Contabilitatea Veniturilor Si Finantărilor ÎN Sectorul Public. Studiu DE Caz Municipiul Oradea

Economie

Contabilitatea Veniturilor Si Finantărilor ÎN Sectorul Public. Studiu DE Caz Municipiul Oradea

Byadmin ianuarie 1, 2024

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ZI

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

PROF. UNIV. DR. BOLOȘ MARCEL IOAN

ABSOLVENT:

MADA TUDOR GEORGE

ORADEA

2016

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ZI

CONTABILITATEA VENITURILOR ȘI FINANȚĂRILOR ÎN SECTORUL PUBLIC. STUDIU DE CAZ: MUNICIPIUL ORADEA

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

PROF. UNIV. DR. BOLOȘ MARCEL IOAN

ABSOLVENT:

MADA TUDOR GEORGE

ORADEA

2016

CUPRINS

INTRODUCERE

Lucrarea de față denumită “Contabilitatea veniturilor și finanțărilor în sectorul public. Studiu de caz: Municipiul Oradea” este divizată în trei capitole, având o parte teoretică bazată pe practica contabilă și legislația existentă cât și o parte aplicativă, un studiu de caz cu privire la înregistrările contabile specifice contabilității instituțiilor publice.

Motivația alegerii acestei teme este reprezentată de dorința aprofundării contabilității publice și a modului în care aceasta se conduce la o instituție publică de succes cum este Primăria Municipiului Oradea.

În primul capitol este prezentată contabilitatea instituțiilor publice, corelația dintre cel mai importante instrumente ale managementului financiar public precum și principiile și politicile aplicate în cadrul instituțiilor publice.

Contabilitatea bugetelor locale este organizată și condusă de către unitățile administrativ – teritoriale, în concordanță cu normele metodologice ale Ministerului Finanțelor Publice. Aceast asigură faptul că următoarele operațiuni sunt înregistrate: veniturile încasate, drepturile constatate, cheltuielile executate de către bugetele locale dar și obligațiile având termene de plată în anul curent.

În concordanță cu principiile contabile ale Sistemului European de Conturi "95", pentru contabilitatea de angajamente, elementele de venit arată din punct de vedere valoric sumele pentru care există o creanță indiferent dacă au fost colectate sau nu. Nerespectarea principiilor contabile poate fi realizată în situații excepționale, cu menționarea în notele explicative, și cu indicarea motivelor care au condus la această eludare a principiilor contabile precum și a consecinței asupra elementelor patrimoniale de activ și datorii

Cel de-al doilea capitol al lucrării tratează pe larg contabilitatea veniturilor și finanțărilor din sectorul public, cuprinzând clasificație veniturilor publice dar și delimitări și structuri cu privire la acestea.

Recunoașterea veniturilor instituțiilor publice este realizată în conformitate cu documentele justificative ale dreptului de creanță (decizia de impunere care este emisă de organul fiscal sau declarația fiscală a persoanei impozabile), facturi, avize de expediție, alte documente care sunt întocmite legal dar poate fi realizată și în momentul în care sunt încasate efectiv veniturile, în cazul inexistenței documente justificative de înregistrare a creanței înaintea încasării venitului.

Veniturile se înregistrează in contabilitatea publică în conformitate cu contabilitatea de angajamente iar situațiile financiare sunt întocmite cu respectarea acestui principiu și oferă informațiile necesare utilizatorilor cu privire la tranzacțiile precedente, operațiunile de plăți și încasări efectuate ci și despre obligațiile de plata ulterioare, respectiv la resursele care vor fi mobilizate. Așadar, sunt furnizate date relevante pentru utilizatorii de informații contabile astfel încât aceștia să poată lua deciziile economice corecte.

În cel de-al treilea capitol, care reprezintă studiul de caz, al prezentei lucrări de licență sunt exemplificate principalele venituri înregistrate de Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Oradea: venituri din activități economice, operaționale, venituri fiscale și nefiscale, financiare, din producția de mijloace fixe, venituri din provizioane sau venituri extraordinare precum și finanțări, transferuri de la alte bugete sau subvenții.

Municipiul Oradea a cunoscut o creștere a veniturilor operaționale în perioada 2013 și 2015 de la 362 mil. Lei la 435 mil. Lei. Veniturile curente proprii au crescut de la 112 mil. lei la 123 mil. lei.

Totodată, au crescut veniturile din cota defalcată din impozitul pe venit de la 117 mil. lei la 139 mil. lei. Aceată creștere este datorată, creșterii numărului locurilor de muncă precum și a creșterii veniturilor orădenilor.

De remarcat că transferurile pentru echilibrare au scăzut de la aproape 8 mil. lei la 4 mil. lei.

Excedentul operațional a crescut de la 28 mil. lei la 55 mil. lei. Așadar, a crescut excedentul operațioanal din care au fost efectuate cheltuielile pentru investiții.

Deficitul bugetar al investițiilor a crescut de la 32 milioane lei în 2013 la 249 milioane lei în 2015. Așadar, deficitul bugetar al Municipiului Oradea este o consecință a dezvoltării pe care orașul nostru a cunoscut-o în ultimii ani ca investițiile de infrastructură de transport, sănătate, educație, turism, servicii publice și alte domenii prioritare.

Se remarcă creșterea veniturilor operaționale și din investiții ale Municipiului Oradea în anii 2014 și 2015 față de 2013 ca urmare a politicii de eficientizare a încasării creanțelor bugetare precum și datorită creșterii sumelor rambursate din proiectele structurale desfășurate de municipalitate.

