Contabilitatea Veniturilor Si Cheltuielilor la S.c. Martens S.a

Capitolul 1. Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor

Deoarece pentru obținerea rezultatelor financiare, enitǎțile trebuie sǎ realizeze și sǎ desfǎșoare activitǎți ȋnscrise ȋn obiectul lor de activitate, aceste activitǎți genereazǎ cheltuieli și apoi venituri din care se obțin rezultate financiare.

Ȋn activitatea entitǎților se realizeazǎ, deci, o multitudine de operațiuni care angajeazǎ cheltuieli și genereazǎ venituri. Pentru ȋnregistrarea și calcularea cheltuielilor, respectiv a veniturilor, sunt cuprinse ȋn planul general de conturi mai multe conturi de cheltuieli și venituri. Pentru cheltuieli este creatǎ clasa 6 “Conturi de cheltuieli”, iar pentru venituri clasa 7 “Conturi de venituri”.

O caracteristicǎ comunǎ a acestor conturi din clasele 6 și 7 este cǎ ele nu participǎ la stabilirea sau evaluarea posturilor ȋn bilanțul contabil ȋn mod direct, ci prin intermediul rezultatelor financiare stabilite cu ajutorul contului de rezultate ale exercițiului pentru care ȋn clasa 1 “Conturi de capital” este creat contul 121 “Profit sau pierdere”.

Contabilitatea cheltuielilor

Nu existǎ activitate economico-socialǎ care sǎ nu genereze consumuri de resurse, concretizate ȋn cheltuieli. In cazul entiǎților, consumurile de resurse au la origine activitǎțile desfǎșurate pentru realizarea obiectului de activitate. O parte dintre elementele utilizate ȋn activitatea economicǎ se consumǎ ȋn procesele de producție și de comercializare, o altǎ parte se uzeazǎ, iar altele trebuie remunerate.

Potrivit “Cadrului general pentru ȋntocmirea și prezentarea situațiilor financiare” elaborat de IASC/IASB, cheltuielile reprezintǎ “diminuǎri ale beneficiilor economice ȋnregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formǎ de ieșiri sau scǎderi ala valorii activelor sau creșteri ale datoriilor care se concretizeazǎ ȋn reduceri ala capitalurilor proprii, altele decȃt cele rezultate din distribuirea acestora cǎtre acționari.” Noțiunea de cheltuieli include pierderile, precum și acele cheltuieli care apar ȋn procesul desfǎșurarii activitǎților curente ale entitǎții concretizate ȋn ieșiri sau scǎderi ale valorii activelor (cum ar fi costul bunurilor vȃndute, manopera și amortizarea). Pierderile se ȋncadreazǎ ȋn definiția cheltuielilor ȋntrucȃt reprezintǎ diminuǎri ale beneficiilor economice, apǎrȃnd sau nu pe parcursul derulǎrii operațiilor curente ale entitǎții, și ca atare, nu sunt considerate o structurǎ distinctǎ.

In categoria pierderilor sunt incluse, de exemplu, cele rezultate din dezastre, cum ar fi inundațiile sau incediile, precum și cele rezultate din cedarea activelor imobilizate. De asemenea, definiția cheltuielilor include și pierderile nerealizate, cum ar fi cele rezultate din creșterea cursului de schimb valutar ȋn cazul unor ȋmprumuturi pe care entitatea le-a contractat ȋn valutǎ. De obicei, ȋn contul de profit și pierdere, prezentarea pierderilor se efectueazǎ distinct, datoritǎ importanței cunoașterii existenței și valorii acestorea ȋn procesul decizional. Pierderile sunt raportate, de regulǎ, la valoarea netǎ, exclusiv veniturile aferente, la elementul “Alte cheltuieli de exploatare”.

Deoarece ȋn cadrul contabilitǎții de gestiune se urmǎrește doar determinarea prin conturi a costurilor producției, cheltuielile care sunt preluate spre retratare din contabilitatea financiarǎ se referǎ numai la cheltuielile de exploatare și la o parte din cheltuielile financiare și cu amortizǎrile și provizioanele. Acestea sunt regrupate, din contabilitatea financiarǎ, dupǎ destinație, pe produse, lucrǎri și servicii.

Ȋn contabilitatea financiarǎ cheltuielile sunt structurate dupǎ natura activitǎții și natura cheltuielii, rezultȃnd urmǎtoarele categorii: Cheltuieli de exploatare; Cheltuieli financiare; Cheltuieli extraordinare; Cheltuieli cu amortizǎrile; Provizioanele si Ajustǎrile pentru depreciere sau pierdere de valoare; Cheltuieli cu impozitul pe profit și alte impozite.

Cheltuielile de exploatare sunt legate de activitatea curentǎ, normalǎ a unitǎții, iar realizarea ei presupune importante eforturi materiale, financiare și bǎnești. Acestea sunt generate și impuse de realizarea obiectului de activitate propriu fiecǎrei entiǎți, avȃnd un caracter de permanențǎ. Principalele grupe ale cheltuielilor de exploatare sunt:

– Cheltuielile privind stocurile, care includ: cosumurile de materii prime, materiale consumabile, valoarea materialelor de natura obiectelor de inventar date ȋn folosințǎ, costul de procurare al materialelor nestocate trecute direct pe cheltuieli,costul energieiși apei consumate, costul de achiziție sau de producție al animalelor și pǎsǎrilor, costul de procurare al mǎrfurilor și ambalajelor, precum și valoarea reducerilor comerciale primite pentru cumpǎrǎri de stocuri;

Presupunem cǎ societatea Martens SA dǎ ȋn consum pe bazǎ de bonuri de consum materii prime la prețul de ȋnregistrare de 50.000 lei, materiale auxiliare ȋn valoare de 10.000 lei și combustibili ȋn valoare de 8.000 lei.

Presupunem cǎ societatea Martens SA, ȋnregistreazǎ consumul de eenergie ȋn baza facturii de la Electrica SA, ȋn valoare de 60.000 lei și a consumului de apǎ ȋn valoare de 120.000 lei.

– Cheltuielile cu servicii executate de terți grupeazǎ informații referitoare la cheltuielile ocazionate de procurarea utilitǎților din afara unitǎții, cum sunt: ȋntreținerea și reparațiile; redevențele, locațiile de gestiune și chiriile; primele de asigurare; studiile și cercetǎrile; colaboratorii; comisioanele și onorariile; protocolul, reclama și publicitatea; transportul de bunuri și perosnal; deplasǎrile, detașǎrile și transferǎrile; cheltuielile poștale și taxele de telecominucații; serviciile bancare și altele;

Presupunem cǎ societatea Martens SA include ȋn cheltuieli valoarea lucrǎrilor de ȋntreținere și reparații executate de terți ȋn sumǎ de 10.000 lei:

Presupunem cǎ societatea Martens SA ȋnregistreazǎ ȋn contabilitate cheltuiala privind chiria lunarǎ, datoratǎ pentru folosirea unui spațiu de depozitare, pe bazǎ de facturǎ fiscalǎ, ȋn valoare de 16.000 lei.

Presupunem cǎ ȋn luna iunie societatea Martens SA ȋnregistreazǎ ȋn contabilitate cheltuieli cu o reclama TV ȋn valoare de 7.000 lei, achitate prin casierie.

Presupunem cǎ la sfȃrșitul lunii iunie, societatea ȋnregistreazǎ acordarea unui avans pentru deplasarea ȋn interes de serviciu , justificat la nivelul sumei de 1.200 lei.

– Cheltuielile cu alte impozite, taxe și vǎrsǎminte asimilate, reprezentate de obligațiile unitǎții fațǎ de bugetul central, bugetele locale sau alte organisme publice, ȋn baza prevederilor din legislația financiar-fiscalǎ;

Presupunem cǎ societatea Martens SA are TVA deductibilǎ aferentǎ produselor, lucrǎrilor și serviciilor scutite de impozite ȋn sumǎ de 15.000 lei:

– Cheltuielile cu personalul, generate de remunerarea forței de muncǎ, concretizate ȋn: salarii și alte drepturi de personal, contribuția unitǎții la asigurǎrile sociale, fondul de șomaj și asigurǎrile sociale de sǎnǎtate, precum și alte cheltuieli ocazionate de folosirea personalului, impuse de prevederile legale;

Presupunem cǎ, pe baza documentelor justificative, se ȋnregistreazǎ ȋn contabilitatea firmei Martens SA, pentru luna decembrie a exercițiului curent, salarii datorate personalului ȋn valoare de 250.000 lei și obligațiile entitǎții generate de plata salariilor.

