Contextualizari ale Produselor Curriculare Pentru Invatamantul Prescolar

CUPRINS

CUVÂNT ÎNAINTE

Partea I. CURRICULUM-UL – PRECIZĂRI GENERALE ȘI DE SPECIFICITATE ÎN CONTEXTUL REFORMEI CURRICULARE

I. 1. Conceptul de curriculum -delimitări epistemologice

I. 2. Orientări contemporane la nivelul teoriei curriculumului

I. 3. Elemente de specificitate ale proiectării curriculare la preșcolari

I. 4. Diferențiere, individualizare și evaluare curriculară

Partea a-II-A. CONTEXTUALIZAREA PRODUSELOR CURRICULARE

II.1. Produse curriculare ale temei „Iarna în imagini”

II.1.1. Proiecte tematice

II.1.1.a) Proiectul tematic „Cercetători ai frigului”

II.1.1.b) Proiectul tematic „Vraja iernii”

II.1.2. Proiecte didactice-exemplificări de proiectare integrată

II.1.2.a) Proiect de activitate integrată „Vine, vine iarna!”

II.1.2.b) Proiect de activitate integrată „Omul de zăpadă”

II.1.2.c) Proiect de activitate integrată „Tainele iernii!”

II.1.3. Material didactic convențional

II.1.3. Omul de zăpadă

II.1.4. Produse realizate de elevi

II.1.4.a) Peisaj de iarnă

II.1.4.b) Pinguinul

II.2. Produse curriculare ale temei „Sărbătorile de iarnă”

II.2.1. Proiecte tematice

II.2.1.a) Proiectul tematic „Vin sărbătorile de iarnă!”

II.2.1.b) Proiectul tematic „Magie de iarnă”

II.2.1.c) Proiectul tematic „Spiritul sărbătorilor de iarnă”

II.2.2. Proiecte didactice

II.2.2.a) Proiect de activitate integrată „Împodobim bradul”

II.2.2.b) Proiect de activitate integrată „În așteptarea lui Moș Crăciun”

II.2.2.c) Proiect de activitate „Să-l ajutăm pe Moș Crăciun !”

II.2.2.d) Proiect de activitate „Să-l salvăm pe Moș Nicolae!”

II.2.2.e) Proiect de activitate „Ornamente de Crăciun”

II.2.2.f) Proiect de activitate „Vreau să trăiesc printre stele!”

II.2.3. Produsul curricular – mijloc de învățământ

II.2.3.a) Căsuța lui Moș Crăciun

II.2.3.b) Cartea magică a Crăciunului

II.2.3.c) Bradul cu surprize

II.2.3.d)Obiecte decorative (Ciuboțica lui Moș Nicolae, Potcoava norocoasă, Clopoțeii, Vaza cu florile de gheață)

II.2.4. Produse realizate de elevi/preșcolari

II.2.4.a) Moș Crăciun

II.2.4.b) Lumânare

II.2.4.c) Bradul de Crăciun – „Un produs eco”

II.2.4.e) Coronițe de Crăciun

II.3. Produse curriculare ale temei „Obiceiuri de iarnă”

II.3.1. Proiecte tematice

II.3.1.a) Proiectul tematic „Decembrie – luna magică a anului”

II.3.1.b) Proiectul tematic „Magia iernii”

II.3.1.c) Proiectul tematic „Când îngerii coboară pe pământ!”

II.3.1.d) Proiectul tematic „Sărbătorile Crăciunului

II.3.2. Proiectarea didactică la nivel micro- secvențe de învățare

II.3.2. „Luminile în brad se-aprind!”- proiect didactic

II.3.3. Proiecte educaționale

II.3.3. „Obiceiuri și tradiții de iarnă” – proiect educațional județean

II.3.4. Produse curriculare reliefând obiceiuri de Crăciun și Anul Nou

II.3.4.a) Colindul

II.3.4.b) Steaua

II.3.4.c) Plugușorul

II.3.4.d) Turca (Capra)

II.3.4.e) Sorcova

II.4. Produse curriculare ale temei „Din cultura noastră populară”

II.4.1. Proiectare didactică integrată

II.4.1.a) Proiect de activitate integrată „Român mândru de pretutindeni”

II.4.1.b) Proiect de activitate integrată „Noi suntem români!”

II.4.2. Miniculegere de etnografie și folclor – portul popular –

II.4.2.a) Portul popular din zona etnografică -Țara Dornelor

II.4.2.b)Portul popular mureșean

II.4.2.c) Portul popular din Zona Năsăudului

II.4.2.d) Portul popular de pe Valea Someșului – Rodna Veche

II.4.3. Produse curriculare realizate de elevi

II.4.3.a. Salbă de mărgele

Partea a-III-A. PRODUSE CURRICULARE – EXEMPLIFICĂRI LA NIVEL MACRO ȘI MICRO EDUCAȚIONAL

III.1. Proiectare curriculară

III.1.1.Planificări calendaristice

III.1.1.a) Planificarea pentru preșcolari –nivel I

III.1.1.b) Planificarea pentru preșcolari –nivel II

III.1.1.c) Planificarea anuală a temelor pentru grupa mare 5-6 ani

III.1.2. Programa școlară – Curriculumul la decizia școlii(CDȘ)

III.1.2.a) Gimnast în iarnă – nivel primar

III.1.2.b) Programă pentru opționalul „Magie din hârtie” – Domeniul

om și societate

III.2. Produse curriculare din cadrul activităților nonformale

III.2.1.Revista școlii

III.2.1.a) Aripi de lumină

Partea I.

CURRICULUM-UL – PRECIZĂRI GENERALE ȘI DE

SPECIFICITATE ÎN CONTEXTUL REFORMEI CURRICULARE

I. 1. Conceptul de curriculum -delimitări epistemologice

Conceptul curriculum reprezintă o clasă/categorie de componente educaționale foarte variate și structurate după numeroase criterii. În viziunea unora, curriculumul este o rețea conceptuală (Huff, Richard, 1999), de unde și preocuparea sistematică pentru cartografierea curriculumului (maping).

Curriculum-ul școlar și universitar  prezintă întregul organizat al adevărului asimilat prin cunoaștere. (John Dewey, 1902)

O definiție într-un sens cât mai larg posibil și care cuprinde majoritatea modalităților de a caracteriza „curriculum” fiind compatibilă în același timp și cu principalele puncte de vedere asupra naturii și funcției sale este dată de Hainaut. El numește curriculum ca fiind un proiect educativ care definește scopurile și obiectivele unei acțiuni educative, căile, mijloacele, activitățile folosite pentru a atinge aceste scopuri, precum și metodele și instrumentele folosite pentru a evalua în ce măsură acțiunea a dat roade. ( D. Hainaut, 1984)

. După unele referințe bibliografice, curriculumul ar fi un termen utilizat de multă vreme, încă din secolul al XVI- lea (Universitatea din Leiden, 1582) și secolul al XVII- lea (Universitatea din Glasgow, 1633). Totuși, între primele publicații pe tema curriculumului sunt menționate lucrări care au apărut mult mai târziu, cum este de exemplu cartea lui Bobbitt John Franklin (1918) The Curriculum, Boston, Houghton Mifflin.

Într-o lucrare recentă, Jacobs, H. H. (2010) consideră că proiectarea de curriculum pentru secolul 21 este animată de următoarele cerințe:

oferirea unei perspective globală asupra arriilor de conținut, cu articulările naturale necesare;

acoperirea opțiunilor personale și locale, zonale așa încât fiecare elev să poată să acceseze rute optime de studiu;

dezvoltarea deplină a elevilor, din punct de vedere academic, fizic, emoțional, mental și social să fie asigurată de posibilitatea selecției conținuturilor adecvate;

luarea în considerație a oportunităților de dezvoltare în carieră și în opțiunea pentru carieră;

includerea rigurosă și dinamiă a disciplinelor de studiu pe măsura integrării elevilor în practicile reale din viață;

utilizarea tehnologiilor și mediile informaționale ca extensiuni ale surselor de conținuturi;

complexitatea conținuturilor este continuu dimensionată la vârsta și nivelul de dezvoltare.

Același autor transmite cercetătorilor, profesorilor și practicienilor angajați în proiecte de curriculum nevoia imperioasă de a raporta mereu curriculumul la spațiul numit școală. Sunt menționați patru factori cheie în elaborarea optimă a curriculumului:

orarul, timpul școlar de lucru, pe termen scurt și pe termen lung;

modul, modalitățile de organizare a activităților individuale și de grup;

repartizarea personalului didactic pe activități, clase, grupe;

utilizarea judicioasă a spațiului educațional disponibil.

În viziunea altor autori curriculumul este un concept integrator (Fogarty, R., Stoehr, J.,1991). Integrarea curriculară a componentelor pedagogice vizează cel puțin două planuri:

a). Articularea tuturor componentelor procesului de învățământ, precum obiectivele, conținututile, metodele și mijloacele de instruire etc.

b). Integrarea ariilor tematice sau curriculare, integrarea disciplinelor în modele variate de predare integrată.

Dată fiind aria tematică vastă și multi-variată a curriculumului școlar, este necesar în acest domeniu a se clarifica și dezvolta contiuu orizontul conceptual sau rețeaua conceptuală a termenului. Întrebări punctuale sunt utile pentru a orienta cercetarea rețelei conceptuale, rețea în care curriculumul este generator de categorii incluzive.

Cum este definit curriculumul sub aspect etimologic?

Cum este definit curriculumul în Pedagogie / Științele educației în lume?

Care sunt notele definitorii ale curriculumului cu potențial de re-lansare a reformei în Romînia?

În istoria sa de peste 350 de ani Pedagogia, ca și celelalte științe, s-a dezvoltat prin două procese de contrast. O lungă perioadă, cea mai lungă din existența Pedagogiei, până în zorii mileniului 3, știința despre educație a parcurs calea sistematică a fragmentării, a atomizării. În prezent, Pedagogia este provocată la o nouă sinteză, la sinteza oferită de cadre conceptuale noi, cele ale Științelor educației.

Prezentăm dimensiunile de integrare tematică în științele educației în prezent.

Figura 1. Integrarea domeniilor de studiu în științele educației (V. Chiș,2013)

Teoria curriculumului aparține așadar științelor educației și această dimensiune tematică și aplicativă este una dintre cele mai dinamice și, firește, de înteres contemporan.

În lucrarea Curriculum Național, editat de Ministerul Educației Naționale, sunt prezentate următoarele două definiții:„Curriculum-ul reprezintă un concept cheie nu numai în științele educației, dar și în cadrul practicilor educaționale contemporane. În sens larg, procesual, desemnăm prin curriculum ansamblul proceselor educative și al experiențelor de învățare prin care trece elevul pe durata parcursului său școlar. În sens restrâns, curriculum-ul cuprinde ansamblul acelor documente școlare de tip reglator în cadrul cărora se consemnează datele esențiale privind procesele educative și experiențele de învățare pe care școala le oferă elevului. Acesta poartă, de regulă, denumirea de curriculum formal sau oficial”.

Din punct de vedere al structurii sale, la nivel național curriculumul este organizat într-o structură flexibilă ce subliniază următoarele delimitări: curriculum nucleu, curriculum local, curriculum zonal, curriculum individual, trunchi comun, curriculum diferențiat, curriculum de dezvoltare locală, curriculum la decizia școlii, opționale. O analiză a acestuia poate fi realizată și interpretată din trei perspective: procesuală, structurală și cea a produselor/documentelor curriculare.

Prin produse curriculare desemnăm „ansamblul documentelor școlare oficiale și neoficiale, al resurselor și al produselor care structurează în maniere specifice conținuturile învățământului și care sprijină procesul curricular în calitate de instrumente de organizare a situațiilor de învățare și de inducere/generarea a experiențelor de învățare”( Bocoș, M.,2008, p.193). În ceea ce privește taxonomia produselor curriculare o prezentăm pe cea mai des uzitată și acceptată de teoreticienii din domeniu, conform căreia produsele curriculare pot fi :

principale:  –  planul de învățământ

–  programa școlară

–  manualul școlar.

auxiliare:  –  ghiduri metodice pentru cadre didactice

– norme metodologice

– auxiliare curriculare

– materiale didactice de suport/sprijin în învățare

– caiete de muncă independentă

– îndrumătoare pentru elevi

– pachete de învățare audio, video, imprimate

–  seturi multimedia

– soft-uri educaționale

c) produse curriculare pentru cadre didactice rezultate din proiectarea activității

de către acesta: –  planificarea calendaristică

–  proiectarea unităților de învățare ;

nvățământ, precum obiectivele, conținututile, metodele și mijloacele de instruire etc.

b). Integrarea ariilor tematice sau curriculare, integrarea disciplinelor în modele variate de predare integrată.

Dată fiind aria tematică vastă și multi-variată a curriculumului școlar, este necesar în acest domeniu a se clarifica și dezvolta contiuu orizontul conceptual sau rețeaua conceptuală a termenului. Întrebări punctuale sunt utile pentru a orienta cercetarea rețelei conceptuale, rețea în care curriculumul este generator de categorii incluzive.

Cum este definit curriculumul sub aspect etimologic?

Cum este definit curriculumul în Pedagogie / Științele educației în lume?

Care sunt notele definitorii ale curriculumului cu potențial de re-lansare a reformei în Romînia?

În istoria sa de peste 350 de ani Pedagogia, ca și celelalte științe, s-a dezvoltat prin două procese de contrast. O lungă perioadă, cea mai lungă din existența Pedagogiei, până în zorii mileniului 3, știința despre educație a parcurs calea sistematică a fragmentării, a atomizării. În prezent, Pedagogia este provocată la o nouă sinteză, la sinteza oferită de cadre conceptuale noi, cele ale Științelor educației.

Prezentăm dimensiunile de integrare tematică în științele educației în prezent.

Figura 1. Integrarea domeniilor de studiu în științele educației (V. Chiș,2013)

Teoria curriculumului aparține așadar științelor educației și această dimensiune tematică și aplicativă este una dintre cele mai dinamice și, firește, de înteres contemporan.

În lucrarea Curriculum Național, editat de Ministerul Educației Naționale, sunt prezentate următoarele două definiții:„Curriculum-ul reprezintă un concept cheie nu numai în științele educației, dar și în cadrul practicilor educaționale contemporane. În sens larg, procesual, desemnăm prin curriculum ansamblul proceselor educative și al experiențelor de învățare prin care trece elevul pe durata parcursului său școlar. În sens restrâns, curriculum-ul cuprinde ansamblul acelor documente școlare de tip reglator în cadrul cărora se consemnează datele esențiale privind procesele educative și experiențele de învățare pe care școala le oferă elevului. Acesta poartă, de regulă, denumirea de curriculum formal sau oficial”.

Din punct de vedere al structurii sale, la nivel național curriculumul este organizat într-o structură flexibilă ce subliniază următoarele delimitări: curriculum nucleu, curriculum local, curriculum zonal, curriculum individual, trunchi comun, curriculum diferențiat, curriculum de dezvoltare locală, curriculum la decizia școlii, opționale. O analiză a acestuia poate fi realizată și interpretată din trei perspective: procesuală, structurală și cea a produselor/documentelor curriculare.

Prin produse curriculare desemnăm „ansamblul documentelor școlare oficiale și neoficiale, al resurselor și al produselor care structurează în maniere specifice conținuturile învățământului și care sprijină procesul curricular în calitate de instrumente de organizare a situațiilor de învățare și de inducere/generarea a experiențelor de învățare”( Bocoș, M.,2008, p.193). În ceea ce privește taxonomia produselor curriculare o prezentăm pe cea mai des uzitată și acceptată de teoreticienii din domeniu, conform căreia produsele curriculare pot fi :

principale:  –  planul de învățământ

–  programa școlară

–  manualul școlar.

auxiliare:  –  ghiduri metodice pentru cadre didactice

– norme metodologice

– auxiliare curriculare

– materiale didactice de suport/sprijin în învățare

– caiete de muncă independentă

– îndrumătoare pentru elevi

– pachete de învățare audio, video, imprimate

–  seturi multimedia

– soft-uri educaționale

c) produse curriculare pentru cadre didactice rezultate din proiectarea activității

de către acesta: –  planificarea calendaristică

–  proiectarea unităților de învățare ;

–  proiectarea la nivelul lecției.

Planul de învățământ este un document oficial prin care se structurează conținutul învățământului pe niveluri și profiluri de școli. Sunt stabilite numărul de ore (minim și maxim) pe diferite discipline sau arii curriculare. Planul cadru pentru învățământul preuniversitar este structurat astfel :

– disciplinele sunt grupate pe arii curriculare;

– sunt prezente ,, curriculum-ul nucleu “ și ,, curriculum-ul la decizia școlii “;

– asigurarea continuității în cadrul aceluiași ciclu, a interdependentei  dintre disciplinele școlare.

Principiile care au stat la baza elaborării Planului de învățământ sunt:
1) Principii de politică educațională:

– principiul descentralizării și al flexibilizării ;

– principiul descongestionării programului de studiu ;

– principiul eficienței;

– principiul compatibilizării sistemului românesc de învățământ cu standardele europene.

2) Principii de generare a noului plan de învățământ :

– principiul selecției și al ierarhizării culturale ;

– principiul funcționalității ;

–  principiul coerentei ;

–  principiul egalității șanselor ;

–  principiul flexibilității și al parcursului individual ;

– principiul racordării la social.

Programa școlară este actul oficial care redă sintetic conținuturile învățământului pe ani școlari sau pe cicluri de învățământ. Ea poate fi plasată pe următoarele planuri:

Programa ideală – este definită de cei care o elaborează;

Programa formală – definește acea programă care primește adeziunea oficială a reprezentanților statului și a comisiilor școlare;

Programa aparentă – este reprezentată de programa care conferă părinților și profesorilor sentimentul că reflectă punctul lor de vedere cu privire la ceea ce trebuie să se învețe;

Programa operațională – sunt conținuturile curriculare predate elevilor;

Programa trăită – se referă la acea programă parcursă, înțeleasă și experimentată de către elevi.

La nivelul structurii programei avem o organizare sistemică ce cuprinde specificarea obiectivelor urmărite, a conținuturile tematice, o alocarea orientativă a numărului de ore pe teme, sugestii metodice privind procesul de învățământ la nivelul operaționalizărilor în predare – învățare și evaluare. Astfel, la nivelul unei programe vom identifica:

1) Nota  de prezentare ce conține obiectivele cadru și obiectivele de referință
2) Conținuturile învățării

3) Exemple de activități de învățare

4) Standarde curriculare de performanță.

      În elaborarea structurii tematice a unui obiect de învățământ se ține seama de perspectiva științifică (cea care urmărește corespondenta dintre conținutul disciplinei științifice și conținutul obiectului de învățământ) și de cea psihopedagogică (transpunerea conținutului într-o structură adecvată cerințelor psihopedagogice) reprezentate de relevanță, secvențialitate, coerență/consistență.

Programele școlare sunt componente de bază ale Curricumului Național. Ele reprezintă instrumentul didactic principal care descrie condițiile învățării precum și criteriile dezirabile pentru reușita învățării, condiții exprimate în termeni de obiective, conținuturi, activități de învățare și standarde curriculare de performanță. Programele reprezintă oferta educațională a unei anumite discipline pentru un parcurs școlar determinat.

         Manualele școlare concretizează programele școlare în diferite unități didactice, sau experiențe de învățare, operaționalizabile în relația didactică învățător elev. Conținuturile învățării sunt structurate pe capitole, subcapitole, teme, lecții.
Manualele îndeplinesc mai multe funcții:

Funcția de informare – vizează selecția cunoștințelor în concordanță cu programa școlară și accesibilizarea acestora ;

Funcția de structurare și de organizare a învățării – de la practică la teorie de la teorie la exerciții practice, de la exerciții practice la elaborarea teoriei, teorie – ilustrări, ilustrări – observare și analiză.

Funcția de dirijare a învățării cu două alternative:

– repetare, memorizarea, imitarea modelelor ;

– activitatea deschisă și creativă a elevilor.

Manualul devine un instrument de lucru care permite elevului strângerea, selectarea, sistematizarea datelor și faptelor, prelucrarea acestora prin acțiuni și operații cognitive care să asigure dezvoltarea personalității elevului.

          Manualele alternative (elaborarea și difuzarea simultană a mai multor manuale pentru aceeași disciplina sau arie curriculară) dau posibilitatea cadrului didactic să-și aleagă manualul care i se potrivește cel mai bine elevilor săi. Acesta nu trebuie parcurs integral, ci numai unitățile de conținut obligatorii. Ele propun moduri diferite de abordare și însușire a cunoștințelor unice, prevăzute în programa școlară, alegerea lor relizându-se în funcție de caracteristicile psiho-comportamentale ale elevilor, dar și de aptitudinile și stilurile didactice ale formatorilor.

În contemporaneitate curriculumul cunoaște două acceptiuni:

1. Curriculum prescris, Curriculum propus – curriculumul ca program/plan de studii (prezintă documente prescriptive).

Accepțiunea prescriptivă a termenului plasează dezbaterea despre curriculum la nivelul intențiilor, la nivelul planului de lucru, la nivelul opiniilor experților asupra a ceea ce ar trebui încorporat într-un program de studiu. Accepțiunea prescriptivă definește curriculumul ca orientare, ca perspectivă, ca acțiune viitoare, posibilă. Experții prescriu un curriculum, dar profesorii sunt cei care decid ce transpun în practică și ce nu. Caracterul prescriptiv al curriculumului este exprimat în variate definiții, astfel: „un corp de cunoștințe ce trebuie comunicate”; „un plan de studiu menit să satisfacă nevoile comunității”; „un program de învățare”etc. Așadar, curriculumul prescris / propus este un document completat, gata-făcut, gata de utilizat. Sunt numeroase documentele care încorporează curriculumul prescris: curriculumul național, curriculumul local sau zonal, planuri cadru, syllabusuri, manuale, ghiduri etc.

.2. Curriculumul parcurs, Curriculumul realizat – curriculumul ca ansamblu de experiențe de învățare parcurse de elevi și profesori.

Curriculumul definit ca experiențe de învățare comută accentul de la starea de proiect, de prescripție la starea de proces, de implementare: cum anume funcționează un proiect de curriculum în școală și în clasă.

Ipostazele curriculumului desemnate mai sus (I– plan, program, II – experiențe de învățare) nu sunt opuse, ci se află mereu în complementaritate. Ronald Doll (1996) a propus o definiție integrată a celor două perspective, astfel: curriculum-ul reprezintă conținuturile formale și informale precum și procesele prin care elevii învață și înțeleg, dobândesc abilități sub îndrumarea școlii.

Arthur K Ellis (2004), Exemplars of Curriculum, Seattle Pacific University, Eye on Education

Bobbitt, John Franklin. The Curriculum. Boston: Houghton Mifflin, 1918.

Ronald Doll (1996)

Huff, Richard, "The Network Concepts Class: A Case Study in Developing A New Curriculum Model" (1999). AMCIS 1999 Proceedings. Paper 69.

Hainaut, D. Programe de învățământ și educație permanentă, București, EDP, 1984)

Fogarty, R., and Stoehr, J. (1991). Integrating Curricula with Multiple Intelligences: Teams, Themes, and Threads. Palatine, IL: Skylight Publishing, Inc.

Jacobs, H. H. (2010). Curriculum 21: Essential education for a changing world. Alexandria, VA: Association for Supervision and Curriculum Development.

Curriculum Național,

www.curriculummapping101.com

http://aisel.aisnet.org/amcis1999/69

I. 2. Orientări contemporane la nivelul teoriei curriculumului

Etapa actuală a reformei curriculum-ului românesc a implicat asumarea de către factorii de politică educațională a două categorii de repere: pe de o parte cele implicate de evoluția curriculumului național în ultima decadă și, pe de altă parte, cele implicate de asumarea, de către România, a obligațiilor integrării europene.

Prioritățile europene au fost sintetizate sub forma celor trei obiective strategice adoptate și asumate și prin politicile educaționale românești:

îmbunătățirea calității și eficienței sistemelor educaționale și de formare profesională

facilitarea accesului tuturor la sistemele educaționale și de formare profesională

deschiderea către lume a sistemelor educaționale și de formare profesională.

În concordanță cu aceste obiective strategice, în momentul de față proiectarea curiculumului românesc este centrată pe competențe și urmărește:

Identificarea în cadrul unui ansamblu structurat de competențe de tip funcțional vizate de curriculum a acelor competențe-cheie a căror achiziție se impune pentru îndeplinirea a trei obiective de bază la nivelul individului și societății:

împlinire și dezvoltare personală pe parcursul întregii vieți (capital cultural): competențele cheie trebuie să permită indivizilor să urmărească obiective proprii în viață, dictate de interese și aspirații personale și de dorința de a continua să învețe pe parcursul întregii vieți;

cetățenie activă și incluziune (capital social): competențele cheie trebuie să permită fiecăruia ca să participe ca cetățean activ în societate;

inserție profesională (capital uman): competențele cheie trebuie să permită fiecăruia și tuturor persoanelor să obțină un loc de muncă adecvat.

Dezvoltarea competențelor cheie pentru toți elevii învățământului obligatoriu, având în vedere:

asigurarea educației de bază pentru toți

caracterul necesar și benefic pentru fiecare individ și pentru societate al ansamblului de competențe cheie (preluate de pe website-ul oficial al Consiliului Național de Curriculum)

Definim competențele ca ansambluri integrate de cunoștințe, capacități de aplicare, operare și transfer al achizițiilor, atitudini care permit desfășurarea cu succes a unei activități, rezolvarea eficientă a unei probleme sau a unei clase de probleme/situații. Competențele cresc valoarea utilizării resurselor, pentru că le ordonează, le pun în relație astfel încât ele să se completeze și să se potențeze reciproc, le structurează într-un sistem mai bogat decât simpla lor reunire aditivă.

O analiză detaliată a modelului de proiectare curriculară centrat pe competențe poate fi realizată din perspectivă pedagogică, psihologică, socială și educațională.

Din perspectivă pedagogică – Curriculum-ul este valorificat în ipostaza ,,curriculum-ul ca reprezentare a acțiunii”, legată strâns de ipostaza ,,curriculum-ul ca acțiune propriu-zisă”, ceea ce presupune ,,traducerea” temelor de studiat în experiențe de învățare și formare relevante, pozitive, dezirabile, constructive.

Din perspectivă psihologică – Soluția curriculară a proiectării curriculum-ului pe

competențe răspunde recomandărilor psihologiei cognitive, referitoare la valorizarea competențelor în scopul realizării în mod eficient a transferului și mobilizării cunoștințelor și abilităților în contexte noi și dinamice.

Din perspectivă socială – Anumite competențe vizate în cadrul procesului de

învățământ pot să fie social determinate, ele fiind expresia nevoilor educaționale ale comunității. Astfel, se asigură premisele transparenței demersurilor educaționale realizate în școală. Modelul curricular permite realizarea de evaluări ale școlilor de către agenții educaționali implicați: părinți, autorități locale, sponsori, etc.

Din perspectivă educațională – Modelul curicular centrat pe competențe răspunde

mai bine cerințelor actuale ale vieții profesionale și sociale, ale pieței muncii, grație construirii demersurilor și influențelor didactice în perspectiva dobândirii de către elevi a unor achiziții integrate, care răspund în mod aplicat, pragmatic cerințelor sociale exprimate în termeni de achiziții finale ușor evaluabile. În procesul de învățământ se urmărește formarea și dezvoltarea unui sistem de competențe educaționale funcționale, de bază, cu specific acțional și care pot fi evaluate ușor, competențe necesare elevilor pentru a-și continua studiile sau pentru a se încadra pe piața muncii. Aplicarea acestui model presupune valorificarea coerentă a conținuturilor ca mijloace prin care se vizează atingerea obiectivelor cadru, a obiectivelor de referință, precum și a obiectivelor operaționale urmând ca, în timp, să se asigure formarea și dezvoltarea unui sistem de competențe educaționale intelectuale/cognitive, psihomotorii, afectiv-atitudinale, de comunicare și relaționare socială, de abordare a problemelor, de luare a deciziilor, de rezolvare de probleme teoretice și practice, de asumare a riscurilor, de adoptare a unor soluții personale. Din perspectiva politicii educaționale competențele formate și dezvoltate pe parcursul educației de bază răspund condiției de a fi necesare și benefice pentru individ și pentru societate, în același timp. Una din direcțiile actuale de politică educațională o reprezintă stimularea dezbaterii pentru identificarea acelor valori și practici sociale dezirabile pe care școala ar trebui să le promoveze pentru a atinge finalitățile formative și informative propuse.

Din perspectiva profesorilor demersul metodologic centrat pe competențe constă în elaborarea proiectelor didactice și adaptarea predării la diferite categorii de elevi, informarea elevilor asupra așteptărilor, clarificarea nivelului de performanță minim acceptat și a celor de extindere, furnizarea de criterii pentru evaluarea rezultatelor, asigurarea progresului pentru obținerea rezultatelor, oferirea setului de rezultate finale, stabilirea metodelor/tehnicilor pentru cei rămași în urmă.

Dacă începând cu anii 2008-2009 curriculumul pentru preșcolari realizat în viziunea predării integrate a conținuturilor reprezenta un debut în reforma curriculară, începând cu anul școlar 2012-2013 curriculumul pentru învățământul primar specific clasei pregătitoare reprezintă o altă provocare în învățământul românesc, fiind conceput astfel încât să respecte principiul continuității între nivelurile sistemului de învățământ și în vederea atingerii nivelului de performanță elementar în formarea competențelor cheie care determină profilul de formare al elevului la sfârșitul clasei a II-a. Programele școlare sunt concepute astfel încât, la finalul ciclului achizițiilor fundamentale, elevii să atingă un nivel de performanță elementar în formarea competențelor cheie. Profesorul pentru învățământul primar realizează proiectarea didactică pe unități tematice care reflectă abordarea integrată a curriculumului: conținuturile sunt strâns legate între ele și contribuie la o învățare semnificativă, experiențele de învățare sunt proiectate integrat și favorizează explorarea în mod global a mai multor domenii de cunoaștere, ajutându-i pe elevi în realizarea de conexiuni între lucruri/fenomene. Planificarea unităților tematice reflectă capacitatea cadrului didactic de a respecta o succesiune logică a etapelor de desfășurare a acestora și de a le ajusta la vârsta, nivelul de interes și nevoile specifice (individuale și de grup) ale elevilor.

Aspectul considerat de noi ca fiind reformator din perspectiva componentei reglatoare a Curriculumului național îl reprezintă portretul educabilului reprezentat prin Profilul de formare. Acesta descrie așteptările față de absolvenții învățământului obligatoriu și se fundamentează pe cerințele sociale exprimate în legi și în alte documente de politică educațională, precum și pe caracteristicile psiho-pedagogice ale elevilor. Formatorii pot favoriza atingerea acestui portret model. Fiecare dintre abilitățile cognitive, afective, sau volitive descrise de profilul de formare se regăsește în mod implicit sau explicit în fiecare dintre elevii noștri. Capacitățile, atitudinile și valorile vizate de profilul de formare au un caracter transdisciplinar și definesc rezultatele învățării urmărite prin aplicarea noului curriculum. Prezentăm liniile de forță ale acestui Profil de formare:

Abilități comunicaționale manifestate în contexte diferite și situații inedite și exprimate prin:

dobândirea deprinderilor specifice achizițiilor fundamentale (citit, scris, calcul aritmetic) și aplicarea lor efectivă în procesul comunicării;

formarea și utilizarea deprinderilor de comunicare socială, verbală și non verbală;

cunoașterea și utilizarea eficientă și corectă a codurilor, a limbajelor și a convențiilor aparținând terminologiei diferitelor domenii ale cunoașterii;

Gândirea creativă, divergentă și pragmatică exprimată prin:

utilizarea, evaluarea și ameliorarea permanentă a unor strategii proprii pentru rezolvarea de probleme;

elaborarea unor modele de acțiune și de luare a deciziilor adecvate într-o lume dinamică;

formarea și utilizarea unor deprinderi de judecată critică;

folosirea unor tehnici de argumentare variate în contexte sociale diferite;

Acceptare a apartenenței la diversitate exprimată prin:

participarea la viața socială a clasei, a școlii și a comunității locale din care fac parte;

identificarea drepturilor și a responsabilităților care le revin în calitate de cetățeni ai României și reflecția asupra acestora;

înțelegerea și evaluarea interdependențelor dintre identitate și alteritate, dintre local și național, dintre național și global;

Acțiune și adaptare la situații diferite exprimate prin:

folosirea unei varietăți de limbaje și de instrumente pentru a transmite idei, experiențe și sentimente;

cunoașterea diverselor roluri sociale și a implicațiilor acestora asupra vieții cotidiene;

demonstrarea capacității de a lucra în echipă, respectând opiniile fiecăruia;

exprimarea voinței de a urmări un țel prin mijloace diferite;

Contribuții directe și active pentru dobândirea unei vieți de calitate exprimate prin:

dezvoltarea unor atitudini pozitive față de sine și față de semeni: toleranță, responsabilitate, rigoare etc.

formarea și exprimarea opțiunii pentru o viață sănătoasă și echilibrată;

acceptarea și promovarea unui mediu natural propice vieții;

cunoașterea și respectarea drepturilor fundamentale ale omului;

formularea unor judecăți estetice privind diferite aspecte ale realității naturale și sociale;

formarea unei sensibilități deschise spre valorile estetice și artistice;

Acceptarea și utilizarea tehnologiilor avansate exprimate prin:

folosirea de idei, modele și teorii diverse pentru a investiga și a descrie procesele naturale și sociale;

folosirea echipamentelor informatice în calitatea lor de instrumente ale comunicării;

cunoașterea și utilizarea tehnologiilor întâlnite în viața cotidiană;

înțelegerea consecințelor etice ale dezvoltării științei și tehnologiei asupra omului și mediului;

Valorizarea experiențelor proprii exprimate prin:

dezvoltarea unei metodologii de muncă intelectuală și a capacității de explorare a realității înconjurătoare;

dobândirea unei culturi a efortului fizic și intelectual, ca expresie a dorinței de realizare personală și socială;

Orientarea comportamentului și a carierei în funcție un set de valori individuale și sociale de referință exprimate prin:

demonstrarea competenței de a susține propriile opțiuni;

înțelegerea modului în care mediul social și cultural (familia, normele sociale, codurile lingvistice, tradițiile istorice etc.) influențează ideile și comportamentele proprii, precum și pe ale altora;

cunoașterea și analiza oportunităților oferite de diferite filiere vocaționale, în funcție de aptitudinile individuale;

realizarea unor planuri personale de acțiune și motivarea pentru învățarea continuă.

Conform Association for Supervision and Curriculum Development (ASCD) din SUA exigențele reclamate de structura curriculumului sunt:

Structura curriculumului să permită elevilor și profesorilor să studieze în profunzime cele mai importante topici și abilități. Altfel spus, nu e nevoie să se urmărească prea multe obiective și topici. Mai multe studii concluzionează că focalizarea în profunzime pe un număr mic de ablități și concepte vor conduce la o mai bună înțelegere și reținere și vor sprijini eforturile de predare, de rezolvare de probleme și de gândire critică. (Knapp and Associates, 1991; McDonnell, 1989; Brophy, 1990.)

2. Structurarea curriculumului să le solicite elevilor să utilizeze strategii variate de rezolvare a problemelor. Cercetările din psihologia cognitivă recentă indică clar că abilități creative sunt cel mai bine învățate și interiorizate când sunt organizate în unități care abordează înțelegeri complexe ale problemelor, în context particular. ( Resnick & Klopfer, 1989; and Brooks & Brooks, 1993.)

3. Structurarea și livrarea/ oferirea curriculumului astfel încât toți elevii să achiziționeze, deopotrivă, abilitățile și cunoștințele legate de subiecte. Mulți ani educatorii s-au contrazis în legătură cu primatul conținutului versus procesului. Recent, studiile avansate de psihologie cognitivă indică cu claritate că o astfel de dihotomie este disfuncțională. De exemplu, elevii pot rezolva probleme în știință, numai atunci când ei au acces la cunoașterea reclamată de rezolvarea lor. Psihologii cognitiviști disting între cunoaștințele inerte – cunoștințele care nu sunt utilizate și cunoștințele productive/ generative – care sunt utilizate în rezolvarea problemelor cu sens. Spre exemplu, dacă elevii învață unde este capitala Pennsylvaniei și o rețin, este vorba despre cunoaștere inertă. Dacă ei învață unde este capitala și utilizează aceste cunoștințe pentru a-i scrie guvernatorului, cunoașterea poate deveni generativă. Cunoașterea se numește generativă atunci când este utilizată în rezolvarea de probleme.

Structurarea curriculumului astfel încât acesta să răspundă diferențelor interindividuale dintre elevi. Variantele posibil de accesat în ceastă direcție ar fi:

– curriculumul să utilizeze variate moduri de reprezentare – căile prin care oamenii își manifestă și transferă cunoașterea. Cei mai mulți educatori valorifică modurile verbale. Unii educatori inovativi adaugă modalitățile vizuale cum ar fi hărțile și diagramele.

– curriculumul să poată oferi un grad înalt de structurare la începutul anului, dând indicii, sugestii și explicații. Apoi, pe măsură ce se progresează în anul școlar, profesorul poate lăsa elevii să rezolve problemele în felul lor.

– curriculumul ar trebui să recunoască inteligențele multiple pe care le au elevii, mai degrabă decât să evidențieze doar inteligența verbală și matematică. Se vor proiecta ajustări pentru a se realiza adaptarea la diferențele semnificante dintre educați (Wang, Haertel, & Walberg, 1990; Gardner, 1997).

Organizarea curriculumului astfel încât să furnizeze pentru mulți ani, studiu secvențial, nu cursuri "stand-alone"; pot exista anumite valori in oferirea unor astfel de cursuri pentru îmbogățirea scopurilor la toate nivelele. Cercetările lui McDonnell's (1989) evidențiază că curricula secvențială multianuală va fi mai profitabilă decât cursurile singulare care nu fac parte dintr-un program general de studii.

Accentuarea atât a dimensiunii academice, cât și a celei practice. Johnson (1989) precizează acest aspect despre știința curriculumului: "Generarea de concepte în minte . . . ar trebui să fie relaționată când este posibil de experiențe familiare. Experiența este aplicarea înțelegerii" (p. 9). Această legătură între cunoașterea academică și cunoașterea aplicată ar trebui să se refere la întregul curriculum, nu numai la cursurile "tech prep".

Dezvoltarea selectivă a curriculei integrate. Numeroase studii au concluzionat că utilizarea curriculei integrate are ca rezultate o asimilare mai bună și o ameliorare a atitudinilor față de învățătură. Conducătorii trebuie să procedeze cu atenție, totuși, de vreme ce experții și-au manifestat îngrijorarea în legătură cu urmărirea integrării de către profesori la nivelul altor obiective. Directorul și profesorii pot decide împreună tipul și extinderea integrării curriculare pentru școala lor, utilizând liniile directoare oferite. (Putting Standards to Work in Schools on page 39.)

Focalizarea pe asimilarea unui număr limitat de obiective esențiale ale curriculumului, mai degrabă decât a se încerca acoperirea unui număr prea mare (Cotton, 1999). Este esebșială importanța studierii în profunzime.

Menținerea și accentuarea curriculumului învățat. Așa cum precizează Schmoker (1996), conducătorii școlilor trebuie să fie interesați în primul rând de rezultate – să îmbunătățească învățarea pentru toți elevii. Curriculum-ul scris – indiferent dacă este integrat sau focalizat pe subiecte, este doar un mijloc pentru a atinge finalitatea: calitatea înaltă a învățării pentru toți elevii.

Knapp and Associates, 1991; McDonnell, 1989; Brophy, 1990.)

volumul editat de Resnick & Klopfer, 1989; and Brooks & Brooks, 1993.)

Putting Standards to Work in Schools on page 39.)

Wang, Haertel, & Walberg, 1990; Gardner, 1997).

Cotton, 1999).

Schmoker (1996),

Johnson (1989)

I. 3. Elemente de specificitate ale proiectării curriculare la preșcolari

Curriculum-ul pentru învățământul preșcolar prefigurează două mari tendințe de schimbare în interiorul acestui sistem: crearea unui mediu educațional adecvat, în vederea stimulării continue a învățării spontane a copilului și pentru introducerea acestuia în ambianța culturală a spațiului căruia îi aparține și valorificarea contextului ludic al învățării active printr-o abordare educațională diferită.

Procesul instructiv-educativ desfășurat în grădiniță permite fiecărei educatoare, sau echipe de educatoare, punerea în valoare a propriei experiențe didactice, prin activități educative cu caracter integrat, printr-o abordare complexă a conținuturilor.

Prin activitate integrată înțelegem acel demers global, concertat și coerent în care granițele dintre categoriile de activități dispar, activitatea desfășurându-se după un scenariu unitar, în scopul investigării unei teme și asigurând un plus în educarea și instruirea copiilor. Acest tip de activități reunește conținuturi din domenii diferite și facilitează copilului procesul înțelegerii, însușirii și aplicării cunoștințelor. Astfel se creează situații de învățare optim structurate din punct de vedere logic, psihologic și pedagogic și în același timp sunt generate experiențe de învățare mai complexe, net superioare celor specifice abordării monodisciplinare.

Integrarea poate fi definită ca o manieră specifică de organizare curriculară unde ideea sau principiul integrator rupe hotarele diferitelor categorii de activități și grupează cunoașterea în funcție de tema propusă de educatoare ori de copii. Integrarea are unele similarități cu interdisciplinaritatea, cu precizarea că interdisciplinaritatea este înțeleasă ca o componentă a mediului pentru organizarea cunoașterii. Experiențele de învățare la care copilul este cooptat sau provocat să participe pot fi comune tuturor copiilor din grupă sau pot fi diferențiate, în funcție de particularitățile de vârstă și individule ale acestora și se pot organiza prin alternarea tuturor formelor de învățare – în microgrup, individual, în perechi sau cu întreaga grupă. Acestea conduc la achiziții ale copiilor în plan personal, care se obiectivează într-o modificare în sens pozitiv a structurilor cognitive, afective sau psihomotorii, relaționate direct proporțional cu sarcinilor de învățare și efortului depus în realizarea lor. Copiii sunt antrenați prin joc să asocieze, să analizeze, să compare, să exprime păreri, să realizeze deducții, să formuleze concluzii despre ființe, obiecte, lucruri și fenomene cunoscute sau tangențiale cu experiențele lor de viață.

Educatoarea are deopotrivă libertatea și responsabilitatea în stabilirea țintelor, în realizarea coerenței pe axa finalităților educaționale, în constructul demersurilor instructiv-educative. De asemenea, tot educatoarea este cea care realizează integrarea, compatibilizarea conținuturilor și stabilește relevanța acestora în raport cu cerințele curriculare și așteptările comunității.

Activitățile integrate se vor regăsi în planificarea calendaristică a fiecărui educator, proiectate conform planului de învățământ, orarului aferent nivelului de vârstă al preșcolarilor cărora se adresează. Educatoarea organizează activități integrate generate de temele/subiectele prestabile concordante cu proiectarea calendaristică. Aceste activități pot fi desfășurate integrat după un scenariu elaborat de educatoare ce debutează cu întâlnirea de grup, inițiată în fiecare zi și care se poate realiza sub forma unei povestiri, a întâlnirii cu un personaj, a primirii unei vizitei din partea unei persoane adulte, a unui personaj din lumea basmelor, prezența unui animal, o întâmplare trăită sau imaginată, un eveniment social, religios sau special petrecut în familie.

Scenariul educatoarei îi orientează pe copii să opteze pentru diverse centre de interes ce oferă posibilitatea alegerii de către fiecare copil a domeniilor de învățare și a materialelor necesare învățării. Varietatea strategiilor didactice precum și competențele/abilitățile educatorului determină și încurajează, motivează copiii în a observa, gândi, exprima idei, interpreta date, elabora predicții.

Activitatea integrată presupune o conjugare de obiective care provin de la arii curriculare diferite ca urmare a conținuturi specifice domeniilor acestora. Fiecare zi poate fi transformată într-un simbol cu o încărcătură cognitivă și emoțională reprezentativă și specifică învățării, emergențelor de ordin motivațional în activitatea de învățare, fiind expuse pe înțelesul lor țintele pe care ni le dorim a fi realizate, precum și sarcinile de învățare, explicitarea eforturilor pe care trebuie să le facă ei. În cadrul activității de învățare integrată unde se abordează conținuturi din diferite domenii pentru realizarea unor obiective comune copiii își asumă responsabilități și roluri în macrogrupul din care fac parte, participând la jocuri de rol interesante, inițiate la sugestia celor din jur sau create chiar de ei.

Proiectarea activităților integrate presupune identificarea de răspunsuri potrivite la întrebări de genul:

Ce voi face? – precizarea obiectivelor educaționale ale activității didactice;

Cu ce voi face? – analiza resurselor educaționale disponibile;

Cum voi face ? – elaborarea strategiei educaționale;

Cum voi ști că s-a realizat ce trebuia? – stabilirea strategiei de evaluare.

Activitățile integrate sunt activități specifice reformei curriculare pentru care pledează numeroși autori și sunt propuse și de noul Curriculum pentru învățământul preșcolar. Acestea se desfășoară atât ca activități în cadrul unui proiect tematic, cât și în cadrul proiectării pe teme săptămânale fiind parte componentă a unui tot curricular integrator. Tipurile de activitate integrată propuse de planul de învățământ în funcție de durată și elementele de conținut sunt:

Activitate integrată care înglobează toate activitățile din programul unei zile și care se desfășoară pe parcursul întregii zile.

Activitate integrată care înglobează Activitățile liber alese (ALA) și Activitățile de dezvoltare personală (ADP) din ziua respectivă.

Activitate integrată care înglobează Activitățile din cadrul domeniilor experențiale (ADE) de din ziua respectivă.

Activitate integrată în care activitatea de bază este un anumit tip de ADE din ziua respectivă, în care sunt înglobate elemente din mai multe Domenii experențiale (DE), indiferent de programul zilei (în această activitate se poate integra un opțional, o temă dintr-un proiect educațional).

Activitățile care fac parte din activitatea integrată își pierd statutul de activități de-sine-stătătoare, de această dată fiind elemente sau părți componente ale unui demers global. De aceea, pentru activitatea integrată se realizează un singur proiect didactic indiferent de conținutul acesteia.

Dintre caracteristicile definitorii ale unei activități integrate amintim:

* Finalitățile activității integrate sunt selectate din listele de obiective cadru și de referință ale domeniilor experiențiale, iar obiectivele operaționale vor constitui un set unitar și restrâns de 4-5 obiective, cu referire directă la experiențele de învățare vizate.

* Conținuturile abordate sunt selectate și abordate în strânsă relație cu nucleul de integrare curriculară. Într-o situație în care tema săptămânii este „Animale sălbatice”, iar tema activității integrate este „Proiectarea unei grădini zoologice pentru orașul nostru”, conținuturile didactice vehiculate vor proveni din domeniile experiențiale: Științe, Om și societate și, eventual, din cadrul Domeniul estetic și creativ, sub rezerva că vor fi selectate doar acele conținuturi și activități care vor corespunde exigențelor impuse de tema activității integrate. De exemplu, alcătuirea proiectului grădinii zoologice, cu vizualizarea spațiului și a accesoriilor necesare pentru găzduirea fiecărui tip de animal, discutarea și decizia privind vecinătățile, spațiile de vizitat, hrana necesară, formularea regulilor de comportament pentru vizitatori, estimarea costurilor biletelor etc.

