CONTAMINAREA SI DECONTAMINAREA Posibilitatea eliber ării accidentale de radioactivitate trebuie consider at ă normal ă având în vedere ca în general… [607947]

CPSDN

CONTAMINAREA SI DECONTAMINAREA

Posibilitatea eliber ării accidentale de radioactivitate trebuie consider at ă
normal ă având în vedere ca în general instala țiile nucleare sunt amplasate în zone
dens populate și cu poten țial agricol. Accidentul de la Cernobâl a ar ătat ca
activit ățile agricole pot fi afectate pe sute și chiar mii de kilometri de la locul
accidentului.
La producerea unui accident nuclear, în primele s ăpt ămâni se iau
măsuri de radioprotec ție în special pentru radionuclizii cu via ță scurt ă, cel mai
important fiind I-131, de exemplu:
– ad ăpostirea animalelor în spa ții închise și furajarea f ără contamina ți;
– stocarea alimentelor și furajelor pân ă la dezintegrarea I-131 ;
– oprirea pescuitului și vânatului, colectarea ciupercilor;
– consumarea de iod radioactiv.
Odat ă contaminarea produs ă, pe termen mediu și lung trebuie
întreprinse ac țiuni de decontaminare a solului sau de schimbare a modului de
folosire.
Decontaminarea solului este simpl ă, în principiu, și u șor de realizat din
punct de vedere tehnic cuprinzând în func ție de situa ția specific ă de exemplu
– aratul de suprafat ă pentru dilu ția radionuclizilor în zona stratului de
fixare a r ădăcinilor;
– aratul de adâncime cu plasarea unui strat de 5-10 c m de la suprafata
la o adâncime de 50 cm , reduce asimilarea radionuc lizilor mai ales de
plantele cu r ădăcini la suprafa ță și perioad ă scurt ă de vegeta ție;
– îndep ărtarea unui strat variabil de la 2-10 cm pentru col ectarea a cca
95% din contaminarea depus ă, eficient ă mai ales la o perioad ă mai scurt ă de
un an de la accident, când radionuclizii mobili sun t înc ă prezen ți în stratul
superficial.
Tehnica este aplicabil ă atât solurilor arabile cât și p ăș unilor, fertilitatea
fiind pu țin afectat ă. Ea îns ă este inaplicabil ă solurilor pietroase, mla știnoase și
nisipoase. Principalul dezavantaj const ă în logistica necesar ă (ma șini, ambalaje,
spa ții depozitare) și gestinarea ulterioar ă . De exemplu 5 cm de sol de pe un hectar
are un volum de 500 m 3 și greutatea de 700 tone. Din aceste motive aplica rea
rămâne limitat ă la anumite de cazuri particulare:
– stabilizarea suprafe ței solului pentru prevenirea resuspensiei
folosind sol necontaminat, asfalt, uleiuri, polimer i sau lian ți chimici care
reduce riscul resuspensiei și men ține contaminare fixat ă pân ă la
dezintegrarea total ă sau pân ă la momentul aplic ării unei tehnici de
decontaminare adecvate.
– adi ția unui sorbent care s ă previn ă migrarea radionuclizilor în
adâncime.
Schimbarea modului de folosire a terenului agricol este mult mai dificil
de realizat având în vedere c ă, cere tip lung cu consecin țe negative economice și
sociale.

CPSDN
Alegerea solu ției se ia la câ țiva ani de la accident și este direct influen țat ă
de con ținutul radionuclizilor de via ța lung ă cum sunt Cs-137,
Sr –90, Pu –239,240,241. Compozi ția radionuclizilor va dicta ca o m ăsur ă
luat ă pentru un radionucld specific s ă nu aib ă influen ța negativ ă pentru un altul.
Solu țiile posibile de schimbare a modului de folosire a terenurilor agricole cuprind:
– selectarea alternativ ă a unor variet ăți și culturi comparabile ce
acumuleaz ă nivele mici fa ță de culturile tradi ționale;
– cultivarea unor specii de plante la care produsul f inal comestibil este
pu țin contaminat ( ulei, zah ăr ) care poate reduce contaminarea produsului
final cu un factor de 2 pân ă la 10.
– selectarea unor culturi care nu acumuleaz ă radionuclizii respectivi
decât foarte pu țin, cunoscut fiind faptul c ă diferitele specii de plante
asimileaz ă diferit radionuclizii, de exemplu cultivarea de ce reale în loc de
plante cu frunze verzi reduce contaminarea de 5 ori în boabe.
– schimbarea culturilor pentru alimentatie cu unele d e uz industrial
(bumbac, ulei industrial, plante ornamentale);
– folosirea unor culturi pentru cre șterea de animale ce nu intr ă în
alimenta ția uman ă cum sunt:pisicile, câinii, animalele pentru blan ă;
– folosirea terenului pentru furajele cabalinelor , f actorul de sc ădere
poate fi cuprins între 10 și 100 func ție de metabolism și perioada de
înjum ățațire biologic ă.
– schimbarea destina ției terenului din arabil în forestier, care are
implica ții economice majore , de și contaminarea este de 100 de ori mai
mic ă.
Aplicarea de amelioratori sau îngra șaminte reduce, de asemenea, asimilarea
radionuclizilor de c ătre plante, având în vedere propriet ățile chimice și biochimice
asociate elementelor c ărora le apar țin.
Tehnica este deja larg aplicat ă în agricultur ă, nu este scump ă cauzeaz ă
deterior ări minore ale mediului și ofer ă mijloc eficient de a mic șora transferul din
sol în plante al unor radionuclizi specifici ca Cs- 137 și Sr –90 responsabili pentru
iradierea intern ă prin ingestie. Materialele folosite sunt cele deja cunoscute în
tehnicile agricole, pot fi individualiza țe pentru orice tip de sol și mai ales tehnica
poate fi combinat ă cu alte metode de decontaminare.
Propriet ățile solului au un rol major în selectarea acestei t ehnici, deoarece
Cs-137 este foarte solubil și deci la dispozi ția plantei. In func ție de cantitatea de
argile ionul Cs + poate fi re ținut în sol și chiar efectiv imobilizat. Ionul de Sr 2+ nu
este adsorbit de argil ă în acelasi mod ca Cs +, dar este re ținut în mod reversibil de
coloizii din sol. Tratamentele solului pot duce la mic șorarea gradului de asimilare a
celor doi radionuclizi prin cre șterea concentra ției unor cationi competitivi
biochimic (respeciv K și Ca ) si prin imobilizarea lor prin adsorbtie sau
coprecipitare ca s ăruri insolubile (fosfa ți).
Dintre tehnicile deja aplicate pot fi men ționate:
– aplicarea de amendamente calcaroase care reduce asi milarea Sr-90
cu un factor de 2 la 10 și a C s-137 de 2-3 ori ;
– aplicarea de n ămoluri sapropelice prelevate de pe fundul lacurilor

