Contanilitatea Impozitelor, Taxelor Si Contributiilor Privind Remunerarea Factorului Munca
INTRODUCERE
Datoriile și creanțele față de personal și față de protecția socială reprezinta un aspect deosebit de important al economiei deoarece este vorba de renumerarea factorului muncă cu ajutorul căruia societatea își realizează obiectul de acitivitate.
Contabilitatea “Datoriilor și creanțelor față de personal si față de protecția socială”este o parte foarte complexă a contabilitații și este important a se cunoaște toate reglementările în vigoare în acest domeniu și toate drepturile și obligațiile atât a salariaților cât și cele ale angajatorilor.
Lucrarea de față este o prezentare a S.C. IODACO SRL Sighetu Marmației care este persoană juridică română,fiind societate cu raspundere limitata.A fost inființată în anul 1993 și în prezent se află sub conducerea doamnei POP MARIA administrator.
În cadrul S.C. IODACO SRL contabilitatea se organizează și se conduce în concordanță cu cerințele impuse de Legea Contabilității nr. 82/1991 republicată, regulamentul de aplicare al acesteia și Ordonanța Guvernului nr. 61/2001. Se respectă principiile contabilității, se folosescregistrele contabile prevazute de lege (registrul inventar, registrul jurnal, cartea mare) și se intocmește lunar balanța de verificare.
În vederea realizării obiectivelor, orice societate comerciala trebuie să-și elaboreze o structură organizatorică proprie. Aceasta presupune abordarea unui proces de dirijare a muncii, de precizare a responsabilității și a autorității prin care să se asigure o comunicare în și între grupuri, cât mai eficientă.
Politica de schimbare este un proces complex de ajustare structurală, ținând seama de mediul socio-economic, cultural, politic, educativ, legislativ, tradițional, în continuă modificare.
Aceste schimbări solicită o alocare corespunzătoare a resurselor materiale, financiare, informaționale și umane, de care dispune organizația respectivă. Un loc aparte, în procesul complex al schimbărilor îl ocupă resursele umane și managementul acestora, care a devenit un imperativ al producției economice.
În viitor, “capitalul intelectual”, indiferent sub ce formă se manifestă, va trebui dezvoltat și utilizat în mod conștient de către managerii firmelor, pentru a asigura în permanență o activitate competitivă.
Fără o preocupare riguroasă și permanentă, în vederea pregătirii și perfecționării activității și a rolului factorului uman, firmele nu pot funcționa cu eficiența scontată. De aceea este necesară urmărirea la nivelul S.C. IODACO SRL a evoluției, structurii și utilizării forței de muncă.
CAPITOLUL.I. FORMELE DE ORGANIZARE A MUNCII ȘI DE SALARIZARE
1.1. Salariul-categorie economică
În teoria și practica economică, salariul ocupă un rol deosebit de important. Termenul ca atare este de origine latină, “salarium” însemnând suma ce se calcula fiecărui soldat roman. Termenul s-a păstrat în timp și a căpătat sensul de venit al unui om, dependent juridic sau economic de un alt om.
Salariul a cunoscut numeroase schimbări în ceea ce privește mărimea, însemnătatea și formele de realizare. Totuși, esența și dinamica salariului decurg în mod direct din economia de schimb.
În toate țările, salariul condiționează situația economică a unui număr mare de locuitori (în țările dezvoltate între 65-93% din populația ocupată, pe când în țările mai puțin dezvoltate această pondere este evident mai mică, dar în creștere). Salariul este important și datorită faptului că reprezintă venitul cel mai legat de existența omului, fără de care nu se poate asigura cea mai mare parte a forței de muncă prezente și viitoare.
Din punct de vedere fiscal, salariul reprezintă:
Pentru angajatori (societate comercială, regie autonomă etc.), o cheltuială, ca orice altă cheltuială, impusă de necesitatea desfășurării activității. Angajatorul, care face „plata muncii” sub formă de „salarii”, are obligația:
De a se înregistra pe cheltuieli cu salariile acordate, care reprezintă o „cheltuială cu salariile”, înregistrată în debitul contului 641 „Cheltuieli cu remunerațiile personalului”, care este o cheltuială deductibilă la calcului profilului impozabil (adică admisă a sa scădea din veniturile impozabile în scopul determinării profitului impozabil);
De a se înregistra în evidența financiar-contabilă cu „salariile plătite”, respectiv cu „salariile și alte drepturi cuvenite personalului”, în creditul contului 421 „Personal – remunerații acordate”, și de a calcula și reține, prin stopaj la sursă, obligațiile bugetare (contribuția pentru șomaj, pensie, sănătate și impozitul). Calculul și reținerea obligațiilor datorate statului reprezintă o obligație a angajatorului (a celui care face plata salariilor) și se face prin „stopaj la sursă”, care constă în faptul că nu se face plata salariilor până nu se „stopează”, până nu se calculează și rețin sumele datorate statului;
Pentru salariat (angajat), un „venit obținut prin muncă”, un venit acordat de angajator după ce s-au calculat și reținut de angajator toate obligațiile de plată datorate statului.
Din punct de vedere strict fiscal, sensul și conținutul noțiunii de salariu se vor înțelege corect și pe deplin numai dacă este privit atat din punct de vedere al celui care îl acordă (al angajatorului, care este plătitorul de salarii), cât și din punct de vedere al celui care îl primește (al salariatului, care este beneficiarul veniturilor din salarii).
SALARIATUL este o persoană încadrată cu contract individual de muncă, cu timp integral sau parțial de muncă, pe o perioadă nedeterminată sau determinată. Atât timp cât nu există un contract individual de muncă, nu se poate vorbi de salariat sau salariu.. calitatea de salariat se capătă numai și numai prin încheierea unui contract individual de muncă, care generează întocmirea documentului „carte de muncă”, numită mai nou „carnet de muncă”.
Unele activități se pot desfășura și pe bază de „contracte civile”, numite „convenții civile”, încheiate în baza Codului Civil, care nu generează raporturi de muncă, care nu se cuprind în statul ,de salarii și, ca urmare,
(1) nu se supun contribuțiilor bugetare (pentru șomaj, pensii, sănătate) prevăzute pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor,
(2) nu se impozitează pe baza baremului lunar de impunere, pe baza căruia se impun veniturile salariale și asimilate salariilor,
(3) nu se includ în venitul anual global impozabil.
Veniturile pe bază de „contracte civile”, încheiate în baza Codului Civil, se încadrează în Codul Fiscal (C.f.) la „venituri din alte surse” , iar impozitul se calculează cu cota de 10% până la 31.12.2004 și cota de 16% după 1.01.2005 .
CONTRACTUL reprezintă „Un acord încheiat între două sau mai multe persoane spre a asigura un rezultat din care fiecare urmărește un beneficiu” (Oxford. Dicționar de politică, Editura Univeres Enciclopedic, București, 2001).
Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru el și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumite salariu.
CONTRACTUL CIVIL este acordul între două sau mai multe persoane în scopul de a produce efecte juridice, constând, în general, în realizarea unui produs, executarea unei lucrări, prestarea unui serviciu. Contractul civil este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită executant/prestator, se obligă să realizeze un produs, să execute o lucrare, să presteze un serviciu pentru și sub autoritatea unui beneficiar, persoană fizică sau juridică, în schimbul plății convenite.
Contractele civile nu sunt legate de timp, nu se încheie cu timp integral de lucru și nici cu timp parțial de lucru, nu se încheie nici pe durată nedeterminată, nici pe durată determinată; ele au menirea de a produce efecte juridice constând în „a da”, „a face”, respectiv de realizare a unui bun, de executare a unei lucrări, de prestare a unui serviciu.
PERSOANA juridică poate încheia contracte civile nu în calitate de angajator, ci de beneficiar. Persoana fizică poate încheia contracte civile atât în calitate de beneficiar, cât și de executant.
1. 2. Managementul drepturilor si datoriilor aferente salariatilor
La activitatea de productie si comerciala a intreprinderii perticipa principalii factori de productie: capitalul (imobilizat si circulant) si omul in totalitatea aptitudinilor fizice si intelectuale si cu experienta sa, puse in functiune in activitatea desfasurata.
Personalul angajat, forta de munca a acesteia, este principalul factor de productie care pune in actiune ceilalti factori. Omul actioneaza cu ajutorul masinilor asupra activelor circulante pe care le transforma in produse, lucrari, servicii necesare traiului.
Angajarea fortei de munca se face prin contractele de munca nagociate intre patronat, sindicat si salariat. Pentru munca prestata in conditiile prevazute in contractul colectiv si cel individual de munca, fiecare angajat are dreptul la un salariu.
Salariul brut este reflectat in contabilitate sub dublu aspect: pe de o parte, ca obligatie fata de personalul angajat de a le plati contravaloarea muncii prestate, iar pe de alta parte constituie o cheltuiala deoarece salariul este expresia valorica a factorului munca consumata in activitatea intreprinderii, iar in contabilitate orice consum de factori reperezinta o cheltuiala.
Salariul este sursa de existanta a oamenilor atat timp cat sunt salariati. Pentru asigurarea sursei de existenta a pensionarilor, a salariatilor cat sunt in somaj, a altor categorii de oameni in incapacitate de munca etc., legistatia in vigoare prevede constituirea unor fonduri cu caracter special, prin contributii, atat ale salariatiilor, cat si ale intreprinderii: la asigurarile sociale, la asigurarile de sanaate, la constituirea fondului de somaj si altele.
Tinand seama de aceste considerente, contabilitatea operatiilor economice si financiare generate de utilizarea factorului de munca vor fi tratate astefel: sistemul conturiloe privind factorul de munca, contabilitatea salariilor si a contributiilor personale, contabilitatea contributiilor patronale pentru asigurarile si protectie sociala.