CAPITOLUL I. CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR PUBLICE

I.1. Instituțiile publice și contabilitatea instituțiilor publică

Termenul de instituție publică se referă la Administrația Prezidențială, Parlament, ministere, precum și alte organe de specialitate din cadrul administrației publice locale și central, autorități și instituțiile publice autonome, dar și instituțiile din subordinea acestora precum și unitățile administrativ teritoriale (comune, orașe, municipii, Municipiul București și sectoarele acestui, județele României) instituțiile și serviciile publice care se află în subordinea acestora, și au personalitate juridică, fără a conta care este modul de finanțare a activității instituției.

Contabilitatea instituțiilor publice oferă ordonatorilor de credite date cu privire la execuția bugetelor de venituri și cheltuieli, rezultatul patrimonial, rezultatul bugetar, chltuielile care sunt aprobate prin buget și constituie sursa principală de informații pentru contul general de execuție a bugetului de stat precum și a bugetelor asigurărilor publice.

Obiectul contabilității presupune prezentarea în expresie valorică a dinamicii patrimoniale, și este realizată ca urmare a operațiilor economice dar și a rezultatelor obținute. Categoriile economice vizate de contabilitatea instituțiilor publice este reprezentată de: active, pasive, rezultate, cheltuieli și venituri.

În concordanță cu Legea nr. 213 din 1998 cu privire la proprietatea publică și regimul juridic al proprietății, statul și unitățile administrativ-teritoriale (județe, comune, municipii, orașe, sectoare ale Municipiului București) exercită folosința, posesia dar și dispoziția asupra bunurilor din domeniul public.

Domeniul public al UAT (județe, comune, municipii, orașe, sectoare ale Municipiului București) curpinde bunurile din actele normative care sunt aprobate în acest sens dar și din alte bunuri care sunt de interes public local. Acestea trebuie să fie declarate de interes public local prin hotărâre a consiliului local în cazul în care nu sunt declarate prin lege ca fiind bunuri de interes public la nivel național sau județean.

Domeniul public cuprinde bunurile prevăzute prin Legea nr. 213/1998 și alte bunuri care sunt de interes public, fiind dobândite, prin modurile prevăzute de lege, de către stat sau de unitățile administrativ-teritoriale (județe, comune, municipii, orașe, sectoare ale Municipiului București).

Autorul Marian Stoian, în cadrul lucrării sale care este intitulată „Managementul investițiilor publice” arată importanța informațională a contabilității publice în momentul în care este discutată problema decizională pentru investițiile publice.

În momentul decizie sistemul contabilității publice are rolul de a furniza informațiile necesare fundamentării deciziei necesare a fi luată pentru o investiție și realizarea sau nu a acestei investiții.

Fig. 1.1 – Contabilitatea creditelor bugetare, din sistemul public

Sursa: O.M.F.P. nr. 1917 din 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice

Este esențial ca instituțiile publice să țină o evidență riguroasă, pentru a cunoaște în fiecare moment creditele bugetare disponibile a se angaja ulterior și creditele bugetare consumate.

Contul analitiC 8066 – Angajamentele bugetare asigură evidențierea angajamentelor bugetare, respectiv a sumelor care sunt rezervate pentru a fi efectuate cheltuieli bugetare, până la limita creditelor bugetare aprobate,

Prin compararea datelor din contul 8066 cu datele din contul 8060 – Creditele bugetare aprobate se obține valoarea creditelor bugetare care sunt disponibile și mai pot fi angajate.

I.2. Corelația dintre contul de execuție bugetară, planul de conturi al instituțiilor publice și BVC

Bugetul este un instrument de politică economică dar și de management bugetar care apare ca și un document centralizator în care se înscriu sumele estimate a se încasa (venituri) și plafonul maxim până la care se vor efectua plăți (cheltuieli).

Contul de execuție bugetară este conceput ca și un tablou de flux cu privire la principalii indicatori ai bugetului de venituri și cheltuieli și are rolul de a urmărei gradul de realizare a veniturilor și de execuție a cheltuielilor.

În activitatea de contabilizare publice, specialiștii din compartimentele financiar contabile folosesc planul de conturi care este aprobat prin Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1917 din 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice cu privire la organizarea și conducerea contabilității în cadrul instituțiilor publice, Planul de conturi pentru aceste instituții precum și instrucțiunile de aplicare a planului de conturi.

Corelația între cele aceste documente se manifestă în întregul proces al contabilității publice sub forma:

după aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli al unității publice, este obligatorie execuția acestuia iar creditele bugetare aprobate trebuie înregistrate în evidența contabilă a instituției prin intermediul conturilor extrabilanțiere din clasa 8.

încasarea veniturilor și efectuarea cheltuielilor este înregistrată la Trezoreria statului iar informațiile sunt comunicate instituțieu publice care le înregistrează în conturile contabile de venituri și cheltuieli.

corelarea planului de conturi al instituțiile publice și bugetul entității publice presupume gestionare informației contabile la nivel analitic, deoarece o parte a conturilor sintetice se desfășoară pe conturi analitice în conformitate cu codificația clasificației bugetare.