* Fiecare dintre situațiile de învățare proiectate și desfășurate în cadrul activității integrate contribuie la explicitarea, analiza, elaborarea temei activității.

* Activitatea integrată prezintă valențele formative ale curriculumului integrat ca model de proiectare curriculară. În situația descrisă în exemplul de mai sus, copiii vor fi încurajați să caute informații privind dimensiunile, habitatul, comportamentul, hrana unor animale sălbatice care vor fi găzduite în grădina zoologică, să propună variante de organizare a grădinii zoologice pe care să le ilustreze cu material intuitiv (gărdulețe, cuști construite din cutii de carton sau cuburi, animale în miniatură etc.).

Pentru a asigura implementare cu succes a noilor reforme curriculare la nivelul învățământului preșcolar pot fi considerate utile sugestiile ce urmează:

Identificarea unui laitmotiv generic al zile astfel încât să personalizăm activitățile de învățare concordant cu motivația educabililor pentru derularea lor;

Realizarea împreună cu copiii a unei hărți conceptuale relevante pentru conținuturile vizate, simplă și explicită;

Marcarea conexiunilor logice la nivelul diferitelor momente ale zilei;

Elaborarea unui proiect al activității integrate pe domenii experiențiale pentru a clarifica aspectele care privesc transcederea dintre granițele disciplinare, atât în planul obiectivelor, al conținuturilor și. al sarcinilor de lucru;

Selectarea strategiilor didactice menite a asigura eficiența actului didactic;

În conceperea proiectului de activitate integrată stabiliți un domeniu principal în jurul căruia să graviteze interferând și alte domenii într-un tot unitar.

În activitățile integrate accentul va cădea pe acțiunile de grup și nu pe cele frontale, în care o idee transcede granițele diferitelor discipline și organizează cunoașterea în funcție de noua perspectivă integratoare, respectând tema de interes.

Încurajați copiii să se manifeste, să observe, să gândească, să-și exprime ideile, să interpreteze date, să elaboreze și emită predicții, să-și asume roluri și responsabilități.

Ne exprimăm convingerea că activitatea integrată reprezintă o soluție pentru o mai bună corelare a situațiilor de învățare cu viața socială reală, cultura și revoluția tehnologică actuală.

Bibliografie:

1. Curriculum pentru învățământul preșcolar, București 2009;

2. Aplicarea noului curriculum pentru educație timpurie – o provocare?, coordonator – Laurenția Ciulea, Editura Diana, 2009;

3. Educația timpurie – ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preșcolar, Adina Glava, Maria Pocol, Lolica-Lenuța Tătaru, Editura Paralela 45, 2009;

4. Metoda proiectelor la vârste timpurii, Editura Miniped, București, 2002;

5. Tribuna Învățământului nr. 659/ 9-15 sept. 2002, Viorica Preda, Silvia Borțeanu și Svetlana Crihan.

I. 4. Diferențiere, individualizare și evaluare curriculară

Plecând de la obiectivele unui curriculum formal orientăm evaluarea curriculară spre elementele de procesualitate sau de produs generat ca valoare de- sine – stătătoare și/sau adăugată. Corelația dintre obiective-conținuturi și evaluare va evidenția măsura în care obiectivele propuse au fost consonante cu realitatea educațională. Din gama obiectivelor presupuse de curriculum-ul formal amintim:

Stabilirea unui trunchi comun pentru toți elevii, indiferent de clasa socială, cultură, rasă, gen, abilități, dezvoltarea și aplicarea cunoștințelor, a capacităților de înțelegere, care îi vor ajuta să învețe cu succes, să aibă încredere în propria persoană și să fie cetățeni responsabili;

Precizarea unor standarde naționale de performanță pentru elevi care pot fi împărtășite elevilor, părinților, profesorilor;

Promovarea continuității și coerenței, permițând elevilor să-și aleagă traseele educaționale, asigurându-le bazele pentru învățarea de-a lungul vieții;

Întărirea încrederii în școală și în calitatea educației obligatorii.

În mod particular ne așteptăm ca curriculumul să genereze schimbări esențiale în învățare, salturi calitative și cantitative operționalizate în :

promovarea unor standarde ridicate, mai ales în domeniile socio-umane, exacte și al utilizării calculatorului;

stimularea dorinței de a învăța a elevilor;

promovare și asigurarea transferului cunoștințelor și al abilităților către viitoarele generații;

relevanță pentru elevi în sensul de pregătire a cestora pentru aici și acum, pentru următoarele etape educaționale, pentru viitorul lor;

lărgirea orizonturilor și dezvoltarea aspirațiile legate de lume, muncă și educația la următoarele nivele;

determinarea la elevi a unei atitudini conștiente și angajate în comunitățile locale, naționale și internaționale;

înțelegerea faptului că dezvoltarea personală este esențială pentru bunăstare și succes.

Curriculumul Național vizează o serie de obiective ce sunt legate de activitatea de învățare susținută prin procesul de predare – evaluare. Acestea stau la baza design-ului curricular și se obiectivează în atitudini, comportamente și competențe deținute și manifestate de educabili. Astfel, tinerii vor fi

persoane care se educă și se autoeducă în procesul cunoașterii, care îndrăgesc învățătura, dobândesc succesul școlar și profesional;

persoane cu stimă de sine ridicată, capabile să trăiască în siguranță, sănătos și complex;

cetățeni responsabili care au o contribuție pozitivă în societate.

Având în vedere principiile cross-curriculare de proiectare, implementare și evaluare a curriculumului instituțiile de învățământ pot parcurge cu ușurință etapele privind asigurarea și evaluarea calității în educație. Astfel, un curriculum relevant, coerent, articulat atât pe verticală cât și pe orizontală, focalizat pe standarde înalte pentru toți elevii se va dovedi un curriculum cu o înaltă consistență internă la nivelul curriculumului scris, predat și evaluat. Parametrii unei astfel de evaluări se vor raporta la:

1. Asigurarea incluziunii pentru toți elevii – Școlile au responsabilitatea de a transmite un curriculum selectat și adecvat pentru toți copiii. Formulările din curriculumul formal vor avea în vedere trei principii pentru dezvoltarea unui curriculum incluziv, adaptat diferitelor categorii de elevi:

– proiectarea unor situații de învățare solicitante și relevante pentru fiecare elev care să

răspundă nevoilor de învățare ale fiecărui elev

– identificarea de soluții pentru depășirea barierelor în învățare și evaluare pentru fiecare dintre elevi sau pentru grupurile de elevi.

2. Elevii trebuie să înregistreze succes școlar –se concretizeză în:

– deținerea de abilități esențiale de învățare a citirii, numerației, informării și comunicării cu ajutorul tehnologiilor

– este creativ, capabil să (re)acționeze în situații dificile, să identifice și să rezolve probleme

– posedă gândire activă, reflectează, procesează informații, argumentează, pun întrebări și evaluează

– comunică bine într-o diversitate de moduri, înțeleg cum învață și învață din propriile greșeli

– capabilități de a învăța în mod independent și împreună cu alții

– cunoașterea ideilor și evenimentelor majore ale lumii contemporane

– manifestări ale bucuriei de a învețe și motivație în a asimila cu maximum de eficiență în prezent și în viitor

3. Cultivarea încrederii în capacitățile proprii

– înțelege auto-valorizarea și identitatea proprie

– relaționează bine cu ceilalți și instaurează relații bune

– autoconștientizarea și gestionarea propriilor emoții

– are valori și credințe bine formulate și principii pentru a distinge ceea ce este corect de ceea ce este greșit

– devine din ce în ce mai independent, este capabil să aibă inițiative și să se organizeze ei înșiși

– face alegeri bune legate de viață

– este competent din punct de vedere fizic

– își asumă cu siguranță managementul riscurilor

– își identifică talentele și au ambiții

– sunt dornici să încerce lucruri noi și să valorifice oportunitățile

– sunt deschiși la emoțiile și inspirația oferite de lumea naturală și de achizițiile omului.

4. Formarea cetățenilor responsabili

– sunt bine pregătiți pentru viață și muncă

– sunt întreprinzători

– sunt capabili să lucreze cooperativ cu alții

– îi respectă pe alții și acționează cu integritate

– înțeleg propria cultură și cultura și tradițiile celorlalți, precum și sensul locului lor în lume

– apreciază beneficiile diversității

– îndreaptă nedreptatea, sunt convinși și încrezători în drepturile omului și se străduiesc să trăiască în pace cu ceilalți

– susțin și dezvoltă mediul local și global

– iau în considerare necesitățile prezentei și viitoarelor generații în alegerile pe care le fac

– pot schimba lucrurile pentru a le face mai bune.

5. Promovarea de valori prin programul curricular

– dezvoltarea personală – noi înșine, ca indivizi capabili de o creștere și dezvoltare spirituală, morală, socială, intelectuală și fizică

– egalitatea șanselor – relațiile dintre noi, ca fiind fundamentale pentru dezvoltarea și desăvârșirea fericirii, a vieții sănătoase, a binelui comunității

– bunăstare economică și democrație – societatea noastră, care este influențată de contribuțiile diferitelor categorii de persoane, culturi și moșteniri

– viitorul sustenabil – mediul nostru, ca bază a vieții și sursă de provocări și inspirație, care trebuie să fie protejată.

În evaluarea curriculumului dimensiunile se raportează la:

a. Planificarea și dezvoltarea curriculumului

Evaluarea conținuturilor – disciplinele oferite și finalitățile care sunt urmărite – dezvoltarea curriculumului. Sunt vizate: caracteristicile populației căreia îi este destinată formarea, necesitățile de formare cerute de domeniul în care absolvenții se pregătesc, resurse disponibile, conținuturile necesar a fi vehiculate, scopuri și obiective curriculare necesare)

Evaluarea input-ului – resursele și strategiile utilizate – design-ul instrucțional. Sunt vizate: modul de utilizare a produselor și materialelor curriculare și instrucționale, strategiile cele mai adecvate pentru activitatea de predare-învățare în raport cu posibilitățile profesorilor, modul de implementare a instruirii

b. Funcționalitate și rafinament

Evaluarea procesului – efectele asupra elevilor/ studenților în curs de formare. Vizează: performanțele elevilor/ studenților; calitatea formării personalului care asigură instruirea și a personalului de sprijin, nivelul de satisfacție al elevilor/ profesorilor, componente curriculare deficitare

Evaluarea produsului – examinarea efectelor asupra elevilor/ studenților absolvenți/ cei care au finalizat o anumită etapă de pregătire. Vitează: nivelul de realizare a obiectivelor, nivelul de satisfacție al absolvenților, aprecierea angajatorilor/ actualilor profesori cu privire la performanțele absolvenților, nivelul de pregătire al absolvenților pentru angajare/ continuarea studiilor în cadrul unei alte instituții de nivel superior.

În ceea ce privește evaluarea curriculumului preșcolar apreciem că se impune a ne raporta la caracteristicile și dimensiunile calitative ale acestui: extensie, echilibru, relevanță, diferențiere, progresie și continuitate

Extensie – este comprehensiv, incluzând o gamă largă de experiențe de învățare, care asigură dezvoltarea complexă, fizică, cognitivă, socială și emoțională a preșcolarului. În practica educațională, această caracteristică trebuie să se reflecte în organizarea de situații de învățare variate, atât prin finalități, cât și prin conținuturi, tipologia activităților, metodologie și scenariul didactic abordat. Diversitatea activităților didactice are potențialul de a-i asigura preșcolarului ocazii de analiză din perspective multiple a realității fizice și sociale, de a interacționa în medii variate cu colegii și cu adulții, de a-și exersa abilitățile și atitudinile în

Echilibru – există o consistență internă a domeniilor experiențiale, care asigură unitatea internă a programului curricular. În practica educațională, respectarea acestei premise obligă cadrul didactic la luarea de decizii responsabile privind numărul activităților didactice asociabile cu anumite domenii experiențiale și corelarea echilibrată a acestora cu activitățile integrate, cu situațiile de învățare bazată pe proiect și cu specificul celorlalte tipuri de activități cuprinse în planul de învățământ (ALA, ADP etc.).

Relevanță – relevanța programului curricular este dată de măsura în care programul, în ansamblul său, precum și fiecare situație de învățare proiectată explicit sau implicit îi asigură preșcolarului experiențe de învățare utile în raport cu problematica și cu nevoile individuale și ale vârstei, dar și cu specificul lumii în care copilul trăiește.

* În practica educațională, această caracteristică trebuie asigurată prin fundamentarea proiectării didactice anuale, săptămânale și zilnice pe cunoașterea particularităților grupei și ale membrilor acesteia, pe articularea eficientă a exigențelor curriculare formale cu nevoile specifice grupului cu care se lucrează, prin îmbinarea elementelor de curriculum comun cu cele ale curriculum-ului diferențiat și local.

* De asemenea, este importantă în acest context urmărirea transversală, în toată perioada parcurgerii programului curricular, a formării unor seturi de deprinderi și atitudini esențiale pentru implicarea eficientă, prezentă și viitoare, a copilului în situații de învățare și de explorare a realității: încurajarea autonomiei, a comportamentelor de auto-reglare, a abilităților de comunicare și relaționare socială, a perseverenței și a rezistenței la frustrare etc.

Diferențiere – Tratarea diferențiată și individualizată a copiilor, în sensul respectării nevoilor și a ritmurilor de învățare variate ale acestora, este o caracteristică definitorie a programelor educaționale constructiviste. Noul curriculum invită în mod explicit la o atare abordare. În practica educațională, acest lucru se poate realiza prin utilizarea elementelor de flexibilitate a programului curricular – număr flexibil de activități didactice de un anumit tip, activități didactice cu o structură mai deschisă, precum jocurile și activitățile la alegere, activități de dezvoltare personală și socială, care obligă la o abordare personalizată, activități opționale – ca factori favorizanți pentru proiectarea centrată pe copil.

Progres și continuitate – caracteristici care evidențiază importanța respectării consecvente de către cadrul didactic a sistemului de valori și convingeri care a stat la baza construcției programului curricular. Această preocupare constantă creează premisele pentru asigurarea continuității între nivelurile și ciclurile de învățământ și pentru prevenirea sincopelor și a schimbărilor bruște de orientare și practică educațională, care sunt responsabile adesea de apariția dificultăților de adaptare și a sincopelor în dezvoltarea continuă a copilului.

Bibliografie:

Albulescu I., 2008, Pragmatica predării-activitatea profesorului între rutină și creativitate, Editura Paralela 45, Cluj-Napoca

Bocoș, M., 2008, Teorie curriculumului – elemente conceptuale și metodologice, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca

Bocoș M., (coord)., 2001, Curriculumul școlar. Conținutul învățământului, în Pedagogia. Suporturi pentru formarea profesorilor, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

Bocoș M., Chiș V. (coord.), 2013, Abordarea integrată a conținuturilor curriculare. Particularizări pentru învățământul primar, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca

Ciolan L., 2002, Reforma curriculară în învățământul liceal românesc: premise, politici, metodologii, în Pedagogie – fundamentări teoretice și demersuri aplicative (coord. Păun E., Potolea D.), Editura Polirom, Iași

Ciolan L., 2008, Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iași

Ciulea, L., (coord)., 2009, Aplicarea noului curriculum pentru educație timpurie – o provocare?, Editura Diana,

Chiș, V. Manea, D. Stan, C. Molnar, P. , 2013, Abordări curriculare.

Aplicții în învțământul incluziv, Editura Eikon, Cluj-Napoca

Chiș V., 2001, Activitatea profesorului între curriculum și evaluare, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

Crețu C., 1998, Curriculum diferențiat și personalizat, Editura Polirom, Iași

Glava, A., Glava, C., 2002, Curriculumul preșcolar, în Introducere în pedagogia preșcolară, Editura. Dacia, Cluj-Napoca

Glava,A., Pocol, M., Tătaru, L., 2009, Educația timpurie – ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preșcolar, Editura Paralela 45, Pitești

Potolea D.,Teoria si metodologia Curriculumului,

Stan, C.,Manea, A., Bocoș,M., 2011, Curriculumul elaborat în școală, Exigențe și modalități de realizare la Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Beclean, Editura Eikon, Cluj-Napoca

Module on Curriculum Differentiation, document de lucru, UNESCO, 2002

*** Schimbarea practicilor de predare, prin diferențierea curriculumului pentru a răspunde diversității elevilor, UNESCO, 2004, traducere, UNICEF, RENINCO, 2008

Curriculum pentru învățământul preșcolar, București, 2009

Metoda proiectelor la vârste timpurii, Editura Miniped, București, 2002

Curriculum National- Cadru de referinta, Bucuresti, 1998

Curriculum preșcolar din România (OMECT 5233 / 01.09.2008):

Partea a-II-A. CONTEXTUALIZAREA PRODUSELOR CURRICULARE

II.1. Produse curriculare ale temei „Iarna în imagini”

II.1.1. Proiecte tematice

II.1.1.a) Proiectul tematic „Cercetători ai frigului”

Justificarea alegerii temei:

Cerul alb s-a deschis, zâmbește larg și împrăștie spre pământ o sumedenie de fluturi albi de zăpadă, mici și gingași. Se rotesc în aer ca niște ființe vesele și sclipesc în razele soarelui ca niște steluțe de argint. Sunt atât de mulți încât seamănă cu un roi de albine albe jucăușe, care au împânzit văzduhul. Unii sunt mici de tot, iar alții mai mari, dar cu toții sunt pufoși și mai ușori decât aerul. Cei mai harnici dintre fulgii de zăpadă prind câte o răsuflare de vânt, se cațără pe ea și se lasă purtați spre depărtări. Urcă și coboară fără să opună vreo rezistență capriciilor vântului. Ploaia de fulgi albi continuă tot mai puternic, încât spațiul pare mai strâmt. Armata de fulgi de nea se îndreaptă ca o avalanșă spre pământ și nu-i trebuie mult timp să o stăpânească pe deplin. Primii fulgi albi, ajunși pe solul înghețat, își dau mâna și încep să țese pânza argintie și pufoasă a stratului de zăpadă. Iarna își îndreaptă apoi privirea spre acoperișurile caselor și aruncă asupra lor pânza albă subțire formată din mii de fire de fulgi de zăpada. Culoare maronie a șindrilelor se preschimbă încetul cu încetul în alb. La fel se întâmplă și cu copacii. Crengile acestora albesc, întocmai ca pletele unui bătrân apăsat de ani mulți. După un mic moment de respiro, în care fulgii de zăpadă s-au rărit, ninsoare își revine, semn că încă nu dorește să plece. Un nou val de fulgi de nea, de data mai mari, se îngrămădesc în văzduhul înghețat. Vântul s-a oprit astfel că nimic nu-i mai grăbește spre pământ. Plutesc în liniștea albă a iernii, după care se așează tăcuți peste covorul de nea deja format. Atmosfera generală este una de basm. Ninge atât de frumos încât s-ar putea spune că realitatea a devenit o poveste de iarnă minunată. Ninge, ninge fără oprire, ca-n poveste! Iarna este anotimpul ce ne conduce pe tărâmul basmului, într-o atmosferă plină de dragoste, liniște sufletească și înțelegere. Iarna este un anotimp foarte îndrăgit de copii pentru că acum totul se schimbă în jurul nostru, stelele strălucesc mai puternic, aerul are miros de brad și de curat, iar noi îmbrăcăm hainele groase, pentru că acum, mai mult ca niciodată, trebuie să ne contopim cu natura. Un interes crescut, un freamăt al copiilor, un fel de neastâmpăr se simte în fiecare an, în sezonul rece, întrebarea ,,Când ninge?”, fiind frecvent rostită de copii. Când în sfârșit încep să cadă primii fulgi de zăpadă, bucuria copiilor este nemăsurată, știind că îi așteaptă, în sfârșit satisfacerea așteptărilor de peste an: bătaia cu bulgări, săniuța, ghețușul, dar și alte jocuri. Tema a fost aleasă de către copii împreuna cu educatoarea, pornind de la nedumerirea lor și neînțelegerea fenomenului de îngheț, cât mai ales a întrebării „De ce ninge iarna?”

Subtemele proiectului: „Călătorie în ținutul iernii”, „Iarna cea mai lungă de la poli”.

Grupa: mare

Scopul: Stimularea capacității de a observa, de a cerceta și de a înțelege fenomenologia

proceselor din natură, precum și stimularea curiozității pentru investigarea acesteia.

Obiective de referință

Să exploreze fenomenele specifice anotimpului iarna prin observare, investigare și experiment;

Să intuiască limitele rezistenței corpului uman la expunerea prelungită la frig;

Să-si însușească noi informații legate de specificitatea fenomenologică a Polului Nord și a Polului Sud

Să intuiască diferențele dintre iarna temperat-continentală și iarna polară;

Să descopere prin deducție logică procesul topirii calotei glaciare ca urmare a poluării planetei;

Să ofere soluții de protecție a mediului înconjurător și implicit de salvare a planetei;

Să-și însușească norme de comportare specifice protecției sănătății, protecției omului și naturii;

Să se exprime corect din punct de vedere gramatical, cursiv și expresiv, în propoziții simple și dezvoltate;

Să numere corect ascendent și descendent în limitele 0-9 recunoscând grupele cu 0-9 obiecte și cifrele corespunzătoare;

Să-și exprime liber impresiile, trăirile, sentimentele proprii în legătură cu fenomenele observate prin intermediul activităților artistico-plastice și muzicale;

Să-și adapteze comportamentul propriu la cerințele grupului din care face parte (colectivul de la copii de la grădiniță, grupul de joacă).

Tehnici de evaluare: secvențială și finală

Resurse:

Metode și procedee: observația, conversația, explicația, exercițiul, expunerea, experimentul,

lectura după imagini, problematizarea, cvintetul, demonstrația,

descoperirea.

Descrierea virtuală a proiectului:

Întrebările și răspunsurile copiilor referitoare la tema „Cercetători ai frigului” vor genera o atmosferă deschisă, destinsă, plină de curaj și ingeniozitate, entuziasm, dorința copiilor de a afla cât mai multe lucruri. Activitățile organizate au rolul de a-i responsabiliza pe copii și asigura însușirea de către aceștia a unor norme de comportament și atitudini fața de ceilalți oameni, față de natură și implicit față de planeta pe care locuiesc.

Materialele aduse de copii și părinți de acasă – cort-iglu, lupă, imagini, cărți, enciclopedii, animale de pluș – vor conduce la asimilarea unor informații, la descrierea lor și chiar la elaborarea altora noi în baza experiențelor proprii;

În cadrul acestui proiect discuțiile cu copiii vor fi orientate spre aspectele trăite, văzute de ei cât și spre aspecte imaginate sau cunoscute prin intermediul mass-mediei. Finalizarea proiectului va reprezenta etapa în care trebuie dovedită eficacitatea lui ca metodă educațională, dar și ca instrument de obținere de informații.

Evaluarea și diseminarea proiectului va reprezenta succesul copiilor relevând implicarea activă și exprimarea dorinței de cunoaștere și experimentare.

Albumul cu fotografii realizat în timpul desfășurării proiectului va marca toate momentele importante derulate;

Expoziția cu lucrări artistico-plastice și practice realizate de copii în timpul proiectului;

Concurs de săniuțe realizat în curtea grădiniței menit a genera multă veselie și voioșie;

Construirea unui iglu/ adăpost pentru iarnă în curtea grădiniței sub coordonarea cadrului didactic, moment ce urmează a se repeta în mod particular pentru fiecare dintre copii împreună cu membrii familiei sale;

Concursul „Cel mai bun cercetător” va fi relevant pentru indicarea nivelului în care copiii și-au însușit informațiile noi;

Prezentarea proiectului oaspeților (părinților și copiilor din alte grupe) urmată de aplauze și aprecierile mult așteptate de realizatori.

Bibliografie:

Pletea, M., Grama, F., Culea, L., Activitate integrată în grădiniță, Didactica Publishing House, 2008

Burnie, D.,Natura. Enciclopedie pentru întreaga familie, Editura Teora, 2005

***Ghid pentru proiecte tematice. Activități integrate pentru preșcolari, Didactica Publishing House, 2008

*** De jurul împrejurul Pământului, Larousse, 2006

***Planeta Terra” , Larousse, 2003

***Animalele, enciclopedie pentru copii, Editura Flamingo, 2004

http://ro.wikipedia.org/wiki/Antarctica

http://ciberplai.net/arctica/content/view/15/39/

http://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Insule_arctice

http://en.wikipedia.org/wiki/Inuit

http://images.google.ro/images?um=1&hl=ro&q=aurora

http://images.google.ro/images?um=1&hl=ro&q=iceberg

http://www.green-report.ro/category/categorii-din-ecologie/protectia-calotei-glaciare?page=2

Inventar de probleme

Planificarea activităților pe durata proiectului

Săptămâna I – „Călătorie în ținutul iernii” – activități integrate

Săptămâna a II-a – „Iarna cea mai lungă de la poli”- activități integrate

Evaluarea proiectului: Se realizează prin: Expoziție de lucrări, Jurnalul de însemnări, Album foto, Concurs de săniuțe, Concursul „Cel mai bun cercetător”și Construirea unui iglu/adăpost pentru iarnă în curtea grădiniței urmate de oferire de diplome participanților.

II.1.1.b) Proiectul tematic „Vraja iernii”

Argument: Un interes crescut, un freamăt al copiilor, un fel de neastâmpăr se simte în fiecare an, în sezonul rece, întrebarea ,,Când ninge?”, fiind frecvent rostită de copii. Când în sfârșit încep să cadă primii fulgi de zăpadă, bucuria copiilor este nemăsurată, știind că îi așteaptă, în sfârșit satisfacerea așteptărilor de peste an: bătaia cu bulgări, săniuța, ghețușul, dar și alte jocuri de interior. Copiii posedă în acest moment competențele necesare efectuării investigațiilor pentru a descoperi proprietățile zăpezii, efectele pe care aceasta le are asupra omului, a lumii vegetale și animale, dar și de a descoperi și interpreta alte fenomene meteo specifice anotimpului. Jocurile în aer liber prin rolul lor de a fortifica organismul sunt o bucurie pentru copii, dar este necesar să cunoască și regulile de organizare și pregătire pentru ca acestea să nu devină un factor de risc.

Durata proiectului: 5 săptămâni

Subtemele proiectului: „Vine Moș Nicolae!”, „Ninge lin cu dalbe flori, iată in colindători”, „Obiceiuri de Crăciun”, „Iarna – bucurii pentru copii!”, „Căsuța iernii”.

Grupa: mare

Resurse

Centre de interes deschise și materiale puse la dispoziția copiilor

Inventar de probleme

Scrisoare de intenție către părinți,

Dragi părinți, Acum că suntem în grupa pregătitoare, ne dorim să aflăm cât mai multe lucruri interesante despre ceea ce ne înconjoară, iar iarna, care a venit și a umplut împrejurimile cu zăpada ei pufoasă, ne oferă această șansă. Ne-am propus ca în următoarele 5 săptămâni să desfășurăm proiectul tematic ,, Vraja iernii’’, în cadrul căruia vom discuta și vom învăța multe lucruri despre caracteristicile anotimpului iarna, apa și transformările ei în natură, jocuri specifice de iarnă, măsuri de protecție a sănătății în acest anotimp, viețuitoarele și frigul, datini și obiceiuri de Crăciun. Drept urmare, vă solicităm sprijinul în colecționarea materialelor care ne vor ajuta la buna desfășurare a proiectului nostru (cărți, atlase, pliante, imagini de iarnă, CD-uri cu cântece, etc. ). Materialele aduse vi se vor returna la sfârșitul proiectului, cu mulțumirile de rigoare. Vă mulțumim anticipat, copiii ,,Isteți’’ și educatoarea grupei.

Scrisoare de mulțumire către părinți,

Stimați părinți, Noi, copiii grupei ,,Isteților’’ și educatoarea grupei vă mulțumim pentru sprijinul acordat în buna desfășurare a proiectului tematic „Vraja iernii”.Vă invităm să admirați expoziția de lucrări care am pregătit-o special pentru dumneavoastră. Vă mulțumim și vă așteptăm cu drag!

Săptămâna I: ,, Vine Moș Nicolae!’’

Săptămâna II: ,,Ninge lin cu dalbe flori, iată vin colindători!”

Săptămâna III: „Obiceiuri de Crăciun”

Săptămâna IV: ,, Iarna – bucurii pentru copii”

Săptămâna V: „Căsuța iernii”

II.1.2. Proiecte didactice-exemplificări de proiectare integrată

II.1.2.a) Proiect de activitate integrată „Vine, vine iarna!”

Grupa: mare

Activități de dezvoltare personală (ADP)

Rutine: Primirea copiilor; Întâlnirea de dimineață; Micul dejun; Igiena-spălatul și toaleta.

Tranziții: „Fulgul“ de Cornelia Marta – poezie; „Batem palmele“ – poezie cu exerciții de mișcare; „La săniuș“ de Cornelia Marta – poezie; „Săniuța fuge“ – cântec.

Jocuri: „Bulgăreala copiilor“

Jocuri și activități didactice alese (ALA)

Sectorul Arta : „Tablou de iarnă“- mototolire și lipire

Sectorul Știință : „Ghici unde m-am topit ?“- fișă de lucru (caută umbra)

3. Activități pe domenii experiențiale (ADE)

Domeniul știință (DȘ): Matematică : „Să-l ajutăm pe Moș Nicolae“ – joc didactic matematic

Domeniul psihomotric: „În vizită la Zâna Iarnă“ – mers cu ocolire de obstacole (traseu aplicativ)

Obiective generale: – Dezvoltarea capacității de a înțelege și utiliza numerele și cifrele (în concentrul 1-6)

– Formarea și dezvoltarea deprinderilor motrice de bază și aplicativ-utilitare

– Formarea și consolidarea unor abilități practice specifice nivelului de dezvoltare motrică

Obiective operaționale: – să mototolească hârtia creponată în biluțe potrivite pentru realizarea tabloului de iarnă

– să traseze linii formând perechi între fulgii de același fel pe fișa de lucru;

– să recunoască cifrele în limitele 1-6, având ca suport intuitiv jetoane;

– să numere corect crescător și descrescător pornind de la un număr dat;

– să realizeze mișcări coordonate de ritm, durată, distanță în spațiul și timpul dat în cadrul activității de educație fizică;

– să execute corect mersul în coloană câte unul ocolind obstacolele apărute pe traseu.

Strategii didactice

Metode și procedee: m1 – conversația, m2 – explicația, m3 – demonstrația, m4 – problematizarea, m5 – observația, m6 – exersarea, m7 – exercițiul fizic, m8 – jocul;

Mijloace de învățământ: M1 – fișe de lucru, M2 – hârtie creponată, M3 – lipici, M4 – coli cartonate, M5 – jetoane cu imagini specifice anotimpului iarna, M6 – jaloane de diferite forme și dimensiuni, M7 – bulgări de zăpadă din hârtie mototolită, M8 – fulg de zăpadă din carton, M9 – recompense, M10 – flanelograf;

Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe mici

Sistem de evaluare

Forme de evaluare: inițială, evaluare continuă

Metode de evaluare: verificarea produselor activității

Instrument de evaluare: chestionare orală

Scenariul zilei:

Sala de grupă va fi aranjată pe două compartimente : o jumătate în care scăunelele vor fi așezate sub formă de semicerc (pentru întâlnirea de dimineață) și cealaltă jumătate, unde măsuțele vor fi aranjate pentru sectoare, lipite una de cealaltă. Copiii prezenți deja în sala de grupă, se vor așeza în formă de semicerc, pentru desfășurarea „Întâlnirii de dimineață”, astfel încât fiecare copil să aibă contact vizual cu ceilalți copiii ai grupei. Întâlnirea de dimineață va debuta cu recitarea „Dimineața a sosit”, de către preșcolari și cadrul didactic. Salutul se va realiza prin formula: „Bună dimineața, Andrei !Sunt un fulg și mă topesc”. Fiecare copil își va saluta vecinul aflat în stânga sa, luându-l de mânuță, apoi prefăcându-se că se topește se lasă jos în genunchi. Prezența o voi realiza împreună cu un preșcolar. Îl voi desemna atașându-i un fulg în piept. Copilul de serviciu va întoarce cartonașele cu fotografiile copiilor, iar aceștia își vor confirma prezența, după care se va completa calendarul naturii. Se va preciza: ziua săptămânii, data, anul, anotimpul, condițiile meteorologice ale zilei. Preșcolarul desemnat să mă ajute la realizarea prezenței va purta toată ziua jetonul în piept și mă va ajuta atunci când voi avea nevoie. Înainte de a trece la anunțarea temei le propun copiilor un joc de „bulgăreală”. Voi avea trei bulgari din hârtie cu care ne vom juca. Cine prinde bulgarii trebuie să spună ceva despre Zâna Iarnă: „Zâna Iarna ne aduce cadouri”, „Zâna Iarnă ne aduce zăpadă” etc. Formarea motivației specifice se va realiza prin costumul Zânei Iarna purtat de către educatoare, dar și prin aducerea în sala de grupă a unui fulg mare de zăpadă. Fulgul îi va învăța pe copii o poezioară: Fulgul, de Cornelia Marta

„Fulgule micuțule,

Ce mai faci, drăguțule?

Că de-un an nu te-am văzut

Și dor rău mi s-a făcut.

Tu ai fost prin țări străine

La copiii mici ca mine.

Tu le-ai dat lor bucurii

Și-o iarna cu jucării.”

Voi denumi fulgul „Sclipirici”, iar acesta va participa la toate activitățile noastre. Voi transmite copiilor tema zilei și de asemenea le voi prezenta foarte pe scurt activitățile desfășurate pe întreaga zi. Voi trece apoi la anunțarea sectoarelor. Voi face intuirea materialelor la fiecare sector. Am pregătit două sectoare, dar voi avea la îndemâna și posibilitatea creări celui de-al treilea sector în cazul în care voi avea nevoie, sau voi da ca și sarcină suplimentară copiilor care termină mai repede. La sectorul Știință, copiii vor avea de ghicit unde s-au topit fulgi, adică să le caute umbra, după care vor putea colora în culorile adecvate. La sectorul Artă copiii au de realizat un tablou de iarnă prin tehnica mototolire și lipire. Înainte de a trece la munca pe sectoare, copiii vor executa împreună cu mine, câteva exerciții pentru încălzirea mușchilor mici ai mâinii. Aceste exerciții sunt propuse de mine : „Sunt un fulgușor/ Mă topesc ușor./ Cad din cer frumos/Și m-așez pe jos./Pic, pic, pic,pic/Pic, pic, pic, pic/ Covor alb am devenit!“. Le urez copiilor spor la treabă. Voi trece pe la fiecare sector și voi acorda ajutorul meu copiilor care au nevoie sau care mă solicită. După terminarea sarcinilor voi face analiza lucrărilor printr-o expoziție la un panou pentru a putea fi observate de către toți copiii. Are loc pauza de masă după care facem tranziția spre activitățile pe domenii experiențiale. Până vom cânta diferite cântecele învățate recent, voi aranja sala de grupă sub formă de clasă. Le voi explica copiilor ce urmează să desfășurăm. La domeniul Știință vom avea o activitate de matematică, unde ne vom juca cu elemente reprezentative anotimpului Iarna, apoi pentru a-i demonstra Moșului Nicolae că suntem copiii cuminți, vom ordona și număra jetoanele. Printr-o tranziție voi face trecerea la domeniul psihomotric, unde vom avea educație fizică. Le-am pregătit copiilor o plimbare în ținutul Zânei Iarna. Noi vom avea de parcurs un traseu ce conține 6 obstacole, dar la final vom fi încântați să ajungem la Zâna Iarnă și să primim recompense. La finalul zilei ne vom juca un joculeț „Bulgăreala copiilor”. Voi aranja copiii în două grupe, tabere. Aceștia vor arunca cu bulgări de zăpadă, confecționați din hârtie. Copiii care sunt nimeriți ies afară din joc. Tabăra care rămâne prima doar cu doi copii va pierde lupta. Ziua se încheie prin jocuri și oferirea de recompense. Fiecare copil va primi o imagine cu Zâna Iarna în ținutul ei fermecat.

II.1.2.b) Proiect de activitate integrată „Omul de zăpadă”

Grupa: mare

Categorii de activități abordate:

Activități de dezvoltare personală (ADP)

Rutine: – primirea copiilor; – micul dejun; – întâlnirea de dimineață;

Tranziții: „Dacă vrei să fi voinic!”, „Ninge, ninge viscolește!”, „Dimineață ne-am trezit”; „Bună

dimineața cer frumos!”; „Calendarul”; „Mâna”,„Eu am zece degețele”;

2. Jocuri și activități alese (ALA 1):

Bibliotecă: Povestea fulgului de nea – Trenca Banciu – citim planșe cu povești;

Științe: „Ajută omul de zăpadă să recunoască figurile geometrice;

Artă: „Fulgii zglobii”- pictură prin ștampilare;

3. Activități pe domenii experiențiale (ADE)

Domeniul Matematică și Științe ale naturii (DȘ): „Ajută omul de zăpadă să ajungă la casa lui altfel se topește!” – joc didactic;

Domeniul Om și Societate: „Omul de zăpadă”- colaj;

Jocuri și activități alese (ALA2): Joc de mișcare: „Fulgișorii jucăuși” – joc de mișcare pe fond muzical;

Obiective generale:

Consolidarea cunoștințelor referitoare la conceptul de număr în intervalul 1-5;

Consolidarea cunoștințelor referitoare la figurile geometrice învățate.

Formarea priceperilor și deprinderilor de a utiliza corect materialele date pentru activitatea practică, în concordanță cu tema stabilită;

Stimularea expresivității și creativității copiilor;

Obiective operaționale:

Să aranjeze în mod corespunzător jetonul pe panou, respectând regulile jocului (85%);

Să alcătuiască mulțimi de obiecte, după criteriul: formă, mărime, grosime (80%);

Să realizeze lucrări practice cu tema data de educatoare (90%);

Să analizeze în mod obiectiv lucrările proprii și ale colegilor respectând regulile de evaluare prestabilite (90%);

Să redea verbal conținutul poveștii „Fulgul de nea”, respectând momentele povestirii, având ca suport intuitiv planșele (90%);

Să realizeze lucrările, având în vedere tema dată și tehnica de lucru explicată de educatoare (85%);

Strategii didactice:

Metode și procedee: jocul didactic, conversația, explicația, exercițiul, demonstrația;

Mijloace de învățământ: „Omul de zăpadă” – musafirul zilei, fișe matematice, cubul, planșă

cu traseul omului de zăpadă, planșă cu reprezentarea

ciorchinelui, jetoane, hârtie glasată, vată.

Forme de organizare: frontal, individual, pe grupuri;

Strategii de evaluare:

Metode de evaluare: verificare orală, analiza produselor activității

Forme de evaluare: evaluare continua;

Instrumente de evaluare: fișe de evaluare, produsele activității;

Resurse temporale: 2 h si 30 min;

Scenariul zilei:

Sala de grupă este aerisită pentru a putea începe activitatea într-un mediu climatic potrivit. Copiii intră în sala de grupă și se așează pe pernițe în semicerc pentru derularea „Întâlnirii de dimineață”. Salutul începe de la propunătoare și este continuat de toți copiii grupei, fiecare salutându-și colegul din partea dreaptă, îi spune:„bună dimineața” și îi dă în mână omul de zăpadă.

Prezența se realizează la panoul cu prezența, se va rosti numele fiecărui copil și se vor așeza pozele copiilor la secțiunea prezent respectiv absent. După aceea se vor număra copiii prezenți împreună cu aceștia. Atenția copiilor este îndreptată spre Calendarul naturii, se va recita poezia „Calendaru-i încântat” și se va stabili data, ziua săptămânii, luna, starea vremii. Noutatea zilei o reprezintă musafirul zilei, omul de zăpadă și scrisoarea către copii. În scrisoare se află tema zilei de astăzi: jocul didactic matematic „Să-l ajutăm pe omul de zăpadă să ajungă la casa lui altfel se topește!” și lucrările practice: „Omul de zăpadă”, se vor anunța pe scurt obiectivele propuse pentru această zi, astfel omul de zăpadă va supraveghea modul cum participă copiii la activitățile propuse. După întâlnirea de dimineață se va trece la activitatea pe centre. Voi explica fiecărei grupe în parte ce are de făcut. Înainte de a merge spre centre facem câteva exerciții de înviorare:

„Ca să fiu copil voinic

Eu fac sport încă de mic

Merg în pas alergător,

Sar apoi într-un picior

Mă opresc, respir ușor

Întind brațele să zbor

Ăsta-i doar un început

Ia priviți cât am crescut!”.

Pe scaunele ne așezăm,

Și cuminți noi ascultăm. Împart copiii în trei grupe astfel: ating pe cap cei care vor merge la centrul bibliotecă, pe urmă pe cei care merg la centrul științe și cei rămași vor merge la centrul artă. Repet sarcinile de lucru pentru fiecare centru, apoi copiii vor începe să lucreze:

Artă : „Pictăm Fulgii de nea” – pictură prin ștampilare;

Știință: „Colorăm fișa matematică a omului de zăpadă;”

Bibliotecă : „Discutăm despre Povestea Fulgului de nea”

Activitatea comună: După terminarea activităților pe centre, copiii vor face un tur pe la toate centrele unde s-a lucrat, astfel vor vedea ce au lucrat colegii lor. Vom pregăti sala pentru activitățile pe domenii experiențiale. Înainte de a începe vom cânta împreună cântecul: „Iarna bate pe la uși”. Copiii se așează în semicerc pe pernițe, între timp voi pregăti materialul pentru jocul didactic. Vom începe activitatea, copiii vor veni pe rând vor roti cubul și vor muta jetonul pe panoul cu traseul de urmat, tot atâtea pătrățele câte indică latura cubului. De asemenea, vor lua din cutii și vor așeza pe mochetă tot atâția fulgi mari sau mici, după cum indică cubul. După ce terminăm de efectuat traseul, urmează varianta a 2-a a jocului, în care copiii vor trebui să formeze mulțimi de fulgi mari sau mici respectiv mulțimi de fulgi combinate (mari și mici). A 3-a variantă a jocului, este reprezentată de faptul că copiii vor trebuii să construiască din fulgi de nea, oameni de zăpadă mari, respectiv oameni de zăpadă mici. La finalul jocului voi face aprecieri, și vom cânta împreună un cântecel despre iarnă. O să împart copiii în trei grupe astfel: va fi ales tot al doilea copil pentru a forma grupele. Copiii se vor așeza la măsuțe pentru activitatea practică, le voi explica ce au de făcut. Tema practică de astăzi este „Omul de zăpadă” – colaj. Vom realiza două tipuri de colaje, unul din hârtie glasată și celălalt din hârtie cu aplicații de vată. Voi începe cu cei care au sarcina de lucru mai grea. Înainte de a începe vom executa câteva exerciții de încălzire a mușchilor mici ai mâinii: cântăm la pian, salutul degetelor, spălăm batistuța etc. Copiii vor lucra, fiecare respectând indicațiile primite. După terminarea lucrărilor practice vom recapitula pe scurt ce am făcut astăzi, vom expune lucrările realizate și le vom analiza. Copiii vor primi recompense morale (aprecieri, recomandări) ți materiale (buline, fulgi). La sfârșitul activităților ne vom juca câteva jocuri pentru destindere.: „Fulgișorii jucăuși”- (scăunele muzicale). Se va supraveghea ieșirea în siguranță a copiilor din grupă.

II.1.2.c) Proiect de activitate integrată „Tainele iernii!”

Grupa: mare

Elementele componente ale activității integrate:

ALA 1: „Surprize de la Zâna Iarnă”

Știință : “ Dansul fulgilor de nea ”soft + fișă;

Bibliotecă : “Domino de iarnă”;

Artă:“Omul de zăpadă”- act. practică;

ADE: DȘ ,, Bucuriile iernii”- joc didactic

Scopul activității: Verificarea cunoștințelor despre caracteristicile specifice anotimpului iarna și aplicarea acestora în diverse contexte de învățare specifice domeniului științe, inclusiv în cadrul softurilor educaționale;

Obiective operaționale:

Domeniul știință: O1 – să completeze, pe soft, tablourile de iarnă și de toamnă cu elementele potrivite din norișori;

O2 – să stabilească valoarea de adevăr a enunțurilor despre anotimpul iarna folosindu-se de paleta potrivită;

O3 – să grupeze simbolurile de iarnă în funcție de cerințele piramidei (metoda piramidei);

O4 – să atașeze obiectele de îmbrăcăminte potrivite fetiței și băiatului în anotimpul iarna;

O5 – să împodobească bradul cu globulețe, pe soft, respectând numărul, forma și culoarea indicată de Zâna Iarnă;

O6 – să identifice, pe soft, locul omului de zăpadă care lipsește utilizând corect numeralul ordinal și specificând cifra corespunzătoare;

Știință: – să indice, pe soft, cifra corespunzătoare numărului de fulgi de nea care cad din cer;

– să lipească tot atâția fulgi de zăpadă cât indică cifra;

Biblioteca: – să alcătuiască propoziții cu ajutorul simbolurilor de pe piesele de domino;

– să asocieze piesele de domino cu simboluri de iarnă continuând lanțul astfel încât ultimul simbol de pe piesă să fie la fel cu primul simbol de pe piesa următoare;

Artă: – să mânuiască materialele din natură și sintetice în vederea obținerii unor imagini ce redau

aspecte din realitatea înconjurătoare;

– să utilizeze deprinderea de a lipi, de a asambla în vederea realizării oamenilor de zăpadă;

Sarcina didactică:

completarea, pe soft, a tablourilor de iarnă și de toamnă cu elementele potrivite din norișori;

stabilirea valorii de adevăr a enunțurilor despre anotimpul iarna folosindu-se de paleta potrivită;

gruparea simbolurilor de iarnă în funcție de cerințele piramidei (metoda piramidei);

atașarea obiectelor de îmbrăcăminte potrivite fetiței și băiatului în anotimpul iarna;

împodobirea bradului cu globulețe, pe soft, respectând numărul, forma și culoarea indicată de Zâna Iarnă;

identificarea, pe soft, a locului omului de zăpadă care lipsește utilizând corect numeralul ordinal și specificând cifra corespunzătoare;

Regulile jocului: Un copil numit de educatoare rostogolește cubul iernii. În funcție de simbolul de iarnă indicat de cub se rezolvă sarcinile specifice, fiind aduse în centrul atenției materialele necesare. Trei sarcini pe care Zâna Iarnă le propune copiilor cu ajutorul cubului vor fi rezolvate prin intermediul softului educațional „Vis de iarnă”. Jocul continuă până ce toate sarcinile specifice fiecărui simbol din cubul iernii vor fi rezolvate corect. Fiecare răspuns corect este apreciat de colegi prin aplauze și oferă celui care a dat răspunsul corect posibilitatea de a deschide un cufăr care cuprinde o surpriză. Răspunsurile greșite sunt corectate de ceilalți copii, copilul care corectează greșeala având dreptul de a deschide unul din cuferele cu surprize.

