Continutul Economic Si Structura Bugetului Asigurarilor Sociale
Cuprins
Capitolul 1 . Conținutul economic și structura bugetului asigurărilor sociale
1.1. Conținutul economic al bugetului asigurărilor sociale și evoluția acestuia
Pensionari de asigurări sociale de stat, pe categorii de pensii, in 2013 (%)
Cuantumul ajutorului de deces
IUI
Capitolul 1 . Conținutul economic și structura bugetului asigurărilor sociale
Conținutul economic al bugetului asigurărilor sociale și evoluția acestuia
La origine, asigurările sociale și bugetele aferente, au apărut și s-au dezvoltat ca o consecință a procesului de industrializare, a exodului rural și a nevoii oamenilor, în special a muncitorilor, a căror singură sursă de venit era salariul, de a face față unor evenimente ce constituie riscuri sociale și cărora, singuri, oamenii nu le pot face față fără dificultate.
Pornind de la noțiunea de buget public în doctrină a fost definit bugetul asigurărilor sociale de stat ca fiind programul prin care se prevăd și se aprobă veniturile și cheltuielile anuale destinate finanțării sistemului public de asigurări sociale, program ce îmbracă forma legii (în sensul de act juridic al Parlamentului).
Bugetul asigurărilor sociale de stat face parte, ca document distinct, din bugetul consolidat al statului. Bugetul asigurărilor sociale de stat se aprobă anual prin legi speciale, în cadrul cărora se anexează și bugetul fondului special al asigurărilor de șomaj.
Potrivit prevederilor art. 138 alin. (1) Constituția României „bugetul public național cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele locale ale comunelor, ale orașelor și ale județelor".
Începuturile bugetului asigurărilor sociale de stat pot fi legate de începuturile asigurărilor sociale pe teritoriul României. Legea minelor din 1895 poate fi considerată primul pas spre bugetul asigurărilor sociale de stat.
În perioada 1895-1945 bugetul asigurărilor sociale de stat este reprezentat de diferite dispoziții obligatorii care îi obligau pe patroni să întrețină, într-o anumită măsură, muncitorii bătrâni și bolnavi.
Bugetul asigurărilor sociale de stat până în anul 1990, inclusiv era parte componentă a bugetului de stat. Începând cu 1991, potrivit prevederilor Legii privind finanțele publice, bugetul asigurărilor sociale de stat se întocmește distinct de bugetul de stat și se aprobă de Parlament o dată cu aceasta, dobândind o autonomie deplină.
Începând din anul 1992 se conturează tot mai bine realizarea unui sistem public național unificat de asigurări sociale, prin integrarea în asigurările sociale de stat a sistemelor independente de asigurări sociale (asigurările sociale pentru agricultori, ale cooperației meșteșugărești, ale Bisericii Ortodoxe Române, ale artiștilor plastici, ale muzicienilor, compozitorilor și scriitorilor).
Evoluția asigurărilor sociale în România poate fi structurată ca evoluție astfel:
Perioada care începe în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și continuă până în anul
1912;
Perioada 1912-1948;
Perioada 1949-1989;
Perioada 1990-2000;
Perioada care începe în anul 2001 și pâna în prezent;
Bugetul asigurărilor sociale de stat se prezintă ca un plan financiar anual care reflectă constituirea, repartizarea și utilizarea fondurilor bănești necesare ocrotirii pensionarilor, salariaților și membrilor de familie în situații deosebite care diminuează veniturile bănești cum ar fi: incapacitate temporară de muncă din cauză de boală, șomaj, deces.
Bugetul asigurărilor sociale de stat este compus din:
bugetul asigurărilor sociale de stat, elaborat din pensii de organele de asigurări sociale din cadrul Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale, în care sunt incluse veniturile și cheltuielile cu caracter centralizat;
bugetul asigurarilor sociale de somaj
Așadar, bugetul asigurărilor sociale de stat exprimă relații economice bănești ce apar în procesul repartiției venitului național cu prilejul constituirii și repartizării unui fond specific centralizat la și de la dispoziția statului în scopul satisfacerii unor interese generale ale populației aflată într-o anumită structură socio-demografică.
Bugetul asigurărilor sociale de stat reprezintă planul financiar anual care reflectă constituirea, repartizarea și utilizarea fodurilor bănești necesare ocrotirii pensionarilor, salariaților și membrilor lor de familie.
Bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) este cel mai important buget destinat asigurărilor sociale și reprezintă al doilea buget național, resursele acestuia fiind puternic afectate de factorii demo-economici. În condițiile unei creșteri cu peste 80% a numărului de pensionari în perioada 1990-2013 și a reducerii în aceiași perioadă la aproape jumătate a numărului de contribuabili, echilibrarea BASS nu a putut fi realizată decât prin intermediul transferurilor de la Bugetul Asigurarilor.
Asigurările sociale pot fi definite ca un mijloc de realizare a protecției active împotriva consecințelor survenirii unui risc social (pierderea sau reducerea veniturilor sau creșterea cheltuielilor), prin constituirea unor fonduri bănești din contribuțiiale subiectelor de drept interesate și repartizarea acestor fonduri asiguraților în momentul survenirii riscului.
Sistemul asigurărilor sociale de stat din România este organizat pe baza unui buget propriu. Acesta cuprinde veniturile sistemului public de asigurări sociale și modalitățile de constituire a acestora, precum și cheltuielile preconizate a fi realizate din fondurile bănești astfel prelevate.
1.2. Structura bugetului asigurărilor sociale
Bugetul asigurărilor sociale de stat cuprinde, pe de o parte, acele venituri destinate să alimenteze exclusiv acest buget, iar pe de altă parte, acele cheltuieli ce se constituie, cu precădere, în prestații de asigurări sociale, conform legii.
În structura veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat se disting mai multe surse, dupa cum se arata si in figura 1.1.:
Contribuția de asigurări sociale (CAS)
Contribuția salariaților și pensionarilor care beneficiază de bilete de tratament și odihnă acordate prin instituțiile de asigurări sociale
Contribuțiile pentru constituirea fondului de ajutor de șomaj, a ajutorului de integrare și alocației de sprijin.
Bugetul asigurărilor sociale de stat mai este alimentat și cu alte venituri cum ar fi:
sume rezultate din lichidarea debitelor din anii anteriori
majorări și amenzi aplicate pentru neplata la timp și integrală a CAS-ului
pensii neachitate și prescrise
excedentul bugetului din anul precedent reportat
Contribuția de asigurări sociale (CAS) datorată de angajat si angajator, care reprezintă o treime din contribuția totală stabilită de lege pentru condiții normale de muncă. Acestea reprezintă 10,5% din fondul de salarii lunar pentru angajati si 20,8%; 25,8%; 30,8% în funcție de condițiile de muncă (plafonată) in cazul angajatorilor.
Pentru anul 2013, din contribuția totală de asigurări sociale, 3,5% se direcționează automat către fondurile de pensii administrate privat. Baza lunară de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale individuale o reprezintă câștigul brut realizat din activități dependente, în țară și în străinătate.
Contribuțiile pentru asigurările sociale reprezintă peste 97% din totalul veniturilor asigurărilor sociale de stat. Evolutia nivelului contribuțiilor pentru asigurările sociale in ultimii cinci ani o redam in figura de mai jos:
Figura 1.2. Evolutia nivelului contribuțiilor pentru asigurările sociale
– mii lei –
Sursa: Prelucrare proprie dupa Legea Bugetului asigurărilor sociale de stat din anii 2009 -2013;
Contribuția salariaților și pensionarilor care beneficiază de bilete de tratament și odihnă acordate prin instituțiile de asigurări sociale, acestea reprezintă cca. 1% din totalul veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat.
Evolutia nivelului contribuțiilor salariaților și pensionarilor care beneficiază de bilete de tratament și odihnă acordate prin instituțiile de asigurări sociale in ultimii cinci ani o redam in tabeul de mai jos:
Tabelul 1.1. Evoluția nivelului contribuțiilor salariaților și pensionarilor care beneficiază de bilete de tratament și odihnă in perioada 2009 – 2013
Sursa: Prelucrare proprie dupa Legea Bugetului asigurărilor sociale de stat din anii 2009 -2013;
Figura 1.3. Evoluția nivelului contribuțiilor salariaților și pensionarilor care beneficiază de bilete de tratament și odihnă in perioada 2009 – 2013
– mii Lei –
Cuantumul co ntributiei/lei 2009 2010 2011 2012 ■ 2013
Sursa: Prelucrare proprie dupa Legea Bugetului asigurărilor sociale de stat din anii 2009 –
2013;
Contribuțiile pentru constituirea fondului de ajutor de șomaj, a ajutorului de integrare și alocației de sprijin. Contribuția la bugetul asigurărilor pentru șomaj: Acestea reprezintă 0,5% din fondul de salarii lunar și se datorează de persoanele fizice și de către persoanele juridice care angajează salariați și 0,5% din salariul lunar și se datorează de salariați.
Evolutia nivelului contribuțiilor pentru asigurările sociale in ultimii cinci ani o redam in figura de mai jos:
Figura 1.4. Evoluția nivelului contribuțiilor pentru bugetul asigurarilor pentru somaj – mii Lei –
2013;
Sursa: Prelucrare proprie dupa Legea Bugetului asigurărilor sociale de stat din anii 2009 –
Veniturile oricărui sistem public de asigurări sociale se constituie în principal din contribuțiile angajatorilor și angajaților, așa-numitele contribuții sociale obligatorii. Noțiunea de contribuții sociale obligatorii include orice contribuții care trebuie plătite, în conformitatea cu legislația în vigoare, pentru protecția șomerilor, asigurări de sănătate sau asigurări sociale.
La nivelul anului 2013, resursele sistemului asigurărilor sociale de stat din România se constituie în principal din contribuția pentru asigurările sociale de stat. Alte venituri ale sistemului asigurărilor sociale de stat provin din contribuții parțiale ale salariaților și pensionarilor pentru obținerea biletelor de tratament, din dobânzi și penalități de întârziere percepute ca sancțiuni pentru neplata la termenele legalea contrbuțiilor asigurărilor sociale și alte venituri care au o pondere mică în cadrul acestui buget. Cuantumul acestora este însă nesemnificativ prin raportare la cuantumul contribuțiilor sociale.
Cele mai importante cheltuieli ce se suportă de la bugetul asigurărilor sociale de stat sunt:
pensiile;
indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă;
indemnizațiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea și întărirea capacității de muncă;
indemnizațiile în caz de maternitate și pentru îngrijirea copilului bolnav;
indemnizațiile pentru creșterea și îngrijirea copilului pâna la împlinirea vârstei de doi ani;
ajutoarele sociale;
acordarea biletelor de tratament balnear și odihna; cheltuielile cu plata ajutorului de șomaj, a alocației de sprijin, a ajutorului de integrare profesională; cheltuielile cu masa calda pentru mineri și geologi; cheltuielile cu plata taxelor poștale ocazionate de transmiterea pensiilor; ajutoarele în caz de deces etc.
În România cheltuielile cu pensiile sunt mai mari decât veniturile colectate .Pe lângă cheltuielile pentru agricultori și cele pentru pensiile de serviciu care nu se bazează pe nici o contribuție, există și un deficit al bugetului de asigurări sociale de stat (Deficitul acoperit prin subvenție numai la CNPAS a fost de 400 milioane EURO în 2004 și 150 milioane în 2005 (după trecerea agricultorilor la bugetul de Stat), iar în anul 2008 a fost de aproximativ 200 milioane de Euro).
