CONTEXTUL ECONOMIC A L PIEȚEI APARATELOR FOTO [611590]

Capitolul II
CONTEXTUL ECONOMIC A L PIEȚEI APARATELOR FOTO
Sectorul fotografic din Romania a cunoscut o evolutie negativa in ultimii ani, moti vul
fiind evolutia camerelor foto de la telefoanele mobile de ultima generatie, dar treptat piata incepe
sa se stabilizeze.
Conform reprezentantil or F64, cel mai mare retailer foto din Romania, piata fotografica
nu ar fi in scadere pentru c a nu mai exista interes pentru aparatele foto, ci ar fi vorba despre o
consolidare a pietei . Tot acestia sustin ca la momentul debutului aparat elor foto digitale , piata lor
a crescut greu, iar acum este vremea celor mirroless si a compacte lor premium, aici n efiind
vorba de o scadere a pietei pentru ca oamenii nu mai cumpara, ci totul este despre stabi lizarea
pietei acestora.
Spre sfar situl anului 2016, reprezetanta locala a compan iei Canon, unul dintre cei mai
mari producatori de aparate foto din lume, declarau ca “ piata foto este inscadere pe fondul
gradului de penetrare tot mai mare al smartfon e-urilor care inglobeaza camere foto tot mai
performante, cel mai afec tat fiind segmentul aparatelor foto ieftine (entry -level). Astfel,
vanzarile locale de echipamente foto se concentreaza pe modele m ai performante, piata de profil
urmand sa ajunga la sfarsitul acestui a n la circa 80.00 0 de unitati in valoare de 20 milioane de
euro. ” ( Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 12.09.2016 )
Potrivit unui articol postat in anul 2016 al site -ului www.gadget.ro „Nikon a anunțat că
va închide fabrica sa din China pe fondul unor cereri tot mai reduse în segmentul entry -level al
camerelor foto digitale. Producătorul japonez dă vina pe smartphone -uri, device -uri care sunt din
ce în ce mai potente pe partea foto și pot înlocui fără prea mare efort camerele foto compacte.
Fabrica Nikon din provincia Jiangsu producea doar aparate low -end și chiar dacă mâna de lucru
era foarte ieftină, cererea aproape inexistentă pentru aceste terminale lasă fără job sute de
angajați. Nikon mai are câteva fabrici răspândite peste tot în lume, iar acestea o duc foarte bine.
Compania japoneză se descurcă excelent în segmentul DSLR -urilor, acolo unde există modele
care se vând ca pâinea caldă (de exemplu Nikon D850). Din fericire pentru Nikon, telefoanele
inteligente nu sunt atât de puternice înc ât să aibă un cuvânt de spus în zona high -end a camerelor
foto’
In pr ezent, cele mai bine vandute aparate foto sunt cele care se conecteaza la internet si
care permit astfel transferul facil al fo tografiilor sau al clipurilor. Achizitia unui aparat foto
compact devine inutil a, din moment ce majoritatea telefoanelor mo bile au incluse camere foto
din ce in ce mai performante. Oficialii F64 recunosc ca utilizatorii fo losesc d in ce in ce mai mult
telefoanele mobile pentru captarea imagi nilor.

Preferintele consumat orilor se indreapta din ce in ce mai mult catre aparatele foto digitale
de calitate, care redau imaginile cat mai fidel, in topul preferintelor fiind aparatele DSLR.
Calitatea net superioara a fotografiei, posibilitatea de a schimba obiectivele in functie de mediu
sau de obiectul care va fi imobilizat, posibilitatile multiple de setari manual, rapiditatea si
usurinta cu care se realizeaza fotografia precum si posibilitatea de a atasa diverse accesorii
optionale precum: blituri, filter, gripuri, parasolare e tc sunt acum la indemana unui public larg.
La nivelul Romaniei, conform oficialilor IDC Romania, nu exista un studiu al ponderii
vanzarilor de aparate digitale profesionale si semi -profesionale din totalul aparatel or foto digitale
comercializate. Japonezii de la Canon, care domina piata mondiala, raporteaza o pondere de
circa 15% a camerelor DSLR din totalul camerelor digitale vandute.
In ultimii ani s -a putut remarca o crestere a vanzarilor pe segmentul DSLR (Digital
Single -Lens Reflex), generata de scaderea preturil or la aceasta categorie de aparate. Explicatia
sta in maturizarea clientelei care, fiind obisnuita cu aparatele foto digitale, tinde sa transforme
fotografierea in hobby, solicitand astfel performante ridicate de la aparatul cumparat.
1.1 CEREREA
„Cererea re prezinta canti tatea de bunuri si servicii sau capitaluri pe care cumparatorii
sunt gata sa le achizitioneze la un anumit pret, date fiind veniturile si preferintele lor. ” (
Brémond, J.; Gélédan, A., Dictionar economic si social , Ed. Expert, Bucuresti, 1995, p. 281. )
Alfred Marshall considera ca cererea devine efectiva numai atunci cand pretul pe care
cumparatorul este dispus sa -l plateasca, atinge nivelul la care vanzatorul este dispus sa vanda . (
Marshall, Alfred, Principles of Economic s, Cartea a II -a, cap. III, reprodus dupa Negucioiu,
Aurel, op. cit., p. 295 .)
In sens microeconomic , cererea exprima cantitatea dintr -un bun pe care un agent
economic sau toti agentii economici sunt dispusi sa o achizitioneze intr -o perioada de timp, in
conditiile pretului existent si ale altor imprejurari economice si subiective care o determina .
(Ciucur, Dumitru; Gavrila, Ilie; Popescu, Constantin, Economie – Manual universitar , Ed.
Economica, Bucuresti, 1999, p. 137 ).
Asa cum reiese din cele subliniate anterior, cererea de marfuri, ca o categorie a pietei,
reprezinta forma d e materializare a nevoii reale. Ea se refera la bunurile si serviciile destinate
consumului final, avand drept beneficiar individul, si la cele privind consumul intermediar, unde
ca beneficiar apare intreprinzatorul.

