. Contabilitatea Veniturilor Si Cheltuielilor (s.c. Xyz S.a., Zalau)
CAPITOLUL 1.
PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂȚII COMERCIALE “SERVICE AUTOMOBILE DACIA” S.A. ZALĂU
1.1. DATE GENERALE
SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA Zalău este o societate comercială pe acțiuni, care a luat ființă la data de 13 mai 1996, prin înregistrarea la Camera de Comerț a județului Sălaj, sub numărul J 31/113/1996, în conformitate cu Legea 31/1991 “Legea Societăților Comerciale”.
Sediul societății este în localitatea Zalău, str.Corneliu Coposu, nr.79, județul Sălaj.
Dacă până în anul 1996 funcționa ca o subunitate, fără personalitate juridică, începând cu data de 13 mai 1996, s-a transformat într-o societate cu capital mixt, de stat și privat. Are un capital social majoritar privat, subscris și vărsat.
A luat ființă prin asocierea următorilor acționari, care au subscris la înființare un capital social de 3.873.125.000 lei, împărțit în 154.925 acțiuni nominale, valoarea fiecărei acțiuni fiind de 25.000 lei, iar aportul acționarilor este după cum urmează:
Tabel nr.1.1.
APORTUL ACȚIONARILOR
– mii lei –
Aportul în natură al SC I.A.T.S.A. SA Pitesti la constituirea capitalului social, constă în bunurile existente la dotarea stației service, compusă din mijloace fixe și teren, valoarea acestora fiind stabilită conform H.G. 500/1994.
Valoarea aportului în numerar al persoanelor fizice variază între 250000-300000 lei.
Aportul în natură al SC AUTOMOBILE DACIA SA Colibași constă în vagoane supraetajate tip LAEKKS, în număr de 30 bucăti, pentru transportul de autoturisme, a căror valoare a fost stabilită conform H.G. 500/1994.
Documentele care atestă modul de organizare și funcționare a societății este statutul. Acesta conține informatții privind forma juridică, obiectul de activitate, denumirea și sediul societății, capitalul social subscris, structura societății, organele de conducere și administrare.
Societatea Comercială SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA Zalău, conform statutului poate înființa filiale, sucursale, în țară și străinătate.
Societatea este persoana juridică română. Se constituie și funcționează în conformitate cu prevederile Legii 31/1990 “Legea societăților comerciale”.
Capitalul social de 3.873.125.000 lei este reprezentat prin 154935 acțiuni nominative, cu o valoare de 25000 lei.
Acțiunile au fost emise după înmatricularea societății.Ele au cuprinsul prevăzut de Art.62 din Legea 31/1990 și sunt semnate de doi administratori. Transmiterea acțiunilor se poate face conform Art.64 din Legea 31/1990. Acțiunile depuse de administratori și cenzori nu sunt transmisibile, pe toata durata mandatului acestora.
La emisiunile de acțiuni ulterior constituite societății, fiecare acționar va avea dreptul să-și rezerve subscrierea unui număr de acțiuni direct proporțional cu numărul acțiunilor pe care le poseda. Fiecare acțiune conferă dreptul la un vot în Adunarea Generală.
Adunările Generale Ordinare se desfașoară la sediul societății sau la locul precizat în convocare. Convocarea este făcută de Consiliul de Administrație, conform Art.77 din Legea 31/1990.
Dreptul la vot în Adunarea Generală se exercită conform prevederilor statutului și nu poate fi cedat. Votul este deschis, cu excepția adoptărilor hotărârilor privind alegerea Consiliului de Administrație și al cenzorilor.
Adunarea Generală Extraordinară se convoacă pentru adoptarea hotărârilor privind problemele menționate la Art.75 din Legea 31/1990.
Administrarea societății este efectuată de un Consiliu de Administrație, alcătuit din trei persoane, numite prin contractul de societate.
Garanția unui administrator este de 10 acțiuni, fiind depusă înainte de intrarea în funcțiune a societății, conform Art.95 din Legea 31/1990.
Consiliul de Administrație este condus de un președinte. Deciziile Consiliului de Administrație se iau în prezența personală a cel puțin jumătate din numărul administratorilor.
Gestiunea societății este verificată de o comisie de cenzori formată din trei membrii. Drepturile și obligațiile cenzorilor sunt cele prevăzute de Art.114-117 din Legea 31/1990.
SC SERVIVE AUTOMOBILE DACIA SA Zalău, conduce evidența contabilă conform Legii Contabilității si Legea 31/1990.
Bilanțul și contul de profit și pierdere se întocmesc semestrial și se depun la Direcția Finanțelor Publice, la datele stabilite prin actele normative în vigoare.
Durata pentru care a luat ființă SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA este nedeterminată. Dizolvarea și lichidarea societății, conform statutului, se va putea produce în conformitate cu dispozițiile Legii 31/1990.
Cheltuielile de constituire, conform deciziei Consiliului de Administrație au fost recuperate în termen de un an de la înființare.
1.2. OBIECTUL DE ACTIVITATE
SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA Zalău, conform contractului de societate, desfășoară următoarele activități:
a) în domeniul serviciilor:
5020 – întreținerea și repararea autovehiculelor (fără reparații executate în întreprinderi
organizate de tip industrial);
6025 – Transporturi rutiere de mărfuri
6311 – Manipulări
6312 – Depozitări
7020 – Inchirierea bunurilor imobile
7440 – Publicitate
7450 – Selecția și plasarea forței de muncă
9305 – Alte activități și servici
b) în domeniul producției:
3412 – Reparații de autovehicule executate de unitați organizate de tip industrial
3430 – Producția de piese și accesorii pentru autovehicule și motoare de autovehicule
c) în activitatea de comert:
5010 – Comerț cu autovehicule
5030 – Comerț cu piese și accesorii pentru autovehicule
5119 – Comerț intermediar cu produse diverse
5248 – Alte tipuri de comerț cu amănuntul în magazine specializate
Din grupele de activităti menționate mai sus, stabilite conform codului CAEN, activitățile de bază sunt:
– comercializare autoturisme și piese de schimb; volumul valoric al acestor activități, reprezintă ponderea valorică a cifrei de afaceri, a venitului și implicit a profitului brut obținut, în cadrul unui exercițiu financiar
– întreținerea și repararea autoturismelor DACIA
Pentru menținerea imaginii de marcă a autoturismului DACIA, societatea se preocupă permanent de dotarea secțiilor service cu utilaje performante, care să corespundă standardelor moderne de verificare, întreținere și reparații.
În vederea majorării profitului brut obținut precum și a creșterii indicatorilor de analiză economică, cum ar fi: Rata rentabilității economice, Rata rentabilității financiare, Rata profitului, conducerea executivă a societății a luat măsuri de utilizare eficientă a imobilizărilor corporale, intrate în societate ca aport la capitalul social (închiriere, desfășurarea diverselor activități, cum ar fi: croitorie-tapițerie, rebobinat, motoare electrice).
Comercializarea pieselor de schimb se realizează printr-un depozit en gros, societatea asigurându-și permanent clientela, prin încheierea de contracte și grafice de livrare a mărfii.
Pentru vânzarea cu amănuntul are în municipiul Zalău un magazin de piese auto și o secție de preparat vopsele metalizate pe calculator, bine organizat, cu un vad comercial corespunzator, piesele vândute fiind însoțite de certificate de garanție.
Aprovizionarea cu piese de schimb și autoturisme se efectuează de la SC C.N.C.D. SA Pitesti, SC AUTOMOBILE DACIA SA Colibași, SC R.A.A.L. SA Bistrița, SC ROMBAT SA Bistrița, furnizori bine cunoscuți la noi în țară.
1.3. STRUCTURA ORGANIZATORICǍ
Societatea își desfășoară activitatea cu un număr de 58 persoane, repartizate pe funcții, ateliere, formații de lucru. Este condusă de directorul societății care are și funcția de președinte al Consiliului de Administrație, și un contabil șef. Are în Consiliul de Administrație încă doi administratori, numiți de persoanele juridice care dețin un număr mare de acțiuni în cadrul societății: SC AUTOMOBILE DACIA SA Colibași si SC C.N.C.D. SA Pitești. Modul de gestionare a patrimoniului societății și a prevederilor legale este verificată de o comisie de cenzori formată din trei membrii, bine pregătiți în domeniul economic.
Evidența contabilă este condusă conform Legii Contabilității, respectănd principiile de bază a acestei legi, care sunt:
a) organizarea și conducerea la zi a evidenței contabile
principiul prudenței
principiul permanenței activității
principiul continuității activității
principiul independenței exercițiului financiar
principiul noncompensării
Sunt utilizate și conduse cronologic cele trei registre:
Registrul jurnal
Registrul inventar
Registrul cartea mare
În vederea înregistrării operației economice, întocmirea documentelor de intrare, vânzare,
facturilor fiscale, fișelor analitice de evidență se utilizează un sistem de calculatoare performante.Societatea întocmește semestrial Bilanțul contabil, contul de profit și pierdere. Repartizarea profitului se face conform Adunării Generale a Acționarilor, numai după încheierea exercițiului financiar.
Impozitele și taxele la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale, sunt achitate la termen, neînregistrând restanțe.
Salarizarea personalului în cadrul societății se efectuează conform Contractului Colectiv de Muncă, întocmit pe durata unui an și aprobat de Consiliul de Administrație.
În vederea creșterii rentabilității financiare și a eficienței întregii activități, conducerea societății are în vedere următoarele măsuri:
controlul strict al cheltuielilor efectuate
încasarea cât mai rapidă a creanțelor societății
utilizarea eficientă a lichiditătii existente în sold, fără a angaja credite
Există permanent preocuparea pentru testarea pieței și a posibilităților de pătrundere a firmei pe piață.
SITUAȚIA FIRMEI PE PIAȚĂ
La nivel de județ SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA Zalău concurează cu 64 societăți de reparații și întreținere autoturisme, majoritatea fiind ca formă juridică SRL-uri.
Prin utilaje electronice performante pe care le utilizează, societatea atrage clientela:persoane fizice si juridice. Colaborarea cu societăți de asigurare cum ar fi:ASIRAG SA Pitesți, ASIROM, ASTRA în vederea executării lucrărilor de tinichigerie-vopsitorie asigură executarea lucrărilor de tinichigerie-vopsitorie. Piesele de schimb utilizate posedă certificat de calitate, iar personalul angajat este calificat pe fiecare domeniu de activitate.Unitatea este autorizată tehnic de Registrul Auto Român Bucuresti și de Ministerul Transporturilor.
Atât din modul de prezentare dar și având în vedere rezultatele economice obținute, societatea desfășoară o activitate eficientă, făcând față cu succes concurenței din zona geografica în care își desfășoară activitatea.
STRUCTURA DE PERSONAL
Funcția de personal este influențată în cadrul SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA, de o serie de factori, cum sunt:
separarea activităților, principiul măsurării timpului de muncă, introducerea progresului tehnic, care să reducă numărul de angajați, elaborarea de programe de perfecționare, negocieri de convenții colective;
În funcție de:
volumul vanzărilor;
numărul de ore lucrate de fiecare salariat;
regimul de lucru;
SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA și-a stabilit un număr de 58 angajati, cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată, grupați pe sectoare și servicii, după următoarea structură organizatorică:
SALARIZAREA
În cadrul societății, salarizarea se efectuează în următoarele forme:
* salariul de baza pentru personalul de deservire;
* acord direct, cota procentuală din tariful realizat, conform contractului individual de muncă, pentru personalul direct productiv;
În cursul unui exercițiu financiar se acordă prime pentru rezultate deosebite. angaja credite
Există permanent preocuparea pentru testarea pieței și a posibilităților de pătrundere a firmei pe piață.
SITUAȚIA FIRMEI PE PIAȚĂ
La nivel de județ SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA Zalău concurează cu 64 societăți de reparații și întreținere autoturisme, majoritatea fiind ca formă juridică SRL-uri.
Prin utilaje electronice performante pe care le utilizează, societatea atrage clientela:persoane fizice si juridice. Colaborarea cu societăți de asigurare cum ar fi:ASIRAG SA Pitesți, ASIROM, ASTRA în vederea executării lucrărilor de tinichigerie-vopsitorie asigură executarea lucrărilor de tinichigerie-vopsitorie. Piesele de schimb utilizate posedă certificat de calitate, iar personalul angajat este calificat pe fiecare domeniu de activitate.Unitatea este autorizată tehnic de Registrul Auto Român Bucuresti și de Ministerul Transporturilor.
Atât din modul de prezentare dar și având în vedere rezultatele economice obținute, societatea desfășoară o activitate eficientă, făcând față cu succes concurenței din zona geografica în care își desfășoară activitatea.
STRUCTURA DE PERSONAL
Funcția de personal este influențată în cadrul SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA, de o serie de factori, cum sunt:
separarea activităților, principiul măsurării timpului de muncă, introducerea progresului tehnic, care să reducă numărul de angajați, elaborarea de programe de perfecționare, negocieri de convenții colective;
În funcție de:
volumul vanzărilor;
numărul de ore lucrate de fiecare salariat;
regimul de lucru;
SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA și-a stabilit un număr de 58 angajati, cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată, grupați pe sectoare și servicii, după următoarea structură organizatorică:
SALARIZAREA
În cadrul societății, salarizarea se efectuează în următoarele forme:
* salariul de baza pentru personalul de deservire;
* acord direct, cota procentuală din tariful realizat, conform contractului individual de muncă, pentru personalul direct productiv;
În cursul unui exercițiu financiar se acordă prime pentru rezultate deosebite.
1.4. EVOLUȚIA ACTIVITĂȚII SOCIETĂȚII ÎN ULTIMII PATRU ANI
A. DIAGNOSTIC COMERCIAL
SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA Zalău în principal realizează operațiuni de comercializare autoturisme și prestări servicii pentru autoturisme pe piața județului Sălaj, dar și a județelor limitrofe, conform obiectivului de activitate.
Tipurile de autoturisme comercializate de societate pe piață sunt din gama DACIA.
Volumul de activitate și rezultatele societății sunt sensibile la evoluția puterii de cumpărare a populației. Evoluția cifrei de afaceri de la un an la altul se prezintă după cum urmează:
Tabel nr.1.2.