In tara noastra, sunt acordate urmatoarele categorii de pensii:
S Pensia pentru limita de vârstă – se acordă asiguraților care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionarii, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public.
S Pensia anticipată – este acordată asiguraților care au depășit stagiul complet de cotizare cu cel puțin 10 ani, la cererea acestora. Asigurații pot solicita pensia anticipată cu cel mult 5 ani înaintea vârstelor standard de pensionare. La împlinirea vârstelor standard de pensionare prevăzute de lege, pensia anticipată devine pensie pentru limita de vârstă și se recalculează.
S Pensia anticipată parțială – se acordă asiguraților care au realizat stagiile complete de cotizare, precum și celor care au depășit stagiul complet de cotizare cu până la 10 ani, la cererea acestora. Asigurații pot solicita pensie anticipată parțială cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare.
S Pensia de invaliditate – se acordă asiguraților care și-au pierdut total sau cel puțin jumatate din capacitatea de muncă ca urmare a unui accident de muncă, a unei boli profesionale și tuberculozei, a unei boli obișnuite și a accidentelor care nu au legatura cu munca. Beneficiază de pensie de invaliditate și asigurații care satisfac obligații militare, precum și elevii, ucenicii și studenții care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă din cauza accidentelor sau bolilor profesionale survenite în timpul și din cauza practicii profesionale.
În raport cu cerințele locului de muncă și cu gradul de reducere a capacității de muncă, invaliditatea se împarte în trei categorii:
invaliditate de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă, a capacității de autoservire, de autoconducție sau de orientare spațială, invalidul necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;
invaliditate de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi, de a se autoconduce și de a se orienta spațial, fără ajutorul altei persoane;
invaliditate de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, invalidul putând să presteze o activitate profesională.
S Pensia de urmaș – se acordă copiilor și sotului supraviețuitor, dacă persoana decedată era pensionar sau îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii.
Unul dintre motivele majore care au condus la dificultăți financiare ale sistemului de pensii publice îl reprezintă creșterea rapidă a numărului de beneficiari a tuturor categoriilor de pensii publice după anul 1990
În perioada 2007-2013 numărul total de pensionari din sistemul de asigurări sociale (echivalentul sistemului public de pensii), incluzând pensionarii de asigurări sociale de stat, pensionarii proveniți din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor, Serviciul Român de Informații, Secretariatul de Stat pentru Culte și Casa de Asigurări a Avocaților, precum și pensionarii agricultori a crescut de la circa 3,58 milioane de persoane în 1990 la circa 5,66 milioane de persoane în 2010, reprezentând o creștere de circa 58% (figura nr. 2.1).
Figura 1.5. Evoluția numărului pensionarilor de asigurări sociale de stat, 2007 -2013
(wnionaii
Sursa: http://www.insse.ro/cms/
În anul 2010, numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat a crescut de aproape două ori față de anul 1990, respectiv cu 2.274 mii de personae.
Numărul total al pensionarilor la sfârșitul lunii decembrie 2011 a fost de 5.383,0 mii persoane, în scădere cu 96,8 mii persoane față de perioada corespunzătoare a anului 2010 și cu 19,1 mii persoane față de sfârșitul lunii septembrie 2011
Numărul total al pensionarilor la sfârșitul lunii septembrie 2013 a fost de 5.234,7 mii persoane, în scădere cu 62,10 mii persoane față de perioada corespunzătoare a anului 2012 și cu 52,16 mii persoane față de sfârșitul lunii decembrie 2012 (Figura 2.2.).
La sfârșitul lunii septembrie 2013, proporția cea mai mare din cadrul pensionarilor de asigurări sociale de stat o aveau pensionarii pentru limită de vârstă – 70,58 % (tabel 1), corespunzătoare unui număr de 3.304.430 persoane. Raportată la pensia totală a pensionarilor de asigurări sociale de stat (811 lei), pensia acestora (934 lei) a fost în luna septembrie 2013 cu 15,16 % mai mare (tabel 2.1), respectiv cu 123 lei.
Figura 1.6. Pensionari de asigurări sociale de stat, pe categorii de pensii, la 30 septembrie 2013 (%)
Pensionari de asigurări sociale de stat, pe categorii de pensii, in 2013 (%)
2,12% 0,31%
urmați
beneficiari ajutor social
pensie limită de vârstă
pensie anticipată
pensie anticipată parțială
invaliditate
Sursa: http://www.insse.ro/cms/
Din totalul pensionarilor de asigurări sociale de stat cu pensie anticipată și pensie anticipată parțială, femeile reprezentau 1,26%, iar pentru limită de vârstă 42,58%. Pentru toate categoriile, femeile aveau pensii mai mici decât bărbații.
Conform datelor statistice, în 2013, din totalul pensionarilor de asigurări sociale de stat, 56,05% aveau pensii sub 800 lei (pensia medie fiind de 811 lei). Salariul minim brut pe economie era la nivelul lunii septembrie 2013, 800 lei și câștigul salarial mediu brut 2.223 lei, pensia medie reprezentând 36,48% din câștigul salarial mediu brut și 50,40 % din câștigul salarial mediu net (1.609 lei).
Proiecțiile economice și bugetare pe termen lung, realizate în ultima perioadă, scot în evidență o creștere semnificativă, progresivă a cheltuielilor totale cu pensiile până la orizontul anului 2060.
Între cauzele care stau la baza acestei situații se pot menționa: creșterea numărului de pensionari în contextul îmbătrânirii populației, exprimat printr-o rată de dependență (raportul dintre persoanele în vârstă de 65 de ani și peste și persoanele în vârstă de 15-64 de ani); creșterea cuantumului pensiilor; creșterea duratei medii de plată a unei pensii; contribuția redusă a sistemului privat de pensii la diminuarea cheltuielilor cu pensiile, deoarece în majoritatea țărilor sistemul este voluntar, iar în țările unde este obligatoriu abia a fost introdus. Ca efect al evoluției demografice dar și al celorlalte măsuri specifice luate în sistemul de pensii din România, păstrarea structurii nereformate a sistemului de pensii publice va conduce, conform unor evaluări ale Băncii Mondiale, la:
scăderea numărului de contribuabili la sistemul public de pensii publice, rata de scădere în perioada 2010-2060 fiind estimată la peste 16%;
creșterea numărului de pensionari în sistemul public, rata de creștere estimată pentru intervalul 2010-2060 fiind de peste15%;
accentuarea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat. Se estimează că la nivelul anului 2050, deficitul creat de cheltuielile cu pensiile, ca procent din PIB, prin păstrarea sistemului actual, poate merge spre circa 12%;
reducerea cu 59% a nivelului mediu al beneficiilor din sistemul public, pentru a menține sustenabil sistemul de pensii din punct de vedere fiscal (dacă vârsta de pensionare și structura actuală a sistemului nu se modifică);
reducerea ratei medii nete de înlocuire, de la 48,9% în 2010 la 23% în 2050, dacă se optează pentru reducerea beneficiilor, în scopul menținerii echilibrului financiar al sistemului public de pensii;
creșterea vârstei de pensionare la nivele dramatice – 70 de ani, pentru ca sistemul de pensii să devină sustenabil din punct de vedere fiscal (fără a fi nevoie de transferuri de la bugetul de stat, toți ceilalți parametri ai sistemului public de pensii fiind păstrați neschimbați).
Statele membre ale Uniunii Europene, între care și România, au derulat reforme în scopul reducerii generozității sistemelor publice de pensii, tocmai pentru a evita riscul falimentării acestora. Vârsta de pensionare va continua să crească gradual pe termen lung, iar accesul la pensionare anticipată va continua să fie restricționat, pe fondul acordării de stimulente în condițiile prelungirii vieții active
Cheltuielile Bugetului asigurărilor sociale de stat au crescut în fiecare an pe fondul creșterii nivelului pensiilor în România, integrării sistemului de pensii românesc în sistemul de pensii european, iar ponderea majoritară a cheltuielilor o constituie pensile cu o medie de peste 95% din totalul cheltuielilor.
Dimensiuni financiare ale bugetului asigurărilor sociale în Romania
Din toate timpurile necesarul de resurse financiare a devansat posibilitățile de procurare a lor. Axiomă este valabilă și pentru societățile moderne, în care cerințele de mijloace financiare publice cresc rapid. În economiile de tranziție evoluția resurselor financiare publice capătă noi nuanțe.
În perioada 1990-2002, execuția bugetului asigurărilor sociale de stat s-a realizat cu mari dificultăți, înregistrând după 1995 deficite permanente. Execuțiile bugetare deficitare erau previzibile în condițiile în care, s-a înregistrat o diminuare a activității economice, șomajul și inflația au atins valori critice, masa veniturilor ca bază pentru colectare a fost în scădere, iar numărul persoanelor protejate a crescut considerabil, toate acestea corelativ cu o disciplină financiar-fiscală „limitată".
De asemenea, cheltuielile de asigurări sociale au urmat îndeaproape evoluția economiei românești, sincopele în trendul anumitor indicatori fiind generate de măsurile adoptate în diferite etape.
Contrar celor vehiculate în prezent, dezechilibrul așa-zis "cronic" al bugetului asigurărilor sociale este de dată recentă.
Paradoxal, el a apărut de-abia în 2008, anul în care s-a înregistrat cea mai însemnată majorare a PIB din perioada post-decembristă. Explicația este că oferta politicianistă a depășit și a epuizat performanța de creștere economică, obligațiile asumate pe termen lung nefiind confirmate de veniturile ulterioare.
Potrivit reglementărilor legale în vigoare, bugetul asigurărilor sociale, alimentat în principal de contribuțiile pentru pensii și destinat în principal plății acestora, trebuie să fie echilibrat.
Dacă banii colectați cu destinație precisă pentru acest buget nu ajung, diferența vine prin subvenție de la bugetul de stat. Adică mai ales din impozite directe pe salarii, profit și alte venituri, precum și din taxe indirecte precum TVA, accize și taxe vamale.
De remarcat că, în perioada de avânt economic 2006 – 2007, bugetul asigurărilor sociale nu doar că nu a fost subvenționat, dar a fost și excedentar, cu valori semnificative ( 0,52% din PIB și 0,38% din PIB).
Procentul alocat din Produsul Intern Brut pentru cheltuielile cu pensiile de asigurări sociale de stat a oscilat în jurul valorii de 6,0%, până la 8,5% în perioada 2000-2011 (Tabelul nr. 1.1.).
Tabelul nr. 1.1. Evoluția procentului alocat din Produsul Intern Brut pentru cheltuielile cu pensiile de asigurări sociale de stat
Sursa: www.insse.ro
În pofida rezultatului foarte bun de creștere economică din 2008, majorările exagerate și aplicate anticipat de pensii au dus la necesitatea susținerii sistemului de asigurări sociale prin subvenții de la bugetul de stat. Acestea au crescut vertiginos, de la 0,27% din PIB în 2008, până la 2,39% în 2011, pentru a se replia ușor în 2012 ( 2,24%).