Intre unitatiile economice si angajatii sai se incheie un contract social, prin care personalul se oblige sa desfasoare activitatiile, munciile stipulate in genetal prin contract, iar pe de alta parte agentul economic se oblige sa0i remunereze munca prestata.
Prin contract se stabilesc deci, in principiu, datorii pentru unitatile economice de a remunera personalul pentru munca prestata.
Prin lege sunt stabilite de asemenea in ce conditii personalul poate beneficia de ajutoarele materiale, de cote parti din profitul realizat de unitate, care reprezinta si ele datorii fata de personal.
Strans legate de aceste datorii fata de personal, pe baza legala sunt stabilite si alte obligatii ale unitatii de a suporta din propriile resurse anumite contributii pentru formarea unor fonduri de asigurare sociala si protectie sociala, precum si pentru alte scopuri sociale,cum ar fi:
23%, 28% sau 33% (in functie de ramura de activitate) fata de suma salariilor acordate salariatilor cu contract de munca, contributie pentru formarea, la nivel central – de stat, a unui fond pentru asigurarea sociala, din care se acorda pensii, ajutoare pentru incapacitate temporara de munca, deces si alte ajutoare
5% fata de acelasi fond de salarii pentru fondul de asigurati sociale de sanatate
5% fata de salariile brute ce se platesc de unitate, pentru constituirea fondului de somaj
Contributii fata de alte organisme publice cum ar fi contributia de 1% fata de salariile brute, pentru fondul de risc si accindete si alte destinatii prevazute de lege.
Pe cale legala este stabilita, de asemenea, obligatia agentilor economici de a retine din sumele datorate personalului anumite cote pentru fru unitatile economice de a remunera personalul pentru munca prestata.
Prin lege sunt stabilite de asemenea in ce conditii personalul poate beneficia de ajutoarele materiale, de cote parti din profitul realizat de unitate, care reprezinta si ele datorii fata de personal.
Strans legate de aceste datorii fata de personal, pe baza legala sunt stabilite si alte obligatii ale unitatii de a suporta din propriile resurse anumite contributii pentru formarea unor fonduri de asigurare sociala si protectie sociala, precum si pentru alte scopuri sociale,cum ar fi:
23%, 28% sau 33% (in functie de ramura de activitate) fata de suma salariilor acordate salariatilor cu contract de munca, contributie pentru formarea, la nivel central – de stat, a unui fond pentru asigurarea sociala, din care se acorda pensii, ajutoare pentru incapacitate temporara de munca, deces si alte ajutoare
5% fata de acelasi fond de salarii pentru fondul de asigurati sociale de sanatate
5% fata de salariile brute ce se platesc de unitate, pentru constituirea fondului de somaj
Contributii fata de alte organisme publice cum ar fi contributia de 1% fata de salariile brute, pentru fondul de risc si accindete si alte destinatii prevazute de lege.
Pe cale legala este stabilita, de asemenea, obligatia agentilor economici de a retine din sumele datorate personalului anumite cote pentru formarea de fonduri cu destinatie speciala sau ca impozite, taxes au alte datorii ale personalului,cum ar fi:
5% din salariile de incadrare plus sporurile permanente, contributie pentru formarea fondului pentru pensia suplimentara
1% din salariile personalului incadrat cu contract de munca, contributie la fondul de somaj
7% pentru formarea fondului de aigurari de sanatate (suma retinuta din impozitul pe salarii sau din salariile celor scutiti de plata acestuia)
Impozitul pe salarii calculate, in cote progressive, in functie de castig
Alte retineri din salariile datorate tertilor: popriri, rate scadente pentru cumparari sau imprumuturi, chirii etc
Rentinerile din salariile personaluli, de natura celor de mai sus, reprezinta datorii ale unitatii economice fata de organismul in benificiul caruia s-au efectuat.
In contabilitatea unitatilor economice se deschid conturi distince, in principiu pentru fiecare gen de datorii fata de personal, fata de organismele de asigurare si protectie sociala, fata de buget etc.
Pe de alta parte avand in vedere ca salariile se atribuie, de regula chenzional, platile facute pentru prima jumatate a lunii au character de avand chenzinal ceea ce reprexinta o creanta a unitatii economice.
Drepturile si obligatiile privind relatiile de munca dintre angajat si angajator se stabilesc potrivit legii, prin negociere, in cadrul contractelor colective de munca si al contractelor individuale de munca.
1.3.Drepturile angajatilor
Un angajat are in principal urmatoarele drepturi:
• dreptul la salarizare pentru munca depusa
• dreptul la repaus zilnic si saptamanal
• dreptul la concediu de odihna anual
• dreptul la egalitate de sanse si tratament
• dreptul la demnitate in munca
• dreptul la securitate si sanatate in munca
• dreptul la acces la formare profesionala
• dreptul la informare si consultare
• dreptul de a lua parte la determinarea si ameliorarea conditiilor de munca si a mediului de munca
• dreptul la protectie in caz de concediere
• dreptul la negociere colectiva si individuala
• dreptul de a participa la actiuni colective
• dreptul de a constiti sau de a adera la un sindicat
1.4Obligatiile angajatilor
Angajatului ii revin in principal urmatoarele obligatii:
• obligatia de a realiza norma de munca sau de a indeplini atributiile care ii revin conform fisei postului
• obligatia de a respecta disciplina muncii
• obligatia de a respecta prevederile cuprinse in regulamentul intern, in contractul colectiv de munca aplicabil, in contractul individual de munca
• obligatia de fidelitate fata de angajator in executarea atributiilor de serviciu
• obligatia de a respecta masurile de securitate si de sanatate a muncii in unitate
• obligatia de a respecta secretul de serviciu
1.5Sistemul conturilor privind factorul de munca
Conform legislatiei muncii din Romania, salariul brut (venitul brut) cuprinde salariul de baza, plus sporuri si adaosuri la salarii, plus indemnizatii de conducere, plus indemnizatii pentru concediile de odihna si altele.
Din salariul brut se scad contributiile personale (contributia personala la pensia alimentara 11,67%,contributia personala la fondul de somaj 1%, contributia personala la asigurarile sociale de sanatate 7%, cheluieli profesionale) si se determina din venitul net. Din venitul net se scade impozitul pe profit si se obtine salariul net. Din salariul net se scade avansul acordat la chenzina I si alte retineri (debite, chirii, rate etc) si se obtine restul de plata.
Contributiile intreprinderii, numite si contributii patronale constau in urmatoarele:
contributia unitatii la asigurarile sociale care se calculeaza in procent de 23,33%
contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate, calculata in procent de 7%
contributia unitatii la fondul de somaj, calculata in proncet de 5%
Toate aceste elemente se determina lunar in documentele: stat de salarii si centralizatorul statelor de salarii, care sunt intocmite pe baza fiselor de evidenta a salariilor, intocmite pentru fiecare salariat in parte pe baza documentelor de urmarire a muncii prestate.
Deoarece salariile brute sunt reflectate in contabilitate sub dublu aspect: ca obligatii fata de salariati si ca cheltuieli pentru intreprindere, sistemul de conturi utilizate vor cuprinde doua subsisteme: sistemul conturilor de obligatii si subsitemul conturilor de cheltuieli cu personalul si asigurari sociale.
CAPITOLUL II Formele salariului
Salariul se stabilește în urma negocierii care are loc între cel care are nevoie de factorul muncă și posesorul acestuia, în contextul general al raportului dintre cerere și oferta de nuncă având la bază condițiile prevăzute de contractul colectiv de muncă.
Ca preț plătit pentru serviciul adus de factorul muncă, salariul se stabilește pe baza mecanismului pieței, el fiind însă plătit după efectuarea muncii, în funcție de rezultatele ei. De aceea se prezintă ca:
salariu teoretic sau ipotetic;
salariu efectiv sau nominal;
Salariul teoretic sau ipotetic este salariul stabilit la angajare în funcție de condițiile de ansamblu proprii unei economii, ramuri, subramuri și piețe locale.
Salariul efectiv sau nominal este salariul definit și plătit după depunerea muncii, corespunzător situației reale din intreprindere, de programul de lucru și de rezultatele obținute.
Structura valorică și natural-materială a venitului național, care constituie substanța salariului, determină existența salariului nominal și real.
Salariul nominal- reprezintă suma de bani pe care salariatul o primește în schimbul forței sale de muncă.
În funcție de mărimea salariului cuvenit și încasat, salariul este clasificat în:
Salariu nominal brut;
Salariu nominal net;
Salariul nominal brut reprezintă suma de bani cuvenită salariaților pentru munca depusă într-o perioadă de timp. Aceasta (salariul brut) depinde de timpul lucrat sau de cantitatea de produse obținută și salariul tarifar (pe unitatea de timp sau unitatea de produs).
Formula de calcul a salariului nominal brut este următoarea:
Snb=Qi*St, unde,
Snb- salariul nominal brut;
Qi – cantitaea obținută din produsul ,,i”;
St – salariul tarifar;
Salariul nominal net reprezintă suma de bani efectiv încasată după scăderea din salariul brut a tuturor reținerilor din salarii suportate de angajați.
Formula de calcul a salariului nominal net este următoarea:
Snn= Snb – I, unde,
Snn- salariu nominal net;
Snb- salariul nominal brut;
I – impozite și taxe;
Cunoscând salariul nominal, se poate determina indicele salariului astfel:
– Indicele salariului brut:
Isb= ( Sb1 / Sb0 ) *100, unde,
Isb – indicele salariului brut;
Sb1- salariul brut în perioada curentă;
Sb0- salariul brut din perioada de bază;
– Indicele salariului net:
Isn= ( Sn1 / Sn0 ) *100, unde,
Isn -indicele salariului net;
Sn1- salariul net din perioada curentă;
Sn0- salariul net din perioada de bază;
Salariul real- reprezintă cantitatea de bunuri și servicii pe care indivizii și le pot procura cu salariul nominal. El reflectă puterea de cumpărare a salariului nominal. Salariul real se determină în funcție de mărimea salarului nominal brut, de cea a impozitelor pe venit, etc, de prețurile mărfurilor și tarifele serviciilor sau costul vieții.