Fig 1.2 – Corelația dintre contul de execuție bugetară, BVC și planul de conturi

Sursa: realizat de autor

I.3. Principii și politici contabile

Contabilitatea instituțiilor publice folosește un plan propriu al conturilor alcătuit din conturi și bugetare și conturi generale.

a) Conturile generale exprimă activele și pasivele instituției publice precum și cheltuielile și veniturile proprii exercițiului financiar. Acestea nu au iau în considerare aspecte precum încasarea veniturilor sau plata cheltuielilor, în vederea stabilirii rezultatului patrimonial al instituției publice (excedent sau deficit).

b) Conturile bugetare exprimă situația în care se află încasarea veniturilor, respectiv a plății cheltuielilor precum și a rezultat execuției bugetare, care poate fi excedent sau deficit. Evidența contabilă a veniturilor și cheltuielilor publice, se efectuează cu ajutorul conturilor structurii clasificației bugetare. Acestea permit înregistrarea veniturillor și cheltuielilor, în concordanță cu bugetul aprobat și sunt extrem de importante pentru întocmirea contului de execuție bugetară precum și pentru stabilirii rezultatului bugetar.

Nerespectarea principiilor contabile poate fi realizată în situații excepționale, cu menționarea în notele explicative, și cu indicarea motivelor care au condus la această eludare a principiilor contabile precum și a consecinței asupra elementelor patrimoniale de activ și datorii.

În conformitate cu dispozițiile legale existente contabilitatea instituțiilor publice trebuie să fie realizată în concordanță cu principiile contabilității de angajamente:

Principiul continuității activității arată că instituția publică desfășoară activitate continuă fără a se desființa și fără a își diminua însemnat activitatea. Notelor explicative trebuie să cuprindă, dacă este cazul, posibilitatea ca entitatea să nu respecte acest principiu.

Principiul permanenței metodelor presupune utilizarea acelorași metodede evaluare pentru exercițiile finaciar.

Principiul prudenței impune realizarea prudente a evaluării cu luarea în cosiderare a angajamentelor existente pe parcursul exercițiului financiar. Totodată, trebuie luate în considerare și deprecierile.

Principiul contabilității pe bază de angajamente presupune că consecințele tranzacțiilor și activității sunt recunoscute la producerea acestora și nu atunci când are loc încasarea sau plata. Acest principiu presupune că veniturile și cheltuielile se raportează în cadrul exercițiului în care se înregistrează, indiferent dacă au avut loc încasările sau plățile.

Principiul de evaluare separată a elementelor de activ și de datorii presupuen evaluarea distinctă a elementelor de activ și de datorii.

Principiul intangibilității presupune că bilanțul de deschidere a exercițiului financiar curent coincide cu bilanțul de închidere al precedentului exercițiu financiar.

Principiul necompensării nu permite compensarea elementelor de activ și a elementelor de datorii și nici a veniturilor sau cheltuielilor, cu excepția compensările realizate conform legii, după consemnarea în înregistrările contabile a elementelor de venituri și cheltuieli la valoarea integrală a acestora.

Principiul comparabilității informațiilor arată că elementele componente ale situațiilor financiare trebuie să creeze cadrul comparării temporale a datelor.

Principiul materialității presupune că toate elemente care dețin o valoare semnificativă trebuie să fie cuprins, în mod separat, în situațiile financiare, iar cele care înregistrează o valorea nesemnificativă să fie incluse în cadrul unei poziții patrimoniale globale.

Principiul de prevalență a economicului asupra juridicului, care presupune prevalența realității asupra aparenței, respectiv ca informațiile din situațiile financiare să fie în concordanță cu realitatea economică și nu doar cu aspecte juridice.

CAPITOLUL II. CONTABILITATEA VENITURILOR ȘI FINANȚĂRILOR ÎN SECTORUL PUBLIC

II.1. Delimitări și structuri privind veniturile instituțiilor publice

În concordanță cu principiile contabile ale Sistemului European de Conturi "95", pentru contabilitatea de angajamente, elementele de venit arată din punct de vedere valoric sumele pentru care există o creanță indiferent dacă au fost colectate sau nu.

În cadrul contabilității instituțiilor publice din România veniturile sunt delimitate, în următoarele categorii, după natura acestora:

a) veniturile operaționale;

b) veniturile financiare;

c) veniturile extraordinare.

Veniturile operaționale ale instituțiilor publice din țara noastră sunt reprezintate de veniturile economice, veniturile aferente altor activități operaționale precum și din veniturile din producția de activelor fixe.

O categorie care este specifică instituțiilor publice din România este reprezentată de veniturile bugetelor, respectiv resurse bugetare, constituite din impozitele, taxele, contribuțiile de asigurări sociale și alte vărsăminte asimilate.

Veniturile din finanțările, transferurile, subvențiile, alocațiile bugetare care au destinație specială sunt o categorie aparte de venituri specifice instituțiilor publice.

Veniturile financiare sunt venituri din câstiguri obținute ca urmare a existenței creanțelor cu privire la participațiile instituției publice, diferențele de curs valutar înregistrare ca urmare a reevaluării unor datorii, disponibilități, sau creanțe în valută. Totodată, veniturile din dobânzi sunt venituri financiare.

Veniturile extraordinare fac refererire pe de o parte, la despăgubirile din asigurări iar pe de altă parte, la veniturile din valorificarea unor active ale statului.

O altă clasificare a veniturilor instituțiile publice împarte aceste venituri în:

Veniturile din activități economice, alocații bugetare și subvenții;

Veniturile din variația stocurilor;

Venituri ale fondurilor cu destinație specială (asigurări sociale, de sănătate, șomaj și alte fonduri cu destinație specială;

Fondurile bugetelor (venituri fiscale și nefiscale, cote și sume defalcate de la bugetul de stat);

Veniturile aferente altor activități (debitori diverși, amenzi, vânzarea activelor precum și operațiunile de capital;

Veniturile financiare (dobânzi, diferențe de curs valutar, creanțe imobilizate).