– Alte cheltuieli de exploatare, reprezentate de: cheltuieli cu protecția mediului ȋnconjurǎtor; pierderi din creanțe și debitori diverși; despǎgubiri, amenzi și penalitǎți; donații acordate; cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital; alte cheltuieli de exploatare;

Presupunem plata unei sume de 4.000 lei, prin casieria entitǎții Martens SA, reprezentȃnd despǎgubiri acordate:

Presupunem cǎ societatea Martens SA, pe baza documentelor justificative, ȋnregistreazǎ ȋn contabilitate scoaterea din evidențǎ a unui mijloc de transport vȃndut, a cǎrui valoare contabilǎ este de 50.000 lei, amortizare calculatǎ 45.000 lei.

Presupunem cǎ societatea Martens SA ȋnregistreazǎ ȋn contabilitate pentru luna iulie a exercițiului curent, taxa de mediu achitatǎ pentru ȋnmatricularea unui autovehicul nou ȋn valoare de 8.500 lei.

Cheltuielile financiare sunt ocazionate de desfǎșurarea activitǎții financiare a unitǎții și sunt concretizate ȋn: pierderi din creanțe legate de participații; valoarea de intrare imobilizǎrilor financiare cedate; diferența nefavorabilǎ dintre prețul de vȃnzare și valoarea de intrare a investițiilor pe termen scurt cedate; diferențele nefavorabile de curs valutar: dobȃnzile datorate pentru ȋmprumuturile primite; sconturile acordate furnizorilor și altor creditori; alte cheltuieli financiare;

Pe baza documentelor justificative se ȋnregistreazǎ ȋn contabilitate, pentru luna decembrie a exercițiului curent, un imprumut acordat de societatea Martens SA unei filiale ce nu mai poate fi recuperat ȋn valoare de 200.000:

Presupunem cǎ societatea Martens SA revinde acțiuni la prețul de vȃnzare 29.000 lei, a cǎror cost de achiziție a fost ȋn valoare de 30.000, ȋnregistrȃnd diferența nefavorabilǎ de 1.000 lei dintre cele douǎ prețuri.

Presupunem cǎ, societatea Martens SA, pe baza documentelor justificative, ȋnregistreazǎ ȋn contabilitate diferențe nefavorabile de curs valutar constatate la ȋnchiderea exercițiului financiar aferentǎ creanței fațǎ de un client ȋn valoare de 100 lei.

Presupunem cǎ societatea include ȋn cheltuieli dobȃnda de plǎtit ȋn valoare de 400 lei, aferentǎ creditelor acordate de bǎnci ȋn conturile curente (100 lei) și a celei datorate pentru ȋmprumuturile pe termen scurt contractate (300 lei).

Presupunem cǎ societatea Martens SA constatǎ o lipsǎ la verificarea lunarǎ a casieriei ȋn valoare de 800 lei.

Cheltuielile extraordinare sunt reprezentate de cheltuielile care nu au legǎturǎ cu activitatea curentǎ, normalǎ a unitǎții. Aceste cheltuieli apar accidental, la intervale mari de timp, probabilitatea de a se repeta fiind redusǎ. Ȋn aceastǎ grupǎ se includ cheltuielile ocazionate de producerea calamitǎților și a altor evenimente extraordinare (cum ar fi exproprierile).

Societatea Martens SA nu prezintǎ nici o cheltuiala extraordinarǎ.

Cheltuielile cu amortizǎrile, provizioanele și ajustǎrile pentru depreciere sau pierdere de valoare includ acele cheltuieli generate de amortizarea imobilizǎrilor; de constituirea sau suplimentarea provizioanelor; constituirea sau suplimentarea ajustǎrilor pentru deprecierea sau pierderea de valoare a: imobilizǎrilor; activelor circulante; amortizarea primelor de rambursare a obligațiunilor. Aceste cheltuieli sunt structurate pe cele douǎ segmente ale activitǎții desfǎșurate de entitate: de exploatare și financiarǎ.

Presupunem cǎ societatea Martens SA pe baza documntelor justificative și a rezultatelor inventarierii are de ȋnregistrat ȋn contabilitate o cheltuialǎ cu amortizarea imobilizǎrilor corporale de 750.000 lei

Cheltuielile cu impozitul pe profit și alte impozite sunt reprezentate de sumele datorate bugetului de stat sub formǎ de impozit pe profit, impozitul pe veniturile microȋntreprinderilor sau alte impozite prevǎzute de legislația financiar-fiscalǎ.

Presupunem cǎ societatea Martens SA ȋnregistreazǎ la sfȃrșitul exercițiului financiar curent un profit brut de 2.200.000 lei. La acesta se aplicǎ cota de impozit pe profit ȋn vigoare de 16%.

2.200.000 x 16% = 352.000

Evidența cheltuielilor generate de activitatea unitǎții se asigurǎ cu ajutorul conturilor din clasa 6 “Conturi de cheltuieli” a cǎror funcție este de activ, cu excepția contului 609 “Reduceri comerciale primite”, care are funcția de pasiv. Aceste conturi colecteazǎ ȋn debit, ȋn cursul perioadei cheltuielile efectuate, ȋn funcție de natura acestora, iar ȋn credit cheltuielile aferente operațiilor desfǎșurate ȋn participație, transmise pe bazǎ de decont și valoarea cheltuielilor transferate asupra contului de profit și pierdere. Nu prezintǎ sold la sfșitul perioadei.

La sfȃrșitul perioadei se preia ȋn contul de profit și pierdere soldul debitor al conturilor de cheltuieli:

Contabilitatea veniturilor

Scopul principal al activitǎții desfǎșurate de unitǎțile cu scop lucrativ ȋl constituie obținerea și/sau vȃnzarea de bunuri materiale, executarea de lucrǎri și prestarea de serviciicare sǎ aibǎ desfacerea asiguratǎ. Astfel, prin vȃnzarea și ȋncasarea rezultatelor obținute din activitatea de exploatare entitǎțile realizeazǎ venituri, care servesc la acoperirea cheltuielilor efectuate. Practicarea unei contabilitǎți de angajamente conduce la apariția veniturilor ȋn momentul transferului de proprietate, indiferent de data ȋncasǎrii acestora.

Potrivit “Cadrului general pentru ȋntocmirea și prezentarea situațiilor financiare” elaborat de IASC/IASB, veniturile reprezintǎ “creșteri ale beneficiilor economice ȋnregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formǎ de intrǎri sau creșteri ale activelor sau descreșteri ale datoriilor, care se concretizeazǎ ȋn creșteri ale capitalurilor proprii, altele decȃt cele rezultate din contribuții ale acționarilor”. Se ȋncadreazǎ ȋn noțiunea de venituri atȃt veniturile din activitǎți curente (din vȃnzǎri, prestǎri de servicii, comisioane, redevențe, chirii, subvenții, dobȃnzi, dividende), cȃt și cȃștigurile din orice sursǎ. Cȃștigurile corespund definiției veniturilor ȋntrucȃt reprezintǎ creșteri ale beneficiilor economice, apǎrȃnd sau nu pe parcursul derulǎrii operațiilor curente ale entitǎții, și ca atare, nu sunt considerate o structurǎ distinctǎ.

Cȃștigurile includ, de exemplu, sumele rezultate ȋn urma cedǎrii activelor imobilizate. Definiția veniturilor include totodatǎ și cȃștigurile nerealizate; de exemplu, cele rezultate din creșterea valorii contabile a activelor imobilizate. Atunci cȃnd sunt recunoscute ȋn contul de profit si pierdere, cȃștigurile sunt prezentate, de obicei, distinct, deoarece cunoașterea existenței acestora este importantǎ pentru procesul decizional. Caștigurile sunt prezentate, de regulǎ, la valoarea netǎ, exclusiv cheltuielile aferente, la elementul “Alte cheltuieli de exploatare”.

Dacǎ o entitate colecteazǎ anumite sume “ȋn numele unor terțe pǎrți, inclusiv ȋn cazul contractelor de agent, comision sau mandat comercial ȋncheiate potrivit legii, nu reprezintǎ venit din activitatea curentǎ, chiar dacǎ din punct de vedere al taxei pe valoarea adǎugatǎ persoanele care acționeazǎ ȋn nume propriu sunt considerate cumpǎrǎtori-revȃnzǎtori. Ȋn aceastǎ situație, veniturile din activitate din activitatea curentǎ sunt reprezentate de comisioanele cuvenite”.

Constatǎm cǎ veniturile includ atȃt sumele ori valorile ȋncasate sau de ȋncasat din activitǎți curente, cȃt și cȃștigurile obținute din orice alte surse.

Ȋn contabilitatea financiarǎ veniturile sunt structurate dupǎ natura activitǎții care le genereazǎ și natura venitului, rezultȃnd urmǎtoarele categorii: venituri din exploatare;

venituri financiare și venituri extraordinare.