Strategii didactice:

Metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația, jocul, exercițiul, piramida, munca independentă, problematizarea, turul galeriei;

Elemente de joc: mânuirea materialului, aplauzele, întrecerea, mișcări;

Resurse materiale: softuri educaționale „Vis de iarnă”, „Clinchet de clopoței”, laptop, videoproiector, ecran proiecție, ecusoane cu simboluri de iarnă, panouri cu simboluri de iarnă, piramida, simboluri de iarnă, siluete fetiță și băiat, siluete obiecte de îmbrăcăminte, palete verzi și roșii, cufere, baloane, machetă, brăduți, zăpadă artificială, fișe, fulgi de zăpadă din carton, piese domino de iarnă, „bulgări de zăpadă” de mărimi diferite din vată, nas, pălărie, mătură din carton, coșulețe, aracet, cartoane colorate, casetofon cu CD, CD – „Uite fulgii de zăpadă”; „10 Degețele”;

Forme de organizare: frontal, pe grupe, individual

Durata: 60 minute

Scenariul activității integrate:

Pe fond muzical, copiii fac cunoștință, prin intermediul softului educațional „Vis de iarnă”, cu Zâna Iarnă și cu renul moșului, Botoșel, care îi invită pe copii să descopere tainele iernii. Descoperirea misterelor anotimpului iarna se face prin intermediul cubului cu simboluri specifice pe care Zâna Iarnă l-a adus celor mici. Cubul iernii îi va antrena pe copii în rezolvarea unor sarcini atât pe soft cât și pe panourile pregătite, corespunzătoare simbolurilor de pe cub.

Se descoperă și căsuța celor două personaje, lipsită de strălucirea iernii, adresând copiilor propunerea ca pe parcursul zilei să înveselească atmosfera din jurul ei cu elemente specifice anotimpului iarna, elemente care vor fi descoperite pe parcursul activității în cuferele cu surprize.

Copiii vor fi invitați să rezolve sarcinile date de cubul iernii. Astfel, un copil numit de educatoare rostogolește cubul iernii, iar în funcție de simbolul indicat de cub se rezolvă sarcinile specifice, fiind aduse în centrul atenției materialele necesare. Trei sarcini pe care Zâna Iarnă le propune copiilor cu ajutorul cubului vor fi rezolvate prin intermediul softului educațional. Jocul continuă până ce toate sarcinile specifice fiecărui simbol din cubul iernii va fi rezolvată corect. Jocul este demonstrat inițial de educatoare apoi se trece la desfășurarea lui propriu-zisă.

Copiii completează pe soft tablourile de iarnă și de toamnă cu elementele potrivite din norișori, împodobesc bradul cu globulețe respectând numărul, forma și culoarea indicată de Zâna Iarnă și identifică locul omului de zăpadă care lipsește utilizând numeralul ordinal și specificând cifra corespunzătoare. Pe panouri ei grupează simbolurile de iarnă în funcție de cerințele piramidei, atașează obiectele de îmbrăcăminte potrivite fetiței și băiatului în anotimpul iarna și stabilesc valoarea de adevăr a enunțurilor despre anotimpul iarna cu ajutorul paletelor.

Fiecare sarcină rezolvată corect pe soft sau pe panou este apreciată de colegi prin aplauze și oferă celui care a dat răspunsul corect posibilitatea de a deschide un cufăr care cuprinde o surpriză. Numărul cufărului care trebuie deschis este dat de biletul ascuns în balon. Răspunsurile greșite sunt corectate de ceilalți copii, copilul care corectează greșeala având dreptul de a deschide unul din cuferele cu surprize.

Trei dintre surprizele găsite în cufere vor fi rezolvate de copii în cadrul celor trei centre deschise. Astfel, pe fond muzical, executând mișcările sugerate de versurile jocului muzical „10 Degețele”, se va realiza tranziția spre etapa următoare, copiii fiind grupați în trei echipe, în funcție de simbolul primit în piept la începutul zilei (echipa oamenilor de zăpadă, echipa fulgilor de nea și echipa brăduților împodobiți ) și invitați să rezolve sarcinile de la cele trei centre puse la dispoziție. La centrul „Știință” copiii vor rezolva mai întâi sarcina de pe soft, indicând cifra corespunzătoare numărului de fulgi de nea care cad din cer iar apoi vor lipi tot atâția fulgi de zăpadă cât indică cifra de pe fișă. La centrul „Bibliotecă” copiii vor alcătui propoziții cu ajutorul simbolurilor de pe piesele de domino și vor continua lanțul asociind piesele de domino cu simboluri de iarnă astfel încât ultimul simbol de pe piesă să fie la fel cu primul simbol de pe piesa următoare. La centrul „Artă” copiii vor realiza oameni de zăpadă lipind și asamblând părțile componente. La final, toate lucrările realizate la cele trei sectoare de activitate vor constitui elementele machetei.

Surprizele descoperite în celelalte trei cufere vor constitui elementele care completează macheta căsuței lipsită de strălucirea iernii, în care locuiește Zâna Iarnă și Botoșel și vor fi atașate machetei în momentul descoperirii lor în cuferele cu surprize.

Activitatea se încheie pe fond muzical, copiii părăsind în ordine sala de grupă.

II.1.3. Material didactic convențional

II.1.3. Omul de zăpadă

Prezentarea produsului curricular: Produsul curricular a fost creat pentru a susține învățarea la preșcolari, poate fi folosit în special în etapa pregătitoare a activității în care se captează atenția. Însă acesta poate fi și un suport important în celelalte etape în predare, fixarea cunoștințelor sau evaluare.

De exemplu: poate fi utilizat ca suport intuitiv pentru discuțiile pregătitoare în relație cu tema zilei: „Bogățiile iernii”, însoțit de o scrisoare lăsată de Zâna Iarna care anunță tema zilei și obiectivele operaționale. Astfel la activitățile liber alese, (centrul științe) se poate iniția o activitate de recunoaștere a figurilor geometrice cu ajutorul unor fișe ce reprezintă omul de zăpadă construit din figuri geometrice, unde produsul curricular prezentat mai sus poate fi un model. La activitatea pe domenii experiențiale: DȘ („Ajută omul de zăpadă să ajungă la casa lui, altfel se topește!- joc didactic”) produsul curricular ar putea fi folosit pentru inițierea copiilor în descoperirea și înțelegerea regulilor jocului prin prezentarea unei scrisori, unei ghicitori atașate de acesta.

În cadrul Domeniului Om și Societate (DOS) produsul curricular prezentat mai sus poate reprezenta un model după care se vor ghida preșcolarii în vederea realizării unor produse practice cu tema: „Omul de zăpadă”. Așadar, produsul curricular „Omul de zăpadă” poate îndeplinii în cadrul activităților instructiv-educative atât funcția de informare a copiilor cu privire la tema propusă, cât și funcția de evaluare a activității acestora.

Confecționare:„Omul de zăpadă” este un produs curricular realizat dintr-un suport de polistiren și hârtie colorată pe care sunt aplicate pietricele transparente, portocalii, albastre și mărgele negre.

II.1.4. Produse realizate de elevi

II.1.4.a) Peisaj de iarnă

Prezentarea produsului curricular: Din punctul de vedere al unui produs curricular peisajul este acea lucrare realizată de cadrul didactic și de copii, lucrare care poate fi folosită în mai multe tipuri de activități. Peisajul, în sensul său etimologic, este constituit din mulțimea trăsăturilor, caracterelor, formelor unui teritoriu, unei regiuni, unui ținut. Noțiunea actuală de peisaj este, pe scurt, destul de recentă. Înainte de a fi obiectul reprezentărilor artistice sau arhitecturale, peisajul însemna un ținut, o regiune, adică o porțiune a teritoriului național cu o identitate bine marcată, un loc de viață și de muncă pentru oamenii locului care aparțin acelei regiuni. Azi, putem auzi expresii ca peisaj politic, peisaj mediatic, etc. Peisajul poate deci să desemneze un ansamblu contextual: viziunea lucrurilor unui timp dat. Noțiunea de peisaj se află într-o evoluție constantă.

Materiale necesare pentru confecționare:

coală mare de carton sau polistiren;

hârtie glasată, cartonată de culori diferite;

lipici;

foarfece;

gheme de ață albă, globuri;

vată;

creioane colorate cerate;

carioca;

acuarele.

Confecționare:

Din hârtia glasată de culoare maro și verde se realizează trunchiul și crengile copacilor. Hârtia se răsucește și lipite una lângă alta bucățile se formează tulpina și crengile. Din carton se realizează norii și fulgi de zăpadă, iar cu vata se ornează covorul de nea. Din sticlă pisată de globuri se poate arunca pulbere strălucitoare. Din gheme mici de ață se poate realiza omul de zăpadă.

Peisajul se poate realiza, în cazul copiilor mai mari, prin pictură sau desen.

II.1.4.b) Pinguinul

Materiale necesare pentru confecționare:

un recipient reciclabil, ca de exemplu, o sticlă din material plastic

o bilă din polistiren de mărime mai mare decât orificiul recipientului

carton subțire de culoare portocalie

hârtie glasată de culoare neagră

ochișori confecționați din plastilină sau de sticlă achiziționați anterior

acuarele sau tempera de culoare neagră

lipici

forfecuță

Descrierea modului de lucru:

Bila de polistiren se colorează cu tempera rămânând albă doar o porțiune sub formă de inimioară, care reprezintă fața pinguinului, și pe care se lipesc ochișorii împreună cu ciocul din hârtia portocalie tăiat sub forma unui triunghi. Din hârtia glasată neagră se decupează fracul pinguinului, care se lipește pe sticlă. Aceste ar fi spatele pinguinului. După uscare, bila (capul pinguinului) se lipește pe orificiul sticlei. Piciorușele se decupează din hârtia portocalie sub forma literei „n” și se lipesc în partea de jos recipientului.

II.2. Produse curriculare ale temei „Sărbătorile de iarnă”

II.2.1. Proiecte tematice

II.2.1.a) Proiectul tematic „Vin sărbătorile de iarnă!”

Argument: Omul, de-a lungul vieții trece prin experiențe multiple, de multe ori nevalorificate suficient. Uneori amintirile sunt cele care ne trimit spre reflecție și analiză la cum a fost, cum este și de ce, cum va fi, ce va urma. Copilul, aflat la începutul vieții, moștenește comorile înaintașilor săi, află prin intermediul poveștilor și nu numai, cine au fost strămoșii săi, cum au trăit, cum au gândit, ce fapte obișnuite sau eroice au făcut. Aflarea și cunoașterea aspectelor ce țin de origini, de tradiții, de obiceiuri, de istoria locurilor, prin prisma valorilor pe care acestea le transmit, poate avea un puternic impact asupra copiilor aflați la vârsta marilor întrebări. De aceea, este de datoria noastră, a cadrelor didactice, să facem cunoscute copiilor preșcolari elementele de istorie, tradiții și obiceiuri ce ne individualizează și marchează personalitatea noastră națională.

Cunoașterea bucuriei produsă copiilor de primii fulgi de zăpada ce vestesc apropierea sărbătorilor de iarnă, bucurie exprimată zgomotos prin exclamații de genul :,,Ce bine-mi pare că ninge! Astfel va putea veni Moș Nicolae și Moș Crăciun!”, a constituit punctul de plecare al acestui proiect intitulat „Vin sărbătorile de iarnă !”.

De asemenea nu putem trece cu vederea faptul că, copiii sunt fascinați de lumea lui Moș Nicolae și a lui Moș Crăciun, de povestirile religioase despre nașterea Pruncului Sfânt. Bucuria sărbătorilor îi face pe copii mai buni, mai miloși și mai interesați de ceea ce se întâmplă în jurul lor.

Durata proiectului: 4 săptămâni

Grupa: mare

Subtemele proiectului: ,,1 Decembrie – Ziua Națională a României’’, „Dăruind, vei dobândi!”, „Obiceiuri și tradiții”, „În așteptarea lui Moș Crăciun”;

Obiective cadru: Cunoașterea unor elemente de istorie, geografie, religie care definesc

portretul spiritual al românilor;

Cultivarea și educarea sentimentelor de dragoste și admirație față de

Dumnezeu și Isus, față de sărbătorile religioase.

Cunoașterea unor elemente de istorie, geografie, religie, care definesc

portretul spiritual al poporului nostru.

Obiective de referință: – să enumere caracteristicile iernii;

– să recunoască elemente ale mediului social și cultural, poziționând elementul uman ca parte integrantă a mediului;

– să identifice și să descrie elemente locale specifice țării noastre și zonei în care locuiesc;

– să fie capabili să realizeze lucrări practice inspirate din natură și din viața cotidiană valorificând deprinderile formate;

– să identifice activități specifice sărbătorilor de iarnă (cadouri în ghetuțe, împodobirea bradului, colindul, plugușorul, tăiatul porcului);

– să precizeze locul lui Dumnezeu și a lui Iisus în viața oamenilor;

– să exprime sentimente de dragoste pentru sărbătorile religioase;

– să descrie caracteristicile mediului natural și social specifice sărbătorilor de iarnă;

– să cânte cu dezinvoltură cântece pentru copii și colinzi;

– să exprime trăirile proprii prin activități artistico-plastice, practice și muzicale;

– să descopere elemente componente ale mediului înconjurător prin antrenarea tuturor organelor de simț;

– să-și adapteze comportamentul pozitiv la cerințele grupului;

– să afle despre importanța zilei de Crăciun și a celei de Sfântul Nicolae.

Resurse: a. umane: copiii, educatoare, părinți, bunici, preot.

b. materiale: cărți, reviste, CD, icoane, Biblia pentru copiii, hârtie colorată, lipici, vată, globuri, ghirlande, brad.

c. temporale: 4 săptămâni

Metode: Brainstorming, observare spontană și dirijată, explicația, demonstrația, exercițiul, problematizarea, experimentul, învățarea prin descoperire.

Inventar de probleme:

Ce știm?:

Avem tradiții, obiceiuri, port popular moștenite de la bătrâni.

Cum sunt lucrurile de azi și nu putem trăi fără ele.

Cine este Dumnezeu.

Ce rol are Iisus în viața noastră.

Unde pune Moș Nicolae cadourile.

În ce anotimp este sărbătoarea Crăciunului.

Ce împodobim de Crăciun.

Care arbore este mereu verde.

Ce nu știm și vrem să aflăm?:

Ce înseamnă unire?

Ce a însemnat Unirea pentru români?

Cine este Iisus, Fecioara Maria și Iosif?

Ce putem face noi copiii, pentru ca Iisus și Dumnezeu să fie mulțumiți?

Semnificația zilei de Sfântul Nicolae și a nuielușei pe care o primim de la aceasta?

Semnificația împodobirii bradului de Crăciun?

Care este relația noastră cu divinitatea?

Aspecte legate de Nașterea Pruncului Sfânt?

Mâncăruri tradiționale de Crăciun?

Semnificația zilei de Crăciun?

Legenda lui Moș Nicolae, a bradului de Crăciun și a lui Moș Crăciun?

Centre de interes deschise și materiale puse la dispoziția copiilor:

Scrisori de intenție

Către părinți, Dragi părinți,

În cadrul activităților pe care le vom desfășura cu copiii, vom organiza și un proiect tematic cu tema: „Vin sărbătorile!” începând de luni, timp de 4 săptămâni. În acest scop, vă rugăm să discutați cu copiii dumneavoastră evenimente, aspecte care au legătură cu acest subiect. Orice materiale, legate de tema, pe care puteți să le trimiteți la grădiniță pentru observare și discutare, ne-ar fi de mare folos: imagini, reviste, diferite poze din timpul sărbătorilor petrecute în familie, colinzi, urături specifice zonei. Educatoarele și copiii grupei

Către preot, Părinte,

Suntem copiii din grupa mare de la Grădinița cu Program Prelungit … și venim spre dumneavoastră cu o rugăminte. Ne-am bucura să veniți la noi în vizită și să ne explicați câteva lucruri noi despre Moș Nicolae, Moș Crăciun, Bradul de Crăciun și despre Iisus și nașterea acestuia. Orice explicație pe înțelesul copiilor ne va ajuta.

Vă mulțumim, copiii și educatoarele.

Crearea centrului tematic:

În urma înmânării scrisorilor de intenție, centrul tematic a fost utilat cu diverse materiale cum ar fi: lada de zestre a bunicii plină cu obiecte colecționate de copii, de părinți și educatoare, cărți ilustrate, de istorie, albume cu poze vechi, enciclopedii pentru copii, poze, reviste, CD-uri cu colinde și cântece pentru copii imagini cu Moș Nicolae, Moș Crăciun, Bradul de Crăciun, beteală, globuri, podoabe pentru pom.

Mediatizare: Afișe, fotografii.

Evaluare: Expoziție cu podoabe pentru pom, Portofoliu cu fișele de evaluare, Serbare închinată nașterii Domnului nostru Iisus Hristos.

Diseminare: Popularizarea rezultatelor activităților în cadrul comisiei metodice.

Bibliografie:

Programa activităților instructiv-educative în grădinița de copii, Editura V&Integral 2005;

Metoda proiectelor la vârste timpurii, Editura Miniped, Timișoara 2002;

Curriculum pentru învățământul preșcolar, Editura DPH 2008.

Calendarul activităților didactice

Săptămâna I: „1 Decembrie – ziua națională a României”

Luni:ADP: Întâlnirea de dimineață: „Pui de daci și de români!”, Rutine: „Învățăm să

respectăm trecutul”.

ALA: Biblioteca: „Citim cărți de istorie”- lectura unor cărți ilustrate (Povestiri istorice),

Știință: „Când s-a întâmplat?”;

Construcții: „Construim cetăți”.

ADE: Activitate integrată „Strămoșii noștri”

DS: Cunoașterea mediului – „Cine au fost străbunii noștri?” – lectură după

imagini;

DPM: Învățarea unor pași de dans popular: „Joc mai mândru decât hora”

Marți: ADP: Întâlnirea de dimineață: „Unde-i unul nu-i putere”; Rutine: „Învățăm să

respectăm trecutul”; Opțional: Educație pentru sănătate;

ALA: Știința: „Unde putem afla mai multe despre trecutul nostru?”;

Artă: „Costumul popular” – decorare;

Joc de rol: „Orașul în sărbătoare”

ADE: Activitate integrată „Sărbătoarea cea mare”

DLC: Lectura după imagini: „Zi de sărbătoare”

DEC: Cântec: „Deșteaptă-te Române”, Audiție: „Noi suntem români”.

Miercuri: ADP: Întâlnirea de dimineață: – „Eroii neamului”; Rutine: „Învățăm să respectăm

trecutul”

ALA: Biblioteca: „Albumul meu” – imagini selectate de copii;

Nisip și apă: „Hai să dăm mână cu mână”- amprentele palmelor;

Știința: „Ce știm despre…” (din istoria poporului român).

ADE: Activitate integrată: „Eroii noștri”

DS: „Strămoșii noștri” – operații în limitele 1-6, fișe matematice

DOS: „Strămoșii noștri” – convorbire sau „Eroii”de Petre Ghelmez – memorizare

Joi: ADP: Întâlnirea de dimineață: „Unde-s doi, puterea creste”; Rutine: „Învățăm să

respectăm trecutul”;

ALA: Joc de rol: „De-a defilarea”;

Construcții: „Monumentul eroilor”;

Biblioteca: „Albumul faptelor eroice”

ADE: Activitate integrată „Vreau să fiu și eu ca ei!”

DLC: „Vreau sa aflu” – propoziția interogativă;

DEC: „Farfurii decorative” – modelaj

Vineri: ADP: Întâlnirea de dimineață: „Ce simțim în zi de sărbătoare?”; Rutine: – „Învățăm să

respectăm”

ALA: Joc de rol: „Manifestări omagiale”;

Arta: „Tricolorul” – desen; „Steaguri” – confecție;

Știința: „Cine știe, răspunde”- concurs;

ADE: Activitate integrată „Ne pregătim să sărbătorim”

DS: „Formează perechi între obiecte” (corespondența, numerație)

DOS: „Harta țării” – lucrare colectivă

Săptămâna a II-a : „Dăruind, vei dobândi!”

Luni: ADP: Întâlnirea de dimineață: „Vine Moș Nicolae!”; Rutine: „Vreau să fiu bun!”(deprinderea de a manifesta bunătate); Tranziții: „Telefonul fără fir”

ALA: Biblioteca: „Citim imagini cu anotimpul iarna”;

Construcții: „Troițe”

ADE: „Legenda lui Moș Nicolae” – activitate integrată (DLC+DOS1)

ALA: Jocuri de mișcare.

Marți: ADP: Întâlnirea de dimineață: Cele mai frumoase colinde-audiție CD; Rutine: „Îmi plac Colindele”(deprinderea de a audia cu atenție); Tranziții: Vocalize și mișcare – logatomi;

ALA: Știința: convorbire: „Cine a fost Moș Nicolae?”;

Arta: „Colorăm ghetuțele lui Moș Nicolae”;

ADE: „Haideți să ne pregătim pe moșul să-l primim!” – activitate integrată – (DȘ1+DȘ2);

ALA: Educație ecologică: „Unde aruncăm resturile menajere?”.

Miercuri: ADP: Întâlnirea de dimineață:„A venit Moș Nicolae!”; Rutine:„Va veni și rândul meu” (deprinderea de a aștepta cu răbdare); Tranziții:„Atinge clopoțelul!” – joc sportiv;

ALA: Joc de rol: „Moș Nicolae la telefon”;

Arta :Modelăm nuielușa lui Moș Nicolae;

ADE:

DLC: „Sfântului Nicolae”- memorizare,

DOS2: „Ghetuțe pregătite, ghetuțe fericite”;

ALA: „Ștafeta colindătorilor”.

Joi: ADP: Întâlnirea de dimineață. „Trăistuța colindătorului”; Rutine: „Primim, dar și dăruim”

Tranziții: „Ne dați ori nu ne dați?” – joc recitativ;

ALA: Biblioteca – „Scriu o scrisoare pentru Moș Nicolae”;

Joc de masă – „Alegem haine groase”

ADE: „Decorăm trăistuța” – activitate integrată (DȘ2+DEC1);

ALA: Audiție: „Sfinte Nicolae”.

Vineri: ADP: Întâlnirea de dimineață: „Vrei să mergi la colindat?”; Rutine: ”Suntem o echipă!” Tranziții: „Primiți cu colinda?” (deplasare în clinchet de clopoței)

ALA: Construcții : „Căsuțe pentru păsărele”;

Știința: Fișe de lucru: „Unde este greșeala?”

ADE: „Am pornit la colindat” – activitate integrată (DPM+DEC2)

ALA: Jocuri de mișcare în aer liber

Săptămâna a III-a: ,,Obiceiuri și tradiții’’

Luni: ADP: Întâlnirea de dimineață: „Spiridușul mesager”; Rutine: „Ce-i promis, e promis!”

Tranziții: „Renii lui Moș Crăciun” – mers cadențat

ALA: Știința: – convorbire „Ce obiceiuri de iarnă cunoaștem?”;

Construcții „Căsuța bunicilor”

ADE: „Nașterea lui Iisus” – activitate integrată ( DȘ1+DLC )

ALA: „Cursa renilor”

Marți: ADP: Întâlnirea de dimineață: ”Legenda bradului”; Tranziții: „Lănțișoare colorate” – formare de cercuri concentrice

ALA: Biblioteca: „Citim imagini cu obiceiuri de iarnă”;

Joc de rol: „De-a gospodinele”

ADE: „Împodobim bradul în așteptarea lui Moș Crăciun” – activitate integrată

(DȘ2+DOS2)

ALA: Jocuri de mișcare: „Baba oarba”, „Cursa în saci”.

Miercuri: ADP: Întâlnirea de dimineață: „Dăruiește o jucărie!” Rutine: „Și eu pot fi Moș Crăciun!”, Tranziții: „Ghicitoare în mișcare”

ALA: Joc de masă: „Alegeți și grupați obiecte de îmbrăcăminte de iarnă”;

Arta: „Colorăm imagini cu brazi și globulețe”

ADE: „Povestea bunicii” – activitate integrată (DLC+DȘ2)

ALA: Repetarea cântecelor și poeziilor pentru serbare

Joi: ADP: Întâlnirea de dimineață: „Azi mi s-a întâmplat…”; Rutine: „Ofer o jucărie, fac o bucurie”, Tranziții: „Dar din dar se face rai!” – proverbe și zicători

ALA: Biblioteca: „Citim imagini despre sărbătorile de iarnă”,

Construcții: „Orașul în sărbătoare”

ADE: „Colindele Crăciunului” – activitate integrată (DOS1+DEC2)

ALA: Vizită la biserică

Vineri: ADP: Întâlnirea de dimineață: „Alo, Moș Crăciun!”; Rutine: „De vorbă cu Moș Crăciun”; Tranziții: „Toiagul ascuns” – joc de atenție

ALA: Joc de rol: „De-a colindătorii”;

Arta: „Îngerașul” – confecționare;

ADE: DPM: „Crăciunei și Crăciunițe” – dans tematic;

DEC1: „Ornamente pentru brad”- modelaj

ALA: „Facem bulgări și aruncăm” – jocuri în curtea grădiniței.

Săptămâna a IV-a : „În așteptarea lui Moș Crăciun”

Luni:ADP: Întâlnirea de dimineață: „Cum fac surprize celor dragi?”, Tranziții: „Atinge clopoțelul!”

ALA: Știința: „Unde creste bradul și de ce este verde tot timpul anului?”,

Arta: „Bradul” – decupare lipire;

ADE: „În jurul lui Moș Crăciun” – activitate integrată (DȘ1+DEC1)

ALA: „Dansăm în jurul bradului”.

Marți: ADP: Întâlnirea de dimineață „Umblăm a colinda!”, Tranziții: „Clopoțelul sună, copiii se-adună”- joc senzorial

ALA: Joc de rol: „Azi avem musafiri”,

Construcții: „Sania și casa lui Moș Crăciun”;

ADE: „Bradul cu podoabe” – activitate integrată (DȘ2 + DPM)

ALA: Joc de mișcare – „Veniți la brad!”

Miercuri: ADP: Întâlnirea de dimineață: „Ce vreau să-mi aducă Moș Crăciun?”, Tranziții: – joc imitativ: „Ducem sacul ușor/greu în spinare”;

ALA: Arta: „Colorăm ornamente pentru brad”,

Biblioteca: „Citim imagini despre brazi împodobiți”;

ADE: „Îi scriem lui Moș Crăciun și împodobim Bradul” activitate integrată

(DLC+DȘ2+DOS2)

ALA: „Colinde, colinde” audiție.

Joi: ADP: Întâlnirea de dimineață: „Învățăm să dăruim”, Tranziții: „Ța-ța-ța, căpriță ța” – joc recitativ

ALA: Știință: „Al câtelea brăduleț lipsește?”,

Joc de rol: „De-a serbarea”

ADE: „Noapte de Crăciun” activitate integrată ( DLC+DEC2 )

ALA: „Moș Crăciun printre troiene” – alergare printre obstacole

Vineri. ADP: Întâlnirea de dimineață „Colinde, colinde, e vremea colindelor”, Tranziții: „Șiruri de colindători”;

ALA: Biblioteca: „Legenda lui Moș Crăciun”,

Joc de rol „De-a Moș Crăciun”;

ADE: DOS: „Iată vin colindători” – program artistic (șezătoare).

II.2.1.b) Proiectul tematic „Magie de iarnă”

Durata proiectului: 3 săptămâni

Nivel I: grupa mare, 5-6 ani

Obiective cadru pe domenii experiențiale:

● Domeniul limbă și comunicare: Dezvoltarea capacității de exprimare orală, de înțelegere și utilizare corectă a semnificațiilor structurilor verbale orale;

● Domeniul Științe: Dezvoltarea capacității de a înțelege și utiliza numere, cifre, unități de măsură, întrebuințând un vocabular adecvat;

Stimularea curiozității, privind explicarea și înțelegerea lumii înconjurătoare;

● Domeniul Om și societate: Cunoașterea și respectarea normelor de comportare în societate, educarea abilităților de a intra în relație cu ceilalți;

Formarea și consolidarea unor abilități practice specifice nivelului de dezvoltare motrică;

● Domeniul estetic și creativ: Formarea capacităților de exprimare prin muzică;

Stimularea expresivității și creativității prin desen, pictură, modelaj;

● Domeniul Psihomotric: Formarea deprinderilor motrice de bază și utilitar aplicative.

Obiective de referință vizate

● Domeniul limbă și comunicare:

– să audieze cu atenție un text în versuri, să rețină versurile, să recite clar, corect și expresiv;

– să fie capabil să creeze el însuși structuri verbale, utilizând intuitiv elemente expresive;

– să înțeleagă și să transmită mesaje simple, să reacționeze la acestea;

● Domeniul Științe

– să cunoască elemente ale mediului social și cultural, poziționând elementul uman ca parte integrantă a mediului;

– să numere de la 1 la 6, recunoscând grupele cu 1-6 obiecte și cifrele corespunzătoare, să raporteze cifra la cantitate și invers;

● Domeniul Om și societate

– să descrie și să identifice elementele locale specifice țării noastre și zonei în care locuiesc (zona Transilvaniei);

– să cunoască și să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activități practice;

● Domeniul estetic și creativ

– să asculte și să interpreteze liber cântece în aranjamente armonico-polifonice elementare;

– să compună în mod original și personal spațiul plastic, utilizând materiale și tehnici diverse;

● Domeniul Psihomotric

– să utilizeze deprinderile motrice însușite în diferite contexte, pentru a exprima sentimente și/sau comportamente, pentru a răspunde la diferiți stimuli (situații), la diferite ritmuri.

Resurse:

Materiale: zăpadă, gheață, țurțuri; albume cu imagini de iarnă; reviste, cărți; jucării de pluș – Moș Crăciun, Sf. Nicolae, reni; costumații, accesorii pentru diferite personaje; enciclopedii; șervețele cu imagini de iarnă, secvențe de sărbători; truse cu unelte de curățat zăpada; tabla magnetică cu figurine: fulgi, steluțe, globuri, cizmulițe, cadouri, Moș Crăciun; planșe cu imagini de iarnă; planșe ce reprezintă obiceiuri și tradiții specifice sărbătorilor de iarnă; coșulețe, pânză colorată, hârtie creponată, glasată, cartonată; medalioane cu fulgi, steluțe, puzzle, foarfeci, lipici, acuarele, pensule, burete, etc.; aparat de fotografiat; DVD – player, DVD-uri, ecran, video-proiector, laptop.

Umane: grupa de copii, educatoare, părinții copiilor; profesor de religie/ preot;

De timp: 4 săptămâni.

Metode și procedee: braistorming-ul, observarea spontană și dirijată, conversația, povestirea, explicația, demonstrația, exercițiul, jocul, învățarea prin descoperire, problematizarea, exemplul.

Bibliografie:

– Cioflică S. (2003). Proiecte tematice orientative, Editura Tehno-Art;

Aplicații ale metodei proiectelor, ghid pentru educatoare, Editura CD PRESS, 2005;

Ghid pentru proiecte tematice, Editura Humanitas Educațional, 2005,

Revista Învățământului preșcolar 1-2/2008

Curriculum pentru învățământul preșcolar, Editura DPH, 2008

Grama F., și colab.(2008) Activitatea integrată din grădiniță, Editura DPH,

Preda V., Pletea M., Grama F. Ghid pentru proiecte tematice – abordarea în manieră itegrată a activităților din grădiniță, Editura Humanitas Educațional, București

Ezechil L., Păiși-Lăzărescu M. (2002). Laborator preșcolar, Editura Integral, București.

Eveniment de deschidere:

Într-o zi frumoasă și senină din luna noiembrie am plecat cu grupa de copii la plimbare prin oraș. Deodată a început să ningă cu fulgi mici, care mai târziu s-au transformat într-un covor alb peste străzile orașului. Copiii au fost mirați de frumusețea acestora și m-au rugat să rămânem să urmărim transformările din natură. Ne-am oprit și am început o conversație despre fulgi și despre iarnă, în timpul căreia au început să curgă întrebările copiilor: Cum se formează fulgii de nea?, De ce cad pe pământ?, De unde vin?, De ce sunt reci?, De ce se topesc când iese soarele?. Odată ajunși în sala de grupă, am continuat conversația începută. Atunci le-am sugerat să discutăm în săptămânile care urmează despre anotimpul iarna cu tot ceea ce ne aduce ea, propunere pe care copiii au primit-o cu bucurie.

Inventar de probleme:

Descrierea virtuală a proiectului

Mi-am imaginat proiectul ca o poveste despre miracolul anotimpului iarna, poveste la care în fiecare săptămână și în fiecare zi să-i găsim un motto, ca un punct e plecare pentru ceea ce vom face în continuare.

Săptămâna I: „Feeria fulgilor de nea”

LUNI: „Fulgi ușori, fulgi în zbor”;

MARȚI: „Ninge, ninge”;

MIERCURI: „Povestea Sfântului Nicolae”;

JOI: „Cadouri de la Sfântul Nicolae”;

VINERI: „Iarnă, iarnă ești frumoasă!”

Săptămâna II: „Spiritul Crăciunului”

LUNI: „Naștere minunată”;

MARȚI: „A fost odată…”;

MIERCURI: „Tradiții și obiceiuri”;

JOI: „Povești din lumea largă în prag de sărbătoare”;

VINERI: „Înger, îngerașul meu…”.

Săptămâna III: „În jurul bradului, așteptându-l pe Moș Crăciun!”

LUNI: „Povești la gura sobei”;

MARȚI: „Bradul împodobit”;

MIERCURI: „Atelierul lui Moș Crăciun”;

JOI: „Magia Crăciunului”;

VINERI: „În seara de Ajun, românul împarte tot ce-i bun!”.

Realizarea proiectului

Argumentele proiectului:

subiectul este strâns legat de viața de zi cu zi a copilului și
permite o abordarea a tuturor domeniilor de activitate (domeniul limbă și comunicare, domeniul știință, domeniul estetic creativ, domeniul om și societate, domeniul psihomotric);

este un subiect vast, care permite o investigare de cel puțin 3 săptămâni;

Natura în toată splendoarea ei i-a inspirat pe copii în alegerea temei și apoi, împreună cu educatoarea, au pătruns în frumoasa și misterioasa lume a iernii. „De ce iarna?”, pentru că atunci când pământul îngheață, atunci când este frig, atunci când ziua este mai scurtă și noaptea mai lungă, toată lumea vrea să vadă zăpadă. Am stabilit direcții de dezvoltare astfel încât să răspundă interesului copiilor, să implice resurse materiale și umane diverse, limitându-mă la particularitățile de vârstă și individuale ale copiilor din grupă. Ne-am întrebat cu cine vom colabora în derularea proiectului și am considerat de cuviință a ne adresa mai întâi părinților copiilor printr-o scrisoare, prin care i-am înștiințat despre derularea proiectului. S-a colaborat cu specialiști în domeniu: profesor de religie, profesor de chimie, preot. Toți au manifestat interes și au răspuns solicitărilor. S-a realizat un centru tematic cu materialele necesare (aduse de educatoare, copii, părinți, specialiști). În urma discuțiilor purtate cu copiii am stabilit inventarul de activități pentru 3 săptămâni ținând cont de cerințele Curriculumului pentru învățământul preșcolar. Au fost selectate mijloace de realizare atractive, în funcție de preferințele copiilor. Jocurile desfășurate, întâlnirile cu specialiștii, vizita la biserică, la școală, plimbările în natură, observațiile în natură, desenele, picturile, confecțiile, toate au constituit răspunsuri la întrebările copiilor. Metodele folosite au dat copiilor posibilitatea să acționeze, să interacționeze cu natura și cu ceilalți copii, să se manifeste, să-și spună părerea, să asculte explicațiile date de specialiști, să pună întrebări și să afle răspunsuri. Scrisoarea de intenție a fost adresată părinților cu câteva zile înainte de derularea proiectului, precizând o parte din obiective și solicitând sprijinul lor. Colaborarea s-a materializat în diverse materiale aduse de aceștia la grădiniță.

Centre de interes deschise

Harta proiectului

Harta proiectului am alcătuit-o cu ajutorul copiilor, ea s-a îmbogățit cu elemente noi, aproape zi de zi, și reprezintă ghidul proiectului nostru. Această hartă generează unele întrebări puse e copii: De unde vin fulgii?; De ce ninge?; Cum se formează fulgii?; De ce mergem la colindat?; Cine este Sfântul Nicolae?; Cine este Moș Crăciun?; Cum Împodobim bradul?; Ce fac copiii de Crăciun?.

Evaluarea și diseminarea proiectului

Album cu poze din timpul derulării proiectului;

Expoziție cu lucrări ale copiilor;

Realizarea unei cărți: „Cărticica mea de iarnă”,

„Primiți colinda?” – program artistic.

Valoarea pedagogică a proiectului

În urma derulării proiectului am constatat că acesta este o modalitate de lucru eficientă, activă, care solicită copilul, educatoarea, părinții, comunitatea, este o metodă cu caracter interdisciplinar care stimulează personalitatea în curs de formare a copilului. Educatoarea își lărgește sfera preocupărilor, părinții stimulează interesul copiilor pentru cunoaștere, copiii manifestă interes sporit pentru activitate iar procesul de învățământ devine mai flexibil prin activitățile de tip integrat desfășurate cu copiii. Materialele realizate pe parcursul derulării proiectului împreună cu preșcolarii pot fi utilizate pentru înfrumusețarea grupei sau , peste ani ca punct de plecare pentru o nouă temă de cercetare.

La finalul proiectului am reușit să demonstrăm că în această lume plină de lucruri necunoscute, copiii sunt capabili să realizeze lucruri nemaipomenite. Produsele realizate în cadrul acestei activități pot fi folosite în alte activități ale grupei noastre sau de alte grupe din grădiniță. Rolul părinților a fost activ (ne-au însoțit în vizite, au adus materialele solicitate prin scrisori) iar interacțiunea școală/familie în derularea proiectului a contribuit la atingerea scopurilor didactice propuse.

Inventar de activități

În urma discuțiilor cu copiii am stabilit inventarul de activități pentru 3 săptămâni ținând cont de cerințele Curriculumului pentru învățământul preșcolar.

Tema: „Feeria fulgilor de nea”

Tema: „Spiritul Crăciunului”

Tema: „În jurul bradului, așteptându-l pe Moș Crăciun!”

II.2.1.c) Proiectul tematic „Spiritul sărbătorilor de iarnă”

Justificarea alegerii temei: Iarna este anotimpul ce ne conduce pe tărâmul basmului, într-o atmosferă plină de dragoste, liniște sufletească și înțelegere. Iarna este un anotimp foarte îndrăgit de copii pentru că acum totul se schimbă în jurul nostru, stelele strălucesc mai puternic, aerul are miros de smirnă și tămâie, iar noi îmbrăcăm haina blândeții, pentru că acum, mai mult ca niciodată, trebuie să învățăm ce este iertarea. Aceste sentimente le trăim și la început de iarnă, când copiii îl așteaptă pe Moș Nicolae, cu năsucul lipit de geamurile împodobite cu flori de gheață și cu ghetuțele cremuite și aranjate în holul de la intrare. Afară e frig, iar în suflețelele lor e multă căldură, destulă pentru a-i dezgheța obrajii Moșului, care vine să le aducă dulciuri și fructe. Avem nevoie de Moș Nicolae și de Moș Crăciun, avem nevoie de magia sărbătorilor de iarnă, căci aceste lucruri ne fac să deschidem ușa vieții unui nou an. Pornind de la aceste considerente, am hotărât ca în săptămânile ce preced sărbătorilor de iarnă, să desfășuram un proiect tematic pentru aprofundarea cunoștințelor copiilor despre iarnă și despre tradițiile românești.

Nivelul / Grupa : Nivelul II / Grupa pregătitoare

Originea subiectului : la alegerea copiilor și a educatoarei

Obiective generale :

S1 : Cunoașterea și respectarea tradițiilor culturale locale ;

S2 : Lărgirea cunoștințelor despre evenimentele tradiționale și religioase specifice

zoneiArdealului (tradiții, obiceiuri folclorice, costume, creații literare și artistice);

S3 : Familiarizarea copiilor cu semnificația unor evenimente cu conținut religios;

S4 : Conștientizarea mesajului transmis de către evenimentele religioase;

S5: Dezvoltarea capacității de înțelegere a semnificației Crăciunului, a obiceiurilor și

tradițiilor de Crăciun și stimularea curiozității pentru investigarea acestora.

Direcții de dezvoltare a demersurilor didactice:

– plan de întrebări;

– discuții cu copiii din grupă;

– harta proiectului;

– discuții cu părinții;

– lecturarea unor informații suplimentare: existente și procurate.

Planificarea și proiectarea activităților didactice :

Inventar de materiale curriculare:

cărți ilustrate cu fenomene ale naturii specifice anotimpului iarna, cu diferite tradiții și obiceiuri de iarnă, reviste, albume foto, imagini cu diferite tradiții și obiceiuri de Crăciun, planșe, cameră foto, cd-player, creioane colorate, coli de desen, hârtie colorată, lipici, plastilină, fișe de muncă independentă, acuarele, pensule, recipiente pentru apă, nisip, carton colorat, Trusa Lego, Cd-uri cu cântecele și colinde, icoane, Biblia pentru copiii, hârtie creponată, vată, globuri, ghirlande, brad.

Inventar de activități : joc didactic; discuții libere; lecturi după imagini;jocuri muzicale și distractive; audiții; convorbiri (în legătură cu anumite materiale curriculare); lectura educatoarei; confecționări, aplicații, desen, dactilopictură; jocuri de rol.

Resurse umane : întreaga grupă de copii; părinții; bunicii; educatoarea; preotul; Moș

Crăciun.

Resurse de timp: 3 săptămâni (3-21 decembrie).

Faza I

Stabilirea direcțiilor de dezvoltare a demersurilor didactice : Pentru început, s-a realizat un inventar al cunoștințelor pe care copiii le dețin despre sărbătorile de iarnă, inventar pe baza căruia s-au prefigurat direcțiile pe care se vor axa activitățile didactice.

Inventar de probleme

Cu ajutorul copiilor, s-a alcătuit o harta cu principalele elemente de conținut care urmau să fie abordate în cadrul proiectului, aceasta rămânând deschisă eventualelor completări. Harta proiectului a fost afișată în sala de grupă, având acces la ea atât copiii, cât și părinții și bunicii. Situarea copilului în centrul organizării procesului de predare – învățare ii transformă pe copii în parteneri activi în propria lor educație. Copiii au fost informați că pe parcursul derulării proiectului se vor urmări aspectele notate pe hartă și li s-a cerut să facă propuneri pentru activitățile didactice următoare.

Pentru părinți s-a întocmit o scrisoare de intenție, prin care au fost informați despre intenția copiilor și educatoarei de a discuta pe tema:"Spiritul sărbătorilor de iarnă", fiind menționate și materialele de care este nevoie. De asemenea, a fost întocmită și pentru preot o scrisoare de intenție pentru a-l ruga să le ofere câteva informații pe tema proiectului nostru tematic.

Scrisoare de intenție

„Dragi părinți și bunici, Având în vedere că se apropie sărbătorile de iarnă ce reflectă bucuria ghetuțelor pline și magia Crăciunului, ne-am hotărât să desfășurăm un proiect tematic, începând de marți 3. Decembrie. 2012 și până în data de 21. Decembrie. 2012 (3 săptămâni). În această perioadă vom parcurge o serie de activități având ca temă tradițiile și obiceiurile străbune din preajma Crăciunului. De aceea am dezvoltat proiectul tematic "Spiritul sărbătorilor de iarnă". În acest scop, insistăm să discutați cu copiii dumneavoastră evenimente și aspecte care au legătură cu acest subiect. Vă rugăm să veniți în sprijinul nostru cu diverse materiale specifice temei mai sus menționate (ex.: cărți, reviste, imagini, fotografii ale copiilor de la sărbătorile precedente, etc.). De asemenea, vă anunțăm că acest proiect se va finaliza printr-o expoziție cu lucrările copiilor din această perioadă și cu un program artistic de Crăciun la care va trebui să participați și dumneavoastră, părinții, cu un colaj de colinde. Vă mulțumim! Educatoarea și copiii”

Scrisoare de intenție către preot

„Domnule părinte, Având în vedere că se apropie sărbătorile de iarnă ce reflectă bucuria ghetuțelor pline și magia Crăciunului, ne-am hotărât să desfășurăm un proiect tematic, începând de marți 3, Decembrie, 2012 și până în data de 21, Decembrie, 2012 (3 săptămâni). Noi, copiii grupei mari vă rugăm să binevoiți a veni în vizită la noi, în data de 3.Decembrie.2012, să ne vorbiți despre sărbătoarea Sfântă din acest anotimp, despre tradițiile și obiceiurile ce o însoțesc. Vă rugăm să confirmați prezența dumneavoastră! Vă mulțumim! Educatoarea și copiii”

2. Crearea centrului tematic

Într-un colț al grupei s-au expus diverse materiale curriculare – selectate în acord cu tema proiectului, alcătuindu-se un centru tematic, extrem de util în stabilirea inventarului de probleme de discutat și, ulterior, a sistemului de activități didactice prin care să se urmărească finalitățile propuse. A fost dotat pe această perioadă a desfășurării proiectului cu: fulgi confecționați din hârtie pentru a crea un mediu feeric, crenguțe ninse (pe care a fost lipită zăpadă artificială-poliester), imagini cu Moș Crăciun, ghetuța lui Moș Nicolae, ieslea lui Iisus (reprezentat printr-o păpușă învelită în scutece așezată pe paie), imagini cu obiceiuri (Capra, Ursul, Steaua), Biblia pentru copii, poster cu sania lui Moș Crăciun, planșe, săniuța, schiuri, CD-uri cu colinde de Crăciun etc. De asemenea, la centrul tematic se va afla și un brăduț pe care copiii împreună cu educatoarea îl vor decora cu ornamente donate de părinți, dar și realizate de ei în cadrul activităților practice. Componentele centrului tematic au contribuit la sprijinirea copiilor în urmărirea hărții și în asimilarea noilor conținuturi, pe care le-au făcut mai accesibile. Fiecărei săptămâni i-am alocat o subtemă derivată din tema principală. Astfel, centrul tematic va fi completat la începutul fiecărei săptămâni cu elemente referitoare la subtema săptămânii, urmând ca la sfârșitul perioadei alocate să cuprindă elemente referitoare la toate bucuriile iernii.

3. Discuții cu persoanele implicate

În vederea unei buni derulări a proiectului am organizat o întrunire cu părinții, cărora le-am explicat în ce constă ajutorul pe care ni-l pot acorda.

Faza a II-a

În această fază s-a desfășurat investigarea directă, nemijlocita problematică propusă, respectiv s-au realizat activități didactice practice, în care copiii s-au documentat și au realizat investigații în legătură cu subiectul proiectului. Categoriile de activități didactice planificate și organizate au fost în concordanță cu cerințele programei, mijloacele de realizare au fost selectate ținându-se cont de preferințele copiilor, totodată, urmărindu-se ca tema proiectului și activitățile didactice circumscrise lui să fie cât mai atractive și mai profitabile pentru copii. Copiii au fost încurajați, în permanență, ca în lucrările individuale și în cele colective să investească originalitate, imaginație, creativitate, fantezie.

Descrierea virtuală

După „Întâlnirea de dimineață”, unde copiii au completat calendarul naturii cu datele primei zile din săptămână, pregătim împreună „Centrul tematic”(cu obiectele pe care atât ei, cât și părinții, ni le-au adus).

Menționez că părinții au luat la cunoștință tema proiectului din timpul săptămânii precedente, de la fișier (la intrarea în sala de grupă) unde a fost expus un afiș atractiv.

În săptămâna precedentă preotul a primit o „scrisoare de intenție” – invitație și a confirmat sosirea la grădiniță în prima zi a derulării proiectului. Copiii se împart în echipe și încep activitățile la centrele în prealabil amenajate. Sosește și invitatul surpriză, preotul, care le vorbește puțin despre sărbătoarea Sfântă din acest anotimp, despre tradițiile și obiceiurile ce o însoțesc.