Veniturile publice se clasifică, din punctul de vedere al conținutului economic, după cum urmează:

prelevările cu caracter obligatoriu din impozite, taxele și contribuțiile datorate de persoanele fizice și juridice. Majoritatea resurselor financiare este reprezentat de aceste venituri dar nivelul lor este, adesea, insuficient pentru nevoile instituțiilor publice. Resurselor fiscale pot fi majorate prin creșterea cotei impozabile sau prin crearea unor noi impozite, dar acesta este un aspect negativ pentru economic.

resursele de trezorerie au ca și proveniență trezoreria publică, fiind folosite pentru acoperirea deficitului curent a bugetelor publice. Trezoreria statului poate fi denumită banca statului deoarece prin intermediul acesteia sunt efectuate operațiunile de încasări și plăți aferente bugetelor instituțiilor publice.

emisiunea bănească fără acoperire – aceasta are un caracter inflaționist.

împrumuturile publice reprezintă resursele financiare împrumutate de instituțiile publice, fiind gestionate prin intermediul trezoreriei publice.

II.2. Contabilitatea veniturilor instituțiilor publice

Recunoașterea veniturilor instituțiilor publice este realizată în conformitate cu documentele justificative ale dreptului de creanță (decizia de impunere care este emisă de organul fiscal sau declarația fiscală a persoanei impozabile), facturi, avize de expediție, alte documente care sunt întocmite legal dar poate fi realizată și în momentul în care sunt încasate efectiv veniturile, în cazul inexistenței documente justificative de înregistrare a creanței înaintea momentului în care venitul este încasat.

Veniturile din activități economice sunt recunoascute în contabilitate în momentul predării bunurilor către cumpărător, a livrării acestora în baza facturii, a facturării lucrărilor executate sau a serviciilor prestate precum și a altor condiții contractuale, acestea fiind considerate evenimentele care atestă transferul proprietății către clienți.

Venitul public este reprezentat de suma resurselor mobilizate, obținute de stat. Elementele de venit sunt instrumente esențiale ale politicii fiscale guvernamentale, fiind esențială mobilizarea resurselor pentru finanțarea activităților statului și pentru dezvoltare.

Realizarea veniturilor bugetare este realizată în concordanță cu necesitatea repartiției venitului național, gradul de dezvoltare teritorială a statului, structura economiei la nivel național sau dezvoltarea forțelor de producție. În contextul acesta, creșterea veniturilor bugetare este o necesitate pentru dezvoltarea unui stat dar și un obiectiv de politică macroeconomică.

Veniturile realizate din activitățile economice cuprind conturi din grupa 70 – Veniturile din activități economice. În sfera acestui tip de venituri intră:

veniturile obținute din vânzarea produselor finite;

veniturile obținute din vânzarea produselor reziduale;

veniturile obținute din vânzarea semifabricatelor;

veniturile obținute din activitățile diverse și variația stocurilor;

veniturile obținute din vânzarea mărfurilor;

veniturile obținute din serviciile prestate și lucrări executate;

veniturile obținute din chirii;

veniturile obținute din cercetări și studii.

Grupa veniturilor fiscale cuprinde venituri ale bugetului general consolidat al statului care sunt înregistrate ca urmare a completării declarațiilor fiscale de către contribuabili precum și a deciziilor fiscale emise. Veniturile fiscale se dezvolta în conturi analitice conform structurii clasificației bugetare.

Conturile sintetice ale grupei veniturilor fiscale sunt reprezentate de:

730. Impozitul pentru venitul, profitul și câștigurile persoanelor juridice

731. Impozitul pentru venitul, profitul și câștigurile persoanelor fizice

732. Alte impozite pentru venitul, profitul și câștigurile de capital

733. Impozitul aplicate pe salarii

734. Impozitele aplicate pe proprietate

735. Impozitele aplicate pentru bunuri și servicii

736. Impozitele aplicate pentru comerțul exterior

739. Alte impozite și taxe fiscale

Totodată, conturile analitice ale acestei grupe sunt următoarele:

7301. Impozitul pe profit

7302. Alte impozite pentru profitul și câștigurile persoanelor juridice

7311. Impozitul pe venit

7312. Cotele și sumele defalcate din impozitul pe venit

7321. Alte impozite pentru profitul și câștigurile din capital

7351. Taxa pe valoarea adăugată

7352. Sumele defalcate din T.V.A .

7353. Alte taxe și impozite asupra serviciilor și bunurilor

7354. Accizele

7355. Taxele pentru serviciile specifice

7356. Taxele pentru utilizarea bunurilor precum și pentru desfășurarea activității

7361. Taxele vamale și alte asemenea taxe pentru comerțul exterior

Grupa veniturilor din contribuțiile de asigurări este alcătuită din conturi cuprinse în grupa 74 – Veniturile din contribuțiile de asigurări fiind compusă din următoarele:

7451. Contribuții ale angajatorilor la bugetul asigurărilor sociale

7452. Contribuții ale angajatorilor la bugetul asigurărilor de șomaj

7453. Contribuții ale angajatorilor la bugetul asigurărilor sociale de sănătate

7454. Contribuții ale angajatorilor pentru bolile profesionale și pentru accidentele de muncă

7455. Vărsăminte ale persoanelor juridice aferente persoanelor cu handicap care sunt neîncadrate

7459. Alte astfel de contribuții pentru asigurările sociale care sunt datorate de angajatori

7461. Contribuții ale asiguraților la bugetul asigurărilor sociale

7462. Contribuții ale asiguraților la bugetul asigurărilor de șomaj

7463. Contribuții ale asiguraților la bugetul asigurărilor sociale de sănătate

7469. Alte contribuții către bugetele asigurărilor sociale

Veniturile nefiscale sunt reprezentate de veniturile obținute din proprietate precum și din vânzarea bunurilor și serviciilor. Acestea sunt recunoscute atunci când sunt încasate, deoarece pentru acestea nu există obligația de a se întocmi declarații fiscale. Veniturile nefiscale se dezvolta în conturi analitice conform structurii clasificației bugetare. Astfel, se utilizează conturi din grupa 75 – Venituri nefiscale.