Veniturile din exploatare, generate de activitatea curentǎ, normalǎ a entitǎții, sunt impuse de realizarea obiectului de activitate propriu fiecǎrei unitǎți, avȃnd un caracter de permanențǎ. Principalele grupe de venituri din exploatare sunt:

– Cifra de afaceri netǎ includ: vȃnzǎrile de produse finite, semifabricate și produse reziduale, veniturile din servicii prestate, studii și cercetǎri, redevențe, locații de gestiune și chirii, vȃnzǎrile de mǎrfuri și veniturile din activitǎți diverse; Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzacție este determinatǎ, de obicei, printr-un acord ȋntre vȃnzǎtorul și cumpǎrǎtorul/utilizatorul activului, ținȃnd cont de suma oricǎror reduceri comerciale.

Presupunem cǎ societatea Martens SA ȋnregistreazǎ ȋn contabilitate conform documentelor justificative venituri din vȃnzǎri de produse finite pe bazǎ de facturi ȋn valoare de 1.500.000 lei

Presupunem cǎ societatea ȋnregistreazǎ contravaloarea unei lucrǎri de reparații efectuatǎ unui terț, ȋncasatǎ ȋn numerar, ȋn valoare de 3.000 lei.

Presupunem cǎ societatea Martens SA acordǎ, ulterior facturǎrii și livrǎrii, o reducere clientului ȋn valoare de 20.000 lei.

– Veniturile aferente costului producției reprezentate de variația ȋn plus (creștere) sau ȋn minus (reducere) dintre valoarea la cost de producție efectiv a stocurilor de produse și servicii ȋn curs de execuție de la sfǎrșitul perioadei și valoarea stocurilor inițiale ale produselor și serviciilor ȋn curs de execuție, neluȃnd ȋn calcul ajustǎrile pentru depreciere reflectate. Variația stocurilor de produse finite și ȋn curs de execuție pe parcursul perioadei reprezintǎ o corecție a cheltuielilor de producție pentru a reflecta faptul cǎ fie producția a majorat nivelul stocurilor, fie vȃnzǎrile suplimentare au redus nivelul stocurilor. Ventirule aferente costului producției ȋn curs de execuție se ȋnscriu, alǎturi de celelalte venituri, ȋn contul de profit și pierdere, cu semnul plus (sold creditor) sau minus (sold debitor).

Presupunem cǎ societatea Martens SA are un stoc de producție ȋn curs de execuție (evaluatǎ la costul efectiv) ȋn valoare de 450.000 lei:

– Veniturile din producția de imobilizǎri conțin informații referitoare la costul de producție al lucrǎrilor efectuate de enitate pentru ea ȋnsǎși, care se ȋnregistreazǎ ca imobilizǎri corporale și necorporale.

Presupunem cǎ entitatea Martens SA ȋnregistreazǎ ȋn contabilitate pe baza documentelor justificative valoare unui studiu de dezvoltare, realizat cu efort propriu, pentru asimilarea de produse noi ȋn valoare de 120.000:

– Veniturile din subvenții de exploatare sunt reprezentate de subvențiile și alte sume nerambursabile de care beneficiazǎ entitatea pentru acoperirea diferențelor de preț la produse și servicii subvenționate, acoperirea pierderilor, precum și alte subvenții.

Societatea nu a ȋnregistrat venituri din subvenții de exploatare.

– Alte venituri din exploatarea curentǎ, reprezentate de: creanțe reactivate și recuperǎri de la debitori diverși; despǎgubiri, amenzi și penalitǎți cuvenite; donații primite; venituri din cedarea activelor și alte operații de capital; subvenții pentru investiții virate la venituri și alte venituri din exploatare.

Pe baza documntelor justificative se ȋnregistreazǎ ȋn contabilitatea firmei Martens SA o valoare de ȋncasat privind penalitǎțile de ȋncasat de la un client pentru achitarea cu ȋntȃrziere a unei livrǎri ȋn valoare de 15.000 lei:

Presupunem cǎ se ȋnregistreazǎ ȋncasarea unei donații prin casierie ȋn valoare de 25.000 lei, conform documentelor justificative, de cǎtre societatea Martens SA.

Presupunem cǎ societatea vinde la licitație un mijloc de transport intern ȋn valoare de 5.000 lei.

Veniturile financiare sunt ocazionate de desfǎșurarea activitǎții financiare a unitǎții și se concretizeazǎ ȋn veniturile din deținerea de imobilizǎri financiare și investiții financiare pe termen scurt, dobȃnzile cuvenite pentru creanțele imobilizate deținute, prețul de vȃnzare al imobilizǎrilor financiare cedate, diferența favorabilǎ dintre prețul de vȃnzare și valoarea contabilǎ a investițiilor pe termen scurt cedate, diferențele favorabile de curs valutar, dobȃnzile cuvenite pentru ȋmprumuturile acordate pe termen scurt și disponibilitǎțile pǎstrate ȋn conturile bancare, sconturile obținute de la furnizori și alți creditori, alte venituri financiare.

Pe baza documentelor justificative se ȋnregistreazǎ ȋn contabilitatea firmei Martens SA dividende de ȋncasat pentru acțiuni deținute la entitǎțile afiliate de 70.000 lei.

Presupunem cǎ societatea Martens vinde un pachet de titluri imobilizate cu ȋncasare prin cont ȋn valoare de 47.000 lei, conform documentelor justificative.

Presupunem cǎ ȋn contabilitatea societǎții Martens se ȋnregistreazǎ diferențe favorabile de curs valutar constatate la sfȃrșitul lunii iulie, afernte creanței fațǎ de un client, ȋn valoare de 240 lei.

Presupunem cǎ societatea ȋncaseazǎ dobȃnzi aferente disponibilitǎților existente ȋn cont, ȋn valoare de 520 lei, conform documentelor justificative.

Presupunem cǎ societatea primește un scont ȋn valoare de 800 lei pentru plata anticipatǎ a obligației de 80.000 lei fațǎ de un creditor.

Veniturile extraordinare sunt reprezentate de acele venituri care nu au legǎtura cu activitatea curentǎ, normalǎ a unitǎții. Aceste venituri apar accidental, la intervale mari de timp, probabilitatea de a se repeta fiind redusǎ. Ȋn aceastǎ grupǎ se includ subvențiile primite pentru acoperirea cheltuielilor generate de producerea calamitǎților și a altor evenimente extraordinare.

Entitatea Martens SA nu ȋnregistreazǎ venituri extraordinare.

Veniturile din provizioane și ajustǎri pentru depreciere sau pierderi sunt generate de anularea, diminuarea sau consumarea provizioanelor și a ajustǎrilor pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizǎrilor și a activelor circulante. Aceste venituri sunt structurate pe cele doua segmente ale activitǎții desfǎșurate de unitate: de exploatare și financiarǎ.

Pe baza documentelor justificative și a rezultatelor inventarierii se ȋnregistreazǎ ȋn contabilitatea firmei Martens SA reducerea ajustǎrii pentru acțiunile deținute la entitǎțile afiliate ȋn valoare de 20.000 lei:

Evideța veniturilor obținute de o unitate se asigurǎ cu ajutorul conturilor din clasa 7 “Conturi de venituri” a cǎror funcție este de pasiv, cu excepția conturilor 709 “Reduceri comerciale acordate”, care are funtie de activ, și a celor din grupa 71 “Venituri aferente costului producției ȋn curs de execuție”, care sunt bifuncționale. Aceste conturi colecteazǎ ȋn cursul perioadei, ȋn credit veniturile obținute, dupǎ natura lor. Conturile din clasa 7 “Conturi de venituri” pot fi debitate, ȋn cursul perioadei, cu veniturile realizate din operații de participație transferate coparticipanților. La sfȃrșitul perioadei, soldul acestor conturi se transferǎ asupra contului de profit și pierdere.

La sfȃrșitul perioadei se preia ȋn contul de profit și pierdere soldul creditor al conturilor de venituri:

1.3. Documente justificative

Societățile comerciale, societățile/companiile naționale, regiile autonome, institutele naționale de cercetare-dezvoltare, societățile cooperatiste și celelalte persoane juridice, instituțiile publice, asociațiile și celelalte persoane juridice cu și fără scop patrimonial, precum și persoanele fizice care desfășoară activități producătoare de venituri, subunitățile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate sau în România, prevăzute în Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, consemnează operațiunile economico-financiare, în momentul efectuării lor, în documente justificative, pe baza cărora se fac înregistrări în contabilitate (jurnale, fișe și alte documente contabile, după caz).

Documentele contabile: jurnale, fișe etc., care servesc la prelucrarea, centralizarea și înregistrarea în contabilitate a operațiunilor consemnate în documentele justificative, întocmite manual sau prin utilizarea sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor, trebuie să cuprindă elemente cu privire la: felul, numărul și data documentului justificativ; sumele corespunzătoare operațiunilor efectuate; conturile sintetice și analitice debitoare și creditoare; semnăturile pentru întocmire și verificare, după caz.