EVOLUTIA CIFREI DE AFACERI
-mii lei-
B. PIAȚA, CLIENȚII ȘI FURNIZORII
SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA Zalău prestează servicii și înfăptuiește acte de comerț în principal pe piața județului Sălaj, ocupând un loc în cadrul pieței în procent de:
35% servicii service;
100% comerț cu autoturisme DACIA;
20% comerț cu piese de schimb, gama DACIA;
Principalii clienți ai pieței sunt:
80% persoane fizice;
20% persoane juridice.
Aprovizionarea de la furnizori se efectuează pe bază de contracte și comenzi:
90% pe bază de contracte;
10% pe bază de comenzi.
C. DIAGNOSTIC FINANCIAR CONTABIL
Obiective: – prin studierea evoluției activității societății astfel să se tragă concluzii cu privire la echilibrul financiar, structura și modul de utilizare a capitalului, respectiv randamentul societății se prezintă astfel:patrimoniul are următoarea evoluție în ultimii patru ani:
Tabel nr.1.3.
EVOLUȚIA PATRIMONIULUI ÎN ULTIMII PATRU ANI
-mii lei-
Făcându-se o analiză a evoluției patrimoniului, a echilibrului financiar, a resurselor, a indicatorilor economici care caracterizează finanțarea și trezoreria, a veniturilor din activitatea de exploatare și a costurilor activității de exploatare, se pot trage următoarele concluzii:
aportul diferitelor resurse la capitalizarea societății s-a efectuat într-un ritm normal, ceea ce a condus la o trezorerie pozitivă;
nevoia de fond de rulment pozitivă arată că finanțarea activului circulant, pe ansamblu s-a efectuat din surse proprii de finanțare;
capacitatea societății de a-și achita datoriile pe termen scurt este satisfăcătoare.
În cele ce urmează, voi prezenta realizarea principalilor indicatori economico-financiari realizați în cursul anului 2001, comparativ cu cei realizați în perioada precedentă:
Tabel nr.1.4.
EVOLUȚIA INDICATORILOR ECONOMICO-FINANCIARI
Profitul net realizat la finele exercițiului financiar 2001, în valoare de 135.275 mii lei a fost repartizat după cum urmează:
constituirea rezervelor legale;
surse proprii de finanțare;
fond de participare la profit a salariaților.
Evoluția pozitivă a indicatorilor economico-financiari, creșterile progresive de la un an la altul arată că personalul de conducere a societății utilizează metode moderne de management, respectă întocmai măsurile stabilite de Adunarea Generală a Acționarilor și Consiliul de Administrație.
Având în vedere faptul că societatea s-a clasat în ultimii trei ani pe locul III în cadrul societăților comerciale din județ, în ceea ce privește rezultatele economice obținute și cifra de afaceri, pot afirma că SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA Zalău reprezintă un segment important pe piața județului Sălaj.
CAPITOLUL 2.
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR
2.1. ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII FINANCIARE A CHELTUIELILOR
SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA determină și înregistrează în contabilitate, în conturi distincte atât cheltuielile cât și veniturile. Între ele există o corelație care presupune conectarea acestora în vederea obținerii rezultatului financiar net.
În cadrul societății, cheltuielile sunt reprezentate de totalitatea operațiilor economice care afectează patrimoniul întreprinderii prin diminuarea activului, cum sunt: consumul de materiale sau prin mărirea pasivului, ca de exemplu înregistrarea obligației de plată pentru servicii executate de terti (apă, energie).
La SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA se conduce contabilitatea financiară care cuprinde în obiectul de evaluare și înregistrarea cheltuielilor grupate în funcție de natura activităților:
* cheltuieli de exploatare;
* cheltuieli financiare;
* cheltuieli excepționale.
Organizarea contabilității cheltuielilor are la bază concepția dualistă1 , și anume:
* Contabilitatea financiară , care cuprinde în obiectul său evaluarea și înregistrarea cheltuielilor grupate în funcție de natura activității (exploatare, financiară, excepționale) și de natura resurselor utilizate (cheltuieli cu materii prime, materiale, de personal, amortizări etc.)
* Contabilitatea de gestiune, care cuprinde în obiectul său contabilizarea cheltuielilor grupate în funcție de destinația și funcția lor pe feluri de produse, lucrări și servicii.
La organizarea contabilității cheltuielilor se ține seama de principiile contabilității, cum sunt:
principiul independenței exercitiului: cheltuielile sunt înregistrate în momentul producerii lor, fără să țină seama de data plății, deci reflectă cheltuielile în faza de angajare;
principiul prudenței, care impune înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea, după metoda liniară, indiferent de rezultatul financiar obținut;
principiul necompensării, care interzice efectuarea de compensări între cheltuieli și venituri, este respectat de SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA, pe tot parcursul unui exercițiu financiar.
Cheltuielile reflectate în contabilitatea societății sunt grupate în funcție de momentul angajării lor2, astfel:
Cheltuieli constatate în momentul plății lor, care sunt înregistrate în corespondență cu conturile de trezorerie;
Cheltuieli angajate cu plata ulterioară, care se înregistrează în corespondență cu conturile de terti;
Cheltuieli calculate pentru a estima deprecierile definitive fără a angaja o plată, reprezentate de amortizări și provizioane.
Cheltuielile care se înregistrează la SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA, se grupează astfel:
CHELTUIELI DE EXPLOATARE care cuprind:
cheltuieli cu materii prime și materiale, destinate consumului productiv, alte materii care constituie substanța produselor finite, materiale croitorie, care se transformă în produse finite, se transformă în mărfuri și se valorifică prin magazia cu amănuntul, pigmenți vopsele metalizate, care preparate pe calculator, conform catalogului se transformă în marfă, sârmă bobinaj cu ajutorul căruia se bobinează motoare electrice; piese de schimb, costul de achiziție al obiectelor de inventar consumate, uzura acestora, costul de achiziție al energiei și apei consumate;
cheltuieli cu lucrări și servicii executate de terți, întreținere și reparații, chirii, servicii executate de terți(colaboratori, cheltuieli de protocol, reclamă, publicitate), transport de bunuri și persoane, deplasări, poștă și taxe de telecomunicații, servicii bancare;
cheltuieli cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate, cum sunt: impozitul pe clădiri, taxă teren, reclame;
cheltuieli cu personalul: salarii și alte drepturi de personal, asigurările și protecția socială, contribuția unității la asigurările sociale și ajutor de somaj;
alte cheltuieli de exploatare.
CHELTUIELI FINANCIARE care cuprind:
dobânzi curente acordate împrumuturilor bancare;
sconturi acordate clienților.
CHELTUIELI EXCEPTIONALE, reprezentând acele cheltuieli care nu sunt legate de activitatea normală curentă a unitătii, cum sunt:
amenzi, penalităti, lipsuri la inventar.
CHELTUIELI CU AMORTIZARILE cuprind amortizarea imobilizărilor necorporale si corporale
CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT ce se datorează lunar statului, cu definitivare la sfârșitul exercitiului.
2.1.1. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE
Pentru înregistrarea consumului de materii prime, este utilizat contul 600 “Cheltuieli cu materii prime”, care:
după conținutul economic este un cont de procese economice reflectând consumul de materii prime necesare realizării de produse finite, lucrări, servicii;
după funcția contabilă este asimilat conturilor de activ;
se debitează :
– cu valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime eliberate în consum sau constatate lipsă la inventariere și neimputabile prin creditul contului 300 “Materii prime”;
– cu diferențele de preț aferente materiilor prime în corespondență cu creditul contului 308 “Diferențe de preț la materii prime și materiale”;
se creditează: la sfârșitul lunii, prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului în corespondență cu debitul contului 121 “Profit și pierdere”.
nu prezintă sold la finele perioadei.
Contul 601 “Cheltuieli cu materiale consumabile”
Se consideră materiale consumabile acele materiale care se folosesc în procesul de productie, alături de materii prime, dar care nu se regăsesc în substanța produsului finit.
La SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA sunt utilizate următoarele materiale consumabile: carbid, oxigen, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb pentru autoturismele din dotare, rechizite birou, imprimate.
Contul 601 se caracterizează astfel:
după conținutul economic este un cont de cheltuială de exploatare;
după funcția contabilă este un cont de activ;
se debitează :
– la darea în consum a materialelor consumabile prin creditul contului 301 “Materiale consumabile”;
– cu diferențele de preț aferente materialelor consumabile prin creditul contului 308 “Diferențe de preț la materiale consumabile”;
se creditează:
– la sfârșitul fiecărei luni, prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului prin debitul contului 121 “Profit și pierdere”;
nu prezintă sold la sfârșitul perioadei.
În cadrul societății, pentru detalierea cheltuielilor, sunt utilizate conturi de gradul II, după cum urmează:
“Cheltuieli cu materiale”
“Cheltuieli cu combustibili”
“Cheltuieli privind materialele pentru ambalat”
“Cheltuieli privind piese de schimb”
“Cheltuieli privind materialele consumabile”
Contul 602 “Cheltuieli cu obiectele de inventar”
Reprezintă în cadrul societății comerciale SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA, uzura obiectelor de inventar, determinată de darea lor în folosință.
Pentru determinarea uzurii obiectelor de inventar se utilizează două modalități:
INTEGRAL la darea în folosință. Cheltuielile privind uzura obiectelor de inventar se înregistrează o singură dată, la prețul de înregistrare. Această metodă este utilizată pentru obiectele de inventar: salopete, echipamente de lucru.
EȘALONAT pe o durată în luni, stabilită și aprobată prin decizia Consiliului de Administrație.Este utilizat pentru următoarele categorii de obiecte de inventar:truse scule, mobilier, unelte de lucru, etc.
Contul 602 “Cheltuieli privind obiectele de inventar” se caracterizează astfel:
după conținutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;
după funcția contabilă este un cont de activ;
se debitează :
cu uzura obiectelor de inventar date în folosință, inclusă pe cheltuieli, în corespondență cu contul 322 “Uzura obiectelor de inventar”;
se creditează:
– la sfârșitul lunii, prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului prin debitul contului 121 “Profit și pierdere”;
Nu prezintă sold la finele perioadei.
Contul 604 “Cheltuieli privind materiale nestocate”
Contul 604 este utilizat pentru înregistrarea cheltuielilor cu materiale nestocate, cum ar fi:imprimate, rechizite, în momentul înregistrării lor.
după conținutul economic este un cont de cheltuială de exploatare;
după funcția contabilă este un cont de activ;
se debitează :
– pe măsura aprovizionării cu materiale în corespondență cu contul 401 “Furnizori”;
se creditează :
– la sfârșitul perioadei prin trecerea pe cheltuială asupra rezultatului prin debitul contului 121 “Profit și pierdere”;
nu prezintă sold la sfârșitul perioadei.
Consumul de energie termică, electrică, apă, pe măsura livrării de către furnizori, se înregistrează în cadrul SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA ca o cheltuială de exploatare.Contabilitatea acestor cheltuieli se ține cu ajutorul contului 605 “Cheltuieli privind energia si apa”, care:
după funcția contabilă este cont de activ;
se debitează:
– odată cu primirea facturilor privind consumul de apă și energie prin creditul contului 401 “Furnizori”;
se creditează:
– la sfârșitul perioadei, prin trecerea datoriilor asupra rezultatului prin debitul contului 121 “Profit și pierdere”;
nu prezintă sold la sfârșitul perioadei.
În cadrul societății se înregistrează cheltuieli privind mărfurile cu ajutorul contului 607 “Cheltuieli privind mărfurile”. Sunt considerate mărfuri: piese de schimb autoturisme, ansamble, subansamble pentru marca DACIA, autoturisme DACIA (întreaga gamă produsă), vopsele auto. Acestea sunt comercializate prin magazia secției, depozitul de piese, depozitul de vopsele, croitorie.
Cheltuielile privid mărfurile sunt formate din prețul de cumpărare al mărfurilor vândute sau constatate lipsă la inventariere.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor privind mărfurile se realizează cu ajutorul contului 607 “Cheltuieli privind mărfurile”, care:
după conținutul economic este un cont de cheltuială de exploatare;
după funcția contabilă este un cont de activ;
se debitează :
– cu prețul de achiziție al mărfurilor vândute prin creditul contului 371 “Mărfuri”;
se creditează :
– la sfârșitul perioadei, prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului în corespondență cu debitul contului 121 “Profit și pierdere”;
nu prezintă sold la sfârșitul perioadei.
Contabilitatea cheltuielilor cu lucrari și servicii executate de terți
În cadrul societății comerciale SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA , în structura serviciilor generale prestate de terti se cuprind acele servicii și lucrări care sunt nemijlocit ocazionate de desfășurarea activității de ansamblu, cum sunt: întreținere și reparații, chirii.
Aceste cheltuieli sunt reflectate cu ajutorul contului 611 “Cheltuieli cu întreținere și reparații”, care:
după conținutul economic este un cont de cheltuială de exploatare;
după funcția contabilă este un cont de activ;
se debitează:
– în cursul lunii odată cu înregistrarea cheltuielilor în funcție de natura acestora (reparații, chirii, prime, studii de cercetare) prin creditul conturilor 401 “Furnizori”, 408 “Furnizori-facturi nesosite”, 471 “Cheltuieli înregistrate în avans”;
se creditează:
– la sfârșitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului prin debitul contului 121 “Profit și pierdere”;
nu prezintă sold la sfârșitul perioadei.
Pentru reflectarea în contabilitate a cheltuielilor cu chiria, este utilizat contul 612 “Cheltuieli cu redevențe, locații de gestiune și chirii”, care:
după conținutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;
după funcția contabilă este un cont de activ;
se debitează:
– cu cheltuielile privind chiria datorată și plătită în corespondență cu conturile 401 “Furnizori”, 408 “Furnizori-facturi nesosite”;
se creditează:
– la finele perioadei prin trecerea acestor cheltuieli asupra rezultatului financiar prin debitul contului 121 “Profit și pierdere.
Contul 613 “Cheltuieli cu prime de asigurare” reflectă în cadrul societății cheltuielile cu primele de asigurare autoturisme și se caracterizează astfel:
după conținutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;
după funcția contabilaă este un cont de activ;
se debitează:
– cu valoarea primelor de asigurare achitate conform contractelor de asigurare;
se creditează:
– la sfârșitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului financiar;
nu prezintă sold la sfârșitul perioadei.
În cadrul societății se înregistrează cheltuieli cu servicii prestate de terti, care sunt indirect legate de desfășurarea activității de ansamblu.