Le prezint copiilor macheta urmând ca ei să adreseze întrebări și să se completeze „lista de probleme” (Ce știu copiii? Ce doresc să afle? Ce doresc eu sa le transmit?). Copiii împreună cu educatoarea aleg de comun acord subtema săptămânii care începe astăzi și apoi ordinea celor ce vor urma. Apoi ei primesc sarcini ce urmează a fi îndeplinite și astfel își clarifică tot ceea ce doresc să afle în legătură cu fenomenele naturii, jocurile copiilor, respectiv sărbătorile religioase corespunzătoare acestui anotimp.

Activitățile aferente celor trei săptămâni alocate acestei teme se desfășoară conform planificării, urmând ca în cazul în care copiii își manifestă curiozitatea cu privire la alte probleme ce derivă din această temă, ele să fie planificate într-un proiect viitor. Evaluarea proiectului se realizează prin serbarea artistică „În jurul bradului”, la care participă și părinți invitați de copii, iar ca invitat de onoare preotul care le-a fost alături. Educatoarea împreună cu copiii amenajează o expoziție cu vânzare, ce cuprinde produse ale muncii lor din perioada derulării proiectului. Ziua serbării se încheie cu muzică, dans și voie bună susținute de sosirea mult așteptatului Moș Crăciun.

Sistemul activităților didactice realizate în cadrul proiectului

Planificarea primei săptămâni (3 – 7Decembrie): „Ghetuțele fermecate ale lui Moș Nicolae”

Luni: „Povești cu fulgi de nea” – activitate integrată de o zi alcătuită din:

Activități de dezvoltare personală (ADP): Întâlnirea de dimineață: „Bună dimineața fulgi de nea!”; „Astăzi este o zi frumoasă de…” (completarea Calendarului Naturii); „Ce ți-a spus fulgul de nea?” (joc de exprimare a sentimentelor); Rutine: „Fulgișorii harnici” (deprinderea de a face curat la locul de joacă); Tranziții: „Fulgișorii plutitori”;

Activități liber alese (ALA);

ALA1: „Iarna ne-a sosit în zori!” (brainstorming, jocuri de reconstituire, desen, ștampilare);

ALA 2: „Unde s-a oprit fulgul?” – joc distractiv;

Activități pe domenii experiențiale (ADE):

Domeniul Limbă și Comunicare: „Fulgul de nea” de Victor Leahu (povestea educatoarei);

Domeniul Om și Societate: „Împodobim geamurile cu steluțe” (activitate practică de îndoire și decupare a hârtiei).

Marți: „Cine este Moș Nicolae?” – activitate integrată de o zi alcătuită din:

Activități de dezvoltare personală (ADP): Întâlnirea de dimineață: „Bună dimineața nerăbdătorilor!” (salutul); „Ieri a fost luni, astăzi este…” (completarea Calendarului naturii); prezența; ”Cum ne pregătim ghetuțele în așteptarea lui Moș Nicolae?” (discuție); Tranziție: „Sfat de Sfântul Nicolae”, Joc distractiv: „Zboară, zboară…”;

Activități liber alese (ALA):

ALA 1: Bibliotecă: „Scrisoare pentru Moș Nicolae”;

Artă: „Felicitare pentru Moș Nicolae”,

Construcții: „Casa lui Moș Nicolae” – Trusa Lego;

Știință „Grupează ghetuțele după mărime” – fișă de lucru;

ALA 2: „Ne pregătim de serbare”;

Activități pe domenii experiențiale (ADE):

Domeniul Știință: „Legenda lui Moș Nicolae” de R. Ciobanu – lectura educatoarei;

Domeniul Psihomotric: „Alergăm printre săniuțe” – alergarea printre obstacole.

Miercuri: „Ce-mi doresc de la Moș Nicolae?” – activitate integrată de o zi alcătuită din

Activități de dezvoltare personală (ADP): Întâlnirea de dimineață: „Bună dimineața steluțe curioase!” (salutul); „Ieri a fost marți, astăzi este…” (completarea Calendarului naturii); prezența; Tranziții: „Dansul fulgilor” – euritmie, „Iarna ne-a sosit in zori” – cântec; Rutine: „Sunt curat și îngrijit” – exersarea unor deprinderi igienice, „Tu și eu formăm o echipă” (deprinderea de a manifesta empatie față de colegi);

Activități liber alese (ALA):

ALA 1: Bibliotecă: „Ce doresc să-mi aducă Moș Nicolae?”,

Construcții: „Ghetuța lui MoșNicolae” – pioneze,

Joc de rol: „În orașul lui Moș Nicolae”,

Artă: „Decorăm nuielușa lui Moș Nicolae”;

ALA 2: “Hora spiridușilor!”

Activități pe domenii experiențiale (ADE):

Domeniul Limbă și Comunicare (DLC): „Ce doresc să-mi aducă Moș Nicolae” – convorbire;

Domeniul Estetic și Creativ (DEC) : „Moș Nicolae” – educație muzicală, predare cântec;

Joi: „Lin coboară în odaie” – activitate integrată de o zi alcătuită din:

Activități de dezvoltare personală (ADP): Întâlnirea de dimineață: „Bună dimineața steluțe curioase!” (salutul); „Ieri a fost miercuri, astăzi este…” (completarea Calendarului naturii); prezența; „Ce a-ți primit de la Moșul?” – scurtă convorbire; Tranziții: “Renul”- cântec “Copii cuminți, copii fericiți”- deplasare în vârful degetelor de la picioare;

Activități liber alese (ALA):

ALA 1: Artă: „Darurile din ghetuța lui Moș Nicolae”,

Știință: „Ajută-l pe Moșul să ajungă la tine”- labirint,

Joc de masă: „Din jumătate – întregul: Cizmulița lui Moș Nicolae” – puzzle,

Construcții: „Darurile din ghetuțe”;

ALA 2: Joc de mișcare: “Prinde bulgărele de zăpadă”, Joc distractiv: „Cursa steluțelor și a fulgilor de nea”;

Activități pe domenii experiențiale (ADE): Domeniul limbă și comunicare (DLC): „Sacul lui Moș Nicolae” – joc didactic; Domeniul om și societate (DOS): „Ghetuța lui Moș Nicolae” – activitate practică.

Vineri: „O, brad frumos…”- activitate integrată de o zi alcătuită din:

Activități de dezvoltare personală (ADP): Întâlnirea de dimineață: „Bună dimineața brăduți veseli!” (salutul); „Ieri a fost joi, astăzi este…” (completarea Calendarului naturii); prezența; „Bradul pregătit de împodobit” – surpriza; Rutina: „Mulțumesc că m-ai iertat” (medierea conflictelor);

Activități liber alese (ALA):

ALA 1: Știință: „De ce bradul rămâne veșnic verde?”,

Artă: „Brazi înzăpeziți” – modelaj cu plastilina,

Construcții: „Brăduți pregătiți de-mpodobit”:

„Urmele lăsate de Moșul” – din material mărunt nisip și apă;

ALA 2: Joc muzical: “Brăduțul”, Joc de mișcare: „Dansăm în jurul bradului”

Activități pe domenii experiențiale (ADE):

Domeniul Științe (DȘ): „Legenda bradului de Crăciun” – povestea educatoarei;

Domeniul Estetic și Creativ (DEC) : „Brăduțul” de P. Țipordei – educație muzicală.

Planificarea celei de-a doua săptămâni (10 – 14 Decembrie): „Din bătrâni se povestește…”

Luni : „Când te atinge aripa de înger” – activitate integrată de o zi alcătuită din:

Activități de dezvoltare personală (ADP): Întâlnirea de dimineață: „Bună dimineața îngerași frumoși!” (salutul); „Ieri a fost duminică, astăzi este…” (completarea Calendarului naturii); prezența; Tranziție : „Dansul îngerașilor ” – euritmie;

Activități liber alese (ALA):

ALA 1: Bibliotecă: „citim imagini cu îngerași”,

Artă: „sfinții îngerași” – din paste făinoase;

Joc de rol: „de-a îngerașii”,

Joc de masă: „îngeraș” – puzzle;

ALA 2: „Când te atinge aripa de înger” – vizionare;

Activități pe domenii experiențiale (ADE):

Domeniul Om și Societate (DOS): „Tatăl nostru, Îngerașul”

Domeniul Estetic și Creativ (DEC): „Îngerașul păzitor” – activitate artistico-plastică – confecționare ornamente pentru brad din pâslă;

Marți : „Datini și obiceiuri de iarnă” – activitate integrată de o zi alcătuită din:

Activități de dezvoltare personală (ADP): Întâlnirea de dimineață: „Bună dimineața copii cuminți!” (salutul); „Ieri a fost luni, astăzi este…” (completarea Calendarului naturii); prezența; „Și eu voi păstra tradițiile” – discuție, Rutina: „Vreau sa fiu de ajutor” (deprinderea de a se ajuta unii pe alții);

Activități liber alese (ALA):

ALA 1: Bibliotecă: „Citim imagini cu obiceiuri de iarnă”,

Știință: „Ce obiceiuri de iarnă cunoaștem?” – fișă de lucru,

Joc de rol: „La urat”,

Artă: „Clopoței, clopoței” – confecționare din materiale reciclabile (sticlă de plastic, glob, tempera);

ALA 2: Joc distractiv: „Știm și alte obiceiuri” „Repetăm dansuri pentru serbare”;

Activități pe domenii experiențiale (ADE):

Domeniul Știință (DȘ): „Datini și obiceiuri de iarnă” – lectură după imagini;

Domeniul Estetic și Creativ (DEC): „Steaua sus răsare” – educație muzicală.

Miercuri : „Drag mi-e jocul românesc” – activitate integrată de o zi alcătuită din:

Activități de dezvoltare personală (ADP): Întâlnirea de dimineață: „Bună dimineața românași și româncuțe!” (salutul); „Ieri a fost marți, astăzi este…” (completarea Calendarului naturii); prezența; „Începem ziua printr-o ghicitoare”; Rutine: „Împreună ne jucăm, pe prieten îl ajutăm” (deprinderea de a avea o atitudine pozitivă față de sine și față de ceilalți);

Activități liber alese (ALA):

ALA1: Bibliotecă: „Alo, alo Moș Crăciun?”,

Artă: Pomul inspirat de pictura lui Klimt”,

Joc de rol: „La colindat”,

Joc de masă: „Din jumătate-întregul” – puzzle;

ALA 2: „Semănături de Crăciun” – semănăm, așteptăm, observăm.

Activități pe domenii experiențiale (ADE):

Domeniul Științe (DȘ): „Cum este și cum nu este această piesa?” – joc logic;

Domeniul Psihomotric (DPM): „Drag mi-e jocul românesc” – dans popular.

Joi : „Semnificația sărbătorilor de iarnă” – activitate integrată de o zi alcătuită din:

Activități de dezvoltare personală (ADP): Întâlnirea de dimineață: „Bună dimineața copii drăguți!” (salutul); „Ieri a fost miercuri, astăzi este…” (completarea Calendarului naturii); prezența; „Cum ne comportăm la biserică” – discuție

Activități liber alese (ALA):

ALA 1: Bibliotecă: „Nașterea Domnului” – citire de imagini,

Artă: „Farfuriile și oalele vechi ale bunicii” – modelarea lutului,

Construcții: „Ieslea Sfântă” – material mărunt,

Joc de rol: „De-a gospodinele”;

ALA 2: „Lăsați copiii să vină la Mine” – vizionare CD

Activități pe domenii experiențiale (ADE):

Domeniul Om și Societate (DOS): „Semnificația sărbătorilor de iarnă” – convorbire;

Domeniul Estetic și Creativ (DEC): „Icoane pe sticlă” – pictură pe sticlă;

Vineri: „Traista bunicii” – activitate integrată de o zi alcătuită din:

Activități de dezvoltare personală (ADP): Întâlnirea de dimineață: „Bună dimineața românași!” (salutul); „Ieri a fost joi, astăzi este…” (completarea Calendarului naturii); prezența; „…de când bunica” – discuție

Activități liber alese (ALA):

ALA 1: Bibliotecă: „Covrigi pentru urători” – semne grafice (ovalul),

Construcții: „Muzeul satului” din material mărunt,

Joc de rol: „La urat”,

Arta: „Traista bunicii” – activitate practică (țesutul hârtiei);

ALA 2: „Poveste pentru cei mici”, „Iată vin colindători” de T. Brediceanu – predare colindă

Activități pe domenii experiențiale (ADE):

Domeniul Știință (DȘ): „Traista bunicii” – joc didactic (numărul și cifra 5);

Domeniul Om și Societate (DOS) : „Fecioara Maria și Pruncul Iisus” de L. Munteanu –memorizare.

Planificarea celei de-a treia săptămâni (17 – 21 Decembrie) „Vine, vine Moș Crăciun”

Luni : „Moș Crăciun cu plete dalbe” – activitate integrată de o zi alcătuită din:

Activități de dezvoltare personală (ADP): Întâlnirea de dimineață: „Bună dimineața renișorilor!” (salutul); „Ieri a fost duminică, astăzi este…” (completarea Calendarului naturii); prezența; „Renul”- discuție; Tranziție: „Moș Crăciun” de P. Tipordei

Activități liber alese (ALA):

ALA 1: Bibliotecă: „Cartea lui Moș Crăciun”,

Știință: „Unde trăiește Moșul?”

Artă : „Traista lui Moș Crăciun”- colorare, decupare, lipire,

Construcții : „Sania moșului”- material mărunt;

ALA 2: „Colinde, colinde…” – repetarea colindelor pentru serbare, „Facem oameni de zăpadă” – jocuri în aer liber

Activități pe domenii experiențiale (ADE):

Domeniul Limbă și Comunicare (DLC): „Legenda lui Moș Crăciun” de R. Ciobanu;

Domeniul Om și Societate (DOS): „Renul și sania lui Moș Crăciun” – activitate practică;

Marți: „Ajutoarele lui Moș Crăciun” – activitate integrată de o zi alcătuită din:

Activități de dezvoltare personală (ADP): Întâlnirea de dimineață: „Bună dimineața spiridușilor veseli!” (salutul); „Ieri a fost luni, astăzi este…” (completarea Calendarului naturii); prezența;

Activități liber alese (ALA):

ALA 1: Bibliotecă: „Lista de Crăciun”,

Joc de rol: „Îl ajutăm pe Moș Crăciun”,

Construcții: „Atelierul spiridușilor”,

Artă: „Hora spiridușilor” – decupare, lipire;

ALA 2: Joc de mișcare: „Moș Crăciun și spiridușii”, „Serbarea de Crăciun”- repetiție program;

Activități pe domenii experiențiale (ADE)

Domeniul Limbă și Comunicare (DLC): „Poezie de Crăciun” – creare poezie;

Domeniul Om și Societate (DOS): „Spiriduși de ronțăit”- activitate casnică;

Miercuri: „Globulețe strălucitoare” – activitate integrată de o zi alcătuită din:

Activități de dezvoltare personală (ADP): Întâlnirea de dimineață: „Bună dimineața globulețe strălucitoare!” (salutul); „Ieri a fost marți, astăzi este…” (completarea Calendarului naturii); prezența; „În prag de Crăciun” – discuție Tranziție: „Sus, boieri, un mai dormiți”- predare colindă;

Activități liber alese (ALA);

ALA 1: Artă: „Decorăm brăduțul” – mototolire, lipire;

Construcții : „Săniuța cu daruri”- material mărunt;

Știință : „Pomișor de pus pe masă”;

Joc de rol : „De-a spiridușii”;

ALA 2: Joc de mișcare: „Fuga la globulețe”, „Dansul fulgilor de nea” – euritmie;

Activități pe domenii experiențiale (ADE):

Domeniul Știința (DȘ): „Spiridușul matematician” – concurs;

Domeniul Om și Societate (DOS): „Globulețe strălucitoare” – activitate practică.

Joi: „Din suflet ” – activitate integrată de o zi alcătuită din:

Activități de dezvoltare personală (ADP): Întâlnirea de dimineață: „Bună dimineața!” (salutul); „Ieri a fost miercuri, astăzi este…" (completarea Calendarului naturii); prezența; „Iubirea față de aproapele tău” – discuție, Rutine: „Știu să-mi fac prieteni” (exersarea deprinderii de a avea o atitudine pozitivă față de sine și față de ceilalți); Tranziție : „Moș Crăciun” de S. Stănescu;

Activități liber alese (ALA):

ALA 1: Bibliotecă: „Icoane și rugăciuni”,

Artă: „Aranjamente pentru zile de sărbătoare”- confecționare ghirlande pentru brad,

Construcții: „Căsuțe pentru prichindei”- material mărunt,

Joc de masă: „Orașul Sfânt ” – puzzle;

ALA 2: „Colinde, colinde…”- repetiția colindelor pentru serbare; Joc distractiv: „Cine umple cel mai repede sacul lui Moș Crăciun?”;

Activități pe domenii experențiale (ADE):

Domeniul Om și Societate (DOS): „Mesajele de prietenie”, Din suflet dăruim!”- activitate de colectare de produse pentru refolosire;

Vineri : „Feerie de iarnă” – activitate integrată de o zi alcătuită din:

Activități de dezvoltare personală (ADP): Întâlnirea de dimineață: „Bună dimineața!” (salutul); „Ieri a fost joi, astăzi este…” (completarea Calendarului naturii); prezența; „Ce doresc să-mi aducă Moș Crăciun” – discuție; Tranziție: „Bună dimineața la Moș-Ajun”;

Activități liber alese (ALA):

ALA 1: Bibliotecă: „Scrisori pentru Moșul”,

Artă: „Feerie de iarnă” – desen liber,

Joc de rol: „La serbare”,

Joc de masă: „Moș Crăciun”- puzzle;

ALA 2: „Ne pregătim pentru serbare!”;

Activități pe domenii experențiale (ADE):

Domeniul Om și Societate (DOS): „Prăjitură – puzzle a lui Moș Crăciun ” – element de activitate casnică,

Domeniul Estetic și Creativ (DEC) : „Felicitări pentru cei dragi” – activitate artistico-plastică;

FAZA a III-a

1. Adăugarea de detalii

– Curiozități din cadrul sărbătorilor de iarnă;

– Proverbe și zicători despre iarnă;

– În cadrul activităților de săptămâna aceasta, copiii au realizat ornamente pentru brad și pentru a împodobi sala de clasă;

– Fondul muzical folosit în timpul activităților plastice a fost: „Moș Crăciun”, „Sorcova”, „Bună dimineața la Moș Ajun”, „Sus, boieri, nu mai dormiți”- colind, „O, ce veste minunată”, „Iată vin colindători” și alte colinde, unele dintre ele învățate la activitatea muzicală;

– Copiii au realizat și o expoziție de fotografii, care a cuprins poze de la diferite activități și poze cu Crăciunul din anii trecuți, al fiecărui copil .

2. Proiectarea de mijloace didactice de valorificare a proiectului

Am stabilit împreună cu copiii să prezentăm într-o serbare pentru părinți, dar și copiilor din alte grupe din grădiniță, „Dansul fulgilor de nea", pentru care copiii înșiși și-au construit coronițe. S-a realizat un afiș prin care copiii de la celelalte grupe și părinții erau informați că pot vizita expoziția și că pot obține amănunte în legătură aspecte din derularea proiectului.

Scrisori de mulțumire pentru părinți și bunici și pentru preot

a. „Stimați părinți, Noi, copiii grupei mari, împreună cu doamna educatoare, vă mulțumim pentru sprijinul acordat în desfășurarea proiectului. În aceste săptămâni am aflat foarte multe lucruri noi despre Moș Nicolae, Moș Crăciun, Nașterea Domnului Iisus, despre obiceiuri și tradiții de iarnă. Vă invităm să admirați expoziția cu lucrări, dar și să luați parte la serbarea noastră: „În jurul bradului”, organizată în grădiniță. Cu ocazia acestor acțiuni vom finaliza proiectul „Spiritul sărbătorilor de iarnă”. Vă mulțumim și vă așteptăm cu drag! Educatoarea și copiii”

b. „Domnule părinte, Noi, copiii grupei mari, împreună cu doamna educatoare, vă mulțumim pentru informațiile care ni le-ați oferit despre Sfânta sărbătoare a Crăciunului.. Educatoarea și copiii”

3. Evaluare și diseminare: Albumul cu imagini „Spiritul sărbătorilor de iarnă”; Expoziție cu lucrările copiilor; Bradul împodobit cu ornamente confecționate de copii (globuri, ghirlande, figurine – îngerași, etc.); „Dansului fulgilor de nea” și serbarea literar-artistică „În jurul bradului”.

Bibliografie:

Catalano, H., Bocoș, M., Avram, I., Someșan, E., „Pedagogia învățământului preșcolar. Instrumente didactice”, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară Clujeana, 2009;

Preda, V., „Metoda proiectelor la vârste timpurii”, Editura Miniped, București;

Gherghina, D. și asociații, „Metodica activităților instructiv-educative în învățământul (pre)primar”, vol. II, Editura Didactica Nova, Craiova, 2008;

Berceanu, G., Ilie, E., Lazar, C., Mot, C., „Ghid orientativ pentru aplicarea curriculumului în învățământul preșcolar (3 – 6/7 ani)”, Editura ASTRA, Deva, 2008;

Theulet-Luizie, B., Barthe, V., “1001 activități pentru grădinița de-a lungul unui an”, Editura Aramis, 2010;

http://www.educatoarea.ro

http://www.didactic.ro

Harta proiectului

II.2.2. Proiecte didactice

II.2.2.a) Proiect de activitate integrată „Împodobim bradul”

Grupa: mare

Scopul: Îmbogățirea cunoștințelor despre materiale și caracteristicile lor, precum și despre tehnicile de lucru necesar prelucrării acestora în scopul realizării unor produse simple.

Obiective operaționale:

Să identifice simbolurile de pe ecusoane denumindu-le corect

Să denumească corect poziția spațială de pe reperul dat

Să identifice materialele cu care lucrează

Să confecționeze podoabe pentru brad, utilizând corect tehnicile de lucru

Să plaseze corect podoabele confecționate în pozițiile spațiale indicate.

Sarcina didactică:

confecționarea a câte 8 podoabe de către fiecare echipă

împodobirea bradului prin plasarea podoabelor în poziții spațiale indicate

Regulile jocului:

fiecare echipă va confecționa podoabe diferite, astfel încât toate spațiile din cutia „lotus de grup” să fie ocupate

fiecare grupă va așeza podoabele în pom numai în locul indicat de către educatoare

copiii vor închide și deschide ochii la semnal

resturile vor fi puse în coșul de sub masă.

Elemente de joc: bradul, închiderea și deschiderea ochilor, cântecul, dansul

Strategia didactică

Sistemul metodologic: tehnica Lotus, explicația, demonstrația, exercițiul, problematizarea,

jocul

Sistemul resurselor curriculare: brad, staniol, hârtie glasată, hârtie creponată, mărgele, cutii

goale de chibrituri, pastă de lipit, foarfece

Forma de organizare: frontal, pe grupuri

Scenariul zilei

II.2.2.b) Proiect de activitate integrată „În așteptarea lui Moș Crăciun”

Grupa: mare

Activități de învățare vizate :

Activități liber-alese: ALA1: Bibliotecă: – „Bucuriile sărbătorilor de iarnă” – citire de imagini;

Artă: „Bradul de Crăciun”- desen; Joc de rol: „De-a

colindătorii”;

ALA2: Serbare „Suntem gazde primitoare”.

Activități experiențiale: Domeniul om și societate – Educație pentru societate: povestirea

educatoarei: „Cel mai frumos dar”.

Domeniul limbă și comunicare- Educarea limbajului: „Așteptând

pe Moș Crăciun” – joc didactic

Activități de dezvoltare personală: Întâlnirea de dimineață: „Se apropie Crăciunul”;

Rutine: „Ne pregătim pentru activități”; „Suntem mai buni

în prag de Moș Ajun”

Tranziții: „Pe podele de nuiele”, „Drepturile copiilor”.

Obiective generale :

Educarea unei exprimări verbale orale corecte din punct de vedere fonetic, lexical și sintactic;

Verificarea și consolidarea cunoștințelor copiilor despre tradiții și obiceiuri specifice unor comunități conlocuitoare; educarea unei atitudini pozitive față de sine și față de ceilalți.

Formarea unor trăsături de caracter: toleranță, mărinimie, respect, acceptare.

Cooperarea între toți copii, indiferent de etnie și manifestarea spiritului de toleranță;

Obiective operaționale :

– Să-și prezinte propria părere referitoare la textul audiat;

– Să-și analizeze propriul comportament raportându-se la comportamentul personajelor;

– Să se exprime în propoziții clare și corecte din punct de vedere gramatical;

– Să răspundă corect la întrebările formulate în cadrul jocului;

– Să respecte regulile jocului;

– Să redea cu intonație și cu dialectul potrivit poeziile învățate;

– Să interpreteze cântecele respectând linia melodică;

– Să execute corect pașii de dans popular, sincronizându-se cu restul colegilor.

Regulile jocului : câte un copil din fiecare echipă, numit de către căpitanul de echipă, va veni

în față, va alege o sarcina pentru echipa lui, apoi, împreună cu echipa, va

rezolva sarcina.

Sarcina didactică: Alcătuirea de propoziții enunțiative, transformarea acestora în propoziții

interogative sau enunțiative, despărțirea propozițiilor în cuvinte, despărțirea

cuvintelor în silabe.

Elemente de joc: surpriza, aplauzele, închiderea și deschiderea ochilor.

Strategii didactice :

Metode și procedee: conversația, explicația, exercițiul, problematizarea, ciorchinele, predarea-

învățarea reciprocă, piramida.

Mijloace didactice: planșe, brad, jetoane cu imagini, plicuri de diferite culori,cutii colorate,

clopoțel, baghetă, obiecte populare, globulețe, costume populare, cd-

player, chitară.

Forme de organizare: frontal, pe grupe.

Bibliografie :

* * * 2009, Curriculum pentru învățământul preșcolar, Didactica Publishing House, București.

Preda, V., Pletea, M., Grama, F., 2005, Ghid pentru proiecte tematice, Editura Humanitas Educațional, București.

***2002, Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, București.

Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M., 2002, Metode interactive de grup –ghid metodic, Editura Arves.

Scenariul zilei

Activitatea va debuta cu întâlnirea de dimineață în cadrul ADP, între copii și propunătoare, prin intermediul „Salutului de dimineață”: ”Dimineața a venit,/Toți copiii au sosit./În cerc să ne adunăm,/Cu toți să ne salutăm./Bună dimineața fluturași!”. Prezența: – Câți fluturași sunt astăzi la grădiniță? (copiii își așează fluturașul cu numele propriu pe panou) . Atenția copiilor este îndreptată spre Calendarul naturii. Sunt adresate următoarele întrebări: – În ce zi a săptămânii suntem?/ – În ce lună ( an, anotimp) suntem? (sunt așezate jetoanele respective pe panou)/ – Cum este vremea astăzi?

Mesajul zilei: „Se-apropie Crăciunul! Toți copiii așteaptă cu nerăbdare sosirea lui Moș Crăciun. Voi știți de unde știe Moșul ce fac copiii? Le voi recita expresiv poezia “Crăciunul copiilor” de Octavian Goga. :

Dragi copii din țara asta,
Vă mirați voi cum se poate
Moș Crăciun din cer de-acolo
De le știe toate-toate…

Uite cum, vă spune badea
Iarna-n noapte, pe zăpadă,
El trimite câte-un înger
La fereastră să vă vadă…

Îngerii se uită-n casă,
Văd și spun – iar Moșul are
Colo-n ceriu la el, în tindă,
Pe genunchi o carte mare…

Cu condei de-argint el scrie
Ce copil și ce purtare…
Și de-acolo știe Moșul,
Că-i șiret el, lucru mare.

După recitarea poeziei le voi cere să-mi spună tot ce le vine în gând atunci când aud cuvintele „Moș Crăciun”. Astfel vom aplica metoda interactivă „ciorchinele” pentru a face o scurtă reactualizare a cunoștințelor. După fiecare idee ce se leagă de tema dată, copilul care o numește va veni în față și va alege imaginea de pe panou. După terminarea exercițiului, atenția se va concentra asupra imaginii ce reprezintă cadouri. Vom purta o scurtă discuție despre cadourile de Crăciun. Voi preciza faptul că, în general copiii își doresc dulciuri și jucării dar că există și altfel de cadouri pe care ni le putem dori cum sunt: sănătate, fericire, noroc. Apoi le voi spune că vor asculta o povestioară despre un cadou minunat pe care o fetiță l-a primit de Crăciun, iar dacă vor fi cuminți, după terminarea poveștii vom vedea cum ne pregătim și noi de venirea Moșului.

Se trece la redarea poveștii de către propunătoare. Fixarea poveștii se va face folosind metoda interactivă Predarea – Învățarea reciprocă. În etapa Retenția și transferul se va face referire la drepturile copilului.

Trecerea la următoarea activitate se va face prin intermediul cântecului „Toți copiii au drepturi egale”. Copiii vor fi anunțați că și ei trebuie să se pregătească de venirea lui Moș Crăciun jucându-se jocul „În așteptarea lui Moș Crăciun”. Ei se vor împărți pe două grupe care vor sta una în față celeilalte. Vor rezolva simultan sarcinile.

Programul zilei se încheie prin prezentarea șezătorii „Suntem gazde primitoare!”

Propunătoarea va face aprecieri asupra modului în care s-a desfășurat activitatea pe parcursul întregii zile.

II.2.2.c) Proiect de activitate „Să-l ajutăm pe Moș Crăciun !”

Grupa: Mare

Obiective generale:

consolidarea și evaluarea cunoștințelor copiilor cu privire la număratul în limitele1-5, concomitent cu formarea deprinderilor de a lucra în echipă, de a coopera și colabora în scopul obținerii unor rezultate colective;

dezvoltarea capacității preșcolarilor de a crea independent sau în grupuri mici, lucrări originale.

Obiective operaționale:

O1 – să formeze mulțimi după un criteriu dat;

O2 – să formeze perechi între steluțe și globuri și să raporteze numărul la cantitate;

O3 – să numere conștient un șir crescător și descrescător în limitele 1-5;

O4 – să raporteze numărul la cantitate și cantitatea la număr;

O5 – să realizeze corespondența între elementele a două mulțimi

O6 – să decupeze pe contur

O7 – să asambleze componentele decupate conform indicațiilor primite,

O8 – să utilizeze corect instrumentele de lucru

Sarcina didactică: Numărarea conștientă în limitele 1-5;

Regulile jocului: Jocul se desfășoară sub forma de concurs pe echipe: echipa fulgilor și echipa steluțelor. Copiii trebuie să respecte etapele jocului.

Elemente de joc: surpriza, aplauze, concursul, ghicitorile.

Strategii didactice:

1) Metode și procedee: conversația, explicația, exercițiul, demonstrația,observarea, învățarea prin descoperire, munca independentă.

2) Resurse materiale: siluetă Moș Crăciun, brad, căsuță, globuri, steluțe, fulgi de zăpadă, zăpadă, hârtie de diferite tipuri și culori, foarfece, lipici.

3) Forma de organizare: frontal, individual , pe grupuri

Sistem de evaluare:

a) Metode și procedee de evaluare: observare curentă, aprecieri verbale, probe practice, analiza produselor;

b) Forme de evaluare: evaluare curentă, evaluare sumativă.

Bibliografie:

Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M., Metode interactive de grup, Editura Arives, 2002

*Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, Curriculum pentru învățământul preșcolar (3-6/7 ani), București, 2008

*Revista Învățământul Preșcolar, Nr. 1-2 si 3-4 /2009

II.2.2.d) Proiect de activitate „Să-l salvăm pe Moș Nicolae!”

Grupa: mare ,,Ciupercuțele”

Obiective generale:

verificarea și consolidarea cunoștințelor privind utilizarea numerelor în limitele 1-5 (sortare, grupare, aprecierea cantității) ;

consolidarea unor abilități practice specifice nivelului de dezvoltare motrică.

Obiective operaționale:

– să numere corect în șir crescător și descrescător în limitele 1-5;

– să raporteze corect numărul la cantitate și invers;

– să stabilească diferențele cantitative dintre două grupe prin punerea în corespondență;

– să precizeze vecinii numerelor în concentrul 1-5.

Regulile jocului: Copiii extrag bilețele și rezolvă sarcinile indicate pe biletul extras;

Copiii așează estetic și la locul potrivit în tablou elementele indicate.

Elemente de joc: tabloul surpriză, aplauzele, închiderea și deschiderea ochilor.

Strategii didactice:

Metode: conversația, explicația, expunerea,demonstrația, exercițiul.

Materiale didactice: tabloul educatoarei, brazi, fulgi de zăpadă, nori, căsuțe, copii, om de zăpadă, jetoane cu cifre, cizmulițe, bomboane.

Forme de organizare: frontal, individual

Forma de evaluare: evaluare formativă

Metode de evaluare: verificare orală, observare curentă.

Bibliografie:

,, Curriculum pentru învățământul preșcolar 3 – 6/7 ani”, M.E.C.T, septembrie 2008, București ;

Lespezeanu, M., „Tradițional și modern în învățământul preșcolar”, Ed. Omfal Esențial, București, 2007;

Dumitrana, M., „Educarea limbajului în învățământul preșcolar”, Ed. Compania, București, 1999.

Scenariul activității:

Conținutul scrisorii Moșului:

,,Dragi copii, eu, Moș Nicolae trebuie să vă mărturisesc faptul că sunt foarte trist, deoarece nu am putut ajunge la toți copiii care au fost cuminții, fiindcă, am fost luat prizonier și închis de Spiridușul Neastâmpărici. Acesta a dorit ca să nu mă mai iubească copiii, să nu mai fie cuminți. Am încercat să-l conving de faptul că toți copiii merită să primească un cadou sau măcar o jordiță, dar el mi-a spus că voi nu știți nimic despre mine și nici nu prea sunteți cuminți la grădiniță. De aceea, vă trimit această scrisoare prin care vă rog să îl faceți pe spiriduș să-și schimbe părerea. Pentru a reuși să mă ajutați v-am trimis niște cizmulițe cu bilețele. Fiecare sarcină rezolvată din cizmuliță va face ca spiridușul să-și schimbe părerea despre copii și mă va elibera ca să pot ajunge, chiar și cu o mică întârziere, la toți copiii. Îmi voi lua cadourile și voi porni spre voi cu multe surprize. Era să uit! Tabloul… nu e terminat…of, am mare nevoie de ajutor. Ce ziceți, vreți să mă ajutați ?”

II.2.2.e) Proiect de activitate „Ornamente de Crăciun”

Clasa: a IV-a

Obiectiv fundamental: realizarea unor produse adecvate sărbătorilor de iarnă prin asamblarea elementelor în mod original urmărindu-se formarea priceperilor și deprinderilor prin utilizarea tehnicilor de lucru specifice hârtiei.

Obiective de referință:

2.1. Să alcătuiască un plan de lucru pentru a realiza un produs;

2.2. Să confecționeze produse utile, folosind materiale și tehnici diverse;

2.3. Să aprecieze calitatea produsului finit, raportat la proiectul inițial;

Obiective operaționale:

O1 – să identifice materialele care vor fi folosite pentru realizarea unei felicitări;

O2 – să aplice tehnici adecvate de prelucrare a hârtiei (tăierea, plierea, îndoirea, rulare,

asamblarea, lipirea);

O3 – să precizeze etapele de lucru ale tehnicilor utilizate;

O4 – să realizeze lucrările propuse respectând etapele precizate;

O5 – să cunoască necesitatea utilizării produselor confecționate.

Strategia didactică: inductiv-deductivă;

Metode de predare: conversația, explicația, exercițiul, observația, demonstrația,

activitatea practică;

Mijloace de învățământ: planșa cu etapele de lucru, planșa cu criteriile de evaluare,

carton, hârtie colorată, foarfece, lipici, videoproiector, film

educativ cu tradiții și obiceiuri de Crăciun;

Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe;

Resurse:

– Metodice: – V. Faliboga , Caiet de Abilități practice pentru clasa a III-a ,, Muncă și

creație,,

– Diaconu , M., „Îndrumător pentru lecțiile de abilități practice, clasele

I-IV”, Ed. Petrion, București, 2001;

– Curriculum Național, Programa școlară pentru învățământul primar,

clasele III-IV, revizuită, aprobată prin O.M. nr. 5198/0.11.2004;

– Temporale: 45’.

Evaluare: observația sistematică , autoevaluare, evaluare colegială.

II.2.2.f) Proiect de activitate „Vreau să trăiesc printre stele!”

Clasa: a II-a, Step by step

Subiectul: „Vreau să trăiesc printre stele” de Victor Eftimiu

Obiectiv fundamental: consolidarea deprinderilor de lucru cu textul literar

Obiective operaționale:

O1: să citească textul „Vreau să trăiesc printre stele” de Victor Eftimiu – fluent, corect și conștient;

O2: să opereze cu informații din textul „Vreau să trăiesc printre stele” de Victor Eftimiu formulând întrebări și răspunsuri referitoare la textul citit;

O3: să-și îmbogățească vocabularul folosind în enunțuri cuvintele:,,stea”, ,,puzderie”, ,,slava cerului”;

O4: să desprindă informații esențiale și de detaliu din textul lecturat înscriindu-le corect în rebusul și propozițiile lacunare indicate;

O5: să compună un text despre brăduț, demonstrând spirit creativ;

Strategii didactice:

Resurse procedurale: conversația, explicația, exercițiul, jocul didactic, brainstorming, explozia stelară, eseul, harta povestirii, aprecierea verbală, ciorchinele, munca independentă, lucrul pe grupe conform teoriei inteligentelor multiple;

Resurse materiale: jetoane, planșe, panou, fișe de evaluare, fișe de lucru, coli hârtie, calculator, videoproiector, text-suport, fișe de lucru, prezentare „Power-Point”;

Forme de organizare: frontal, pe grupe, individual;

Resurse temporale: 2 x 45 minute;

Resurse umane: 24 elevi.

Bibliografie:

Oficiale: Curriculum Național (2003) – Programe școlare pentru învățământul primar,

București;

Pedagogice: Cucoș, C., (coord.) (1998), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și

gradele didactice, Iași, Editura Polirom;

Dumitriu Gh., Dumitriu C., (2003) Psihopedagogie, Ed. Didactică și Pedagogică, București;

Metodico – didactice:

Barbu, M.(coordonator), (2008), Metodica predării limbii și literaturii române-învățământ primar, Editura Gheorghe Alexandru, Craiova;

Șerdean, I.. ( 1993), Metodica predării limbii române, Editura Didactică și Pedagogică, București;

Nicola, L. (coordonator), (2009), Îndrumător metodic pentru învățători, părinți și elevi – lecturi literare, Editura „Gheorghe Alexandru”, Craiova;

Nicolescu. C., (1998),Culegere de texte literare comentate, pentru elevii claselor I – IV, Editura Universal Pan, București (pag. 303 – 307);

***(2008) Metodica predării teoriei literare la ciclul primar, Editura Gheorghe Alexandru, Craiova

www.didactic.ro

Imagini preluate (http://www.guardian.;

http://www.reportervirtual.ro;

http://www.tony- montana. info)

Evaluare: Inițială – prin analiza cunoștințelor însușite anterior;

Continuă – prin rezolvarea sarcinilor de lucru pe parcursul activității;

Finală – prin analiza activității desfășurate.

II.2.3. Produsul curricular – mijloc de învățământ

II.2.3.a) Căsuța lui Moș Crăciun

Materiale necesare:

Bucată de polistiren – ca suport;

Șabloanele printate pe coli albe sau coli cartonate verzi;

Carioca, creioane colorate;

Foarfece mici și ascuțite;

Con de molid natural.

Prezentare și confecționare: Se decupează doar partea superioară a fiecărui brăduleț, parte de jos trebuie să rămână prinsă și astfel avem brăduleți în relief! Căsuța este formată din carton și învelită cu hârtie cartonată pe margini și hârtie creponată pe acoperiș, după care am lipit peste el bucăți de polistiren. În machetă apar și alte ornamente specifice anotimpului iarna. Acest produs folosește la îmbunătățirea cunoștințelor despre cum ar arata căsuța lui Moș Crăciun, astfel încât cei mici receptează lucrurile mult mai bine prin atingerea și văzul lor. Produsul curricular „Căsuța lui Moș Crăciun” a fost creat pentru preșcolari în cadrul unui proiect de lecție pentru o activitate integrată la grupa mijlocie. Acest produs îndeplinește funcțiile de analiză a produselor și evaluarea cunoștințelor.

Imaginea produsului realizat

II.2.3.b) Cartea magică a Crăciunului

Descriere produsului curricular

Utilitate: Produsul „Cartea Magică a Crăciunului” a fost conceput pentru a fi folosită la activitățile de predare în grădiniță în perioada sărbătorilor de iarnă. Acest material a fost folosit în mai multe activități de predare în cadrul Întâlnirii de dimineață, pentru dezvoltarea motivației specifice de învățare la preșcolari. Cartea era considerată un element nou, surpriza zilei, se citea scrisoarea de către propunătoare, iar apoi copiii aveau posibilitatea să o analizeze, să adreseze întrebări legate de mesajul transmis de fiecare imagine, ce reprezintă ea? cum a fost confecționată ea? etc.

Funcție: Materialul descris poate îndeplini funcția de analiză oferind oportunitatea lecturării imaginilor din paginile ei, de asemenea copiii își pot exprima propria părere cu privire la imagini, la sărbătorile de iarnă, la ceea ce simbolizează sărbătorile de iarnă etc. Întregul material urmărește formarea anumitor abilități la preșcolari și nu numai așadar putem afirma că îndeplinește și funcție educativă.

Resurse materiale: Cartea magică a Crăciunului este confecționată din: polistiren, hârtie cartonată colorată și diferite ornamente specifice sărbătorilor de iarnă, cum ar fi: ghirlande, mărgeluțe, steluțe, fulgi, imagini cu brăduți împodobiți, imagini cu Moș Crăciun, sârmă plușată etc.

Etapele confecționării:

1. Lipirea mai multor coli de hârtie colorată sub formă de carte: copertă și file.

2. Ornamentarea fiecărei pagini prin lipirea de: ghirlande, steluțe, brăduți, oameni de zăpadă, sârmă plușată etc.

3. Aranjarea unui suport pentru carte și anume o bucată pătrată din polistiren, ornamentată cu: vată, steluțe, mărgele, fulgi, funde iar pe margine au fost prinse ghirlande.

4. Aranjarea cărții în suport.: Cartea este deschisă filă cu filă astfel încât să se poată observa fiecare pagină cu reprezentările și însemnătatea ei, iar apoi este așezată în mijlocul suportului creat.

Părțile componente

a. Cartea Magică a Crăciunului este alcătuită din: copertă, trei file și cotor.

b. Pe coperta din față este scris titlul materialului: „Cartea magică a crăciunului” (literele fiind confecționate din sârmă plușată), pe prima pagină apar o sumedenie de imagini cu cadouri de Crăciun; oferite copiilor de către moșul cel darnic. Pe pagina a doua este reliefat un brad împodobit, sugestiv pentru sărbătorile de iarnă, pe pagina a treia este punctată atmosfera sărbătorilor de iarnă prin steluțe, fulgi, lumini etc., această atmosferă se repetă și pe pagina cinci. În continuare pe următoarea pagină (patru), ne atrage atenția o ghetuță din pânză, lipită de fila cărții și întredeschisă la capăt, ce sugerează venirea mult așteptată a moșului.

c. Ultima pagină prezintă un om de zăpadă din carton, scos în relief, acoperit cu vată și accesorizat cu: căciulă, fular, nas, ochi, gură, mâini (mături).

d. Pe coperta spate apare o imagine cu un moș Crăciun ce pare a citi cele scrise: „A fost odată un Crăciun Magic… dacă nu ar fi fost nu s-ar fi scris”.

e. Cotorul cărții este acoperit cu o ghirlandă argintie cu clopoței aurii.

f. Lângă carte, pe suport se mai găsește un plic ce conține o scrisoare trimisă de moșul copiilor cuminți. Plicul este confecționat din hârtie albă și îi sunt aplicate câteva ornamente: un Moș, cadouri și steluțe.

II.2.3.c) Bradul cu surprize

Descrierea produsului:

Produsul curricular a fost creat pentru a susține învățarea la preșcolari, poate fi folosit în special în etapa pregătitoare a activității în care se captează atenția. Însă acesta poate fi și un ajutor important în celelalte etape în predare, fixarea cunoștințelor sau evaluare. De exemplu: poate fi utilizat ca suport intuitiv pentru discuțiile pregătitoare în relație cu tema zilei: „Bradul de Crăciun”, însoțit de o scrisoare lăsată de Zâna Iarna care anunță tema zilei și obiectivele operaționale. Astfel la activitățile liber alese, (centrul științe) se poate iniția o discuție referitoare la aspectul, utilitatea și locul de proveniență a bradului. La activitatea pe domenii experiențiale: DLC (Povestea Bradului de H. C. Andersen) ar putea fi folosit pentru fixarea conținutului poveștii alături de o scrisoare care să conțină un set de întrebări referitoare la momentele textului prezentat. La DOS poate reprezenta un model după care se vor ghida preșcolarii în vederea realizării unor produse practice cu tema: „Bradul împodobit”.

Așadar, produsul curricular „Bradul cu surprize” poate îndeplinii în cadrul activităților instructiv-educative atât funcția de informare a copiilor cu privire la tema propusă, cât și funcția de evaluare a activității acestora.

Confecționare:

„Bradul cu surprize” este realizat dintr-un suport de polistiren, învelit în hârtie creponată. Este împodobit cu ornamente realizate din: conuri de brad vopsite, mușchi de pe copaci, fulgi din hârtie glasată, clopoțel și un ornament care îl reprezintă pe Moș Crăciun.

II.2.3.d) Obiecte decorative (Ciuboțica lui Moș Nicolae, Potcoava norocoasă, Clopoțeii, Vaza cu florile de gheață)

Materiale folosite: ziare, vergele, aracet, culori.

Prezentarea modului de lucru:

Se folosește tehnica împletirii hârtiei urmând următoarele etape:

1.Pregătirea hârtiei la dimensiunile dorite.

2. Răsucirea hârtiei pe vergea folosindu-se aracetul pentru rigidizare.

3. Presarea vergelelor din hârtie în vederea ușurării împletirii obiectelor.

4. Împletirea vergelelor de hârtie în funcție de obiectul dorit.

1

5. Împletirea unui suport pentru flori: 1, 2, 3, 4.

1 2

3 4

6. Alte obiecte decorative obținute din împletirea vergelelor de hârtie

II.2.4. Produse realizate de elevi/preșcolari

II.2.4.a) Moș Crăciun

Materiale:

O șosetă roșie

Cilindrul gol (cartonul) de la un sul de șervețele

Hârtie glasată roz de mărimea unei palme

Hârtie creponată roșie

Aracet, pensulă

Forfecuță

Confecționare:

Cilindrul de carton se unge cu lipici și se învelește în hârtia creponată roșie. La o distanță de două degete de o margine se lipește hârtia glasată roz căreia în prealabil i s-a dat forma rotundă a unei fețe. Cu o pensulă se întinde aracet pe față sub forma unei mustăți și a unei bărbi, apoi se lipește vată. Vârful și marginea șosetei se unge de asemenea cu aracet pe care se lipește vată, apoi se trage ca o căciulă peste marginea cilindrului. Cu ajutorul unui creion se desenează ochii și nasul moșului.