Formula generală de calcul al salariului real este:
Sr= [ Snn(t) / Ip(t) ] * 100, unde,
Sr – salariul real;
Snn(t)- salariul nominal din perioada t;
Ip(t) – indicele prețurilor bunurilor de consum din perioada t;
CAPITOLUL.3 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR SALARIALE
Studierea evoluției istorice a oricărei științe este instructiva si interesanta numai in măsura in care din cercetările întreprinse sedesprind concluzii valabile si cu caracter permanent. Pentru generațiile de astăzi, ca si pentru cele ce vor urma, cercetarea trecutului constituie un izvor nesecat de bogata documentare si orientare.
Contabilitatea ca știința cu caracter teoretic si aplicativ in economie s-a născut din necesitatile practice ale producției materiale si s-a dezvoltat o data cu aceasta.
Istoria contabilității analizează astfel apariția primelor însemnări contabile si dezvoltarea lor in forme cat mai corespunzătoare nevoilor societatii omenești. Ea oferă exemple convingătoare despre suplețea si puterea de adaptare a acestei științe, care, in decursul veacurilor , i-a permis sa facă fata noilor cerințe ,corespunzătoare fiecărei etape de dezvoltare a societatii umane.
Ca știința , istoria permite explicarea fenomenelor si forțelor ce acționează asupra lor.
„Concepția materialista despre istorie pornește de la teza ca producția si, alături de producție, schimbul produselor ei constituie baza oricărei orânduiri sociale; ca, in fiecare societate care apare in istorie, repartiția produselor si o data cu ea, impartirea sociale in clase sau stări sociale sunt determinate de ce anume se produce si de felul in care se face
schimbul acestor produse”.
Relațiile sociale de producție si de schimb si-au găsit expresia, la început , in însemnări contabile izolate , iar mai târziu in sistemul acestora.
In aceste condiții, contabilitatea este strâns legata de procesele economice si de rațiile de producție , care se schimba in diferitele etape istorice ale societatii.Pe măsura
dezvoltării forțelor de producție si a relațiilor de producție, contabilitatea a dobândit anumite particularitati si a devenit mai importanta si mai necesara.
Începuturile contabilității si insasi existenta ei din cele mai vechi timpuri se confrunta cu începuturile activității economice a primelor colectivitati omenești.
După cercetări îndelungate s-a stabilit ca primele operații de schimb au avut loc in Asia, acolo unde au apărut primele așezări omenești. Aici au existat cele dintâi triburi organizate ca : arienii si indii, care, pe măsura înmulțirii lor , au ocupat pământurile din Asia, Africa si Europa. De la aceste popoare au rămas primele urme scrise.
Cu timpul s-a produs si a doua mare diviziune a muncii (despărțirea meșteșugarilor de agricultori) datorita căreia s-a intensificat si s-a lărgit sfera schimbului , nu numai intre triburi , ci si in interiorul lor. In aceste condiții s-a simțit necesitatea unor socoteli si a unor însemnări contabile . Cu toate acestea, schimbul a întâmpinat mari dificultati , intre care si aceea ca , facandu-se in natura, posesorul bunurilor destinate schimbului nu găsea cu ușurința pe acela care sa posede altfel de bunuri si care, totodată , sa aibă nevoie de bunurile sale. Cu timpul, aceasta dificultate a fost înlăturata prin apariția negustorilor.
3.1 Determinarea venitului brut
Salariul este expresia bănească a părții din venitul național destinat consumului individual și repartizată celor ce muncesc, proporțional cu cantitatea și calitatea muncii depuse. Salariile se plătesc angajaților în două tranșe: chenzina I (avans) și chenzina a
II-a (lichidare). Plata chenzinei I se face pe baza „Listei de avans chenzinal”, iar plata chenzinei a II-a pe baza „Statului de plată al salariilor”.
Venitul reprezintă sumele sau valorile încasate sau de încasat din: livrări de bunuri, executări de lucrări, prestări de servicii, executări de obligații legale sau contractuale.
Potrivit Codului fiscal, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau natură obținute de o persoană fizică ce desfășoară o activitate în baza unui contract de individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate de muncă.
Potrivit noii reglementări, sunt asimilate salariilor, pe lângă veniturile prevăzute în Ordonanța Guvernului nr. 7/2001, și sumele acordate de persoanele juridice fără scop patrimonial și de alte entități neplătitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul stabilit pentru indemnizația primită pe perioada delegării și detașării în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului, pentru salariații din instituțiile publice.
Veniturile salariale obținute de angajați se compun din:
Sau
Salariul realizat – calculat în funcție de salariul de bază și de forma de salarizare aplicată (salarizare în regie – pentru timpul lucrat; salarizare în acord – în funcție de normele de muncă; salarizare în cote procentuale – calculat la volumul vânzărilor).
Salariul realizat poate fi egal, mai mare sau mai mic decât salariul de bază negociat. El reprezintă o sumă brută.
Adaosurile și sporurile din salariu (indemnizație de conducere, indemnizație de zbor, spor de vechime, spor de noapte, spor de stres, spor de lucru în subteran, spor de periculozitate, spor de toxicilitate etc.) – se calculează fie în sumă fixă, fie ca procent din salariul de bază, proporțional cu timpul lucrat în alte condiții.
Prin însumarea veniturilor brute lunare realizate de toți salariații societății comerciale, se obține Fondul de salarii brut realizat în luna respectivă. El constituie pentru societatea comercială o cheltuială.
Ordonanța de urgență nr. 138/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal (Monitorul Oficial, Partea I nr. 1281 din 30/12/2004)
Conform acesteia, începând cu anul 2005
Art. 3. – La calculul deducerilor personale lunare degresive potrivit art. 1 în funcție de venitul brut lunar din salarii și de numărul de peroane aflate în întreținerea contribuabilului s-a utilizat următorul algoritm de calcul:
Pentru un venit brut lunar din salarii de până la 1.000 lei:
Fără persoane în întreținere: 250 lei
Cu o persoană aflată în întreținere: 350 lei
Cu 2 persoane aflate în întreținere: 450 lei
Cu 3 persoane aflate în întreținere: 550 lei
Cu 4 persoane aflate în întreținere: 650 lei
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.000 lei – 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive și urmează să fie stabilite prin ordin al MF.
Pentru un venit brut lunar din salarii peste 3.000 lei: deducerea personală lunară este 0 (zero).
VBL – venit brut lunar
3.2 Rețineri din salarii
Prin însumarea salariului realizat cu adaosurile și sporul la salariu, rezultă Venitul brut realizat. Din venitul brut al angajatului se efectuează următoarele rețineri individuale:
Contribuția angajatului la asigurările sociale – de 9,5% x venitul brut realizat -> constitue datorie față de bugetul A.S.
Contribuția angajatorului la fondul de șomaj – de 1% x salariul de bază -> constituie datorie față de fondul de șomaj
Contribuția angajatului la asigurările sociale de sănătate – de 6,5% x venitul brut realizat -> constituie datorie față de Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate
Impozitul pe venitul din salarii, calculat prin aplicarea cotei unice de impozitare de 16% asupra venitului impozabil -> constituie datorie la bugetul statului
Avansul achitat angajatului la chenzina I
După scăderea din venitul brut realizat a tuturor reținerilor individuale, rămâne restul de plată care se achită angajaților din casierie la data chenzinei a II-a.
3.3 Impozitul pe salarii
Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar reprezentând plăți anticipate, care se calculează și se reține la sursă de către plătitorii de venituri.
Impozitul lunar se determină astfel: Alte rețineri – rate locuințe, chirii, pensii alimentare, imputații etc. -> constituie datorie față de creditorii respectivi.
La locul unde se află funcția de bază, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul net din salarii, aferent unei luni, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuțiilor obligatorii și a cheltuielilor profesionale, și deducerile personale acordate pentru luna respectivă;
Pentru veniturile obținute în celelalte cazuri, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul brut și contribuțiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.
Plătitorii de venituri din salarii care efectuează regularizarea anuală a impozitului determină impozitul anual pe veniturile din salarii prin aplicarea baremului anual pentru calculul impozitului pe venitul anual global impozabil, asupra bazei de impozitare anuale, determinată ca diferență între venitul net anual corectat cu diferența de cheltuială profesională și suma deducerilor personale cuvenite în acel an și, după caz, cotizația de sindicat plătită conform legii.
În situația în care contribuabilul realizează numai venituri de natură salarială la funcția de bază ca fiind angajat permanent și beneficiază de deducerile prevăzute la art.86 alin.(1) lit. c)-f) din Codul fiscal, atunci operațiunea de acordare a deducerilor și stabilire a impozitului pe venit se efectuează de organul fiscal în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului.
Ordin emis de ministrul finanțelor publice, 10 ianuarie 2005
Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din:
Activități independente;
Salarii;
Cedarea folosinței bunurilor;
Pensii;
Activități agricole;
Premii;
Alte surse
este de 16% aplicată asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din categoria respectivă
Potrivit leului greu* ->C.pfs.=30 lei 15% din DPB(200 lei)
->D.pb.=200 lei
->D.ps.=200 x 0,5 x N.p.î.=100 x N.p.î.
Notații:
N.p.î.= numărul persoanelor în întreținere, trecute la deduceri personale suplimentare
V.iz.= venitul impozabil
V.br.= venitul brut
C.bg.= contribuții bugetare
V.nz.= venituri neimpozabile
S.j.= contribuția pentru șomaj
CAS= contribuția pentru asigurările sociale (pentru pensii)
C.pfs.= cheltuieli profesionale = 30 lei lunar
D.pb.= deducerea personală de bază = 200 lei lunar
D.ps.= deducerea personală suplimentară, pentru maxim 4 persoane, care nu poate fi mai mare de 2 x D.pb.