Practic, la un nivel previzionat de 8,13% din PIB al veniturilor și cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2013 ( 50.703,8 milioane lei în sumă nominală), subvențiile obligatorii pentru echilibrare vor depăși în premieră absolută deficitul bugetului general consolidat ( prevăzut a fi de 2,1% din PIB sau 13.394 milioane lei).
Capitolul 2 . Fundamentarea bugetului asigurarilor sociale
2.1. Fundamentarea veniturilor bugetelor asigurărilor sociale de stat. Studiu de caz pe exemplul Casei Judetene de Pensii Iași
În România, având în vedere evidenta din ultimii 7 ani veniturile bugetului asigurărilor Sociale a crescut de aproape 3 ori, odată bineînțeles cu creșterea cheltuielilor, adâncirea deficitului bugetar, ca urmare a creșterii semnificative a numărului de pensionari, a scăderii populației active și a necesității de drepturi sociale (Tabelul 2.1.).
Tabelul 2.1. Evoluția veniturilor bugetului asigurărilor sociale în perioada 2005 – 2011
Sursa: http://www.cnpas.org/portal/mediatype/html/language/ro/user/anon/page/buget
În anul 2005 veniturile Bugetului asigurărilor sociale au fost în sumă de 17.624 milioane lei și au fost constituite în principal din contribuțiile de asigurări sociale datorate de angajatori în sumă de 11.812 milioane lei, ceea ce reprezintă 67,02% din total venituri, Contribuțiile de asigurări sociale datorate de asigurați, în sumă de 4.806 milioane lei, ceea ce reprezintă 27,27% din total venituri, iar contribuțiile de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale au reprezentat doar 2,85% din total cheltuieli, alte contribuții 1,55% și veniturile nefiscale 1,31%.
În anul 2006 veniturile Bugetului asigurărilor sociale au fost în sumă de 20.277 milioane lei, cu 15,05% mai mult decât veniturile aferente anului 2005, ca urmare a creșterii numărului de salariați cu 73,8 mii persoane și a câștigului mediu brut cu 18,39% și implicit a volumului contribuțiilor colectate de la angajatori și asigurați; astfel, Contribuțiile de asigurări sociale datorate de angajatori au fost în sumă de 13.373 milioane lei, ceea ce reprezintă 65,95% din total venituri, cu 13,22% comparativ cu anul 2005, Contribuțiile de asigurări sociale datorate de asigurați, în sumă de 6.150 milioane lei, ceea ce reprezintă 30,33% din total venituri, cu 27,96% mai mult în comparatie cu anul 2005, iar Contribuțiile de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale au reprezentat doar 3,26% din total cheltuieli și veniturile nefiscale 0,45%.
Veniturile Bugetului asigurărilor sociale în anul 2007 au fost în sumă de 24.631 milioane lei, cu 39,76% mai mult decât veniturile aferente anului 2005, respectiv 21,47% față de anul 2006, ca urmare a creșterii numărului de salariați cu 216 mii persoane față de anul 2005 și a câștigului mediu brut cu 44,21% și implicit a volumului contribuțiilor colectate de la angajatori și asigurați cu 40,26% comparativ cu anul 2005; astfel, Contribuțiile de asigurări sociale datorate de angajatori au fost în sumă de 15.940 milioane lei, ceea ce reprezintă 64,72% din total venituri, cu 34,95% comparativ cu anul 2005, Contribuțiile de asigurări sociale datorate de asigurați, în sumă de 7.515 milioane lei, ceea ce reprezintă 30,51% din total venituri, cu 56,36% mai mult în comparație cu anul 2005; Contribuțiile de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale au reprezentat doar 2,79% din total venituri, iar alte contribuții și veniturile nefiscale – venituri din vânzari de bunuri și servicii în sumă de 102,1 milioane lei și venituri din proprietate în sumă de 10,7 milioane lei, au reprezentat 1,49%, din total venituri. Începând cu anul 2007 au fost introduse subvenții de la bugetul de stat în vederea acoperirii deficitului bugetar din cursul anului 2007, în sumă de 12 milioane lei (0,05% din totalul veniturilor încasate), precum și sume în curs de distribuire, care reprezintă contribuții către bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj și bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate încasate în contul unic, în sumă de 109 milioane lei (0,44 % din totalul
veniturilor încasate), sume încasate conform ordinului ministerului economiei și finantelor nr. 1294/2007, ce urmează a fi distribuite pe bugete de către organele fiscale competente potrivit reglementărilor legale.
Veniturile Bugetului asigurărilor sociale în anul 2008 au fost în sumă de 32.833 milioane lei, chiar dacă numărul pensionarilor în 2008 a scăzut cu 248.754 persoane față de anul 2005, iar pensia medie lunară a crescut cu 116,38% în 2008 față de anul 2005, veniturile au fost în creștere cu 33,30% față de anul 2007, ca urmare a creșterii numărului de salariați cu 237,4 mii persoane față de anul 2005, 21,4 mii persoane față de anul 2007 și a câștigului mediu brut cu 44,21% și implicit a volumului contribuțiilor colectate de la angajatori și asigurați cu 80,79% comparativ cu anul 2005 și 28,90% față de anul 2007; astfel, Contribuțiile de asigurări sociale datorate de angajatori au fost în sumă de 21.126 milioane lei, ceea ce reprezintă 64,34% din total venituri, cu 78,85% comparativ cu anul 2005 și 32,53% față de anul 2007, Contribuțiile de asigurări sociale datorate de asigurați, în sumă de 10.140 milioane lei, ceea ce reprezintă 30,88% din total venituri, cu 110,98% mai mult în comparație cu anul 2005; Contribuțiile de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale au reprezentat doar 2,05% din total venituri, iar alte contribuții și veniturile nefiscale, au reprezentat 1,85%, din total venituri. Subvențiile de la bugetul de stat în vederea acoperirii deficitului bugetar din cursul anului 2008, au fost în sumă de 1.380 milioane lei (4,20% din totalul veniturilor încasate), această necesitate a fost generată de instaurarea crizei financiare în România.
Tabelul 2.2. Evoluția numărului de salariați și a câștigului salarial mediu brut în perioada 2005 – 2011
Sursa: www.insse.ro
Veniturile Bugetului asigurărilor sociale în anul 2009 au fost în sumă de 40.639 milioane lei, chiar dacă numărul pensionarilor în 2009 a scăzut cu 4.687 persoane față de 2008 și 253.441
față de 2005, iar pensia medie lunară a crescut cu 175,63% în 2009 față de anul 2005, fiind necesare alocări suplimentare de bugetul de stat, veniturile au fost în creștere cu 23,77% față de anul 2008 și 130,58% comparativ cu anul 2005, ca urmare a creșterii câștigului mediu brut cu 4,77% față de 2008, respectiv 90,59% față de 2005, precum și a creșterii cotelor de contribuții comparative cu anii anteriori, și implicit a volumului contribuțiilor colectate de la angajatori și asigurați cu 90,10% comparativ cu anul 2005 și 5,15% față de anul 2008; astfel, Contribuțiile de asigurări sociale datorate de angajatori au fost în sumă de 22.561 milioane lei, ceea ce reprezintă 55,52% din total venituri, cu 91,00% comparativ cu anul 2005 și 6,79% față de anul 2008, Contribuțiile de asigurări sociale datorate de asigurați, în sumă de 11.112 milioane lei, ceea ce reprezintă 27,34% din total venituri, cu 131,21% comparativ cu anul 2005 și 9,58% față de anul 2008; Contribuțiile de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale au reprezentat doar 0,80% din total venituri, iar alte contribuții și veniturile nefiscale, au reprezentat 1,25%, din total venituri.
Începând cu anul 2009, au fost virate și Contribuțiile la fondul de pensii administrat privat, care reprezintă partea din contribuția individuală datorată de asigurat la sistemul public de pensii și se virează de către plătitor în aceleași condiții și la aceleași termene cu cele stabilite pentru contribuția de asigurări sociale. Contribuția la fondul de pensii administrat privat se deduce din veniturile brute lunare care reprezintă baza de calcul pentru contribuția individuală de asigurări sociale, împreună și prin aceeași modalitate de calcul cu contribuția obligatorie datorată conform prevederilor Legii pensiilor publice, deci în anul 2009 din Contribuțiile de asigurări sociale datorate de asigurați, în sumă de 11.112 milioane lei, s-au virat cota de contribuție la fondul de pensii administrat privat, în procent de 2% – 1.325 milioane lei.
Subvențiile de la bugetul de stat în vederea acoperirii deficitului bugetar din cursul anului 2009, au fost în sumă de 6.398 milioane lei (15,74 % din totalul veniturilor încasate, cu peste 363% mai mult decât în anul 2008), această necesitate a fost generată de instaurarea crizei financiare în România, și implicit de neîncasarea la bugetul asigurărilor sociale a sumelor necesare acoperirii cheltuielilor de asigurări sociale, iar sumele în curs de distribuire, care reprezintă contribuții către bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj și bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate încasate în contul unic, au fost în sumă de 1.060 milioane lei (2,60 % din totalul veniturilor încasate).
Veniturile Bugetului asigurărilor sociale în anul 2010 au fost în sumă de 42.873 milioane lei, chiar dacă numărul pensionarilor în 2010 a scăzut cu 41.453 persoane față de 2009 și 294.894 față de 2005, dar pensia medie lunară a crescut cu 189,07% în 2010 față de anul 2005 și 4,87% față de anul 2009, fiind necesară alocarea în continuare de la bugetul statului de sume suplimentare pentru acoperirea deficitului (vezi tabelul 4.1.5), veniturile au fost în creștere cu 5,49% față de anul 2009 și 143,26% comparativ cu anul 2005, ca urmare a creșterii câștigului mediu brut cu 3,08% față de 2009, respectiv 96,48% față de 2005.
Volumul contribuțiilor colectate de la angajatori și asigurați în sumă de 31.806 milioane lei au crescut cu 82,85% comparativ cu anul 2005, dar au scăzut cu 3,82% față de anul 2009, ca urmare a accentuării crizei financiare și neîncasării la bugetul asigurărilor a contribuțiilor datorate de anagajatori și asigurați datorită evaziunii fiscale și închiderii unui număr mare de societăți comerciale, astfel, Subvențiile de la bugetul de stat în vederea acoperirii deficitului bugetar din cursul anului 2010, au fost în sumă de 10.955 milioane lei, 25,55 % din totalul veniturilor încasate, cu peste 71,22% mai mult decât în anul 2009. Contribuțiile de asigurări sociale datorate de angajatori au fost în sumă de 21.996 milioane lei, ceea ce reprezintă 51,30% din total venituri, cu 86,21% mai mult comparativ cu anul 2005 și 2,50% mai puțin față de anul 2009, Contribuțiile de asigurări sociale datorate de asigurați, în sumă de 10.658 milioane lei, ceea ce reprezintă 24,85% din total venituri, cu 121,76% mai mult comparativ cu anul 2005 și 4,09% mai puțin față de anul 2009; Contribuțiile de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale au reprezentat doar 0,58% din total venituri, cu 23,14% mai puțin decât în 2009, iar alte contribuții și veniturile nefiscale, au reprezentat 1,27%, din total venituri. Contribuțiile la fondul de pensii administrat privat, au fost virate la fondul de pensii administrat privat, în procent de 2,5% – 1.564 milioane lei. Sumele în curs de distribuire, care reprezintă contribuții către bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj și bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate încasate în contul unic, au fost în sumă de 32 milioane lei (0,07 % din totalul veniturilor încasate).