Cheltuielile privind lucrările și serviciile executate sunt reflectate cu ajutorul Contul 621 “Cheltuieli cu colaboratorii”, care:
după conținutul economic este un cont de cheltuială de exploatare;
după funcția contabilă este un cont de activ;
se debitează:
– cu sumele datorate colaboratorilor externi pentru prestațiile executate;
se creditează:
– la sfârșitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului;
nu prezintă sold la finele perioadei.
În vederea creării imaginii de marcă, cunoașterea facilităților acordate de societății și de producător, SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA își face reclamă și publicitate prin mass media.
Cheltuielile cu reclamă și publicitate sunt înregistrate cu ajutorul Contului 623 ”Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate”
dupa funcția contabilă este un cont de activ;
se debitează:
– cu primirea facturii fiscale privind cheltuielile datorate prin creditul contului 401 “Furnizori”;
– includerea în cheltuielile lunii a sumelor constatate la sfârșitul exercițiului precedent ca fiind efectuate în avans prin creditul contului 471 “Cheltuieli înregistrate în avans”;
se creditează:
– la sfârșitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului prin debitul contului 121 “Profit și pierdere”;
nu prezintă sold la sfârșitul perioadei.
Deoarece principalii furnizori ai societății sunt din alte județe, în cadrul societății se înregistrează cheltuieli cu transportul de bunuri și persoane cu ajutorul contului 624.1 n categoria acestor cheltuieli se cuprind acele prestații efectuate de terți pentru transportul produselor, mărfurilor văndute.
Contul 624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri și persoane”
este un cont de cheltuială de exploatare;
după funcția contabilă este un cont de activ;
se debitează:
– cu valoarea facturilor datorate furnizorilor, în corespondență cu conturile 401 “Furnizori”, 408 “Furnizori-facturi nesosite”, 471 “Cheltuieli înregistrate în avans”;
se creditează:
– la sfârșitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului prin debitul contului 121 “Profit și pierdere”;
nu prezintă sold la sfârșitul perioadei.
Contul 625 “Cheltuieli cu deplasări, detașări, transferuri”
este un cont de activ;
se debitează:
– cu sumele achitate reprezentând cheltuielile cu deplasări prin creditul conturilor 401 “Furnizori”, 408 “Furnizori-facturi nesosite”, iar avansurile se înregistrează în contul 542 “Avansuri de trezorerie”;
se creditează:
– cu sfârșitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului prin debitul contului 121 “Profit și pierdere”;
nu prezintă sold la sfârșitul perioadei.
Cheltuielile de postă, telefon, se fac în interesul general al societatii. Sunt reflectate în evidența contabilă cu ajutorul contului 626 “Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații”
este un cont de activ;
se debitează:
– cu valoarea serviciilor poștale achitate în corespondență cu creditul conturilor 401 “Furnizori”, 408 “Furnizori-facturi nesosite”, 471 “Cheltuieli înregistrate în avans”, 5321 “Timbre fiscale și poștale”;
se creditează:
– la sfârșitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului prin debitul contului 121 “Profit și pierdere”;
nu prezintă sold la sfârșitul perioadei.
SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA ZALǍU efectuează operațiuni de plăți și încasări prin:
Banca Comercială Română filiala Zalău;
Banca Agricolă filiala Zalău;
Trezoreria municipiului Zalău.
Cheltuielile cu serviciile bancare sunt înregistrate cu ajutorul contului 627 “Cheltuieli cu servicii bancare și asimilate”:
este un cont de activ;
se debitează:
– cu valoarea serviciilor bancare plătite de către unități în corespondență cu conturile 5121 “Conturi la bănci în lei” și 5124 “Conturi la bănci în devize”;
se creditează:
– la sfârșitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului prin debitul contului 121 “Profit și pierdere”;
nu prezintă sold la sfârșitul perioadei.
Impozitele și taxele datorate de societate bugetelor de stat, cum sunt: impozitul pe cladiri, impozitul pe terenuri, fondul special pentru cercetare-dezvoltare, fondul special pentru ajutorarea persoanelor handicapate, fondul special de sănătate, sunt înregistrate cu ajutorul contului 635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate”
după conținutul economic este un cont de activ;
se debitează:
– cu plata impozitelor și vărsamintelor asimilate;
se creditează:
– la sfărșitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra exercițiului financiar;
nu prezintă sold la sfărșitul perioadei.
Contabilitatea cheltuielilor cu personalul
Pentru munca prestată de către personalul angajat, societatea datorează salarii. Ele sunt negociate si prevăzute în contracte de muncă încheiate cu salariații. Pe lângă salariile cuvenite se mai plătesc salariaților prime sau sporuri de diferite feluri.
Toate datoriile către personal se stabilesc lunar și reprezintă pentru societate cheltuieli de personal.Pe lângă salarii, societatea datorează statului impozite și taxe, care sunt considerate cheltuieli patronale asupra salariilor.
Cheltuielile cu salarii sunt înregistrate cu ajutorul următoarelor conturi:
641 “Cheltuieli cu remunerații personal”
6451 “Cheltuieli privind contribuția unității la asigurările sociale”
6452 “Cheltuieli privind contribuția unității la ajutorul de somaj”
6458 “Alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială”
Contul 641 “Cheltuieli cu remunerațiile personalului”
după funcția contabilă este un cont de activ;
se debitează:
– cu salariile brute cuvenite personalului pentru munca prestată prin creditul contului 421 “Personal –remunerații datorate”, 428 “Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul”;
* se creditează:
– la sfârșitul lunii la decontarea cheltuielilor asupra rezultatului prin debitul contului 121 “Profit și pierdere”;
nu prezintă sold la sfârșitul lunii.
Pe lângă salarii, unitatea datorează organismelor de asigurări sociale sume cum sunt: contribuții la asigurări sociale, la fondul de șomaj, la fondul de sănătate, etc. Aceste obligații reprezintă pentru firmă cheltuieli înregistrate cu ajutorul contului 645 “Cheltuieli privind asigurările și protecția socială”, cont de activ ce se dezvoltă pe mai multe conturi sintetice de gradul II:
6451 “Cheltuieli privind contribuția unității la asigurările sociale”
6452 “Cheltuieli privind contribuția unității la ajutorul de șomaj”
6458 “Alte cheltuieli privind asigurările sociale și protecția socială”
Aceste conturi se debitează la:
– înregistrarea C.A.S. prin creditul contului 4311.01 “Contribuția unității la asigurări sociale”;
– înregistrarea contribuției unității la asigurările sociale de sănătate (7%) prin creditul contului 4311.02 “Contribuția unității la asigurările sociale de sănătate”;
– înregistrarea contribuției la fondul de șomaj (5%) prin creditul contului 4371 “Contribuția unității la fondul de șomaj”;
– acordarea de concedii medicale sau ajutoare sociale prin creditul contului 423 “Personal-ajutoare materiale datorate”.
Toate aceste conturi se vor închide prin debitul contului 121 “Profit și pierdere”.
Nu prezintă sold la sfârșit de lună.
Pe lângă cheltuielile de exploatare prezentate, acele elemente de cheltuieli nereprezentative pentru conturile prezentate vor fi evidențiate cu ajutorul unei grupe speciale numite “Alte cheltuieli de exploatare”. In această categorie sunt incluse cheltuielile din pierderi din creanțe și alte cheltuieli de exploatare.
Pierderile din creanțe se înregistrează cu ajutorul contului 654 “Pierderi din creanțe”.
Se debitează:
– cu sumele trecute pe cheltuieli cu ocazia scăderii din evidență a clienților incerți sau în litigiu prin creditul contului 416 “Clienți incerți”;
Alte cheltuieli de exploatare neevidențiate cu ajutorul conturilor prezentate se vor reflecta prin contul 658 “Alte cheltuieli de explotare”, care este un cont de activ.
Se debitează:
– diferențele nefavorabile din lichidarea unor creanțe prin creditul contului 411 “Clienți”, 461 “Debitori diverși”, 425 “Avansuri acordate personalului”;
– diferențele nefavorabile din lichidarea unor datorii prin creditul conturilor 401 “Furnizori”, 421 “Personal-remunerații datorate”
Se creditează:
la sfârșitul lunii prin debitul contului 121 “Profit și pierdere”.
Nu prezintă sold la finele perioadei.
2.1.2. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR FINANCIARE
Sunt considerate cheltuieli financiare, acele cheltuieli care sunt legate de activitatea financiară și se referă la:
cheltuieli privind dobânzile;
cheltuieli privind sconturile acordate;
alte cheltuieli financiare.
Cheltuielile financiare sunt înregistrate cu ajutorul următoarelor conturi:
666 “Cheltuieli privind dobânzile”
667 “Cheltuieli privind sconturile”
668 “Alte cheltuieli financiare”
Cheltuielile cu dobânzile sunt de mai multe feluri:
– dobânzi aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate;
– dobânzi aferente creditelor acordate de bănci în conturi curente;
– dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt.
Se reflectă în contabilitate cu ajutorul contului 666 “Cheltuieli privind dobânzile”.
După funcția contabilă este un cont de activ.
Se debitează:
– cu valoarea dobânzilor datorate și aferente imprumuturilor și datoriilor asimilate, împrumuturilor în cadrul grupului, creditelor bancare pe termen scurt prin creditul conturilor 168 “Dobânzi aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate”, 519 “Credite bancare pe termen scurt”, 512 “Conturi curente la bănci”, 518 “Dobănzi”;
Se creditează:
la sfârșitul lunii prin debitul contului 121 “Profit și pierdere”.
În activitatea lor firmele pot acorda și sconturi (reducere acordată unui debitor, atunci când plata unei obligații se face înainte de scadență) care reprezintă pentru acestea cheltuieli financiare, fiind reflectate cu ajutorul contului 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate”.
După funcția contabilă este cont de activ.
Se debitează cu sconturile acordate:
– unor clienți prin creditul contului 411 ”Clienți”;
-unor debitori diverși prin creditul contului 461 “Debitori diverși”
Se creditează la sfârșitul lunii, când se închide prin debitul contului 121 “Profit și pierdere”.
Acele cheltuieli financiare care nu pot fi înregistrate prin conturile prezentate, vor fi evidențiate cu ajutorul contului 668 “Alte cheltuieli financiare”.
După functia contabilă: cont de activ
Se debitează cu alte sume datorate furnizorilor:
– facturate prin creditul contului 401 “Furnizori”;
– achitate prin creditul contului 512 “Conturi curente la bănci”, 531 “Casa”;
Se creditează la sfârșitul lunii prin debitul contului 121 “Profit și pierdere”;
Nu prezintă sold.
2.1.3. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR EXCEPTIONALE
Activitatea excepțională a agenților economici cuprinde acțiunile realizate cu caracter accidental și care nu sunt legate de activitatea normală a întreprinderii.
Operațiunile excepționale se grupează în:
– operațiuni excepționale de gestiune, cele legate de problemele de gestiune, cum sunt: lipsurile de inventar, perisabilitățile, amenzile, penalitățile, debitori insolvabili.
– operațiuni excepționale de capital, cele care privesc cedările de imobilizări corporale sau necorporale, la valoarea lor contabilă.
Evidența cheltuielilor excepționale se realizează cu ajutorul grupei 67 “Cheltuieli excepțioale”, ce cuprind două conturi sintetice de gradul I, cu unele analitice, astfel:
671 “Cheltuieli excepționale privind operațiile de gestiune”
6711 “Despăgubiri, amenzi și penalități”
6712 “Donații și subvenții acordate”
6714 “Pierderi din debitori diverși”
6718 “Alte cheltuieli excepționale privind operațiile de gestiune”
672 “Cheltuieli excepționale privind operațiile de capital”
6721 “Cheltuieli privind activele cedate”
6728 “Alte cheltuieli excepționale privind operațiile de capital”.
2.1.3.1. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR EXCEPȚIONALE PRIVIND OPERAȚIILE DE GESTIUNE
Evidența acestor cheltuieli se ține cu ajutorul contului 671 “Cheltuieli excepționale privind operațiile de gestiune”, în debitul căreia se trece:
– valoarea pierderilor din calamități la materii prime, materiale, produse finite, iar în credit apar conturile 300 “Materii prime”, “Materiale consumabile”, 321 “Obiecte de inventar”, 345 “Produse finite”, 371 “Mărfuri”, și diferențele de preț aferente stocurilor: 308 “Diferențe de preț la materii prime și materiale”, 348 “Diferențe de preț la produse”, 378 “Diferențe de preț la mărfuri”;
– valoarea debitelor prescrise sau a debitorilor insolvabili scoși din evidență, prin creditul contului 461 “Debitori diverși”;
– valoarea despăgubirilor, amenzilor, penalităților și subvențiilor acordate, în corespondență cu conturile 512 “Conturile curente la bănci” și 531 “Casa”;
Se creditează la finele lunii în corespondență cu contul 121 “Profit și pierdere”.
2.1.3.2. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR EXCEPȚIONALE PRIVIND OPERAȚIILE DE CAPITAL
Cheltuielile excepționale privind operațiile de capital se evidențiază cu ajutorul contului 672 “Cheltuieli excepționale privind operațiile de capital” ce înregistrează în debit valoarea neamortizată a imobilizărilor corporale sau necorporale cedate, în corespondență cu creditul conturilor care înregistrează valoarea acestor imobilizări, respectiv: 203 “Cheltuieli de cercetare-dezvoltare”, 205 “Concesiuni, brevete și alte drepturi și valori asimilate”, 211 “Terenuri”, 212 “Mijloace fixe”, 261 “Titluri de participare”, 262 “Titluri imobilizate ale activității de portofoliu”.
Se creditează la finele lunii prin debitarea contului 121 “Profit și pierdere”.
2.1.3.3. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR EXCEPȚIONALE DIN AMORTIZĂRI ȘI PROVIZIOANE
Pentru evidențierea cheltuielilor excepționale din amortizări și provizioane se utilizează contul 687 “Cheltuieli excepționale privind amortizările și provizioane”, cu următoarele conturi sintetice de gradul II:
– 6871 “Cheltuieli excepționale privind amortizarea imobilizărilor”
– 6872 “Cheltuieli excepționale privind provizioanele pentru riscuri și cheltuieli”
– 6873 “Cheltuieli excepționale privind provizioanele pentru deprecieri”
– 6874 “Cheltuieli excepționale privind provizioanele reglementate”
Acest cont se debitează prin creditul următoarelor conturi:
– 151 “Provizioane pentru riscuri și cheltuieli” cu valoarea provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli când acestea au un caracter excepțional;
– 496 “Provizioane pentru deprecierea creanțelor-debitori diverși” cu valoarea provizioanelor constituite pentru deprecierile excepționale survenite în conturile de debitori diverși;
– 141 “Provizioane reglementate” cu valoarea cheltuielilor pentru provizioane reglementate.