Determinarea impozitului pe venitul din salarii:
Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează și se reține la sursă de către plătitorii de venituri
Impozitul prevăzut la I. se determină astfel:
la locul unde se află funcția de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul net sau prin deducerea din venitul brut a contribuțiilor obligatorii aferente unei luni, și următoarele:
deducerea personală acordată pentru luna respectivă;
cotizația sindicală plătită în luna respectivă;
contribuțiile la schemele facultative de pensii ocupaționale, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei a 200 euro
Cap. IV Datorii sociale
Alături de resursele materiale, forța de muncă reprezintă un factor principal în producerea de bunuri și prestarea de servicii din cadrul unităților economice. În schimbul muncii depuse, personalul angajat primește un salariu, care se stabilește prin negocieri între angajator și salariați, reprezentați de sindicate. În urma negocierilor se încheie contracte colective și individuale de muncă, prin care personalul se obligă să efectueze activitățile prevăzute în contract, iar angajatorul se obligă să-i remunereze pentru munca prestată. Atât unitățile care au salariați cu contract de muncă, cât și angajații respectivi trebuie să suporte anumite cheltuieli privind personalul, asigurările și protecția socială.
4.1 Contribuția de asigurările sociale (CAS)
Persoanele fizice și juridice care angajează personal salariat au obligație plății contribuției la sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, în funcție de condițiile de muncă în care este încadrat personalul angajat, și anume:
31,5% pentru condiții normale de muncă
36,5% pentru condiții deosebite de muncă
41,5% pentru condiții speciale de muncă
În contabilitatea agentului economic angajator, contribuția acestuia la asigurările sociale se înregistrează:
Pe de o parte, în cheltuielile agentului economic angajator, reflectate cu ajutorul contului 6451 „Contribuția unității la asigurările sociale”
Pe de altă parte, în obligațiile agentului economic angajator față de bugetul sistemului public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, înregistrate în creditul contului 4311 „Contribuția unității la asigurările sociale”.
Din contextul reglementărilor în vigoare, rezultă că baza de calcul a contribuției agentului economic angajator la sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale este „fondul total de salarii”. În această bază de calcul intră:
Drepturile salariale brute ale persoanelor care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă;
Drepturile salariale brute ale persoanelor care își desfășoară activitatea în funcțiile colective sau care sunt numite în cadrul activității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori din organizațiile cooperației meșteșugărești;
Drepturile salariale brute ale persoanelor care desfășoară activități exclusiv pe bază de convenții civile de prestări servicii și care realizează un venit salarial brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin trei salarii medii brute pe economie.
Contribuția angajatului la asigurările sociale este în valoare de 9,5%, cotă aplicată venitul brut.
Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS)
Persoanele fizice și juridice care angajează personal salariat și nesalariat au obligația să contribuie la fondul special pentru asigurările sociale de sănătate într-o cotă de 7% aplicată asupra fondului de salarii.
Prin fondul de salarii asupra căruia se aplică cota de 7% se înțelege suma veniturilor în bani și/sau natură obținute de o persoană fizică pentru munca prestată în baza unui contract individual de muncă sau a unei convenții civile de prestări de servicii, încheiate potrivit legii, indiferent de perioada la care se referă. Potrivit acestor norme reglementare, sunt asimilate veniturilor care fac parte din fondul de salarii și următoarele drepturi:
Indemnizațiile pentru plata concediilor medicale în caz de boală, prevenirea îmbolnăvirilor, întărirea și refacerea sănătății, pentru primele 10 zile lucrătoare, care, potrivit legii, se suportă din fondul de salarii al angajatorului;
– Indemnizațiile din activitățile desfășurate ca urmare a unei funcții de demnitate publică, stabilite potrivit legii;
– Drepturi de soldă lunară, indemnizații, prime, premii, sporuri și alte drepturi ale cadrelor militare, acordate potrivit legii;
– Indemnizația lunară brută cuvenită administratorilor la companii/societăți naționale, societăți comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar majoritar, precum și la regiile autonome;
– Sumele primite de reprezentanți în comisiile tripartite, conform legii;
– Alte drepturi și indemnizații de natură salarială, acordate în bani și în natură de către angajator.
Termenul limită de virare a contribuției angajatorului la bugetul asigurărilor sociale de sănătate este data plății pentru chenzina a II-a, dar nu mai târziu de 20 ale lunii următoare pentru luna expirată. Pentru perioada de întârziere se datorează majorări aferente întârzierii achitării impozitelor. Dcă datoria nu se achită în termen de o lună de la data scadentă, Casa de Asigurări de Sănătate va introduce dispoziția de încasare silită.
În contabilitatea angajatorului, contribuția acestuia la bugetul asigurărilor sociale de sănătate se înregistrează:
Pe de o parte, în cheltuielile angajatorului reflectate cu ajutorul contului 6453 „Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”.
Pe de altă parte, în obligațiile agentului economic angajator față de bugetul asigurărilor sociale de sănătate, reflectate în creditul contului 4313 „Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”.
Contribuția angajatului la bugetul asigurărilor sociale de sănătate este în valoare de 6,5%, cotă aplicată venitului brut.
Contribuția la bugetul asigurărilor pentru șomaj
(fondul de șomaj)
Persoanele fizice și juridice române și străine, cu sediul în România, care angajează personal salariat român, sunt obligate să contribuie la bugetul asigurărilor pentru șomaj, într-o cotă de 3% aplicată asupra fondului total de salarii brute realizate de următoarele categorii de asigurați:
Persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă sau persoanele care desfășoară activități exclusiv pe bază de convenție civilă de prestări servicii și care realizează un venit salarial brut pe an calendaristic echivalent cu 9 salarii de bază minime brute pe țară;
Funcționarii publici și alte persoane care desfășoară activități pe baza actului de numire;
Persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative, ori judecătorești pe durata mandatului;
Militarii angajați pe bază de contract;
Persoanele care au raport de muncă în calitate de membru cooperator;
Alte persoane care realizează venituri din activități desfășurate potrivit unor legi speciale;
În contabilitatea agentului economic angajator, obligat să conducă contabilitatea în partidă dublă, contribuția acestuia la fondul de șomaj se înregistrează:
Pe de o parte, în cheltuielile agentului economic angajator reflectate cu ajutorul contului 6452 „Contribuția unității pentru ajutorul de șomaj”.
Pe de altă parte, în obligațiile agentului economic angajator față de bugetul asigurărilor pentru șomaj, reflectate în creditul contului 4371 „Contribuția unității la fondul de șomaj”.Contribuția angajatului la bugetul asigurărilor pentru șomaj este în valoare de 1%, cotă aplicată venitului brut.
Alte datorii
Contribuția pentru accidente de muncă și boli profesionale – calculată în cote de 0,5% din fondul de salarii realizat, care se adaugă la cota de CAS datorată de către angajator.
Sunt asigurate prin efectul prezentei legi:
Persoanele care desfășoară activități pe baza unui contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia, precum și funcționarii publici;
Persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la 1);
Șomerii, pe toată durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit legii;
Ucenicii, elevii și studenții, pe toată durata practicii profesionale.
Prevederile prezentei legi nu se aplică personalului militar și civil angajat pe bază de contract și personalului asigurat în sistemul propriu al Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Telecomunicații Speciale, precum și celui din structurile militarizate ale Ministerului Justiției.
Cuantumul indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă reprezintă 80% din media veniturilor salariale brute realizate în ultimele 6 luni.
În cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, beneficiază de despăgubire în caz de deces o singură persoană, care poate fi, după caz: soțul supraviețuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul, moștenitorul, în condițiile dreptului comun, sau, în lipsa acesteia, persoana care dovedește că a suportat cheltuielile ocazionate de deces.
Cuantumul despăgubirii în caz de deces este de 4 salarii medii brute pe economie, comunicate de Institutul Național de Statistică.
Cota de contribuție datorată de angajatori și de persoanele fizice care încheie contracte individuale de asigurare este de 0,5%, indiferent de clasa de risc.
Comisionul datorat Casei Naționale de Pensii – calculat astfel: 0,75 % din fondul de salarii realizat pentru completare carnetelor de muncă sau 0,25 % din fondul de salarii realizat pentru verificarea și certificarea legalității înregistrărilor;
Întreprinderile cu capital de stat sau privat pot efectua anual, în limita unei cote de până la 1,5 % aplicată asupra fondului de salarii realizat anual, cheltuieli sociale care sunt deductibile fiscal, având ca destinații principale:
Funcționarea corespunzătoare a unor activități sau unități aflate în administrarea întreprinderilor, cum ar fi: grădinițe, creșe, dispensare, cabinete medicale, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamiliști, școli;
Acoperirea parțială a cheltuielilor ocazionate de procurarea unor daruri pentru copiii salariaților.
Acoperirea parțială a cheltuielilor ocazionate de transportul salariaților la și de la locul de muncă.
Acoperirea parțială a cheltuielilor privind biletele de tratament și
odihnă pentru salariații proprii și pentru membrii de familie ai acestora.
Acordarea de ajutoare unor salariați care au suferit pierderi în gospodărie proprii, ca urmare a unor calamități naturale.
Acordarea de ajutoare pentru înmormântare sau pentru acoperirea unei părți din cheltuieli în cazul unor boli grave sau incurabile.
Cap. V Conturi și documente specifice evidențierii cheltuielilor salariale
5.1 Conturi specifice
Contabilitatea sintetică a decontărilor cu personalul se realizează cu ajutorul grupei 42 „Personal și conturi asimilate”, care cuprinde următoarele conturi de gradul I:
421 „Personal-salarii datorate”
Ține evidența decontărilor cu personalul pentru drepturile salariale cuvenite acestuia în bani sau natură, inclusiv a adaosurilor și premiilor achitate din fondul de salarii. După conținutul economic, este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar după funcția contabilă, un cont de pasiv.