Veniturile Bugetului asigurărilor sociale în anul 2011 au fost în sumă de 48.144 milioane lei, chiar dacă numărul pensionarilor în 2011 a scăzut în continuare față de 2010 și față de 2005, a fost necesară alocarea în continuare de la bugetul statului de sume suplimentare pentru acoperirea deficitului bugetar, veniturile au fost în creștere cu 12,29% față de anul 2010 și ca urmare a creșterii câștigului mediu brut cu 6,30% față de 2010, și ca urmare a creșterii volumului contribuțiilor colectate de la angajatori și asigurați în sumă de 33.629 milioane lei, cu 93,33% mai mult comparativ cu anul 2005, și cu 5,73% mai mult față de anul 2010, ca urmare a identificării și stabilirii prin legislație de noi contribuabili care au majorat încasările la bugetul asigurărilor a contribuțiilor datorate de anagajatori și asigurați.
Contribuțiile la fondul de pensii administrat privat, au fost virate la fondul de pensii administrat privat, în procent de 2,5% – 1.976 milioane lei. Sumele în curs de distribuire, care reprezintă contribuții către bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj și bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate încasate în contul unic, au fost în sumă de 1.036 milioane lei (2,15 % din totalul veniturilor încasate).
Ca și o concluzie generală se poate afirma faptul că chiar dacă în valoare nominală veniturile bugetului asigurărilor sociale a crescut cu peste 173% comparativ cu anul 2005, numărul pensionarilor a scăzut cu 391.719 persoane în 2011, comparativ cu 2005, cotele de contribuții au crescut, bugetul asigurărilor sociale din România a avut nevoie în permanență de acoperirea deficitului bugetar cu sume suplimentare de la bugetul de stat deoarece numărul de salariați în România a scăzut față de 2005, în anul 2011 cu 7,3%, pensia medie lunară a crescut cu peste 200%, astfel Guvernul trebuie să aibă în vedere identificarea în permanență de surse de finanțare suplimentare a Bugetului asigurărilor sociale.
Bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2013 se aprobă la venituri în sumă de 10631793,1 mii lei.
In ceea ce priveste evolutia veniturilor bugetului de asigurari sociale la nivelul Casei de Pensii Iasi redam mai jos indicatorii financiari aferenti anului trecut si perspective ale anului in curs:
Tabelul 2.5. Evoluția veniturilor Bugetului Asigurărilor Sociale în perioada 2013 – 2014
Sursa: Prelucrare proprie dupa datele disponibile la http://www.iasi.insse.ro/main.php si www.cjpiasi.ro;
Contribuția de asigurări sociale (pensii), denumită în continuare CAS, este cea mai mare contribuție pe care atât angajatul, cât și angajatorul au obligația să o plătească, în anumite condiții.
Aceasta este reglementată de Legea nr. 263/2010, actualizată cu modificările si completările ulterioare, iar anual parlamentul emite legea bugetului asigurări lor sociale pentru anul în curs. Pentru anul 2013, legea care stabilește bugetul CAS este Legea nr. 6/2013.
Este de remarcat faptul că România nu a înregistrat în ultimii ani deficite majore ale fondului sistemului public de pensii, dar se pare că pe termen lung deficitele vor fi din ce în ce mai mari, deci din ce în ce mai greu de finanțat.
2.2. Fundamentarea cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale de stat la Casa Judeteana de Pensii
Cheltuielile din bugetele publice revin, ca responsabilitate de fundamentare și execuție, instituțiilor specializate în gestiunea balanțelor financiare ale statului ori ale unităților administrativ – teritoriale, pe de o parte și consumatorii de fonduri publice (ordonatori de credite bugetare), pe de altă parte.
Tabelul 2.4. Evoluția cheltuielilor Bugetului Asigurărilor Sociale în perioada 2013 –
2014
Sursa: Prelucrare proprie dupa datele disponibile la www.cnpas.org si www.cjpiasi.ro;
Cheltuieli specifice bugetului de asigurări sociale o reprezinta pensile, concediul și indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, asistența socială pentru familie și copii, concediul și indemnizația pentru creșterea copilului si ajutorul de deces.
2.2.1. Cheltuielilor efectuate cu pensiile
O evaluare corectă, dar în același timp foarte simplă a sustenabilității sistemului public de pensii în contextul economico-financiar actual din România se poate face prin analiza cheltuielilor efectuate cu pensiile și a veniturilor dobândite din contribuțiile angajaților și angajatorilor. Pentru viitor, dacă valoarea raportului între venituri și cheltuieli este una pozitivă, putem considera că, pe termen mediu și lung, sustenabilitatea este asigurată; dacă valoarea raportului se prognozează a fi una negativă, deci cu un deficit al veniturilor și o creștere a cheltuielilor, este nevoie să se găsească soluții de finanțare a sistemului.
Factorii principali care influențează de fapt sustenabilitatea sistemului de pensii sunt următorii:
Componenta demografică care include numărul de contribuabili și beneficiari, dar și prognozele legate de evoluția acestora în timp;
Salariul mediu;
Rata contribuțiilor la fondurile de pensii ;
Creșterea economică și respectiv a PIB-ului în valoare absolută.
Populația în scădere și supusă fenomenului îmbătranirii exercită o povară asupra bugetului pensiilor publice, care trebuie să se bazeze pe tot mai puțini contributori (angajați activi) susținând tot mai mulți beneficiari (pensionari). Aceste probleme demografice demonstrează că bugetul pensiilor de stat nu mai este sustenabil in forma actuală și necesită reforme majore. Este motivul pentru care multe țări ale lumii au adoptat sistemul pensiilor private.
Potrivit datelor ONU, in Europa, în anii 2025, respectiv 2050, numărul vârstnicilor va ajunge la 197,9 milioane, respectiv 225,4 milioane, cu 78,5%, respectiv 103,3% mai mult decât în 1975, reprezentând un procent de 28,0%, respectiv 34,5% în totalul populației, față de 16,4% în anul 1975.
Efectele procesului de îmbătrânire s-au făcut simțite în România începând cu 1 ianuarie 2000, cand populația vârstnică a întrecut numeric și procentual populația tanără.
La 1 ianuarie 2000, numărul total al populației României a fost de 22.455.485 locuitori. Numărul persoanelor cu vârste de peste 60 de ani a fost de 4.496.409 (18,7%), devansând numărul celor cu vârste cuprinse între 0-14 ani, respectiv 4.159.567 persoane (18,5%). Când generațiile reduse numeric, născute după 1989, vor atinge vârstele de 20-40 ani, respectiv după 2025-2030, România se poate confrunta cu un derapaj demografic în condițiile menținerii actualului indice al fertilității de numai 1,33. Tendințele demografice inregistrate al nivel mondial și european se regăsesc și în România, fiind uneori chiar mai îngrijorătoare decat media europeană, așa cum reflectă următoarele date:
Populația României a scăzut cu 1,7 milioane locuitori în perioada 1990-2010, de la 23,2 la 21,5 în prezent. Referindu-ne numai la intervalul 2000-2010, populația totală a Romaniei a scăzut cu aproape 1 milion de persoane, ceea ce reprezintă o pierdere de 4,5 puncte procentuale. Ritmul anual de scădere a populației s-a diminuat in a doua jumătate a acestei perioade, dar tendința de scădere s-a menținut. Acest trend este contrar celui înregistrat la nivelul Uniunii Europene în ansamblu, unde a avut loc o creștere absolută a populației, de 9.966.836 persoane, în intervalul 2005-2010.
Potrivit datelor Eurostat, populația României va scădea la 20,8 milioane locuitori în 2020 (scădere cu 2,8% față de 2008), la 18,1 milioane în 2050 și la 16,9 milioane în 2060. În perioada 2008-2060, România va înregistra unul dintre cele mai alarmante procente de scădere din Uniunea Europeană (-21%), după Bulgaria (-28,2%), Letonia (-25,9%) și Lituania (-24,3%).
Cel mai pesimist scenariu indică o posibilă scădere la 13,3 milioane locuitori în anul 2050 (conform EBRD 2008).
Rata natalității a scăzut în România de la 13,7%o în 1990 la 10%o în 2008 și se prevede scăderea ei în continuare (conform Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România, 2009). Aceasta se inscrie de altfel într-o tendință specifică modelului demografic european, caracterizată prin trecerea de la comportamentul tradițional procreativ la o planificare riguroasă a nașterilor.
Sporul natural anual a fost negativ în România în perioada 2000-2010. Ușoara tendință de redresare a acestui indicator în intervalul 2005-2009 (de la -1,9% la -1,6%) a fost intreruptă in anul 2010, cu o valoare de -2,2% (conform Institutului Național de Statistică).
Ratele fertilității în România au scăzut de la 2,3 nou-născuți per femeie în 1989 la 1,32 nou-născuți per femeie în 2008 și 1,33 în 2010, stagnând la acest nivel pe o perioadă de 12 ani. Acest nivel nu asigură înlocuirea generațiilor. Pentru înlocuirea generațiilor, fertilitatea ar trebui să fie de 2,1 copii la o femeie. România avea în 2010 una din cele mai scăzute rate ale fertilității din UE, după Polonia (1,28) și Slovacia (1,26). Chiar și în 2060, când se observă o ușoară creștere a acestui indicator la 1,52, România rămâne în grupul țărilor cu cea mai mică fertilitate, după aceleași țări: Polonia cu 1,49 și Slovacia cu 1,47.
Speranța de viață la naștere în Romania a crescut de la 70 ani în 1990 la 74 ani (70,3 ani pentru bărbați și 77,1 ani pentru femei) în prezent și continuă să crească. La creșterea speranței de viață la bărbați, cu 12,1 ani, în intervalul 2008-2060, România este depășită, la nivelul UE, doar de țările baltice, iar în ceea ce privește creșterea speranței de viață la femei cu 10 ani în același interval de timp, România este întrecută doar de Letonia (10,1 ani). Evoluția acestui indicator se află în concordanță cu tendința generală a UE, iar in intervalul 2005-2010 s-a manifestat chiar o reducere a decalajelor dintre România și media UE27, mai accentuat pentru femei.
Media de creștere anuală a speranței de viață pentru ultimii cinci ani (UE27 / 2004-2008, România / 2005-2009) este de 0,24 ani pentru bărbați în UE 27 față de media pentru bărbați în România de 0,22 ani, iar pentru femei la nivelul României acest indicator este de 0,34 ani, aproape dublu față de media UE27 de 0,18 ani (potrivit Eurostat).
Rata de dependență a populației vârstnice se află și ea într-un constant trend ascendent. Urmare a studiilor efectuate, în anul 2060, cu o valoare de 64,8, România are în față, la nivelul UE, doar Letonia, care va înregistra valoarea maximă de 68,0.
Rata de dependență de varstă în România a înregistrat tendințe divergente față de Uniunea Europeană. Această rată a crescut la nivelul UE de la 48,9% în 2000 la 49,2% în 2010, dar în România ea a scăzut de la 46,4% în 2000 la 43,0% in anul 2010 (Eurostat).
Indicatorii de mai sus evidențiază că populația Romaniei se află în continuă scădere și îmbătrânire, tendința apărând ca ireversibilă și neexistând perspective de stopare a acesteia.
