Conținut Timp de studiu Decizia și procesul d ecizional 1 oră Sistemul de management al organizației 1 oră Subsistemul metodologic managerial 1 oră… [624094]

5

SISTEMUL DE MANAGEMENT AL
ORGANIZAȚIEI

Conținut Timp de studiu

Decizia și procesul d ecizional 1 oră
Sistemul de management al organizației 1 oră
Subsistemul metodologic managerial 1 oră
Sisteme, metode, tehnici și instrumente 2 ore
de management

– să înțeleagă semnificația sistemului de
management p entru o organizație oarecare;
– să înțeleagă rolul și importanța deciziei în
cadrul proceselor de management;
– să înțeleagă în ce constă procesul
decizional într -o organizație;
– să cunoască semnificația sistemului de
management, a metodei de management ș i a
tehnicii de management;
– să se familiarizeze cu principalele
instrumente de management ce pot fi
utilizate de către decident ṣi care definesc
managementul operaṭional .

6 INTRODUCERE

Managementul ca știință presupune aplicarea unor metode
științifice în analizarea și rezolvarea problemelor de decizie
managerială curentă ṣi de perspectivă .

TERMENI CHEIE

 decizie
 calitatea deciziilor
 erori decizionale
 activități manageriale eficiente
 proces de management
 sistem de management
 subsistem metodologico -managerial
 metode de management
 tehnică de management

7 1.1 Aspecte generale
Managementul ca știință presupune aplicarea unor metode
științifice în analizarea și rezolvarea problemelor de decizie
managerială.
Avantajele aplicării tehnicilor de manag ement în procesul
decizional vizează aspectele:
1. tehnicile de management reprezintă o cale simplă și logică
de luare a deciziilor;
2. tehnicile de management ajută comunicarea în interiorul
organizației prin consultarea unor specialiști din diverse
compartimen te;
3. o tehnică de management permite analiza unui mare număr
de alternative posibile;
4. tehnicile de management permit evaluarea situațiilor
incerte;
5. tehnicile de management permit determinarea unei soluții
prin identificarea rapidă a celei mai bune soluții e xistente;
6. tehnicile de management permit experimentarea pe
modele, eliminându -se astfel costul erorilor din timpul
experimentelor reale.
Dezavantajele aplicării tehnicilor de management se referă
la:
1. este utilizată o imagine simplificată a realității;
2. în situații foarte complicate marcate de o complexitate
foarte mare, rezolvarea lor solicită tehnici de management
foarte costisitoare.

1.2 Procesul decizional în organizație
Managerii oricărei firme se confruntă cu o gamă largă de
probleme, cum ar fi:
a) ident ificarea tendințelor ce se vor manifesta în viitor, în
domeniul de activitate al firmei;
b) probleme legate de alegerea produselor și tehnologiilor de
fabricație a acestor produse;
c) alegerea tehnicilor și a metodelor de organizare a
producției și a muncii;
d) antrenarea personalului la realizarea obiectivelor;
e) identificarea punctelor forte și a punctelor slabe privind
activitatea firmei și a căror soluționare impune utilizarea unor
metode și tehnologii de sisteme de management ;
f) armonizarea activităților.

8 In toată această problematică, e sența managementului este
reprezentată de decizie . În acest sens, fundamentul oricărei
activități manageriale eficiente îl constituie deciziile
fundamentate temeinic. Ca atare, specialiștii în domeniul
managementului au elaborat anum ite abordări și metode care să
reducă riscul și incertitudinea proceselor decizionale , pornind de
la apelarea iterativă a procesului managementului științific (vezi
fig.1.1).