Se creditează cu salariile și alte drepturi cuvenite personalului.
Se debitează cu reținerile din salarii (contribuțiile la asigurările sociale, la asigurările sociale de sănătate, la ajutorul de șomaj, impozitul pe salarii, avansurile acordate anterior, etc.) și cu salariile nete achitate personalului.
Soldul creditor reprezintă drepturile salariale datorate.
D 421 Personal-salarii datorate C
423 „Personal-ajutoare materiale datorate”
Ține evidența ajutoarelor de boală pentru incapacitate temporară de muncă, a celor pentru îngrijirea copilului, a ajutoarelor de deces, etc. După conținutul economic, este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar după funcția contabilă, un cont de pasiv.
Se creditează cu ajutoarele materiale datorate salariaților.
Se debitează cu reținerile din indemnizații (contribuții privind asigurările de sănătate și ajutorul de șomaj, avansul acordat anterior, impozitul pe salarii, etc.) și cu ajutoarele achitate personalului.
Soldul creditor reprezintă ajutoare materiale datorate salariaților.
D 423 Personal-ajutoare materiale datorate C
424 „Participarea personalului la profit”
Ține evidența stimulentelor acordate personalului din profitul realizat. După funcția conținutul economic, este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcția contabilă, un cont de pasiv.
Se creditează cu sumele repartizate personalului din profitul realizat.
Se debitează cu impozitul reținut și cu sumele achitate personalului.
Soldul creditor reprezintă stimulentele din profit datorate personalului.
D 424 Participarea personalului la profit C
425 „Avansuri acordate personalului”
Ține evidența avansurilor acordate personalului. După conținutul economic, este un cont de creanțe față de personal, iar după funcția contabilă, un cont de activ.
Se debitează cu avansurile din salarii acordate salariaților.
Se creditează cu sumele reținute pe statele de salarii reprezentând avansurile acordate.
Soldul debitor reprezintă avansurile achitate personalului.
D 425 Avansuri acordate personalului C
426 „Drepturi de personal neridicate”
Ține evidența drepturilor de personal neridicate în termenul legal. După conținutul economic, este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar după funcția contabilă, un cont de pasiv.
Se creditează cu sumele datorate personalului, dar neridicate în termenul legal.
Se debitează cu sumele achitate personalului și cu drepturile de personal neridicate și prescrise.
Soldul creditor reprezintă drepturile de personal neridicate.
D 426 Drepturi de personal neridicate C
427 „Rețineri din salarii datorate terților”
Ține evidența reținerilor din salarii datorate terților, cum ar fi: rate, chirii, popriri, pensii alimentare. După conținutul economic, este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcția contabilă, un cont de pasiv.
Se creditează cu sumele reținute de la salariați, datorate terților.
Se debitează cu sumele achitate terților.
Soldul creditor reprezintă sumele reținute, datorate terților.
D 427 Rețineri din salarii datorate terților C
4281 „Alte datorii în legătură cu personalul”
Ține evidența altor datorii în legătură cu personalul, cum ar fi: garanții gestionare reținute, indemnizațiile pentru concediile de odihnă neefectuate și alte sume pentru care nu s-au întocmit state de salarii. După conținutul economic, este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar după funcția contabilă, un cont de pasiv.
Se creditează cu alte sume datorate personalului.
Se debitează cu sumele achitate personalului.
Soldul creditor reprezintă alte sume datorate personalului.
D 4281 Alte datorii în legătură cu personalul C
4282 „ Alte creanțe în legătură cu personalul”
Ține evidența altor creanțe în legătură cu personalul, cum ar fi: cota parte din valoarea echipamentului de lucru suportată de personal, imputații chirii, sume acordate și nejustificate și alte debite. După conținutul economic, este un cont de creanțe, iar după funcția contabilă, un cont de activ.
Se debitează cu sumele reprezentând creanțe față de personal.
Se creditează cu sumele încasate sau reținute de la personal.
Soldul debitor reprezintă creanțe față de personal.
D 4282 Alte creanțe în legătură cu personalul C
Contabilitatea sintetică a decontărilor cu bugetele de asigurări și protecție socială se realizează cu ajutorul grupei 43 „Asigurări sociale, protecția socială și conturi asimilate”, care cuprinde următoarele conturi:
431 „Asigurări sociale” – se desfășoară pe următoarele conturi de gradul II:
4311 „Contribuția unității la asigurările sociale”
Este, după conținutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcția contabilă, un cont de pasiv.
Se creditează cu contribuția unității la asigurările sociale.
Se debitează cu sumele virate bugetului de asigurări sociale și cu sumele datorate personalului care se suportă din bugetul asigurărilor sociale.
Soldul creditor reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale.
Notă: În cazul în care sumele datorate personalului depășesc contribuția unității la bugetul asigurărilor sociale, diferența urmând a fi recuperată de la acesta, soldul contului 4311poate fi temporar debitor, în acest caz contul respectiv va funcționa ca un cont bifuncțional.
D 4311 Contribuția unității la asigurările sociale C
4312 „Contribuția personalului la asigurările sociale”
Este, după conținutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcția contabilă, un cont de pasiv.
Se creditează cu contribuția personalului la asigurările sociale.
Se debitează cu sumele virate bugetului de asigurări sociale.
Soldul creditor reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale.
D 4312 Contribuția personalului la asigurările sociale C
4313 „Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”
Este, după conținutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcția contabilă, un cont de pasiv.
Se creditează cu contribuția unității la asigurările sociale de sănătate.
Se debitează cu sumele virate bugetului de asigurări sociale de sănătate.
Soldul creditor reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale de sănătate.
D 4313 Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate C
4314 „Contribuția angajaților pentru asigurările sociale de sănătate”
Este, după conținutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcția contabilă, un cont de pasiv.
Se creditează cu contribuția angajaților la asigurările sociale de sănătate.
Se debitează cu sumele virate bugetului de asigurări de sănătate.
Soldul creditor reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale de sănătate.
D 4314 Contribuția angajaților pentru asigurările sociale de sănătate C
4371 „Contribuția unității la fondul de șomaj”
Este, după conținutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcția contabilă, un cont de pasiv.
Se creditează cu sumele datorate de unitate pentru constituirea fondului de șomaj.
Se debitează cu sumele virate, reprezentând contribuția unității la fondul de șomaj.
Soldul creditor constituie fondul de șomaj datorat.
D 4371 Contribuția unității la fondul de șomaj C
4372 „Contribuția personalului la fondul de șomaj”
Este, după conținutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcția contabilă, un cont de pasiv.
Se creditează cu sumele datorate de personal pentru constituirea fondului de șomaj.
Se debitează cu sumele virate, reprezentând contribuția personalului la fondul de șomaj.
Soldul creditor constituie fondul de șomaj datorat.
D 4372 Contribuția personalului la fondul de șomaj C
4381 „Alte datorii sociale”
Este, după conținutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcția contabilă, un cont de pasiv.
Se creditează cu sumele privind ajutoare materiale achitate în plus personalului.
Se debitează cu sumele virate asigurărilor sociale.
Soldul creditor reprezintă alte datorii sociale.
D 4381 Alte datorii sociale C
4382 „Alte creanțe sociale”
Este, după conținutul economic, un cont de creanțe, iar după funcția contabilă, un cont de activ.
Se debitează cu sumele cuvenite personalului sub formă de ajutoare materiale, care urmează a se încasa de la bugetul de asigurări sociale.
Se creditează cu sumele încasate de la bugetul de asigurări sociale.
Soldul creditor reprezintă alte creanțe sociale.
D 4382 Alte creanțe sociale C
Alte conturi specifice, utilizate pentru înregistrarea operațiilor privind salariile, asigurările și protecția socială: 444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor”, 641 „Cheltuieli cu salariile personalului”, 6451 „Contribuția unității la asigurările sociale”, 6452 „Contribuția unității pentru ajutorul de șomaj”, 6453 „Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”, 6458 „Alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială”.
444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor”
Este, după conținutul economic, un cont de datorii fiscale, iar după funcția contabilă, un cont de pasiv.
Se creditează cu impozitul pe veniturile de natura salariilor datorate.
Se debitează cu impozitul virat bugetului.
Soldul creditor exprimă impozitul pe veniturile de natura salariilor datorate.
D 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor C
5.2 Documente specifice
STATUL DE SALARII
Se întocmește în 2 exemplare, lunar, pe secții, ateliere, servicii etc., de compartimentul care are această atribuție, pe baza următoarelor documente de evidență a muncii, a documentelor privind reținerile legale, listelor de avans chenzinal, certificatelor medicale etc. Pentru centralizarea la nivelul unității a salariilor, se utilizează aceleași formulare de state de salarii. Plățile făcute în cursul lunii, cum sunt: avansul chenzinal, lichidările, indemnizațiile de concediu etc., se includ în statele de salarii, pentru a cuprinde astfel întreaga sumă a salariilor calculate și reținerile legale din perioada de decontare respectivă. Unitățile pot să-și stabilească, dacă necesitățile o cer, o altă machetă a formularului, dar care să conțină informațiile necesare unui eventual control.
Statul de salarii servește ca:
Document pentru calculul drepturilor bănești cuvenite salariaților, precum și al contribuției privind protecția socială și a altor datorii;
Document justificativ de înregistrare în contabilitate;
Circulă:
La persoanele autorizate să exercite controlul financiar și să aprobe plata (exemplarul 1);
La casieria unității, pentru plata sumelor cuvenite (exemplarul 1);
La compartimentul financiar-contabil, ca anexă la exemplarul 2 a registrului de casă, pentru înregistrarea în contabilitate (exemplarul 1 împreună cu exemplarul 1 al borderoului de salarii neridicate);
La compartimentul care a întocmit statele de salarii (exemplarul 2).