II.2.4.b) Lumânare

Materiale:

Un cerc de carton cu diametrul de 10 cm

Un cerc de carton cu diametrul de 5 cm

O bucată de carton de mărimea unei palme

Un cilindru gol de la hârtia igienică

Hârtie creponată de diferite culori

Aracet, pensulă

Forfecuță

Confecționare:

Cilindrul se unge cu aracet și se învelește cu hârtie creponată. Acesta se lipește în picioare în mijlocul cartonului. Partea de cerc rămasă în jurul cilindrului se unge toată cu aracet și se acoperă cu fâșii de hârtie creponată. Partea de sus a cilindrului se acoperă cu bucata de carton de 5 cm pe care se lipește hârtie creponată, marginile care ies în afară pliindu-se pe cilindru. Flacăra lumânării se decupează din carton pe care se lipește hârtie creponată apoi se fixează în mijlocul cilindrului. Culorile lumânării rămân la alegerea fiecăruia.

II.2.4.c) Bradul de Crăciun – „Un produs eco”

Prezentarea produsului curricular:

Pentru că în fiecare an ne pregătim pentru marea întâlnire cu Moșul, pentru a-l determina să uite că uneori mai greșim, îi pregătim câte o serbare care să îl uimească atât de mult, încât să povestească tuturor copiilor și spiridușilor din țara lui Moș Crăciun despre noi, școlarii poznași. Pentru a împodobi sala de clasa se poate alege un brad realizat din materiale reciclabile. Brăduțul ECO se confecționează în săptămâna în care se studiază un text de genul „Vreau să trăiesc printre stele” de Victor Eftimiu. Brăduțul poate fi utilizat și în cadrul altor acțiunii, ca de exemplu„RoRec”, și credem, că o astfel de ideea este înțeleasă corect prin mesajul pe care dorim să-l transmitem: „Nu mai tăiați atâția brazi în fiecare an!”.

Confecționarea produsului curricular:

Din cartonul unei cutii în care a fost ambalat un LCD decupăm conturul bradului. Se realizează două jumătăți identice. Una se taie de la vârf până la mijloc (pe axa de simetrie) cealaltă de la bază până la mijloc. Se îmbină cele două jumătăți și se obține scheletul unui brad. Utilizând hârtie de ziar tăiată și aracet se întărește structura, apoi se aplică un strat de hârtie igienică. După uscare se aplică acuarelă și aracet, colorându-se în diferite nuanțe de verde. Pentru a-l împodobit se folosesc fulgi de hârtie realizați în diferite tehnici.

II.2.4.e) Coronițe de Crăciun

Argument: Având în vedere faptul că proiectul este o activitate mai amplă, ce permite o apreciere complexă și nuanțată a învățării, ajutând la identificarea unor calități individuale ale elevilor și o formă de evaluare puternic motivantă pentru aceștia, deși implică un volum de muncă , inclusiv activitatea individuală în afara clasei, propun desfășurarea unui astfel de demers didactic, pentru a întâmpina Crăciunul, cuprinși de spiritul creativității și bucuria cestei Sărbători. Precum bine știm, ornamentele cu care ne împodobim casa în perioada sărbătorilor de iarnă întrețin atmosfera magică a Crăciunului. De aceea ,acest proiect ar putea fi un prilej de oglindire a imaginației, dând naștere unor adevărate opere ornamentale, vesele, confecționate din diverse materiale și obiecte, care pot aduce spiritului Crăciunului un plus de creativitate, redată de câteva mânuțe dibace. Pentru a resimți spiritul Crăciunului și în sala de clasă, să încercăm să dăm frâu liber imaginației! Să-i facem Moșului câteva surprize!

Obiective:

Formarea deprinderilor specifice abilităților practice și dezvoltarea simțului estetic și creativ.

Formarea priceperii și deprinderii de a utiliza diverse combinații de materiale.

Dezvoltarea capacității de a asambla elementele obținute în vederea confecționării unor lucrări.

Locul de desfășurare: sala de clasă, magazine,acasă.

Timp de desfășurare: o săptămână

Resurse materiale: Cercuri de metal, lipici, panglică organza, fire de mohair, cutii de chibrituri, piese puzzle, hârtie colorată și creponată, bomboane, nasturi, pioneze, globuri.

Forma de organizare, sarcini, responsabilități:

Elevii vor fi împărțiți în patru grupuri,fiecare grup având ca sarcină obținerea a două astfel de coronițe;

Va avea loc,mai întâi,o dezbatere de idei,pe baza modalităților și a posibilelor materiale care pot fi utilizate în scopul obținerii unor coronițe nonconformiste;.

Fiecare grup va colecta materiale care pot fi utilizate în vederea obținerii unor coronițe de Crăciun, speciale, neobișnuite, cerând chiar și sfatul sau ajutorul părinților.

Grupul nr.1

„Cravate magice”

„Cadouri pentru Moș Crăciun”

Grupul nr.2

„Din secretele bunicii”

„Năsturel”- prietenul lui ,,Puzzle”

Grupul nr.3

„Bomboane fermecate, pentru Crăciun preparate”

,,Mânuțele prieteniei, motivele bucuriei”

Grupul nr. 4

„Steluțe albe,fermecate”

MATERIALE UTILIZATE:

,,Gustare pentru Moșul “

Modalități de evaluare:

expoziție tematică folosind metoda ,, turul galeriei ”;

autoevaluarea produselor activitații relizate de elevi;

masă rotundă- lansarea unei discuții pe baza modului de lucru în cadrul proiectului, a sprijinului și colaborării de care au dat dovadă și a eficienței activităților derulate.

Imagini din timpul activităților cu copiii și produsul finit

II.3. Produsele curriculare ale temei obiceiuri de iarnă

II.3.1. Proiecte tematice

II.3.1.a) Proiectul tematic „Decembrie – luna magică a anului”

Argument: La poarta sufletelor noastre de creștini bat sfintele sărbători de iarnă. Dorim să le întâmpinăm așa cum se cuvine: cu bucurie, cu bunătate și inimi curate. Să scoatem din lada de zestre a poporului nostru, care sărbătorește de peste 2000 de ani venirea pe lume a Domnului Iisus Hristos, minunatele datini strămoșești. Prin ele, să încercăm să sădim în sufletele copiilor noștri dragostea pentru sărbătorile creștine și recunoștința pentru cei care s-au jertfit, pentru ca astăzi să putem spune în libertate: „Uite, vine Moș Crăciun!”.

Prin activitățile din școli/grădinițe copiii vor cunoaște evenimentele ce s-au derulat cu mii de ani în Bethleem. Trăirile copiilor vor lăsa amprente în sufletul lor. Aplecându-ne cu dragoste spre trecutul nostru, gândindu-ne cu respect la originea poporului român născut creștin, trebuie să ne păstrăm cu sfințenie obiceiurile păstrate din vremuri de demult, ca niște adevărați români. Să-i învățăm pe copii să prețuiască și să respecte obiceiurile și tradițiile în care s-au născut, să-i învățăm să iubească meleagurile natale, portul romanesc și pe români. Să facem în așa fel încât să ducem mai departe aceste tradiții care parcă pe an ce trec își pierd din farmecul și mireasma lor. E bine ca micii copilași să cunoască importanța sărbătorilor de iarnă, să înțeleagă mirajul acestora, să simtă magia Nașterii Pruncului. Pregătindu-se pentru sosirea Moșului, vor fi mai buni, mai cuminți, iar sufletul lor se va umple de bucurie. Copiii sunt primii și cei mai receptivi la muzicalitatea și frumusețea obiceiurilor de iarnă, poate de aceea reușim de fiecare dată să pregătim momente artistice de neuitat, care vor înfrumuseța viața lor spirituală și le vor sădi adânc în suflet oglinda tezaurului folcloric românesc. Preocuparea noastră este de a adapta vastul repertoriu specific zonei la capacitatea de înțelegere și interpretate a copiilor, asigurând în același timp implicarea lor afectivă în tot ceea ce înseamnă obicei sau tradiție.

Scop: Dezvoltarea capacității de cunoaștere și înțelegere a mediului înconjurător concretizată

în perceperea și înțelegerea sărbătorilor și tradițiilor românești, precum și stimularea

curiozității de investigare a acestora.

Grupa: mare

Obiective de referință:

Domeniul limbă și comunicare (DLC)

1.2. Recunoașterea unor detalii dintr-un mesaj scurt, rostit clar și rar;

1.3. Identificarea și înțelegerea cuvintelor specifice sărbătorilor de iarnă din enunțuri scurte;

1.4. Identificarea silabelor și a sunetului inițial și final în cuvinte clar articulate;

1.5. Manifestarea curiozității față de receptarea semnificației mesajelor orale, în contexte de comunicare cunoscute;

2.1. Articularea de enunțuri folosind accentul și intonația corespunzătoare intenției de comunicare;

2.2. Oferirea de informații referitoare la sine și la universul apropiat, prin mesaje scurte;

2.3. Participarea la dialoguri scurte, în situații de comunicare uzuală;

2.4. Manifestarea interesului pentru exprimarea de idei în contexte cunoscute.

Domeniul Știință (DȘ)

1.1. Recunoașterea numerelor în concentrul 0-10;

1.2. Compararea cardinalelor unor mulțimi având cel mult 10 obiecte;

1.4. Identificarea cardinalului unei mulțimi la care s-au adăugat /scos 1-2 elemente;

5.1. Sortarea/ clasificarea obiectelor pe baza unui criteriu dat;

3.3. Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relație cu mediul natural și social.

Domeniul estetic creativ (DEC)

1.3. Manifestarea curiozității față de explorarea de mesaje artistice simple, exprimate vizual;

2.2. Manifestarea liberă a ideilor și trăirilor personale, apelând la forme simple de exprimare specifice artelor;

2.3. Realizarea de aplicații/compoziții/obiecte/ construcții simple pe baza de intuiție și creativitate;

2.4. Interpretarea în colectiv a cântecelor asociind mișcarea sugerată de text.

Domeniul psiho-motric (DPM)

1.1. Manifestarea liberă, adecvată, pe fond muzical, apelând la diverse forme de exprimare;

1.2. Executarea unui dans cu mișcare repetată, pe baza unui cântec din folclorul copiilor.

Dezvoltare personală (DP)

1.2. Respectarea unor reguli simple de igienă personală;

2.2. Identificarea și aplicarea regulilor de comunicare specifice în activitatea preșcolară;

2.3. Explorarea caracteristicilor ființelor și obiectelor preferate și a interacțiunii simple cu acestea;

3.2. Aplicarea unor tehnici simple care sprijină învățarea.

Domeniul om și societate (DOS)

1.1. Identificarea unor norme elementare de conduită în contexte familiare;

1.2. Punerea în practică a unor norme elementare de conduită în contexte familiar;

1.3. Identificarea unor elemente relevante pentru identitatea copilului (localitatea natală, localitatea în care locuiește);

3.1. Relaționarea pozitivă cu alți membri ai grupului de apartenență în rezolvarea unor sarcini simple de lucru;

3.2. Participarea la acțiunile grupului de apartenență,dovedind disponibilitate.

Resurse: a) Umane: copiii, educatoarea;

b) Temporale – trei săptămâni;

c) Materiale: imagini despre diferite sărbători de iarnă, caiete auxiliare, cărți cu povești și poezii, calculator și imprimantă, imagini de pe internet, imagini Power-Point, CD-uri, creioane colorate, acuarele, pensule, hârtie colorată, hârtie creponată, aracet, plastilină, cărți de colorat, foarfece, fișe pentru colorat, caiete și foi albe pentru desen, cuburi de plastic, carton duplex colorat, lego, panouri pentru lucrări, stimulente, calendarul naturii, obiecte și ornamente de brad, bradul împodobit.

Metode didactice și procedurale: Observarea spontană și dirijată, conversația euristică, jocul didactic, braistorming-ul, problematizarea, explicația, exercițiul, povestirea, munca independenta, turul galeriei, învățarea prin cooperare, expunerea, jocul sub forme multiple, lectura învățătoarei

Evaluare: observarea sistematică, fișe de evaluare, expoziții cu lucrările elevilor, portofolii;

Forme de organizare: activități frontale, individuale și pe grupe/echipe.

Bibliografie: *** Curriculum pentru învățămaântul prețcolar, 2012;

Dima S., Ghid metodologic- Metoda proiectelor la vârste timpurii, Editura

Miron, 2005.

Inventar de probleme:

Eveniment de deschidere: Într-o dimineață am adus la grădiniță un CD cu colinde de Crăciun, pe care tocmai îl cumpărasem. Curioasă să văd ce conține l-am pus să-l ascult. Din boxele calculatorului au început să se reverse acordurile binecunoscute ale colindelor. Copiii, care tocmai soseau și care de obicei își găseau alte preocupări, s-au strâns în jurul meu. Unul dintre ei m-a întrebat: „- Ce asculți, doamna educatoare?”- „Colinde….”; „- De ce?”, „- Se apropie sărbătorile de iarnă și trebuie să ne pregătim cum se cuvine pentru întâmpinarea acestora și a lui Moș Crăciun”. Și întrebările au început să curgă, așa cum numai copiii știu să o facă: „De unde vine Moș Crăciun? De ce el nu moare niciodată, că este tare bătrân? De ce vine numai iarna? De ce îl cheamă așa? De ce colindăm? De ce împodobim bradul?…” Dorința copiilor de a afla cât mai multe lucruri despre sărbătorile de iarnă a fost punctul de plecare în inițierea proiectului cu tema: „Decembrie – Luna magică a anului”. Implicarea copiilor în derularea acestui proiect va contribui la conștientizarea importanței respectării și păstrării obiceiurilor și tradițiilor strămoșești, precum și transmiterea lor mai departe.

Invitație pentru părinți

Săptămâna I: „A venit iarna!”

Luni:

DP – Întâlnirea de dimineață, „Dacă aș fi un fulg de zăpadă, aș vrea să….”

DȘ – „Vine iarna cu bucurii” (discuții despre anotimpul iarna, lunile de iarnă și bucuriile ei); Ce este un fulg de nea?; Numărăm fulgi de nea – cifra 9

DEC – Iarna – colaj

Marți:

DLC – „Povestea lui Moș Nicolae” – povestire; Litera „R”

DȘ – „Grupează ghetuțele după mărime” – consolidare numărul și cifra 9

DOS – ,,În cine am încredere”

DPM – Alergă după fulgii de nea!

Miercuri:

DLC – ,,Moș Nicolae, prietenul copiilor”–lectură după imagini;- Recapitularea literelor învățate

DȘ – „Darurile lui Moș Nicolae” – numerele naturale în concentrul 0-9; Micul pictor

– „Ghetuța lui Moș Nicolae” – pictură

DEC – Colind – „Moș Nicolae”

Joi:

DLC – „Moș Nicolae”, de Valeria Mahok – memorizare; Consolidarea literelor învățate

DȘ – „Plante și animale – prietenii lui Moș Nicolae”

DEC – Casa lui Moș Nicolae – construcții; Religie

Vineri:

DLC – „Ce mi-a adus Moș Nicolae?”- convorbire; Limba engleză – Numbers (1- 10)

DPM – Jocuri diverse

Săptămâna a II- a: „Vine, vine, Moș Crăciun!”

Luni:

DP – „Gânduri pentru Moș Crăciun”

DȘ – „Găsește drumul Moșului”; „Sacii lui Moș Crăciun” – (comparare, clasificare, ordonare, numărare); Numărul 10

DEC – „În țara lui Moș Crăciun” – decolorare cu pic

Marți:

DLC – „Legenda lui Moș Crăciun” – poveste, audiție (numirea renilor lui Moș Crăciun, conversații); joc de rol: „Moșul și copiii”.

DȘ – „În țara lui Moș Crăciun” – consolidarea numărului 10;

DOS – „Să fim mai buni de Crăciun”;

DPM – Renii lui Moș Crăciun – ștafete.

Miercuri:

DLC – „Legenda bradului de Crăciun”;

DȘ – Alege, grupează, numără ornamente de Crăciun – consolidare numere 0-10; Micul pictor – „Bradul împodobit” – pictură;

DEC – Dansul fulgilor de nea; „Moș Crăciun cu plete dalbe” – colind.

Joi:

DLC – „Crăciunul copiilor” de Octavian Goga – memorizare;

DȘ – „Bradul împodobit” – observare; „A câta steluță lipsește?”- joc exercițiu; „Câte globuri sunt în brad?” – exerciții diverse în limitele 1-10;„De ce bradul este mereu verde?” – convorbire;

DEC – „Moș Crăciun” – colorare, decupare, lipire; Religie.

Vineri:

DLC – „Cum se sărbătorește Crăciunul în alte țări?”; Lb. engleză – Silent night;

DPM – Jocuri GIMKANA

Săptămâna a III- a: „Tradiție și sărbătoare”

Luni:

DP – „Primiți cu colindul?”;

DȘ – Compunere de probleme în concentrul 1 – 10;

DEC – „Ieslea lui Isus” – construcții;

Marți:

DLC – „Povestea Nașterii Domnului Isus”;

DȘ – „De câte globuri, ghirlande, beculețe am nevoie?” (aprecieri globale, sortare, numerație); „De bradul rămâne mereu veșnic?”;

DOS – „În familie, de Crăciun”;

DPM – Alergăm de la o casă la alta.

Miercuri:

DLC- „În seara de Crăciun”, de George Coșbuc – memorizare;

DȘ – „Cine au fost cei trei magi?” – consolidarea numerele 0-10; Micul pictor – Brad împodobit – pictură;

DEC – „În cetatea împărătească” – colind.

Joi:

DLC – Vine Anul Nou;

DȘ – Jocuri didactice matematice

DEC – Sorcova – construcții; Religie

Vineri:

DLC – „Sărbătorile de iarnă la români” – discuții; Prezentări Power – Point; Serbare de Crăciun;

Scrisoare de mulțumire: Dragi părinți și bunici,

Vă mulțumim pentru sprijinul și ajutorul acordat în desfășurarea activităților acestui proiect, din care noi, copiii, am învățat multe lucruri interesante și folositoare și vă invităm să luați parte vineri 21 decembrie 2012 , la programul artistic pe care l-am pregătit în cinstea sosirii lui Moș Crăciun. „Albinuțele” și educatoarea.

II.3.1.b) Proiectul tematic „Magia iernii”

Grupa: mică „Ștrumfii”

Argument: Acum când timpul stă să-și împartă trupul între vechi și nou, când colindul își pregătește cu emoție armoniile, când magii străbat distanțele pentru clipa cea de taină, acum când iarna ne bate la geam cu fulgi argintii ne pregătim de mare sărbătoare. Sărbătorile de iarnă sunt cele mai îndrăgite de copii, deoarece sunt asociate cu sosirea celor două personaje mirifice din tradiția poporului român, respectiv: Moș Nicolae și Moș Crăciun. Aceștia, împreună cu bradul împodobit, cadourile, colindele și magia nopților de iarnă, îi determină pe copii să trăiască intens evenimentele mult așteptate. Pornind de la aceste considerente, am hotărât ca în săptămânile ce preced sărbătorilor de iarnă să desfășurăm un proiect tematic pentru aprofundarea cunoștințelor copiilor despre tradițiile românești. Prin activitățile din grădiniță copiii se vor familiariza cu datinile specifice Anului Nou: plugușorul și sorcova, aflând totodată lucruri noi despre Festivalul de Datini și Obiceiuri desfășurat în perioada sărbătorilor de iarnă la noi, în orașul Gura Humorului.

Scop: Dezvoltarea capacității de cunoaștere și de înțelegere a unor datini și obiceiuri desfășurate cu ocazia sărbătorilor de iarnă, cultivarea și educarea sentimentelor de dragoste și admirație față de sărbătorile religioase de iarnă;

Obiective de referință: – trăirea unor obiceiuri specifice sărbătorilor de iarnă;

– cultivarea comportamentului moral-religios.

Resurse: – umane: copiii, educatoarele, părinții, preot;

– materiale: reviste, cărți, Cd-uri, hârtie colorată, lipici, globuri, ghirlande, brad, perforatoare, cu modele specifice sărbătorilor de iarnă.

Inventar de probleme

Subtema: „Moș Nicolae vine pe cărările iernii”

Subtema: „Tradiții și obiceiuri de iarnă”

II. 3.1.c) Proiectul tematic „Când îngerii coboară pe pământ”

Tema anuală de studiu: Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim!

Argument: Luna decembrie este specială pentru simțămintele omenești. Sentimente uitate de-a lungul anului se trezesc în inimile tuturor odată cu apropierea sărbătorii Nașterii Domnului și simțim în mod tainic că printre noi au coborât îngerii cerești. Toate sărbătorile premergătoare, pregătirea caselor și a sufletelor pentru aceasta clipă, tradițiile și obiceiurile atât de dragi și atât de vechi tind să acopere trepidația zilnică, contemporană. Crăciunul este sărbătoarea bucuriei. Un fior de lumină parcă magică cuprinde lumea și umple sufletele cu dorința de a fi mai buni cu noi înșine și cu cei din jurul nostru. Iar copiii trăiesc cu intensitate perioada de așteptare al lui Moș Crăciun. Minunatele tradiții și obiceiuri românești legate de această sărbătoare trebuie transmise copiilor pentru ca ele să nu fie pierdute iar sensul adevărat al sărbătorilor să nu fie alterat de noi obiceiuri comerciale,străine spiritualității noastre.

Durata: 3 săptămâni

Grupa: mijlocie

Direcții de dezvoltare: „Sărbători, sărbători!”, „Poveste de Crăciun”, „E vremea colindelor”.

Eveniment de deschidere:

Odată cu apropierea sărbătorilor de iarnă magazinele își expun oferta în moduri cât mai atractive cu putință iar acest aspect se regăsește ,firesc, în discuțiile și activitățile copiilor care încep să ( și să-și pună) întrebări legate de apropiata sosire a Moșului Crăciun. Aflați la vârsta minunată când poveștile sunt la fel de reale ca însăși activitatea cotidiană, copiii grupei mijlocii pe care o conduc, în fiecare dimineață,cu ochii larg deschiși de curiozitate și anticipată bucurie dau frâu liber fanteziei în ghicirea darurilor aduse de Moș Crăciun. În una din dimineți discuția era înflăcărată: – Eu, spune M., aș vrea să îmi aducă un trenuleț și multe, multe bomboane!; – Eu vreau o mașina cu telecomandă cum am văzut la Metro, „uite-așa de mare, zice I., desfăcând mâinile larg sper uimirea colegilor!; – Nu exista o mașină – jucărie așa de mare! își exprimă îndoiala S.; – Vezi că dacă spui minciuni, Moșul îți aduce o vărguță!; – Moșul Nicolae aduce vărguțe-râde A..; – Acasă la mine împodobim bradul. Aș vrea să-mi aducă Moșul unul înalt cât camera mea-zice șoptit E.; Rând pe rând intră în discuție aproape toți. Câte unul, mai timid își șoptește dorința doar la urechea colegului preferat. Se organizează un braistorming. – Când vine Moș Crăciun ? – L-ați văzut pe Moșul vreodată? – Cu ce este îmbrăcat? – Cui aduce daruri? – Cum ne pregătim pentru această minunată clipă? – Cine este Moșul Nicolae?. Răspunsurile lor m-au făcut să le propun ca temă de „discuție “ sosirea Moșului și cum ne pregătim pentru această magică clipă. Copiii au fost de acord și am început derularea proiectului punctând împreună ceea ce știu și ceea ar dori să afle.

Obiectivele proiectului:

familiarizarea cu unele aspecte ale vieții sociale,respectiv tradiții și obiceiuri legate de sărbătorile de iarnă;

cunoașterea semnificațiilor acestor sărbători ;

Obiective de referință:

să participe la activitățile de grup, inclusiv la activitățile de joc, atât în calitate de vorbitor cât și în calitate de auditor;

să distingă sunetele ce compun cuvintele și să le emită/pronunțe corect;

să efectueze operații cu grupele de obiecte constituite în funcție de diferite criterii date ori găsite de el însuși;

să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (ex. ființa umană ca parte integrantă a mediului,cu sentimente,gânduri,idei proprii);

să trăiască în relațiile cu cei din jur stări afective pozitive,să manifeste prietenie, toleranță, armonie,concomitent cu învățarea autocontrolului;

să cunoască și să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activități practice;

să exprime prin mișcare starea sufletească creată de muzica audiată;

să redea teme plastice specifice desenului/ picturii;

să perceapă componentele spațio-temporale (ritm-durată, distanță-localizare);

Resurse:

Inventar de probleme:

Centre de interes deschise și materialele puse la dispoziția copiilor:

Atribuirea de roluri și responsabilități:

– pe parcursul derulării proiectului, în funcție de preferințe și necesități, copiii au primit responsabilități vizând selectarea materialelor, gruparea după diferite criterii,amenajarea centrelor de interes,organizarea expozițiilor cu lucrări;

– pentru sporirea gradului de atractivitate a temei dar și a implicării în fazele de învățare, descoperire și aprofundare copiii au avut roluri de cercetători, folcloriști, îngerași, fulgi de zăpadă, reni.

Metode: observarea spontană și dirijată, jocul, explicația, demonstrația, povestirea, problematizarea, exercițiul, convorbirea euristică, învățarea în grupuri mici, munca pe echipe, turul galeriei, schimbă perechea, piramida și diamantul, cvintetul,explozia stelară;

Centrul tematic: se va amenaja la intrarea în grupă. Aici se vor aranja imagini specifice sărbătorilor de iarnă, materiale care să ilustreze tema, cu scopul de a stârni curiozitatea copiilor, un brad care se va împodobi cu podoabe realizate de copii. Pe parcursul derulării proiectului, centrul tematic se va îmbogăți cu diferite lucrări și materiale procurate și create de copii, educatoare și părinți.

Evaluare: Evaluarea proiectului se va realiza printr-o expoziție cu lucrările realizate de copii pe parcursul derulării proiectului și prin serbarea de Crăciun.

Bibliografie:

Breban, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M., 2002, Metode interactive de grup – Ghid

Metodic, Editura Arves, Pitești

Gramma F., Ghid pentru proiecte tematice, Editura DPH, București, 2008

Preda V., 2000, Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura. Miniped, București

*** MECT, 2008, Curriculum pentru învățământul preșcolar(3-6/7 ani), București.

Scrisoare pentru părinți

Dragi părinți, Crăciunul este sărbătoarea bucuriei. Un fior de lumină parcă magică cuprinde lumea și umple sufletele cu dorința de a fi mai buni cu noi înșine și cu cei din jurul nostru. De aceea, în cele trei săptămâni care urmează, ne propunem să îi familiarizăm pe cei mici cu minunatele tradiții și obiceiuri legate de această sărbătoare, dar și cu semnificația reală, religioasă (și nu cea comercială atât de prezentă în viața noastră) ale sărbătorilor iernii. Fiecare familie are propriile obiceiuri pe care vă rugăm să le împărtășiți celor mici; discutați acasă împreună cu copiii despre sărbătorile lunii decembrie și însemnătatea lor pentru dumneavoastră. Faceți-i părtași la toate pregătirile, formați-le obiceiul de a dărui și ei, la rândul lor. Vă mulțumim!

Harta proiectului

HARTA PROIECTULUI

Ce sunt colindele

Sf. Nicolaie Crăciunul Sf. Vasile (Anul Nou)

Sărbători…sărbători

E vremea colindelor

Activitatea oamenilor Obiceiuri și tradiții

CÂND ÎNGERII COBOARĂ PE PĂMÂNT

Poveste de Crăciun

Nașterea Domnului Moș Crăciun sosește, dragul…..

(semnificația religioasă)

Legenda: roșu- tema proiectului, albastru-direcțiile de dezvoltare principale (subtemele),

portocaliu-direcții de dezvoltare ale fiecărei subteme (minitemele).

Proiectarea activităților

Săptămâna I: Sărbători…sărbători

Luni: ADP: Întâlnirea de dimineață: „Când vine vremea rea…” povestirea educatoarei, salut, prezență, calendar, tema săptămânii, mesajul zilei, „Ne pregătim pentru activități”- rutine, regula săptămânii „Să fim prietenoși”;

ALA1: Îngerași (Artă: colorare-decorare, Biblioteca – grafisme, Construcții); Euritmie „Fulgi de nea”;

ADE: DS – „Sărbătorile lunii decembrie” – lectură după imagini

Marți: Tema activității integrate: „Te așteptăm Moș Nicolae” ( ALA1+ADE)

ADP: Întâlnirea de dimineață „Cine este și de ce vine Moșul Nicolae….” discuții libere, salut, prezența, calendar,mesajul zilei, „Ne pregătim pentru activități” – rutine, regula săptămânii, Opțional;

ALA1: Moș Nicolae (Biblioteca – citire imagini, Joc de rol – activitate gospodărească,

Știința – formare și comparare grupe prin punere în corespondență)

2: „Încălțăm masa” – joc distractiv;

ADE: DS: Numărul și cifra 2 – exerciții cu material individual; Ghetuțe – pictură.

Miercuri: Tema activității integrate: „Când ninge afară” ( ADP+ALA+ ADE)

ADP: Întâlnirea de dimineață “Ce aș vrea să primesc de la bunul moș” exerciții de coîmpărtășire, salut, prezența, calendar, mesajul zilei,”Ne pregătim pentru activități”- rutine, regula săptămânii.

ALA1: Iată ce știu să fac (Biblioteca – Ghetuțe surori – fișa de lucru, Joc de rol: De-a magazinul de încălțăminte, Construcții – casă pentru copiii necăjiți);

2: Dansul fulgilor de nea – pași de vals

ADE: DLC: „Moșul Nicolae” de D. Vintilă – memorizare

DEC: „Când ninge afară”- cântec învățare, Cântece de iarnă – audiție

Joi: Tema activității integrate: „Prietenul meu” (DPM+ALA1+ALA2)

ADP: Întâlnirea de dimineață: „Copilul politicos”- scaunul povestitorului, salut, prezența, calendar ,mesajul zilei, „Ne pregătim pentru activități”- rutine, regula săptămânii;

ALA1: – Biblioteca – Cuvântul fermecat – lect. educatoarei, Arta – Așa da, așa nu – fișa de lucru; Joc de rol: „De-a grădinița”; 2: „Batista” – joc cu text și cânt

ADE: DPM: Transport de greutăți, Joc – „Prietenul la nevoie se cunoaște”

Vineri: ADP: Întâlnirea de dimineață : „Copii cuminți, copii fericiți”: împărtășirea cu ceilalți, salut, prezența, calendar, mesajul zilei, „Ne pregătim pentru activități”- rutine, regula săptămânii,

ALA1: „Cum ne comportam la grădiniță”( Joc de rol – „E ziua Andreei”, Biblioteca – povestim după imagini, Joc de masă – Din jumătate, întregul”)

2: Dansul fulgilor – repetare

ADE: DOS (Educație pentru societate) – „Un copil politicos”- cântec de A. Iordache,

învățare

Săptămâna a II – a: „Poveste de Crăciun”

Luni: ADP: Întâlnirea de dimineață: „Se apropie Crăciunul”- Povestirea .educatoarei, salut, prezența, calendar, tema săptămânii, mesajul zilei, „Învățăm să dăruim” – rutine,

ALA1: „Se apropie Crăciunul”( Biblioteca – citire imagini, Arta – colorare în contur, Joc de masă – reconstituire imagini);

2: „Unde a sunat clopoțelul?” – Joc de mișcare

ADE: DS – „Crăciunul – Sărbătoarea Nașterii Domnului” – convorbire cu suport intuitiv

Marți: Tema activității integrate: Spre Betleem ( ADP+ALA1+DPM+DS+ALA2)

ADP: Întâlnirea de dimineață : „Călătorie imaginară spre Betleem”- exerciții de coîmpărtășire, salut, prezența, calendar, mesajul zilei, „Învățăm să dăruim”- rutine, Opțional

ALA1: Ieslea micului Isus ( Artă – colorare – decupare, Știință – Îngeri mari și mici –

exerciții matematice, Biblioteca – Povestire după imagini)

2: Dansul Îngerașilor

ADE: DS: „Locul nașterii lui Isus” poziții spațiale (realizarea machetei prin aranjarea elementelor confecționate la ALA1)

DPM: Mers în echilibru pe o linie trasată pe sol: Joc: Călătorii merg în șir

Miercuri: Tema activității integrate: „Moș Crăciun sosește, dragul”

ADP: Întâlnirea de dimineață: „Moș Crăciun sosește, dragul”, scaunul povestitorului, salut, prezența, calendar, mesajul zilei, „Învățăm să dăruim”- rutine;

ALA 1: „Ce ne-aduce Moș Crăciun”( Nisip și apă – Troiene de zăpadă, Joc de masă – puzzle, Știința – fișă de lucru);

2: „Atinge clopoțelul”- joc de mișcare

ADE: DLC – „În seara de Crăciun” de G. Coșbuc, memorizare

DEC: „Vine Moș Crăciun”, cântec – învățare, „Când ninge afară”- cântec – repetare

Joi: Tema activității integrate: „Și noi facem daruri!”

ADP: Întâlnirea de dimineață: „Să-l ajutăm pe Moș Crăciun”

ALA1: Și noi facem daruri (Arta: pictură, Joc de rol – prăjitura zilei, Știința – labirint)

2: Deplasarea la Grădinița cu Program Normal Costâna

ADE: DOS: „De la inimă la inimă”- colectare de jucării și dulciuri pentru copiii de la Grădinița cu Program Normal Costâna.

Vineri: ADP: Întâlnirea de dimineață : „De ce este Moș Crăciun prietenul copiilor”- exerciții de stimulare a comunicării, salut, prezență, calendar, mesajul zilei, „Învățăm să dăruim”- rutine;

ALA1: „De unde vine Moș Crăciun”(Știință – citire de imagini, Artă – decupare, Construcții – îmbinare),

2: „Hai la joacă afară!” – jocuri distractive în aer liber.

ADE: DEC: „Scrisoare pentru Moș Crăciun” – desen.

Săptămâna a III-a: „E vremea colindelor”

Luni: Tema activității integrate : E vremea colindelor (DS+ DEC).

ADP: Întâlnirea de dimineață: „Lângă ieslea minunată să ne adunăm”- noutatea zilei, salut, prezența, calendar tema săptămânii, mesajul zilei, „Cuminți și harnici” – rutine;

ALA 1: În prag de sărbătoare (Biblioteca – repetare poezii, Arta – definitivarea unor lucrări, Joc de rol – activitate gospodărească;

2: „Fii atent să nu greșești!” – joc distractiv;

ADE: DS „Colindăm, colindăm”- lectură după imagini;

DEC – Colindă „Astăzi s-a născut Hristos” – învățare, Moș Crăciun – repetare

Marți: Tema activității integrate: Am plecat să colindăm ( ALA1+ DPM+ALA2)

ADP: Întâlnirea de dimineață: Obiceiuri de Crăciun: scaunul povestitorului, salut, prezența, calendarul, mesajul zilei, „Cuminți și harnici”- rutine, Opțional;

ALA 1: Trăistuța (Artă – confecție, Biblioteca – formare de propoziții, Știința –

experiment – coloranții naturali);

2: „Cine colindă mai frumos”- concurs;

ADE: DLC: „Clopoțeii fermecați”- joc didactic;

DPM: „Am plecat să colindăm”- traseu aplicativ.

Miercuri: Tema activității integrate: „În brad luminile se-aprind”

(ADP+ALA1+ADE+ALA2)

ADP: Întâlnirea de dimineață: „Legenda Bradului” – povestirea educatoarei, salutul, prezența, calendarul, mesajul zilei, „Cuminți și harnici” – rutine;

ALA1: Podoabe pentru brad ( Artă – colorare, decupare, perforare, capsare, lipire; Știință – joc senzorial, Joc de rol – „De-a cofetarii”),

2: „Dans în jurul bradului”

ADE: DOS: „Să împodobim bradul”- activitate practică.

Joi: ADP: Întâlnirea de dimineață „Un gând bun de sărbători”- exerciții de stimulare a

comunicării, salut, prezența, calendar, mesajul zilei, „Cuminți și harnici”-

rutine,

ALA1: Felicitări pentru cei dragi ( Artă – colorare, lipire, Biblioteca – compunere de

mesaje, Construcții);

ALA2: Completarea jurnalului grupei

ADE: DS: „Să umplem sacul moșului”- joc didactic matematic

Vineri:ADP:Întâlnirea de dimineață: „Colindătorii veseli” – exerciții de stimulare a comunicării, salut, prezența, calendar, mesajul zilei, „Cuminți și harnici” – rutine.

ALA1: Drumul lui Moș Crăciun (Biblioteca – grafisme, Artă – jurnalul grafic,

Construcții);

ALA 2: Îl așteptăm pe Moș Crăciun – serbare;

ADE: DEC- Corul îngerașilor – pictură.

II. 3.1.d) Proiectul tematic „Sărbătorile Crăciunului”

Perioada: 17-21.12.2013

Obiective cadru:

– Cunoașterea unor elemente religioase care definesc spiritualitatea poporului român;

– Descrierea și identificarea elementelor religioase specifice sărbătorilor de Crăciun;

– Cunoașterea unor obiceiuri creștine specifice sărbătorii Crăciunului;

– Cultivarea comportamentului moral-religios;

Obiective de referință:

– Să cunoască unele aspecte referitoare la sărbătoarea Crăciunului;

– Să descrie verbal aspecte ale sărbătorii Crăciunului folosind surse de informare diverse;

– Să comunice impresii,idei pe baza observărilor efectuate;

– Să aplice norme de comportament moral-religios specifice evenimentului în discuție;

– Să redea în lucrări proprii aspecte ale lumii înconjurătoare;

– Să utilizeze simboluri,jetoane,imagini cu anumite semnificații în activități didactice variate;

– Să identifice elemente religioase specifice sărbătorii Crăciunului;

– Să descrie obiceiuri și tradiții locale specifice sărbătorii Crăciunului.

Resurse materiale: planșe; cărți ilustrate; felicitări de Crăciun; duplex; cărți religioase; brad de Crăciun; decorații specifice Crăciunului; colinde; icoane.

Resurse umane: copiii; educatoarea/propunătoarea; părinții; profesorul de religie.

Resurse de timp: – o săptămână

Metode și procedee: brainstormingul; cercetarea; expunerea; observația; jocul;

demonstrația; problematizarea; explicația; exercițiul; povestirea;

investigația; conversația euristică.

Eveniment de deschidere: Cu câteva zile înainte de începerea proiectului, un băiat din grupă a venit la grădiniță și și-a anunțat colegii că de Crăciun va merge pe la casele oamenilor cu steaua. Unul dintre copii a întrebat mirat ,,Cum adică cu steaua?“. Văzând că și alți copii sunt dornici să afle mai multe despre sărbătoarea Crăciunului, am început o discuție pe această temă și le-am promis că în săptămâna ce va urma vor afla lucruri frumoase și interesante referitoare la sărbătoarea Crăciunului.

Descrierea virtuală a proiectului

Moto: ,,Educarea copilului în vederea cultivării necesității de a înțelege sensul existenței și al său profesional trebuie să-l conducă spre descoperirea lucrurilor, a persoanelor din jur și a propriei sale ființe. ( M. Berza)

În perioada 17-21.12.2012 am desfășurat cu copiii grupei mari proiectul de cercetare ,,Sărbătorile Crăciunului“.Bazându-ne pe cunoștințele din activitățile prevăzute de programa curriculară, precum și interesul exprimat de copii în legătură cu unele chestiuni și aspecte referitoare la sărbătorile Crăciunului, am trecut la tratarea temei. Pentru o orientare globală a interesului și atenției tuturor copiilor către subiectul ales, am trimis părinților și profesorului de religie scrisori de intenție în care îi rugam să ne susțină cu materiale și informații în vederea realizării proiectului.

Dragi părinți,

În fiecare an,copii sau adulți, pe toți ne încântă venirea sărbătorilor de iarnă cu cete de colindători la uși,cu daruri de la Moș Crăciun, cu bucate alese pe care le pregătim pentru masa tradițională. În cadrul activităților pe care grădinița le organizează cu copii în săptămâna 17-21.12.2012 vom derula proiectul cu tema „Sărbătorile Crăciunului“. De aceea vă rog să discutați cu copiii dumneavoastră despre evenimente și aspecte specifice acestei teme. Tot în acest scop vă rugăm să ne sprijiniți prin a ne oferi orice materiale legate de această temă: cărți ilustrate, icoane, cărți religioase și alte obiecte. Vă mulțumim!

Domnule profesor de religie,

Grădinița nr.1, Sîngeorz-Băi, situată pe strada Stejarului, nr.9, desfășoară în perioada 17-21.12.2012 un proiect de cercetare cu tema ,,Sărbătorile Crăciunului“. În acest scop, în data de 17.12.2012 vă rugăm să ne onorați cu prezența în vederea împărtășirii cunoștințelor dumneavoastră legate de această temă, copiilor din grupa mare. Vă mulțumim!

Dragi părinți,

Vă suntem recunoscători pentru sprijinul acordat în realizarea proiectului de cercetare ,,Sărbătorile Crăciunului“. Vom fi încântați dacă ne veți susține și pe viitor cu același entuziasm. Vă mulțumim!

Domnule profesor,

Grădinița cu program normal, nr.1, Sîngeorz-Băi, vă este recunoscătoare pentru informațiile pe care ni le-ați oferit în data de 17.12.2012 în vederea realizării proiectului de cercetare: Sărbătorile Crăciunului. Vă mulțumim!

În cursul săptămânii, părinții și copiii au adus la grădiniță un număr mare de obiecte: reviste, cărți ilustrate, cărți religioase, iconițe. Materialele primite au avut un conținut destul de interesant pentru copii. Domnul profesor de religie ne-a adus cărticele cu colinde și iconițe.

Deschiderea în fapt a proiectului

Observând cât de dornici sunt copii să afle cât mai multe despre Sărbătorile Crăciunului, am încercat să stabilesc ce știu și ce doresc să afle pentru a putea realiza ,,Inventarul de probleme al proiectului“. Apoi am solicitat copiilor și părinților acestora implicare în procurarea materialelor necesare derulării proiectului (ex. diverse reviste, iconițe). Pe măsură ce „colecția” de obiecte se îmbogățea ea atrăgea interesul din ce în ce mai crescut al copiilor, generând deja primele întrebări și curiozitatea în privința scopului său. Discuțiile pe această temă, istorisirile și relatările de evenimente au început să se intensifice.

Tot cu implicarea directă a preșcolarilor a fost realizată ,,Harta proiectului”. Odată stabilite direcțiile de dezvoltare, a fost conceput un poster care a fost pus în grădiniță în așa fel încât copiii să o poată vedea și să facem mereu referire la acesta. S-a luat legătura cu profesorul de religie, care ne-a onorat cu prezența, împărtășindu-ne din experiența și cunoștințele sale.

După ce am stabilit care vor fi direcțiile de dezvoltare și după ce am discutat cu toate persoanele care se vor implica în realizarea proiectului, am procurat materiale și am întocmit planificarea pentru o săptămână. Atât Inventarul de probleme cât și Harta proiectului au rămas deschise pentru a putea fi completate cu întrebări și informații suplimentare. Am ales apoi metodele și procedeele care să permită abordarea în manieră integrată a activităților zilnice și care să satisfacă nevoile de cunoaștere ale copiilor. Am conceput apoi scenariile zilnice, ținând seama de nivelul grupei, de modalitățile de provocare și participare a copiilor, cât și crearea motivației necesare pentru ca aceștia să se implice în activități. O parte din activități le-am desfășurat în etape special destinate proiectului, pe altele în timpul activităților obligatorii. Am desfășurat în special activități care să permită confecționarea unor lucrări pe care să le putem expune într-o expoziție care să fie deschisă atât copiilor din celelalte grupe cât și părinților.

Activitățile planificate au avut ca punct de plecare experiența copiilor. Tematica propusă fiind mai dificilă pentru puterea de înțelegere a acestora, am planificat activitățile astfel încât copiii să se poată implica în tot ceea ce vor face părinții lor în perioada premergătoare și în timpul sărbătorilor de Crăciun. Rolul de ghid al educatoarei a condus la realizarea tuturor obiectivelor prevăzute de programă, urmărindu-se în permanență obținerea unor schimburi comportamentale ale copiilor (spre exemplu: dezvoltarea atenției voluntare, a caracterului, stimularea unor calități precum stăpânirea de sine, răbdarea, perseverența etc.). A rămas de conceput lucrarea finală care să oglindească înțelegerea lor în privința temei. Astfel, din imaginile aduse de acasă, dar și din revistele vechi din grădiniță,copiii au decupat imagini cat mai sugestive pentru întocmirea hărții. Harta a fost concepută într-un mod ingenios, ideile tuturor copiilor au fost luate în considerare.

Inventarul de probleme

Evaluarea proiectului

Evaluarea parțială – după abordarea fiecărui punct de pe hartă;

Evaluarea final – prin organizarea unei expoziții cu lucrările copiilor din această

săptămână;

– prin îmbogățirea albumului foto al grupei;

– prin prezentarea unui program de poezii, cântece, colinde și dansuri, în

prezența părinților și a lui Moș Crăciun cu ocazia Sărbătorii

Crăciunului.

Inventarul de activități

II.3.2. Proiectarea didactică la nivel micro- secvențe de învățare

II.3.2. a) Luminile în brad se-aprind! – proiect didactic

Elementele componente ale activității integrate::

DLC: „Povestea brăduțului” – povestirea educatoarei;

ALA1: Artă – Ghirlande de îngerași – lipire; Joc de rol – Pregătim bomboanele pentru brad învelire, răsucire; Știință – Selectăm globuri mari și mici, după culoare, sortare, grupare;

DEC: „Brăduțul” muzica S. Dima, – învățare; „Luminile în brad se-aprind” – audiție;

ALA2: „Împodobirea bradului”; „Luminile în brad se-aprind”- euritmie;

Tranziții:T1 – „Pălmuța prieteniei” – empatizare; T2 – „Servirea mesei”- tranziție și rutină; T3 – „Repede să ne-adunăm/ Pe pernuțe ne-așezăm/Brăduțului să-i arătăm/ Cât de mult noi îl iubim/ Și că vrem prieteni buni să-i fim” – exerciții de grupare; T4 – „Iată timpul a sosit, bradul e de-mpodobit”- stimulare a activității.

Obiectiv general: Formarea și utilizarea unor comportamente morale prin familiarizarea cu datini și obiceiuri specifice sărbătorii Crăciunului.

Obiective operaționale: până la sfârșitul activității copiii vor fi capabili:

O1 – să dobândească informații prin ascultarea cu atenție a unui mesaj;

O2 – să învețe cuvinte noi în vederea utilizării lor în cadrul activității;

O3 – să solicite explicații legate de modul de producere a unor fenomene;

O4 – să folosească în situații noi tehnici și deprinderi practice și matematice însușite anterior,

O5 – să intoneze cântece pentru copii acompaniați de educatoare;

O6 – să manifeste înțelegere pentru copiii cu ritm mai lent de lucru,oferindu-și ajutorul;

O7 – să execute corect, în acord cu ritmul melodic mișcările la nivelul diferitelor segmente ale corpului;

Strategii didactice:

Metode și procedee: surpriza, conversația, expunerea, explicația, demonstrația, exercițiul, problematizarea, munca independentă, munca în perechi, metoda interactivă „Mâna oarbă”.

Resurse materiale: brad natural în ghiveci, CD cu înregistrarea vocii „îngerașului”, siluete pentru teatru de masă pentru poveste și cântec, computer, materialele necesare pentru metoda „Piramida și diamantul”, perforator cu model de îngeraș, pamblică îngustă, aracet, bețișoare, șervețele umede, globuri mari și mici de culori diferite, bomboane dropsuri, hârtie creponată aurie și argintie, 3 cutii pentru depozitarea ornamentelor, instalație electrică pentru brad, steluță pentru decorarea vârfului.