Migrația externă, a cărei dimensiune nu poate fi evaluată cu exactitate, are și ea valori foarte ridicate (în special migrația temporară pentru muncă). Dintre cei plecați la muncă, 65% au vârste cuprinse între 20 și 40 de ani, persoane care pot aduce pe lume copii. Ceea ce este alarmant este faptul că toate aceste modificări s-au produs în numai 20 de ani. Libera circulație a forței de muncă a lucrătorilor reprezintă una dintre valorile fundamentale ale comunității europene încă de la constituirea acesteia, dar dimensiunea procesului mobilității forței de muncă în plan european a devenit un fenomen cu implicații majore pentru sistemul de protecție socială, de sănătate și sistemul de pensii.
Potrivit studiului Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice (mai 2009), de la 315, 1 pensionari de asigurări sociale de stat la 1000 salariați în 1990, s-a ajuns la 629,7 pensionari la 1000 salariați în 1996, 958,2 pensionari la 1000 salariați în 2001, la 1011,4 pensionari la 1000 salariați în 2005, la 992,7 pensionari la 1000 salariați în 2006, la 950,5 pensionari la 1000 salariați în 2007 și la 970,6 pensionari la 1000 salariați în 2008.
Evoluțiile demografice prezentate mai sus impun o serie de măsuri în domeniul reformării sistemului de pensii și al problemelor vârstnicilor, cum ar fi: majorarea varstei de pensionare (la 65 de ani atat pentru bărbați cat și pentru femei);
renunțarea la pensia anticipată in sistemul public; atragerea tinerilor pentru înscrierea la fondurile de pensii facultative alături de pensiile private obligatorii pentru a beneficia la bătranețe de venituri mai mari decat cele cuvenite din sistemul public de pensii;
dezvoltarea unor programe de reinserție și de menținere a unei vieți active și a unei participări semnificative a persoanelor varstnice în societate; instituirea de convenții care să permită prelungirea vieții active peste 65 de ani;
promovarea „îmbătrânirii active", care presupune educația și formarea pe parcursul întregii vieți, retragerea din activitate mai tarziu și progresiv, contribuind astfel la reducerea dependenței și a costurilor retragerii din activitate și ale îngrijirilor ulterioare de sănătate.
Implementarea sistemului de pensii bazat pe capitalizare a fost demarată în România odată cu Legea 204/2006 privind pensiile facultative, iar în scopul eliminării discriminărilor din sistemul public de pensii au fost recalculate pensile ținand cont de contribuția la sistem pe tot parcursul vieții active. Răspunzand acelorași provocări demografice, începand cu data de 1 ianuarie 2011 sistemul public de pensii este reglementat prin Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii, act normativ ce abrogă prevederile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. Una dintre direcțiile de reformă ale legii menționate este egalizarea treptată a vârstei de pensionare între bărbați și femei. Vârsta legală de pensionare în prezent este de 58,9 ani pentru femei și 63,9 ani pentru bărbați. Aceasta va crește pană la 60 de ani pentru femei și la 65 de ani pentru bărbați pană în decembrie anul acesta (2014).
De la 1 ianuarie 2015, vârsta de pensionare a femeilor își va continua creșterea treptată cu 3 luni pe an, devenind egală cu cea a bărbaților (65 de ani) în anul 2030.
Cea mai sigură modalitate de creștere a veniturilor la fondul de pensii și implicit a cuantumului pensiilor este creșterea numărului de contributori (salariați) (pe fondul menținerii sau chiar reducerii numărului de pensionari). Dacă populația de vârstă activă este de aproximativ 10,5 milioane de persoane, o populație salarială de doar 5 milioane este complet insuficientă.
Creșterea numărului de pensionari de la 3,7 milioane în 1990 la un maxim de 6,4 milioane în 2002, a reprezentat una dintre consecințele grave ale tranziției în România. Chiar dacă în prezent numărul de pensionari de asigurări sociale de stat este de aproximativ 4,8 milioane (fără agricultori și beneficiarii de pensii de serviciu) se înregistrează pensionări anticipate sau pe caz de boală foarte numeroase la vârste nejustificat de mici, comparativ cu speranța medie de viață.
În România, având în vedere perspectiva ultimilor 7 ani cheltuielile Bugetului Asigurărilor Sociale a crescut de aproape 3 ori, ca urmare a adâncirii deficitului bugetar, ca urmare a creșterilor nepermise a numărului de pensionari, a scăderii populației active și a necesității de drepturi sociale (Tabelul 2.2), cheltuieli acoperite din subvenții generoase de la bugetul de stat.
Tabelul 2.2.- Evoluția cheltuielilor Bugetului Asigurărilor Sociale în perioada 2005 –
2011
-Milioane lei-
Sursa: http://www.cnpas.org/portal/mediatype/html/language/ro/user/anon/page/buget
Se observa din tabelul de mai sus ca în anul 2005 cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat a fost în sumă de 17.745 milioane lei, ponderea cea mai însemnată au avut cheltuielile cu pensile și ajutoarele pentru bătrânețe în sumă de 14.899 milioane lei, 83,96% din totalul cheltuielilor, precum și alte cheltuieli în domeniul asigurărilor și asistenței sociale în sumă de 2.840 milioane lei, 16,00% din totalul cheltuielilor, aceste cheltuieli au fost reprezentate concedii plătite pentru creșterea copilului până la vârsta de 2 ani, indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă, etc. Deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2005 a fost în sumă de 121 milioane lei.
În anul 2006 cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat a fost în sumă de 18.494 milioane lei, cu 4,22% mai mult decât în anul 2005, ponderea cea mai însemnată au avut cheltuielile cu pensile și ajutoarele pentru bătrânețe în sumă de 17.386 milioane lei, 94,00% din totalul cheltuielilor, cu 16,69% comparativ cu anul 2005, precum și alte cheltuieli în domeniul asigurărilor și asistenței sociale în sumă de 1.092 milioane lei, 5,90% din totalul cheltuielilor, și o pondere foarte redusă au avut-o cheltuielile pentru Asigurări și asistență socială pentru accidente de muncă și boli profesionale în sumă de 16 milioane lei ca urmare a modificării structurii cheltuielilor comparativ cu anul 2005, au apărut noi tipuri de drepturi sociale, iar o parte din acestea au fost suportate din alte fonduri. Excedentul bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006 a fost în sumă de 1.783 milioane lei.
În anul 2007 cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat a fost în sumă de 23.094 milioane lei, cu 30,14% mai mult decât în anul 2005 și cu 24,87% mai mult decât în anul 2006, chiar dacă numărul pensionarilor a scăzut cu 62.788 persoane față de anul 2006, respectiv 211.827 persoane față de anul 2005, pensia medie lunară a crescut cu 52,94% față de 2005 și 29,07% față de 2006.
Ponderea cea mai însemnată au avut cheltuielile cu pensile și ajutoarele pentru bătrânețe în sumă de 22.071 milioane lei, 95,57% din totalul cheltuielilor, cu 48,13% comparativ cu anul 2005 și cu 26,94% mai mult comparativ cu anul 2006, precum și alte cheltuieli în domeniul asigurărilor și asistenței sociale în sumă de 1.003 milioane lei, 4,34% din totalul cheltuielilor, o pondere foarte redusă au avut-o cheltuielile pentru Asigurări și asistență socială pentru accidente de muncă și boli profesionale în sumă de 20 milioane lei. Excedentul bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007 a fost în sumă de 1.538 milioane lei.
Tabelul 2.3. Evoluția numărul mediu al pensionarilor din sistemul de asigurări sociale de stat și agricultori
Sursa: http://www.cnpas.org/portal/mediatype/html/language/ro/user/anon/page/buget
În anul 2008 cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat a fost în sumă de 33.705 milioane lei, cu 89,94% mai mult decât în anul 2005 și cu 45,94% mai mult decât în anul 2007, chiar dacă numărul pensionarilor a scăzut cu 36.927 persoane față de anul 2007, respectiv 248.754 persoane față de anul 2005, pensia medie lunară a crescut cu 116,38% față de 2005 și 41,48% față de 2007.
Ponderea cea mai însemnată au avut cheltuielile cu pensile și ajutoarele pentru bătrânețe în sumă de 32.484 milioane lei, 96,37% din totalul cheltuielilor, cu 118,02% comparativ cu anul 2005 și cu 47,17% mai mult comparativ cu anul 2007, precum și alte cheltuieli în domeniul asigurărilor și asistenței sociale în sumă de 1.193 milioane lei, 3,54% din totalul cheltuielilor, o pondere foarte redusă au avut-o cheltuielile pentru Asigurări și asistență socială pentru accidente de muncă și boli profesionale în sumă de 27 milioane lei. În anul 2008 bugetul a înregistrat deficit în sumă de 872
milioane lei.
Tabelul 2.4 – Evoluția pensiei medii lunare de asigurări sociale de stat și agricultori
Sursa: http://www.cnpas.org/portal/mediatype/html/language/ro/user/anon/page/buget
În anul 2009 cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat a fost în sumă de 40.391 milioane lei, cu 127,62% mai mult decât în anul 2005 și cu 19,43% mai mult decât în anul 2008, chiar dacă numărul pensionarilor a scăzut cu 4.687 persoane față de anul 2008, respectiv 253.441 persoane față de anul 2005, pensia medie lunară a crescut cu 175,63% față de 2005 și 27,37% față de 2008.
Ponderea cea mai însemnată au avut cheltuielile cu pensile și ajutoarele pentru bătrânețe în sumă de 39.136 milioane lei, 96,89% din totalul cheltuielilor, cu 162,69% comparativ cu anul 2005 și cu 20,47% mai mult comparativ cu anul 2008, precum și alte cheltuieli în domeniul asigurărilor și asistenței sociale în sumă de 1.225 milioane lei, 3,03% din totalul cheltuielilor, o pondere foarte redusă au avut-o cheltuielile pentru Asigurări și asistență socială pentru accidente de muncă și boli profesionale în sumă de 30 milioane lei. În anul 2009 bugetul a înregistrat excedent în sumă de 248 milioane lei.
În anul 2010 cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat a fost în sumă de 42.640 milioane lei, cu 140,29% mai mult decât în anul 2005 și cu 5,56% mai mult decât în anul 2009, chiar dacă numărul pensionarilor a scăzut cu 41.453 persoane față de anul 2009, respectiv 294.894 persoane față de anul 2005, pensia medie lunară a crescut cu 189,09% față de 2005 și 4,87% față de 2009. P
onderea cea mai însemnată au avut cheltuielile cu pensile și ajutoarele pentru bătrânețe în sumă de 41.423 milioane lei, 97,14% din totalul cheltuielilor, cu 178,02% comparativ cu anul 2005 și cu 5,84% mai mult comparativ cu anul 2009, precum și alte cheltuieli în domeniul asigurărilor și asistenței sociale în sumă de 1.189 milioane lei, 2,79% din totalul cheltuielilor, o pondere foarte redusă au avut-o cheltuielile pentru Asigurări și asistență socială pentru accidente de muncă și boli profesionale în sumă de 28 milioane lei. În anul 2010 bugetul a înregistrat excedent în sumă de 233 milioane lei.