Se arhivează:
La compartimentul financiar-contabil, separat de celelalte acte justificative (exemplarul 1);
La compartimentul care a întocmit statele de salarii (exemplarul 2).
Statul de salarii este un document controversat datorită caracterului confidențial al salariilor. Prin întocmirea statelor de salarii acestea își pierd confidențialitatea. Problema scoaterii lor din uz este mult discutată.
Macheta Statului de salarii:
STAT DE SALARII
pe luna…………………..anul…………….
LISTA DE AVANS CHENZINAL
Se întocmește lunar în 2 exemplare, de către compartimentul care are această atribuție, pe baza documentelor de evidență a muncii, a timpului efectiv lucrat, a certificatelor medicale etc.
Lista de avans chenzinal servește ca:
Document pentru calculul drepturilor bănești cuvenite salariaților ca avansuri chenzinale;
Document pentru reținerea în statul de salarii a avansurilor plătite;
Document justificativ de înregistrare în contabilitate;
Documentul circulă:
La persoanele autorizate să exercite controlul financiar și să aprobe plata (exemplarul 1);
La casieria unității, pentru plata avansurilor cuvenite (exemplarul 1);
La compartimentul financiar-contabil, ca anexă la exemplarul 2 a registrului de casă, pentru înregistrarea în contabilitate (exemplarul 1);
La compartimentul care a întocmit lista de avans pentru a servi la întocmirea statelor de salarii la sfârșitul lunii (exemplarul 2).
Se arhivează:
La compartimentul financiar-contabil, ca anexă la exemplarul 2 al registrului de casă(exemplarul 1);
La compartimentul care a întocmit lista de avans chenzinal (exemplarul 2).
Macheta Listei de avans chenzinal (cod 14-5-1d)
LISTĂ DE AVANS CHENZINAL
3.5. Conturi specifice pentru înregistrarea cheltuielilor salariale
Totalitatea drepturilor cuvenite salariaților constituie fondul de salarizare a unității. Ele reprezintă, pe de o parte cheltuieli ale unității, iar pe de altă parte, decontări cu personalul unității și cu alte organisme beneficiare ale unor sume legate de drepturile salariale ale personalului.
Decontarea drepturilor salariale cu personalul se face, de regulă, de 2 ori pe lună:
la chenzina I, cu o cotă de 40-45% din salariul de încadrare al salariaților, după data de 15 a lunii curente;
la chenzina a II-a, cu diferența netă rămasă după luarea în considerare a reținerilor din salariu, după data de 1 a lunii următoare;
Contabilitatea sintetică a decontărilor cu personalul se realizează cu ajutorul grupei 42
“Personal și conturi asimilate” care cuprinde următoarele conturi de gradul I:
Contul 421 “Personal- salarii datorate”
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența decontărilor cu personalul pentru drepturile salariale cuvenite acestuia în bani sau în natură, inclusiv a adaosurilor și premiilor achitate din fondul de salarii.
După conținutul economic este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar după funcția contabilă, un cont de pasiv.
Se creditează cu:
Salariile și alte drepturi cuvenite personalului (contul 641);
Se debitează cu:
Reținerile din salarii reprezentând avansuri, sume datorate de salariați terților, contribuția pentru asigurările sociale, contribuția pentru ajutorul de șomaj, impozitul pe salarii, precum și alte rețineri datorate unității (contul 425, 427, 428, 431, 437, 444);
Drepturi de personal neridicate (contul 426);
Salarii nete achitate personalului (contul 512, 531);
Soldul creditor reprezintă drepturi salariale datorate.
SC IODACO SRL inregistreaza in luna august cheltuieli salariale in suma de 2180 lei.
Înregistrarea cheltuielilor salariale:
641 = 421 2180 lei
Îregistrarea achitării drepturilor salariale:
421 = 5311 2545 lei
Contul 423 “Personal-ajutoare materiale datorate”
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența ajutoarelor de boală pentru incapacitate temporară de muncă, a celor pentru îngrijirea copilului, ajutoare de deces și a altor ajutoare acordate. După conținutul economic, este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar după funcția contabilă, un cont de pasiv.
Se creditează cu:
Ajutoarele materiale suportate din contribuția unității pentru asigurări sociale, precum și alte ajutoare materiale acordate (contul 431, 645);
Se debitează cu:
Ajutoarele materiale achitate (contul 512, 531);
Reținerile reprezentând avansuri acordate, sume datorate unității sau terților, contribuția pentru asigurările de sănătate și pentru ajutorul de șomaj și impozitul datorat (contul 425, 427, 428, 431, 437, 444);
Ajutoarele materiale neridicate (contul 426);
Soldul creditor reprezintă ajutoare materiale datorate;
Exemplu: S.C.IODACO SRL. în luna august 2008 întocmește stat de salarii pentru un angajat aflat în concediu pentru cresterea copilului pana la doi ani. Angajatul are un salariu de încadrare de 280 lei iar indemnizația pentru creterea copilului este de 783 lei care se suportă de către bugetul asigurărilor sociale de stat. Să se înregistreze acordarea indemnizatiei și achitarea acesteia.
Înregistrarea indemnizației suportate de asigurările sociale:
4311 = 423 783 lei
Achitarea ajutorului:
423 = 5311 783 lei
Contul 424 “Participarea personalului la profit”
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența stimulentelor acordate personalului din profitul realizat. După conținutul economic, este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcția contabilă, un cont de pasiv.
Se creditaeză cu:
Cu sumele repartizate personalului din profitul realizat (contul 117);
Se debitează cu:
Cu impozitul reținut (contul 444);
Sumele achitate personalului (contul 512, 531);
Sumele neridicate de personal (contul 426);
Soldul creditor al contului reprezintă stimulente din profit datorate;
Contul 425 “Avansuri acordate personalului”
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența avansurilor acordate personalului. După conținutul economic este un cont de creanțe față de personal, iar după funcția contabilă, un cont de activ.
Se debitează cu:
Cu avansurile achitate personalului (contul 5121, 5311);
Cu avansurile neridicate (contul 426);
Se creditează cu:
Cu sumele reținute pe statele de salarii sau cu ajutoarele materiale reprezentând avansuri acordate (contul 421, 423);
Soldul debitor reprezintă avansuri acordate;
Exemplu:SC IODACO SRL acorda salariatilor avans din salarii in suma de 600 lei
Acordarea avansului:
425 = 5311 600 lei
Contul 426 “Drepturi de personal neridicate”
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența drepturilor de personal neridicate în termen legal. După conținutul economic, este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar după funcția contabilă un cont de pasiv.
Se creditează cu:
Cu sumele datorate personalului, reprezentând salarii, sporuri, adaosuri, stimulente, ajutoare de boală și alte drepturi neridicate în termen (contul 421, 423, 424, 425);
Se debitează cu:
Cu sumele achitate personalului (contul 5121, 5311);
Drepturi de personal neridicate și prescrise (contul 758);
Soldul creditor reprezintă drepturi de personal neridicate.
Exemplu: Un salariat al S.C. IODACO SRL. nu își ridică chenzina a II-a la termen în valoare de 157 lei care ulterior se achită în numerar.
Înregistrarea drepturilor de personal neridicate:
421 = 426 157 lei
Achitarea ulterioară:
426 = 5311 157 lei
Contul 427 “Rețineri din salar datorate terților”
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența reținerilor din salarii datorate terților, cum ar fi: rate, chirii, pensii alimentare. După conținutul economic, este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcția contabilă, un cont de pasiv.
Se creditează cu:
Cu sumele reținute personalului, datorate terților (contul 421, 423);
Se debitează cu:
Cu sumele achitate terților, reprezentând rețineri sau popriri (contul 5121, 5311);
Soldul creditor reprezintă sume reținute, datorate terților;
Contul 4281 “ Alte datorii în legătură cu personalul”
Acest cont ține evidența altor datorii în legătură cu personalul cum ar fi: garanții gestionare reținute, indemnizații pentru concediile de odihnă neefectuate și alte sume
pentru care nu s-au întocmit state de salarii. După conținutul economic, este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar după funcția contabilă un cont de pasiv.
Se creditează cu:
Sumele datorate personalului pentru care nu s-au întocmit state de plată, indemnizații pentru concediile de odihnă neefectuate (contul 4382, 641);
Se debitează cu:
Sumele achitate personalului (contul 5121, 5311);
Soldul creditor reprezintă alte sume datorate personalului;
Contul 4282 “Alte creanțe în legătură cu personalul”
Acest cont ține evidența altor creanțe în legătură cu personalul, cum ar fii: cota parte din valoarea echipamentului de lucru suportată de personal, imputații, chirii, sume acordate și nejustificate și alte debite. După conținutul economic, este un cont de creanță, iar după funcția contabilă, un cont de activ.
Se debitează cu:
Sumele reprezentând creanțe față de personal (contul 542, 748, 706, 708, 4427);
Se creditează cu:
Sumele încasate de la salariați (contul 5311);
Soldul debitor reprezintă sumele datorate de salariați;
3.6. Structura și determinarea reținerilor din salarii
Este stabilită prin lege obligația agenților economici de a reține din salariile datorate personalului angajat cu contract de muncă anumite sume.
Reținerile din salarii pot să fie de 2 categorii:
Rețineri pentru pagube sau imputații ale salariaților la unitatea unde lucrează;
Rețineri în favoarea unor organisme, persoane fizice și juridice cum sunt: impozitul pe salarii, contribuția salariaților la fondul de asigurări de sănătate, contribuția personalului la asigurările sociale, contribuția personalului la fondul de șomaj, chirii și rate la împrumuturi datorate, rate pentru bunuri de folosință îndelungată, datorii către alte persoane fizice sau juridice stabilte prin hotărâri judecătorești, etc
3.6.1. Determinarea salariului impozabil și determinarea și calculul impozitului pe venitul din salarii:
Veniturile sub formă de salarii și alte drepturi realizate de către persoanele fizice, române sau străine pe teritoriul României sunt supuse impozitării.