La sfârșitul lunii rulajul contului este transferat în debitul contului 121 “Profit și pierdere”.
2.1.4. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU IMPOZITUL PE PROFIT
Lunar se închid conturile de cheltuieli care concură la determinarea rezultatului financiar brut. Este cazul tuturor conturilor de cheltuieli, mai puțin contul 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit”. După determinarea impozitului pe profit se stabilește profitul net realizat.
Impozitul pe profit constituie pentru unitățile patrimoniale o cheltuială nedeductibilă din punct de vedere fiscal. Aceasta se înregistrează în contabilitate după determinarea profitului brut sau a profitului impozabil, la care se aplică cota de împrumut stabilită de lege (în prezent 25%). Se determină lunar cumulat la începutul anului și este venitul bugetului de stat.
Profitul brut = Venituri – Cheltuieli
Profitul impozabil = Profitul brut + Cheltuieli nedeductibile fiscal
Profitul net = Profitul brut – Impozit
Reflectarea cheltuielilor cu impozitul pe profit se face cu ajutorul contului 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit”.
După funcția contabilă: cont de activ.
Se debitează la sfârșitul lunii cu impozitul pe profit datorat bugetului de stat prin creditul contului 441 “Impozit pe profit”;
Se creditează la sfârșitul lunii prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului perioadei prin debitul contului 121 “Profit și pierdere”;
La sfârșitul lunii contul nu prezintă sold.
După închiderea tuturor conturilor de venituri și cheltuieli, deci și a contului 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit”, contul 121 “Profit și pierderi” va reflecta rezultatul net cumulat de la începutul anului.
2.1.5. INTERFAȚA ÎNTRE CONTABILITATEA CHELTUIELILOR (FINANCIARĂ) ȘI
CONTABILITATEA DE GESTIUNE
În Romania a fost adoptat sistemul contabil în dublu circuit-respectiv, sistemul contabil dualist-care delimitează două circuite distincte ale contabilitatii:circuitul contabilitate financiară- ca circuit principal- și circuitul contabilitate de gestiune- ca circuit de ordin secundar.
Cele două circuite, deși se delimitează structural și funcțional sunt:elemente ale aceluiași cadru, care este unitatea patrimonială. Funcțiile celor două circuite ale contabilității se completează reciproc, contabilitatea financiară satisfăcând cu precădere funcții exterioare ale întreprinderii, în timp ce contabilitatea de gestiune satisface cerințe ale funcțiilor manageriale interne ale societații.
Informațiile furnizate de contabilitatea de gestiune sunt utile la întocmirea bugetelor de venituri si cheltuieli, pe feluri de activitate, produse, lucrări, servicii; la determinarea costurilor și rentabilității pe activități și produse; la aprecierea modului și gradului de utilizare a resurselor alocate și pentru pregătirea și luarea deciziilor la diferite niveluri ierarhice.
Contabilitatea de gestiune apare ca un complement indispensabil al contabilității financiare, ca un instrument de care are nevoie și, la un loc, alcatuiesc “un tot unitar”, cunoscut sub denumirea de sistem contabil.
Pentru a înțelege interfața contabilității financiare cu contabilitatea de gestiune se impune precizarea caracterului contractual al raporturilor dintre administrarea generală a întreprinderii și conducătorii subunităților acesteia (fabrici, secții, filiale, magazine, depozite).
Se formează două mari categorii de relații juridice cu caracter contractual:
relații contractuale exterioare întreprinderii, cu furnizori, clienți, creditorii, acționarii, bănci, care generează obligații și drepturi de creanță și care fac obiectul contabilității financiare;
relații contractuale interne, între managerul general (administrația generală) și conducătorii diferitelor structuri lucrative ale întreprinderii, care nasc relații juridice de natura drepturilor și obligațiilor cu privire la gestiunea și valorificarea resurselor pentru realizarea activităților.
Între gestiunea generală a întreprinderii, ce formează obiectul contabilității financiare, și subgestiunile acesteia caracterizate prin contabilitatea de gestiune se formează un sistem de relații economice care este definit prin fluxurile interne de gestiune , fluxuri care pot fi grupate în trei mari categorii:
fluxuri între administratia generala și gestiunea subunităților;
fluxuri intersubunitati;
fluxuri intrasubunitate.
Fluxurile de bază sunt cele care formează mișcări biunivoce de bunuri și valori între gestiunea generală a întreprinderii administrată de managerul general și gestiunile subunităților administrate de managerii acestora.
În cadrul fluxurilor de bază se disting patru fluxuri principale, care sunt:
Fluxul bugetelor de exploatare, orientate de la administrația generală la subunități;
Fluxurile resurselor alocate, care se mișcă de la administrația generală la subunitatea de exploatare;
Fluxurile produselor obținute, care pornește de la subunitatea de exploatare spre administrația generală;
Fluxul abaterilor și controlul executării programelor(BVC) orientat în principal de la subunități la administrația generală.
Aceste fluxuri care interacționează între administrația generală și subunități ridică probleme întreprinderii pe linia corelării contabilității financiare, ale cărui obiect și sferă cuprind gestiunea și administrarea generală a întreprinderii, cu contabilitatea de gestiune a fiecărei subunități.Fluxurile interunitati și fluxurile intraunitate, fac obiectul contabilității de gestiune.
Contabilitatea de gestiune operează cu conturile din clasa 9 “Conturi de gestiune”, conturi care funcționează după regulile partidei duble, fiind organizate în trei grupe:
GRUPA 90 “Decontări interne”
Contul 901 “Decontări interne privind cheltuielile”
Contul 902 “Decontări interne privind producția obținută”
Contul 903 “Decontări interne privind diferențele de preț”
GRUPA 92 “Conturi de calculație”
Contul 921 “Cheltuielile activității de bază”
Contul 922 “Cheltuielile activităților auxiliare”
Contul 923 “Cheltuieli indirecte de producție”
Contul 924 “Cheltuieli generale de administrație”
Contul 925 “Cheltuieli de desfacere”
GRUPA 93 “Costul producției”
Contul 931 “Costul producției obținute”
Contul 933 “Costul producției în curs de execuție”
Deși cele două circuite ale contabilității funcționează cvasiautonom, există o zonă de interferență în care se face legatura, interferența, între cele două circuite contabile.
Contabilitatea fluxului resurselor alocate
Fluxurile resurselor alocate activității de exploatare sunt evidențiate și controlate în contabilitatea întreprinderii prin indicatori ai cheltuielilor:
cheltuieli evidențiate după natura, respectiv după conținutul economic în contabilitatea financiară;
cheltuieli evidențiate pe obiect sau centru de activitate (produs, lucrare, loc, etc.) pe o structură a articolelor de calculație a costurilor în activitatea analitică.
În urma transferului resurselor din gestiunea generală în gestiunea subunităților evidențiate și evaluate sub forma cheltuielilor se realizează contabilitatea în dublă structură a acestor cheltuieli și anume după conținutul lor economic (în contabilitatea financiară) și prin articole de calculația costurilor produselor, lucrărilor, serviciilor și al locurilor de activitate în contabilitatea de gestiune.
Dubla structură a cheltuielilor întreprinderii constituie primul aspect în probematica corelațiilor dintre contabilitatea financiară și contabilitatea de gestiune.
Ecuația costurilor în dublă structură este descrisă de formula:
n n
ch ei = ch ci
I i
Unde: ch ei- reprezintă feluri de activități după natură, din contabilitatea financiară;
Ch ci- articole de calculație a costurilor pe produse, lucrări, servicii, din contabilitatea de gestiune.
Cheltuielile înregistrate în contabilitatea financiară se separă în două mari categorii:
Cheltuieli încorporabile, care sunt aferente activității de exploatare și fac obiectul determinării raționale a costurilor produselor, lucrărilor și serviciilor pe articole de calculație.
Cheltuieli neîncorporabile, sunt acele cheltuieli care nu sunt ocazionate de activitatea de exploatare, cum sunt cheltuielile excepționale și unele cheltuieli financiare.
În contabilitatea de gestiune, fluxul resurselor alocate este evidențiat cu ajutorul contului 901 “Decontări interne privind cheltuielile” și conturile de calculație a costurilor (921, 922, 923, 924, 925).Conturile de decontări (901, 902, 903) sunt conturi care evidențiază relațiile subunității cu administrația generală a întreprinderii, deci sunt conturi ale gestiunii interne.
Contul 901 “Decontări interne privind cheltuielile” înregistrează relațiile de decontare de natura obligațiilor subunității față de administrația generală pentru resursele alocate pentru activitatea de exploatare.După funcția contabilă este cont de pasiv.
Se creditează în cursul lunii, cu contravaloarea resurselor preluate sub forma cheltuielilor efective după natură de la administrația generală pe care le regrupează pe conturi de calculația costurilor (921, 922, 923, 924, 925).
Se debitează la sfârșitul lunii, cu decontarea din resursele alocate a costurilor prestabilite aferente producției obținute cu creditul contului 931 “Costul producției obținute”:
cu decontarea pe seama resurselor alocate a diferențelor de preț aferente producției obținute prin creditul contului 903 “Decontări interne privind diferențele de pret”.
Rulajul creditor redă totalitatea obligațiilor din valoarea resurselor preluate pentru activitatea de exploatare estimate sub forma cheltuielilor.
Rulajul debitor exprimă valoarea decontării obligațiilor corespunzatoare resurselor încorporate în producția obținută.
Soldul creditor reprezintă obligațiile pentru valoarea resurselor primite și nedecontate la o anumită dată, aferentă producției în curs de execuție.
Conturile de calculație, grupa 92, au funcția conturilor de activ.
Contul 921 “Cheltuielile activității de bază” este un cont de calculație a costurilor la producția de bază (produse, lucrări, servicii).
Se debitează:
în cursul lunii cu cheltuielile directe cu materii prime, salariile, amortizarea și alte cheltuieli directe în corespondență cu creditul contului 901 “Decontări interne privind cheltuielile”;
la sfârșitul lunii cu cheltuielile indirecte de productie, administrație și desfacere repartizate prin creditul conturilor 923, 924, 925.
Rulajul debitor redă cheltuielile efective pe articole de calculație aferente activității de exploatare executate în cursul lunii.
Se creditează la sfârșitul lunii cu:
cheltuielile efective, pe articole de calculatie, ale productiei finite obținute în cursul lunii în corespondență cu debitul contului 902 “Decontări interne privind producția obținută”;
cheltuielile efective aferente producției în curs de execuție prin debitul contului 933”Costul producției în curs de execuție”
Rulajul creditor exprimă cheltuielile pe articole de calculatie ale activității de exploatare pentru produsele obținute în cursul lunii.
Contul la sfârșitul lunii are întotdeauna sold zero.
Contul 922 “Cheltuielile activităților auxiliare” este cont de calculație a costurilor pentru activitățile auxiliare.
Se debitează în cursul lunii:
– cu cheltuielile generate de activitățile auxiliare prin creditul contului 901 “Decontări interne privind cheltuielile”;
cu cheltuielile aferente lucrărilor și serviciilor reciproce executate între secțiile auxiliare prin creditul contului 922 “Cheltuielilor activităților auxiliare”
Se creditează:
cheltuielile pentru prestațiile reciproce executate secțiilor auxiliare prin debitul contului 922;
cheltuielile decontate pentru prestațiile executate secțiilor principale prin debitul contului 923 “Cheltuieli indirecte de producție”;
decontarea cheltuielilor efectuate pentru nevoile administrației prin debitul contului 924 “Cheltuieli generale de administrație;
decontarea cheltuielilor aferente lucrărilor și serviciilor executate pentru terți prin debitul contului 901 “Decontări interne privind cheltuielile”
Soldul reprezintă cheltuielile pentru lucrările și serviciile neterminate, care sunt trecute asupra debitului contului 933 “Costul producției în curs de execuție” și astfel contul se soldează.
Conturile 923 “Cheltuieli indirecte de producție”, 924 “Cheltuieli generale de administrație” și 925 “Cheltuieli de desfacere” sunt conturi de colectare și repartizare.
Se debitează:
în cursul lunii cu cheltuielile colectate direct prin creditul contului 901 “Decontări interne privind cheltuielile”;
în cursul lunii cu cheltuielile decontate de secțiile auxiliare prin contul 922 “Cheltuielile activităților auxiliare”.
Se creditează:
cu cheltuielile repartizate asupra costurilor produselor și lucrărilor din activitatea principală de exploatare în corespondență cu debitul contului 921 “Cheltuielile activității de bază”.
La sfârșitul perioadei aceste conturi au sold zero.
Aceste conturi din contabilitatea de gestiune sunt utilizate pentru înregistrarea cheltuielilor, calculul costurilor produselor și diferitelor activități pentru justificarea, decontarea valorii resurselor.
Contabilitatea fluxului producției obținute
Fluxul producției obținute privit din perspectiva gestiunii interne și a relațiilor contractuale dintre managerii subunităților și administrația generală evidențiază și controlează procesul de predare-preluare a produselor finite, lucrări executate și servicii prestate de subunități la gestiunea generală și decontarea valorii acestora prin fluxul cheltuielilor. Acest flux are o importanta deosebită, într-ucât prin el sunt pulsate spre exterior bunuri și valori rezultate din exploatare, elemente ce formează veniturile potențiale din producția stocată și în curs de execuție care prin livrare la clienți generează venituri efective.
Evidența și controlul acestui flux se realizează cu ajutorul conturilor:
902 “Decontări interne privind producția obținută”
931 “Costul producției obținute”
933 “Costul producției în curs de execuție”
Contul 902 “Decontări interne privind producția obținută” evidențiază relațiile dintre subunități și administrația generală privind producția obținută și calculația diferențelor de preț dintre prețul de înregistrare și costul efectiv.
După funcția contabilă este un cont bifuncțional.