În anul 2011 cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat a fost în sumă de 43.894 milioane lei, cu 147,35% mai mult decât în anul 2005 și cu 2,94% mai mult decât în anul 2010, chiar dacă numărul pensionarilor a scăzut cu 96.825 persoane față de anul 2010, respectiv 391.719 persoane față de anul 2005, pensia medie lunară a crescut cu 202,52% față de 2005 și 4,65% față de 2010.
Ponderea cea mai însemnată au avut cheltuielile cu pensile și ajutoarele pentru bătrânețe în sumă de 42.585 milioane lei, 97,02% din totalul cheltuielilor, cu 185,82% comparativ cu anul 2005 și cu 2,80% mai mult comparativ cu anul 2010, precum și alte cheltuieli în domeniul asigurărilor și asistenței sociale în sumă de 1.213 milioane lei, 2,76% din totalul cheltuielilor, o pondere foarte redusă au avut-o cheltuielile pentru Asigurări și asistență socială pentru accidente de muncă și boli profesionale în sumă de 96 milioane lei, mai mult decât în anii anteriori și datorită introducerii de drepturi sociale noi în 2011.
În anul 2011 bugetul a înregistrat excedent în sumă de 4.250 milioane l ei.
Numărul total al pensionarilor la sfârșitul lunii septembrie 2013 a fost de 5.234,7 mii persoane, în scădere cu 62,10 mii persoane față de perioada corespunzătoare a anului 2012 și cu 52,16 mii persoane față de sfârșitul lunii decembrie 2012 (tabel nr.2.5.).
Tabel 2.5. Numărul pensionarilor de asigurări sociale de stat, la 30 septembrie 2013
http://www.cnpas.org/portal/mediatype/html/language/ro/user/anon/page/buget
Astfel, având în vedere efectivul salariaților de 4.321,0 mii persoane de la sfârșitul lunii septembrie 2013, comunicat de Institutul Național de Statistică, s-au înregistrat 1,21 pensionari la un salariat.
Din total, 89,92% erau pensionari de asigurări sociale de stat (4.681.705 persoane) și 10,78% pensionari agricultori (553.064 persoane).
La 30 septembrie 2013, comparativ cu 30 septembrie 2012, numărul pensionarilor de asigurări sociale de stat a fost mai mic cu 9,8 mii persoane, iar pensia medie a fost mai mare cu 33 lei.
Tabel 2.6. Evoluția valorii punctului de pensie in perioada 2008 – 2014
Sursa: Prelucrare proprie dupa datele disponibile la www.cnpas.org
Incepand cu data de 1 octombrie 2009, valoarea punctului de pensie a fost stabilita la suma de 732,8 lei, aceasta valoare fiind valabila si in anul 2012.
Conform prevederilor Legii nr.263/2010, in vigoare incepand cu data de 1.01.2011, valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, realizat pe anul precedent. În situația în care unul dintre acesti indicatori realizați pe anul precedent, are valoare negativă, la stabilirea valorii punctului de pensie se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă. În situația în care ambii indicatori realizați pe anul precedent, au valori negative, se păstrează ultima valoare a punctului de pensie.
Concediul și indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă
Asigurații care în cele 12 luni anterioare producerii riscului au un stagiu de cotizare de cel puțin 6 luni sau, pentru anumite categorii de persoane (persoanele cu contract de muncă pe durată determinată, lucrătorii independenți, etc) care în ultimele 24 de luni au cotizat cel puțin 12 luni.
În cazul accidentelor de muncă, bolilor profesionale, urgențelor medico-chirurgicale, tuberculozei și bolilor infecto-contagioase din grupa A, asigurații beneficiază de indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă fără condiții de stagiu de cotizare.
Indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă se suportă de către angajator, în funcție de numărul de angajați avut la data ivirii incapacității temporare de muncă.
Durata de acordare a indemnizației este de 90 de zile din prima zi de îmbolnavire în intervalul unui an, după care se poate prelungi cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale până la 180 de zile. În cazul bolilor speciale, cum ar fi cancerul, SIDA, tuberculoza, bolile cardiovasculare, durata de acordare a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă se poate prelungi până la maxim 1 an și jumătate în intervalul ultimilor doi ani. După expirarea acestor perioade, în cazul în care bolnavul nu a fost recuperat, medicul curant propune pensionarea de invaliditate.
Baza de calcul: pentru incapacitate temporară de muncă este egal cu 75% din baza de calcul a indemnizațiilor de asigurări sociale care se determină ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni, pe baza cărora s-a achitat contribuția individuală de asigurări sociale în lunile respective.
Asistența socială pentru familie și copii
Concediu de maternitate si ingrijire copil. Beneficiari: femeile asigurate în sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale sau femeile care au încetat plata contribuției de asigurări sociale și care nasc în termen de 9 luni de la data pierderii calității de asigurat.
Durata acordării indemnizației este de 126 de zile calendaristice pentru sarcină si lăuzie (63 de zile înainte de naștere și 63 de zile după naștere, excepție făcând persoanele cu handicap care au dreptul, la cerere, de concediu de odihna începând din luna a 6-a de sarcina). Zilele de concediu pentru sarcină și lăuzie se pot compensa între ele în funcție de opțiunea persoanei și recomandarea medicului.
În cazul în care copilul se naște mort sau moare în perioada concediului de lăuzie, indemnizația de maternitate se acordă pe toată durata acestui concediu.
Nivelul indemnizației: 85% din baza de calcul prevăzută de lege pentru indemnizațiile de asigurări sociale.
Concediul și indemnizația pentru creșterea copilului
Beneficiari: opțional, unul dintre părinți, dacă îndeplinește stagiul de cotizare prevăzut de lege (cel puțin 10 luni în ultimele 12 luni dinaintea nașterii copilului) sau asiguratul care, în conditiile legii, a adoptat, a fost numit tutore, i s-au incredintat copii sau i-au fost dați în plasament.
Durata – până când copilul împlinește 2 ani. În cazul copilului cu handicap – până când acesta împlinește 3 ani.
Nivelul indemnizației lunare este de 85% din salariul mediu net prognozat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Cuantumul indemnizației unice la nașterea copilului născut viu în anul 2013 constituie:
2600 de lei – pentru primul copil;
2900 de lei – pentru fiecare copil următor.
Ajutorul de deces
Beneficiari: – persoana care dovedește că a suportat cheltuielile ocazionate de deces (soțul supraviețuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul, moștenitorul sau orice altă persoană).
– asiguratul sau pensionarul, în cazul decesului unui membru de familie aflat în întreținerea sa și care nu are un drept propriu de asigurări sociale.
Nivelul ajutorului de deces se stabilește anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat și nu poate fi mai mic decât valoarea salariului mediu brut pe economie (Figura 2.3.)
Pentru membrii de familie ai asiguratului, ajutorul de deces reprezintă jumătate din cuantumul prevăzut pentru decesul persoanei asigurate.
■ I
Figura 2.3 Cuantumul ajutorul de deces in perioada 2005 – 2010
Cuantumul ajutorului de deces
■ Cuantumul ajutorului de deces
1702 1836
1550
IUI
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Sursa: http://www.cnpas.org/
In cazul decesului unui membru de familie, cuantumul ajutorului de deces reprezinta jumatate din cuantumul ajutorului de deces cuvenit unui asigurat sau pensionar.
Ajutorul de deces se suporta integral din bugetul asigurarilor sociale de stat.
Cuantumul ajutorului de deces acordat în cazul decesului asiguratului, al pensionarului din sistemul public de asigurări sociale, al șomerului, precum și al unui membru al familiei aflat la întreținerea acestora, de asemenea în cazul decesului persoanei care a realizat un stagiu total de cotizare de cel puțin 3 ani, la nivelul anului 2013 este de 1100 de lei.
Capitolul 3. Fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și posibilitati de
ameliorare. Studiu de caz la Casa Județeană de Pensii Iași în perioada 2010-2013
3.1. Posibilități de îmbunătățire a fundamentării veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat la Casa Județeană de Pensii Iasi
9 9
Casa Judeteană de Pensii Iași este organizată și functionează ca serviciu public deconcentrat, în subordinea Casei Nationale de Pensii Publice, fiind investită cu personalitate juridică în baza prevederilor Legii nr. 263/2010 și a HG. nr. 118/06.03.2012 privind Statutul Casei Nationale de Pensii Publice.
Casa Judeteană de Pensii Iași asigură aplicarea unitară a legislatiei în domeniul pensiilor și altor drepturi de asigurări sociale, precum și în domeniul asigurărilor pentru accidente de muncă și boli profesionale.
Veniturile totale realizate la bugetul asigurărilor sociale în anul 2013 au fost de 951.851.725 lei, înregistrându-se o creștere cu 111.795.337 lei fată de anul 2012, respectiv cu aproximativ 11,32%.
In ceea ce priveste contributiile sociale la nivelul Judetului Iasi, redam mai jos numarul angajatilor si angajatorilor in anul 2013
Tabelul 3.1. Numărul mediu de persoane asigurate în sistemul asigurărilor sociale in 2013
Sursa : Raportul de activitate pentru anul 2013 al Casei Judetene de Pensii Iasi
Având în vedere că în anul 2012 erau înregistraNi 147.508 salariaNi cu contract de muncă, rezultă o creștere a numărului de persoane asigurate cu un procent de 0.76 % faNă de anul precedent.
În anul 2013 au încheiat contracte noi de asigurare socială, conform Legii nr. 263/2010 Tabelul 3.2. Contracte noi de asigurare socială in 2013
Sursa : Raportul de activitate pentru anul 2013 al Casei Judetene de Pensii Iasi
În aceeași perioadă, a fost depus un număr de 272 declaratii noi de asigurare.
Încasările din achitarea obligatiilor rezultate din contracte de asigurare au fost în sumă totală de 7.890.066 din care 6.933.503 lei încasări prin casierie și 956.563 lei prin contul de trezorerie.
În anul 2013 s-au înregistrat venituri în valoare de 5.891.868 lei la fondul de accidente de muncă și boli profesionale. La finele anului 2013 fondul de accidente de muncă și boli profesionale a înregistrat un excedent de 3.789.553 lei.
În anul 2013 au fost depuse de solicitanti un număr de 9450 cereri, mai multe cu 4,95 % fată de anul 2012. au fost repartizate un număr de 5170 bilete de tratament în 14 serii, din care au fost valorificate 5154 bilete. gradul de valorificare a biletelor de tratament a fost de 99,70 % datorită oportunitătilor oferite de programul informatic. biletele nevalorificate au fost retrase în timp util și redistribuite către alte case de pensii.