Conform Codului Fiscal1 sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și/ sau în natură obținute de o persoană fizică ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor sau de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă.
Se consideră salarii realizate pe teritoriul României, salariile în bani, primite de către salariați de la persoane fizice sau juridice, care au domiciliul sau sediul pe teritoriul României, precum și salariile primite din străinătate de către persoanele care își desfășoară activitatea în România.
Dacă la salariul negociat se adaugă adaosurile și sporurile la salar se obține venitul brut din salarii. Venitul brut din salarii reprezintă suma veniturilor realizate de salariat pe fiecare loc de realizare a venitului.
Pentru determinarea venitului impozabil din salarii, din venitul brut se deduc (se scad) următoarele cheltuieli:
Contribuția personalului la asigurările sociale ( 10.5% );
Contribuția personalului la asigurările sociale de sănătate ( 5.5% );
Contribuția personalului la fondul de șonaj ( 0.5% );
Cheltuieli personale, calculate în cotă de 15% din deducerea personală de bază;
Deducerea personală de bază, fixată la o sumă de 250 care se modifică regresiv in functie de salariul de incadrare si de numarul peroanelor aflate in intretinere;
Deducerea personală suplimentară;
Dacă din venitul brut din salarii se deduc sumele enunțate mai sus, se obține salariul impozabil, care dacă se înmulțește cu cota procentuală de 16% se obține impozitul pe salarii.
Impozitul pe veniturile din salarii datorat se calculează din veniturile salariale prin metoda stopajului la sursă și este virat la buget de către plătitorii de salarii la data achitării drepturilor salariale.
Impozitul lunar se determină în felul următor:
La locul unde se află funcția de bază (angajat cu contract de muncă):
Impozit lunar = baremul lunar * baza de calcul
Baza de calcul = venit net lunar – deduceri personale acordate pentru luna respectivă (debucerea personală de bază și deducerea personală suplimentară)
Venit net lunar = venit brut – contributiile obligatorii
La alte locuri de muncă (persoanele angajate cu contract de prestări servicii):
Impozit lunar = baremul lunar * baza de calcul
Baza de calcul = Venit brut- contribuția la fondul asigurărilor sociale de sănătate
Aici nu se acordă deduceri personale!
Locul unde se află funcția de bază:
Ultimul loc de muncă înscris în cartea de muncă, pentru persoanele angajate la un singur loc de muncă;
În cazul cumulului de funcții locul ales de persoana fizică, unde sunt achitate contribuția de asigurări sociale de stat, contribuția la ajutorul de șomaj și alte sume datorate potrivit legii.
Dacă un angajat care obține venituri din salarii la funcția de bază se mută în cursul lunii la un alt angajator, atunci:
Calculul impozitului se face pentru fiecare loc de realizare a venitului;
Deducerile personale și cheltuielile personale se acordă numai la primul angajator, în limita veniturilor realizate pentru aceea lună, până la data
– lichidării, recalcularea urmând a se efectua odată cu calculul impozitului anual.
Deducerile personale:
Persoana fizică română cu domiciliul în România și din străinătate, are dreptul la deducerea din venitul din salarii a unor sume sub formă de:
Deducere personală de bază;
Deducere suplimentară;
care se acordă pentru fiecare lună a perioadei impozabile.
Conform Legii 571 privind Codul fiscal publicat în M.O. nr 927/ 23 decembrie 2003 si republicat in 2005 deducerea personală de bază(DPB), începând cu luna ianuarie 2005, este diferentiata in functie de venitul brut lunar,si se calculeaza astfel :
Deducerea personală suplimentară (DPS):
Pentru persoanele în întreținere:
0.5* DPB pentru soțul/soția aflat/aflată în întreținere;
0.5* DPB pentru fiecare din primii 2 copii;
0.5* DPB pentru fiecare din următorii copii aflați în întreținere;
0.5* DPB pentru fiecare alt membru de familie aflat în întreținere;
pentru:
situații proprii;
– situația persoanelor în întreținere;
1.00* DPB pentru invalizii de gr.I și persoanele cu handicap grav;
0.5* DPB pentru invalizii de gr.II și persoanele cu handicap accentuat;
Nu sunt considerate persoane aflate în întreținere acele persoane ale căror venituri, impozabile și neimpozabile depășesc sumele reprezentând deducerile personale prezentate mai sus.
Deducerile personale se însumează, dar această sumă nu poate depăși de 3 ori deducerea personală de bază și ea se acordă în limita venitului realizat.
După reținerea impozitului pe salarii, și scăderea acestuia din venitul net se obține salariul net, din care scăzând sumele corespunzătoare avansurilor primite, premiilor și altor rețineri, se obține restul de plată, adică suma pe care angajatul o va primii efectiv în mână.
Schematic stabilirea drepturilor salariale aferente angajaților cu carte de muncă se poate prezenta astfel:
Plătitorii de salarii vor completa pentru fiecare salariat sau colaborator câte o fișă fiscală în care se va efectua regularizarea` impozitului prin stabilirea diferenței dintre impozitul calculat la nivelul anului și cel reținut lunar. Pentru acei salariați care sunt angajați cu carte de muncă, dar care pe lângă venitul din salarii mai realizează și alte venituri, angajatorul va completa pentru venitul din salarii o fișă fiscală 1 (FF1) care va
fi dată angajatului. Acesta împreună cu celelalte fișe fiscale (FF2) vor sta la baza întocmirii Declarației de venit global care va fi efectuat de către angajat pe proprie răspundere și depus la Finanțe pentru a se realiza regularizarea impozitului.
3.6.2. Contribuția angajaților la Fondul pentru asigurările sociale de sănatate
Pentru a asigura angajații, statul a constituit “ Fondul asigurărilor sociale de sănătate”, unde se reține lunar o cotă de 5.5 % din salariul brut al fiecărui angajat.
Constituirea fondului de asigurări sociale de sănătate se face din contribuția asiguraților și este administrată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Sunt asigurate, cu scutire de plata contribuției pentru asigurările sociale de sănătate persoanele care:
satisfac serviciul militar în termen;
se află în concediu medical, în concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav până la 7 ani;
c ) execută o pedeapsă privativă de libertate sau arest preventiv;
fac parte din familiile care beneficiază de ajutor social;
Pentru persoanele care lucrează o lună întreagă se aplică cota de 5,5% la venitul salarial brut și se reține din salariul brut realizat.
Pentru persoanele aflate în concediul de îngrijire a copilului bolnav până la 7 ani, pentru persoanele aflate în concediul medical, lună întreagă, contribuția la asigurările sociale de sănătate este echivalentul a 2 salarii minime brute pe economie care se împarte la numărul de zile lucrătoare, media rezultată se înmulțește cu numărul de zile din concediul medical și cu cota de 5,5%.
3.6.3. Contribuția personalului pentru Fondul pentru plata ajutorului de șomaj
Contribuția personalului la constituirea fondului pentru ajutorul de șomaj constă într-o cotă de 1% din salariul de bază lunar brut. Această sumă se calculează și se reține din drepturile personalului de către unitatea patrimonială și se datorează instituției de protecție socială unde se constituie fondul pentru ajutorul de șomaj.
Salariul asupra căruia se aplică cota procentuală de 0.5% cuprinde potrivit legii sau după caz, potrivit contractului colectiv de muncă , sporurile și indemnizațiile care fac parte din salariul de bază al angajatului.
3.6.4. Contribuția personalului la asigurările sociale
Dreptul la asigurările sociale este garantat de stat și, se exercită, în condițiile Legii nr 19/2000, privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, denumit în continuare sistemul public.
În sistemul public sunt asigurate persoanele fizice, denumite în continuare asigurați, care pot fi cetățeni români, cetățeni ai altor state sau apatrizi, pe perioada în care au, conform legii, domiciliul sau reședința în România.
Potrivit prevederilor legale contribuția personalului la fondul asigurărilor sociale era reprezentată de o cotă procentuală de 10.5% din salariul brut al fiecărui angajat.
Baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie salariile individuale de încadrare la care se adaugă următoarele sporuri: spor pentru vechime în muncă, spor pentru condiții deosebite în muncă, spor pentru lucrul peste program, alte sporuri cu caracter permanent, prevăzute în contractele individuale de muncă; precum și adaosurile la salariu.
Baza de calcul nu poate depășii plafonul a de 3 ori salariul mediu brut lunar pe economie.
Contribuția individuală de asigurări sociale care se datorează de asigurați se reține integral din salariul său și se virează lunar de către angajator la Casa Teritorială de Pensii în raza căreia se află sediul acestuia.
3.6.5. Alte rețineri din salar
În afara reținerilor prezentate mai sus mai pot apărea și alte rețineri care sunt datorate de către angajați terților, cum ar fi: rate, chirii, imputații, amenzi, popriri, etc rețineri care se efectuează numai pe baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relații contractuale.
3.7. Conturi specifice utilizate pentru înregistrarea reținerilor din salarii
Contabilitatea sintetică a reținerilor din salarii se realizează cu ajutorul grupei 43 “Asigurări sociale, protecție socială și conturi asimilate” care se detaliază pe următoarele conturi:
Contul 4312 “Contribuția personalului la asigurările sociale”
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența decontărilor privind contribuția personalului la asigurările sociale. După conținutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcția contabilă, un cont de pasiv.
Se creditează cu:
Contribuția personalului la asigurările sociale (contul 421, 423);
Se debitează cu:
Sumele virate bugetului de asigurări sociale (contul 5121);
Soldul creditor reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale ca și contribuție pentru pensia suplimentară.