Figura 1.1 Procesul managementului științific

Pe baza unei astfel de abordări, este necesar a discuta
următoarele aspecte:
1. enumerarea elementelor care definesc decizia;
2. menționarea cerințelor de realizat, în ideea elaborării unor
decizii de calitate;
3. descrierea succintă a calităților deciziilor manage riale.
Decizia, ca element fundamental pentru management,
implică trei categorii de elemente:
a. unul sau mai multe obiective; Problema
reală Pasul 1
Definirea problemei Pasul 2
Clasificarea problemei
Pasul 3
Formularea
modelului
matematic
Pasul 4
Rezolvar ea
modelului
matematic
Pasul 5
Analiză de
sensibilitate.
Recomandări Soluția este
implementabilă? Pasul 6
Implementarea
soluției Validarea
Soluție, testare,
verificare
Da
Nu

9 b. identificarea mai multor variante în atingerea
obiectivelor;
c. selectarea sau alegerea variantei considerate optime.
În elaborarea une i decizii de calitate, este necesar a se
satisface în mod concomitent două categorii de cerințe:
1) corelarea abordării și operaționalizării proceselor
decizionale cu necesitățile și caracteristicile organizației;
2) utilizarea unui sistem cât mai dezvoltat de metode și
tehnici în fundamentarea și adoptarea deciziilor.
Calitățile ce descriu deciziile manageriale se referă la faptul
că:
– decizia trebuie să fie fundamentată științific;
– fiecare decizie luată trebuie să fie integrată și armonizată
în întreg ansamblul deciziilor adoptate de către organizație;
– decizia trebuie să se încadreze în perioada optimă de
elaborare și aplicare a ei;
– o decizie, indiferent de tipul sau natura sa, trebuie să
conțină o formulare corespunzătoare.
Alături de asigurarea calităților enu nțate mai sus se
recomandă să se evite apariția erorilor decizionale tipice:
simplificarea decizională, analogia decizională "forțată",
agregarea informațională greșită etc.

1.3 Sistemul de management
Sistemul de management conține cinci elemente ce descr iu
orice organizație:
a) subsistemul decizional;
b) subsistemul informațional;
c) subsistemul organizatoric;
d) subsistemul metodologic -managerial;
e) componenta intitulată alte sisteme ale întreprinderii.
Componenta care interesează în mod special disciplina de
Manageme nt operaṭional este reprezentată de s ubsistemul
metodologic -managerial și care este alcătuit din metode, tehnici
și proceduri utilizate în managementul firmei. Componentele
majore ale subsistemului metodologic managerial se împart în
trei mari categorii:
1. metode manageriale complexe , incluzând aici mai ales
sistemele de management existente în cadrul organizațiilor:
managementul prin obiective, managementul pe bază de bugete,

10 managementul pe bază de proiecte, managementul pe produs,
managementul prin excepți i, managementul participativ ;
2. metode și tehnici manageriale : ședința, diagnosticarea,
tabloul de bord, graficul activității managerului ;
3. metode, tehnici, proceduri care sunt preluate din știința și
practica economică, sociologică, informatică, matematică,
statistică, psihologică și care sunt utilizate în executarea de
procese în cadrul organizației și în exercitarea de relații de tip
managerial.

1.4 Conceptul de sistem, metodă și tehnică de
management
Sistemul de management se constituie ca un ansamblu de
metode și tehnici care este asociat cu procedurile informaționale,
decizionale și organizatorice specifice metodelor și tehnicilor
integrate în cadrul sistemului. Sistemul de management vizează
procesul de management în ansamblul său sau un grup de funcții
ale managementului.
Metodele de management reprezintă un ansamblu de
procedee, principii, reguli, tehnici și instrumente care indică
maniera în care se desfășoară anumite funcții ale
managementului, asigurând rezolvarea concretă a problemelor.
Tehnica de management este o structură de tip a nsamblu de
reguli specifice, pro cedee și instrumente prin care se soluționează
în mod concret toate problemele și situațiile care decurg din
funcțiile managementului. Cu alte cuvinte, tehnica de
management reprezintă mij locul de operaționalizare a principiilor
și a regulilor unei metode.