Forme de organizare: frontal, pe grupuri mici, în perechi, individual.

Strategii de evaluare: aplauzele, aprecieri verbale, conversația examinatoare, metoda „Turul

galeriei”. autoevaluarea, „Piramida și diamantul”, expoziție cu lucrări;

Bibliografie: – Bocoș, M. & colaboratorii, 2009, Pedagogia învățământului preșcolar –

instrumente didactice Ed. Presa Universitară Clujeană

– Ezechil, L., Paiși, M., 2002, Laborator preșcolar (ghid metodologic), Ed. V &

I, București;

– M.E.C.T., Scrisoare metodică pentru învățământul preșcolar, 2012-2013;

– M.E.C.T., 2008,Curriculum pentru învățământul preșcolar.

Scenariu didactic:

Activitatea debutează cu surpriza copiilor care găsesc un colet în clasă. Ambalajul nu le permite să vadă ce este și curiozitatea este maximă. Desfac împreună cu ei cadoul mimând nedumerirea și surpriza când se ivește un mic brad natural dar cu care nu știm ce să facem. Se aude un glas care pe acordul unei muzici suave le transmite copiilor că el,îngerașul a adus acest brăduț din partea Moșului Crăciun. Nu știe nici el prea multe deoarece a fost doar un mesager. Îl întreb pe îngeraș ce trebuie să facem cu el,dar îngerașul “nu mai răspunde” a plecat spre alți copii. Căutam în continuare un indiciu și se găsește un plic ascuns printre crengi. Desfac plicul și citesc cuvintele moșului.. Consult copiii dacă doresc să asculte povestea acestui brăduț. Finalul trist al poveștii marchează atmosfera din grupă. Pentru a-l înveseli pe brăduț îi voi cânta cântecelul „Brăduțul” (familiarizarea cu linia melodică), propunându-le și lor să învețe acest cântec pentru noul lor prieten. Familiarizarea cu textul cântecului fiind realizată prin expunerea poveștii, se trece direct la învățarea acestuia. Se va respecta metodologia de învățare a unui nou cântec, copiii redând frontal apoi, pe grupuri mici și chiar individual. Apreciez general laudativ, modul în care au cântat și s-au comportat. Se poarta apoi o scurtă conversație referitoare la modul în care putem fi prieteni cu un brad: – „Credeți că îl putem ajuta?”, – „Cum putem fi prietenii lui?” Se face următoarea propunere: „Ce ar fi dacă din micul brăduț am realiza bradul nostru de Crăciun? Doar în curând este marea sărbătoare.” Apoi când sărbătorile vor trece îl vom planta lângă grădiniță și bradul va crește odată cu noi. El se va uita prin fereastră la noi,noi îl vom privi din clasă iar când va fi cald și vom ieși pe-afara ne vom juca lângă el. Va fi prietenul fără glas al grupei noastre. Copiii își exprimă acordul. Se solicită apoi copiii să empatizeze cu micul brad și să-i trimită prietenia lor prin „Pălmuța prieteniei” – tranziție 1. Le propun să realizăm podoabe cu care să-l împodobim și le prezint activitățile pe care le vor desfășura în acest scop (ALA1): Artă – „Ghirlande cu îngerași” – lipire; Joc de rol – „Pregătim bomboanele pentru brad” – învelire, răsucire; Știință – „Selectam globuri mari și mici,după culoare”. Cu ajutorul metodei „Mâna oarbă” rostind cuvintele: glob, beteală, bomboane copiii sunt împărțiți pe centrele unde se vor desfășura activitățile prezentate. Copiii își ocupă locul, observă materialele, ascultă cu atenție sarcinile de lucru. Copiii lucrează ajutați când este necesar. Dacă finalizează sarcina la un centru se pot deplasa la un altul pentru a realiza tema propusă. Se vor organiza miniexpoziții la fiecare centru. Turul galeriei este metoda prin care se va realiza evaluarea și autoevaluarea cu întreaga grupă,la fiecare centru in parte.

Produsele realizate se adună în 3 cutii diferite. Se propune apoi copiilor să servească masa-tranziție și rutină. Se va pune accent pe respectarea regulilor de igienă necesare acestui moment. Momentul servirii mesei a oferit răgazul necesar lucrărilor să se usuce, așa că odată ordinea și curățenia fiind restabilite, prin folosirea ca tranziție a versurilor: Repede să ne-adunăm/ Pe pernuțe ne-așezăm/ Brăduțului să-i arătăm/Cât de mult noi îl iubim/ Și că vrem prieteni buni să-i fim/, organizez colectivul pentru continuarea activității. Se va face fixarea – evaluarea celor învățate cu ajutorul metodei „Diamantul”. Voi prezenta rând pe rând cerințele: 1 – imaginea care ne arată despre cine este vorba îi poveste; 2. – două imagini care ilustrează locul de unde vine brăduțul; 3 – imagini care ne arată locuitori ai pădurii; 4 – podoabe cu care poate fi împodobit brăduțul; 5 – obiecte cu care vom îngriji bradul pentru a crește mare; 6 – mesageri ai Moșului Crăciun; 7 – cine a trimis bradul grupei noastre. Selectarea corectă a imaginilor este aplaudată. Cu ajutorul tranziției „Iată timpul a sosit, bradul e de-mpodobit”se trece la momentul mult așteptat (ALA2) când bradul va fi împodobit cu toate lucrările realizate pe parcursul zilei. Li se propune apoi „să danseze” în jurul bradului așa cum simt ei când aud cântecul „Luminile în brad se-aprind” – elementele de euritmie. La sfârșit primesc dulciuri.

II.4.2. b)Povestea nașterii mântuitorului -Sărbatoare sfântă în Bethleem – dramatizare

Motto: Crăcinul ne e drag pentru farmecul său pentru bucuria pe care o aduce și amintirile pe care

le lasă în urma lui.

Argument: Crăciunul este sărbătoarea nașterii pruncului Iisus. Ce bucurie e în fiecare familie

când se naște un copil! Cât de repede se răspândește vestea! Prin cântece, prin daruri, prin închinarea inimilor noastre, vestim nașterea Mântuitorului.

Sărbătorim Crăciunul și în biserică! Il lăudăm pe Domnul prin cântări, așa cum l- au lăudat și îngerii în fața păstorilor din Bethleem. Este binecunoscut faptul că vârsta preșcolară se caracterizează printr-o sensibilitate aparte, iar activitățile care le produc plăcere celor mici, lasă urme adânci în sufletele lor curate. Credem că serbările bine gândite și desfășurate constituie un mijloc deosebit de dezvoltare a sensibilității celor mici. Lucrarea de față, dorim să fie un instrument care să vină în ajutorul doamnelor educatoare sau mai bine zis a tuturor celor care iubesc cu adevărat copiii…

Povestea „Nașterii Mântuitorului” va fi cu mult mai bine înțeleasă de către copii, atunci când se vor identifica în rolul jucat cu personajul pe care îl joacă, iar mesajul transmis va fi mai bine înțeles atât de ei, în calitate de „artiști” cât și de cei care îi ascultă. De asemenea, consider că prin serbările organizate în care am cuprins obiceiuri și tradiții strămoșești (unele urări sau plugușoare fiind culese chiar de la bunicii copiilor) am contribuit și noi „puțin”, dar peste ani poate însemna „mult” la perpetuarea frumuseții sufletești al acestui neam. „…atenți la izvoarele gândurilor, la freamătul limpede al cuvintelor, la calda adiere a zâmbetelor de copii, să învățăm să existăm împreună – aplecându-ne cu înțelegere, dăruindu-ne lor într-o flacără ce arde fără fumegare Măsura dăruirii noastre o vom vedea peste ani…”

Distribuția, recuzita

Îngerași – îmbrăcăminte albă, aripioare, coronițe;

Maria – rochie lungă, capul acoperit cu voal, (îmbrăcăminte asemănătoare celei din

icoane);

Iosif – manta lungă, capul acoperit cu maramă (după ilustrații biblice);

Păstorii – cojoace, capul acoperit cu maramă albă, bentiță neagră pe frunte,

bâte (toiag) în mână;

Irod – mantie roșie, coroană, sabie;

Magii – manta lungă, pe cap turbane sau coroane;

În fundal va fi așezatǎ macheta,,Sǎrbǎtoare sfântǎ în Bethleem”care cuprinde doua pǎrți:o parte care redǎ ,,Hanul de poposire”și preocuparea specificǎ ,,muritorilor de rând”și cealaltǎ parte surprinde ,,feria și miraculosul”dar în același timp simplitatea și mǎreția nașterii fiului lui Dumnezeu. Mijlocul sălii se decorează cu coroane din crengi de brad, și multe lumânări. Toată serbarea se va desfășura la lumina lumânărilor.

Regie: În scenă apare un îngeraș și un copil

Ingeraș: Tu n-ai văzut pădurea, copile drag al meu.

Pădurea iarna doarme, c-așa vrea Dumnezeu

Și numai câte un viscol o bate uneori

Ea plânge atunci în hohot, cuprinsă de fiori.

Și tace apoi și adoarme, când viscolele pier

In noaptea asta insă, vin îngerii din cer

Și zboară încet, de-alungul pădurilor de brad

Și cântă-ncet… și mere, și flori din cer le cad!

Și florile se anină de ramuri până jos,

Și-i cântec și lumină, și-așa e de frumos!

Iar brazii se deșteaptă, se miră…Asta ce-i?

Se bucură și cântă cu îngerii din cer.

Regie: O fetiță va interpreta cântecul „O seară Frumoasă”(sau înregistrare pe bandă magnetică). Pe această melodie îngerașii vor executa un dans în jurul coroniței de brad.

O seară frumoasă ca în povești,/ Cu fulgi coborând ca un fum,

Și stele de gheață pe la ferești/ Că-i seara de Moș Ajun

Ard focuri în sobe cu flăcări mii/ E ceasul de pace acum.

Când brazii s-aprind în steluțe mii/ Că-i seara de Moș Ajun.

Un cântec de slavă să-nălțăm/ Spre Tatăl cel Sfânt și cel Bun,

Când steaua răsare vestindu-ne/ Că-i seara de Moș Ajun.

Regie: Din grup se desprinde un îngeraș care dialoghează cu copilul din scena precedentă

Ingeraș: Tu n-ai văzut pădurea, copile drag al meu/ Dar uite ce-ți trimite din-trânsa Dumnezeu

Un înger rupse o creangă din cerul cu făclii/Așa cum a găsit-o, izvor de bucurii

Și-ți mai trimite în dar și o icoană/ În ea este redată, frumos înfățișată

Nașterea cea minunată a Domnului Iisus.

Copil: Explicați-mi cu răbdare/ Cum anume Dumnezeu

Să ne-aducă mântuirea?/ Că-n icoana adorată

Văd doar un copil culcat/ Într-un grajd dărăpănat

Ingeraș: Dacă asta ți-e dorința, Noi ți-o îndeplinim pe loc

Și haide să ne imaginăm/ Că suntem în Bethleem

Nașterea ca să o vedem.

Povestitorul: Era pe vremea împăratului roman Augustus, în Nazaret, o fetiță pe care părinții

au botezat-o Miriam. În Biblie, numele ei a fost tradus în Maria, fecioara

neprihănită, aleasă de Dumnezeu pentru a-L naște pe pruncul Iisus.

Aducând pe umeri vasul plin,/ Cobora fecioara pe cărare

Mângâind în treacăt flori de crin,/Ascultând un murmur de izvoare.

Regie: Maria apare-n scenă și mimează cele sugerate de text

Maria: O! De-ar fi o scară către cer/ O cărare printre nori, departe

Aș sui și aș sta intr-un ungher/ Să privesc viața fără de moarte

O! Aș sui! Dar totuși pe pământ/ Sunt atâtea răni, sunt legăminte

Sunt bătrânii mei cu suflet frânt/ Sunt și doi ochi ce-mi stăruie-n minte…

Iosif! O Iosif! Arc de curcubeu/ Peste cerul viselor curate

Iosif îmi șoptesc mereu / Crengile de vânturi legănate.

Povestitor: Și fecioara cobora încet/ Iar în văi unde sfârșea livada

Se zărea în vechiul Nazaret/ O căsuță albă ca zăpada

Colindă: Colo sus în vremea ceea,

În frumoasa Galileea

O fecioară viețuia/ Ce Maria se numea

Nazaret era orașul / Unde își avea sălașul.

Povestitor: Intr-o zi Maria sta/ Singură și se ruga/ Și de-odată ce văzuse?

Casa toată se umpluse/ De-o lumină lucitoare/ Ca lumina de la soare.

Îngerul Gavril intrase/ La fecioara Sfântă-n case/ Și din zbor la ea se opri

Bucură-te! îi grăi.

Regie: Maria îngenunchează, iar îngerul îi pune mâna pe cap.

Înger Gavril: Pace ție! Frumoasă Marie,/ Domnul e cu tine-n veșnicie

Binecuvântată ești tu, dar/ Și aleasă-ntre femei, Marie!

Nu te teme, îngerul vorbi/ Dumnezeu te-a îndrăgit nespus

Iată un copil vei odrăsli/ Și-i vei pune numele Iisus

Singur El născut din Dumnezeu/ Înainte de a fi cer și soare

Va primi și va păstra mereu/ Tronul lui David peste popoare.

Maria: Cum? pe mine? O floare-ntr-un ungher?/ Chiar pe mine Cel veșnic mă alege?

Eu să nasc un fiu venit din cer?/Eu să leagăn minunatul rege?

Ce îndurări, ce glorios cuvânt!/ Însă vai! Lui Iosif cum să-i spun?…

Nu va fi pe lume nici un sfânt/ Care să nu vadă-n spusa mea minciuni.

Ce logodnic, cât ar fi de bun/ Ar putea s-alunge îndoiala?

Floarea când rodește cum să-i spun/ Că-și păstrează-n ascuns petala!…

Povestitor: Cum trec pe vale stoluri, văzduhul săgetându-l

Așa zburau suspine și umbre deasfințit

Spre Miriam lăsându-și în pragul nopții gândul

Plângea în taină Iosif însingurat, zdrobit.

Iosif: O Miriam…ce umbră, ce spaimă mă străbate?/ Toți nuferii sunt negrii, toți îngerii pământ

În urma Celei Sfinte, mai Sfântă decât toate/ Ce aș mai găsi în lume atât de alb și sfânt?

Cu tine odinioară umblam în rând cu îngeri/ Treceam pe neștiute de pe Pământ spre Rai

Cum ai putut tot visul de nuferi albi să-l sângeri?/ Cum ai strivit fecioară cununa ce-o

purtai?

Povestitor: Târziu, în ceas albastru, din liniștea-nstelată/ Spre inima rămasă între un Da și un

NU/O cale de lumină s-a așternut de-odată/ Și din vitralii stinse un înger apăru

Înger: Nu-ți fie teamă Iosif, căci Miriam, fecioara,/ Nu și-a călcat cuvântul cel dat prin

legământ/Căci Duhul veșniciei și-a tăinuit comoara/În trupul fără pată, în vasul cel mai

sfânt

Povestitor: Noi ani de bucurie! Cu un avânt de aripă/ Sări din umbră Iosif de un cântec sfânt

pătruns

Iosif: O Miriam! Iubire! Cum am putut o clipă/ Să nu înțeleg nici slava, nici rana ce-ai

ascuns?

Povestitor: În vremea aceea Cezar împărat/ A dat mare dictat/ Să se facă recensământ

A tot ce este pe Pământ./ La porunca-i generală/ Oamenii au dat năvală

Prin orașe să se-nscrie/ Fiecare, precum știe/După datină și clan/ În orașul său

natal.

Soldat roman: Cetățeni, cetățeni!/ E ordin de la împărăție,/ Ca fiecare să se-n scrie

Acolo unde el știe/ Că-și are originea și neamul.

Povestitor: Și în Galileea, de la Nazaret/ Mergea și Maria cu Iosif cel drept

Pân’ la Bethleem orașul vestit/ Unde-și căutară loc pentru dormit.

Maria: Iosif, clipa așteptată se apropie, afară noaptea e de gheață. Să căutăm un sălaș unde

pruncul ce se va naște va aduce lumina lumii.

Regie: Ciocănesc la ușa unui han.

Iosif: Shalom!

Hangița: Shalom!

Iosif: Te rugăm frumos primește-ne la hanul tău.

Hangița: N-avem loc, și apoi după îmbrăcăminte se vede că nici bani nu prea aveți să vă

plătiți o noapte de ședere la hanul meu. Toată cetatea e plină de lume, nu veți găsi

nicăieri loc de poposire.

Iosif: Maria va naște curând. Suntem străini, obosiți de drum și n-avem unde să poposim.

Hangița: Imi pare rău, dar hanul este plin.

Iosif: Vino să mergem mai departe/ Să-ncercăm și-n altă parte

Maria: Iosife bun, e seară acum/ Și suntem obosiți de drum

Orașul e-nțesat de lume/ Nu ne primește-n casă nimeni

Iosif: Fi liniștită, Domnul bun nu ne va părăsi pe drum

Regie:Apare-n drum o fetiță evreică.

Fetița: Bună seara, călători. Tatăl meu este păstor/ Are oi și mielușei, eu sunt prietenă cu ei

Dacă vreți, veniți cu mine, știu o peșteră pe aproape/ Vă duc până nu e noapte.

Puteți sta, vă odihniți, pe fân proaspăt să dormiți.

Maria: Iți mulțumim, copilă dragă,/ Să mergem deci, cât mai degrabă.

Povestitor: De mult timp zarva zilei, pe străzi s-a potolit/ La geamuri rar se vede opaiț obosit

Odihna se așterne pe câmp și în cetate/ O pace de mister învăluiește totul

Pământ, și-ntregul cer.

Regie: Se intonează colindul”Astăzi s-a năsut Hristos”. Maria și Iosif ies din colibă cu

pruncul înfășat și-l așază în iesle.

Povestitor: Pe un deal păstori ședeau/ Noaptea oile-și pășteau/ Și cum stau, din slavă iată

Că un înger li se arată.

Îngerul: Nu vă-nspăimântați/ Vă vestesc o bucurie/ Vesel azi tot omul fie!/ Fie fericit poporul

S-a născut Mântuitorul/ Jos la staul coborâți/ Și În iesle o să găsiți

Prunc în scutece-nfășat,/ E Iisus mult așteptat.

Păstor I: O! Ce veste minunată în Bethleem ni se arată

Astăzi s-a născut Cel făr de-nceput/ Cum au spus proorocii

Păstor II: Fraților să ne grăbim, / Pe Mesia să-L găsim/ Cu daruri să ne-nchinăm,

Bucurie să aflăm.

Păstor III: Stați puțin, nu vă grăbiți/ Să luăm un miel din turmă

Să-l alegem și pe urmă/ Spre Mesia să pornim.

Regie: Păstorii se aproprie de iesle și îngenunchind își oferă darurile

Păstorii: O Doamne! Impărate sfinte,/ Primește a noastră cinste

Primește-o și de la noi/ Că suntem ciobani la oi.

Maria: Mulțumesc păstorii mei, că ați venit din munții înalți

Să-L priviți, să-l adorați pe al vostru Impărat.

Povestitor: În noaptea sfântă de Crăciun pe drumul nins de lună

Trei magi călări cu suflet bun aleargă împreună

De unde vin, unde se duc, ce doruri îi frământă

Spre iesle ei călătoresc, și cerurile cântă/ Și cântă inimile lor, aprinsă-i bucuria

Căci s-a născut Mântuitor, căci s-a născut Mesia.

Colindă: Trei crai de la Răsărit/Cu steaua au călătorit/ Și au mers după cum știm

Până la Ierusalim./ Acolo dacă au ajuns / Steaua-n nori li s-a ascuns

Și le-a fost a se plimba / Prin oraș a întreba

Unde s-a născut, zicând / Un crai mare de curând?

Regie: Irod iese în întâmpinarea magilor

Irod: Crai din Răsărit / Vă zic bine ați venit! Dar pe cine căutați?

Mag I: Iroade preacinstite, să ai zile fericite!/ Suntem soli din Răsărit și de-acolo am venit.

Și-am venit tot după o stea prin zăpadă și prin nea

Căutând cu nerăbdare pe-npăratul cel mai mare.

Mag II: Vin din Răsărit de lume / Și din prooroci am aflat

Că se va naște un împărat / Cel mai mare, minunat

După o stea ce s-a arătat din înaltul înstelat/

Am plecat ca să-l găsesc / Să mă-nchin și să-l slăvesc.

Irod: Dar tu care te uiți rău privind la scaunul meu?

Îți e rândul să vorbești / Spune, ce crai mare ești?

Mag III: Sunt 40 de ani mai bine / De când suntem ca și tine/ Crai de filozofi, să știi

Feciori de domni și de-mpărați/ Cu coroane-ncoronați.

Povestitor: Aflând de la aceștia, că s-a născut un împărat mai mare decât el, Irod, hain și rău, cu gând de a-l ucide, le-a spus crailor:

Irod: Mergeți, mergeți de-l aflați / Și veniți de mă anunțați

Să merg să mă-nchin și eu / Ca unui Sfânt Dumnezeu.

Povestitor: Craii dacă au plecat / Steaua iar s-a arătat

Și au mers pân` au ajuns / Unde a fost pruncul născut.

Regie: Magii se deplasează spre iesle conduși de o fetiță cu stea în mână

Mag I: Astăzi s-a născut Hristos / Spre omenescul folos

Veniți toți să-i mulțumim / Și cu daruri să-l cinstim

Mag II: Culcă-te-mpărat ceresc, / In sălaș Dumnezeiesc,

Te culcă pe fân uscat / De îngeri înconjurat

Mag III: Peștera se face casă, / Ieslea leagăn de mătase

Unde te-ai născut, palat, / Fiule de împărat!

Regie: Magii cântă apoi îngenunchează și pun darurile lângă iesle

Magii: Doamne împărate sfinte / Primește a noastră cinste

Te rugăm ca să primești / De la noi daruri cerești

Aur, smirnă și tămâie / pentru a noastră-mpărăție.

Regie: În timp ce stau îngenunchiați apare un înger care le spune

Înger: Eu sunt îngerul lui Dumnezeu / Ascultați ce vă spun eu

Să nu mai dați prin cetate / Ci să dați prin altă parte

Ca nimic Irod să știe / De dulcele nost` Mesia

Căci el i-a pus gândul rău / Să-l omoare pe Fiul lui Dumnezeu

Povestitor: Craii văzând fericirea, li se luminează firea

S-au întors voioși acasă, cu vestea cea mai frumoasă

Și-napoi când au purces, pe altă cale au mers

Precum le-a fost poruncit de înger seara-n vis.

II.3.3. Proiecte educaționale

II.3.3. „ Obiceiuri și tradiții de iarnă”– proiect educațional județean

Motto: „Poți să cutreieri lumea toată, dar nimic nu-i mai fermecător decât

colțul de pământ pe care te-ai născut”. Vasile Alecsandri

Argument: Folclorul reprezintă pentru poporul roman depozitarul a tot ceea ce înseamnă tradiție, obicei și artă izvorâte din rădăcinile istoriei. Poezia, cântecul și dansul ocupă un loc important în viața de toate zilele a poporului român. În cadrul procesului complex și îndelungat de formare a personalității copilului, cunoașterea obiceiurilor, a tradițiilor populare și etnografice locale, are o importanță deosebită datorită conținutului de idei și de sentimente pe care le transmit. Obiceiurile populare specifice județului, sunt un mijloc puternic de a trezi în sufletul copiilor dragostea pentru plaiul natal și ii familiarizează pe aceștia cu melodiile populare românești specifice zonei în care trăim. Parcă ignorate de cei mai mulți tineri, obiceiurile și dansurile populare ard in inima bunicilor „dependenți” de folclor. Costumele populare îmbrăcate de copii cu multă plăcere, constituie un prețios document istoric și etnografic. Numai educându-i de mici pe copiii noștri prin diverse activități educative de cultivare a dragostei și respectului pentru folclor, ne putem asigura că tradițiile vor avea continuitate în generațiile următoare. Toate acestea, precum și faptul că se observa o îndepărtare de la tradițiile populare, ne fac să insistam pe cunoașterea lor de la cea mai frageda vârstă, pentru educarea copiilor în spiritul respectului și păstrării acestora.

Ideea proiectului a apărut ca urmare a marelui semn de întrebare ce planează asupra comunităților rurale din România. Majoritatea tineretului pleacă în căutarea locului de muncă bine plătit, de multe ori în străinătate, iar cei care se sting și trec tăcuți pe lângă noi sunt bătrânii satului. Formarea unei identități proprii este foarte greu de realizat, așa că încă din perioada copilăriei cei mici trebuie să intre în contact cu lumea tradițiilor care va deveni mai târziu ca o ancoră pentru sufletul lor. Sperăm ca într-un viitor nu prea îndepărtat, noi cei care avem această nesiguranță a prezentului să o căutăm și să o găsim în interiorul satului.

Scurtă descriere a proiectului: Este necesar ca încă de la cea mai fragedă vârstă copiii să fie îndrumați spre cunoașterea, păstrarea și practicarea tradițiilor datinilor și obiceiurilor neamului românesc. Un astfel de proiect este în derulare în județul nostru, sub genericul „Tradiții populare bistrițene”. Pentru început au fost utilizate chestionare pentru părinți, precum și o dezbatere cu cadrele didactice, în cadrul cercului pedagogic atât din mediul urban cât și cel din mediul rural. Prin fiecare categorie de întrebări am relevat informații referitoare la activități educative cu caracter nonformal derulate în școală. Copiii au lucrat în echipe, au memorat poezii, cântece, colinde, dansuri populare. Au folosit elemente de recuzită-ajutător în confecționarea unor măști. Părinții au fost receptivi la cerințele copiilor și în scurt timp „Colțul nostru tematic” s-a îmbogățit cu diferite obiecte populare, costume naționale, costume folosite în jocul „Caprei”, măști, podoabe de cap, cămăși, traiste, opinci, ițari lungi, cojoace, căciuli etc. De asemenea am discutat cu copiii despre datini și obiceiuri care sunt transmise din generație în generație din cele mai vechi timpuri. Pentru buna desfășurare a activităților în cadrul proiectului am beneficiat de sprijinul comunității locale: Școala Generală „Liviu Rebreanu” Beclean, CSEI Beclean, Clubul copiilor Beclean, Primăria orașului Beclean, Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud.

Parteneri: Grădinița P.P. Dumbrăvița, Grădinița cu P.P. Chiuza, județul Bistrița-Năsăud.

Beneficiari direcți: copii preșcolari de la unitățile implicate în proiect, cadrele didactice înscrise în proiect;

Participanți indirecți: cadre didactice, muzeografi, profesori de istorie, profesor de dans; sponsori, agenți economici, părinții copiilor, mass-media locală, comunitatea.

Echipa de implementare: Coordonatori proiect: inspectori de specialitate;

Cadre didactice de la unitatea de învățământ inițiatoare.

Perioada de derulare a proiectului:1 an școlar.

Educația formală – are rol decisiv la dezvoltarea personalității umane; conduce la formarea și stimularea capacităților intelectuale și aptitudinale, a priceperilor și deprinderilor a atitudinilor și convingerilor.

Educația nonformală oferă oportunități pentru valorificarea experiențelor de viață ale copiilor prin cadrul flexibil și prin diversitatea mediilor de învățare cotidiene. Amploarea activităților din cadrul proiectului implică în buna desfășurare a lor, mai mulți factori educaționali cu mare importanță în educarea tinerei generații. Raportul dintre educația nonformală și cea formală este unul de complementaritate sub aspectul conținutului, cât și în ce privește formele și modalitățile de realizare. Avantaje: este centrată pe procesul de învățare; dispune de un curriculum la alegere, flexibil și variat cu activități diverse și atractive în funcție de interesele copiilor, aptitudini speciale; contribuie la lărgirea și îmbogățirea cunoștințelor copiilor; sprijină categoriile defavorizate, sau de exersare a capacităților copiilor supradotați.

Educația informală (spontană) se întinde pe toată durata vieții prin care dobândim informații, se formează priceperi și deprinderi prin intermediul experienței cotidiene. Avantaje: se pune accent pe latura practică, aplicativă; dezvoltă spiritul competițional, stimulează auto-formarea; exprimă liber ideile; dezvoltă personalitatea., posibilități de a se socializa cu alți copii. Astfel educația nonformală poate sprijini reforma educației prin promovarea schimbării educaționale „de jos în sus” prin motivarea cadrelor didactice pentru parteneriat și pentru inovare. Prin acțiunile organizate în cadrul acestuia, am dat posibilitatea copiilor de a cunoaște și respecta portul, obiceiurile și tradițiile noastre. I-am învățat pe copiii noștri versuri din cântecele vechi, pași din dansurile noastre bătrânești purtând cu mândrie costumele populare, pentru a pătrunde mai ușor în tainele tradițiilor și obiceiurilor poporului român și pentru a înțelege că prezentul este valoros doar împreună cu trecutul. Așadar, cu fiecare generație ce vine, să aprindem în sufletul copiilor speranța și încrederea în viitor și să le transmitem nealterat tezaurul național-cultural, așa cum l-am preluat de la străbuni.

Evaluare și diseminarea : Produse finite: albume cu fotografii, pliante, semne de carte cu imagini din activitățile desfășurate, afișe.

Proiectul s-a finalizat prin participarea la expoziția tematică „De la bunicii mei”- Festivalul Internațional de folclor „Nunta Zamfirei”, „Colinde, colinde” – activități desfășurate cu partenerii implicați și Festivalul județean Kalokagathia.

Scopul : Cultivarea respectului și empatiei între toate etniile ce alcătuiesc națiunea română în

vederea recunoașterii respectării tradițiilor, obiceiurilor, credințelor asigurând

continuitatea și trăinicia neamului românesc.

Lărgirea și îmbogățirea cunoștințelor copiilor cu datini și obiceiuri.

Obiectivele:

Cunoașterea unor datini și obiceiuri specifice sărbătorilor religioase la români;

Dezvoltarea interesului pentru păstrarea obiceiurilor, tradițiilor, credințelor românești;

Cunoașterea și conservarea tradițiilor practicate din vechime în zona etnografică Bistrița: obiceiuri și tradiții, țesutul, confecționarea costumelor populare, bucătărie românească;

Valorificarea obiectelor populare din zona de proveniență a părinților, bunicilor;

Participarea la manifestări culturale și tradiționale creștinești.

Confecționarea, recondiționarea, culegerea de produse specifice tradițiilor, obiceiurilor românești

Valorificarea relației de parteneriat între factorii educaționali implicați în dezvoltarea personalității copilului.

Planificarea și calendarul activităților

Calendarul activităților

Septembrie: „Portul popular romanesc”: – Lansarea proiectului și întâlnire de lucru cu

partenerii și colaboratorii implicați în proiect;

– Observarea costumului popular.

Octombrie: „Tradiția poporului român în obiecte și imagini”: – vizită la muzeul Școlii Generale „Liviu Rebreanu” – Beclean.

Noiembrie: „Obiceiuri și tradiții de iarnă”: – activități directe cu preșcolarii și partenerii implicați în proiect.

Decembrie: „Hai cu toți să colindam!”- concert de colinde.

Ianuarie: „Micii dansatori”: – Învățarea unor dansuri populare – ritm și mișcare;

. – Învățare de strigături – memorare de versuri.

Februarie: „Obiecte de artizanat”: – Vizită la muzeul orașului Beclean;

– Activitate artistico – plastică.

Martie: „Să ne păstrăm tradiția”:- Șezătoare.

Aprilie: „Hristos a înviat!”: – Decorarea ouălor de Paști;

– Expoziție cu vânzare.

Mai: „Mândru-i jocul pe la noi”: – Program artistic în cadrul parteneriatului cu Grădinița din

Dumbrăvița.

Iunie: „Hora copiilor”- dansuri populare specifice zonei Becleanului.

Evaluarea proiectului:

Evaluarea inițială (centralizarea datelor în baza discuțiilor libere);

Evaluare continuă (activități de focus-grup, evoluția comportamentului moral – civic al copiilor);

Evaluare finală (aplicare de chestionare pentru măsurarea efectului produs de activitățile realizate asupra copiilor, părinților, comunității locale și nivelul relațiilor de comunicare și colaborare dintre părinți, elevi, preșcolari, cadre didactice);

Evaluare de produs: produse finite: albume cu fotografii, pliante, semne de carte cu imagini din activitățile desfășurate, afișe, expoziții, portofoliu, CD cu înregistrarea principalelor evenimente derulate, sigla proiectului.

Diseminarea rezultatelor

Prezentarea rezultatelor proiectului în cadrul Consiliului Profesoral și al

Consiliului de Administrație al instituției de învățământ;

Popularizarea proiectului în cadrul manifestărilor științifice și în presa scrisă.

II.3.4. Produse curriculare reliefând obiceiuri de Crăciun și Anul Nou

II.3.4.a) Colindul

a. Prezentarea obiceiului popular: Pentru noi, românii, iarna nu este numai anotimpul zăpezii si al frigului, ci și acela al bucuriilor prilejuite de nenumărate datini și obiceiuri care țin de sărbătorea Nașterii Domnului. Obiceiurile legate de sărbători fac parte din cultura tradițională a neamului nostru. Păstrarea acestor datini este o mărturie vie a faptului că avem o conștiința a neamului din care facem parte. Sărbătorile de iarna încep odată cu Postul Crăciunului (15 noiembrie) și țin pană la Sfântul Ioan (7 ianuarie). Repertoriul lor bogat cuprinde: colinde, urările de belșug și recoltă bogată cu plugușorul, urarea cu sorcova de un nou an bun și rodnic, jocurile cu măști („obrăzarii”, ,,cipărușul”, turca, cântecul de stea și irozii). Cel mai frumos obicei de Crăciun este colindatul. Se colindă pe la ferestre sau la ușă, în pridvor, înainte de a se intra în casă. În satele din Bistrița-Năsăud, în Ajunul Crăciunului, primii care pleacă la colindat sunt copiii mici, care trec din casă în casă și rostesc: „Bună dimineața la Moș Ajun!”. Pentru colindul lor, primesc bani, covrigi sau mere. În jurul prânzului, la colindat merg și copiii mai mari. Ei formează cete sau merg singuri la casele vecinilor și prietenilor pe care îi întreabă: „Primiți colinda?”. Dacă gazda le răspunde afirmativ, încep cântecul și la încheiere spun: „Slobozi-ne gazdă-n casă,/ C-afară plouă de varsă și ne ninge de ne stinge!”. Colindătorii sunt poftiți înăuntru și răsplătiți cu prăjituri, dar și cu bani. Abia după ce se înserează, la colindat pornesc și tinerii, care merg, de regulă, la cunoscuți unde petrec mai mult timp în compania gazdelor. Sunt invitați la masa și serviți cu prăjituri și vin, dar nu li se oferă bani. Adulții pleacă la colindat după ce se înnoptează bine. Ei încep colindatul cu casa preotului și continuă cu locuințele primarului și ale altor oameni de vaza din sat, care sunt obligați să țină poarta casei deschisă până în zori, semn că sunt bucuroși de oaspeți. Colindatul poate dura până dimineața și este reluat și în ziua de Crăciun. În prima seară de Crăciun se colindă, de regulă între familii cu grad de rudenie apropiate. A doua și a treia seară se merge la alte familii, pe la prieteni. Se servesc sarmale, cozonac, prăjituri, ciorbe ușoare, cârnați de porc, călbaș (cartaboș), toba, costițe fierte în zeama de varză. Cei care beau mai mult, consumă zeama de varză acră (moare). De Crăciun se împodobește de regulă în majoritatea caselor „Pomul de Crăciun”, un bard care se îmbrăca înainte cu petele colorate, cu mere, nuci, pere, bomboane argintate, iar după 1960 cu beculețe, ghirlande, lumânări, artificii, globuri colorate.

b. Conținutul colindelor: Colindele ne înfățișează atât scene biblice cât și secvențe din obiceiul colindului. Oferim spre exemplificare două colinzi:1. “Deschide ușa creștine” și 2. “Cerul și pământul”.

1. Deschide ușa creștine/Că venim din nou la tine/Drumu-i lung și-am obosit/De

departe am venit./ Și la Vifleem am fost/Unde s-a născut Hristos,/Și-am văzut pe a sa mama/Pe care Maria-o cheamă./ Cum umbla din casă-n casă/Ca pe fiul ei să nască/Umbla-n sus și umbla-n jos/Ca să nască pe Hristos!! Umbla-n jos și umbla-n sus/Ca să nască pe Iisus,/Mai târziu găsi apoi/Un staul frumos de oi/ Și acolo pe fân jos/S-a născut Domnul Hristos/Cete de îngeri coboară/Staulul de-l înconjoară/ Îngerii cu flori în mână/Împletesc mândră cunună/Pe cunună-i scris frumos/Astăzi s-a născut Hristos/ Care cu puterea sa/Mântui-va el lumea/Și-de acum până-n vecie/ Mila Domnului să fie/Tuturor cu bucurie!/

2. Cerul ș pământul, cerul și pământul/În cântec răsună/Îngeri și oameni, îngeri și oameni/Cântă împreună./

Refren: Hristos se naște/ Domnul coboară/Îngerii cântă/Magii îl adoară/Păstorii aleargă/Ieslea o-nconjoară/Mari minuni se întâmplară/

Din răsărit vin, din răsărit vin/Magi cu bucurie/Cu dar de smirna, cu dar de smirna/Aur și tămâie/

Refren: Hristos se naște/ Domnul coboară/Îngerii cântă/Magii îl adoară/Păstorii aleargă/Ieslea o-nconjoară/Mari minuni se întâmplară/ Din cer Cuvântul , din cer Cuvântul/În trup se arată/Noaptea din lume, noaptea din lume/Zi se face îndată/

Refren: Hristos se naște/ Domnul coboară/Îngerii cântă/Magii îl adoară/Păstorii aleargă/Ieslea o-nconjoară/Mari minuni se întâmplară/ Hristos se naște, Hristos se naște/Veniți la închinare/Cu vesel suflet, cu vesel suflet/Veselă cântare./

Refren: Hristos se naște/ Domnul coboară/Îngerii cântă/Magii îl adoară/Păstorii aleargă/Ieslea o-nconjoară/Mari minuni se întâmplară.

c. Secvențe din timpul „colindatului”- colindăm și primim colindători.

Primim colindători Cu colindul

II.3.4.b) Steaua

a.) Prezentarea produsului curricular: Printre tradițiile de Crăciun regăsim și „mersul cu steaua”. În general băieții sunt cei care merg cu acest colind. În funcție de regiunea țării, zilele în care se practica această tradiție variază, fie în zilele de Ajun și Crăciun, fie doar în zilele de Crăciun. Copiii merg cu acest colind folosind o stea confecționată de ei înșiși sau de părinți. „Mersul cu steaua” ne vestește Nașterea Mântuitorului. O stea este construită dintr-o veșcă (marginile sitei) peste care se așează o hârtie (albă sau roșie) unde se aplicau steluțe și chipul Maicii Domnului. ,,Stelele” sosite din zona Moldovei erau prinse într-un dispozitiv cu arcuri. Copilul rostea: ,,Trei crai de la răsărit/Cu steaua-au călătorit /Și-au mers după cum citim/Până la Ierusalim./Și-acolo dacă-au ajuns /Steaua în nori li s-a ascuns/Și-au început a căuta /Prin oraș a întreba: – Unde s-a născut, zicând ,/Un crai mare de curând?/Iar Irod împărat,/Tare rău s-a supărat,/Ordin în ținut a dat,/Toți copiii a adunat/Capetele a tăiat/Crezând că printre ei a fost /Și Christos/El, Mântuitorul nost./Să trăiți și la mulți ani!”.

b) Confecționare: Vom descrie o mod simplu în care se poate confecționa steaua. Materiale necesare:

– suportul de lemn de la un ciur (sită) de mălai sau de faină a cărei sită s-a rupt și nu se

mai folosește;

– coală albă mare;

– două bețe de 75 și 30 de centimetri;

– beteală (de preferat argintie)

– două icoane decupate dintr-o revistă sau din calendare din anii anteriori;

– lipici;

– staniol.

Modalitatea de realizare:

se fac patru găuri pentru a se introduce cele două bețe în suportul de lemn în formă de

cruce (bățul mai lung va fi cel de care se ține steaua);

– se îmbracă cele două fețe ale suportului de lemn și apoi marginea cu coala albă;

– se dă cu lipici pe spatele iconițelor și se lipesc pe cele două fețe;

– se pot face steluțe din staniol pe care le lipim pe margine;

– îmbrăcăm bețele în staniol și prindem beteala de capetele acestora;

Utilitatea practică a produsului: Steaua este gata și așteaptă copiii să meargă cu ea vestind

Tuturor Nașterea Mântuitorului! Steaua odată confecționată

servește la susținerea uraturilor.

II.3.4.c) Plugușorul

a.) Prezentarea obiceiului popular – este un străvechi obicei agrar, care se practică și azi, mai cu seama în Moldova. Îmbrăcați în haine groase, cu căciuli împodobite cu panglici colorate și ținând în mâini bice și clopoței, în ajunul sau chiar în ziua de Anul Nou, ceata de urători, formată din doi până la zece băieți sau bărbați pornesc să colinde pe la rude și vecini. Unii poartă cu ei și un buhai, un instrument specific făcut dintr-o putinică de lemn cu fundul din piele de oaie, prin care se trage o șuviță de păr de cal. Trasă printre degete, aceasta din urma produce un sunet dogit, similar mugetului de bou. După urările de rigoare, gospodinele îi răsplătesc cu mere, covrigi, nuci sau bani.  Vorbind despre aratul pământului cu 12 boi, despre semănatul grâului, seceratul și măcinatul lui, ca și despre frumoasa morăriță, Plugușorul nostru este „carmen avele al romanilor”, colindul cu rugăciunea de ocrotire a semănătorilor din câmp. Plugușorul este una dintre datinile cele mai vechi și mai frumoase, ce s-a păstrat și se păstrează până în ziua de azi, la poporul român. Prezentăm câteva secvențe din textul ,,Plugușorului”: ,,Mâine anul se-nnoiește,/Plugușorul se pornește/Și începe a ura/Pe la case a brăzda/Iarna-i grea, omătu-i mare/Semne bune anul are,/Semne bune de belșug/Pentru brazda de sub plug/(…)S-a sculat mai an/Bădica Traian/Și a-ncălecat/Pe-un cal învățat/Cu numele de graur/Cu șaua de aur /Cu frâu de mătasă/Cât vița de groasă /Mânați mai, hăi hăi!(…..).

b.) Confecționare și folosire: Obiectul numit „plugușorul” este realizat dintr-o ,,budeșcă” sau ,,bărbanță” mai mică, la un capăt al acesteia se aplică ,,ierha” (piele prelucrată), prin mijlocul căreia se trec fire din păr de cal. Acestea se înmoaie cu apă de către cel care urează, apoi sunt ,,trase” în mod ritmic, scoțând un sunet propriu: feciorul care ține plugușorul răspunde la îndemnul urătorului – ,,Ia mai mânați, măi!” – cu ,,Hăi, hăi!”. Textul este plin de întâmplări hazlii și vorbe de duh, întreaga munca a câmpului de la arat și semănat până la coptul colacilor din grâul cel nou și împărțirea acestora urătorilor. La final, copiii urează gazdei să aibă parte în anul următor de o recoltă și mai bogată.

II.3.4.d) Turca (Capra)

a. Prezentarea obiceiului popular – Jocul Caprei este un obicei străvechi, exponent peste veacuri al spiritualității populare și care face parte din tradițiile românești de iarnă. Păstrat și astăzi în majoritatea așezărilor românești, el cunoaște cea mai complexă și spectaculoasă formă de desfășurare în satele din Moldova. Obiceiul este definit de costumul de "Capră" dar și de celelalte elemente specifice: obiecte de recuzită, texte literare și muzicale, dans (se joacă de un flăcău în ritmul muzicii unui fluier interpretate de un tovarăș de al său).

„Capra” este cunoscută în funcție de zona etnografică sub nume diferite: „Bouriță”, „Turcă”, „Cerb”, „Brezaie”. Ea se compune din „clonț”- cap lucrat din lemn, cu maxilarul inferior mobil pentru a „clămpăni” și „coarne” bogat împodobite cu oglinzi, mărgele, ciucuri colorați, panglici multicolore, clopoței, zurgălăi și blană de capră sau de iepure. Costumul „Caprei” este realizat dintr-o țesătură groasă de lână, cergă, covor sau blană de capră, care are rolul de a-l ascunde pe cel care o poartă.

Ca desfășurare, obiceiul cunoaște unele particularități de la o zonă la alta determinate de numărul și de funcțiile ceremoniale ale celor care alcătuiesc ceata. În Transilvania „turca” (”cerbul” sau „bourița”) este jucată de un fecior și însoțită de „bloj” și muzicant. În Muntenia, „brezaia” reunește în ceată „moșoi și moșicuțe” (3-4 personaje mascate) și un fluieraș. Cea mai amplă ceată o are „Capra” moldovenească care a grupat în jurul nucleului principal de personaje, un număr impresionant de „mascați” (35-40 de personaje). În această componență, cetele parcurg întreaga așezare sătească, din casă în casă, „Capra” fiind jucată pentru a aduce noroc și belșug. În final „Capra” este săgetată, adică omorâtă, la fel ca și anul care se sfârșește și îngropată simbolic. În ziua de 2 ianuarie ea se dezgroapă, iar evenimentul este sărbătorit de feciorii colindători, printr-o petrecere denumit „bulciugul turcii” la care sunt invitate fetele și părinții lor. În unele sate aveau loc întreceri între cetele de „turcași”, câștigătorilor oferindu-li-se o cunună de iederă (o plantă verde tot timpul) pe care o purtau de sărbători.
Capra a fost socotită de români ca fiind animalul care dă semne dacă vremea va fi bună sau rea. Jocul „caprei” (omorârea, bocirea , înmormântarea, învierea) la origine a fost, desigur, un ceremonial grav, un element de cult. În cadrul sărbătorilor agrare jocul a devenit un ritual menit să aducă rodnicie anului care urmează, spor de animale în turmele pastorilor, succesul recoltelor – invocat și evocat de boabele care se aruncau de gazda peste cortegiul „caprei”. Jocul „caprei”, generalizat în toata țara la sfârșitul secolului al XIX-lea și fiind socotit un joc păgân, mulți slujbași ai bisericii au refuzat să-l primească pe la casele lor, socotindu-l „nevoit de legea creștinească” (Gr. Tocilescu). Capra este considerată și azi, conform tradiției populare, ca fiind animalul care arată dacă vremea va fi bună sau rea.  Obiceiul „caprei” a fost, la origine, un ceremonial de cult.  În cadrul sărbătorilor din mediul rural, jocul a devenit un ritual menit să aducă rodnicie anului care urmează, spor de animale, bogăția recoltelor. in zilele noastre, jocul a rămas un pretext pentru una dintre tradiționalele manifestări artistice, prilej de etalare a unor frumoase podoabe, covoare, ștergare s.a., în culori vii, uneori stridente, pentru înveselirea gospodarilor și pentru urări bune cu prilejul Anului Nou. În satele Și comunele maramureșene se practică “două tipuri distincte de “capră”: – jocul caprei – bazat numai pe acompaniament muzical ( la Ieud, un singur fluieraș; la Botiza, patru sau șase Fluierași) – jocul caprei inclus intr-un spectacol popular complex. Ca și celelalte jocuri cu măști practicate în timpul sărbătorilor de iarna, și in jocul “caprei” și-au făcut loc, pe lângă măștile clasice (capra, ciobanul, țiganul), măștile de “draci” și “moși” care prin strigăte, chiote, mișcări caraghioase, măresc nota de umor și veselie, dând uneori o nuanța de grotesc.