CPSDN
reduce factorul de asimilare de 5-6 ori;
– aplicarea de îngr ășă minte potasice ce duce la descre șterea raportului
Co +/K +;
– aplicarea gunoiului de grajd efectiv ă pentru Sr-90;
– aplicarea de îngr ăș aminte fosfatice efectiv ă pentru Sr-90 cu un
factor de pân ă la 10.
In ultimii 40 de ani au fost raportate mai multe ac cidente din care trei majore.
WINDSCALE –10.10.1957 Marea Britanie
Supraînc ălzirea combustibilului cu uraniu natural într-un re actor
plutonigen moderat cu grafit. Principalii produ și de fisiune elibera ți au fost I-131 și
s –137 (740 și respectiv 22,2 TBq) și cantit ăți mai mici de Sr –90+89, Ru – 103
+106 , Zr-95, Mb-95 și Ce –144. Suprafa ța contaminat ă fost de 500 Km 2, m ăsura
luat ă fiind de a interzice consumul laptelui pentru 25 z ile.
PALOMARES – ianuarie 1966 Spania
Pierderea a patru bombe cu hidrogen dintr-un avion , dou ă la contactul cu
solul împr ăș tiindu-se sub form ă de fragmente cu uraniu și plutoniu. Suprafa ța
contaminat ă a fost 226 hectare, avea specific agricol și a fost decontaminat ă prin
îndep ărtarea stratului superfcial de sol.
KISTIM – Rusia
Explozia unui tanc de deseuri înalt active de la o instala ție de retratare
pentru ob ținerea plutoniului, din cauza defect ării sistemului de r ăcire . Suprafa ța
contaminat ă a fost de 15.000 Km 2 (cuprinzând 23 de sate și 10.700 oameni ) din
care 1000 Km 2 sever contamina ți în principal cu Sr –90 ( mai mult de 74
GBq/Km 2) Ca m ăsuri luate se remarc ă evacuarea a 90 % din popula ția (19 sate) și
abandonarea unei suprafe țe de 700 Km 2
CERNOBAL – 26.04.1986
Accidentul unit ății patru, distrugerea complet ă și contaminarea câtorva
milioane de hectare agricole si forestiere pentru care s-au impus m ăsuri speciale
de control radiologic și decontaminare.C ăderi radioactive au fost detecate la câteva
mii de kilometri distan ță , impunându-se de asemenea m ăsuri de radioprotec ție.
Pentru primele zile de la accident principalul cont aminant a fost I-131 ( inpunând
interzicerea consumului de lapte ), apoi principalu l contaminant în alimente fiind
radiocesiul Cs –134 + 137 .
Produsii agricoli cei mai contamina ți au fost laptele, carnea, cartofii,
cerealele, sfecla de zahar și fânul, astfel c ă eforturile corective au avut ca scop
prevenirea , sau m ăcar aducerea transferului radionuclizilor pe lan țul sol-plant ă –
animal –lapte-carne prin:
– aratul de adâncime a terenurilor arabile și p ăsunilor;
– aplicarea de amendamente calcaroase și îngr ăș aminte cu potasiu și fosfor;
– schimbarea modului de folosire a terenului.
Accidentul de la Cernobâl a demonstrat viciile sist emului prin
secretizarea și întârzierea contra- m ăsurilor imediate, lipsa logisticii, precum și
importan ța unui sistem de monitorare al contamin ării pentru a stabili la timp cele
mai efective contra-m ăsuri.

CPSDN