Notiunea de cerere exprima acele tre buinte pe ntru care exi sta posibilitatea reala de
satisfa cere a lor, aceasta presu punand o anumita putere de cumparare din partea populatiei,
pentru a-i da gradul necesar de solva bilitate, dar si o anumita oferta care sa -i satisfa ca gusturile si
preferintele de consum.
In ceea ce pri veste analiza raportului cerere -nivel al nevoilor , se observa mai multe
tendint e, dintre care :
• Cererea nu exprima nevoi le reale , deca t in masura in care exista posibilitatea
solvabilitatii acesteia, prin existenta puterii de c umparare coresp unzatoare;
• Notiunea de cerere exprimata in cadrul pietei are o sfera mai rest ransa comparativ
cu nevoi le
• Pe masu ra de zvoltarii societ atii, sfera nevoilor se mareste conti nuu, posi bilitatile
de satisfacere a sigurate de societate prin oferta fiind depasite in permanenta .
Cererea are un caracter obiectiv, ace sta fiind determiat de prioritatile cu care s unt
satisfacute diferitel e trebuinte in functie de disponibilittile banesti, dar si unul subiectiv,
determin at de modificarea permanent a a cererii manifest ata odata cu schimbarea factorilo r sub
influenta carora se formea za si evolutia.
1.1.1 Continutul si f orme le de manifestare a cere rii
Aflata sub influenta unui numar mare de factori, atat de natura obiectiva cat si subiectiva,
cererea de marfuri se manifesta in mod diferit de la un produs la altul, de la o categorie de
cumparatori la alta.
Formele de manifest are a cererii :
1. In funct ie de posi bilitatea de manifestare a nevoilor:
a) Cererea efectiva – se manifesta pe poata, avand solvabilitate cores punzatoare;
b) Cererea potentiala – reprezinta nevoi reale , dar nu se manifesta pe p iata din diferite
motive , cum ar fi f aptul c a nu exista sovabilitate (aceasta se manife sta efectiv atunci ca nd
devine solvabila prin cresterea veniturilor, reducerea preturilor etc. ) sau desi exista solvabilitate,
marfurile comercializa te sunt la un nivel calit ativ sau cantitativ inferior celui solicitat de
cumparatorul potential.
2. In fun ctie de modul de manifestare in timp a cererii:
a) Cererea curenta – se manifesta pentru marfurile de prima necesitate
b) Cerere a periodica – se caracterizeaza printr -o repetare cu o anumita regularitate, la
perioade de timp determinate de durata de intrebuintare a produselor respective sau sezonalitatea
consumului

c) Cerere a rara- este specifica bunurilor de folosinta indelungata
3. In functie de modul in care se formeaza:
a) Cererea ferma – nu poate fi finalizata sub influenta factorilor de piata, ea fiind
strict determina ta de imperativele nevoii;
b) Cerere a spontana – se for meaza prin contactul cumparatorului cu marfa .
4. In functie de modul in care evolueaza in timp:
a) Cererea constanta – dimensiunile cer erii se mentin neschim bate pe o anumita
perioada de timp mai indelungata ;
b) Cererea descre scanda – se restra nge in timp datorita aparitiei un or pro duse noi car e
satisfa c aceeas i nevoie la un nivel superior ;
c) Cererea crescanda – este specifica bunurilor de folosint a indelungata.
5. In functi e de gradul in care marfurile parti cipa la satisfacerea trebui ntelor:
a) Cererea de baza – se manifesta fata de marfurile care satisfac o anumita trebuinta
determinata a cumparatorului;
b) Cererea suplimentara – se mani festa fata de o marfa care a pare nece sara in mod
obligatoriu pentru satisfacerea trebuintelor, venin d in ajutoru l marfii de baza;
c) Cererea complementar a- completeaza, amplifica gradul de satisfacere asigurat de
catre cererea de baza
6. In functie de gradul de corelare a cererii cu oferta:
a) Cerere satisfacuta -este cea care gaseste echivalentul struc turii sale in oferta de
piata ;
b) Cererea nes atisfacuta – este acea parte a nevoii solvabile care, in momentul
manifestarii sale ca cerere, nu s -a corelat cu oferta existenta pe piata, datorita neconcordantei
dintre caracteristicile lor sau a perioadei si a locului de ma nifestare. ( D.Patriche , Economie
comerciala, Editura Economica, Bucuresti, 1998, p. 178-179).
1.1.2 Factori de influen ță ai cererii
Cererea de marfuri se formeaza si se modifica in volume si structura sub influenta a
numerosi si foarte diferiti factori: economici, demografici, biologici, psihologici, organizatorici,
sezonieri si conjuncturali.
Toti acesti factori alcatuiesc un ansamblu complex,in cadrul caruia este greu de
stabilit o ierarhie sub raportul importantei acestora,fiecare prin actiunea sa punandu -si amprenta
pe o latura sau alta a cererii de marfuri , nuantand -o si particularizand -o. Mai mult, unii dintre ei
se deter mina reciproc influentandu -si modul de actiune si gradul de intensitate ajungand la

