Contextul Economic al Uniunii Europene

Printre statele membre ale Uniunii Europene se afla si Romania, tara cu o polulatie de peste 20 de milioane de locuitori, situata in sud-estul Europei Centrale, invecinata cu urmatoarele tari: Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia si Bulgaria. Asupra Romaniei si-a pus amprenta regimul autoritar al lui Nicolae Ceausescu, in conditiile in care in jurul anilor 1970-1980 s-au creat legaturi diplomatice si economice foarte puternice,acest lucru intamplandu-se si in cadrul organizatiilor internationale,unde la un moment dat influenta acestora era destul de mare, lucru datorat aparitiei crizei financiare. Acest regim comunist instalat in Romania, a reusit in ultimii ani ai existentei sale sa slabeasca destul de mult economia Romaniei si sa elimine libertatea politica din cauza masurilor de austeritate ce au fost aplicate pe parcursul regimului. Desi Romania a aspirat sa devina un stat membru al Uniunii Europene inca din anul 1992, lucrurile care s-au intamplat dupa caderea regimului comunist au afectat puternic aceasta aspiratie a tarii. Revenirea la o economie de piata functionala s-a desfasurat intr un mod destul de lent fata de alte state din Europa Centrala, investitiile straine ramanand in urma din cauza mediului de privatizare si a reformei economice care au avut o mare ezitare in a progresa cat mai rapid dupa caderea comunismului. Toate aceste lucruri au devenit nefavorabile pentru Romania in procesul de aderare la UE, tara ajungand la aspiratiile europene si devenind stat membru abia in anul 2007. Romania a reusit sa isi redreseze situatia economica care statea sub semnul impasului, astfel in perioada 2000-2008 s-a instalat o crestere economica rapida, dezvoltandu-se si relatiile internationale, ce au facut favorabile investitiile straine directe . Aceasta explozie economica de care Romania s-a bucurat nu a fost de lunga durata, un factor foarte important care a reusit sa rastoarne situatia fiind cresterea productivitatii ce a fost depasita de cresterile salariale. Criza financiara a afectat intr-un mod puternic economia Romaniei, aceasta fiind nevoita ca in anul 2009 sa ceara ajutor financiar care sa vina din afara tarii. Printre creditorii internationali s-au numarat FMI si UE, insa faptul ca pe plan international situatia pietelor financiare a inceput sa devina din ce in ce mai rea, a avut ca urmare scaderea PIB-ului Romaniei din anul 2008 pana in 2010. Pentru a reusi o stabilizare a situatiei, bazata pe anumite conditii printre care intarirea domeniului financiar si avansarea disciplinei fiscale, in anul 2011 s-a semnat un acord stand-by intre Romania si Banca Mondiala, UE si FMI, acesta avand o insemnatate foarte mare impusa de valoarea de 5,6 miliarde de dolari. ,, Astazi, economia a revenit la o crestere anuala mai moderata de 1-2%, care ar trebui sa se stabilizeze la aproximativ 2% in viitorul aoropiat. Implicarea Guvernului in economia globala nu este foarte mare. Cheltuielile guvernamentale reprezinta 35,5% din totalul productiei interne. Ajutorul de stat ca procent din PIB a fost redus in mod constant in ultimii 10 ani. In 2011 ajutorul de stat pentru situatie de non-criza acrescut cu aproximativ a,4% din totalul PIB ului, cu mult mai putin decat media UE.’’ O problema care reuseste sa se nuanteze din ce in ce mai mult este reprezentata de proprietatea de stat, ce continua sa incetineasca cresterea concurentei in mai multe sectoare economice clare. Acest lucru pare a fi dovedit de o cercetare recenta a Bancii Mondiale care precizeaza ca multe dintre companiile detinute de stat sunt dinamice in doar 14 din 20 de sectoare economice. Astfel, pot aparea probleme majore care ameninta performanta competitiva a mai multor sectoare cum ar fi cel energetic, unde lipsa concurentei este clar motivata, sau sectoarele ce privesc serviciile postale si transporturile. Se poate afirma ca un motiv alarmant pentru Romania ramane competitivitatea diminuata a economiei. Legea concurentei si politica acesteia au fost afectate in ultimii ani de transformarile economice si modificarile politice. Consiliul Concurentei din Romania a fost supus supravegherii atente a Bancii Nationale deoarece contribuitorii de pe plan international au pus mare accent asupra reformatiilor pro-concurenta. In raportul Bancii Nationale au fost gasite foarte multe obiective care trebuiau atinse pentru o consolidare a performantei Conisiliului Concurentei din Romania. Desi pozitia CCR a fost consolidata, in sectorul public au avut loc modificari majore constand in reducerea salariilor, fapt ce a dus la o afectare negativa a nivelurilor de salarizare ale CCR. Agentia Directiei Nationale Anticoruptie a fost create din marea preocupare a organizatiilor institutionale si a Guvernului romanasupra coruptiei, un subiect destul de delicat al acestei tari, Indicele de perceptie a coruptiei avand un scor foarte mic printre tarile member ale Uniunii Europene. Pentru ca tara sa detina un sistem mai efficient in aceasta privinta, atat agentia cat si alte autoritati precum CCR si-au pus amprenta asupra incercarilor in lupta impotriva fraudei si coruptiei. Influenta sistemului francez s-a regasit foarte multa vreme in tara noastra si asupra sistemului judiciar si asupra Constitutiei, aceasta urmand modelul Constitutiei franceze. Regimul de concurenta a sismtit influnta franceza si dupa anul 2004, insa in timp aceasta influenta administrative franceza a devenit din ce in ce mai slaba,terenul fiind ocupat in mare parte de influenta si legaturile in crestere cu institutiile UE. Odata ce regimul comunist a cazut, in anul 1996 in Romania s-a adoptat prima lege a concurentei. In cea mai mare parte aceasta a urmat modelul european, iar legea reusea sa acopere legislatia antitrust, concentrarile economice fundamentale si fenomenul de aplicare. Aplicarea legii a fost utilizata in mare proportie in domeniul administrativ, astfel in niciun sector al economiei nu existau excluderi caracteristice. Inca din primul an al adoptarii legii aceasta a suferit puternice modificari. Pentru a reusi alinierea legislatiei romane de concurenta la cea europeana si la nivelurile internationale a fost de nevoie de silinta si efort. Legea a suferit considerabile schimbari in 2003, 2004 si in 2010. Cea mai mare transformare a avut loc in anul 2004 cand s-a creat autoritatea de concurenta inconfundabila, sub numele de Consiliul Concurentei din Romania, ca urmare a fuzionarii Oficiului Concurentei cu Consiliul Concurentei. Modificari importante ale Legii Concurentei au avut loc si in anul 2014, atunci cand nevoia de aliniere la standardele europene era destul de mare si modelul de auto-evaluare al UE a fost adoptat. O chestiune modificata tot in 2010 este reprezentata de o dispozitie prin care cei ce sunt acuzati de CCR pot beneficia de o diminuare a amenzilor,daca se accepta acuzatiile aduse. Cartelurile din achizitiile publice se supun Codului Penal printr un set particular de sanctiuni penale, astfel in temelia Legii Concurentei apar numai cartelurile grave din afara conjuncturii de achizitii. In anul 2014 se prevad majoritatea schimbarilor care se vor extinde mult in domeniu. Modificari ce vor viza in mod special Codul Penal si programul de clementa al Consiliului Concurentei din Romania. Prin aceste lucruri se spera la incurajarea cererilor de clementa . Alte modificari cruciale nu se prevad pana in prezent. Putem afirma ca politica in domeniul concurentei are doua parti componente si anume: ajutorul de stat si anti-trustul. Succesul in domeniul concurentei se datoreaza respectarii regulilor si existentei unor baze solide in ceea ce priveste cultura si legislatia in domeniu.