1.5 Tipologia sistemelor, metodelor și tehnicilor de
management
Tipologia celor trei categorii de elemente se realizează pe
baza mai multor criterii:
a) funcțiile managementului;
b) funcțiile întreprinderii;
c) fazele procesului de management;
d) obiectivele urmărite cu prioritate.
În cele ce urmează, se va efectua o clasificare, mai întâi
sumară, apoi una mai detaliată a sistemului, metodelor și
tehnicilor de management, urmărind criteriile funcțiil or
managementului. Descrierea sumară se referă la:

11 1. Sistemele și metodele care vizează ansamblul procesului
de management sau mai mu lte funcții ale managementului (de
exemplu: managementul prin obiective);
2. Metodele și tehnicile care vizează cu prioritate o anumită
funcție a managementului : extrapolarea, metoda scenariilor,
metoda delegării, brainstormingul, ședința, metoda diagnosticării .
Dacă se dorește o descriere detaliată a ceea ce înseamnă
sistem, metode , tehnici sau instrumente de management, se poate
construi un tabel care conține nu m ai puțin de 100 de înregistrări
(vezi tabelul 1.1).
Tabelul 1.1 Sisteme, metode, tehnici și instrumente de management
definitorii managementului operațional

Nr.
crt. Sistem, metodă, tehnică
sau instrument de
management Obiectivul urmărit
1. Management prin
obiective Este acel sistem care are în vedere
realizarea obiectivelor firmei prin
armonizarea intereselor acesteia cu
cele ale angajaților, folosind un
sistem motivațional complex;
2. Management
participativ Este ac el sistem de management care
se constituie a fi o metodă eficientă
de atragere a personalului la procesul
de management;
3. CSROEPM – sistem de
management rațional,
prin obiective, prin
excepție, participativ și
motivațional Sistem de management care
presupune integrarea mai multor
metode și tehnici ale
managementului, în vederea
amplificării raționalității procesului
de management. Acest sistem
integrează managementul prin
obiective, managementul prin
excepții și rezultate cu concepțiile de
abordare parti cipativă și
motivatoare;
4. Managementul prin
colaborare Se constituie ca fiind un sistem de
management care are în vedere
transformarea executanților din
firmă în colaboratori ai managerilor,
prin utilizarea pe scară largă a
delegării sarcinilor, a aut orității și
responsabilităților;

12 5. Managementul prin
rezultate Presupune maximizarea profitului,
mai ales pe termen scurt, utilizând
un sistem motivațional bazat mai
ales pe stimulente materiale;
6. Managementul prin
sistem Presupune că managerul aborde ază
întreprinderea ca fiind o sumă de
sisteme, iar deciziile elaborate și
optimizarea activității se realizează
pentru fiecare dintre aceste
componente;
7. Metoda Electre Se constituie ca metodă de
raționalizare a deciziilor de tip
multicriterial, în cond iții de
certitudine;
8. Metoda arborelui
decizional Este o metodă de management care
presupune raționalizarea deciziilor
complexe care comportă în timp o
succesiune de decizii;
9. Metoda utilității globale Se constituie ca o metodă de
management care se referă la
deciziile multicriteriale care sunt
elaborate în condiții de certitudine;
10. Metoda Onicescu Această metodă se referă la
raționalizarea deciziilor
multicriteriale, mai ales în condiții
de certitudine;
11. Metoda ZORGHE Este o metodă care își p ropune
realizarea unor decizii de tip
multicriterial, în condiții de
certitudine, risc și incertitudine;
12. Tehnica speranței
matematice Este o tehnică de management care
își propune raționalizarea de decizii
unicriteriale, în condiții de risc;
13. Tehn ica speranței
matematice cu
reevaluarea posibilității
de manifestare Este o tehnică de management care
își propune raționalizarea de decizii
unicriteriale, în condiții de risc;
14. Tehnica pesimistă Are în vedere raționalizarea
deciziilor unicriteriale, în condiții de
incertitudine;
15. Tehnica optimistă Are în vedere raționalizarea
deciziilor unicriteriale, în condiții de
incertitudine;
16. Tehnica Laplace Se referă la raționalizarea deciziilor