Veniturile financiare cuprind venituri din creanțele imobilizate, investiții financiare vândute, dobânzi, venituri înregistrate ca urmare a diferențelor de curs valutar, alte venituri financiare sau sume de primit de la bugetul central pentru a fi acoperite anumite pierderi. Aceste conturi sunt cuprinse în grupa 76, Venituri financiare, a planului de conturi, după cum urmează:

763. Veniturile obținute din creanțele imobilizate

764. Veniturile obținute din cedarea investițiilor financiare

765. Veniturile obținute din existența diferențelor de curs valutar

766. Veniturile obținute din înregistrarea dobânzilor

767. Sumele de primit de la bugetul central în vederea acoperii pierderilor din schimbul valutar

768. Alte venituri financiare

Veniturile obținute din reluarea ajustărilor pentru deprecieri sau pierderi ale valorii și a provizioanelor sunt evidențiate distinct în concordanță cu natura acestora.

Veniturile extraordinare sunt alcătuite din venituri obținute din despăgubiri ca urmare a producerii riscurilor asigurate, respectiv a calamitaților precum și veniturilor din valorificarea unor active.

Rezultatul exercițiului este stabilit anual pentru instituțiile publice ca urmare a efectuării închiderii conturilor de venituri și cheltuieli.

Excedentul sau deficitul bugetar, este determinat ca urmare a efectuării diferenței dintre veniturile si cheltuielile aferente exercițiului bugetar, fără a lua în calcul care este data încasării sau a plații acestora.

Veniturile se înregistrează in contabilitatea publică în conformitate cu contabilitatea de angajamente iar situațiile financiare sunt întocmite cu respectarea acestui principiu și oferă informațiile necesare utilizatorilor cu privire la tranzacțiile precedente, operațiunile de plăți și încasări efectuate ci și despre obligațiile de plata ulterioare, respectiv la resursele care vor fi mobilizate. Așadar, sunt furnizate date relevante pentru utilizatorii de informații contabile astfel încât aceștia să poată lua deciziile economice corecte.

Contabilitatea bugetelor locale este organizată și condusă de către unitățile administrativ – teritoriale, în concordanță cu normele metodologice ale Ministerului Finanțelor Publice. Aceast asigură faptul că următoarele operațiuni sunt înregistrate: veniturile încasate, drepturile constatate, cheltuielile executate de către bugetele locale dar și obligațiile având termene de plată în anul curent.

Totodată, contabilitatea publică asigură evidențierea subvențiilor primite de la alte bugete, a sumelor și cotelor defalcate, gestiunea datoriei publice la locale indiferent dacă este internă sau externă precum și rezultatul execuției bugetare ca urmare a soldării conturilor de venituri si cheltuieli.

Unitățile administrativ – teritoriale precum și instituțiile sau serviciile publice cu personalitate juridică care sunt subordonate la nivel local și sunt conduse de ordonatori de credite, au rolul de a organiza si conduce contabilitatea veniturilor și cheltuielilor în concordanță cu bugetul aprobat.

Conturile de venituri sunt grupate în contabilitatea instituțiilor prin intermediul clasei a șaptea și au funcție contabilă de pasiv, excepție făcând contul 709 – Variația stocurilor, care are conținut economic de sursă, având funcție contabilă de pasiv.

La încheierea exercițiului bugetar conturile de venituri se soldează, acestea sunt preluate în cadrul contulului de rezultat bugetar. Conturile de venituri publice nu sunt conturi bilanțiere.

Dezvoltarea analitică a conturilor de venituri din contabilitatea instituțiilor publice este realizată prin intermediul clasificației indicatorilor pentru bugete realizat pe capitole, subcapitole și paragrafe.

II.3. Finanțarea instituțiilor publice

Finanțarea instituțiilor publice se poate realiza din 3 surse principale:

integral de la bugetele publice: bugetele locale ale UAT, bugetul central, fondurile speciale sau bugetele asigurărilor sociale;

integral din propriile venituri;

o combinare a celor două tipuri de finanțare de mai sus, atât din transferul de la alte bugete câr și din propriile venituri. O astfel de finanțare este specifică Municipiului Oradea.

Creditele bugetare care sunt deschise pentru ordonatorii principali de credite care sunt finanțați din cadrul bugetului de stat sau a bugetelor locale sunt evidențiaate în conturi extrabilanțiere.

Totodată, creditele care sunt repartizate de către ordonatorii principali de credite instituțiilor publice din subordine sunt evidențiate tot în conturi extrabilanțiere.

Fig 2.1 – Corelația dintre contul de execuție bugetară, planul de conturi și bugetul de venituri și cheltuieli

Sursa: realizat de autor

II.4. Clasificația veniturilor publice

Structura clasificației veniturilor publice este una piramidală, fiind similară planului de conturi. Astfel, sumele înscrise în paragrafele, subcapitolele și capitolele detalierii clasificației veniturilor se totalizează piramidal până la ultimul nivel care este reprezentat de Total Venituri.

Orice venit al unei instituții publice, este prevăzut în bugetul respectivei instituții și se va regăsi în Contul de execuție bugetară.