1.2 Obiectivele de politica: scop si abordare

Constitutia Romaniei protejeaza concurenta si pietele libere, astfel statul are datoria de a crea un mediu util factorilor de productie si de a proteja concurenta loiala. Interesele consumatorilor au reusit sa puna in miscare protejarea concurentei si a unui mediu de desfasurare a acesteia in conditii normale, Articolul 1 din Legea Concurentei referindu-se la protectia consumatorilor ca tinta centrala pentru aplicarea legii concurentei. Consiliul Concurentei din Romania a explicat ca este mult mai eficient si deosebit de important pentru o evaluare corecta si directa a rezultatelor asupra bunastarii consumatorilor, mentinerea unei structuri industiale competitive. In Legea Concurentei se sustine faptul ca cererea si oferta sunt cele ce fac preturile sa fie stabilite in mod liber. In cazul in care intre cerere si oferta apare o dezaxare majora, Guvernul Romaniei are dreptul sa intervina pe piata si sa stabileasca un control al preturilor, pentru ca in situatii de criza preturile exagerate sa fie combatute si asfel sa se evita crearea unei piete disfunctionale. Toate aceste masuri au nevoie de aprobarea Consiliului Concurentei, nu pot fi impuse mai mult de sase luni, insa pot si reinnoite pe perioade de cate trei luni. Implicarea Consiliului Concurentei din Romania si aplicarea legii concurentei nu a fost legata mereu de bunastarea consumatorilor. Exista cazuri in care efectele nocive asupra bunastarii consumatorilor care au fost incriminate de CCR, sa fi fost de fapt efecte positive si astfel cunsumatorii interni si interesele acestora au avut de suferit din cauza faptului ca pe piata interna s-a prezentat o reducere a livrarilor. Un exemplu concludent este reprezentat de companiile farmaceutice care au interzis distribuitorilor locali realizarea exporturilor. Politica din domeniul concurentei sau sfera de functionare a aplicarii legii nu ia foarte mult in calcul protejatea IMM-urilor. Foarte importanta este regula de minimis care apare in momentul in care exista parti ce detin cote de piata destul de mici. Aceste reguli vin de fapt in ajutorul firmelor mai mici, care sunt salvate din fata exploatarii si abuzurilor firmelor mai mari.