13 unicriteriale, în condiții de
incertitudine;
17. Tehnica lui Hurwicz sau
tehnica optimalității Se referă la raționalizarea deciziilor
unicriteriale, în condiții de
incertitudine. Presupune un anumit
factor de manifestare a unor
evenimente;
18. Tehnica lui Savage sau
tehnica minimizării
regretului Se referă la raționalizarea deciziilor
unicriteriale în condiții de
incertitudine;
19. Metoda Electre
tridimensională Își propune raționalizarea deciziilor
de grup, fiind o variantă a metodei
Electre inițiale;
20. Algoritmul Deutch –
Martin Are în vedere raționalizarea
deciziilor de grup;
21. Tehnica simulării Are în vedere reproducerea cât mai
aproape de realitate a comportării
întreprinderii sau a unor domenii
majore ale acesteia, folosind un
număr de modele matematice și care
sunt integrate în niște programe de
calculator;
22. Cercetările operaționale Reprezintă un ansamblu de metode,
tehnici și procese utilizate în
optimizarea unei game variate de
decizii;
23. Sistemul cost -oră-
producție (SCOP) Este un sistem de management care
are în vedere programarea costurilor
până la nivelul locurilor de muncă,
având în vedere o urmărire a
abaterilor de la costurile planificate;
24. Metoda normativă Are ca scop urmărirea operativă a
abaterilor de la costurile programate;
25. Metoda taxă -oră-
mașină Se ocupă cu programarea co sturilor
până la nivelul loc de muncă;
26. Metoda costurilor
standard Planificarea costurilor și urmărirea
operativă a abaterilor care apar de la
costurile planificate;
27. Managementul prin
bugete Presupune elaborarea de bugete de
cheltuieli și venituri pentru toate
verigile organizatorice din cadrul
firmei și își propune urmărirea
riguroasă a execuțiilor bugetare;
28. Analiza valorii Se ocupă cu reducerea costurilor de

14 producție și îmbunătățirea calității
prin stabilirea unui raport optim între
costuri le și funcțiile produsului;
29. Metoda pe bază de
comenzi Se referă la calculația costurilor, mai
ales în întreprinderile cu producție
individuală, de serie mică și
mijlocie;
30. Metoda bazată pe faze Are în vedere calculația costurilor
întreprinderii, î n care fabricația poate
fi delimitată pe faze;
31. Metoda globală Își propune calculația costurilor în
întreprinderile cu producție
omogenă;
32. Metoda coeficienților de
echivalență Se referă la a stabili costurile în
întreprinderile în care, în cadrul
aceluiași proces de fabricație, se
realizează, din aceeași materie
primă, produse care diferă prin
formă, dimensiune și proprietăți;
33. Tehnica tabelului de
decizie Are în vedere adoptarea de decizii cu
caracter tactic, dar și caracter curent
și care prez intă un nivel ridicat de
repetitivitate;
34. Tehnica extrapolării
utilizând ritmul mediu Se constituie ca o tehnică prin care
se realizează prognoze, mai ales pe
termen scurt și îndeosebi în
domeniul comercial;
35. Extrapolarea trendurilor
de dezvoltare prin
regresie și corelație Cu această tehnică se realizează
prognoze pe termen mediu și scurt,
în domeniul comercial;
36. Extrapolarea cu ajutorul
curbei în "S" Presupune realizarea prognozelor pe
termen mediu și scurt, privind
creșterea performanțelor te hnice
pentru o generație de echipamente;
37. Extrapolarea pe baza
curbelor înfășurătoare Este o tehnică de management care
realizează prognoze pe termen lung,
mai ales în domeniul tehnologic;
38. Metoda calculului direct Are în vedere prognozarea și
planificarea necesarului de mijloace
de producție;
39. Metoda Delphi Este o tehnică de management care
își propune realizarea de prognoze
pe termen lung, mai ales în domeniul
comercial și tehnologic;