Contul 4314 “Contribuția angajaților pentru asigurările sociale de sănătate”
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența decontărilor privind contribuția personalului la asigurările sociale de sănătate. După conținutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcția contabilă un cont de pasiv.
Se creditează cu:
Contribuția personalului la asigurările sociale de sănătate (contul 421, 423);
Se debitează cu:
Cu sumele virate bugetului de asigurări sociale de sănătate (contul 5121);
Soldul creditor reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale de sănătate.
Contul 4372 “Contribuția personalului la fondul de șomaj”
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența decontărilor privind contribuția personalului la fondul de șomaj. După conținutul economic, este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcția contabilă, un cont de pasiv.
Se creditează cu:
Sumele datorate de personal pentru constituirea fondului de șomaj (contul 421, 423);
Se debitează cu:
Sumele virate, reprezentând contribuția personalului la fondul de șomaj (contul 5121);
Soldul creditor reprezintă sumele datorate de salariați fondului de șomaj;
Contul 444 “Impozitul pe venituri de natura salariilor”
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența impozitelor pe veniturile de natura salariilor și altor drepturi similare datorate bugetului statului. După conținutul economic, este un cont de datorii fiscale, iar după funcția contabilă un cont de pasiv.
Se creditează cu:
Sumele reprezentând impozitul pe venituri de natura salariilor reținut din drepturile bănești cuvenite personalului (contul 421, 423, 424);
Se debitează cu:
Sumele virate la bugetul statului reprezentând impozitul pe veniturile de natura salariilor (contul 5121);
Soldul creditor reprezintă impozitul pe veniturile de natura salariilor datorate bugetului statului.
S.C. IODACO SRL inregistreaza in luna august salarii brute in suma 2180 lei.Societatea inregistreaza urmatoarele retineri salariale:
inregistrarea contributiei personalului la asigurarile sociale de stat
421=4312 206 lei (2180*9.5%=206)
b) inregistrarea contibutiei personalului la fondul asigurarilor pentru somaj
421=4372 22 lei (2180*0.5%=22)
c) inregistrarea contributiei personalului la asigurarile sociale de sanatate
421=4314 142 lei (2180*5.5%=142)
d) inregistrarea impozitului din salarii
421=444 48 lei (270*16%=48)
e) achitarea retinerilor din salarii
% = 5121 418
4312 206
4372 22
4314 142
444 48
4. CONCLUZII SI PROPUNERI
Resursele disponibile ale firmei se clasifica in grupe omogene din punct de vedere al calculatiei costurilor:resurse naturale ,munca,activele corporale ,resursele financiare ,fondul commercial si timpul economic.
Analizind corelatiile furnizate prin metoda direct costing am constatat ca unitatea ar trebui sa-si orienteze politica de fabricatie si desfacere catre produsul cu factorul de acoperire mai mare.Ar trebui sa caute noi piete de desfacere,deoarece dispune de utilaje si echipamente tehnologice performante iar desfacerea unor cantitati mai mari de produse ar aduce mai mult profit. Costurile sunt un criteriu important in luarea multor decizii pentru firma moderna:solutii de finantare ,marire capital social si au un impact major in viata sociala.Respectarea unor norme privind calitatea produselor si a serviciilor ,protectia muncii si perfectionarea profesionala sunt urmarite inclusive prin intermediul calculatiilor de cost.
Cheltuielile fixe sint legate de o anumita capacitate de productie ,iar cheltuielile degresive sint atribuite in genere comportarii fortelor de munca .Zona de proportionalitate reprezinta zona optima a intreprinderii si genereaza cele mai mici costuri .Procesul de productie trebuie reglat in asa fel incit sa se mentina in cadrul acestei zone de proportionalitate.Pentru reducerea costului producatorii au in vedere urmatoarele;
-factorii de productie sa fie cumparati la cel mai mic pret fara a neglija calitatea ,si sa reduca costurile de functionare a lor
-trebuie ales cel mai eficient proces de productie din punct de vedere tehnic ,economic si ecologic
-marirea randamentului prin micsorarea consumului de factori de productie
-tinindu-se seama de resursele disponibile sa se realizeze obiectivele propuse
Micsorarea costurilor necesita ridicarea nivelului de calificare a lucratorilor ,perfectionarea echipamentelor tehnice de productie ,a tehnologiilor de fabricatie ,a activitatii de administrare ,de conducere ,de gestiune si stimularea materiala deasemeni cresterea productivitatii.
Desi despre S.C.”IODACO”SA se poate spune ca este ,, pe drumul cel bun’’ aceasta inregistrind profituri in ultimii doi ani,unele propuneri pot fi lansate pentru optimizarea rezultatelor sale financiare.Se impune cu necessitate scaderea costurilor de productie .In privinta creerii premiselor de a atrage clienti interni si externi conducerea societatii ar putea solicita crearea pe INTERNET a unui site cu produsele pe care le poate fabrica la comanda.In acest fel potentialii clienti interni si externi pot alege modelul de produs dorit in concordanta cu posibilitatile lor materiale.Deasemenea tot ca o propunere in domeniul atragerii de clienti externi si interni ar fi diversificarea sortimentelor de produse .
Pentru a masura performanta unei intreprinderi ,este necesar sa recurgem nu numai la rezultate financiare ,ci si ,,la o viziune globala a interdependentelor dintre parametrii interni si externi,cantitativi si calitativi,tehnici si umani,fizici si financiari ai gestiunii’’.
Performanta intreprinderii se realizeaza ,,prin echilibrarea si interconditionarea a patru forte:eficienta proceselor de productie ;satisfacerea actionarilor;satisfacerea clientilor;capacitatea intreprinderii de crestere si dezvoltare ,grad de inovare ,de utilizarea oportunitatilor’’.Performanta,sepoateapreciaprindiversi,indicatori ;:rentabilitate- randament
– eficienta
In procesul de sporire a profitului , este de o mare insemnatate relatia dintre costul de productie si pretul competitive. Obtinerea profitului depinde de capacitatea producatorului de a fabrica bunuri de calitate superioara la un cost mai redus,pe care sa le vinda la preturi competitive.
Indiferent care va fi viitorul trebuie intocmite si elaborate situatii financiare anuale iar necesitatea intocmirii acestor documente reiese din faptul ca unitatile,indiferent de activitatea pe care o desfasoara ,trebuie sa se incadreze in regulile generale ale unei societati democratice deschise.Una din regulile de baza ale democratiei este ,,transparenta’’,si deci unitatea nu se poate ascunde in spatele confidentialitatii, sau cel putin nu integral.SC <IODACO> SA va fi permanent nevoita sa furnizeze informati despre activitatea desfasurata indiferent de performantele obtinute pentru a permite controlul societatii asupra acestor aspecte.
BIBLIOGRAFIE
1. Cicilia Ionescu-Sisteme Contabile moderne,Ed Fundatia Romania de Maine,Bucuresti,2005
2. Cicilia ionescu –Contabilitate-Baze si Proceduri,Ed.Fundatia Romania de Maine,Bucuresti,2007
3. Popescu Lucian,Baluta Aurelian –Virgil ,Metode si procedee de calculatie a costurilor,Editura Fundatia Romania de Maine,Bucuresti ,2007
4. Luminita Ionescu-Reforma bugetului public si a contabilitati publice in Romania,editura Economica<bucuresti,2007
5. Aurelian-Virgil Baluta-Contabilitate si gestiunea fiscala,Editura Fundatia Romania de Maine ,Bucuresti ,2007
6. Luminita Ionescu,Lucian Ilincuta ,Floarea Georgescu-Contabilitatea aprofundata a societati comerciale Editura FRM,Bucuresti,2008
7. Nae, Cerasella, Pleșea, Doru, Noua Contabilitate a întreprinderilor mici și a microîntreprinderilor, Editura Ecran Magazin, Brașov, 2004
Ristea, Mihai, Contabilitatea Financiară, Editura Universitară, București, 2004
Legea Contabilității nr.82/1991, republicată, modificată și completată prin Ordonanța Guvernului nr.61/2001
Legea Contabilității nr.82/1991, republicată în 26.08.2002
OMFP nr. 94/2001 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armoni-zate cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate
OMFP nr. 306/2002 pentru aprobarea Reglementărilor contabile simplificate, armonizare cu directivele europene
Legea Contabilității nr.82/1991 republicată în M. Of. 48/14.01.2005
OMFP nr. 1775/2004 privind unele reglementări în domeniul contabilității, M. Of.nr. 27 din 10.01.2005
CUPRINS
1.CAP.I. INTRODUCERE……………………………..………………pag 2
2.CAP.II. FORMELE DE ORGANIZARE
A MUNCI SI DE SALARIZRE…………………………… pag 4
MANAGEMENTUL DREPTURILOR SI DATORIILOR ………… pag 7
DREPTURILE ANGAJATILOR……………………………………………. pag 9
OBLIGATIILE ANGAJATILOR…………………………………………….. pag 9
SISTEMUL CONTURILOR PRIVIND FACTORUL DE MUNCA… pag 10
CAP II FORMELE SALARIULUI…………………………………………… pag 11
CAP III CONTABILITATEA CHELTUIELILOR SALARIALE…. pag 14
RETINERI DIN SALARII………………………………………………………….. pag 18
CAP IV DATORII SOCIALE…………………………………………………….. pag 21
CONTRIBUTIA DE ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE……. pag 22
FONDUL DE SOMAJ………………………………………………………………. pag24
ALTE DATORII………………………………………………………………………. pag25
CAP V CONTURI SI DOCUMENTE SPECIFICE………………………. pag 27
CONCLUZII SI PROPUNERI……………………………………………………. pag 62
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………… pag 65
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Contanilitatea Impozitelor, Taxelor Si Contributiilor Privind Remunerarea Factorului Munca (ID: 132192)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.