Foaie verde și-o aluna /Buna ziua, ziua bună

Ia deschideți porțile/ Să intre căprițele/
Ța, ța, ța, căprița ța/ Nu te da nu te lăsa
Ța, ța, ța, căprița ța/ Capra noastră-i cu mărgei
Cu cercei, cu catifeli/ Joacă vesel căpriț
Toți îs bucuroși de ea./ ta, ta, ta, căpriță ța
Nu te da, nu te lasă/ ța, ța, ța, căpriță ța
Și plecai și eu la târg/ Pe căpriță ce s-o vând
Și mergând pe drum, mergând
Aud din urmă strigând:

Cumpărătorul: – De vânzare-i capra bade?
Ciobanul: – De vânzare!
Cumpărătorul: – Și cât vrei pe ea?
Ciobanul: – 800 de lei!
Cumpărătorul: – E blândă, nu împunge?
Ciobanul: – E blândă, nu împunge. (Regie: Capra îl împunge pe cumpărător)
Cumpărătorul: – Eu îți dau 400 de lei pe ea pentru că împunge.
Ciobanul: – De cât să-mi dai 400 de lei pe ea, mai bine îi dau un par în cap. (Regie:O lovește cu bățul, capra cade și nu mai mișcă).

Alaiul: – Văleu, capra noastră a murit! ța, ța, ța, căpriță ța/ Te-o lovit vreo boală grea/ Sau pe unde-ai colindat/ Veste rea tu ai aflat.
Ciobanul: – Baa … da capra nu-i moartă și nu din pălitură/ a leșinat, ce din cele ce-o aflat.
Alaiul: Scoală tu căprița mea/ Faptele s-or îndrepta/ Și-acum haide să plecăm/ și-alte case colindăm/ ța, ța, ța, căprița ța/ Nu te da, nu te lăsa/ ța, ța, ța, căpriță ța.

În zilele noastre, jocul a rămas un pretext pentru una dintre tradiționalele manifestări artistice, prilej de etalare a unor frumoase podoabe, covoare, ștergare, în culori vii, uneori stridente, pentru înveselirea gospodarilor și pentru urări bune cu prilejul Anului Nou.

b) Confecționare: Pe un lemn ce avea la capăt doua fălci manevrate printr-o sfoară, peste care se așezau două cornițe de capră se întindea un țol mic (lepedeu) înflorat, pe care se prindeau panglici colorate si clopoței. Sub țol intra tânărul care juca cu multa frenezie capra.

II.3.4.e) Sorcova

a) Prezentarea obiceiului popular – Uratul cu sorcova se rostește în dimineața Anului Nou și este o urare adresata celor vizitați:,,Sorcova vesela/ Să trăiți să-mbătrâniți/ Ca un măr ca un păr/Ca un fir de trandafir/ Tare ca piatra /Iute ca săgeata/ Tare ca fierul/ Iute ca oțelul /La anul și la mulți ani!”. Aparținând obiceiurilor de Anul Nou, umblatul cu Sorcova e mai cu seamă bucuria copiilor. Înclinată de mai multe ori în direcția unei anumite persoane, Sorcova joacă întrucâtva rolul unei baghete magice, înzestrate cu capacitatea de a transmite vigoare și tinerețe celui vizat. Textul urării, care amintește de o vrajă, nu face decât să întărească efectul mișcării Sorcovei. Sorcovitul poate fi și prilej de blesteme.

Textul Sorcovei este fix, și variază ușor în funcție de regiune. Iată una din forme:

„Sorcova, vesela,/ Să trăiți, să-mbătrâniți,/ Peste vară, primăvară,/ Ca un păr, ca un măr,
Ca un fir de trandafir,/ Tare ca piatra,/ Iute ca săgeata,/ Tare ca fierul, /Iute ca oțelul.
La anul și la mulți ani!”

b) Confecționare: În jurul unei crenguțe înmugurite de copac sau a unui băț înfășurăm sau împletim fâșii de hârtie colorată și flori confecționate din staniol sau hârtie glasată/creponată.

II.4. Produse curriculare ale temei „Din cultura noastră populară”

II.4.1. Proiectare didactică integrată

II.4.1.a) Proiect de activitate integrată „Român mândru de pretutindeni”

Scopul activității: Verificarea și sistematizarea cunoștințelor copiilor despre Ziua Națională a

României și portul popular.

Obiective operaționale:

– să identifice părțile componente ale costumului popular, numindu-le;

– să grupeze obiectele după criteriul lungimii;

– să recite cursiv și expresiv poezia;

– să coloreze costumele populare specifice zonei, pe baza indicațiilor primite

de la educatoare;

– să construiască cu ajutorul cuburilor din lemn catedrala (biserica).

ALA: Bibliotecă:,,Răsfoim reviste cu frumuseți ale patriei”

Artă: „Colorăm costumul popular”

Construcții: „Catedrala reîntregirii”

ADP: Întâlnirea de dimineață: tema „La mulți ani, mici românași!”

Tranziții: „La defilare ”

Rutine: „Sunt curat în orice loc, și la lucru și la joc”

DȘ+DLC:Tema „Român mândru de pretutindeni”

Strategii didactice

a) Sistemul metodologic: explicația, conversația, dialogul, problematizarea, demonstrația, exercițiul, jocul, turul galeriei.

b) Sistemul resurselor curriculare: costume naționale pentru bărbat și femeie, păpuși îmbrăcate în costum popular, steaguri, PC, tablă magnetică, jetoane cu cifre, filmuleț cu imagini despre ziua națională

Scenariul activității:

II.3.2.a) Proiect de activitate integrată „Noi suntem români!”

Grupa: mare

Activități de dezvoltare personală:

Rutine: Întâlnirea de dimineață: calendarul naturii – discuții despre anotimp, în ce zi

a săptămânii suntem, stabilirea fenomenelor care caracterizează ziua;

prezența, „Sunt român în România”,

Tranziții: exerciții ritmice, numărători, joc cu text și cânt, poezii liniștitoare.

Activități și jocuri didactice alese:

Bibliotecă: „Țara mea” – citire de imagini, „Decorăm Costumul popular” și „Decorăm Urciorul” Grafisme;

Artă: „Colorăm, decupăm stegulețe”, „Farfurii decorative”;

Știință: „Alege numai jetoanele care au culorile din drapel”;

Activități pe domenii experiențiale:

Domeniul Limbă și Comunicare – memorizare „Sunt român”;

Domeniul Om și Societate – colaj „Țara mea” – lucrare colectivă

Activități și jocuri didactice alese: Joc – „La defilare”.

Obiective generale:

Dezvoltarea capacității de a reține expresii rimate și ritmate;

Dezvoltarea capacității de a recita expresiv o poezie;

Exersarea deprinderilor practice;

Dezvoltarea capacității de a efectua operații de lucru cu materialul pus la dispoziție;

Scopul activității:

Informativ: – valorificarea cunoștințelor despre portul și obiectele populare tradiționale românești;

Formativ: – consolidarea priceperilor și deprinderilor de a utiliza semnele grafice învățate;

Educativ: – stimularea imaginației creatoare, dezvoltarea sensibilității și a gustului estetic;

– educarea atenției, a spiritului de cooperare, de ordine și disciplină, a spiritului critic și autocritic.

Obiective operaționale:

ALA: Bibliotecă: – Să descrie imagini, exprimându-se în propoziții corect formulate.

– Să redea semne grafice în diferite combinații respectând spațiile de lucru și îmbinarea lor în mod repetat.

Artă: – Să coloreze steagul României, respectând conturul dat și ordinea firească a culorilor,

– Să redea schematic steagul prin diferite tehnici de modelare a plastilinei.

– Să decoreze cu motive populare farfurii de plastic cu plastilină utilizând tehnici specifice modelajului;

Știință: – Să selecteze, dintre mai multe jetoane, pe cele care au culorile drapelului.

ADE: DLC: Memorizare: compoziție populară „Sunt Român”

– Să rețină expresii rimate și ritmate;

– Să participe la activitate atât în calitate de vorbitor, cât și de auditor.

DȘ: „Țara mea” – colaj (lucrare colectivă)

– Să selecteze elementele compoziției;

– Să utilizeze corect materialele lipindu-le respectând ordinea firească a modului de lucru (rupere, mototolire, lipire) și a culorilor adecvate formelor de relief a țării;

– Să lucreze ordonat și curat.

Strategii didactice:

Metode: Conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, lucrul individual, munca în echipă;

Mijloace de învățământ:

ALA: cărți și reviste, fișe pentru colorat, creioane colorate, planșete, plastilină, farfurii de unică folosință, jetoane de diferite culori, fișe de lucru.

ADE: imagini ilustrative textului poeziei, farfurioare cu material pentru colaj (hârtie creponată, conuri de brad), lipici, foarfece, markere colorate.

Forma de organizare: pe grupuri, frontal, individual

Durata: o zi

Locul de desfășurare: sala de grupă

Material bibliografic:

Curriculum pentru învățământul preșcolar ( 3-6/7 ani) MECI, 2008;

Suport pentru aplicarea noului curriculum pentru învățământul preșcolar ;

Aplicațiile noului curriculum pentru învățământul preșcolar;

Glava, A; Pascal, M.; Tataru, L., Educatie timpurie – Ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preșcolar, Editura Paralela 45, Pitești, 2009.

Scenariul zilei

În cadrul întâlnirii de dimineață, educatoarea îi salută pe copii:„- Bună dimineața, români și româncuțe!”. Copiii salută educatoarea, după care se salută unii pe ceilalți de la stânga la dreapta .

Tranziție: „După ce ne-am adunat/ Și frumos ne-am salutat/ Pe scăunele ne așezăm/ Cu toții să discutăm.”

Educatoarea va nominaliza copiii de serviciu, aceștia vor împarți fluturașii pentru prezență. În timp ce educatoarea face prezența, copiii își pun fluturașul în bolul celor prezenți. Unul dintre copiii de serviciu numără fluturașii copiilor absenți.

Tranziție: „Data, ziua, luna, anul,/ Anotimpul ni-l arată./ Deci, calendarul naturii/ Să îl completăm îndată.”

Se completează calendarul naturii. Se joacă jocul „Adevărat sau fals (ex. „Este adevărat că suntem în luna mai?” ; „Este adevărat că este vară?”).

Împărtășirea cu ceilalți: Educatoarea va iniția o discuție despre tema studiată cu o zi înainte, despre cum își serbează copiii ziua de naștere, asemănând acest lucru cu sărbătorirea zilei țării noastre. Se amintesc cântecele învățate pentru serbarea acestui eveniment. Se cântă imnul țării.

În cadrul momentului de mișcare se cântă și se dansează.

Noutatea zilei sunt păpușile „Românaș” și „Româncuța”, care îi roagă pe copii să adune cât mai multe stegulețe (recompense) pentru a le duce la Alba Iulia, la marea serbare a țării. În buzunărelul cu surprize, copiii vor descoperi stegulețe tricolore. Pentru a obține aceste stegulețe, copiii trebuie să lucreze cât mai frumos și corect. Se vor reaminti culorile drapelului, insistând pe ordinea în care sunt așezate pe port – drapel. Se prezintă centrele deschise și sarcinile ce urmează a fi realizate:

Bibliotecă: „Țara mea” – citire de imagini; „Decorăm Costumul popular”, „Decorăm Urciorul” – grafisme

Artă: „Colorăm, decupăm stegulețe”, „Farfurii decorative”

Știință: „Alege numai jetoanele care au culorile din drapel”

Tranziție: „Dar să-ncepem lucrul/ Și s-avem mult spor/ Azi lucrează fiecare/ Cu ce are la sector.”

Copiii primesc medalioane tricolore și sunt îndrumați spre centrele pregătite pentru ei: bibliotecă, artă și știință. În funcție de medalionul primit (culoare), copiii se vor grupa la centrele de activitate, marcate cu imagini colorate în culorile drapelului. Voi explica pe rând copiilor ce sarcini au de îndeplinit, după care copiii vor lucra în grupuri mici. Copiii lucrează la centre și în funcție de cum lucrează, primesc recompense (stegulețe). Se vor realiza lucrările realizate la fiecare centru. Voi urmări activitatea copiilor pe centre și voi interveni ori de câte ori va fi nevoie, în special la bibliotecă, unde copiii vor fi stimulați să descrie imaginile în propoziții corect formulate. La terminarea activității pe centre, copiii intră la baie (rutina).

Tranziție: „Înspre baie ne-ndreptăm/Ca sa ne spălam/Dăm cu apă și săpun/ Mai curați suntem acum”

Rutine: Copiii ies de la baie.

Tranziție: Copiii vor intona cântecul „Țara mea”, cântec care va fi elementul de tranziție pentru următoarea activitate, ADE. În încheierea activităților voi face aprecieri verbale asupra comportamentului și activității copiilor, iar copiii vor păstra medalioanele primite și stegulețele. Copiii care au obținut stegulețe la ALA le vor așeza pe panou la echipele lor.

Anunțarea temei: Memorizare „Sunt român” – „Copii, pentru că ați lucrat foarte frumos la centrele de activitate și pentru că știți foarte multe lucruri despre țara noastră și pentru că, în curând vom sărbători Ziua României, o să învățăm împreună poezia „Sunt român”. Educatoarea recită poezia model. Voi purta o scurtă conversație cu copiii pe marginea conținutului poeziei. Se recită poezia pe fragmente logice, apoi integral. Poezia se recită individual, pe grupuri și în cor. Se vor face aprecieri asupra corectitudinii și expresivității cu care copiii recită poezia.

Activitate practică – colaj – lucrare colectivă „Țara mea”. Tranziție: Pe melodia cântecului „Sunt român, român voinic”, copiii se așează în spatele măsuțelor care sunt grupate pentru trei echipe (roșie, galbenă și albastră). Copiii vor extrage dintr-un bol conturul țării (trasat cu roșu, galben, respectiv albastru) și în funcție de acel jeton se vor îndrepta către echipa roșie, galbenă și albastră. Românașul și Româncuța îi roagă pe copii să le realizeze imaginea țării (harta) cu materialele pe care le au la dispoziție,. Copiii vor rupe, mototoli și lipi hârtie creponată, realizând harta României. În timp ce cântă cântecul „Roșu, galben și albastru”, copiii se așează la măsuțe, unde sunt repartizate materialele pentru activitatea practică. Voi explica procedeele de lucru, insistând asupra respectării ordinii în modul de lucru și în lipirea materialelor pe harta țării.

Asigurarea feed-back-ului se va realiza prin recitarea poeziei în cor. În încheierea activității voi face bilanțul asupra activității desfășurate pe parcursul întregii zile. Voi face aprecieri asupra comportamentului copiilor, a modului în care au reușit să rețină versurile, să participe la realizarea hărții României. În încheierea activității, copiii se vor alinia cu stegulețele în mână și ne vom juca jocul „La defilare”, în timp ce vom cânta cântece învățate anterior despre țară și popor. Toate stegulețele strânse se oferă Românașului și Româncuței, aceștia fac aprecieri cu privire la activitatea copiilor și le mulțumesc pentru ajutor.

II.4.2. Miniculegere de etnografie și folclor – portul popular –

II.4.2.a) Portul popular din zona etnografică – Țara Dornelor

Studierea diferitelor aspecte ale etnografiei românești presupune experiența, pasiune și responsabilitate, precum și o dreaptă proporționalitate între cercetarea de teren și documentarea din sursele scrise.

Desigur, la ora actuală chiar și prin satele noastre de munte, mai izolate și conservatoare, puțini sunt cei care te pot înnobila cu niște gânduri colorate – gânduri de demult. Dar tot mai poți afla câte ceva de la nepoții și strănepoții a celor care au fost nașii de botez, și ai munților, și ai apelor, și chiar și stelelor de pe cer. Și din crâmpeiele acestor gânduri putem reconstitui marele adevăr și acela că țăranii noștri au fot făptuitorii unor valori incomensurabile.

În ceea ce privește portul popular din zona etnografică a Țării Dornelor se poate afirma cu toată convingerea că se încadrează în parametrii valorilor patrimoniale printre multe creații desăvârșite. Țara Dornelor, făcând parte din dulcea Bucovină, nu se dezminte nici de data aceasta și ne invită să ne aplecăm urechea, cu răbdare și înțelepciune asupra glasurilor ce răzbat de dincolo de negurile uitării.

Gând pentru făuritorii de comori de Ion Cruceanu, muzeograf

S-au petrecut bătrânii.

S-au risipit ca ceața

C-așa e datul lumii,

Doamne, ce tristă-i viața!

În urma lor lăsat-au

Comori nemuritoare,

De gânduri mândre scrise

Pe ii și pe ștergare.

Apoi, făcând plămadă

Din darnicul Pământ,

Pe străchini și ulcioare

Mai scris-au câte-un gând.

Și încă alte multe

Pe piatră și pe lemn,

Ca nouă să ne fie

Chemare și îndemn.

Moș Alexandru Șutea din Obcina Mestecănișului; Mătușa Agripina Hagiu – din Fundătura Petrenilor (Vatra Dornei) – bocitoarea din filmul Baltagul

Studiul portului popular, unul din domeniile cele mai vaste și mai complexe ale culturii populare românești contribuie la descifrarea specificului etnic și la analiza modului de viață al poporului nostru.

Vârsta portului popular este săpată în piatra celor două momente istorice – Momentul de la Adamclisi și Columna lui Traian, de la Roma, unde dacii apar îmbrăcați în costume populare mult asemănătoare celor purtate în zilele noastre, în special în Moldova. „Costumul moldovenesc păstrează elemente străvechi de tip general românesc ca de exemplu cămașa dacică încrețită la gât, opinca, sumanul sau cojocul” (E., Pavel,1976, p.10)

Adaptat condițiilor de mediu, determinat de împrejurările istorice și de cele sociale, portul popular românesc „deși unitar din punct de vedere morfologic, în ansamblul lui a înflorit o diversitate de forme legate de condițiile concrete ale zonelor” (P.,Petrescu, G., Stoica, 1981, p. 98)

La acest aspect se mai adaugă și personalitatea creatorilor care aduc elemente proprii, așa că rar poți găsi două piese identice, mai ales în cazul cămășilor de sărbătoare.

Portul popular din zona Țării Dornelor se integrează în unitatea de ansamblu a costumului românesc, înscriindu-se în tipul de costum specific nordului Moldovei, cu anumite trăsături bucovinene, rezultate ca urmare a celor 143 de ani de la dominația austro-ungară,dar și cu unele evidente influențe ardelenești și nemțene.

Familie de țărani dorneni de la începutul sec. XX

Costumul femeiesc

Este recunoscut faptul că, în comparație cu bărbații, femeile sunt mai interesate de felul cum se îmbracă, dorind să fie cât mai elegante. Același lucru se întâmplă și în lumea satului, mai ales că acolo există un surplus de mândrie, hainele fiind lucrate chiar de mâinile celor care le purtau. Era un fel de a te prezenta în societate, de a-ți câștiga un anumit statut. De aceea, încă de la o vârstă fragedă, fetițele învățau să toarcă, să țese, să coase. „Când am mers în clasa I-a, aveam cămășuță cu pai cusută de mâna me”, își aducea aminte mătușa Lostun Varvara, din satul Gura-Glodului, Comuna Panaci. Iar până să se mărite, colo stivuite în lada de zestre, teancul de cămăși trebuia să treacă de 10-15 bucăți toate „prima întâi”.

Piesele de port erau puse în evidență cu ocazia sărbătorilor, prin mersul la biserică, la horele din sat,cu ocazia nunților etc. Era o adevărată întrecere, care gospodină și mai ales, fată să aibă o cămașă cât mai frumoasă și cât mai aparte. „Pui ca ai mei să nu aibă nimeni” ziceau fetele și se ascundeau prin cele cămări și poduri de grajduri, de coseau „puii” în mare taină, căci era posibil ca ”furatul modelelor să se producă”.

Materialele folosite pentru confecționarea și ornamentarea cămășilor femeiești

În Țara Dornelor, în vremurile mai îndepărtate, cămășile femeiești se confecționau din pânză de cânepă și in, țesută în casă. Cele două plante textile se cultivau și se prelucrau în cadrul gospodăriei individuale. Mai apoi, s-a țesut pânza și din fire de bumbac, procurate din comerț.

Cămășile confecționate din pânză de cânepă, fiind aspre la purtat, și nici chiar atât de aspectuoase, având o nuanță de galben, erau destinate mai mult zilelor lucrătoare. În zilele de sărbătoare le mai purtau doar copiii, și batrânele, căci gospodinele tinere și fetele se îmbrăcau cu cămăși confecționate din pânză de in. Această pânză era bine „bgilită” adică albită, printr-un procedeu simplu; era mereu înmuiată în apă și, apoi, lăsată zile întregi să se usuce la soare. Tot în această perioadă, s-a țesut pânză și din fire de bumbac procurate din comerț, realizându-se creații destul de valoroase. Mergând pe calea găsirii de noi soluții în ale „eleganței”, în cea de-a doua parte a perioadei interbelice, unele dornence au început să-și confecționeze cămăși „fudule” din pânză de marchizet și inișor topit, țesută industrial. Ornamentarea, mai ales pe marchizet, pânză vaporoasă realizată din mătase naturală, era o adevărată punere la încercare a măiestriei și răbdării.

Munca era titanică, rezultatele desăvârșite, dar ce folos că, din cauza pânzei care era prea moale, atât frumusețea motivelor ornamentale, cât și unduirea plăcută a formelor trupului femeiesc nu erau puse în evidență.

După ce cultura de in și cânepă a fost abandonată, s-a ajuns ca, în zilele noastre, cămășile femeiești să fie confecționate din etamină, acea pânză industrială țesută cu ochiuri mari, și din nylon, destinat confecționării perdelelor. În privința materialelor destinate ornamentării cămeșilor, a existat și aici o evoluție firească, în directă legătură cu tipul de pânză folosit. După cum am aflat de la bătrânii locului, primele motive ornamentale, pe care ei le denumesc „modele” au fost realizate cu păruț tras din lână, cu ajutorul unor piepteni, numiți șăgalnic „dinții soacrei” pentru că aveau colți lungi și ascuțiți. Apoi, păruțul era tors cu multă măiestrie, firul trebuind să fie subțire și uniform ca „scris cu creionu”. Nu toate femeile reușeau această performanță, ci numai acelea care erau „dăruite”, adică predestinate de-a avea darul și talentul acesta. Vopsirea păruțului se făcea cu culori naturale obținute din plante, pe care bătrânii le numeau „burieni”. Culesul acestora avea loc la anumite date, numai de ei știute, și trebuiau respectate anumite reguli. Altfel, munca era zădarnică. Cu aceeași strictețe trebuia respectată și tehnica vopsitului. Astfel pentru a se obține o anumită nuanță de culoare, plantele trebuiau să fie amestecate între ele într-o anumită proporție ,iar fixatul culorii pe firele ce urmau a fi vopsite, presupunea o deplină stăpânire a meșteșugului. Treptat firul de păruț a fost înlocuit cu alte materiale de proveniență industrială, cum ar fi „lânica”, molineul/bumbac mercelizat, mătasea, mărgelele de sticlă, paietele și chiar firul metalic.

Tipuri de cămăși femeiești

Ținând seama de destinația pentru care au fost confecționate, cămășile femeiești din zona Dornelor se împart în două mari categorii: cămășile de lucru și cămăși de sărbătoare. Cămășile de lucru sunt mai simple, atât din punct de vedere al croiului, având mânecile prinse la umăr direct de stan (corpul cămășii), ornamente mai puține, dar tot au „căci nici mortul nu se îmbracă în cămașă de tot numai albă, așa după cum zic bătrânii”.

Din punct de vedere al relației dintre cămașă și piele, aflăm următoarea clasificare: cămașa pe de-a-ntregul cu poale, cămașa cu poalele adăugate și cămașa separată de poale. Cămașa de sărbătoare cel mai des întâlnită în zona țării Dornelor este cămașa cu „brezărău”, la care stanul, spatele și mânecile sunt unite la gât printr-un șir de „cheutori” dispuse uniform pe gura cămășii, prin care trece un șnur. Acest tip de cămașă se mai numește cămașa cu altiță. Din punct de vedere al relației dintre cămașă și poale, cămașa cu altițăa o găsim în toate cele trei variante enunțate mai sus. O variantă a acestei cămăși este cămașa cu ciupag, un guler îngust ca o bondiță, aplicat peste încrețiturile de la gât. Mânecile cămășii cu altiță sunt strânse pe mână, prin așa-zisa „brățara, mai îngustă sau mai lată, rezultată printr-o măiestrită încrețire a pânzei, semănând cu fagurele de miere. Dacă încrețirea este mai măruntă se numește „piele de găină”, dacă este mai mare se numește „piele de curcă”. Treptat, înaintând spre zilele noastre, din comoditate și grabă, s-a renunțat la aceste încrețiri, rolul lor fiind preluat de un simplu șnur (ață).

cu brezărău, a cărui gură este formată prin simpla încrețire cu o ață de in sau cânepă a celor patru Ca urmare a influențelor năsăudene și maramureșene în Țara Dornelor întâlnim și cămăși de sărbătoare cu capătul mânecii terminat într-un „volănaș”, care uneori poate atinge dimensiuni destul de mari. Cămașa cu „brezărau” sau cu altiță o întâlnim chiar și în zona etnografică a Sucevei, așa după cum o descrie etnograful Valer Butură. În Suceava s-a păstrat mai bine, până în timpuri mai apropiate, o cămașă de veche tradiție autohtonă, numită cămașa părți concepute, pieptul, spatele și cele două mâneci.

Interpretarea ornamentelor

Piesa numărul unu din ansamblul costumului femeiesc o constituie cămașa. Așa cum o sculptură se sprijină pe un soclu, tot așa cămașa se sprijină pe catrință. Prin sobrietatea ei, catrința scoate în evidență sărbătoarea de forme și culori de pe cămașă. Totodată, această piesă de bază „permite desfășurarea fanteziei creatoare a femeii de la țară ce nu repetă un motiv aproape niciodată în întregime, ci introduce întotdeauna modificări în combinarea elementelor decorative, în alegerea nuanțelor cromatice”.

Ca un factor distinct, nu numai pentru zona Țara Dornelor, ci și pentru alte zone din țară, este respectul creatoarelor pentru fondul alb. Pe cămașă rămâne mult spațiu liber, căci oul „horror vacui” (frica de gol) nu este caracteristică poporului nostru. Desigur, înaintând treptat spre zilele noastre, s-au mai produs și abateri de la această regulă. Astfel, în satele din Dorna Candrenilor și Ciocănești, în urmă cu vreo 30-40 de ani, erau la modă cămășile cusute „în culorile lemnului”, cu o paletă cromatică abuzând de cafeniuri și mâncând aproape tot albul cămășii. La aceasta se mai adaugă și faptul că motivele ornamentale, total străine de simțul estetic românesc, de dimensiuni mai mari și destul de complicate, nu erau nicicum corespondent în toată ornamentica noastră. Aici, subliniem faptul că aceleași motive ornamentale geometrice le putem afla nu numai pe cămăși, ci și pe țesături, pe obiecte de lemn și chiar pe ouăle încondeiate, desigur într-o altă redare.

Putem afirma cu toată certitudinea că motivele ornamentale specific artei noastre populare au fost, din vremurile cele mai vechi, cele geometrice sau cum le mai numesc unii cercetători geometrizate. Astfel, privind cămășile cu altiță din zona Țării Dornelor, rămânem uimiți de formele uneori ciudate, dar, totuși cursive ce stau scrise acolo, și care parcă te îndeamnă să le descifrezi. Despre acest aspect, marele istoric N. Iorga spunea următoarele: „Având origini străvechi, cu trimiteri la arta rupestră a omului din neolitic, sedentar, devenit cultivator și crescător de animale, continuat de-a lungul secolelor, stilul geometric s-a dezvoltat și în cadrul artei populare românești. El se manifestă prin compoziții de figuri geometrice sau reduceri la forme schematice – „linii geometrice”. Aceste origini străvechi le resimt și țăranii noștri, căci atunci când se îmbracă cu o cămașă cusută cu motive ornamentale geometrice, zic că se îmbracă cu o cămașă națională, iar când se îmbracă cu o cămașă cusută cu motive ornamentale alunecând spre naturalism (frunze și flori), zic că se îmbracă cu cămașă cu pui. Tot un lucru interesant, la cămașa cu altiță (cu brezărau), motivele ornamentale sunt repartizate pe câmpi ornamentali bine delimitați altița, încrețită (mușcățică) și râuri (șiruri) pe mâneci și pe piept. Această repartizare s-a părea ca nu este întâmplătoare, ci joacă un anumit rol în înlesnirea descifrărilor scrisurilor de pe cămașă. Astfel, pe altiță scriitura este mai pronunțată, mai „mașcată”, așa cu zic țăranii, râurile curg, fie costițat (în diagonală), fie drept și sunt mai reținute, iar încrețul (mușcățica), realizată aproape întotdeauna pe un fond mai deschis, aduce alte noutăți care parcă ar vrea să rezume zicerile celorlalte două. Denumirile date acestor ornamente sunt extrem de variate, cu sensuri diferite, instabile, uneori chiar contradictorii. Și cu toate acestea, fiecare motiv geometric (geometrizat) este rezultatul operațiunii de adaptare a unor teme naturaliste la cerințele ornamentării populare. Așadar, negăm afirmațiile conform cărora artei noastre populare i-ar fi specific un geometrisme de caracter abstract. După unii specialiști, ornamentele acestea geometrice ar putea fi semne ale uni scris ideografic. Dar, în același timp ar putea să aibă și un caracter magic, apotropaic, unele semne fiind „îngrăditoare de rău”. Interesant este faptul că unele dintre aceste semne s-au păstrat până în zilele noastre, de presupus că într-o formă mai schimbată decât cea inițială, ca rezultat al instinctului de conservare, dar și „al forței creatoare a generațiilor de meșteri populari”. Universul acestor semne geometrice vast și uneori greu de pătruns, fiind deosebit de atractiv din punct de vedere al subiectului, a strâns interesul multor cercetători care au reușit, în parte să le descifreze și chiar să le clasifice în mai multe categorii: cosmice, fitomorfe, zoomorfe, antropomorfe…

Dintre motivele cosmice, cel mai des întâlnit este motivul soarelui. Încă din comuna primitiva oamenii au acordat soarelui o atenție deosebită, întrucât marele astru ceresc le dădea căldură și fertiliza pământul. Din această lungă epocă istorică încep sa se dezvolte superstiții, credințe, datini și tradiții la toate popoarele lumii. Pe teritoriul Daciei preistorice, acest cult al soarelui era deosebit de bine dezvoltat, întrucât autohtonii erau un popor sedentar, având ca ocupații de bază agricultura și păstoritul.

Astfel, autohtonii au ajuns la forme evoluate și sofisticate de cult solar, care în unele aspecte ale lui s-a ridicat până la interpretarea metafizică a soarelui. Acest fapt a adus la începutul erei noastre la un proces de solarizare a creștinismului primitiv, local, în care Dumnezeu Fiul a trebuit să fie asemănat cu soarele sfânt. Motivul soarelui îl aflăm pictat pe pereții unor peșteri, cum ar fi peștera de la Chindia Mică (din Banat), dar și pe ceramica de Cucuteni, Vădastra, Gumelnița. Apoi îl regăsim pe obiecte de piatră, os, lemn, pe țesături și cusături.

Prezentăm spre exemplificare o analiză a motivelor ornamentale de pe o cămașă cu altiță, fără perle, din satul Holda (Broșteni), cu o vechime de 60-70 de ani. Atât pe altiță, cât și pe încreț, motivul soarelui este deosebit de bine redat, încât nu poate fi confundat cu vreun alt motiv. Pe altiță, motivul soarelui, grupat pe patru rânduri, apare într-o formă dublă, în centrul unei moriști cu patru brațe se înscrie un motiv solar în opt colțuri, grupate câte două. Pe încreț și pe capătul mânecilor, motivul soarelui care se înscrie într-un romb are un număr de opt raze redate liniar. Dintre motivele astrale apare „steaua mare” și „steaua mică”, pe care le regăsim și pe ouăle împistrite, din multe zone etnografice ale Bucovinei. Uneori tema apare înconjurată de stele. Motivele astrale, steaua mare, steaua mică, steaua împodobită, precum și motivul soarelui și al lunii le găsim redate și pe țesături, pe coaja efemeră a oului de Paște, pe lemn, pe piatră, pe vasele de lut. Tot comune sunt și motivele ornamentale numite ochișori îngrădiți, laba mâțului, rădașca, cârligele, încovoiatele, calea rătăcită și potcoava. Multe dintre aceste motive ornamentale așa după cum am mai menționat, au un rol apotropaic, de apărare. Să luăm de exemplu potcoava, pe care am întâlnit-o bătută la pragul unei case vechi, din satul Gura Glodului. „Mătușă, Floare, de ce-i bătută potcoava aiasta, la prag?” „D-apoi.draga mea, cine-o fi bătut-o acolo, a fi zâs așă: Cum se sfărâmă bulgării de pământ în copita calului, tot așa să se sfărâme rălele din casa aiasta”

Să analizăm fugitiv încă un motiv ornamental destul de interesant, întâlnit pe cămășile din această zonă și denumit „miez de nucă”. Același motiv îl regăsim și pe coaja efemeră a oului de Paști, dar de data aceasta poartă numele de „coada curcanului”. Se pune întrebarea care i-ar fi fost numele de botez inițial? Dacă ne gândim bine, nucul are în gândirea tradițională o aură mititică bine definită, apoi, dacă privim prin prisma creștinismului, nucile au o încărcătură simbolică, în sfânta noapte a Crăciunului, se dau mere, nuci și colaci colindătorilor. Spărgând o nucă, observăm că miezul este compartimentat în formă de cruce. Pe de altă parte, și curcanul din ograda gospodarului are importanța lui, și cum în scriitura lor creatorii populari parcă ar fi făcut un amplu inventor al tuturor celor văzute, se justifică prezența acesteia parțial, clar prin redarea cozii.

Din scurta interpretare a câtorva motive ornamentale geometrice ne reconfirmăm convingerea că aceste nuanțe nu sunt total abstracte, ața cum susțin unii cercetători, ci au o trimitere spre lumea realului. În privința paletei cromatice folosită în ornamentarea acestor cămăși, putem afirma că este una destul de darnică, dar reținută la nivelul unor tonalități cuminți, odihnitoare. Creatoarele dornence sunt prietene ale culorilor,dar le evită pe cele „leșinate” cum zic ele, adică rozul, verdele spălăcit. Culoarea roșie, culoare care te ferește de deochi este aproape nelipsită, apoi verdele, galbenul și albastrul este folosit cu prudență. Culorile sunt „moșcate“, adică hotărâte, bine delimitate, iar uneori nuanțele sunt accentuate prin îngrădire cu fir de culoare neagră. Înainte vreme, înainte de al doilea război mondial prin paleta cromatică se masca vârsta purtătorului, iar prin fastul ornamentativ starea lui social-economică. O dată cu invazia urbanului, înspre rural, care se face într-un mod de-a dreptul abuziv, numărul creatorilor întru frumos a scăzut în mod considerabil, existând și o gravă lipsă de orientare a simțului estetic bine înțeles, dacă mai există. Cu alte cuvinte, globul acela de aur, mândru măiestrit în basme și legende, locul acela sfânt unde s-a născut „veșnicia”, așa după cum întru-n mod metaforic deosebit de inspirat o spune fostul filozof Lucian Blaga, satul nostru cel mult îndrăgit stă să dispară în totalitate.

Catrința

După cămașă, a doua piesă ca importanță este catrința. De formă dreptunghiulară,mai mare decât circumferința trupului, capetele fiind petrecute unul peste altul în față, oferă siluetei forme elegante și suplețe. În zonă se mai numește „priștore”. Și la această piesă de port a existat o anumită evoluție, catrințele vechi având urzeala și băteala din păr tras din lână de oaie și erau țesute în patru ițe. Treptat au început să se folosească pentru țesutul catrințelor și materiale procurate din comerț, printre care: strâmătura, bumbacul, mătasea, firul metalic. Catrința este de obicei sobră, pe fondul negru fiind vrâstată cu vrâste (dungulițe verticale) în diverse culori: verde, galben, roșu închis, maro etc. Partea de jos a catrinței se numește bată, are o lățime de 8-12 cm și poate fi de culori diferite, în ultima vreme mai mult roșie. De la catrința simplă, în vrâste, s-a trecut la catrința cu alesături printre vrâste, care pot să fie geometrizate ori florale. Dintre cele geometrizate, amintim înlănțuirile de romburi, liniile paralele, dintele de lup. Pe sub catrință se purtau poale țesute din cânepă și mai apoi din in. La capătul de jos, poalele sunt prevăzute cu o broderie meșteșugit lucrată cu bumbac, mătase, și mărgele colorate ori chiar cu o dantelă care se lasă la vedere cam un lat de palmă, cu un fel de completare la întreg ansamblu vestimentar.

Brâiele și bârnețele

Brâul este o țesătură lungă, de circa 2 m, cu o lățime de 8-12 cm, care se înfășoară de 2-3 ori pe după mijloc. Erau țesute în patru ițe, din păr de oaie nevopsit. Această informație am cules-o de la bătrânele locului, aducându-și aminte de vremurile de demult, căci, după ce femeile s-au fudulit au început să își țeasă brâie colorate cu motive naționale adică geometrice. Brâiele se încingeau peste poale, iar deasupra se fixa catrința, ca să fie „aspru pe aspru”, că altfel catrința ar fi putut aluneca. Pe deasupra de catrință femeile se încingeau cu brâie înguste numite bârnețe, lungi, de circa 3 m, înguste de 3-5 cm cu un pronunțat rol decorativ. De obicei, s-au țesut din păr de oaie cu ornamentele realizate în ițături încadrate de vrâstețe și zimțișori pe margine. La capete brâiele aveau franjuri, rezultate din urzeală. Paleta cromatică era diversă cu verde, roșu, negru, maro, portocaliu.

Bondița

Piesă de port nelipsită, atât pe timp de iarnă cât și pe timp de vară era purtată atât de femei cât și de bărbați. În zilele de lucru se purta o bondiță simplă, confecționată din piele de oaie fără ornamente. În zilele de sărbătoare, se purta o bondiță elegantă, pe margine cu prim din blăniță de miel negru, mai apoi cu prim țesut din păruț ori din mătase. Din fotografiile vechi se desprind chipuri de dorneni îmbrăcați în port de sărbătoare, înainte de primul război mondial bondițele erau mai puțin ornamentate, doar pe lângă marginea primului. Treptat, motivele ornamentale au început să cucerească teren, la ora actuală, cu excepția unei mici porțiuni din spate, totul pulsează de culoare. Mai ales că în satele din comunele Poiana Ștampei, Coșna și Dorna Candrenilor motivele geometrice au fost înlocuite cu motive florale, banale și vulgare în colorit. Este așa numită „bondița cu trandafiri”, uneori trandafirii fiind de culoare albastră. Totuși, în satele din comunele Dorna Arini și Panaci, se poartă o bondiță frumos realizată artistic, cu motive florale stilizate ordonate pe registre. Spre deosebire de celelalte piese de port, cum ar fi cămășile, catrințele și brâiele, bondițele, întru cât se lucrau mai greu, erau confecționate de meșteri cojocari. Dar meșterii cojocari, fiind înzestrați cu simțul creației, chiar dacă repetau modelele, mai aduceau câte o noutate de culoare, fiecărei bondițe în parte. După al doilea război mondial, locuitorii din Ciocănești au început să poarte bondițe care aveau pe margine prim din blană de dihor. Această modă au preluat-o de la locuitorii din zona Câmpulung Moldovenesc, respectiv din Fundul Moldovei. După cum m-a informat gospodarul Moraru Vasile în vârstă de peste 80 ani, acest lucru s-a întâmplat din cauză că cei doi cojocari din comună au murit în timpul războiului și nu vor avea cine să le coase bondițele. Treptat, bondița cu prim de dihor a început să fie purtată și în comunele de pe râul Dorna fiind considerată o bondiță care e recomanda a fi una mai așezată, mai cu stare. Tot din rândul pieselor confecționate din piele de oaie se purta și un cojocel alb, cu motive ornamentale puține, cu excepția comunei Ciocănești, unde acest cojocel era mai împodobit.

Sumanul

Nelipsit din îmbrăcămintea dornenilor pe timp de iarnă era sumanul. Confecționat din pănură, țesută din lână de oaie, sumanul era lăsat în coloritul lui natural, ori „cernit”, adică vopsit negru. Spun bătrânele că sumanele cernite țineau mai puțin decât cele necernite. Sumanul de lucru era croit mai simplu, mai scurt în poale și fără ornamente. Sumanul de sărbătoare era croit în „clini”, adică evazat, căci pe cele două laterale se adăuga câte un clin. De obicei sumanul de sărbătoare era cernit și ornamentat cu sarad, un șnur realizat din păruț negru, cu care se ornamentau gulerul, marginile, poalele și buzunarele sumanului. Saradul se cosea pe suman, într-o formă unduită. În zona Țării Dornelor mirele își completa costumația cu o maretă albă, ornamentată cu sarad colorat. Pe cap, în zi de sărbătoare, femeile purtau niște ștergare albe țesute în ozoare din in ori bumbac, la capete ornamentate cu motive geometrice ori florale divers colorate, uneori și cu mărgele. Zăbrelnicele se țeseau în multe ițe, chiar 12-13, o tehnică greu de stăpânit și nu oricare gospodină putea să le realizeze. Astăzi, în toată zona Dornelor, sunt sigură că puține femei mai știu să țese zăbrelnice. În zilele de lucru femeile purtau pe cap tulpane (baticuri) și în timpul iernilor grele purtau berte – un tulpan de dimensiune mare și foarte gros.

În picioare femeile purtau opinci. Cele de lucru erau meșterite din piele de porc, iar cele de bun (de sărbătoare) erau meșterite din piele de vacă. În această zonă s-au purtat numai opinci românești, croite cu gurguiul (vârful pe mijloc și ridicat) pe mijloc, căci în alte zone ale Bucovinei s-au purtat și opinci nemțești, cu gurguiul pe stânga ori pe dreapta. Opincile se fixau pe picior cu ațe confecționate din păr de cal amestecat cu păr de vacă, care se torcea foarte greu cu un „buzdugan”, un fel de răsucitor primitiv pe care îl fixai în tavanul cerdacului. Colțunii, adică pe domnește ciorapii, nu se împleteau cu andrele ci cu cârligul. Erau mult mai groși nici nu ar fi încăput în bocanci ci numai în opinci. Pentru învelitul picioarelor se mai foloseau și obiele albe, confecționate de pănură.

Costumul bărbătesc

Acea deviză „să nu te faci de râsu’ soțului”, s-ar părea că astăzi nu prezintă nici o importanță. Dar înainte vreme, adică înainte de al doilea război mondial funcționa ca o adevărată justiție intrând în sânge și conștiință odată cu laptele de la pieptul mamei. De „râsu’ soțului” puteai să te faci în foarte multe situații, printre ele numărându-se și felul în care te îmbrăcai, putând să atragi asupra ta dezaprobarea colectivității și alegându-te cu vreo poreclă sprâncenată, pe care n-o mai puteai spăla cu toate apele pământului. De aceea, nu numai femeile, ci chiar și bărbații aveau mare grijă de felul cum se îmbrăcau, mai ales la timp de sărbătoare când mergeau la biserică și apoi ieșeau în sat. De fapt, felul în care se îmbrăca bărbatul era oglinda femeii, căci ea îi cosea cămașa, piesă de bază, la fel ca și în cazul costumului femeiesc.

Cămașa bărbătească

Confecționată din pânză de cânepă sau in, cămașa bărbătească din această zonă este croită pe de-a-ntregul cu poalele dintr-o singură bucată de pânză având mânecile prinse din umăr. De sub braț și până la poală se adaugă doi clini, ceea ce permite desfacerea ei în falduri sub curea . La cămășile vechi, pieptul și spatele sunt dublați printr-o platcă în interior, formând așa numită „spătoială”, practic, două buzunare. Întrunul din buzunare se păstra năframa (batista). Pe lângă acest tip de cămașă, din comunele Șaru Dornei și Panaci, s-au purtat poale separate, un fel de fustănele cu planuri. Acest tip de cămașă a început să se poarte după al doilea război mondial și era numită „cămășă studențească”, fiind ornamentată numai cu negru. La primul tip de cămașă, motivele ornamentale, repartizate pe umeri, piept, poale și capătul mânecilor, erau realizate cu lânică, molineri și mătase într-o paletă cromatică destul de reținută predominând negrul, maroul, verdele, galbenul și rar albastrul și movul .și aici, cămașa marca vârsta purtătorului. „D’apoi, ce-ți mai trebe modele pe umeri și poale? Ți-s deajuns cele de pe piept”, zicea câte o bătrână către soțul ei. Motivele ornamentale erau tot cele geometrice schimbate în ultima vreme cu cele florale, uneori repetate în serie, frustrând creațiile de diversitate. Peste mijloc, în zilele de lucru, bărbații se încingeau cu un brâu lung, peste care strângeau cureaua cea lată, păzindu-se ca nu cumva să facă „vătămătură” la ridicături grele. Brâiele de lucru nu erau ornamentate, dar cele de sărbătoare erau adevărate realizări. Predominau jocurile de forme geometrice, printre care rombul în diferite variante era aproape nelipsit. Despre romburi arhitecta Silvia Păun, înclină să creadă că se reprezenta pământul.

În schimb, alți cercetători în domeniu susțin că de fapt rombul ar fi simbolul soarelui și își bazează această afirmație pe faptul că țărăncile numesc roată rombul concentric, redat mai ales în țesăturile de perete. În ceea ce privește bondița de sărbătoare purtată de bărbați ea nu are deosebiri în ornamentale. La fel ca și la suman, deosebirea constă doar în mărime și în utilizare.

De remarcat faptul că atât pe straiele femeiești cât și pe cele bărbătești întâlnim forme geometrice creștine. Cel mai des întâlnit este semnul Sfintei Cruci – cu brațele egale sau inegale – țesute în special pe cămăși. La lucru, bărbații au purtat și bondițe înfundate, care astăzi au fost abandonate. Deosebiri nu există nici în confecționarea opincilor care, treptat, au fost înlocuite cu cizmele, ghetele și pantofii. Pe cap la timp de vară purtau și încă mai poartă, pălării. Pe vremea dominației austro-ungare se purtau niște pălării cu boruri foarte mari. Pe timp de iarnă se poartă căciuli confecționate din piele de miel, cumpărate mai mult de pe la botoșăneni, care sunt aspectuoase având „roluri încrețite”. În zilele de lucru se poartă și căciuli „mițoase”, mai arhaice, confecționate din piele de cârlan. Astăzi cu portul popular bărbătesc mai facem cunoștință doar cu ocazia unor spectacole.

Regret târziu

de Ion Cruceanu, muzeograf

Unde ești, satul meu?

Cine te-a supărat,

De te-ai înălțat la ceruri

Și te-ai înveșnicit printre stele?

Zgârcitule!