15 40. Metoda comparațiilor Reprezintă o metodă de management
care stabilește decalajele față de
țările dezvoltate, mai ales în
domeniul cercetării și dezvoltării în
vederea reducerii sau eliminării
decalajelor;
41. Metoda scenariilor Presupune stabilirea unor variante de
viitor pentru o organizație, pentru o
ramură economică sau chiar pentru
economia națională;
42. Metoda arborilor de
pertinență Se aplică pentru obținerea de
prognoze pe termen lung, în
domeniul tehnologic, în vederea
selecționării tehnologiilor necesare
realizării obiectivelor;
43. Metoda DARE Are în vedere elaborarea de
prognoze pe termen mediu și scurt în
domeniul tehnologic;
44. Metoda PERT Este o metodă de management utilă
în programarea succesiunii
activităților care concură la
realizarea unor probleme complexe;
45. Curbe de învățare sa u
curbe logistice Au ca obiectiv realizarea de
prognoze coerente și detaliate din
punct de vedere tehnologic;
46. Metoda balanțelor Este o metodă aplicabilă la nivel
macroeconomic și care își propune
planificarea dezvoltării economico –
sociale;
47. Manage mentul pe bază
de proiecte Este un sistem de management care
își propune rezolvarea operativă și
eficientă a unor probleme complexe;
48. Managementul pe bază
de produs Este un sistem de management care
își propune perfecționarea
organizării conducerii, în vederea
stimulării desfacerii și a creșterii
rentabilității pentru principalele
produse ale întreprinderii;
49. Metoda delegării Are în vedere îmbunătățirea
mecanismul ui de funcționare a
structurii manageriale, în vederea
utilizării eficiente a factorilor de
decizie, dar și a valorificării
experienței și a potențialului creativ

16 inovativ al unor specialiști care nu au
funcție de conducere;
50. Managementul prin
excepți i Este un sistem de management care
își propune raționalizarea sistemului
de management existent, prin
concentrarea informațiilor în
exclusivitate în raport cu abaterile de
la planuri, programe, norme și
normative și circulația selectivă a
acestora pe nive luri ierarhice ca și
simplificarea sistemului
informațional;
51. Ședința Își propune creșterea nivelului de
informare a personalului și
fundamentarea deciziilor în ideea
armonizării activității în cadrul
firmei;
52. Analiza postului Se ocupă cu perfecțio narea structurii
organizatorice, prin conceperea
rațională a componentelor unui post
de lucru: obiective individuale,
sarcini, responsabilități, autoritate și
relații;
53. Analiza variabilelor
organizaționale Are în vedere perfecționarea
structurii organi zatorice, utilizând o
corelație între factorii care o
influențează: mărimea întreprinderii,
sfera atribuțiilor acesteia, dispersia
teritorială a verigilor organizatorice;
54. Diagrama orizontală de
circulație a
documentelor Își propune reprezentarea grafi că pe
orizontală a circulației
documentelor;
55. Diagrama verticală de
circulație a
documentelor Își propune reprezentarea grafică pe
verticală a circulației documentelor;
56. Diagrama de relații Evidențiază relațiile unui
compartiment cu celelalte
compartimente sau relațiile între o
unitate organizațională și alta, în
vederea îndeplinirii atribuțiilor ce îi
revin;
57. Diagrama de rutină Este o reprezentare grafică a
modului de desfășurare a unui proces
sau activitate, care este utilizată în