Exemplificarea clasificației veniturilor este realizată mai jos pentru capitolul bugetar – impozit pe profit:

Tabel 2.1 – Exemplificarea clasificației veniturilor pentru impozitul pe venit, profit și câștigurile din capital, încasate de la persoanele juridice

Sursa: O.M.F.P. nr. 1954 din 2005 pentru aprobarea clasificației indicatorilor privind finanțele publice

Un exemplu de clasificație a veniturilor publice este reprezentat de următoarea înregistrare veniturilor din impozitul aferent clădirilor încasat de la persoanele juridice de către Consiliul local al Municipiului Oradea, în conformitate cu declarațiile.

Astfel, codul de clasificație este 734.07.02.01.01 și semnifică:

734 este simbol al contului de venituri;

07.02 este simbolul capitolului din clasificația veniturilor, respectiv „Impozitele si taxele pe proprietate”;

01 are semnificația subcapitolului, respectiv „Impozitul pe clădiri";

01 este simbol al paragrafului, respectiv „Persoane fizice.”

CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ: MUNICIPIUL ORADEA

III.1. Înregistrări contabile ale veniturilor și finanțării Municipiului Oradea

În acest studiu de caz vor fi exemplificate principalele venituri înregistrate de Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Oradea: venituri din activități economice, operaționale, venituri fiscale și nefiscale, financiare, din producția de mijloace fixe, venituri din provizioane sau venituri extraordinare precum și finanțări, transferuri de la alte bugete sau subvenții.

Componenta de venituri și finanțare este esențială pentru funcționarea Primăriei Municipiului Oradea și pentru îndeplinirea rolului acesteia din punct de vedere economic și social.

Grupa 70 – Veniturile din activități economice

La data de 10.05.2016 Primăria Municipiului Oradea încasează în numerar de la S.C. SAPIENT S.R.L. contravaloarea chiriei pentru un spațiu comercial, în valoare totală de 2.500,00 lei.

La data de 11.05.2016 Primăria Municipiului Oradea înregistreză o creanță față de clientul S.C. LOTUS S.R.L., contravaloarea unor servicii de urbanism, în valoare totală de 4.520,00 lei.

Grupa 71 – Alte venituri operaționale

La data de 06.05.2016 Primăria Municipiului Oradea înregistreză o creanță față de clientul S.C. SAPIENT S.R.L pentru încasarea unei sume de 3.220,00 lei, care reprezintă alte venituri operaționale.

Grupa 72 – Veniturile din producția de active fixe

La data de 02.05.2016 Primăria Municipiului Oradea a realizat din producție proprie o clădire anexă cu ajutorul muncitorilor din cadrul departamentul administrativ – întreținere, în valoare totală de 10.450,00 lei.

La data de 03.05.2016 Primăria Municipiului Oradea a realizat din producție proprie un program software pentru departamentul de contabilitate de la S.C. BENE INTERNAȚIONAL S.R.L., în valoare totală de 7.500,00 lei.

Grupa 73 – Venituri fiscale

Disponibilul bugetului local al Municipiului Oradea este alimentat cu sumele defalcate din anumite din impozitul pe venit colectat in Municipiul Orade, în valoare de 275.300,00 lei.

Primăria Municipiului Oradea încasează taxe pentru clădiri de la persoane fizice, în valoare de 58.200,00 lei.

Grupa 74 – Veniturile din contribuții de asigurări

Primăria Municipiului Oradea nu înregistrează venituri din contribuțiile de asigurări. Astfel de venituri sunt încasate de bugetul de stat și bugetele asigurărilor sociale, de sănătate și de șomaj.

Grupa 75 – Veniturile nefiscale

La data de 06.05.2016 Primăria Municipiului Oradea înregistrează o creanță la bugetul local aferentă eliberării unei autorizații de construire către S.C. SAPIENT S.R.L., în valoare totală de 200,00 lei.

La data de 06.05.2016 Primăria Municipiului Oradea încasează în numerar o amendă pentru construire fără autorizație de construire de la Ionescu Marian, în valoare totală de 1.000,00 lei.

La data de 07.05.2016 Primăria Municipiului Oradea încasează în numerar contravaloarea vânzării unor bunuri de la S.C. SAPIENT S.R.L, în valoare totală de 1.450,00 lei.

Grupa 76 – Venituri financiare

La data de 06.05.2016 Primăria Municipiului Oradea înregistrează dobânzi încasate pentru creanțe imobilizate și alte astfel de plasamente, în valoare totală de 10.250,00 lei.

Grupa 77 – Finanțările, transferurile, subvențiile precum și alocațiile bugetare din fonduri cu destinație specială

Se colectează sumele defalcate din anumite categorii de venituri bugetare si cuvenite bugetului local al Municipiului Oradea, în valoare de 40.380,00 lei.

Se înregistrează transferurile curente de la bugetul de stat către bugetului local al Municipiului Oradea, în sumă de 105.000 lei.

La data de 31.04.2016 Primăria Municipiului Oradea a primit prin donație 30 de licențe WINDOWS de la S.C. BENE INTERNAȚIONAL S.R.L., în valoare totală de 10.500,00 lei.

La data de 31.04.2016 Primăria Municipiului Oradea a primit prin donație 20 de licențe MICROSOFT OFFICE de la S.C. BENE INTERNAȚIONAL S.R.L., în valoare totală de 4.800,00 lei.

La data de 02.05.2016 Primăria Municipiului Oradea a primit prin o suprafață de 825 mp de teren pentru realizarea unui drum public, în valoare totală de 41.250,00 lei.

La data de 02.05.2016 Primăria Municipiului Oradea a primit prin donație o clădire, în valoare totală de 105.250,00 lei.