Cele mai semnificative documente justificative folosite de agenții economici pentru reflectarea cheltuielilor, veniturilor și rezultatelor financiare sunt: bonurile de consum, situații de lucrǎri, state de platǎ a salariilor, dispoziții de platǎ, deconturi de cheltuieli, contracte de donație, de sponsorizare, contracte de ȋmprumut bancar, prospecte de emisiune, facturi, avize de ȋnsoțire, borderou de predare-primire, ordine de platǎ, chitanțe, declarații de ȋncasare, note de transfer-predare primire.

Pot fi considerate documente de evidețǎ operativǎ a veniturilor și cheltuielilor: rapoartele zilnice de fabricație, centralizatorul produselor realizate, borderou de ȋncasǎri, jurnalul de vȃnzǎri, jurnalul de cumpǎrǎri.

Bonul de consum este un formular tipizat fara regim special (Cod 14-3-4A). Document care justifica eliberarea din magazie a unui material ce va intra in procesul de productie. Format 1/2 A4, tiparite pe ambele fete, ȋn blocuri a 100 de file. Serveste ca document de eliberare din magazie pentru consumul materialelor, document justificativ de scǎdere din gestiune și document justificativ de ȋnregistrare ȋn evidența magaziei și ȋn contabilitate.

Se ȋntocmește ȋn douǎ exemplare, pe mǎsura lansǎrii, respectiv eliberǎrii materialelor din magazie pentru consum, de compartimentul care efectueaza lansarea, pe baza programului de producție și a consumurilor normate, sau de alte compartimente ale unitații, care solicitǎ materiale pentru a fi consumate. Bon de consum se poate intocmi intr-un exemplar in conditiile utilizarii tehnicii de calcul.

Statul de salarii este un formular tipizat fara regim special(Cod 14-5-1 si Cod 14-5-1/a). Tablou unde sunt inscrise drepturile banesti ale salariatilor unei unitati, tiparit pe o singura fata, in blocuri a 100 de file. Serveste ca document pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatilor, precum si al contributiilor si al altor sume datorate și document justificativ de inregistrare in contabilitate.

Se intocmeste in doua exemplare, lunar, pe sectii, ateliere, servicii etc., pe baza documentelor de evidenta a muncii si a timpului lucrat efectiv, a documentelor de centralizare a salariilor individuale pentru muncitorii salarizati in acord etc., a evidentei si a documentelor privind retinerile legale, a listelor de avans chenzinal, concediilor de odihna, certificatelor medicale si se semneaza, pentru confirmarea exactitatii calculelor, de catre persoana care determina salariul cuvenit si intocmeste statul de salarii.

Pentru centralizarea la nivelul unitatii a salariilor si a elementelor componente ale acestora, inclusiv a retinerilor, se utilizeaza aceleasi formulare de state de salarii.

Platile facute in cursul lunii, cum sunt: avansul chenzinal, lichidarile, indemnizatiile de concediu etc. se includ in statele de salarii, pentru a cuprinde astfel intreaga suma a salariilor calculate si toate retinerile legale din perioada de decontare respectiva.

Dispozitie de incasare / plata catre casierie este un formular tipizat fara regim special(Cod 14-4-4). Format A6 si A5, tiparite pe ambele fete, in blocuri a 100 de file. Serveste ca dispozitie pentru casierie, in vederea achitarii in numerar a unor sume, potrivit dispozitiilor legale, inclusiv a avansurilor aprobate pentru cheltuieli de deplasare, precum si a diferentei de incasat de catre titularul de avans in cazul justificarii unor sume mai mari decat avansul primit, pentru procurare de materiale etc., dispozitie pentru casierie, in vederea incasarii in numerar a unor sume care nu reprezinta venituri din activitatea de exploatare, potrivit dispozitiilor legale, document justificativ de inregistrare in registrul de casa si in contabilitate, in cazul platilor in numerar efectuate fara alt document justificativ.

Factura este un document cu regim special care atesta transferul proprietatii unui bun catre o persoana juridica. Odata cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, din 1 ianuarie 2007 regimul facturilor fiscale s-a schimbat, fiind valabile reglementarea stabilita de art.155 Cod FIscal referitoare la facturi.

Se emite obligatoriu de catre firmele inregistrate in Romania in scopuri de TVA atat pentru evidentierea TVA colectata cat si pentru inregistrarea veniturilor aferente livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii.

Factura se emite si pentru situatiile in care nu exista obligatia colectarii TVA, cum ar fi de exemplu, operatiunile de livrari de bunuri si prestari de servicii scutite cu drept de deducere a TVA, scutite fara drept de deducere a TVA sau neimpozabile in Romania.

Decontul de cheltuieli este un formular tipizat fara regim special (pentru deplasari externe – Cod 14-5-5). Format A4, tiparit pe ambele fete, in blocuri a 100 de file. Serveste ca document pentru decontarea de catre titularul de avans a cheltuielilor efectuate (in valuta si in lei), cu ocazia deplasarii in strainatate, document pentru stabilirea diferentelor de primit sau de restituit de titularul de avans, document justificativ de inregistrare in registrul de casa (in valuta) si in contabilitate.

Se intocmeste intr-un exemplar de titularul de avans pentru cheltuielile efectuate pe intreaga durata a deplasarii.

Chitanta este un act scris prin care se dovedeste primirea unei sume de bani, chitanta reprezinta documentul cel mai des utilizat de catre agentii economici. Chitanta mai poate fi definita si ca un document avand valoare contabila, emis cu ocazia vanzarilor produselor sau prestarii serviciilor cu plata in numerar. Chitanta trebuie sa includa in pret si TVA -ul aferent.

Emiterea unei chitante justifica automat primirea unei sume de bani in numerar de catre emitent. Chitanta reprezinta la fel ca si factura un document primar pe baza caruia se inregistreaza o operatiune contabila

Ordinul de plata este un titlu de credit emis de posesorul unui cont bancar (ordinator), adresat bancii care gestioneaza depozitul bancar respectiv, prin care titularul contului solicita bancii sa plateasca o anumita suma de bani unei alte persoane, denumita beneficiar. Ordinul de plata este revocabil, plata putand fi sistata de catre ordinator, in orice moment. Ordinul de plata poate fi letric, cand plata se efectueaza pe baza unei scrisori adresate bancii, si telegrafic, cand banca realizeaza ordinul de plata pe baza unui telefon sau telex. De asemenea, ordinul de plata poate fi si electronic, realizat pe internet, online, prin intermediul site-urilor bancilor.In functie de documentele date de beneficiar, ordinul de plata poate fi simplu, cand suma este incasata de la banca pe baza unei chitante eliberate de beneficiar, si documentar, cand beneficiarul trebuie sa prezinte bancii si documentele care atesta livrarea marfurilor sau prestarea de servicii.O plata dintr-un cont la banca se face in baza unui ordin de plata.

Avizul de ȋnsoțire a mǎrfii este documentul ce insoteste marfurile pe timpul transportului, daca factura de livrare este intocmita ulterior.

Avizul de insotire a marfii sta la baza intocmirii facturii si insoteste marfa pe tot parcursul transportului marfii. Avizul de insotire a marfii se foloseste si in cazul transferului valorilor materiale de la o gestiune la alta ale aceleiasi firme aflate in zone diferite. Totodata reprezinta un document de primire in gestiunea clientului.

Avizul de insotire a marfii poate fi definit si ca un document de incarcare respectiv descarcare a gestiunii . Avizul poate fi intocmit si in momentul in care se transporta marfa in cadrul aceleiasi unitati , dar intre subunitati diferite , cat si in momentul in care se trasnporta marfa de la furnizor la client.

Avizul de insotire se va arhiva in functie de caz, adica poate fi arhivat la furnizor, la unul din compartimentele "desfacere" sau "financiar-contabil" sau la cumparator la departamentul "financiar-contabil".

Contractul de donație este un contract solemn, unilateral si cu titlu gratuit prin care una din parti, numita donator, cu intentie liberala isi micsoreaza in mod actual si irevocabil patrimoniul sau cu un drept (real sau de creanta), marind patrimoniul celeilalte parti, numita donatar, cu acelasi drept, fara a urmari sa primeasca ceva in schimb. Dupa cum rezulta din aceasta definitie, ceea ce caracterizeaza donatia este trecerea unor valori dintr-un patrimoniu in altul fara echivalent, cu intentia de a face o donatie. Aceasta intentie, concretizata in ȋncheierea contractului in forma si in conditiile prevazute de lege, justifica marirea unui patrimoniu in detrimentul altuia, constituind cauza ei. Precizam, de asemenea, ca donatia – ca varietate a contractelor cu titlu gratuit – reprezinta o liberalitate, deoarece are ca efect micsorarea patri-moniului donatorului cu bunul donat, spre deosebire de contractele dezin-teresate, prin care nu se micsoreaza patrimoniul celui care procura altuia un folos, motiv pentru care acestea din urma nu sunt supuse regulilor de fond si de forma prevazute pentru donatii.