17 proiectare a sistemelor de
management;
58. Diagrama de atribuții Este o reprezentare a diagramei care
reprezintă, sub forma unui tabel,
modul de participare a diferitelor
posturi și compartimente la
realizarea unor atribuții sau lucrări
complexe, a cărui folosire c ontribuie
la simplificarea relațiilor
organizatorice și a fluxurilor
informaționale;
59. Organigrama Este o reprezentare grafică privind
structura organizatorică, în vederea
cunoașterii și analizei acesteia;
60. Orlograma Este o reprezentare grafică
simplificată a structurii
organizatorice a firmei;
61. Regulamentul de
organizare și
funcționare (ROF) Are în vedere cuno așterea temeinică
a structurii organizatorice, în vederea
analizei și perfecționării acesteia;
62. Graficul de programare
a activității managerilor Presupune utilizarea eficientă a
timpului de muncă a persoanelor cu
putere de decizie;
63. Tabloul de bord Presupune informarea operativă și
post-operativă a responsabililor în
vederea adoptării de decizii;
64. Grila de analiză a
informațiil or Presupune evidențierea gradului de
repetare a informațiilor pe diverse
documente, iar pe această bază,
eliminarea unor documente;
65. Tabloul conexiunilor
dintre obiective,
activități, structură
organizațională Presupune adaptarea structurii
organizați onale la sistemul de
obiective și activități;
66. Brainstorming Este o tehnică de luare a deciziei,
care are în vedere stimularea
creativității personalului pe calea
discuțiilor în grup;
67. Tehnica Gordon Este o tehnică de luare a deciziilor
care presup une stimularea
creativității personalului, pe calea
discuțiilor în grup;
68. Tehnica „ochiului
proaspăt” Este o tehnică care are în vedere
descoperirea unor aspecte negative

18 ce rezultă din rutină și care s -ar
putea să blocheze un anumit proces;
69. Tehni ca cercetării
organizate a problemei Presupune o discuție în grup, foarte
detaliată, care să aducă în discuție
diverse soluții pentru rezolvarea unei
probleme;
70. Sinectica Are în vedere evidențierea
principiilor și creativității, dublată de
utilizarea lor în conceperea și
modernizarea produselor și
tehnologiilor;
71. Analogia Se referă la conceperea și
modernizarea produselor și
tehnologiilor utilizate, prin
analogia/compararea cu alte produse
sau tehnologii;
72. Tehnica „carnetului
colectiv” Are în vedere stimularea creativității
angajaților prin îmbinarea creației
individuale cu acea creație
dezvoltată în cadrul grupului;
73. Tehnica Delbecq Se referă la stimularea creativității
personalului utilizând experiența
individuală și discuțiile în grup;
74. Tehnica Phillips 66 Este o tehnică de management care
are în vedere dezvoltarea abilităților
de inovare utilizând ședințele de
grup;
75. Reuniunea Panel Se referă la generalizarea experienței
rezultate prin discuții cu un grup de
specialiști;
76. Ședința micilor consilii Se referă la utilizarea potențialului
creativ inovativ al unor persoane din
organizație, după anumite reguli în
cadrul unor consilii de experți;
77. Cutia cu idei Este o tehnică de management
utilizată la exploatarea potențialului
creativ al unor specialiști din acel
domeniu;
78. Notarea ideilor din
timpul somnului Permite dezvoltarea unor idei utile
pentru perfecționarea unor produse,
dezvoltarea de tehnologii,
soluționarea unor probleme generale
ale întreprinderii;
79. Tehnica B rainwriting Tehnică de management care se

19 referă la obținerea unor idei, soluții
pentru îmbunătățirea activității
întreprinderilor;
80. Tehnica concasajului Are în vedere obținerea în mod
rațional de idei, soluții, pentru
managementul firmei;
81. Matrice a descoperirilor Are în vedere o analiză multiplă, sub
diverse aspecte, a unor probleme
punctuale, cu care managerul firmei
se confruntă;
82. Analiza morfologică Se referă la o analiză a unor
caracteristici legate de componentele
unui produs, proces, care pot aduce
idei de raționalizare a deciziilor în
raport cu produsul sau procesul
analizat;
83. Metoda utilizării
pârghiilor economice Se referă la antrenarea pe un plan
superior și la o altă scară a
personalului în realizarea
obiectivelor acesteia, folosi nd
diverse pârghii economice
(fiscalitatea, modalitatea d e ofertare,
forme de creare de o ferte, util izarea
unor politici în sfera comercială);
84. Metoda diagnosticării Evidențiază punctele slabe și forte
ale unei activități, a cauzelor care le –
a generat și formularea pe a această
bază a recomandărilor de valorificare
a atuurilor și de eliminare a
deficiențelor;
85. Metoda ORTID Se referă la stabilirea unor priorități
în aplicarea recomandărilor de
perfecționare a activității
întreprinderii în funcție de criteriile:
obiective; resurse; transformare;
integrare; dezvoltare;
86. Tehnica substituirilor în
lanț Se referă la stabilirea influenței
diferiților factori asupra modificării
unui anumit fenomen;
87. Tehnica balanțieră Are în vedere sublinierea impact ului
pe care anumiți parametri îi
generează în cadrul unui proces,
utilizând o schemă care presupune
identificarea a două elemente: cauze