La data de 8.05.2016 Municipiul Oradea primește subvenții de la bugetul de stat, în valoare totală de 52.880,00 lei.

La data de 10.05.2016 Municipiul Oradea realizează plata unui furnizor, în valoare totală de 84.320,00 lei.

Grupa 78 – Veniturile obținute din provizioanele și ajustările pentru depreciere

Este înregistrată anularea ajustării pentru deprecierea unor activel fixe corporale în sumă de 2.500 lei.

Grupa 79 – Venituri extraordinare

La data de 03.05.2016 Primăria Municipiului Oradea scoate din patrimoniul entității publice a programelor informatice prin vânzare către S.C. EUROFINANCE S.R.L., la valoarea de 2.500,00 lei.

Activele vândute sunt scoase din evidența Primăriei Municipiului Oradea.

III.2. Veniturile Municipiului Oradea

Municipiul Oradea a cunoscut o creștere a veniturilor operaționale în perioada 2013 și 2015 de la 362 mil. Lei la 435 mil. Lei. Veniturile curente proprii au crescut de la 112 mil. lei la 123 mil. lei.

Totodată, au crescut veniturile din cota defalcată din impozitul pe venit de la 117 mil. lei la 139 mil. lei. Aceată creștere este datorată, creșterii numărului locurilor de muncă precum și a creșterii veniturilor orădenilor.

De remarcat că transferurile pentru echilibrare au scăzut de la aproape 8 mil. lei la 4 mil. lei.

Excedentul operațional a crescut de la 28 mil. lei la 55 mil. lei. Așadar, a crescut excedentul operațioanal din care au fost efectuate cheltuielile pentru investiții.

Tabel 3.1 – Rezultatul operațional al Municipiului Oradea în perioada 2013 – 2015

Sursa: realizat de autor cu ajutorul informațiilor din situațiile financiare ale Municipiului Oradea, http://www.oradea.ro/subpagina/situatii-financiare, site accesat în data de 30.05.2016

Grafic 3.1 – Evoluția veniturilor operaționale ale Municipiului Oradea în perioada 2013 – 2015

Sursa: realizat de autor cu ajutorul informațiilor din situațiile financiare ale Municipiului Oradea, http://www.oradea.ro/subpagina/situatii-financiare, site accesat în data de 30.05.2016

Municipiul Oradea a cunoscut o creștere a veniturilor pentru investiții în perioada 2013 și 2015 de la 71 mil. Lei la 394 mil. Lei.

Acestă creștere se datorează proiectelor de investiții finanțate în special din fonduri europene care au cunoscut o creștere exponențială în anul 2014 și în special în 2015.

Un alt aspect pozitiv este reprezentat de creșterea veniturilor publice ale instituțiilor subordonate care în anul 2013 erau 0 iar în 2015 au ajuns la aproape 15 mil. lei.

De remarcat este că au crescut cheltuielile de investiții datorită creșterii investițiilor pentru dezvoltarea orașului. Astfel, investițiile Municipiului Oradea au crescut 103 milioane lei la 643 milioane lei.

Tabel 3.2 – Rezultatul bugetar dezvoltare al Municipiului Oradea în perioada 2013 – 2015

Sursa: realizat de autor cu ajutorul informațiilor din situațiile financiare ale Municipiului Oradea, http://www.oradea.ro/subpagina/situatii-financiare, site accesat în data de 30.05.2016

Deficitul bugetar al investițiilor a crescut de la 32 milioane lei în 2013 la 249 milioane lei în 2015. Așadar, deficitul bugetar al Municipiului Oradea este o consecință a dezvoltării pe care orașul nostru a cunoscut-o în ultimii ani ca investițiile de infrastructură de transport, sănătate, educație, turism, servicii publice și alte domenii prioritare.

Această creștere a deficitului bugetar al investițiilor poate fi privită într-o notă pozitivă datorită faptului că prin intermediul acestui deficit au fost finanțate investiții pentru dezvoltarea orașului și nu cheltuieli curente.

Deficitul bugetar primar a crescut de la 3 milioane de lei în 2013 la 194 milioane de lei în 2014, datorându-se investițiilor demarate.

Totodată, se remarcă creșterea exponențială a împrumuturilor de la 17 milioane lei în anul 2013 la peste 207 milioane lei în anul 2015. Această creștere de peste 12 ori este datorată creșterii investițiilor în infrastructură.

Excedentul bugetar final a scăzut de la 14,5 milioane lei în anul 2013 la 13 milioane lei în 2015.

Grafic 3.2 – Evoluția veniturilor pentru investiții ale Municipiului Oradea în perioada 2013 – 2015

Sursa: realizat de autor cu ajutorul informațiilor din situațiile financiare ale Municipiului Oradea, http://www.oradea.ro/subpagina/situatii-financiare, site accesat în data de 30.05.2016

Tabel 3.3 – Rezultatul bugetar final al Municipiului Oradea în perioada 2013 – 2015

Sursa: realizat de autor cu ajutorul informațiilor din situațiile financiare ale Municipiului Oradea, http://www.oradea.ro/subpagina/situatii-financiare, site accesat în data de 30.05.2016

Grafic 3.2 – Evoluția rezultatului bugetar final al Municipiului Oradea în perioada 2013 – 2015

Sursa: realizat de autor cu ajutorul informațiilor din situațiile financiare ale Municipiului Oradea, http://www.oradea.ro/subpagina/situatii-financiare, site accesat în data de 30.05.2016

Se remarcă creșterea veniturilor operaționale și din investiții ale Municipiului Oradea în anii 2014 și 2015 față de 2013 ca urmare a politicii de eficientizare a încasării creanțelor bugetare precum și datorită creșterii sumelor rambursate din proiectele structurale desfășurate de municipalitate.