La organizarea contabilitǎții financiare a veniturilor și cheltuielilor se ține seama de unele dintre principiile de organizare a contabilitǎții: principiul independenței exercițiului, principiul necompensǎrii, principiul prudenței, principiul rezultatului sau principiul conectǎrii cheltuielilor la venituri.

Principiul independenței exercițiului presupune cǎ ȋntreprinderea ține cont de toate veniturile și cheltuielile aferente exercițiului pentru care se face raportarea, indiferent de data ȋncasǎrii veniturilor sau a plǎții cheltuielilor. Reflectarea cheltuielilor ȋn faza de angajare și consum, iar a veniturilor ȋn momentul obținerii și realizǎrii lor, face din contabilitatea financiarǎ o contabilitate de angajamente. Aceasta mǎsoarǎ profitul ca diferențǎ ȋntre venituri și cheltuieli.

Principiul necompensǎrii presupune evaluarea și ȋnregistrarea elementelor de activ, de datorie, a veniturilor și cheltuielilor ȋn contabilitate separat și interzice ȋntreprinderilor sǎ efectueze compensǎri ȋntre acestea, asigurȃndu-se ȋn acest fel transparența informației. Ȋntreprinderile care aplicǎ IFRS-urile pot compensa veniturile și cheltuielile dacǎ, prin excepție, aceasta este cerutǎ sau permisǎ de un standard.

Principiul prudenței impune ca valoarea oricǎrui element sǎ fie determinatǎ ținȃnd cont, ȋn special, de urmǎtoarele aspecte: luarea ȋn considerare, ȋn cadrul situațiilor financiare, numai a profiturilor recunoscute pȃnǎ la ȋnchiderea exercițiului financiar; luarea ȋn considerare a tuturor obligațiilor previzibile și a pierderilor potențiale care apar ȋn cursul exercițiului ȋncheiat sau pe parcursul unui exercițiu anterior, chiar dacǎ asemenea obligații sau pierderi apar ȋntre data ȋncheierii exercițiului financiar și data ȋntocmirii bilanțului; luarea ȋn considerare a tuturor ajustǎrilor de valoare datorate deprecierilor, indiferent dacǎ exrcițiul financiar se ȋncheie cu profit sau pierdere.

Principiul conectǎrii cheltuielilor la venituri presupune asocierea cheltuielilor angajate cu veniturile obținute. Este aplicabil doar ȋn contabilitǎțile de tip dinamic, care au ca obiectiv principal mǎsurarea performanțelor ȋntreprinderii. Ȋn acest scop, este necesar sǎ se determine costul activelor utilizate ȋn activitatea ȋntreprinderii și sǎ fie repartizat pe toatǎ durata de utilizare a activelor respective. De asemenea, costurile trebuie ȋnscrise ȋn cheltuieli odatǎ cu recunoașterea veniturilor.

Prezența principiilor ȋn contabilitate, ȋn general, și ȋn ceea ce previște rezultatul, ȋn particular, oferǎ avantaje majore precum: contribuie la ameliorarea practicii contabile deoarece permite soluționarea cazurilor complexe care necesitǎ ȋnterpretǎri și opțiuni; oferǎ posibilitatea soluționǎrii de cazuri noi; evitǎ o reglementare foarte abundentǎ a tuturor cazurilor posibile și asigurǎ transparența informației contabile.

Capitolul 2. Prezentarea generalǎ a societǎții comerciale Martens SA

2.1. Prezentarea domeniului de activitate al firmei MARTENS SA

Conform statutului societǎții, SC MARTENS SA desfǎșoarǎ urmǎtoarele activitǎți principale:

Producerea și comercializarea berii, malțului, derivatelor și produselor secundare;

Producerea și comercializarea bǎuturilor rǎcoritoare;

Alte activitǎți stabilite și detaliate prin statutul societǎții.

Activitǎțile prestate de societatea comercialǎ MARTENS SA fac parte din sectorul industriei alimentare, ramurǎ a industriei prelucrǎtoare.

Evoluția sectorului industriei la nivelul Uniunii Europene

Potrivit Eurostat, la nivelul Uniunii Europene, ȋn anul 2011 producția industrialǎ a ȋnregistrat un declin de 1,9% fațǎ de anul precedent. Cele mai importante creșteri au avut loc ȋn Slovacia (12,1%) și Letonia (8,5%) ȋn timp ce, la polul opus, se aflǎ Luxemburg. Fațǎ de aceeași perioadǎ a anului 2010, ȋn anul 2011 producția industrialǎ din Romȃnia a crescut cu 0,1%.

Figura 2.1 Topul statelor din UE dupǎ evoluția comenzilor din industrie

Industria romȃneascǎ pare sǎ fie din ce ȋn ce mai atractivǎ, chiar dacǎ nu se aflǎ ȋn prim-planul preferințelor ȋn UE. Astfel, companiile din industria noastrǎ au primit mai multe comenzi ȋn anul 2011 comparativ cu anul precedent. Mai exact, volumul comenzilor a urcat cu 2,3% , dupǎ cum aratǎ Eurostat, institutul european de statisticǎ.

Avansul este destul de mic ȋntrucȃt ȋn condițiile industriale noi de pe ansamblul blocului comunitar s-au majorat cu 8,5%, iar cele din zona euro au crescut cu 11,1%. Cifrele industriei romȃnești au plasat țara noastrǎ pe locul 15 ȋn topul statelor europene, dupǎ evoluția comenzilor din industrie. Ȋn total, 21 de state au raportat date pentru anul 2011.

Cele mai atractive industrii le au Lituania, Bulgaria și Franța, aceste țǎri fiind ținta principalǎ a companiilor, dacǎ ne uitǎm la evoluția volumului de comenzi noi. Astfel comenzile noi din industrie au urcat ȋn Lituania cu 28,4% ȋn 2011 fața de 2010, ȋn timp ce ȋn Bulgaria acest avans a fost de 21,3% iar ȋn Franța de 20,2%. Doar ȋn aceste trei țǎri, comenzile noi au consemnat un ritm de creștere de peste 20%. Ȋn schimb, scǎderi majore au fost raportate ȋn Ungaria (-8,3%), Danemarca și Grecia (-6% ȋn cazul ambelor țǎri).

Evoluția sectorului industriei la nivel național

Ȋn Romȃnia producția industrialǎ a crescut ȋn 2011 comparativ cu 2010, creștere susținutǎ, ȋn principal, de avansul din industria prelucrǎtoare și industria extractivǎ, potrivit datelor Institutului Național de Statisticǎ (INS).

Datele INS aratǎ cǎ industria prelucrǎtoare a crescut cu 9,4%, industria extractivǎ cu 8,3% și producția și furnizarea de energie electricǎ si termicǎ, gaze, apǎ caldǎ și aer condiționat cu 5,7%.

Figura 2.2. Structura investițiilor pe activitǎți ale economiei naționale, ȋn anul 2011

Investițiile realizate ȋn economia naționalǎ ȋn anul 2011 au crescut cu 2,7% mai mult decȃt ȋn perioada similarǎ a anului trecut potrivit datelor Institutului Național de Statisticǎ. Cea mai mare parte a investițiilor s-au ȋndreptat cǎtre industrie (42,8%) și comerț și servicii (33,4%). Construcțiile au avut o pondere de 17,9% ȋn totalul investițiilor, iar agricultura 2,4%, ȋn vreme ce restul de 3,5% din investiții s-au ȋndreptat cǎtre alte ramuri ale economiei.

Figura 2.3. Evoluția consumului de bere mediu lunar pe o persoanǎ

Ȋn anul 2011, ȋn Romȃnia, consumul mediu lunar s-a diminuat fațǎ de anul precedent, așa cum se poate observa din figura 2.3. Cantitǎțile consumate de o persoanǎ reflectǎ efectul complexului de factori de influențǎ la nivelul gospodǎriei: mǎrimea veniturilor, dimensiunea gospodǎriei etc.

Evoluția sectorului industriei prelucrǎtoare la nivelul județului Galați

Figura 2.4. Evoluția cifrei de afaceri din industria prelucrǎtoare pe plan local

Ȋn anul 2009, la nivelul județului Galați, cifra de afaceri din industria prelucrǎtoare a ȋnregistrat o scǎdere cu 3.911 miliarde lei fațǎ de anul precedent. La finele anului 2010 a fost ȋnregistratǎ o creștere a cifrei de afaceri ȋn valoare de 500 miliarde lei comparative cu anul 2009.