Tabelul 3.1. Evolutia distribuirii biletelor de tratament în perioada 2011-2013
Sursa : Raportul de activitate pentru anul 2013 al Casei Judetene de Pensii Iasi
O analiză critică a bugetului asigurărilor sociale a Casei județene de pensii Iași, a funcționării lui în ansamblu, a permis identificarea următoarelor direcții în care trebuie gândită restructurarea și reformarea lui :
consolidarea bugetului asigurărilor sociale a Casei județene de pensii Iași, în vederea asigurării viabilității lui, prin realizarea unui echilibru între fluxurile de venituri și cheltuieli, prin :
creșterea nivelului veniturilor, prin identificarea și valorificarea tuturor soluțiilor de extindere a sferei contribuabililor și de creștere a gradului de realizare a veniturilor ;
În scopul fundamentarii bugetului de asigurărilor sociale și a asigurării viabilității sale propunem urmatoarele masuri de imbunătațire a acestuia în ceea ce priveste cresterea veniturilor:
aplicarea prevederilor legale referitoare la recuperarea prejudiciilor aduse bugetului asigurărilor sociale, indiferent de natura lor și indiferent de cauzele care le-au generat ;
atragerea în sistemul public, a cât mai multor persoane, din diverse sfere de activitate, care obțin venituri profesionale și nu sunt asigurate;
o modalitate de creștere a veniturilor sistemului public de pensii poate fi adoptată rapid, prin abordarea unor reglementări privind posibilitatea plății retroactive a contribuțiilor de asigurări sociale de persoanele care au lucrat informal în alte țări și care fie se întorc în țară, fie doresc, fiind încă în străinătate, să-și completeze drepturile de pensie.
conform analizelor făcute de experți europeni în pensii, o modalitate de creștere semnificativă a numărului de contribuabili este aceea de a crea deschiderea socială și economică pentru emigranți din alte țări, așa cum au făcut Germania, Franța, Anglia, Italia, Spania și Portugalia.
cuprinderea în sistemul public de pensii, în calitate de asigurați contribuabili, a cetățenilor români care desfășoară activitatea în străinătate și, obținând acolo venituri salariale, nu sunt asigurați;
3.2. Posibilități de îmbunătățire a fundamentării cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat la Casa Juedțeană de Pensii Iasi
9 9
Cheltuieli specifice bugetului de asigurări sociale a Casei Judeteane de Pensii Iași o reprezinta pensile, concediul și indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, asistența socială pentru familie și copii, concediul și indemnizația pentru creșterea copilului si ajutorul de deces.
Plătile efectuate in anul 2013 :
– bugetul de asigurări sociale 1.341.489.890 lei
– bugetul de stat 295.295.945 lei
– fondul de risc și accident 2.102.316 lei
In anul 2013, la nivelul Casei Judetene de Pensii Iasi, figurau in evident un numar de 175352 pensionari.
Tabelul nr. 3.2. Număr total pensionari la nivelul Casei Judetene de Pensii Iasi
Sursa : Raportul de activitate al Casei Judetene de Pensii iasi pentru anul 2013
Figura 3.1. Evidenta beneficiarilor de pensii și indemnizații in perioada 2008 – 2013
Sursa : Raportul de activitate al Casei Judetene de Pensii iasi pentru anul 2013 Se observa ca in anul 2010 se inregistreaza cel mai mare numar de beneficiarilor de pensii și indemnizatii, 185002 beneficiari, iar cel mai mic numar de beneficiary din perioada analizata se intalneste in anul 2013.
După numărul total al pensionarilor, judetul iași se află pe locul 5 din total judete. Numărul pensionarilor din sectorul de stat inregistrati la nivelul Casei Judetene de Pensii Iasi in anul 2013 este de 146000 din cei 175352 – total beneficiari de pensii și indemnizatii aflati in plata.
In ceea ce privesrte pensia de stat medie aceasta inregistreaza un cuantum de 796 lei in 2013, mai mare cu 680 lei fata de anul 2010.
Sursa: http://www.cnpas.org/portal/mediatype/html/language/ro/user/anon/page/buget
Tabelul 3.3. Evolutia cuantumului pensiei medii de stat in perioada 2010 – 2013
Sursa: http://www.cnpas.org/portal/mediatype/html/language/ro/user/anon/page/buget
O comparatie a nivelului pensiei medii de stat la nivelil judetului Iasi cu cea la nivel national releva urmatoarele date:
Tabelul nr. 3.4. Pensia medie (stat), comparativ jud. Iași – nivel national
Sursa: http://www.cnpas.org/portal/mediatype/html/language/ro/user/anon/page/buget Figura 3.2. Pensia medie (stat), comparativ jud. iași – nivel national
820 800 780 760 740 720 700 680
In ceea ce priveste cheltuielile Casei Judetene de Pensii Iasi cu indemnizatiile beneficiarilor de legi speciale redam in tabelul 3.6. structura beneficiarilor de legi speciale
Tabelul 3.5. Structura beneficiarilor de legi speciale in perioada 2011 – 2013
Sursa : Raportul de activitate pentru anul 2013 al Casei Judetene de Pensii Iasi
În anul 2013 s-au înregistrat și acordat un număr de 6.793 ajutoare de deces, însumând o valoare de 14.818.275 lei. se observă o scădere cu 107 ajutoare de deces fată de anul 2012. daca în anul 2012 s-a observat o creștere a numărul de ajutoare de deces cu 281 decese fată de 2011, în anul 2013 nuăarul ajutoarelor de deces a scăzut fată de 2012.
Tabelul 3.6. Structura beneficiarilor de legi speciale in perioada 2011 – 2013
Sursa : Raportul de activitate al Casei Judetene de Pensii iasi pentru anul 2013 În exercitiul bugetar 2013 s-au aprobat credite bugetare în valoare 1.343.132.036 lei. din creditele alocate s-au efectuat plăti de 1.341.489.890, cu o creștere de 50.888.126 lei fată de 2012, pe următoarele capitole :
Tabel nr. 3.7 Plăti efectuate in 2013
Sursa: Raportul de activitate pentru anul 2013 al Casei Judetene de Pensii Iasi
La finele anului 2013 bugetul de asigurări sociale a înregistrat un deficit de 389.638.212 lei în scădere fată de anul 2012 cu 55.578.487 lei respectiv cu 14,3%.
Tabel nr. 3.8 Evolutia cheltuielilor cu pensiile – bugetul de asigurări sociale de
stat
Sursa: Raportul de activitate pentru anul 2013 al Casei Judetene de Pensii Iasi
Un impact bugetar important l-a avut acordarea indicelui de corectie de 1,06 pentru pensionarii înscriși la pensie în anii 2011 și 2012, conform o.u.g. nr. 1/2013.
Tabelul 3.9 Numar pensionari beneficiari ai art.170
Sursa : Raportul de activitate pentru anul 2013 al Casei Judetene de Pensii Iasi
Plătile efectuate din bugetul de stat în anul 2013 sunt de 295.295.945 lei, în scădere fată de 2012, cu 4.753.610 lei repartizate astfel:
Tabelul 3.10 . Plătile efectuate din bugetul de stat în anul 2013
– lei-
Sursa : Raportul de activitate pentru anul 2013 al Casei Judetene de Pensii Iasi
Plătile efectuate în anul 2013 sunt în valoare de 2.102.316 în scădere fată de 2012 cu 126.015 lei astfel :
Tabelul 3.11 Plătile efectuate din bugetul de stat în anul 2013
-lei-
Sursa : Raportul de activitate al Casei Judetene de Pensii iasi pentru anul 2013
Prin intermediul compartimentului de achizitii publice, s-au efectuat achizitii de bunuri și servicii în valoare totală de 254.170 lei din care prin intermediul seap valoarea acestora este de 177.071 lei, aceasta însemnând un procent de realizare prin seap de 69,67 % .
In ceea ce priveste imbunatatirea fundamentării cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat la Casa Juedțeană de Pensii Iași aceasta se poate face doar prin îmbunătățirea cadrului de efectuare a lor în regim de legalitate, oportunitate și eficiență. Prin urmare consideram ca imbunatatiri la nivelul fundamentarii cheltuielilor se pot adduce prin:
elaborarea unor politici și prognoze bazate pe date concrete și riguroase;
creșterea participării la forța de muncă a beneficiarilor sistemului de pensii;
reducerea costurilor administrative;
reducerea nivelului erorilor, fraudei și corupției;
îmbunătățirea capacității de monitorizare și evaluare;
îmbunătățirea calității resurselor umane.
verificarea eligibilităților de a obține pensii la niveluri diferite;
introducerea și aplicarea unor sancțiuni adecvate.
Concluzii
Așa cum se cunoaște, pensiile reprezintă cea mai importantă formă de protecție socială a persoanelor vârstnice.
Prin dimensiunile cheltuielilor cu pensiile și ale numărului de beneficiari, sistemul de pensii reprezintă și cea mai mare categorie de cheltuieli publice și sociale.
De aceste pensii au beneficiat în 2013 aproximativ 5.382.992 persoane, la un număr mediu de 4.172.100 salariați; pentru fiecare persoană care contribuie la sistem și plătește impozite, revenind aproximativ 1,29 pensionari.
Procesele socio-demografice și economice care caracterizează perioada ultimelor două decenii în România (îmbătrânirea populației, reducerea populației active, problemele macroeconomice în principal ale României în tranziție, migrația forței de muncă tinere, etc.) și care se vor accentua în viitor transformă problema protecției sociale a persoanelor vârstnice și în special problema administrării mai eficiente a sistemelor de pensii în cea mai mare provocare a sistemului de protecție socială.
România se confruntă în prezent cu:
probleme majore de natură structurală – reducerea numărului de salariați (cei care susțin sistemul de pensii prin contribuții);
presiuni suplimentare generate de introducerea foarte târzie a pilonului II, cel al pensiilor administrate privat, care absoarbe în prezent din contribuții, dar va începe să ofere pensii numai peste 15 ani;
ponderea mare a contribuțiilor la fondul de pensii în veniturile angajaților și încheltuielile angajatorilor;
presiuni sociale mari pentru ridicarea pensiei medii la nivelul de 45,0% din salariul mediu brut pe economie nemulțumirile sociale majore cauzate de inechitatea introdusă prin acordarea pensiilor de serviciu, ale parlamentarilor, magistraților și a altor categorii de populație.
De asemenea, pensionările anticipate și încadrarea excesivă în grupele de muncă cu condiții deosebite și condiții speciale au condus la o creștere exagerată a numărului de pensionari și la o reducere alarmantă a vârstei medii reale de pensionare.
Cu un raport de dependență de 1,29 pensionari pentru fiecare salariat care contribuie la fondurile de pensii, cu un procentaj mare și nejustificat al pensionărilor de invaliditate, cu inechități majore introduse de pensiile de serviciu care sunt necontributorii, cu perspectivele certe de scădere bruscă a numărului de tineri care vor intra în următoarele decenii pe piața muncii și vor contribui la sistem, România se află într-o situație dificilă.
Pensionările anticipate succesive aprobate prin hotărâri de guvern după 1990 au mărit artificial numărul de beneficiari și au transformat fondul de pensii într-un fond de compensare a disfuncțiilor din sistemul de protecție socială, el preluând practic multe dintre persoanele care urmau să fie trimise în șomaj. De asemenea, includerea pentru o lungă perioadă a pensionărilor din agricultură pentru care nu s-au plătit contribuții la fondul de pensii și a altor categorii de beneficiari (cei cu concediu de creștere și îngrijire a copilului, beneficiarii de concedii medicale etc.) printre beneficiarii plăților din fondul de asigurări sociale, chiar dacă a fost compensat prin suplimentare de la Bugetul de stat, a diminuat veniturile pensionarilor.
În 2005 Guvernul a susținut politica Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale de externalizare a celorlalte plăți de asigurări și de trecere a pensiilor pentru agricultori (un fel de pensii sociale fiind foarte mici și fără o contribuție anterioară) în sarcina Bugetului public. În plus, introducerea pensiilor administrate privat care a întârziat nepermis, a devenit operativă începând din anul 2008, dar pentru o perioadă de două decenii, va prelua o parte din contribuții fără să facă plăți de pensii private.