Se creditează cu:
în cursul lunii, cu costul prestabilit al producției obținute prin debitul contului 931 “Costul producției obținute”;
la sfârșitul lunii, cu diferențele de preț aferente producției obținute prin debitul contului 903 “Decontări interne privind diferențele de preț”;
Se debitează:
la sfârșitul lunii cu decontarea cheltuielilor efective aferente producției obținute prin creditul conturilor 921 “Cheltuielile activității de bază”, 922 “Cheltuielile activităților auxiliare”, 925 “Cheltuieli de desfacere”.
Contul 902 se va solda.
Contul 931 “Costul producției obținute” ține evidența producției finite, semifabricatelor destinate vânzării, lucrărilor executate și serviciilor prestate pentru terți. Prin acest cont se controlează gestiunea producției finite din momentul obținerii până la predare în vederea vânzării.
Pentru înregistrare se utilizează prețul de livrare sau costuri prestabilite ale fiecărui produs, prețuri cu care produsele vor fi evaluate și înregistrate în contabilitatea financiară.
Contul 931 are și rolul de a măsura volumul producției din activitatea de exploatare.
Contul funcționează ca un cont de activ.
Se debitează:
în cursul lunii, cu costul prestabilit (prețul de livrare) al producției obținute, prin creditul contului 902 “Decontări interne privind producția obținută”
Se creditează:
în cursul sau la sfârșitul lunii, cu prețul de înregistrare (costul prestabilit prețului de livrare) aferente producției predată de secțiile de exploatare administrației generale în corespondență cu debitul contului 901 “Decontări interne privind cheltuielile”.
La sfârșit, contul se va solda.
Contul 933 “Costul producției în curs de execuție” are rolul de a evidenția și controla gestiunea producției în curs de execuție.
Funcționează ca un cont de activ.
Se debitează:
la sfârșitul lunii, cu costurile efective ale producției în curs prin creditul conturilor de calculație 921 “Cheltuielile activității de bază”, 922 “Cheltuielile activităților auxiliare”, conturi care au rolul de determinare și evaluare a producției neterminate.
Se creditează:
la sfârșitul lunii, cu costul efectiv al producției în curs de execuție, prin debitul contului 902 “Decontări interne privind producția obtinută”.
În urma acestor înregistrări, contul 933 se soldează.
La începutul exercițiului următor costul efectiv al producției este readus în contul 933, debitându-l în corespondență cu creditul contului 902 “Decontări interne privind producția obtinuță”.
Contabilitatea abaterilor de la programe (BVC)
Contabilitatea de gestiune, numită și contabilitate managerială, este în principal orientată spre procesele și relațiile de gestiune reglementată pe bază contractuală, contracte ce sunt așezate pe parametrii determinați prin programe și bugete de venituri și cheltuieli.
Contabilitatea intervine eficient în managementul întreprinderii prin informații pertinente necesare pentru pregătirea și luarea deciziilor în vederea realizării obiectivelor .
Evidența și controlul abaterilor se realizează cu contul 903 “Decontări interne privind diferențele de preț”.Contul are rolul de a evidenția diferențele de preț între costul efectiv și prețul de înregistrare, precum și decontarea acestora cu administrația generală.
Funcționează ca un cont de activ. Contul intră în acțiune la sfârșitul lunii.
Se debitează:
înregistrarea diferențelor de preț aferente producției obținute prin creditul contului 902 “Decontări interne privind producția obținută”;
Se creditează:
cu decontarea diferențelor de preț aferente producției obținute, pe baza decontului justificativ acceptat de Consiliul de administrație, prin debitul contului 901 “Decontări interne privind cheltuielile”.
În urma acestor înregistrări contul se soldează.
Interfața cu contabilitatea financiară pentru fluxul abaterilor de la programe se face în zona decontării acestor abateri de către fiecare subunitate cu administrația generală.
2.2. ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII FINANCIARE A VENITURILOR
În concepția contabilității moniste sunt considerate venituri numai încasările obținute din vânzarea producție activității de exploatare, fiind excluse veniturile financiare și extraordinare.
Definirea conceptului de venit este strâns legată de relațiile de proprietate, pe acestea întemeindu-se gestiunea. Veniturile sunt reprezentate de totalitatea operațiilor economice care afectează patrimoniul întreprinderii, prin mărimea activului dacă se fac încasări în numerar și înregistrează în prealabil creanțele asupra clienților sau prin micșorarea unor elemente de pasiv reprezentate de diminuarea provizioanelor dacă acestea rămân fără obiect.
Ținând cont de momentul formării lor, veniturile reflectate în contabilitatea financiară se pot clasifica astfel:
Venituri angajate, respectiv cele de încasare ulterioară față de momentul înregistrării lor, motiv pentru care se înscriu în corespondență cu un cont de creanțe;
Venituri constatate în momentul încasării lor, care se înregistrează în contabilitate în corespondență cu conturile de trezorerie;
Venituri contabile calculate fără a angaja o încasare cum sunt veniturile din anularea provizioanelor.
Ca și în cazul cheltuielilor, contabilitatea veniturilor se realizează în condițiile unei contabilități de angajamente, respectiv contabilizarea acestora se face în momentul constatării lor, indiferent de data încasării.
În procesul de creare a veniturilor se delimitează trei momente:producția, vânzarea, încasarea.
Producția reprezintă momentul creării rezultatului ca produs al activității consumatoare de resurse materiale, financiare și umane.
Vânzarea reprezintă momentul transferării dreptului de proprietate de la vânzător la cumpărător.
Încasarea reprezintă etapa în care dreptul de creanță din vanzare se transformă în bani.
Aceste trei momente pot să aibă loc succesiv sau simultan. De regulă, etapele de creare a veniturilor nu se suprapun în timp.
Contabilitatea presupune respectarea principiului independenței exercițiilor, în care caz toate operațiile care determină cheltuieli și venituri sunt înregistrate în momentul producerii lor. Fiecare unitate îsi organizează și o contabilitate a angajamentelor. In această situație principiul angajării veniturilor presupune individualizarea și reflectarea acestora în momentul obținerii și vânzării produsului, lucrării sau serviciului.
Respectând principiul individualizării rezultatului, este necesar să fie delimitat momentul în care veniturile și cheltuielile se consideră realizate, iar pe această bază imputatea cheltuielilor corespunzătoare, în vederea determinării rezultatului net. In acest scop a fost adoptat în noul sistem contabil principiul recunoașterii venitului realizat în momentul transferării dreptului de proprietate, deci al vânzării către cumpărător.
Principiul conectării cheltuielilor cu veniturile reprezintă un alt principiu contabil fundamental de organizare a contabilității și care solicită determinarea mai întâi a veniturilor unui exercițiu și apoi a cheltuielilor care sunt conectabile acestora, în vederea determinării rezultatului net.
Organizarea contabilității veniturilor are în vedere gruparea acestora pe categorii de venituri, după natura lor, astfel:
Venituri din exploatare, care cuprind:
venituri din vânzarea produselor, mărfurilor, lucrărilor executate și serviciilor prestate; ele se înregistrează în momentul predării bunurilor către cumpărători, a livrării pe bază de factură;
venituri din producția stocată reprezintă variația în plus sau în minus între valoarea la cost de producție;
venituri din producția de imobilizări;
venituri din subvenții de exploatare;
alte venituri de exploatare curente cuprinzând veniturile din creanțe recuperate;
Venituri financiare, cuprind:
venituri din participații;
venituri din alte imobilizări financiare;
venituri din creanțe imobilizate;
venituri din titluri de plasament.
Venituri excepționale, reprezentând acele venituri care nu sunt legate de activitatea normală curentă a unității patrimoniale și se referă la venituri din alte operațiuni de gestiune, de capital.
Organizarea documentației primare
Documentele primare utilizate pentru consemnarea operațiilor procesului de desfacere se creează începând cu faza de planificare și continuă cu angajarea livrării, expedierea și încasarea valorii produselor.
Desfășurarea procesului de desfacere a produselor are loc în conformitate cu planul de desfacere, corelat cu celelalte secțiuni ale planului economic și financiar al întreprinderii. Angajarea livrărilor se face prin comenzile beneficiarilor și contracte economice încheiate cu acesția. La termenele de livrare, prin grija compartimentului de desfacere, se întocmește dispoziția de livrare în baza căreia depozitul pregătește expedierea produselor finite la beneficiari și înregistrează cantitățile livrate în fișa de magazie. Avizul de însoțire a mărfii constituie un document însoțitor al transportului în cazul când factura se întocmește ulterior.Factura este întocmită în trei exemplare când se emite ulterior sau patru exemplare când se întocmește în momentul livrării, având destinații: exemplarul 1 constituie documentul de decontare cu beneficiarul, exemplarul 4 însoțește marfa la beneficiar, exemplarul 2 este utilizat ca document justificativ al înregistrărilor în contabilitatea analitică și sintetică a produselor livrate, iar exemplarul 3 este utilizat în compartimentul desfacere pentru înregistrarea în evidența operativă și pentru urmărirea eventualelor reclamații de la clienți. Factura emisă se înregistrează în Jurnalul de vânzări pentru stabilirea TVA colectată.
Registrul pentru evidența veniturilor reprezintă documentul contabil utilizat de întreprinderea care practică forma de contabilitate pe jurnale, care au un volum mare de operațiuni, unde veniturile sunt înregistrate pe activități după natura lor.
2.2.1. CONTABILITATEA VENITURILOR DIN EXPLOATARE
La SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA ZALAU veniturile din vânzarea de produse, mărfuri, servicii prestate sunt înregistrate cu ajutorul contului 701 “Venituri din vânzarea produselor finite”.
Vânzarea de produse finite se face pe baza de facturi, a căror decontare are loc ulterior din conturile bancare și prin încasare în numerar.
după funcția contabilă este cont de pasiv;
se creditează:
– cu prețul de vânzare al produselor finite, exclusiv TVA, livrate clienților cu factura prin debitul contului 411 “Clienți”;
– cu prețul de vânzare al produselor finite, exlusiv TVA, pentru care nu s-au întocmit facturi pâna la sfârșitul exercițiului prin debitul contului 418 “Clienți-facturi de întocmit”;
– cu sumele încasate în avans care devin venituri ale exercițiului curent prin debitul contului 472 “Venituri înregistrate în avans”.
* se debitează la sfârșitul perioadei prin trecerea veniturilor asupra rezultatului;
* nu prezintă sold la sfârșitul perioadei.
SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA având ca activitate de bază prestarea de servicii, înregistrează veniturile din prestarea de servicii (întreținere și reparații autoturisme) cu ajutorul contului 704 “Venituri din lucrări executate și servicii prestate”, desfășurat pe analitice.
* după conținutul economic este un cont de venituri de exploatare;
* după funcția contabilă este un cont de pasiv;
* se creditează:
– cu prețul de vânzare al serviciilor, lucrărilor, livrate clienților prin debitul contului 411 “Clienți”;
– cu prețul de vânzare al serviciilor, lucrărilor, pentru care nu s-au întocmit facturi prin debitul contului 418 “Clienți-facturi de întocmit”;
– cu sumele încasate în avans care devin venituri ale exercițiului curent prin debitul contului 472 “Venituri înregistrate în avans”.
* se debitează la sfârșitul exercițiului prin transferarea veniturilor în creditul contului 121 “Profit și pierdere”.
În vederea rentabilizării capitalurilor proprii SC AUTOMOBILE DACIA SA a închiriat spațiile disponibile obținând venituri din chirii care sunt înregistrate cu ajutorul contului 706 “Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii”.
după conținutul economic este un cont de pasiv;
se creditează:
cu valoarea veniturilor sub formă de redevențe pentru concesiuni și locații de gestiune (conform contractului) pe care locatorul urmează a le încasa de la locatar în corespondență cu debitul contului 461 “Debitori diverși”.
se debitează la sfârșitul exercițiului prin transferarea veniturilor în creditul contului 121 “Profit și pierdere”.
Veniturile din vânzarea de autoturisme, piese de schimb sunt înregistrate cu ajutorul contului 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor”.
după conținutul economic este un cont de pasiv;
se creditează:
cu prețul de vânzare cu amănuntul, exclusiv TVA, al mărfurilor vândute și încasate în numerar prin debitul contului 5311 “Casa în lei”;
se debitează la sfârșitul lunii prin trecerea veniturilor asupra rezultatului exercițiului.
Contul 711 “Venituri din producția stocată” este un cont utilizat de SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA pentru a înregistra produsele finite, producția în curs de execuție.
este un cont bifuncțional;
se creditează:
în cursul exercițiului cu prețul prestabilit al produselor finite, semifabricatelor obținute prin debitul conturilor 341 “Semifabricate”, 345 “Produse finite”;
cu costul efectiv al baracamentelor obținute din producție proprie prin debitul contului 323 “Baracamente”;
la finele exercițiului cu diferențele între prețul prestabilit și costul efectiv al produselor prin debitul contului 348 “Diferențe de preț la produse”;
la sfârșitul perioadei cu costul efectiv al producției neterminate, lucrărilor și serviciilor în curs de execuție, determinate pe baza de inventar, prin debitul conturilor 331 “Produse în curs de execuție”, 332 “Lucrări și servicii în curs de executie”.
se debitează:
în cursul exercițiului cu valoarea baracamentelor și amenajărilor provizorii executate și decontate beneficiarilor lucrărilor de investiții prin creditul contului 118 “Alte fonduri”;
cu valoarea la preț de înregistrare a semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale prin creditul conturilor 341 “Semifabricate”, 345 “Produse finite”, 346 “Produse reziduale”
diferențele de pret aferente acestor produse prin creditul contului 348 “Diferențe de preț la produse”;
valoarea producției în curs, terminate și a lucrărilor și serviciilor în curs, finalizate prin creditul conturilor 331 “Produse în curs de execuție”, 332 “Lucrări și servicii în curs de execuție”.
Soldul contului 711 poate fi creditor sau debitor, la sfârșitul exercițiului și se transferă asupra contului 121 “Profit și pierdere”.
În contul 758 “Alte venituri din exploatare” sunt înregistrate acele venituri ce privesc activitatea de exploatare și nu se regăsesc în celelalte conturi de venituri prezentate.
se creditează cu veniturile realizate din exploatarea curentă, din despăgubiri, chirii în corespondență cu debitul conturilor care arată modalitatea de încasare:5311 “Casa în lei”, 5121 “Conturi la bănci în lei”;
se debitează la finele perioadei prin transferarea acestor venituri în contul 121 “Profit și pierdere”.