Figura 2.5. Evoluția investițiilor brute ȋn industria prelucrǎtoare

Din figura 2.5. putem observa cǎ investițiile brute ȋn industria prelucrǎtoare ȋn anul 2009 a ȋnregistrat o creștere fațǎ de anul 2008, de la 638 miliarde lei la 717 miliarde lei. Ȋnsǎ, ȋn anul 2010, investițiile brute ȋn industria prelucrǎtoare au ȋnregistrat o scǎdere semnificativǎ fațǎ de anul precedent ȋn valoare de 141 miliarde lei, atingȃnd valoarea de 576 miliarde lei.

Domeniul de activitate al societǎții comerciale MARTENS SA

Ȋn ceea ce privește activitatea de producere și comercializare a berii, malțului, derivatelor și produselor secundare, societatea MARTENS SA deține mǎrcile de bere Premium, Anker, Faleza, Driver, Ma Donna, Ploll și produce mǎrcile Ambrosius, Cozia, Negoiu, Price, Tip, Steiner și Kanzel. Principalele piețe de desfacere sunt:

Pe piața internǎ, comercializarea se efectueazǎ prin distribuitori ȋn procent de 8,5% ȋn județele Galați, Brǎila, Vaslui, Olt, Iași etc, iar prin comerțul modern (91,5% din totalul vȃnzǎrilor);

Pe piața externǎ nu s-au comercializat produse ȋn anul 2011

Tabel 2.1. Evoluția cifrei de afaceri ȋn perioada 2009-2011

Din tabelul 2.1. putem observa cǎ ȋn perioada 2009-2011, cifra de afaceri este ȋntr-o continuǎ creștere, de la 17.674.882 lei valoare ȋnregistratǎ ȋn anul 2009 la 29.088.607 lei valoare ȋnregistratǎ la finele anului 2011. Cifra de afaceri este formatǎ din veniturile aferente vȃnzǎrii de bere, produse secundare reziduale, prestații și alte venituri cuprinse ȋn cifra de afaceri.

Figura 2.6. Structura cifrei de afaceri ȋn perioada 2009-2011

Constatǎm cǎ ȋn perioada analizatǎ, 2009-2011, veniturile din vȃnzarea berii au ponderea cea mai mare ȋn cifra de afaceri, astfel cǎ ȋn anul 2010 veniturile din vȃnzarea berii ȋnregistreazǎ o pondere de 98,60%, cu 2,01 puncte procentuale mai mult decȃt ȋn anul 2009; veniturile din celelalte activitǎți prestate de societate ȋnsumȃnd doar 1,4% din veniturile totale. Ȋn anul 2011, veniturile din vȃnzarea berii dețin o pondere de 91,50% din totalul cifrei de afaceri, pe cȃnd celelalte dețin doar o pondere de 8,5%.

2.2. Scurt istoric al SC MARTENS SA

Societatea comercialǎ Martens SA este o societate cu capital integral privat provenitǎ din fosta fabricǎ de bere din Galați, denumitǎ dupǎ anul 1990 SC Malț bere SA. La data de 8 mai 1998, societatea Brouwerij Martens, cu sediul ȋn Bocholt, Belgia a cumpǎrat pachetul de acțiuni deținut de Fondul Proprietǎții de Stat (FPS) la SC Malț bere SA. Ȋn 29 august 1998, Adunarea Generalǎ a Acționarilor societǎții a hotǎrȃt mǎrirea capitalului social și schimbarea numelui societǎții ȋn “Martens” SA și s-a ȋnființat pe data de 4 septembrie 1998.

SC Martens SA cu sediul ȋn Galați, strada Grigore Ventura nr.11, este un important producǎtor și importator belgian de bere de dimensiuni medii pe piațǎ. Distibuie la nivel național prin distribuitori autorizați și magazine tip Super/Hypermarket (miniMax Discount, Billa Romȃnia, Plus, Cora, Kufland) cȃt și la nivel internațional. Dacǎ ȋn trecut exportau bere ȋn SUA, Coreea de Sud, Japonia și Australia, ȋn prezent, singura marcǎ exportatǎ din portofoliul filialei locale Martens este berea fǎrǎ alcool Driver, principala destinație de export a acesteia fiind Egiptul.

Administratorii societǎtii Martens SA sunt Joantǎ Vasile – președinte și membrii Martens Alfons Ann, Franciscus Ian, Henry Leenen, Martens Ian Alfons Anne Marie și Rapotan Despina Elena Gabriela.

Conducerea executivǎ ȋn anul 2011 a fost asiguratǎ de D-l Inginer Vasile Joantǎ- director general, D-l economist Zaharia Valentin – director economic, D-l inginer Radu Bǎdescu – director investiții-utilitǎți.

Volumul total de bere din producția proprie livrat de cǎtre SC Martens SA pe piața internǎ ȋn cursul anului 2011 a fost de 196.979,13 Hl, la care se adaugǎ cca. 2.470,19 Hl de Driver fǎrǎ alcool. Ȋn anul 2011 nu s-au livrat canmtitǎți de bere la export. Conform cifrelor prezentate mai sus se constatǎ o menținere a volumului vȃnzǎrilor societǎții ȋn 2011 fațǎ de 2010 ȋn capacitatea declaratǎ, nefiind realizate investiții. Avȃnd ȋn vedere volumele totale vȃndute ȋn 2011, SC Martens SA a ȋnregistrat o cotǎ de piațǎ de cca. 1,52%. Aceasta evoluție s-a realizat pe fondul menținerii pieței berii la nivelul anului 2010 la cca. 17 milioane Hl.

Acționarii firmei Martens SA

Capitalul social subscris al SC Martens SA Galați este de 2.331.335 lei ȋmpǎrțit ȋn 932.534 acțiuni nominative a cȃte 2,50 lei fiecare acțiune. Ȋn cursul anului 2010 nu s-au ȋnregistrat modificǎri ale valorii capitalului social.

Structura sinteticǎ consolidatǎ a acționariatului la data de 16.02.2012, conform certificatului constatator emis de ORC Galați sub nr.503.304/16.02.2012, se prezintǎ astfel:

Tabelul 2.2. Structura acționariatului la S.C. Martens S.A.

Acționaru majoritar al societǎții comercial Martens SA este Bocholt Belgia cu o pondere de 67,67% ȋn totalul acțiunilor, deținȃnd un numǎr de 631.008 acțiuni, adicǎ o valoare a capitalului social de 1.577.520 lei.

Modificǎri capital social

Tabelul 2.3. Situația modificǎrii capitalului social al entitǎții Martens S.A.

La data de 25.03.2004, societatea Martens SA ȋși modificǎ capitalul social de la un numar de 582.184 la 932.534 de acțiuni cu o valoare nominalǎ constantǎ de 2,5 lei/acțiunea, semnificȃnd o majorare de capital social cu 60%.

Furnizorii societǎții Martens SA

Datoriile societǎții sunt prezentate la valoarea contabilǎ netǎ. Datoriile ȋn valutǎ sunt evaluate la cursul de schimb valabil pentru data de 31 decembrie 2010. datoriile societǎții la data de 31 decembrie 2010 ȋn sumǎ de 33.819.743 lei din care 22.594.722 lei au termen de platǎ sub un an și 11.225.021 lei au termen de exigibilitate mai mare de un an.

Tabelul 2.4. Evoluția datoriilor fațǎ de furnizori ȋn perioada 2009 – 2011

La 31.12.2010 societatea are datorii cǎtre furnizori ȋn sumǎ de 15.118.182 lei fațǎ de 13.935.859 lei din anul precedent, ȋnregistrȃnd o creștere cu 1.182.323 lei, adicǎ cu 8,48%. Ȋn totalul datoriilor comerciale ȋn valoare de 15.118.182 lei ponderea cea mai mare o deține furnizorul de imobilizǎri Browerij Martens care reprezintǎ 67,73% din total, adicǎ 10.230.492 lei.

la 31.12.2011 societatea are datorii cǎtre furnizori ȋn sumǎ de 16.780.334 lei fatǎ de 15.118.182 lei din anul precedent, ȋnregistrȃnd o creștere cu 1.662.162 lei, adicǎ cu 10,99%. Ȋn totalul datoriilor comerciale ȋn valoare de 16.780.334 lei ponderea cea mai mare o deține furnizorul de imobilizǎri Browerij Martens care reprezintǎ 64,36% din total, adicǎ 10.800.005 lei din care 2.583.811 lei are termen de exigibilitate sub un an și 8.512.635 lei cu exigibilitate sub un an.

Figura 2.7. Evoluția datoriilor fațǎ de furnizori

Din figura 2.1. putem observa cǎ ȋn perioada analizatǎ, 2009 – 2011, datoria fațǎ de furnizorii de imobilizǎri este mai mare decȃt datoria fațǎ de furnizorii de materii prime și materiale. Datoriile fațǎ de furnizorii materiilor prime și materialelor sunt ȋntr-o continuǎ creștere, precum și datoriile fațǎ de furnizorii de imobilizǎri.