Grafic 3.3 – Venituri planificate pentru anul 2015

Sursa: realizat de autor cu ajutorul informațiilor din situațiile financiare ale Municipiului Oradea, http://www.oradea.ro/subpagina/situatii-financiare, site accesat în data de 30.05.2016

În ceea ce privește veniturile planificate pentru anul 2015 Municipiul Oradea estima să încaseze din veniturile proprii 256 milioane lei, prelevări de la bugetul de stat de 519 milioane de lei iar din fondurile europene 379 milioane euro în timp ce din credit se estima tragerea sumei de 136 milioane lei.

Se poate observa din graficul următor că nivelul investițiilor derulate de Municipil Oradea în anul 2015 a fost de 628 milioane lei de 6 ori mai mare față de 2013 când a fost de 103 milioane de lei și de 3 ori mai mare decât în 2014 când investițiile municipalității au fost de 203 milioane lei.

Totodată, de remarcat că valoarea executată a investițiilor este mai mică decât valoarea inițială datorită faptului că o parte din proiectele de investiții a fost amânată.

Grafic 3.4 – Nivelul investitiilor derulate de Municipiul Oradea

Sursa: realizat de autor cu ajutorul informațiilor din situațiile financiare ale Municipiului Oradea, http://www.oradea.ro/subpagina/situatii-financiare, site accesat în data de 30.05.2016

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Lucrarea de față denumită “Contabilitatea veniturilor și finanțărilor în sectorul public. Studiu de caz: Municipiul Oradea” este impărțită în trei capitole, având o parte teoretică bazată pe practica contabilă și legislația existentă cât și o parte aplicativă, un studiu de caz cu privire la înregistrările contabile specifice contabilității instituțiilor publice.

Termenul de instituție publică se referă la Administrația Prezidențială, Parlament, ministere, precum și alte organe de specialitate din cadrul administrației publice locale și central, autorități și instituțiile publice autonome, dar și instituțiile din subordinea acestoraprecum și unitățile administrativ teritoriale, instituțiile și serviciile publice care se află în subordinea acestora, și au personalitate juridică, fără a conta care este modul de finanțare a activității instituției.

Contabilitatea bugetelor locale este organizată și condusă de către unitățile administrativ – teritoriale, în concordanță cu normele metodologice ale Ministerului Finanțelor Publice. Aceast asigură faptul că următoarele operațiuni sunt înregistrate: veniturile încasate, drepturile constatate, cheltuielile executate de către bugetele locale dar și obligațiile având termene de plată în anul curent.

Totodată, contabilitatea publică asigură evidențierea subvențiilor primite de la alte bugete, a sumelor și cotelor defalcate, gestiunea datoriei publice la locale indiferent dacă este internă sau externă precum și rezultatul execuției bugetare ca urmare a soldării conturilor de venituri si cheltuieli.

Bugetul este un instrument de politică economică dar și de management bugetar care apare ca și un document centralizator în care se înscriu sumele estimate a se încasa (venituri) și plafonul maxim până la care se vor efectua plăți (cheltuieli).

În concordanță cu principiile contabile ale Sistemului European de Conturi "95", pentru contabilitatea de angajamente, elementele de venit arată din punct de vedere valoric sumele pentru care există o creanță indiferent dacă au fost colectate sau nu.

Nerespectarea principiilor contabile poate fi realizată în situații excepționale, cu menționarea în notele explicative, și cu indicarea motivelor care au condus la această eludare a principiilor contabile precum și a consecinței asupra elementelor patrimoniale de activ și datorii

Recunoașterea veniturilor instituțiilor publice este realizată în conformitate cu documentele justificative ale dreptului de creanță (decizia de impunere care este emisă de organul fiscal sau declarația fiscală a persoanei impozabile), facturi, avize de expediție, alte documente care sunt întocmite legal dar poate fi realizată și în momentul în care sunt încasate efectiv veniturile, în cazul inexistenței documente justificative de înregistrare a creanței înaintea încasării venitului.

Veniturile se înregistrează in contabilitatea publică în conformitate cu contabilitatea de angajamente iar situațiile financiare sunt întocmite cu respectarea acestui principiu și oferă informațiile necesare utilizatorilor cu privire la tranzacțiile precedente, operațiunile de plăți și încasări efectuate ci și despre obligațiile de plata ulterioare, respectiv la resursele care vor fi mobilizate. Așadar, sunt furnizate date relevante pentru utilizatorii de informații contabile astfel încât aceștia să poată lua deciziile economice corecte.

Structura clasificației veniturilor publice este una piramidală, fiind similară planului de conturi. Astfel, sumele înscrise în paragrafele, subcapitolele și capitolele detalierii clasificației veniturilor se totalizează piramidal până la ultimul nivel care este reprezentat de Total Venituri.

Orice venit al unei instituții publice, este prevăzut în bugetul respectivei instituții și se va regăsi în Contul de execuție bugetară.

Cel de-al treilea capitol al prezentei lucrări de licență cuprinde o serie de note contabile de înregistrare a veniturilor și finanțării publice în cadrul Municipiului Oradea.

În acest studiu de caz sunt exemplificate principalele venituri înregistrate de Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Oradea: venituri din activități economice, operaționale, venituri fiscale și nefiscale, financiare, din producția de mijloace fixe, venituri din provizioane sau venituri extraordinare precum și finanțări, transferuri de la alte bugete sau subvenții.