2.2.2. CONTABILITATEA VENITURILOR FINANCIARE
În cadrul SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA în categoria veniturilor financiare se cuprind acele venituri care sunt strict legate de activitatea financiară.
Veniturile financiare sunt corelate cu cheltuielile financiare în sensul că veniturilor financiare le corespund elemente de cheltuieli financiare, ambele fiind generate de aceeași operație economică,
Contul 766 “Venituri din dobânzi” care:
după conținutul economic este un cont de pasiv;
se creditează cu dobânzile cuvenite pentru disponibilitățile din cont;
se debitează la sfârșitul perioadei prin trecerea veniturilor asupra rezultatului exercițiului;
nu prezintă sold la finele perioadei.
În vederea înregistrării sconturilor obținute este utilizat contul 767 “Venituri din sconturi obținute”, care:
după conținutul economic este cont de pasiv;
se creditează cu sconturile obținute de la furnizori;
se debitează la sfârșitul perioadei prin trecerea veniturilor asupra rezultatului exercițiului;
nu prezintă sold la sfârșitul perioadei.
2.2.3. CONTABILITATEA VENITURILOR EXCEPTIONALE
În activitatea societății sunt venituri excepționale acele venituri ce nu sunt legate direct nici de activitatea de exploatare și nici de activitatea financiară.Acestea sunt înregistrate cu ajutorul contului 771 “Venituri excepționale din operațiuni de gestiune”
după conținutul economic este un cont de pasiv;
se creditează cu veniturile excepționale;
se debitează la sfârșitul perioadei prin trecerea veniturilor asupra rezultatului exercițiului;
nu prezintă sold la sfârșitul perioadei.
Pentru determinarea lunară a profitului, conturile de venituri la fel ca și conturile de cheltuieli se închid provizoriu prin rezultatul exercițiului.
Principiul noncompensării impune ca veniturile perioadei să nu poată fi compensate cu cheltuielile perioadei prin înregistrări contabile de debitare a contului de venituri și creditarea celor de cheltuieli.
Prin urmare decontarea venitului se face în corespondență cu contul 121 “Profit și pierdere”, la sfârșitul fiecărei luni.
Se disting astfel două categorii de venituri:
Venituri din producția stocată;
Alte venituri ale perioadei curente.
După înregistrările contabile efectuate la sfârșitul fiecărei luni conturile de venituri rămân fără sold.
Conturile de venituri și cheltuieli se mai numesc și conturi de rezultate deoarece, pe baza datelor înscrise în aceste conturi, la sfârșitul perioadei de gestiune se stabilesc rezultatele financiare. Prin rezultatul financiar se înțelege profitul sau pierderea.
Contabilitatea rezultatelor financiare se realizează cu ajutorul grupei 12 “Rezultatul exercițiului”, grupă ce face parte din clasa 1 “Conturi de capital” și care cuprinde următoarele conturi:
121 “Profit și pierdere”
Ține evidența profitului sau piederii realizată în cursul exercițiului. După conținutul economic este un cont de rezultate, după funcția contabilă este un cont bifuncțional.
Se creditează:
la sfârșitul perioadei de gestiune cu veniturile obținute în cursul perioadei de gestiune, venituri preluate din conturile de venituri;
cu pierderile realizate în exercițiul precedent, care sunt acoperite prin reducerea capitalului social sau care nu au fost încă repartizate.
Se debitează:
la sfârșitul perioadei de gestiune cu toate cheltuielile înregistrate în conturile de cheltuieli și preluate în acest cont;
cu profitul net realizat, supus repartizării.
După preluarea cheltuielilor și a veniturilor în contul 121 ‘Profit și pierdere”, acest cont poate avea sold creditor sau sold debitor.
Dacă veniturile sunt mai mari decât cheltuielile, contul 121 “Profit și pierdere” va avea sold creditor, ceea ce reprezintă profit.
Dacă cheltuielile sunt mai mari decât veniturile, contul 121 “Profit și pierdere” va avea sold debitor, ceea ce reprezintă pierdere.
2.2.4. STANDARDUL INTERNAȚIONAL DE CONTABILITATE IAS 18
VENITURI DIN ACTIVITĂȚI CURENTE
OBIECTIVE
Veniturile sunt definite în Cadrul general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare drept majorări ale beneficiilor economice în timpul exercițiului financiar, în urma intrărilor sau măririi valorii activelor, sau diminuări ale obligațiilor care duc la creșteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele obținute prin contribuții de la deținătorii de capital. Veniturile includ atât venituri din activitatea curentă, cât și câștiguri. Termenul de venituri din activitatea curentă se referă la acele venituri care apar în cursul desfășurării de către o întreprindere a activității sale curente, termenul fiind regăsit și sub alte denumiri ce include vânzări, dobânzi, dividente, onorarii.
Un element de primă importanță în contabilizarea veniturilor din activități curente este determinarea momentului la care trebuie recunoscut un astfel de venit. Venitul din activități curente este recunoscut atunci când există probabilitatea ca întreprinderii îi vor revenii în viitor anumite beneficii economice și când aceste beneficii pot fi evaluate cu fidelitate.
ARIE DE APLICABILITATE
Acest standard trebuie aplicat la contabilizarea veniturilor provenite din următoarele tranzacții și evenimente:
vânzarea bunurilor;
prestarea serviciilor;
utilizarea de către alții a activelor întreprinderii, producătoare de dobânzi și dividende.
Acest standard înlocuiește IAS 18, Recunoașterea veniturilor din activități curente, aprobat în 1982.
Bunurile includ bunurile produse de întreprindere, în scopul vânzării, precum și bunurile cumpărate pentru a fi revândute, cum ar fi mărfurile cumpărate de către un comerciant en-detail sau terenurile și alte proprietăți deținute în scopul revânzării.
Utilizarea de către alții a activelor întreprinderii produce venituri din activități curente sub forma de:
dobânzi- încasate pentru utilizarea numerarului sau pentru sume datorate întreprinderii;
redevențe- încasate pentru utilizarea activelor imobilizate ale întreprinderii, cum ar fi mărcile, drepturile de autor și software-ul pentru computere;
dividende- distribuirea profiturilor către deținătorii de investiții de capital, proporțional cu partea deținută într-o anumită clasă de capital.
Acest standard nu se ocupă de veniturile din activitățile curente provenite din:
contracte de leasing (IAS 17, Leasing);
dividende provenite din investiții contabilizate pe baza metodei punerii în echivalență (IAS 18 Contabilitatea investițiilor în întreprinderi asociate);
contracte de asigurări ale societăților de asigurări;
modificări ale valorii juste a activelor și datoriilor financiare sau cedarea acestora (IAS 39, Instrumente financiare:recunoaștere și evaluare);
modificări ale valorii altor active curente;
recunoașterea inițială a producției agricole (IAS 41, Agricultura);
extracția produselor mineraliere.Å
Venitul din activități curente este fluxul brut de beneficii economice dintr-un exercițiu financiar, primit de o întreprindere în cursul activitătilor, atunci când acest flux se materializează prin creșteri ale capitalurilor proprii, altele decât creșterile datorate contribuțiilor din partea participanților la capital.
Valoarea justa este suma la care poate fi tranzacționat un activ sau decontată o datorie, de bunăvoie, între părtile aflate în cunostinta de cauză, în cadrul unei tranzacții în care prețul este determinat obiectiv,
EVALUAREA VENITURILOR DIN ACTIVITĂȚILE CURENTE
Veniturile din activitățile curente trebuie evaluate la valoarea justă a mijlocului de plată primit sau de primit.
Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzacție este determinată de obicei printr-un acord dintre întreprindere și cumpărătorul sau utilizatorul activului. Veniturile se evaluează la valoarea justa a mijlocului de plată primit sau de primit, ținând cont de suma oricăror reduceri comerciale.
În cele mai multe cazuri, mijlocul de plată ia forma numerarului sau a echivalentelor în numerar și suma veniturilor din activități curente este suma numerarului sau echivalentelor în numerar, primită sau ce urmează a fi primită. În momentul în care intrarea de numerar este amânată, valoarea justa a mijlocului de plată poate fi mai mică decât suma nominală a numerarului primit sau de primit. Diferența dintre valoarea justa și suma nominală a mijlocului de plata este recunoscută ca fiind venit din dobânzi, conform IAS 39, Instrumente Financiare- recunoaștere și evaluare.
Atunci când bunurile sau serviciile sunt schimbate cu bunuri sau servicii similare ca natură și valoare, schimbul nu este privit ca fiind o tranzacție ce generează venit din activități curente. De obicei, acesta este cazul mărfurilor ca uleiul sau laptele, unde furnizorii schimbă stocurile între diverse zone pentru a satisface cererea de moment într-o zonă anume.În momentul în care bunurile sunt vândute sau se prestează servicii în schimbul unor bunuri, schimbul este privit ca o tranzacție ce generează venit. Venitul este evaluat la valoarea justă a bunurilor sau serviciilor primite, ajustat cu orice sume transferate în numerar. Când valoarea justă a bunurilor sau serviciilor primite nu poate fi evaluată în mod rezonabil, venitul din activitatea curentă este evaluat la valoarea justă a bunurilor sau serviciilor cedate, ajustat cu orice sume transferate în numerar.
VANZAREA DE BUNURI
Veniturile din vânzarea bunurilor trebuie să fie recunoscute în momentul în care au fost îndeplinite toate condițiile:
întreprinderea a transferat cumpărătorului riscurile și avantajele ce decurg din proprietatea asupra bunurilor;
întreprinderea nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care ar fi facut-o, în mod normal, în cazul deținerii în proprietate a acestora și nici nu mai deține controlul efectiv asupra lor;
mărimea veniturilor poate fi măsurată în mod rezonabil;
este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacției să fie generate către întreprindere;
costul tranzacției poate fi măsurat în mod rezonabil.
Veniturile sunt recunoscute numai atunci când este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacției să intre în întreprindere. În anumite cazuri, acest lucru poate fi puțin probabil până în momentul primirii mijlocului de plată sau până când este înlăturată o incertitudine.
Veniturile și cheltuielile ce se referă la aceeași tranzacție se recunosc simultan, acest proces fiind denumit în mod curent corespondența veniturilor cu cheltuielile. Cheltuielile, inclusiv garanțiile și alte costuri ce pot să apară după trimiterea bunurilor, pot fi evaluate, de obicei, în mod rezonabil când celelalte condiții de recunoaștere a veniturilor au fost satisfăcute.
PRESTĂRI DE SERVICII
Atunci când rezultatul unei tranzacții ce implică prestarea de servicii poate fi estimat în mod rezonabil, venitul asociat tranzacției trebuie să fie recunoscut în măsura execuției contractului la data închiderii bilanțului.Rezultatul unei tranzacții poate fi estimat în mod rezonabil, atunci când sunt îndeplinite toate condițiile următoare:
suma veniturilor poate fi estimată în mod rezonabil;
este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacției să fie generate către întreprindere;
stadiul de execuție a contractului la data de închidere a bilanțului poate fi evaluat în mod rezonabil;
costurile apărute pe parcursul contractului și costurile de finalizare a contractului pot fi evaluate în mod rezonabil.
Recunoașterea veniturilor, pe măsura execuției contractului, este denumită în mod curent “metoda procentului de execuție”. Pe baza acestei metode, veniturile sunt recunoscute în perioadele contabile în care sunt prestate serviciile. Recunoașterea veniturilor pe această bază oferă informații utile referitoare la durata activității de prestare a serviciilor și la rezultatele acesteia pe parcursul unei perioade.
Veniturile sunt recunoscute numai atunci când este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacției să intre în întreprindere. Când apare o incertitudine legată de colectarea unei sume deja inclusă în venituri, suma ce nu poate fi colectată sau suma ce pare a nu se mai putea colecta va fi recunoscută ca o cheltuiala, mai degrabă decât o ajustare a sumei veniturilor recunoscute inițial.
Când rezultatul unei tranzacții ce implică prestarea de servicii nu poate fi estimat în mod rezonabil, venitul trebuie recunoscut doar în limita cheltuielilor recunoscute ca fiind recuperabile.
În timpul stadiilor de început ale tranzacției se poate întâmpla destul de des ca rezultatul tranzacției să nu poată fi estimat în mod rezonabil. Oricum, probabil că întreprinderea va recupera costurile realizate ale tranzacției. De aceea, veniturile sunt recunoscute doar corespunzător costurilor apărute ce se asteaptă să fie recuperabile. Având în vedere că rezultatul tranzacției nu poate fi estimat în mod rezonabil, nu se recunoaște nici un fel de profit.
O întreprindere trebuie să prezinte detaliat:
politicile contabile adoptate pentru recunoașterea venitului, inclusiv metodele adoptate pentru determinarea stadiului de execuție pentru contractele ce implică prestarea de servicii;
suma fiecărei categorii semnificative de venit recunoscute în timpul perioadei, inclusiv venitul apărut din:
vânzarea de bunuri;
prestarea serviciilor;
dobânzi;
redevențe;
dividende.
suma veniturilor apărute din schimburile de bunuri și servicii incluse în fiecare categorie semnificativă de venit.
DATA INTRǍRII ÎN VIGOARE
Acest standard intră în vigoare pentru situațiile financiare aferente perioadelor începând de la 1 ianuarie 1995.
Potrivit Ordinului nr.94 din 29 ianuarie 2001 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva IV a Comunității Europene și Standardul Internațional de Contabilitate veniturile și cheltuielile constituie elemente direct legate de măsurarea profitului.
Recunoașterea și măsurarea veniturilor și a cheltuielilor, ăi deci a profitului, depind parțial de conceptele de capital și de menținere a nivelului capitalului, concepte utilizate de întreprinderi în elaborarea situațiilor financiare.
Elementele de venituri constituie creșteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sun forma de intrări sau creșteri ale activelor ori descreșteri ale datoriilor, care se concretizează în creșteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuții ale acționarilor.
Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sun forma de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor ori creșteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acționari.
Veniturile și cheltuielile se por regăsi în contul de profit și pierdere în diferite moduri, astfel încât să furnizeze informația relevantă pentru procesul decizional. De exemplu, se folosește adesea distincția dintre acele elemente de venituri și cheltuieli care sunt rezultatul activităților curente ale întreprinderii și cele care nu sunt rezultatul acestor activități. Această distincție se realizează plecându-se de la prezumția ca sursa unui element (de venituri sau cheltuieli) este relevantă în procesul de evaluare a capacității întreprinderii de a genera în viitor numerar și echivalente ale numerarului. De exemplu, activități întâmplătoare, cum ar fi înstrăinarea unei investiții pe termen lung, nu pot apărea în mod curent. In procesul de separare a veniturilor și cheltuielilor în funcție de caracterul lor curent sau extraordinar este necesară analiza naturii și activității întreprinderii.