Tabelul 2.5. Situația datoriilor fațǎ de furnizori ȋn funcție de natura bunurilor livrate

Constatǎm cǎ din analiza efectuatǎ ȋn perioada 2009 – 2011, datoriile fațǎ de furnizorii externi au ponderea cea mai mare ȋn totalul datoriilor fațǎ de furnizori atingȃnd pragul de cca. 2 milioane lei.

Clienții societǎții Martens S.A.

Creanțele societǎții sunt prezentate la valoarea de ȋnregistrare cu excepția creanțelor ȋn valutǎ care sunt evaluate la cursul de schimb valabil la data de 31 decembrie 2011. Clienții sunt prezentați la valoarea de ȋnregistrare ȋn care este cuprinsǎ și taxa pe valoare adǎugatǎ.

Ponderea cea mai mare ȋn totalul clienților curenți o dețin:

Rewe Romȃnia SRL care datoreazǎ suma de 695.842 lei reprezentȃnd 21,60% din totalul clienților curenți din care 669.079 lei cu o vechime de pȃnǎ la 30 zile și 26.763 lei cu o vechime cuprinsǎ ȋntre 30-60 zile.

Billa Romȃnia datoreazǎ suma de 433.306 lei reprezentȃnd 13,45% din totalul clienților curenți cu o vechime de pȃnǎ la 30 zile.

Kaufland Romȃnia SCS datoreazǎ societǎții suma de 548.566 lei reprezentȃnd 17,03% din totalul clienților curenți din care 505.236 lei cu o vechime de pȃnǎ la 30 zile și 43.331 lei cu o vechime cuprinsǎ ȋntre 30-60 zile.

Minimax Discount SRL datoreazǎ societǎții suma de 536.650 lei reprezentȃnd 16,66% din totalul clienților curenți din care 64.674 lei cu o vechime cuprinsǎ ȋntre 30 și 60 de zile și 471.976 lei cu o vechime cuprinsǎ ȋntre 60-90 de zile.

Real Hypermarket SRL datoreazǎ societǎții suma de 363.632 lei reprezentȃnd 11,29% din totalul clienților curenți cu o vechime cuprinsǎ ȋntre 30 și 60 de zile.

Selgros Cash&Carry SRL care datoreazǎ suma de 370.878 lei reprezentȃnd 11,51% din totalul clienților curenți din care 272.100 lei sunt cu o vechime de pȃnǎ la 30 zile și 98.778 lei cu o vechime cuprinsǎ ȋntre 30-60 zile.

Situația clienților incerți prezentatǎ ȋn analitic de societate corespunde cu soldul din balanța de verificare pe baza cǎreia s-a ȋntocmit bilanțul la 31.12.2011.

La 31.12.2011 societatea ȋnregistreazǎ clienți incerți ȋn valoare de 1.391.862 lei fațǎ de 1.421.334 lei de la finele anului precedent mai puțin cu 29.427 lei respectiv cu 2,07%. Ȋn cursul anului societatea a ȋnregistrat pe costuri suma de 397.014 lei reprezentȃnd pierderi din creanțe fațǎ 414.006 lei din anul precedent.

Deasemenea s-a constatat cǎ o parte din clienții incerți se aflǎ ȋn procedura de lichidare dintre care putem aminti:

Cipolino SRL care datoreazǎ suma de 12.069,80 lei reprezentȃnd marfǎ la care se adaugǎ 13.636,62 lei reprezentȃnd ambalaje;

Kat Company SRL care datoreazǎ suma de 39.396,86 lei reprezentȃnd marfǎ la care se adaugǎ 17.212,16 lei reprezentȃnd ambalaje;

M&G Rovana International SRL care datoreazǎ suma de 16.734 lei la care se adaugǎ ambalaje nefacturate ȋn sumǎ de 79.893,05 lei;

Magnolia Intercom 93 SRL care datoreazǎ suma de 10.660,51 lei reprezentȃnd marfǎ;

SC T&G Grup Invest care datoreazǎ suma de 128.660,70 lei reprezentȃnd marfǎ la care se adaugǎ 834,39 lei reprezentȃnd ambalaje;

Ulise & CO LTD SRL care datoreazǎ suma de 14.842,94 lei reprezentȃnd marfǎ la care se adaugǎ 9.466,94 lei reprezentȃnd ambalaje;

Victra SRL care datoreazǎ suma de 69.510,17 lei reprezentȃnd marfǎ;

Oceanic SRL care datoreazǎ suma de 121.867 lei reprezentȃnd marfǎ;

Vop Grup SRL care datoreazǎ suma de 969,02 lei reprezentȃnd marfǎ.

Pentru suma de 880.181,29 lei reprezentȃnd creanțe greu de ȋncasat sau imposibile societatea trebuie sǎ constituie provizioane fapt ce ar fi crescut pierderea ȋnregistratǎ de societate. De menționat cǎ la aceste creanțe se adaugǎ și valoarea ambalajelor la terți ȋn sumǎ de 2.006.033,31 lei.

Ȋn evidența clienților incerți sunt trecute creanțele reprezentȃnd contravaloarea mǎrfurilor vȃndute iar contravaloarea ambalajelor este trecutǎ ȋn ambalaje la terți și nu este facturatǎ.

Pentru clienți declarați ȋn faliment, auditorul recomandǎ crearea de provizioane conform legislației ȋn vigoare pentru ca la finele perioade ȋn situațiile financiare sǎ se prezinte situația realǎ a creanțelor posibile de ȋncasat.

Figura 2.8. Ponderea clienților ȋn totalul creanțelor ȋn anul 2011

Clientul cu cea mai mare pondere ȋn totalul creanțelor ȋn perioada 2009 – 2011 este Rewe Romȃnia SRL cu o pondere de 21,60%, fiind urmat de Kaufland Romȃnia SCS care acoperǎ o pondere de 17,03% din totalul creanțelor. Pe locul al treilea se situeazǎ Minimax Discount SRL cu o pondere de 16,66%.

Concurenții societǎții Martens SA

Pe piața berii printer principalii concurenți ai SC Martens SA se numǎrǎ, ca și ȋn anul precedent, atȃt concerne internaționale cȃt și producǎtori locali. Concernele prezente pe piața romȃneascǎ care dețin cumulat o cotǎ de peste 90% din aceasta sunt:

Heineken Romȃnia;

Bergenbier SA;

Romaqua Grup Borsec;

Ursus Braweries Bereprod (SAB Miller);

United Romanian Breweries Bereprod (URBB).

O cotǎ de 5,5% din piațǎ revine societǎții European Food. Dintre producǎtorii locali care dețin cumulat o cotǎ de 4,5%, principalii concurenți sunt:

Bermas Suceava SA;

Albrau SA;

Imex Satu Mare.

Evaluarea aspectelor legate de personalul societǎții comerciale Martens SA

Numǎrul mediu de salariați ai societǎții este de 137 ȋn anul 2011, ȋn cǎdere fațǎ de anii precedenți (129 ȋn anul 2010 și 165 ȋn anul 2009). Ȋn cadrul societǎții este constituit un sindicat, acesta nefiind afiliat la alte uniuni sau confederații sindicale. Relațiile dintre management și salariați sunt normale, neexistȃnd acțiuni colective de contestare a conducerii.

Tabelul 2.6. Angajați – cheltuieli cu personalul și numǎrul de angajați

Sumele prezentate ȋn tabelul de mai sus sunt prezentate ȋn lei.

Numǎrul mediu al angajaților comparativ cu anul precedent a crescut cu 6,20%. De remarcat faptul cǎ, fațǎ de anul precedent, salariul mediu a crescut cu cca. 9,80%. La 31.12.2011 numǎrul mediu de personal a crescut cu 8 fațǎ de ȋnceputul anului ajungȃnd la un numǎr mediu de 137 fațǎ de 129 de la finele anului precedent.

La finele anului de raportare situația personalului pe categorii de personal fațǎ de anul precedent se prezintǎ astfel:

Tabelul 2.7. Situația personalului pe categorii de personal la 31.12.2010

Tabelul 2.8. Situația personalului pe categorii de personal la data de 31.12.2011

Din situația personalului, analizatǎ ȋn perioada 2010 – 2011, constatǎm o creștere a numǎrului de angajați de la 129 ȋn anul 2010 la 137 ȋn anul urmǎtor. Cheltuielile cu salariile personalului au crescut ȋn anul 2011 fațǎ de anul 2010 cu o valoare de 445.147 lei.

2.3. Evoluția principalilor indicatori ai societǎții Martens SA

Creșterea complexitǎții activitǎții financiare a ȋntreprinderii ȋn condițiile extinderii economiei concurențiale are profunde implicații ȋn procesul de adoptare a deciziilor manageriale care obligǎ la abandonarea rutinei și la utlilizarea unor metode științifice bazate pe cunoașterea realitǎții, ȋn vederea stabilirii legǎturilor cauzale dintre fenomenele economice și situația financiarǎ a agentului economoc, indiferent de form de proprietate.