Ai luat cu tine

Tot ce-mi era mai drag.

Să-mi fi lăsat și mie,

Drept moștenire,

Un pumn de semințe

De prin întămâiatele tale gânduri,

Să le semăn prin pârloage

Ăstei vieți,

Că tare m-au mai potopit mărăcinii.

Bibliografie:

Bănățeanu, T, Arta populară bucovineană,1975

Butură, V., Etnografia populară, Ed.Dacia, Cluj Napoca, 1978

Camilar, M., Zona etnografcă Dorna, Biblioteca „Miorița”, Câmpulung Moldovenesc, 2013

Cernat I., Dorna Candrenilor, Satul de la poalele Oușorului (pagini de monografie), Ed.Pim, Iași, 2008

Cioară, M., Zona etnografică Rădăuți, Ed.Sport-Turism, București

Iorga, N., Arta populară din România, în Scrieri despre artă, București, 1968

Marinescu, M., Arta populară românească, Ed.Dacia, Cluj Napoca,1975

Monăcel, F., 89 de ani, Gura Glodului, în anul 2010

Petrescu, P., Stoica, G., Arta Populară Românească, Ed.Meridiana, București, 1987

Pavel E., Portul popular moldovenesc, Ed. Juminea, Iași, 1976

Păun, S., Indentității europene inedite, Italia-România, București, 2001

Vulcănescu, R., Mitologia română, Ed.Acodevici, București,1988

Zagacinschi, M., Zahacinschi, N., Ouăle de Paști la români, Ed. Sport Turism, București, 1992

II.4.2.b)Portul popular mureșean

Costumele populare, fiecare cu particularitățile lui sunt împodobite în funcție de vârsta celui care îl îmbrăca. Cel mai bogat în cusături și modele, cu ciucurei la gât (cănași), îl poartă adolescenții, costum mai simplu este purtat de cei mai în vârstă, lipsit orice fel de podoabe. În vremuri străvechi costumele erau colorate în: roșu, albastru, verde, acuma sunt mai simple. Portul popular s-a purtat dintotdeauna de către strămoșii noștri și va fi purtat mereu de către cei care se mândresc cu el și țara lor. Pe vremuri costumul popular era purtat zilnic fie pe câmp sau treburile gospodărești fie la biserică, însă costumul popular cu care se mergea la biserică era negru sau colorat cu diverse motive florale și fluturi, iar acum acesta se poartă în sărbătorile importante sau în ocaziile mai speciale. Costumul tradițional mureșean și-a găsit poteca pe care să meargă mai departe întrucât costumele populare purtate de grupul coral Flori de pe Mureș aparțin văii Beicii, Mureșului, Câmpiei și Târnavei Mici.

Dincolo de aspectele pur estetice, pe vremea bunicilor, costumul popular ascundea un limbaj codificat: îți vorbea despre starea civilă a unui om, știai dacă are copil sau nu, aflai despre situația materială chiar dacă nu-l cunoșteai. La tinerețe, ținuta era mândră și veselă, dar trecerea anilor îmblânzea cromatica și explozia creativă florală, culorile devenind o combinație de alb-negru, cu motive mai rare și stilizate, atât la femei, cât și la bărbați. Tânărul își anunța, precum un păun înfoiat, puterea, frumusețea, dorința de a-și găsi o soție: purta pană la pălărie și zgărdan (o bandă decorativă la pălărie), pe care și le pierdea apoi pe rând: până la căsătorie și zgărdanul la apariția primului copil. Ornamentele cusute la mâneci și pe lângă gât deveneau, în timp, linii șerpuite. La fel și la femeie. Cele două cosițe lăsate pe spate deveneau una când se apropia de măritiș, iar de-a lungul mânecii cămășii avea cusute motive florale colorate (cheiță). Cât era tânără nevastă, ieșea la joc cu năframa mare, cu ciucuri, iar cheița se transforma într-o bandă decorativă în partea de sus a mânecii (umăr). În cele din urmă, după nașterea primului copil, înlocuia costumul colorat, cu șorț cu piană în față (șorț cu motive florale colorate) și cătrânță în spate, cu un costum mai sobru, în alb și negru, numit bârsănesc.

Cu cât costumul era mai împodobit, cu atât era mai scump și deci, purtat de oameni cu stare. Nevasta bogată, de exemplu, își cosea umărul până jos, din mărgele. Cea săracă îl avea mai îngust, de la el pornind doar câteva șiruri de cheițe. Dar puțini oameni mai știu lucrurile astea. Săteni îmbrăcați în costume populare, coborând pe ulițele satului spre biserică, sunt tot mai puțini – și se îmbracă așa doar de sărbători. Obiceiul cu chemători, care umblă veseli prin sat, în strai popular, ca să cheme lumea la nuntă, sau hora din fața bisericii dispar de la an la an.

Port românesc: Valea Mureșului

Costumul popular: Zona Beicii

Costumul popular este compus din cămașa din pânză albă de jolgi, brodată cu ață neagră și aurie, la mâneci este cusută dantelă neagră iar modelul este cu floricele însă acestea sunt negre și se purta în special de Paște. Cătrânțele sunt și ele negre din postav, brodate, cătrânța din față are cusut în partea de jos franjuri și acestea au atașate dantelă. Poalele sunt din pânză albă, simple cu dantelă. Laibărul este din barșon negru si are brodat pe margini floricele aurii.

Port românesc: Zona Beicii

Noile generații din lumea rurală trec printr-un proces de redefinire. Vechile obiceiuri dispar în fața celor actuale și totuși se povestește cu mândrie despre ele. Până se vor așeza lucrurile, va mai trece timp. Costumul însă nu moare. Cel mult, trece și el printr-o perioadă de reinventare. Sunt atâtea festivaluri pe aici – festivalul fetelor, festivalul Văii Gurghiului, spălatul tinerelor neveste – ansambluri de dans și nunți, că mereu este nevoie de un costum popular.

Port românesc: zona Gurghiu

II.4.2.c) Portul popular din Zona Năsăudului

Nu cu mult timp în urmă, în secolul trecut, puteai identifica zona de proveniență a unei persoane doar după hainele pe care le purta. Straiele erau făcute în întregime în casă și era o chestiune de mândrie să păstrezi specificul zonei, dat de anumite decorațiuni vegetale, zoomorfe și antropomorfe.

Țesăturile sunt făcute manual în „tiară” –

(război de țesut), din materiale naturale

(bumbac, lână, cânepă) vopsite manual

cu vopsele obținute din plante în coloritul

specific zonei de proveniență.

Materiile prime necesare pregătirii textilelor

și blănurilor pentru realizarea costumului

popular sunt cânepa și inul, lâna și pieile animalelor.

Componența costumului popular femeiesc :

1. „Năframa” (batic) din fir de păr – În zona Năsăudului predomină culorile vi (roșu, verde) pentru fetele tinere, iar pentru femeile mai în vârstă nuanțe mai pale de crem, bej, sau negru.

Năframa de sărbătoare diferă foarte mult de cea pentru zilele când femeile o poartă la muncă, se deosebeșe prin materialul foarte rar întâlnit, țesut în fir de „păr” care nu se mai fabrică în zilele noastre. Astfel năframa de păr (imaginea 1) este păstrată din generație în generație, moștenire de la mamă la fiică. Sunt foarte greu de găsit, și foarte scumpe, tocmai de aceea în unele zone se numesc „năfrămi scumpe”.

2. „Cămeșa” din pânză de casă (bumbac) cusută cu mărgele, pe „pășituri” sau „de pene”.

Cămeșa este una din elementele cele mai greu de realizat din costumul popular Năsăudean. Diferă prin croi, materiale și mod de realizare, de la un sat la altul, de la cămeșa de purtat la cea de sărbătoare. Cele de purtat la munca câmpului erau din cânepă, țesute și cusute cu un șir foarte mic de cusături.

3. „Ceptari”cusut cu mărgele

Ceptarul se îmbracă peste cămeșă, se poartă iarna când este frig. La fel întâlnim și aici diferite modele și culori, în funcție de vârsta celei care îl purta, dar și de statutul social. Femeile în vârstă purtau ceptarul simplu, cu puține mărgele și cusături. Cele tinere purtau culorile vi, variate modele și cusături.

4. „Frâmbgi (brâu) țesute”

Frâmbgiile înconjoară talia femeii (în trecut femeile își strângeau foarte tare frâmbgiile ca să aibă talia subțire), sunt cele care susțin pânzăturile și poalele. În zona noastră frâmbgiile au culoarea roșie cu motive viu colorate.

5. Poalele sunt din pânză de casă, cu “șipcă” de bumbac, cusute cu un șir de mărgele sau de cusături în funcție de model. Poalele diferă ca lungime și lățime de la o zonă la alta. La fel ca și cămeșa diferă cele de muncă de cele de sărbătoare, acestea din urmă fiind confecționate din cel mai bun material, cu șipca cea mai frumos lucrată. Femeile care vroiau să fie mai elegante, „șinașă” îmbrăcau poale foarte largi astfel arătau că sunt gospodine.

6. Pânzături (Zadii) țesute, apoi alese cu mărgele în diferite culori și modele(pentru fetele tinere culori vi, deschise, pentru femeile mai în vârstă culori închise) pe margini și pe dedesupt este cusută „șipcă de șar” (dantelă făcută manual). Pânzăturile mai pot fi cusute „de pene” și „crucițe”. Zadiile diferă foarte mult de la un sat la altul, de la un mod de confecționare la altul, atât prin culori, cât și prin cusături și modele. Se îmbracă peste poale, în față și în spate având grijă să fie așezate bine, astfel să pună în evidență frumusețea femeii care le poartă.

7. Opincile cu „obiele” de lână sau ciorapi croșetați

Opincile confecționate din cauciuc erau purtate la munca câmpului vara cu ciorapi de lână croșetați, iar iarna cu obiele de lână legate cu pindele. Cei mai înstăriți purtau în zi de sărbătoare opincile din piele. Pe vremuri erau mulți cei care confecționau opincile, din păcate acum au mai rămas foarte puțini „lucrători”. Remarcăm cu mândrie că în zona noastră a Năsăudului, mai exact în Comuna Runcu Salvei, există meșteri populari care mai practică această meserie. Exemplificăm: Floarea Cosmi a lucrat alături de soțul ei toată viața la opinci, afirmând cu mândrie că din această meserie își câștigă existența. Realizează opinci din materiale, modele și culori diferite, precum și opincuțe obiecte artizanat. O altă doamnă meșter popular din zona Năsăudului, mai exact de la Salva, este Virginia Linul, cea care realizează costume populare atât din zona noastră, cât și din alte zone ale țării. Din mâinile ei, ies frumuseți de costume populare, femeiești și bărbătești diferite ca formă și colorit, fiecare purtând amprenta meșterului popular care le realizează cu mare drag. Această meserie nobilă, este moștenită de către Virginia Linul de la mamă, și credem cu tărie că va fi cineva care o va duce mai departe. Datorită unor astfel de oameni obiceiurile și tradițiile noastre populare sunt cunoscute în țară și în străinătate. Nu ne rămâne decât să le mulțumim și să le sprijinim în toate!

Femeile în vârstă, dar și fetele tinere îmbrăcau în trecut portul popular, atât în zi de sărbătoare cât și în zilele în care mergeau la munca câmpului. Suntem mândrii astăzi să păstrăm din generație în generație costumele populare pentru a le îmbrăca în zi de sărbătoare la sfânta biserică. Pe vremuri fiecare femeie îți confecționa singură straiele populare, astăzi însă au rămas puțini cei care mai lucrează pentru a realiza frumoasele costume. Deși sunt puțini, aceștia fac acest lucru cu mândrie, cu dragoste de muncă deoarece necesită multă muncă și migală, multă atenție și răbdare.

Componența costumului popular bărbătesc

Elementele reprezentative ale portului popular sunt: bujorul, ursul, păsările, căprioara/cerbul, floricelele din pădure, alături de o mare diversitate de culori și alte simboluri.

1. Clopul cu păun

Mândria Văii Someșului, de o raritate extraordinară o reprezintă clopul cu păun. Se spune că, în funcție de câte rânduri de păun sunt pe clop, atât de bogat este feciorul care îl poartă. Nobilii Păuni erau crescuți în gospodăriile oamenilor în vremurile apuse, astăzi cu părere de rău îi mai întâlnim doar în rezervații. Fiecare pană așezată pe clop cu noblețe, alături de frumoasele cusături de mărgele reprezintă fala feciorului care îl poartă.

2. Pieptar cu ciucuri

Pieptarul cu ciucuri este realizat din piele de oaie, prelucrată (tăbăcită) și vopsită în culoare albă, cusut cu motive „de pene” cusute cu mătase și mărgele alături de ciucurii din mătase naturală în colori vii (roșu, verde, albastru), se îmbracă de către bărbatul necăsătorit, peste cămeșă. Este realizat manual, fiecare mărgică fiind cusută după anumit model, iar ciucurii formând șiruri de jur împrejurul pieptarului. Pieptarul bărbatului căsătorit este la fel din piele, dar de culoare maronie închis spre negru.

3. Curea cu mărgele

Este realizată din piele, pe care sunt cusute mărgelele una câte una după un model aparte. Elementele reprezentative sunt: cerbul, bujorul, pasărea, florile. Întâlnim și aici culorile vii și migala cu care a fost realizată. Se îmbracă peste cămeșă, la brâul bărbatului, iar la feciorii necăsătoriți avem și un brâu pe picior cusut de asemenea cu mărgele.

4. Cămeșa

Cămeșa este cusută din pânză de casă, țesută din bumbac, la care se adaugă mărgelele cusute după fiecare model în parte. Întâlnim o sumedenie de modele și culori, în funcție de vârsta și zona de proveniență a bărbatului care o poartă. Tinerii îmbracă cămeși bogate în mărgele și culori vii, cei vârstnici, cu modele mai „bătrânești”.

La fel ca și celelalte piese vestimentare ale costumului popular, cămeșa era realizată și în funcție de situația materială a celui care o poartă. Cei bogați purtau cămeșile cele mai frumoase, mai pline de culoare și mărgele, cei cu o situație materială mai puțin bună le îmbrăcau pe cele mai modeste. Deși se știe că nu haina îl face pe om, în trecut erau deosebiți cei care erau „bogătani”de oamenii simpli.

5. Pantaloni din pânză de bumbac

Pantalonii care se poartă vara sunt cusuți din pânză de casă (bumbac) cu modele, de culoare albă, iar cei de iarnă sunt realizați din lână. Au aplicate buzunare și un croi simplu, drept. Se îmbracă pe sub cămeșă aceasta din urmă ajungând până la genunchii bărbatului.

6. Opinci

Opincile bărbătești diferă de cele femeiești, sunt mai robuste au un alt model și au curele. Sunt realizate din cauciuc, și se încalță peste obiele de lână iarna, și ciorapi de lână bărbătești vara.

Nu ne rămâne decât să păstrăm cu sfințenie ceea ce am moștenit de la strămoșii noștri, să fim mândri și să purtăm costumul popular cu mândrie și demnitate. Se spune că mândria Văii Someșului o reprezintă clopul cu păun și cureaua cu mărgele. Noi știm însă, din istoria noastră populară, că a fi țăran e o mândrie, o identificare cu cultura noastră națională pe care trebuie să o păstrăm vie pentru generațiile care ne vor urma.

II.4.2.d) Portul popular de pe Valea Someșului – Rodna Veche

Portul popular din zona bazinului superior al Someșului Mare este foarte asemănător, de la un sat la altul, datorită faptului că localitățile au avut o dezvoltare istorică comună. Croitorii sătești, anume instruiți, sau mamele pentru copii lor pentru a fi date de zestre, fie fetele tinere pentru zestrea lor și pentru viitorii soți făceau confecțiile din țesături produse în gospodăria fiecărui sătean, după anumite cerințe calitative și de aspect. Materiile prime necesare pregătirii textilelor și blănurilor, cânepa și inul, lâna și pieile, erau asigurate din producția proprie, ocupația de bază a locuitorilor fiind agricultura, creșterea vitelor și păstoritul. Țăranii aveau „două rânduri de haine” unele de sărbătoare, cămășile frumos brodate cu mărgele, pantalonii înfloriți, opinci de piele în picioare clopul sau cușma cea mai bună, iar în zilele de lucru, hainele erau mai simple, opincile erau făcute din anvelope, pantalonii și cămașa „neînflorate”.

Deși costumele populare de pe Valea Someșului se aseamănă foarte mult de la o localitate la alta, piesele de bază fiind aceleași, regăsim diferențe la nivel cromatic și în predominanța culorilor folosite, precum și a intensității acestora. Puține sunt persoanele care azi mai dețin un costum popular, cu atât mai puțin priceperea pentru a confecționa unul, așa că, astăzi costumele sunt transmise din generație în generație și păstrate cu mare sfințenie.

În contemporaneitate regăsim costumele populare sau naționale purtate doar în zile de mare sărbătoare, la Crăciun, la Sfintele Paște, de 1 Decembrie și în alte „sărbători religioase mari” sau cu ocazia unor anumite evenimente sociale..

Componența costumului :

căciula (cușmă) neagră confecționată din piei de miel

cămașa țesută în război din in și cânepă, croită manual cu pană de mărgele cusute manual cu mare grijă, răbdare și pricepere la guler și la mânecă, culorile predominante fiind roșu, albastru, negru, galben și verde, iar partea de jos a cămășii fiind brodată cu fir de mătase;

cureaua din piele tăbăcită neagră brodată cu „flori” viu colorate făcute din fâșii de piele colorată ieșită în relief, fondul decorativ negru al curelei este specific Bârgăului, Șieului, Becleanului, Năsăudului și Rodnei

tricolorul țesut în război cu cănaci la capete pus peste cămașă și curea este purtat cu mândrie în zile de mare sărbătoare

pieptarul deschis în față din piei de miel tăbăcite alb învelit de jur împrejur cu o panglică neagră croșetată din mătase și decorat cu „flori” colorate cusute cu fir de mătase manual

pantalonii croiți din pânză țesută „în flori” cu model din fir de bumbac purtați pe timp de vară, iar iarna se înlocuiau cu cioareci

opincile de piele cu ață de lână neagră, cu gurgoi în sus, specifice Văi Someșului, se poartă cu ciorap de lână albă sau „obgele”.

Materialele folosite pentru confecționarea costumului sunt:

1. Lâna – Oile erau tunse primăvara, lâna era spălată pusă la uscat iar după ce era uscată bine era dusă pentru a fi prelucrată (scărmănată) de o mașină specială iar apoi era pusă pe fuioare și toarsă pe fus.

2. Cânepa și inul erau culese toamna, după care erau lăsate câteva

săptămâni să se usuce, iar apoi le era tăiată rădăcina și se puneau la

topit în pârâu sau belți pentru a se desprinde partea lemnoasă,

după care erau scoase, puse la uscat, melițate, (zdrobită tulpina), iar

apoi se trecea printr-un fel de pieptene cu dinți metalici, după care

erau fierte pentru a se albi.

II.4.3. Produse curriculare realizate de elevi

II.4.3.a. Salbă de mărgele

Materiale necesare pentru confecționare:

o bucată de panglică cu lățimea de 0,5 cm

macaroane

culori tempera

pensulă

Modalități de realizare a produsului finit:

Macaroanele se pictează în două culori la alegerea fiecăruia. După uscare, acestea se înșiră pe panglică, cele două culori alternând. Capetele panglicii se înnoadă pentru a nu cădea „mărgelele”.

Partea a-III-A. PRODUSE CURRICULARE – EXEMPLIFICĂRI LA NIVEL MACRO ȘI MICRO EDUCAȚIONAL

III.1. Proiectare curriculară

III.1.1.Planificări calendaristice

III.1.1a) Planificarea calendaristică pentru preșcolari –nivel I

Notă: Temele din panificare nu respectă datele calendaristice deoarece au fost

trecute în funcție de cele șase teme mari.

III.1.1.b) Planificarea calendaristică pentru preșcolari –nivel II

Notă: Temele din panificare nu respectă datele calendaristice deoarece au fost trecute în funcție de cele șase teme mari

III.1.1.c) Planificarea anuală a temelor pentru grupa mare 5-6 ani

III.1.2. Programa școlară – Curriculumul la decizia școlii(CDȘ)

III.1.2.a) Gimnast în iarnă – nivel primar

Argument: Profesori, părinți și elevi conștientizează, într-o măsură mai mare sau mai mică, necesitatea educației fizice și sportului de care cei din urmă au nevoie pentru a desăvârși, prin educație, potențialul nativ pe care îl posedă ca și pentru a juca, la un moment dat, un rol activ în dezvoltarea societății. În domeniul educației fizice și sportului, finalitățile pot fi delimitate după efectele acestei activități asupra sferelor biomotrică, psihomotrică și sociomotrică.

De asemenea, există o serie de evidențe cu privire la particularitățile dezvoltării psihofizice și sociale a copilului, tânărului de diferite vârste, în funcție de care se pot configura programe de educație fizică și sport care să vină în întâmpinarea acestor nevoi specifice.

Obiective:

Obiective generale ale educației fizice:

menținerea unei stări optime de sănătate;

favorizarea dezvoltării fizice armonioase;

dezvoltarea capacității motrice;

formarea capacității de practicare independentă, sistematică a exercițiilor fizice;

dezvoltarea armonioasă a personalității.

Dacă avem în vedere criteriul sferei de influență a activităților motrice și tipul de comportament vizat, atunci obiectivele vor fi de dezvoltare structural-funcțională a organismului, în plan motric, psihomotor, cognitiv, în plan motivațional și afectiv-volitiv.

Pentru obiectivele ce vizează planul motric se va urmări dezvoltarea componentelor fitnessului, formarea unui sistem de deprinderi și priceperi motrice de bază utilitar-aplicative și specifice unor ramuri de sport, stimularea marilor funcții și îmbunătățirea capacității de efort.

Ca obiective psihomotorii se urmărește dezvoltarea schemei corporale ca reper în

reglarea mișcărilor precum și ca nucleu al imaginii de sine, evidențiindu-se controlul și coordonarea mișcărilor necesare acționării cu ușurință, eficiență și expresivitate.

Ca obiective cognitive, în plan concret se va urmări conștientizarea și dezvoltarea

sensibilității proprioceptive, dezvoltarea calităților atenției, a memoriei mișcărilor și a celei topografice, dezvoltarea intuiției, operativității și rapidității gândirii, dezvoltarea capacităților motrice.

În plan motivațional și afectiv-volitiv se va acționa pentru formarea unor convingeri referitoare la rolul exercițiilor fizice în creșterea calității vieții, echilibrarea și reglarea emoțională, educarea atitudinilor, convingerilor, sentimentelor morale, educarea emoțiilor estetice, dezvoltarea capacității de autoreglare la nivelul comportamentului global.

Modelul didactic al disciplinei:

Gimnastica aerobică, ca orice activitate sportivă care se desfășoară în mod organizat si ritmic, respectând principii metodice, fiziologice, pedagogice și psihologice, a realizat acumulări metodice deosebite, iar prin perfecționare a ajuns la forma superioară de manifestare, la performanță.

Gimnastica aerobică pe lângă aspectul recreativ, formativ, are ca scop dezvoltarea capacității de efort a organismului, prin folosire mijloacelor specifice și nespecifice. Acesta are un conținut variat, care cuprinde pași de dans, exerciții din gimnastica de bază, exerciții din balet și combinații ale acestora, exerciții din dans de caracter (românesc, rusesc, unguresc, grecesc), din dans sportiv (vals lent, vienez, quickstep, samba, cha-cha-cha, rumba, tango, jive), și din dans contemporan (rock and roll, rapp, freestyle, breack dance), exerciții de mimică (expresie facială), mijloace de expresivitate prin gest si atitudine, pantomimă (dansul de expresie), exerciții analitice pentru dezvoltarea calităților motrice, folosind atât exerciții libere, cât și cu obiecte portative.

Gimnastica aerobică, o nouă cucerire a sportului, provenind din domeniul artei datorită complexității actelor motrice întâlnite, se desfășoară cu acompaniament muzical, efectele pe care le produce fiind multiple și benefice în plan fiziologic, psihologic si estetic.

Programa de Educație fizică și sport pentru ciclul primar va fi concepută ca un parcurs eșalonat, în cadrul căruia fiecare dintre clasele de studiu, are o anumită dominantă reflectată în modul de organizare a conținuturilor:

– la clasa pregătitoare și clasa I abordarea gimnasticii ritmice din perspectivă structurală largă (exerciții ritmice însoțite de acompaniament muzical) este menită să stimuleze capacitățile elevilor de a înțelege, a interpreta și prezenta mici spectacole;

– la clasele a II-a și a IV-a abordarea, dintr-o perspectivă amplă, are menirea să dezvolte la elevi capacități de înțelegere și interpretare a specificului unor tipuri de dansuri.

În stabilirea competențelor vizate prin programă, trebuie avut în vedere faptul că unele competențe sunt preponderent disciplinare, iar altele preponderent transversale. Indiferent de ceea ce reprezintă competențele, ele vor fi avute în vedere în proiectarea didactică pentru fiecare activitate.

Modul de gândire al programei a avut în vedere specificul ariei curriculare Educație fizică și sport concretizat printr-o serie de operații nucleu și de macroconcepte commune disciplinelor componente. Aspectele comune din punct de vedere didactic între activitățile sportive corespunzătoare ariei curriculare Educație fizică și sport sunt:

importanța acordată dezvoltării spirituale, morale, sociale și culturale prin intermediul educației fizice;

promovarea competențelor cu caracter transversal (lucru în echipă, gândire critică, comunicare etc.) prin intermediul acestei arii curriculare;

corelarea disciplinelor clasice care fac obiectul domeniului educației fizice și sportului cu discipline care abordează problematica sănătății (educația pentru sănătate);

importanța acestor discipline pentru dezvoltarea competențelor pentru viață (engl. life skills).

definirea domeniilor disciplinei în termeni de capacități (receptare exprimare);

structurarea programei pe baza unor competențe generale/de referință sintetice, în măsură să surprindă, în evoluție, ceea ce este esențial în procesul de învățare;

concentrarea pe învățarea procedurală, adică pe construirea unor strategii și proceduri proprii de rezolvare de probleme, de explorare și de investigare, specifice activităților de comunicare;

conștientizarea identității naționale ca premisă a dialogului intercultural și a integrării europene.

Programele școlare de Educație fizică și sport respectă principiul modularității stipulat în CRCN-2012 și propune pentru fiecare an școlar un set de module relativ autonome, fiecare dintre acestea îndeplinind funcții distincte. Astfel, fiecare an școlar debutează cu un modul inițial care are caracter preparatoriu, de determinarea a stării inițiale de pregătire a elevilor în vederea parcurgerii conținuturilor disciplinei și atingerii finalităților (competențelor) prestabilite. Alături de acest modul, în fiecare an școlar se regăsește un set de module disciplinare centrate pe dezvoltarea competențelor generale disciplinare, precum și unul sau mai multe module integrate centrate pe formarea competențelor generale transversale. Aceste module acoperă 75% din timpul de predare-învățare al disciplinei, restul de 25% fiind la decizia cadrului didactic și este corespunzător modulului deschis, cu funcții de remediere, consolidare, stimulare, sinteză etc.

Standardul curricular al disciplinei

A. Competențele generale vizate de disciplina de studiu (CGD)

1. Dezvoltarea motricității generale necesară elevilor în practicarea gimnasticii aerobice;

2. Exersarea elementelor din gimnastica aerobică. cu tehnica specifică corectă;

3. Favorizarea obținerii și menținerii stării de sănătate în vederea practicării gimnasticii aerobice;

4. Dezvoltarea trăsăturilor morale și de caracter favorabile desfășurării activității de gimnastică aerobică.

B.Competențe generale transversale (CTG)

1. Aplicarea unor norme elementare de conduită în viața cotidiană;

2. Manifestarea unor deprinderi comportament moral-civic în contexte de viață din mediul cunoscut;

3. Cooperarea cu ceilalți pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru, manifestând disponibilitate.

4. Exprimarea de mesaje artistice prin intermediul mișcărilor specifice gimnasticii aerobatice, într-o diversitate de contexte familiare;

5. Utilizarea eficientă și corectă a normelor de protecție în vederea menținerii unei bune stări de sănătate.

C. Indicatori de performanță

. D. Sistemul modulelor

Pentru disciplina opțională sunt alocate 34-35 ore pentru 1 an școlar repartizate pe module astfel:

Modulul inițial ( 2 h)

Modulul disciplinar 1: „Ne mișcăm ritmat” (14 h)

Modulul disciplinar 2: „Armonie și mișcare” (5 h)

Modulul integrat: „Cum cooperăm?” (10 h)

Modulul deschis: „Mișcare pentru voi!” (4 h)

E. Organizarea modulară a disciplinei pe an școlar

Structura programei include următoarele componente: competențe generale, competențe specifice, abilități, cunoștințe, valori și atitudini, sugestii metodologice, aspecte evaluative.

F. Module specifice

F.a. Modul inițial: își propune o reexaminare a cunoștințelor dobândite în grădiniță și dezvoltarea interesului elevilor pentru disciplină – în cadrul acestui modul inițial profesorul le va furniza informații elevilor despre conținutul cursului într-o manieră menită de a trezi interesul acestora vis-a-vis de cele prezentate.

F.b. Modul disciplinar1:„Ne mișcăm ritmat”: explorează cunoștințele copiilor referitoare la elementele de gimnastică aerobică fără suport muzical .

Competențe specifice vizate de modul

B. Sugestii metodologice

se va pune accentul pe activitățile de exersare individuală, în grupuri de 3 și cu toată clasa;

se recomandă utilizarea de metode activ-participative (simulare, joc de roluri, învățare prin descoperire), metode prin care elevii să devină coparticipanți la propria formare;

sugestii tematice pentru conținuturile acestui modul: utilizarea unor seturi de exerciții cunoscute de elevi (din rândul deprinderilor motrice de bază și aplicativ-utilitare: mers, alergare, săritură, escaladare, transport de greutăți, târâre etc.) care să indice crearea unei structuri directoare.

C. Aspecte evaluative

Strategia evaluării cuprinde mai multe forme de verificare, metode și procedee de examinare. Acestea pot fi clasificate astfel:

– observarea curentă a comportamentului de învățare al elevilor;

– diferite tipuri de probe (practice și demonstrații);

– analiza rezultatelor activității elevilor (corectitudinii execuției);

În cadrul opționalului aplicat vom utiliza atât metodele tradiționale de evaluare cât și metode alternative. Evaluarea este orientată pe lucrul în echipă și pe învățarea prin cooperare în vederea stimulării inițiativei și a spiritului de echipă al elevilor. Indicatori de performanță:

– bazal:execută mișcări motrice cu un grad mic de dificultate pentru practicarea gimnasticii aerobice

– superior: execută mișcări motrice cu un grad mare de dificultate pentru practicarea gimnasticii aerobice;

– demonstrații ale exercițiilor.

f.c. Modul disciplinar 2: „Armonie și mișcare” – își propune promovarea valorii instructiv-educative a sportului în general și conștientizarea rolului practicării unui sport în viața omului. Se recomandă ca elevii, folosindu-și deprinderile de mișcare pe muzică, să poată realiza următoarele:

– utilizarea unui ansamblu de mișcări pentru a realiza un exercițiu de gimnastică aerobică;

– realizarea de combinații variate;

– participarea la concursuri școlare;

– exprimarea acordului sau dezacordului în legătură cu un fapt sau cu atitudinea unei

persoane.

Competențe specifice vizate de modul

B. Sugestii metodologice

se va pune accentul pe activitățile de exersare individuală, în grupuri de 3 și cu toată clasa;

se recomandă utilizarea de metode activ-participative (simulare, joc de roluri, învățare prin descoperire), metode prin care elevii să devină coparticipanți la propria formare;

sugestii tematice pentru conținuturile acestui modul: utilizarea unor seturi de exerciții cunoscute de elevi (din rândul deprinderilor motrice de bază și aplicativ-utilitare: mers, alergare, săritură, escaladare, transport de greutăți, târâre etc.) care să indice crearea unei structuri directoare.

C. Aspecte evaluative

Strategia evaluării cuprinde mai multe forme de verificare, metode și procedee de examinare. Acestea pot fi clasificate astfel:

– observarea curentă a comportamentului de învățare al elevilor;

– diferite tipuri de probe (practice și demonstrații);

– analiza rezultatelor activității elevilor (corectitudinii execuției);

În cadrul opționalului aplicat vom utiliza atât metodele tradiționale de evaluare cât și metode alternative. Evaluarea este orientată pe lucrul în echipă și pe învățarea prin cooperare în vederea stimulării inițiativei și a spiritului de echipă al elevilor. Indicatori de performanță:

– bazal: execută mișcări motrice cu un grad mic de dificultate pentru practicarea gimnasticii

aerobice;

– superior: execută mișcări motrice cu un grad mare de dificultate pentru practicarea gimnasticii

aerobice;

– participă la concursuri școlare;

– demonstrații ale exercițiilor.

F.d. Modul integrat 3: „Cum cooperăm?”- își propune exerciții de exprimare corectă, expresivă, nuanțată, legături logice între imagine și cuvânt; face legătura între diverse domenii de studiu prin lucrări practice sub formă de joc și cooperează cu ceilalți pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru, manifestând disponibilitate.

Competențe specifice vizate de modul

Sugestii metodologice

– se recomandă corelarea activităților didactice din cadrul acestui modul cu conținutul celorlalte discipline studiate;

– realizarea activităților în echipă va urmări dezvoltarea abilităților de lucru în echipă;

– înaintea începerii unui proiect în echipă este recomandat să le fie prezentat elevilor un produs realizat care respectă cerințele (vizionare de filme din diferite concursuri);

– în cadrul fiecărui proiect în echipă se va pune accent pe respectarea legislației în vigoare;

sugestii tematice: realizarea unor anunțuri, broșuri, pliante, diplome, carte cu bune practici în competițiile școlare și extrașcolare.

Aspecte evaluative

Se pot aborda atât metode tradiționale de evaluare cât și metode complementare:

– metode tradiționale: probe practice;

– metode complementare: observarea sistematică a elevului, portofoliul, autoevaluarea,

investigația, proiectul etc.;

Profesorul trebuie să pornească de la indicatorii de performanță atunci când alege instrumentul de evaluare astfel încât să se obțină date și informații precise asupra nivelului de pregătire al elevilor și asupra procesului de predare-învățare. Indicatorii de performanță sunt stabiliți pe două niveluri: bazal și superior.

– bazal: Identificarea a cel puțin două situații de aplicare în viața cotidiană;

– superior: Soluționarea a mai mult de două situații ivite în viața cotidiană.

F.h. Modul deschis: „Mișcare pentru voi!”- modulul are funcții de consolidare, stimulare și sinteză, fiind rezervat pentru activități practice, demonstrații și spectacole. Acesta valorifică 25% din timpul alocat activității didactice de planul cadru. El permite asigurarea unității timpului de instruire alocat cadrului didactic și va fi valorificat după finalizarea fiecărui modul. Astfel, se dorește formarea unei atitudini educaționale, ca acțiune asumată, conștientizată pentru gestionarea înțeleaptă a vieții personale, ca efort individual și permanent de adaptare la mediu, de relaționare, care facilitează relațiile individului cu sine însuși, realizând echilibrul necesar supraviețuirii, dar și relația cu semenii săi. Modulul acoperă coordonarea și controlul mișcărilor corporale, mobilitatea generală și rezistența fizică, abilitățile motorii și de manipulare de finețe, ca și elemente de cunoaștere, legate mai ales de anatomia și fiziologia omului. Activitățile prin care elevii pot fi puși în contact cu acest domeniu sunt activitățile care implică mișcare corporală, competiții între indivizi sau grupuri, având ca obiect abilități psihomotorii și activitățile care pot avea drept rezultat o mai bună suplețe, forță, rezistență sau ținută.

Competențe specifice vizate de modul:

– de auto-cunoaștere, auto-motivare și auto-evaluare;

– de realizare a legăturilor de conținut cu alte sporturi cunoscute și cu lumea înconjurătoare;

– de formare și dezvoltare a atitudinii de respect față de oamenii care practică diferite sporturi.

G. Standardul curricular de evaluare al disciplinei de studiu pe ani de studii

Bibliografie

Stroescu, A., Podlaha, R. (1974) Terminologia gimnasticii. Editura Stadion, București:;

Cârstea, Gh., (2000), Educație fizică – Pentru examenul de definitivat și gradul II. Editura AN-DA, București:;

Abadne, H.H.,(2000), Gimnastica ritmică sportivă, Editura Casa Școlii, București:;

Potolea, D., (2002), Conceptualizarea curriculumului; o abordare multidimensională, în Păun, E, Potolea, D., (coord.), Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Editura Polirom, Iași.

III.1.2.b) Programă pentru opționalul „Magie din hârtie”

Domeniul: Om și Societate

Grupa: mare

Argument: La vârsta preșcolară, copiii manifestă intens dorința de mișcare, de mânuire a obiectelor. Realizarea unor obiecte, jucării și folosirea lor creează copilului o stare de automulțumire, de bucurie, satisfacția lucrului creat de el însuși. Pe fondul acestor stări afective se formează interesul față de muncă, se trezește dorința copilului de a confecționa ceva util și plăcut. Jucându-se, copilul învață să cunoască lumea reală; în joc el acționează asupra unor elemente din mediul înconjurător și încetul cu încetul el începe să cunoască această lume. Ca urmare a rezultatelor obținute, copilul dobândește încredere în forțele proprii. Activitățile practice contribuie la dezvoltarea imaginației, a spiritului de observație, a ambiției și a gustului estetic. Materialele pentru desfășurarea acestor activități, se găsesc, toate, în jurul nostru. Copiii le descoperă în mod natural și încep să se exprime prin artă mult timp înainte să li se predea la școală. De fiecare dată când un copil aflat la joacă desenează cu degetul în nisip, el creează. De fiecare dată când copilul construiește o mașină dintr-o cutie aruncată, el realizează prezentări ale lumii așa cum o vede el. Pentru copil, lucrarea realizată de el este plină de semnificație. Repetând acest proces, de creație, iar și iar, copilul învață să-și perfecționeze achizițiile motrice și câștigă încredere în capacitățile sale. Activitățile practice sunt interesante, plăcute, copiii doresc să realizeze diferite obiecte imaginate de educatoare și de ei înșiși. Modalitățile de lucru sunt variate. Copiii sunt antrenați în operații de: conturare, tăiere, lipire, asamblare, mototolire, împachetare. Produsele muncii pot fi admirate în expoziții, portofolii sau să fie dăruite ori comercializate.

Obiectiv cadru: Dezvoltarea capacității de a crea lucrări originale, stimulând inteligențe multiple prin valorificarea experienței acumulate.

Obiective de referință și exemple de comportamente

O1. Să identifice, să proiecteze și să găsească soluții pentru realizarea temei propuse în cadrul activităților practice.

E1: Să selecteze materialul necesar temei propuse;

Să execute, individual sau în grup, tema dată;

Să selecteze adecvat uneltele și materialele conform activității;

Să identifice prin nominalizare scopul în care sunt folosite aceste unelte.

O2: Să efectueze operații relativ simple de lucru cu materiale din hârtie.

E2: Să taie cu foarfeca fâșii de hârtie;

Să lipească, să trateze suprafețele materialelor realizând diferite colaje estetice și funcționale;

Să lipească formele obținute prin rularea hârtiei pe diferite suprafețe;

Să redea imaginea schematică a unor obiecte sau ființe prin combinarea unor hârtii rulate de diferite culori;

Să șnuruiască pe contur (drept, rotund, oval);

O3: Să realizeze lucrări practice inspirate din povești, natură și viața cotidiană, valorificând deprinderi de lucru însușite.

E3: Să utilizeze corect instrumentele de lucru în exprimarea gestului grafic;

Să redea original imaginea unor obiecte cunoscute în lucrări individuale sau colective;

Să completeze elementele unor tablouri, lucrări practice folosind instrumente specifice;

Proiectarea calendaristică a activităților

Semestrul I

Semestrul al II-lea

Bibliografie:

Achim, G. (1989). Ce putem face din…, București: Editura Didactică și Pedagogică;

Bojneag, M., Barboni, E. (2004). Caiet de activități practice cu joc și distracție”, Petroșani: Editura Teho-Art;

Petrica, M., Petre, M. (1978). Metodica predării activităților manuale în grădinițele de copii, București: Editura Didactică și Pedagogică,;

Șova, S. (2000). Activități opționale în grădiniță, Iași: Editura AS,S;

M.E.C. (2005). Programa activităților instructiv-educative în grădinița de copii, Ediția a II-a revizuită și adăugită, București: Editura V&I Integral.

III.2. Produse curriculare din cadrul activităților nonformale

III.2. Revista școlii

III.2.1. Aripi de lumină

Prezentare generală: Revista „Aripi de lumină” – o revistă a tuturor elevilor care vor să cunoască, să știe și să comunice. mai mult. Revista „Aripi de lumină” a apărut în cadrul Școlii Gimnaziale Uriu, Bistrița –Năsăud.în anul 2007, din inițiativa coordonatoarei, învățătoarea Cristina Serghiescu, care a reușit să pună în aplicare acest proiect prin atragerea de sponsorizare din partea SC Autotech SRL Beclean . Datorită acestei sponsorizări revista a putut fi tipărită și distribuită gratuit tuturor elevilor din școală de două ori pe an. Contractul de sponsorizare prevede o sumă de aproximativ 2000 lei pe an pe o perioadă nedeterminată și este o realizare, deoarece fondurile obținute se materializează într-un produs curricular cert, palpabil, care cu siguranță are ca efect creșterea calității procesului educativ din instituția noastă.

De ce „Aripi de lumină”? … Deoarece în timp, cu toții suntem călători spre lumină, deoarece zi de zi încercăm să ne deschidem sufletele pline de candoare și să lăsăm gândurile-speranțe să zboare spre cunoaștere pe aripi de lumină, deoarece lumina este cea care ne călăuzește zborul și ne oferă reperele înspre care să țintim și nu în ultimul rând, deoarece lumina înseamnă cunoaștere, iar aripile de lumină pot să își înalțe zborul spre cerul nestins al înțelepciunii.

Motivație și conținut: Considerăm că această revistă școlară a apărut din dorința de a schimba modul de implicare în activități diversificate a elevului, de a-l pune în centrul procesului instructiv–educativ și de a-l privi ca pe un partener care are nevoie de a se forma corect pentru a se putea integra activ într-un anumit sistem de valori. Revista este de fapt o formă de investiție în educație, un pas înainte spre preocuparea permanentă de a pune în lumină instituția de învățământ, într-un timp al schimbărilor și incertitudinilor

Prin intermediul revistei s-a sperat ca elevii să fie stimulați să-și lărgească orizontul cultural, să își dezvolte abilități de a învăța și din alte surse, să se adapteze exigențelor noi din societate, să-și contureze un sistem de valori profunde. Totodată implicarea în activitatea de elaborare a revistei, în calitate de coautori, îi învață pe elevi să prețuiască informația din diferite domenii, să o integreze în sistemul lor de cunoștințe, să prețuiască bunul simț, răbdarea și satisfacția lucrului bine făcut.

În paginile revistei se regăsesc toți cei care se implică activ în diferite domenii: elevi, profesori și părinți; activități școlare și extrașcolare realizate, rezultate la concursuri, prezentarea unor concursuri, interviuri cu persoane importante din comunitatea locală, artiști, preoți; momente din experiențele pozitive. Revista oferă informații dintr-o gamă largă de domenii ale cunoașterii: istorie, geografie, cunoașterea mediului, limba română, limba engleză, educație moral-civică, ecologie, religie, tradiții și obiceiuri, legende, ghicitori, proverbe etc., și propune exerciții aplicative (texte lacunare, rebusuri, desene, probleme de matematică distractivă, exerciții de cultivare a limbii române) oferind și ilustrații atractive pentru subiectele propuse. Elevii selectează informații interesante și atractive lucrând individual sau în grup, își transpun ideile deosebite în mici creații literare, dar au și sarcini de lucru propuse de coordonatoarea revistei sau alți profesori. Dezvoltarea abilităților de exprimare în scris a opiniilor, trăirilor; formularea și exprimarea ideilor, a convingerilor formate prin reflectarea percepțiilor asupra realității înconjurătoare antrenează elevii în activități menite să le dezvolte interesul pentru explorarea cunoașterii și înțelegerea societății în care trăiesc. Stimularea creativității și a originalității, dezvoltarea interesului pentru căutarea de informații, selectare, sistematizare, elaborare de articole sunt alte obiective pe care și le propune revista școlii noastre prin acoperirea unei arii mari de cunoștințe din mai multe domenii, asigurând interdisciplinaritatea.

Revista „Aripi de lumină” încearcă să promoveze imaginea comunei Uriu, județul Bistrița-Năsăud, aducând în fața cititorilor elemente de ptrimoniu național cu valoare istorică, geografică, cultural-etnografică, deoarece prin legarea trecutului de prezent ne păstrăm identitatea. Totodată, această revistă popularizează imaginea școlii în comunitate, fiind o formă complexă de activitate cultural-științifică ce se desfășoară în cadrul procesului de formare al elevilor. Este un cadru deschis de exprimare al elevilor, părinților și cadrelor didactice. Cultivarea aptitudinilor și talentelor, stimularea creativității se reflectă în articolele și creațiile elevilor, care vor face din această revistă un document autentic al școlii peste ani, deoarece ea oglindește universul vârstei celor care contribuie la elaborarea ei. Evidențierea prezentului în care elevii cresc și se formează determină și imortalizarea acestuia; transformarea lui în amintire valoroasă.

Rezultate și perspective: Considerăm că revista „Aripi de lumină” ( după apariția a 9 numere ) și-a făcut un loc sigur în viața școlii noastre și a comunității, ne-a adus un premiu I, la secțiunea „Creații-reviste școlare” în cadrul Concursului Internațional „Vis de iarnă” organizat la Simpozionul Internațional „Școala românească – Școala europeană” în comuna Maieru, 2008; este așteptată cu interes de elevi și părinți și reflectă cu certitudine ideea că orice încercare de promovare a unei imagini pozitive a instituției de învățământ este un pas făcut înainte, un drum deschis pe care cu siguranță vor păși în viitor toți cei care înțeleg importanța educației în societatea zilelor noastre.

În școală este necesar să oferim multiplicarea ocaziilor de a stimula transferul cunoștințelor la situații noi, alături de exersarea creativității științifice a elevilor. Orice început este greu și privit cu neîncredere, însă dorința de autoperfecționare, de racordare la realitate, de depășire a unor situații problematice trebuie să se reflecte în comportamentul cadrelor didactice și al elevilor. Prin muncă și respect față de orice lucru bine făcut elevii conștientizează că sunt capabili să soluționeze probleme din viața de zi cu zi, adaptându-se la o societate care oferă mult, dar deopotrivă este și exigentă în selectarea valorilor.

Bibliografie:

Achim, G. (1989). Ce putem face din…, București: Editura Didactică și Pedagogică;

Bojneag, M., Barboni, E. (2004). Caiet de activități practice cu joc și distracție”, Petroșani: Editura Teho-Art;

Petrica, M., Petre, M. (1978). Metodica predării activităților manuale în grădinițele de copii, București: Editura Didactică și Pedagogică,;

Șova, S. (2000). Activități opționale în grădiniță, Iași: Editura AS,S;

M.E.C. (2005). Programa activităților instructiv-educative în grădinița de copii, Ediția a II-a revizuită și adăugită, București: Editura V&I Integral.