Distincția dintre elementele de venituri și cheltuieli și combinarea acestora în diferite moduri permite întreprinderii să își prezinte în mod variat performanțele.
Definiția veniturilor include atât venituri din activitățile curente, cât și câștiguri din orice alte surse. Veniturile din activitățile curente se pot regăsi sub diferite denimiri, cum ar fi: vânzări, comisioane, dobânzi, dividende și chirii.
Câștigurile reprezintă alte elemente care corespund definiției veniturilor și pot apărea sau nu pot apărea ca rezultat al activității curente a întreprinderii. Câștigurile reprezintă creșteri ale beneficiilor economice și din acest punct de vedere nu diferă ca natură de venituri. Prin urmare, în acest cadru general câștigurile nu sunt privite ca elemente separate.
Veniturile pot fi utilizate pentru achiziționarea de active sau pentru creșterea valorii diferitelor tipuri de active, de exmplu: numerar, creanțe, bunuri și servicii primite în schimbul bunurilor și al serviciilor furnizate. Veniturile pot rezulta, de asemenea, din lichidarea datoriilor. De exemplu, o întreprindere poate furniza bunuri și servicii unui creditor în scopul lichidării unei datorii legate de un credit în derulare.
Cheltuielile includ pierderile, precum și acele cheltuieli care apar în procesul desfășurării activităților curente ale întreprinderii. De exmplu, cheltuielile ce apar în cursul activităților curente includ costul vânzărilor, salariile și amortizarea. Ele se regăsesc de obicei sub forma ieșirilor sau scăderii valorii activelor, cum ar fi:numerarul, stocurile, terenurile și mijloacele fixe.
Pierderile reprezintă alte elemente care corespund definiției cheltuielilor și care pot apărea sau nu por apărea pe parcursul desfășurării activităților curente ale întreprinderii. Pierderile reprezintă diminuări ale beneficiilor economice și din acest punct de vedere nu diferă ca natură de alte tipuri de cheltuieli.
Veniturile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere atunci când a avut loc o creștere a beneficiilor economice viitoare aferente creșterii unui activ sau diminuării unei datorii, modificare ce poate fi evaluată In mod credibil. Aceasta presupune că recunoașterea veniturilor se realizează simultan cu recunoașterea creșterii activelor sau a reducerii datoriilor.
Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere atunci când a avut loc o reducere a beneficiilor economice viitoare aferente diminuării unui activ sau creșterii unei datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil. De fapt aceasta înseamnă că recunoașterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoașterea creșterii datoriilor sau a reducerii activelor (de exemplu, drepturile salariale sau amortizarea mijloacelor fixe).
Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere pe baza asocierii directe între costurile implicate și obținerea elementelor specifice de venit. Acest proces, cunoscut sub numele de conectarea costurilor la venituri, implică recunoașterea simultană sau combinată a veniturilor și cheltuielilor care rezulta direct și concomitent din aceleași tranzacții. De exemplu, diversele componente ale cheltuielilor care contribuie la determinarea costului bunurilor vândute sunt recunoscute în același timp cu venitul din vânzarea bunurilor. Totuși aplicarea conceptului conectării în conformitate cu prevederile prezentului “cadru general” nu permite recunoașterea în bilanț a elementelor care nu corespund definiției activelor cu datoriile.
Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere pe baza unei proceduri de alocare sistemetică și rațională, atunci când se așteaptă să se obțină beneficii economice în decursul mai multor perioade contabile și când asocierea acestora cu veniturile poate fi determinată doar în mod vag sau indirect.
O cheltuială este recunoscută imediat în contul de profit și pierdere atunci cănd un cost nu generează beneficii economice viitoare sau atunci când și în măsura în care viitoarele beneficii economice nu corespund sau încetează să mai corespundă condițiilor pentru recunoașterea în bilanț sub forma de activ.
CAPITOLUL 3.
REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A OPERAȚIILOR PRIVIND CHELTUIELILOR ȘI VENITURILOR
EVIDENȚIEREA OPERAȚIILOR ÎN CONTABILITATE
În cursul lunii martie 2002 se dau în consum materii prime în valoare de 12.500.000 lei în vederea confecționării de huse auto conform bonurilor de consum.
___________________________________________________________________________
600 = 300 12.500.000
“Cheltuieli cu materii prime” “Materii prime”
2. În baza bonurilor de consum se înregistrează în secția tinichigeriei, consumul de carbid si oxigen, în valoare de 6.820.000 lei.
___________________________________________________________________________
6011 = 3011 6.820.000
“Cheltuieli cu materiale auxiliare” “Materiale auxiliare”
___________________________________________________________________________
3. Pentru aprovizionarea cu mărfuri, materii prime, materiale s-a consumat combustibil în valoare de 12.880.000 lei conform chitanței fiscale.
____________________________________________________________________________
6012 = 3012 12.880.000
“Cheltuieli privind combustibili” “Combustibili”
____________________________________________________________________________
4. Autoturismelor aflate în dotarea unității li s-au înlocuit piese în valoare de 5.200.000 lei conform bonului de consum.
____________________________________________________________________________
6014 = 3014 5.200.000
“Cheltuieli privind piesele de schimb” “Piese de schimb”
_____________________________________________________________________________
În cursul lunii, au fost procurate rechizite birou, furnituri, în valoare de 2.100.000 lei, care au fost înregistrate direct pe cheltuieli conform facturii.
__________________________________________________________________________
604 = 401 2.100.000
”Cheltuieli privind materialele nestocate” ”Furnizori”
___________________________________________________________________________
Se achită facturile pentru consumul de energie electrică, în valoare de 14.500.000 lei, energie termică în valoare de 16.200.000 lei, apă în valoare de 3.200.000 lei.
___________________________________________________________________________
% = 401 40.341.000
605 “Furnizori” 33.900.000
“Cheltuieli privind energia, apa”
4426 6.441.000
“TVA deductibilă”
_____________________________________________________________________________
7. Se scade gestiunea cu marfă vândută la magazia secției, magazia autoturisme, în valoare de 506.200.000 lei conform notei de contabilitate.
____________________________________________________________________________
% = 371 506.200.000
607 “Mărfuri” 383.280.108
“Cheltuieli privind marfurile”
378 42.100.000
“Diferențe de preț la mărfuri”
4428 80.819.892
“TVA neexigibilă”
_____________________________________________________________________________
8. Se primesțe o factură de la un furnizor, pentru efectuarea unor lucrări de întreținere si reparații la aparatul de reglat direcția, in valoare de 10.115.000 lei.
____________________________________________________________________________
% = 401 10.115.000
611 “Furnizori” 8.500.000
“Cheltuieli privind întreținerea și reparații”
4426 1.615.000
“TVA deductibilă”
____________________________________________________________________________
Se achită cu ordin de plată la data de 15.02.2002, contravaloarea facturii nr.15200 privind chiria datorată pentru spațiul de vânzare cu amănuntul, închiriat.
_____________________________________________________________________________
% = 401 3.570.000
612 “Furnizori” 3.000.000
“Cheltuieli cu redevențe, chirii”
4426 570.000
“TVA deductibilă”
______________________________________________________________________________
Primele de asigurare auto, eșalonate pe un an de zile sunt înregistrate pentru luna martie, în valoare de 420.000 lei conform chitanței fiscale.
_____________________________________________________________________________
613 = 471 420.000
“Cheltuieli cu primele de asigurare” “Cheltuieli înregistrate în avans”
_____________________________________________________________________________
11. În vederea prestării calității serviciilor prestate și a termenelor de garanție la piesele de schimb la autoturisme, s-au efectuat reclame și publicitate prin presa locală conform facturii.
_____________________________________________________________________________
% = 401 1.487.500
623 “Furnizori” 1.250.000
“Cheltuieli cu reclama și publicitatea”
4426 237.500
“TVA deductibilă”
______________________________________________________________________________
12. Se achită cu ordin de plată, la SNCFR Zalău, contravaloarea facturii nr.5002, reprezentând transport autoturisme.
______________________________________________________________________________
% = 401 3.712.800
624 “Furnizori” 3.120.000
“Cheltuieli cu transportul de bunuri”
4426 592.800
“TVA deductibilă”
______________________________________________________________________________
Se înregistrează cheltuielile cu deplasarea personalului, din avansul de trezorerie acordat în baza Ordinului de deplasare.
___________________________________________________________________________
% = 542 1.927.800
625 “Avansuri de trezorerie” 1.620.000
“Cheltuieli cu deplasări”
4426 307.800
“TVA deductibilă”
____________________________________________________________________________
Se înregistrează achitarea contravalorii facturii de telefon.
____________________________________________________________________________
% = 401 1.785.000
626 “Furnizori” 1.500.000
“Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații”
4426 385.000
“TVA deductibilă”
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
401 = 5121 1.785.000
“Furnizori” “Conturi la bănci în lei”
____________________________________________________________________________
În baza extrasului de cont sunt înregistrate comisioanele bancare, privind operațiunile efectuate.
____________________________________________________________________________
627 = 5121 2.330.000
“Cheltuieli cu serviciile bancare” “Conturi la bănci în lei”
____________________________________________________________________________
16. Se înregistrează cheltuielile efectuate cu personalul conform centralizatorului statelor de plată.
– înregistrarea cheltuielilor cu salariile conform Centralizatorului statelor de plată:
__________________________________________________________________________
641 = 421 83.200.000
“Cheltuieli cu remunerațiile personalului” “Personal-remunerații datorate”
___________________________________________________________________________
-înregistrarea cheltuielilor cu CAS-ul unității conform Centralizatorului statelor de plată (30%):
___________________________________________________________________________
6451 = 4311.01 24.960.000
“Cheltuieli privind contribuția unității “C.A.S.”
la asigurări sociale”
____________________________________________________________________________
-înregistrarea cheltuielilor cu șomajul plătit de unitate (5%):
____________________________________________________________________________
6452 = 4371 4.160.000
“Cheltuieli privind contribuția unității “Contribuția unității la
la ajutorul de șomaj” fondul de șomaj”
_____________________________________________________________________________
-înregistrarea cheltuielilor cu fonduri speciale:
_____________________________________________________________________________
635 = 447 4.368.000
“Cheltuieli cu alte impozite și taxe” “Fonduri speciale-taxe și
vărsăminte”
______________________________________________________________________________
-înregistrarea contribuției cu C.A.S.-ul unității (30%):
___________________________________________________________________________
6451 = 4311.03 5.824.000
“Cheltuieli privind contribuția unității “C.A.S.-7% asigurator”
la asigurări sociale”
___________________________________________________________________________
17. Se înregistrează cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe, determinate conform metodei liniare conform fișei de calcul a amortizării.
___________________________________________________________________________
681 = 281 12.500.000
“Cheltuieli de exploatare privind amortizările” “Amortizări privind imobilizările
corporale”
____________________________________________________________________________
18. La 31 martie se închid conturile de cheltuieli conform notei contabile.
____________________________________________________________________________
121 = % 613.432.108
“Profit și pierdere” 600 12.500.000
“Cheltuieli cu materii prime”
6011 6.820.000
“Cheltuieli cu materiale auxiliare”
6012 12.880.000
“Cheltuieli privind combustibili”
6014 5.200.000
“Cheltuieli privind piesele
de schimb”
604 2.100.000
“Cheltuieli privind materiale
nestocate”
605 33.900.000
“Cheltuieli privind energia
și apa”
607 383.280.108
“Cheltuieli privind mărfurile”
611 8.500.000
“Cheltuieli cu întreținere și reparații”
612 3.000.000
“Cheltuieli cu redevențe, locații
de gestiune și chirii”
613 420.000
“Cheltuieli cu prime de asigurare”
623 1.250.000
“Cheltuieli de protocol,reclamă
și publicitate”
624 3.120.000
“Cheltuieli cu transportul de
bunuri și personal”
625 1.620.000
“Cheltuieli cu deplasări, detașări
și transferuri”
626 1.500.000
“Cheltuieli poștale și taxe de
telecomunicații”
627 2.330.000
“Cheltuieli cu servicii bancare
și asimilate”
641 83.200.000
“Cheltuieli cu remunerațiile
personalului”
6451 24.960.000
“Cheltuieli privind contribuția
unității la asigurări sociale”
6452 4.160.000
“Cheltuieli privind contribuția
unității la fondul de șomaj”
635 4.368.000
“Cheltuieli cu alte impozite, taxe
și vărsăminte asimilate”
6451 5.824.000
“Cheltuieli privind contribuția
unității la asigurări sociale”
681 12.500.000
“Cheltuieli de exploatare privind
amortizările și provozioanele”
______________________________________________________________________________
În cursul lunii martie, s-au vândut produse finite unui client în valoare de 25.870.600 lei conform facturii.
______________________________________________________________________________
411 = % 25.870.600
“Clienți” 701 21.740.000
“Venituri din vânzarea produselor finite”
4427 4.130.600
“TVA colectată”
______________________________________________________________________________
20. Se înregistrează contravaloarea prestărilor de service în luna martie, efectuate atât persoanelor fizice , cât și persoanelor juridice – reparații și întreținere autoturisme, în valoare de 120.430.380 lei.
______________________________________________________________________________
411 = % 120.430.380
“Clienți” 704 101.202.000
“Venituri din lucrări executate”
4427 19.228.380
“TVA colectată”
______________________________________________________________________________
Pentru rentabilizarea capitalurilor proprii, s-au închiriat spațiile disponibile din cadrul societății SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA. Se înregistrează contravaloarea chiriei pentru spații, conform facturilor emise și a contractului de închiriere.
______________________________________________________________________________
411 = % 12.019.000
“Clienți” 706.01 10.100.000
“Venituri din redevențe, chirii”
4427 1.919.000
“TVA colectată”
______________________________________________________________________________
Se efectuează și înregistrează contravaloarea chiriei vagoane conform facturii.
______________________________________________________________________________
411 = % 69.020.000
“Clienți” 706.02 58.000.000
“Venituri din redevențe, chirii”
4427 11.020.000
“TVA colectată”
______________________________________________________________________________
Se înregistrează venituri din vânzare de marfă, autoturisme și piese de schimb, în valoare de 511.545.428 lei.