situatia in care actiunea unora dintre ei se anihileaza complet, dupa cum in alte cazuri se
micsoreaza sau se simplifica actiunea altora. De asemenea, trebuie mentionat faptu l ca, data fiind
marea complexitate a posibilitatilor de satisfacere a cereriide marfuri, atat in ce ea ce priveste
gama produselor ce pot forma obiectul consumului, cat si in ceea ce priveste caile de obtinere a
acestora, intensitatea si sfera de actiune a factoril or identificati ,sunt caracterizate printr -un inalt
grad de mobilitate in timp si printr -o diversitate in spatiu .

1.2 TITLUL CELUI DE -AL DOILEA SUBCAPITOL
Acest text se va înlocui cu textul lucrării de licență iar formatar ea se prelua și menține pe
parcursul întregii lucrări . Acest text se va înlocui cu textul lucrării de licență iar formatarea se
prelua și menține pe parcursul întregii lucrări . Acest
text se va înlocui cu textul lucrării de licență iar
formatarea se prelua și menține pe parcursul întregii
lucrări . Acest text se va înlocui cu textul lucrării de
licență iar formatarea se prelua și menține pe
parcursul întregii lucrări . Acest text se va înlocui cu
textul lucrării de licență iar formatarea se prelua și
menține pe parcursul întregii lucrări . Figurile se vor
discuta în text și se vor cita astfel (Figura nr. 1.1) .
Acest text se va înlocui cu textul lucrării de
licență iar formatarea se prelua și menține pe
parcursul întregii lucrări . Acest text se va înlocui cu
textul lucrării de licență iar formatarea se prelua și
menține pe parcursul întregii lucrări . Acest text se va înlocui cu textul lucrării de licență iar
formatarea se prelua și menține pe parcursul întregii lucrări . Acest text se va înlocui cu textul
lucrării de licență iar formatarea se prelua și menține pe parcursul întregii lucrări . Acest text se
va înlocui cu textul lucrării de licență iar formatarea se prelua și menține pe parcursul întregii
lucrări .
1.2.1 Titlul primului subtitlu

Figura nr. 1.1: Eu sunt un text box cu o figură
care nu ocupă lă țimea textului
Sursa: Autor an, pag.

Acest text se va înlocui cu textul lucrării de licență iar formatarea se prelua și menține pe
parcursul întregii lucrări . Acest text se va înlocui cu textul lucrării de licență iar formatarea se
prelua și menține pe parcursul întregii lucrări . Acest text se va înlocui cu textul l ucrării de licență
iar formatarea se prelua și menține pe parcursul întregii lucrări . Acest text se va înlocui cu textul
lucrării de licență iar formatarea se prelua și menține pe parcursul întregii lucrări . Acest text se
va înlocui cu textul lucrării de l icență iar formatarea se prelua și menține pe parcursul întregii
lucrări .
Acest text se va înlocui cu textul lucrării de licență iar formatarea se prelua și menține pe
parcursul întregii lucrări . Acest text se va înlocui cu textul lucrării de licență iar formatarea se
prelua și menține pe
parcursul întregii lucrări .
Acest text se va înlocui cu
textul lucrării de licență iar
formatarea se prelua și
menține pe parcursul
întregii lucrări . Acest text
se va înlocui cu textul
lucrării de licență iar formatarea se prelua și menține pe parcursul întregii lucrări . Acest text se
va înlocui cu textul lucrării de licență iar formatarea se prelua și menține pe parcursul întregii
lucrări .
1.2.2 Titlul celui de -al doilea subtitlu
Acest text se va înlocui cu textul lucrăr ii de licență iar formatarea se prelua și menține pe
parcursul întregii lucrări . Acest text se va înlocui cu textul lucrării de licență iar formatarea se
prelua și menține pe parcursul întregii lucrări . Acest text se va înlocui cu textul lucrării de licenț ă
iar formatarea se prelua și menține pe parcursul întregii lucrări . Acest text se va înlocui cu textul
lucrării de licență iar formatarea se prelua și menține pe parcursul întregii lucrări . Acest text se
va înlocui cu textul lucrării de licență iar format area se prelua și menține pe parcursul întregii
lucrări . Eu sunt un tabel care nu ocupă lă țimea textului
Tabelul nr. 1.2

Sursa: Autor an, pag.