20 și efecte;
88. Metoda Kepner Tregoe Presupune realizarea unei analize
detaliate a problemelor și cauzelor
care le ge nerează, concomitent cu
adoptarea unor decizii de
îmbunătățire a activității analizate;
89. Metoda observărilor
instantanee Presupune cunoașterea unor
fenomene și procese prin urmărirea
directă pe o anumită perioadă, a
modului de derulare a fenomenelor
și proceselor;
90. Metoda interogativă Presupune investigarea problemelor
particulare managementului firmei,
în vederea cunoașterii aprofundate a
acestor probleme și a identificării de
posibilități de soluționare a lor;
91. Tehnica „interviului” Are loc o interogare a persoanelor
implicate într -un anumit proces, în
dorința acumulării de informații
suficiente pentru soluționarea de
probleme;
92. Chestionarul Are loc o interogare a persoanelor
implicate într -un anumit proces, în
dorința acumulării de info rmații
suficiente pentru soluționarea de
probleme;
93. Diagrama prin benzi Se constituie ca reprezentări de tip
grafic, ale anumitor indicatori pentru
cunoașterea dinamicii lor;
94. Diagrama prin cercuri
(tip „plăcintă”) Se constituie ca reprezentări d e tip
grafic, ale anumitor indicatori pentru
cunoașterea dinamicii lor;
95. Diagrama prin coloane Au în vedere reprezentarea grafică a
evoluției indicilor;
96. Diagrama prin puncte Are în vedere reprezentarea grafică a
seriilor de repartiție bidimension ală,
pentru a evalua realizarea legăturilor
dintre variabile;
97. Tehnica Quaglioni Presupune o analiză care are drept
punct final evidențierea pe baza unui
punctaj, dinainte stabilit, a
anomaliilor sau dificultăților care se
manifestă în funcționarea unu i
sistem de management ;

21 98. Diagrama pe bază de
pătrate Are în vedere reprezentarea grafică a
evoluției indicilor;
99. Metoda concordanței Are în vedere identificarea pe bază
de analiză cantitativă, a cauzelor care
generează anumite fenomene;
100. Diagr ama prin linii Are în vedere reprezentare a grafică a
evoluției indicilor.