______________________________________________________________________________
411 = % 511.545.428
“Clienți” 707 428.870.108
“Venituri din vânzarea mărfurilor”
4427 81.675.320
“TVA ____________________________________________________________________________
4. Se înregistrează venituri din dobânzi pentru numerarul existent în cont conform extrasului de cont.
______________________________________________________________________________
5121 = 766 2.120.000
“Conturi la bănci în lei” “Venituri din dobânzi”
______________________________________________________________________________
25. Se înregistrează venituri din sconturi obținute, în valoare de 5.400.000 lei.
______________________________________________________________________________
401 = % 6.426.000
“Furnizori” 767 5.400.000
“Venituri din sconturile obținute”
4427 1.026.000
“TVA colectată”
______________________________________________________________________________
La sfârșitul lunii martie, societatea trece conturile de cheltuieli asupra rezultatului obținut.
______________________________________________________________________________
% = 121 628.432.108
701 “Profit și pierdere” 21.740.000
“Venituri din vânzarea produselor finite”
704 101.202.000
“Venituri din lucrări executate și servicii
prestate”
706 68.100.000
“Venituri din redevențe, locații de gestiune
și chirii”
707 429.870.108
“Venituri din vânzarea mărfurilor”
766 2.120.000
“Venituri din dobânzi”
767 5.400.000
“Venituri din sconturi obținute”
______________________________________________________________________________
Profitul brut obținut este de 15.000.000 lei.
Se înregistrează impozitul pe profit, și se virează la bugetul de stat din contul de disponibil conform notei de contabilitate.
______________________________________________________________________________
691 = 441 3.750.000 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” “Impozit pe profit”
______________________________________________________________________________
121 = 691 3.750.000
“Profit și pierdere” “Cheltuieli cu impozit pe profit”
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
441 = 5121 3.750.000
“Impozit pe profit” “Conturi la bănci în lei”
______________________________________________________________________________
29. Rezultatul net al exercițiului este de 11.250.000 lei.
Lupta pentru obținerea de venituri este raționamentul de a exista și de a acționa. Pe partea cealaltă a balanței, eforturile și efectele sale.
SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA acționează simultan pentru “stăpânirea” și reducerea cheltuielilor, cele două elemente fundamentale, determinând rezultatul exercitiului și în final mărimea profitului. Pentru această corectă contabilizare a veniturilor, rămâne o preocupare de mare importanță, atât pentru deplina informare și asigurarea eficienței sale, cât și pentru alinierea la normativele și exigențele fiscalității.
Centralizând lunat cheltuielile și veniturile înregistrate în balanța de verificare și control, la finele exercițiului financiar, rezultatul obținut înregistrat în bilanțul contabil, va reda fidel rezultatul net al exercițiului și modul de repartizare a acestuia.
Tabel nr.3.1.
BILANT
La 31.12.2001
Tabel nr.3.2.
BILANT
LA 31.12.2002
Tabel nr.3.3.
CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
IMOBILIZǍRI NECORPORALE
În cursul anului 2001, societatea nu a înregistrat imobilizări necorporale.
IMOBILIZARI CORPORALE
Imobilizările corporale sunt evaluate la valoarea de intrare în patrimoniu. În cursul anului au fost achiziționate imobilizări corporale de natura mijloacelor fixe în valoare de 188.475.550 lei, după cum urmează:
instalație de gaz: 83.959.239 lei
acoperiș clădire: 41.899.670 lei
pistol stroboscopic: 4.156.340 lei
rețea calculatoare: 56.779.973 lei
mașină de cusut: 1.680.328 lei
Societatea, în cursul exercițiului 2001 nu a înregistrat reevaluări de active.
STOCURI
Evaluarea stocurilor achiziționate sunt înregistrate la valoarea de intrare corectate la cost de achiziție.
Mărfurile din magazin sunt înregistrate la preț cu amănuntul inclusiv TVA.
SITUATIA CREANTELOR
Suma totală a creanțelor la finele anului 2001 a fost de 816.678 mii lei, în următoarea componență:
-clienți neîncasați (cont 411): 722.263 mii lei
-clienți incerți (cont 416): 79.324 mii lei
-debitori diverși (cont 461): 15.091 mii lei
În contul clienți incerți s-au înregistrat sume reprezentând litigiile existente.
Soldul contului 461 “Debitori diverși”, reprezintă imputații pentru lipsuri în gestiune, constatate cu ocazia inventarierii efectuate la data de 31.12.2001.
PROFITUL NET
Profitul net a fost în valoare de 1350275 mii lei.
Repartizarea profitului este pe următoarele destinații:
-constituirea de rezerve legale: 10.585 mii lei;
-surse proprii de finanțare:97.635 mii lei;
-fond de participare a salariaților la profit: 27.055 mii lei.
CONDUCEREA ȘI CONTROLUL SOCIETAȚII
Conducerea societății a fost asigurată de către AGA, iar controlul s-a realizat de către Comisia de Cenzori numită de AGA.
VOLUMUL ȘI STRUCTURA IMPOZITULUI PE PROFIT
Impozitul pe profit a fost calculat în conformitate cu prevederile legale în vigoare, respectiv O.G. nr. 70/1994 aprobată prin Legea nr.73/1996.
Cheltuielile deductibile din punct de vedere fiscal sunt reprezentate de crearea fondului de rezerve legale în sumă de 10.585 mii lei, iar cheltuielile nedeductibile fiscal sunt cheltuielile excepționale în valoare de 300 mii lei.
Volumul impozitului pe profit în anul 2001 este de 76.423 mii lei.
INVENTARIEREA
A fost organizată în baza deciziei nr.32/30.10.2000 emisă de conducerea societății, în conformitate cu prevederile Legii nr.82/1991 completată cu O.G. nr.22/1996 și cu H.G. nr.704/1993.
Valorificarea acțiunii de inventariere s-a concretizat printr-un raport întocmit de către comisia de inventariere și aprobat de conducerea societății. Lipsurile constatate urmează a fi recuperate integral de la persoanele vinovate.
SITUAȚIA INDICATORILOR ECONOMICO-FINANCIARI
În cele ce urmează vom prezenta principalii indicatori economico-financiari realizați în anul 2001 comparativ cu cei realizați în perioada precedentă:
Tabel nr.3.4.
INDICATORII ECONOMICO-FINANCIARI
ALTE MENȚIUNI ȘI CONSTATĂRI
Capitalul social subscris este vărsat integral și corespunde cu cel înscris la Registrul Comerțului, acesta fiind în valoare de 3.873.125 mii lei.
Contabilitatea este condusă pe baza Legii nr.82/1991, completată și modificată de O.G. nr.22/1996, sunt întocmite balanțe de verificare sintetice lunare care au corelație cu balanțele analitice. Operațiunile din contabilitate sunt înregistrate în mod cronologic și sistematic având la bază documente justificative.
Considerăm că bilanțul contabil redă o imagine fidelă și reală a evidenței contabile și că respectă normele metodologice nr.440075/27/01/2002 emise de Ministerul Finanțelor. S-au respectat principiile generale de întocmire a bilanțului contabil fiind respectate:
-principiul prudenței și al continuității activității;
-principiul independenței exercițiului;
-principiul permanenței metodelor;
-principiul necompensării.
Contul de profit și pierdere a fost întocmit pe baza datelor din contabilitate privind exercițiul încheiat.
CAPITOLUL 4.
CONCLUZII ȘI PROPUNERI PRIVIND ACTIVITATEA DESFǍȘURATǍ
LA SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA ZALǍU
La unitatea la care a fost analizat modul de contabilizare a veniturilor și cheltuielilor trebuie, în primul rând, remarcat că aceasta este o unitate care are ca principal obiect de activitate comercializarea de autoturisme și piese de schimb, iar a doua mare activitate o reprezintă întreținerea și repararea autoturismelor Dacia.
Lucrarea de față are ca obiectiv prezentarea modului cum sunt contabilizate veniturile, cheltuielile și rezultatul financiar la S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A. ZALĂU. Acest demers are la bază o delimitare clară a veniturilor și cheltuielilor după natura lor, astfel: venituri și cheltuieli de exploatare, venituri și cheltuieli financiare, venituri și cheltuieli excepționale.
Cheltuielile trebuie să ocupe un loc aparte în managementul intern, deoarece de utilizarea și consumul factorilor producției depind în mare măsură capacitatea concurențială a firmei.
Analiza cheltuielilor permite înțelegerea mecanismului de formare a rezultatelor firmei în funcție de volumul, structura și tendințele diferitelor categorii de consumuri. În totalul cheltuielilor firmei, cheltuielile de exploatare dețin ponderea cea mai mare. Găsirea soluțiilor de scădere a cheltuielilor de exploatare conduce la sporirea eficienței economice.
S.C. SERVICE AUTOMOBILE DACIA S.A. acționează simultan pentru “stăpânirea” și reducerea cheltuielilor, cele două elemente fundamentale, determinând rezultatul exercițiului și în final mărimea profitului. Pentru această corectă cuantificare și contabilizare a veniturilor, rămâne o preocupare de mare importanță, atât pentru deplina informare și asigurarea eficienței sale, cât și pentru alinierea la normativele și exigențele fiscalității.
Cuantificarea și contabilizarea cheltuielilor nu este obținerea unui etalon pur al mărimii totale a acestora, ci momentul când ele generează venituri, când devin compatibile ca atare în masa generală a cheltuielilor, scopul fiind foarte clar, determinarea exactă a rezultatelor exercițiului și în final a profitului sau pierderilor.
Lupta pentru obținerea de venituri este raționamentul de a exista și de a acționa.
Managerii pot întreprinde acțiuni pentru îmbunătățirea performanțelor pe termen scurt, adesea în detrimentul obiectivelor rentabilității pe termen lung a firmei.
Cel mai grav lucru în legătură cu ponderea accentului exclusiv pe raportările periodice ale profitului este sacrificarea de către manageri a rentabilității pe termen lung, prin realizarea unor economii forțate la cheltuielile cu controlul calității produselor, prin reducerea standardelor de întreținere a capacităților de producție, reducerea cheltuielilor de pregătire a personalului, prin atenția insuficientă față de cerințele clienților.
Rezultatul exercițiului concretizat în profit sau pierdere, caracterizează toate laturile activității economice, financiare și excepționale ale firmei. Mărimea acestui indicator e influențat direct de strategia de aprovizionare și vânzare, de asigurarea și utilizarea eficientă a resurselor materiale și umane, de politica financiară.
Maximizarea profitului constituie premiza realizării obiectivelor strategice ale firmei.
Profitul vizează rezultatele pe un orizont scurt de timp și de aceea poate constitui obiectivul unor deformări. El nu oferă nici o bază directă verigilor organizatorice ale firmei pentru a-și îmbunătăți contribuția la atingerea obiectivelor stabilite la nivel de ansamblu al firmei.
Creșterea an de an a rezultatului net obținut, precum și a cifrei de afaceri, realizarea și chiar depășirea indicatorilor prevăzuți în B.V.C., arată că la nivelul societății conducerea practică un management corespunzător noilor condiții specifice economiei de piață.
Măsurile corespunzătoare luate de Consiliul de Administrație au asigurat menținerea societătii pe segmentul de piață pe care acționează.
Aceasta demonstrează faptul că în ultimii trei ani, societatea și-a menținut locul III la nivel de județ, în cadrul societăților comerciale, în ceea ce privește realizarea cifrei de afaceri și a rezultatului net.
Având în vedere rezultatele economice obținute, societatea desfășoară o activitate eficientă, făcând față cu succes concurenței din zona geografică în care își desfășoară activitatea.
În vederea creșterii rentabilității financiare și a eficienței întregii activități, conducerea societății are în vedere următoarele măsuri:
– controlul strict al cheltuielilor efectuate;
– încasarea cât mai rapidă a creanțelor societății;
– utilizarea eficientă a lichidității existente în sold, fără a angaja credite;
– eliminarea stocurilor cu mișcare lentă.
Necesitatea adoptării unui sistem de contabilitate aliniat la cele existente în țările Europei Occidentale este determinată de integrarea țării în structurile europene, iar oportunitatea pentru sistemul francez este justificată de analogiile de ordin cultural între cele două țări.
Pentru îmbunătățirea activității de conducere și a biroului financiar-contabil din cadrul societății sunt necesare luarea următoarelor măsuri:
– utilizarea pe o scară mai largă a tehnicii de calcul;
– diminuarea cheltuielilor administrative;
– evaluarea corectă a patrimoniului
Analizând activitatea desfășurată la societatea prezentată consider că se impun a fi luate următoarele măsuri:
*diversificarea activităților exercitate în cadrul societății, în vederea majorării veniturilor obținute, a creșterii nivelului salariului la personalul direct productiv;
*micșorarea perioadei de recuperare a creanțelor;
*micșorarea duratei de recuperare a stocurilor;
*dotarea cu echipament de lucru modern în vederea creșterii calității serviciilor și a
calității muncii.
BIBLIOGRAFIE
1. Bodea G., Pântea I. – Contabilitate financiară, Editura Intelcredo, 2001.
2. Cotleț D., Epuran M., Ineovan Felicia, Pereș I. – Contabilitate financiară,
Editura de Vest, Timișoara, 1998.
3. Dalotă M., Dalotă Simona – Analiza și evaluarea firmei, Editura Orizonturi
Universitare, Timișoara, 2000.
4. Feleagă N., Ionașcu I. – Contabilitatea financiară (vol.3), Editura Economică,
București, 1993.
5. Mateș D. – Contabilitatea financiară a unităților patrimoniale, Editura
Societății Culturale și Științifice “Ivan Krasko”, 2000.
6. Moroșan I. – Contabilitate practică. Obligațiile fiscale și sociale ale firmei,
Editura Evcont Consulting SRL, Suceava, 2000.
7. Munteanu V. – Contabilitatea financiară a întreprinderii (vol.2), Editura
București, 1998.
8. Pântea I. – Contabilitatea financiară a agenților economici, Deva, 1995.
9. XXX – Ghid practic de aplicare a Standardelor Internaționale de Contabilitate
(partea 1), Editura Economica, 2001.
10. XXX – OMF 94
11. XXX – Tribuna economică, nr.1/2001, pagina 28
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: . Contabilitatea Veniturilor Si Cheltuielilor (s.c. Xyz S.a., Zalau) (ID: 131849)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.