În România, în ultimii ani s-a urmărit reformarea sistemului de pensii publice, unificarea fondurilor diferitelor categorii profesionale și construirea sistemului privat obligatoriu și facultativ. Factorii care au determinat formarea sistemului multipilon au fost similari cu cei din alte țări, și anume: prelungirea vieții, respectiv pensionarii trăiesc mai mult și beneficiază pe o perioadă mai îndelungată de pensia publică,.
Creșterea raportului de dependență economică a persoanelor vârstnice pe seama îmbătranirii demografice și a scăderii numărului de contributori la sistem (intrări mai reduse pe piața muncii și plecări pe seama mobilității pentru muncă și a migrației definitive) au generat deficite în creștere ale fondului.
Pentru asigurarea sustenabilității pe termen lung s-a trecut la o noua fază de restructurare a sistemului, mai întâi prin recalcularea pensiilor prin introducerea sistemului determinării istoricului participării individuale și apoi prin regândirea construirii acestuia cu scopul asigurării sustenabilității pe termen lung.
Strategia în domeniul pensiilor prevede:
echilibrarea și consolidarea sistemului public de pensii;
diversificarea resurselor de asigurare a veniturilor la bătrânețe;
crearea resurselor de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale.
asigurarea sustenabilității financiare a sistemului public de pensii pe baza principiilor contributivității și solidarității sociale;
eliminarea inechităților și anomaliilor care mai există în sistemul public de pensii;
atingerea unei ținte de 45% din salariul mediu brut pe economie a punctului de pensie (în octombrie 2011 a fost de 36,5%), în condițiile sustenabilității sistemului public de pensii;
>asigurarea unei pensii sociale minime garantate care să completeze pensia până la 350 lei lunar pentru toți pensionarii cu cuantumul pensiei sub această sumă, finanțată din bugetul de stat;
>eliminarea inechităților in ceea ce privește pensiile pentru persoanele încadrate în fostele grupe de muncă I și II, precum și pentru condiții speciale și deosebite de muncă, conform prevederilor Legii nr. 218/2000; aplicarea prevederilor noii legislații privind sistemul public de pensii pentru agricultori.
Reforma trebuie să urmărească în continuare parametrii cheie ai construcției sistemului de pensii, respectiv indexarea pensiilor cu inflația și nu în raport de evoluția salariului mediu pe economie, limitarea creșterilor discreționare a unor categorii de pensii, lărgirea bazei de impozitare prin includerea și a unor categorii de angajați publici exceptați de vechiul sistem. Se continuă schema de prelungire a vârstei de pensionare și de apropiere și apoi egalizare a vârstei standard între bărbați și femei, legarea vârstei standard de pensionare de speranța de viață la naștere. În paralel, este necesară dezvoltarea de programe de sprijin a vărstnicilor săraci. Se continuă construcția pilonului privat obligatoriu prin creșterea anuală a contribuției la fond.
Una din prioritățile oricărui stat modern este de a crea un cadru legal care să permită organizarea unui sistem de pensii cat mai viabil și realist, capabil să asigure cetățenilor săi ajunși la varsta de pensionare un trai cat mai decent și lipsit de griji. Chiar și în condițiile existenței unor sisteme de pensii atat publice cât și private performante, în momentul pensionării are loc o reducere dramatică a venitului, fără, insă, ca nivelul cheltuielilor să se diminueze semnificativ. Drept urmare, standardul de viață cu care fiecare cetățean s-a obișnuit este dificil, dacă nu chiar imposibil, de menținut.
Evoluțiile din ultimii ani au evidențiat problemele sistemului actual de asigurări pentru bătrânețe și vulnerabilitatea sistemului public de pensii în special față de evoluțiile conjuncturale ale economiei. Criza a demonstrat că:
sistemele de pensii operaționale în prezent trebuiesc regândite, reanalizate și corectate, în special în perspectiva asigurării sustenabilității financiare;
trebuie depuse mai multe eforturi pentru a îmbunătăți eficiența și siguranța schemelor de pensii, care să ofere persoanelor vârstnice mijloacele pentru o viață decentă. Sistemele de pensii se confruntă cu dificultăți mari în a-și îndeplini „promisiunile de pensii", din cauza creșterii șomajului, a recesiunii și a volatilității pieței financiare. Statele membre UE se află în stadii diferite de (re) formare a sistemelor de asigurări și asistență socială, în special a sistemului de pensii. În Europa Centrală și de Est, România a fost însă țara cea mai întarziată în procesul reformei pensiilor și al trecerii la sistemul pensiilor private.
Reformarea sistemul de pensii din România a început practic abia în 2000 cand a apărut noua lege a pensiilor (Legea 19/2000) și pusă în aplicare începand cu 2001.
Pană în acest an au avut loc revizuiri repetate ale vechii legi a pensiilor, problemele financiare ale sistemului au fost parțial ameliorate/rezolvate prin măsuri de ajustări secvențiale, fără o strategie de termen lung, ceea ce a adâncit și a creat (noi) inechități în sistem.
Evoluțiile demografice din ultimul deceniu, mobilitatea forței de muncă, dimensiunile ocupării informale și dinamica ratei de dependență economic impun o serie de măsuri in domeniul reformării sistemului de pensii și al asigurării asistenței sociale specifice vârstnicilor, cum ar fi:
majorarea vârstei de pensionare (la 65 de ani atât pentru bărbați cât și pentru femei și mai mult), aspect rezolvat parțial prin Legea 263/2010;
renunțarea la pensia anticipată în sistemul public sau cel puțin limitarea accesului și evitarea acordării cu ușurință a aprobărilor necesare;
atragerea tinerilor pentru înscrierea la fondurile de pensii facultative, alături de pensiile private obligatorii, pentru a beneficia la bătrânețe de venituri mai mari și diversificate decât cele cuvenite din sistemul public/obligatoriu de pensii;
dezvoltarea unor programe de întârziere a pensionării pentru persoanele vârstnice care se dovedesc încă capabile de performanțe la locul de muncă, inclusiv prin programe de ocupare parțială/flexibilă, facilități fiscale asociative etc.;
reconversie profesională sau perfecționare și prelungirea vieții active și încurajarea participării semnificative a persoanelor vârstnice în societate, inclusiv pe altă filieră profesională sau în sistemul activităților sociale și/sau comunitare etc.
Și în viitor politica în materie de pensii va rămâne o preocupare comună pentru autoritățile publice, partenerii sociali, sectorul pensiilor și societatea civilă, la nivel național și la nivelul UE. O platformă comună pentru monitorizarea tuturor aspectelor legate de politica și de reglementare în materie de pensii, intrun mod integrat și pentru reunirea tuturor părților interesate ar putea contribui la obținerea și menținerea unor pensii adecvate, viabile și sigure.
Bibliografie
I. Tratate si lucrari de specialitate:
Condor Ioan, Drept financiar, Ed. R.A. Monitorul Oficial, București, 2004.
Minea M. Ș., Costaș C. F., Dreptul Finanțelor publice, vol I, Edit. Sfera Juridică, Cluj Napoca, 2006
Nedeluț M., Isac C., Protecție și asigurări sociale, Edit.Focus, Petroșani, 2002
Oneț, Cristina Dreptul Finanțelor Publice, Parte generală, Edit. Lumina Lex, București,
2005
Șaguna D.D., Drept financiar public, Ed. CH BECK, București, 2011
Șeitan, Arieni, Nedu, Evoluția demografică pe termen lung și sustenabilitatea sistemului de pensii, Comisia Națională de Prognoză, 2012;
Bistriceanu, Ghe., Asigurările sociale în Finanțe publice, Ediția a V-a, coordonator
Iulian Văcărel, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 2006;
Condor, I., Dreptul finantelor publice, Editura "Fundația România de Maine", 2006;
Fit, S. Perspectivele Sistemului Românesc de Pensii, Editura Mirton, 2009;
Ghețău , V., Declinul demografic și viitorul populației României – O perspectivă din anul 2007 asupra populației României în secolul 21, Editura ALPHA MDN, Buzău, 2007;
Institutul European din România – Studii de strategie și politici SPOS 2011;
Moșteanu, T. Finanțe publice – Note de curs și aplicații pentru seminar, Editia a III -a revizuită, Editura Universitară, București, 2011;
M. Șt. Minea, C. F. Costaș, Dreptul Finanțelor Publice, vol I, Editura Wolters Kluwer, București, 2008;
Susanu, M., Finanțe publice: concepte, principii, politici, Ed. Europlus, Galați, 2008;
Tănăsescu, P., Asigurări și protecție socială în România, Ed. CH Beck, București,
2009;
Văcărel, I. (coord.), Finanțe Publice, ediția a VI-a, Ed. Didactică și Pedagogică, București,
2007;
Legislatie:
Codul Fiscal
Legea Bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2009, 2010, 2011, 2012,
2013
III. Surse web
www.insse.ro
II.
www.cnpas.org
Bibliografie
I. Tratate si lucrari de specialitate:
Condor Ioan, Drept financiar, Ed. R.A. Monitorul Oficial, București, 2004.
Minea M. Ș., Costaș C. F., Dreptul Finanțelor publice, vol I, Edit. Sfera Juridică, Cluj Napoca, 2006
Nedeluț M., Isac C., Protecție și asigurări sociale, Edit.Focus, Petroșani, 2002
Oneț, Cristina Dreptul Finanțelor Publice, Parte generală, Edit. Lumina Lex, București,
2005
Șaguna D.D., Drept financiar public, Ed. CH BECK, București, 2011
Șeitan, Arieni, Nedu, Evoluția demografică pe termen lung și sustenabilitatea sistemului de pensii, Comisia Națională de Prognoză, 2012;
Bistriceanu, Ghe., Asigurările sociale în Finanțe publice, Ediția a V-a, coordonator
Iulian Văcărel, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 2006;
Condor, I., Dreptul finantelor publice, Editura "Fundația România de Maine", 2006;
Fit, S. Perspectivele Sistemului Românesc de Pensii, Editura Mirton, 2009;
Ghețău , V., Declinul demografic și viitorul populației României – O perspectivă din anul 2007 asupra populației României în secolul 21, Editura ALPHA MDN, Buzău, 2007;
Institutul European din România – Studii de strategie și politici SPOS 2011;
Moșteanu, T. Finanțe publice – Note de curs și aplicații pentru seminar, Editia a III -a revizuită, Editura Universitară, București, 2011;
M. Șt. Minea, C. F. Costaș, Dreptul Finanțelor Publice, vol I, Editura Wolters Kluwer, București, 2008;
Susanu, M., Finanțe publice: concepte, principii, politici, Ed. Europlus, Galați, 2008;
Tănăsescu, P., Asigurări și protecție socială în România, Ed. CH Beck, București,
2009;
Văcărel, I. (coord.), Finanțe Publice, ediția a VI-a, Ed. Didactică și Pedagogică, București,
2007;
Legislatie:
Codul Fiscal
Legea Bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2009, 2010, 2011, 2012,
2013
III. Surse web
www.insse.ro
II.
www.cnpas.org
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Continutul Economic Si Structura Bugetului Asigurarilor Sociale (ID: 138382)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.