CONCLUZII

Managementul opera țional reprezintă un p roces con știent de
conducere și coordonare operativă, pe termen scurt a ac țiunilor și
activi tăților individuale și de grup, precu m și de mobilizare și
alocare a resurselor organi zației, în vederea îndeplinirii
obiectivelor acesteia în concordan ță cu misiunea, finalită țile și
responsabilită țile sale economi ce și sociale .
Perceperea uzuală a managementului este asociată cu luarea
deciziilor, iar managerul este apreciat cu calificativul bun sau rău
în funcție de decizia luată.
Managementul axat pe teoria deciziei se impune ca o
metodă rațională de alegere a unei linii de acțiune dintr -un
evantai de alternative posibile, de către persoan e sau grupuri.
Adepții acestei teorii consideră decizia ca centru de preocupare,
restul activității manageriale sprijinindu -se pe acest centru
structural. Teoria deciziei s -a extins structural orizontal, dincolo
de simplul proces de evaluare a alternativel or a devenit în prezent
elementul ce definește managementul științific ca pe un sistem
decizional în care prevederea face obiectul deciziilor strategice
iar organizarea și controlul definesc sistemul.
Teoria matematică consideră managementul ca pe un
sistem de modele și procese matematice. Se axează pe premisa că
luarea deciziilor este un proces logic ce se poate exprima prin
simboluri și relații matematice, aspect tratat de tehnicile și
metodele de management.
Managementul, în dezvoltarea sa ca știință, nu a făcut
excepție de la imperativele cercetării științifice. Sunt folosite
modele, în special matematice, care sunt dezvoltate în cadrul unei
analize raționale a problemei, de tip științific, putând fi
identificată o succesiune de șase pași. Astăzi, lua rea deciziilor în
condiții de risc și incertitudine se bazează pe modelare și
simulare.

22 Test de autoevaluare
1. Tehnica de management se refer ă la:
a) ansamblu de metode și tehnici care este asociat cu
procedurile informaționale, decizionale și organizatoric e
specifice metodelor și tehnicilor integrate în cadrul
sistemului ;
b) structură de tip a nsamblu de reguli specifice, pro cedee și
instrumente prin care se soluționează în mod concret toate
problemele și situațiile care decurg din funcțiile
managementului ;
c) ansamblu de procedee, principii, reguli, tehnici și
instrumente care indică maniera în care se desfășoară
anumite funcții ale managementului, asigurând rezolvarea
concretă a problemelor .

2. Tipologi a principalelor categorii de elemente ce definesc
proceduril e si instrumentele de management se realizează pe baza
mai multor criterii :
a) funcțiile managementului;
b) funcțiile întreprinderii;
c) tipologia sistemului de management;
d) fazele procesului de management;
e) obiectivele urmărite cu prioritate.

3. Sistemul de managem ent conține următoarele elemente ce
descriu orice organizație:
a) subsistemul decizional;
b) subsistemul informațional;
c) subsistemul organizatoric;
d) subsistemul metodologic -managerial;
e) subsistemul administrativ;

23 f) componenta intitulată alte sisteme ale întreprinderi i.

Răspunsuri : 1-b; 2-a+b+d+e ; 3-a+b+c+d +f.

Lucrare de verificare

Cum pot apărea erori decizionale?

Bibliografie

Anderson, D.R., Sweeney, D.J., Williams, Th. , An Introduction
to Management Science, Quantitative Approaches to Decision
Making , 10th ed., South -Western, Thomson Publishing, 2002.
Dobbs, I. , Managerial Economics , Oxford University Press,
2000.
Griffin, R.W. , Management , 7thed., Houghton -Mifflin, 2002.
Lawrence, J.A. jr., Pasternack, B.A. , Applied Management
Science , 2nd ed., John Wiley and Sons Inc., 2002.
Nicolescu, O. , Sistemul decizional al organizației , Editura
Economică, București, 1998.
Popescu, C. , Culegere de aplicații în management , Editura
Universității din Ploiești, 2003.
Render, B., Stair, R.M. jr., Hanna, M.E. , Quantitative Ana lysis
for Management, 8th ed., Pearson Education Inc., New Jersey,
2003.
Rusu, E. , Decizii optime în management, prin metode ale
cercetării operaționale -Probleme și studii de caz, Editura
Economică, București, 2001.
Swift, L. , Quantitative Methods for Bus iness, Management &
Finance , Palgrave, New York, 2001.

24 Țuțurea, M. , (coord.) ș.a. Manual de Inginerie Economică –
Planificarea și organizarea facilităților, Editura Dacia, Cluj –
Napoca, 2001.
Winston, W. , Operations Research, Applications and
Algorithms , 3rd ed. International Thomson Publishing, 1994.
Winston, W. , Albright, S.C., Practical Management Science , 2nd
ed., Duxbury, Thomson Learning, 2001.