluj Napoca, Editura NOVUM KFT

27. Neacșu, Ioan, Manasia, Loredana, Chicioreanu, Teodora, (2016), Elaborarea lucrărilor de licență, dizertație și gradul didactic I- Ghid științific și metodologic, Pitești, Editura Paralela 45

28. Nicola, Ioan, Farcaș, Domnica, (1995), Teoria educației și noțiuni de cercetare pedagogică, Manual pentru clasa a XI-a școli normale, București, Editura Didactică și Pedagogică

29. Nicola, Ioan, (1996), Tratat de pedagogie preșcolară, București, Ed. Didactică și Pedagogică.

30. Piaget, Jean, Inhelder, Bärbel, (2005), Psihologia copilului/ trad.: Liviu Papuc, București, Editura Cartier

31. Pirnog, Ion, (2007), Ghid metodic de educație plastică- de la grădiniță la liceu, București, Editura Compania

32. Poenaru, Michiela (2008), Cei șapte ani de acasă- Codul bunelor maniere pentru copii, București, Editura Coresi

33. Popa, Laura, Nicoleta, Antonesei, Liviu (coordonator), Labăr, Adrian, Vicențiu, (2009), Ghid pentru cercetarea educației, Iași, Ed. Polirom

34. Popescu-Neveanu, Paul, Zlate, Mielu, Crețu, Tinca (1995), „Psihologie. Manual pentru clasa a X-a școli normale și licee”, București, Editura Didactică și Pedagogică.

35. Preda, Viorica, (2009), Metodica activităților instructiv–educative în grădinița de copii, Craiova, Ed. Gheorghe-Cârțu Alexandru.

36. Radu, Adrian, (2008), Educația plastică la orice vârstă, Ediția a II-a revizuită și adăugită, Universitatea din București- Manual pentru studenții Facultății de Științe ale Educației, educatoare, învățători și profesori de desen, București, Ed. Ars Docendi

37. Robu, Maria, (2008), Empatia în educație- Necesități pedagogice moderne, București, Didactica Publishing House

38. Smeianu, Marcela, Spânu, Cristina, (2009), O lume magică, Carte-joc de activități practice, București, Ed. Didactica Publishing House

39. Stan, Liliana, (2014), Pedagogia preșcolarității și școlarității mici, Iași, Ed. Polirom

40. Șchiopu, Ursula; Verza, Emil, (1981), Psihologia vârstelor, București, Ed. Didactică și Pedagogică

41. Ștefan, Mircea, (2006), Lexicon de pedagogie, București, Ed. Aramis Print

42. Tomșa, Gheorghe, (2005), Psihopedagogie preșcolară și școlară, supliment al RIP, București

43. Verza, Emil, Verza, Florin, (2000), Psihologia vârstelor, București, Ed. Pro Humanitate.

44. Visu-Petra, Laura, Cheie, Lavinia, (2012), Dezvoltarea memoriei de lucru- Exerciții pentru preșcolari și școlari, Cluj-Napoca, Editura ASCR

45. Watt, Fiona, (2005), Artă și imaginație/ trad.: Alina Dimitriu, București, Editura Rao

46. Watt, Fiona, (2004), Marea carte a celor mici/ trad.: Adriana Cerkez, București, Editura Rao

47. Voiculescu, Elisabeta, (2001), Pedagogie școlară, București, Editura Aramis Print

*** Curriculum pentru învățământul preșcolar- prezentare și explicitări, (2009), București, Ed. Didactica Publishing House

*** Educatoarea.ro, (2011), Revistă națională, Asociația Educatoarelor din România

*** Didactica, (2009), Revistă de comunicări științifice, Didactica Publishing House

*** Crearea claselor orientate după necesitățile copilului

*** Ghid de bune practici pentru educație timpurie a copiilor între 3-6/7 ani

Alte surse:

Surse Web:

http://www.copilasul.com/articole/psihologia-copilului/caracteristicile-psihopedagogice-ale-copilului-preșcolar.php

http://www.diploma.ro/licențe/dezvoltarea-personalității-copilului-de-vârstă-preșcolară-1286

http://iteach.ro/experiențedidactice/interpretarea-creațiilor-plastice-descifrarea personalității-copilului#

http://asociația-profesorilor.ro/educarea-estetică-prin-activitățile-artistice-plastice.html

Educarea estetică prin activitățile artistico-plastice

Studiu privind educarea estetică prin activitățile artistico-plastice

https://ro.wikipedia.org/wiki/Estetică

ebooks.unibuc.ro/filologie/morar/1.htm

https://oradeapipp.files.wordpress.com/2014/06/educatie-plastica-si-metodica-libre.pdf

Anexa 1

– Desenul cu cretă tratată cu zahăr – Pictura pe lapte

– ,,Desenul” cu plastilină

– Pictura pe forme din pâine uscată și tratată

Anexa 2

Imagini din activități cu valențe estetice

Joc de rol

-,,La pescuit” -,,De-a micii muzicieni”

-,,La piață”- exersare formule de politețe

Activități practic-gospodărești

Vizite

– La Salina Poveștilor – Jocuri vesele la Nemo Land

– La muzeul Delta Dunării

– La plimbare prin oraș

– La Acvariu

– Spectacol caritabil ,,Săptămâna fructelor și legumelor”- voluntariat

– La Teatrul Jean Bart ,,Detectiv pe portativ”

ANEXA 3- OBIECTIVE ȘI ITEMI TESTĂRI

Proba nr. 3 – Probă pentru determinarea gradului de cunoaștere a utilizării instrumentelor de lucru

Itemi: – realizează un desen liber, respectând indicațiile;

– utilizează corect creioanele colorate în trasarea liniilor.

Testare inițială

Testare finală

Proba nr. 3 – Probă pentru determinarea gradului de cunoaștere a folosirii materialelor în realizarea unei lucrări practice

Itemi: – realizează o lucrare practică cu temă și materiale la alegere, încadrând corespunzător elementele în spațiul dat

– aplică corect pasta de lipit în realizarea unei lucrări

Testare finală

Probă pentru determinarea gradului de cunoaștere a culorilor

Itemi: – cunoaște culorile primare și secundare;

– enumeră elemente dintr-o compoziție plastică precum și culoarea acestora.

CĂUTĂTORII DE CULORI

Descoperă culorile din tablou și colorează, folosindu-le, petele de culoare.

CĂUTĂTORII DE CULORI

Descoperă culorile din tablou și colorează, folosindu-le, petele de culoare.