Abordarea problemelor ce vizeazǎ activitatea financiar – contabilǎ a entitǎții prin prisma relației cauzǎ – efect impune studiul activitǎții economice și financiare, consumatoare de resurse, cu reflectarea directǎ ȋn performanțele financiare ale acesteia.

Analiza cifrei de afaceri

Cifra de afaceri reprezintǎ indicatorul fundamental al activitǎții oricǎrei ȋntreprinderi, fiind situatǎ ȋn fruntea indicatorilor de performanțǎ ȋn mǎsura ȋn care condiționeazǎ mǎrimea profitului și a ratei rentabilitǎții.

Cifra de afaceri caracterizeazǎ volumul afacerilor realizate cu terții ȋn urma activitǎții curente a ȋntreprinderii și reprezintǎ suma totalǎ a veniturilor rezultate din livrearea produselor, executarea de lucrǎri și prestǎri de servicii (veniturile din activitatea de bazǎ) și alte venituri din exploatare, mai puțin rabaturile, remizele și alte reduceri acordate clienților. Elementele care determinǎ mǎrimea cifrei de afaceri sunt specifice sectorului de activitate și naturii activitǎții ȋntreprinderii.

Tabelul 2.9. Calculul cifrei de afaceri ȋn perioada 2009 – 2011

Analiza ȋn mǎrimi dinamice și relative a cifrei de afaceri trebuie sǎ punǎ ȋn evidențǎ modul ȋn care a evoluat aceasta ȋn perioada analizatǎ și ce tendințǎ cunoaște.

Ȋn anul 2010 fațǎ de anul 2009, cifra de afaceri a ȋnregistrat urmǎtoarea evoluție:

lei

Contatǎm cǎ ȋn anul 2010 se ȋnregistreazǎ o creștere a cifrei de afaceri cu 5.030.465 lei, adicǎ cu 28,46 puncte procentuale, fațǎ de anul precedent 2009.

Ȋn anul 2011 fațǎ de anul 2010, cifra de afaceri a ȋnregistrat urmǎtoarea evoluție:

lei

Constatǎm o modificare a cifrei de afaceri cu 6.383.260 lei, adicǎ 28,11 puncte procentuale. Ca rezultat situația se apreciazǎ favorabilǎ ȋntrucȃt depǎșirea cifrei de afaceri va determina, ȋn condițiile ȋn care este ȋncasatǎ, o creștere a profitului, deci a posibilitǎții de formare a fondurilor necesare pentru investiții și sporirea gradului de cointeresare materialǎ a salariaților și acționarilor.

Figura 2.9. Evoluția cifrei de afaceri ȋn perioada 2009 – 2011

Dinamica ascendentǎ a cifrei de afaceri pe total s-a realizat prin condițiile creșterii valorii producției vȃndute și micșorǎrii reducerilor comerciale acordate.

Analiza pierderii ȋntreprinderii Martens SA

Principalul obiectiv de naturǎ strategicǎ al unei entitǎți microeconomice ȋl constituie realizarea unor randamente superioare ale capitalului investit de cǎtre acționari. Atingearea acestui obiectiv este sinonimǎ cu desfǎșurarea unei activitǎtți generatoare de profit, avȃnd ȋn vedere cǎ acesta constituie baza alocǎrii de dividende pentru acționarii firmei respective.

De asemenea, profitul reprezintǎ un indicator fundamental utlizat ȋn analiza cu caracter economic și financiar a activitǎții firmei și influențeazǎ ȋn mod indirect cursul pe piațǎ al acțiunilor respectivei societǎți comerciale. Obținerea unui rezultat favorabil ȋn urma desfǎșurǎrii activitǎții de cǎtre firmǎ reprezintǎ soluția curentǎ necesarǎ asigurǎrii echilibrului financiar.

Expresie a rentabilitǎții, masa profitului constituie rezultatul financiar pozitiv care exprimǎ eficiența activitǎții productive a ȋntreprinderii. Ca valoare pozitivǎ rezultatǎ din procesele economice sau financiar-monetare care au loc ȋn cadrul unei ȋntreprinderi, profitul poate fi analizat, atȃt din punct de vedere structural, cȃt și factorial.

Ȋn perioada analizatǎ, 2009 – 2011, societatea a ȋnregistrat pierdere.

Figura 2.10. Evoluția pierderii societǎții Martens SA ȋn perioada 2009 – 2011

Rezultatul din exploatare s-a concretizat ȋntr-un profit de 231.041 lei fațǎ de pierderea de 1,76 milioane lei ȋn anul 2010. Referitor la veniturile și cheltuielile financiare se constatǎ cǎ și ȋn anii precedenți a avut o influențǎ negativǎ majorǎ asupra rezultatului final al activitǎții societǎții. Astfel cheltuielile cu dobȃnzile au ȋnregistrat o scǎdere ȋn 2011 fațǎ de 2010 cu 10,27%. Acestǎ evoluție s-a datorat scǎderii pe parcursul anului 2011 a nivelului dobȃnzilor și a rambursǎrilor efectuate ȋn cursul anului. Soldul datoriilor ȋn contu ȋmprumuturilor bancare a scǎzut ȋn 2011 fațǎ de 2010 cu 6,59%.

O influențǎ negativǎ provine și din evoluția cursului de schimb valutar pe perioada exercițiului financiar 2011. deprecierea monedei naționale fațǎ de euro pe parcursul anului 2011, cumulatǎ cu existența datoriilor ȋn valutǎ atȃt ȋn relația cu instituțiile de credit cȃt și fațǎ de terți a condus la ȋnregistrarea unor venituri din diferențe de curs valutar de 1,56 milioane lei și a unor cheltuieli din diferențe de curs de 1,7 milioane lei. Un alt element care a ȋnfluențat rezultatul financiar a fost cheltuiala cu dobȃnda de 1,07 milioane lei. Ȋn consecințǎ rezultatul financiar al anului 2011 este negativ, adicǎ o pierdere de 1,22 milioane lei dar mai diminuat fațǎ de pierderea de 1,48 milioane lei ȋnregistratǎ ȋn 2010.

Analiza ratelor de rentabilitate

Funcția scop a oricǎrei societǎți comercial este de a maximiza averea acționarilor. Realizarea acestui obiectiv este posibil numai prin desfǎșurarea unei activitǎți rentabile, profitul net obținut putȃnd servi pentru remunerarea imediatǎ a acționarilor, prin dividende, sau pentru remunerarea la termen prin creșterea valorii firmei ca urmare a alocǎrii acestuia pentru autofinanțare.

Rentabilitatea poate fi definitǎ ca fiind capacitatea unei ȋntreprinderi de a obține profit prin utilizarea factorilor de producție și a capitalurilor, indiferent de provieniența acestora.

Rentabilitatea este una din formele cele mai sintetice de exprimare a eficienței ȋntregii activitǎți economico-financiare a ȋntreprinderii, respectiv a tuturor mijloacelor de producție utilizate și a forței de muncǎ, din toate stadiile circuitului economic: aprovizionare, producție și vȃnzare.

Rata rentabilitǎții economice reflectǎ corelația dintre un rezultat economic și mijloacele economice (capitalul) angajate pentru obținerea acestuia. Ȋn calculul ratei rentabilitǎții economice, la numǎrǎtor se poate utiliza rezultatul exploatǎrii sau excedentul brut din exploatare, iar la numitor mijloacele economice totale (activul total) sau o parte a acestora.

Rata rentabilitǎții economice este independentǎ de structura financiarǎ (gradul de ȋndatorare), politica fiscalǎ de impozitare a profitului, precum și de elementele excepționale. Rata rentabilitǎții economice, se poate stabili astfel :

Calculul ratei rentabilitǎții economice la societatea Martens SA:

Ȋn perioada 2009-2010, rata rentabilitǎții economice a ȋnregistrat valori negative, ȋnsǎ fațǎ de anul 2009, ȋn anul 2010 aceasta ratǎ a ȋnregistrat o creștere de 5,55% datoratǎ unor investiții profitabile și a intensificǎrii gradului de utilizare a resurselor financiare ale firmei. La finele anului 2011, rata rentabilitǎții economice ȋnregistreazǎ o valoare pozitivǎ, ȋnregistrȃnd o creștere de 3,53% ȋn comparație cu anul precedent.

Calitatea gestiunii unei ȋntreprinderi este validatǎ prin aprecierea produselor sale pe piațǎ, situație evidențiatǎ prin cifra de afaceri. Rata rentabilitǎții comerciale se determinǎ prin raportarea rezultatului firmei la valoarea acestora. Importanța acestei rate rezidǎ ȋn faptul cǎ pune ȋn evidențǎ eficiența funcției comerciale a firmei. Formula de calcul pentru rata rentabilitǎții comerciale este:

Evoluția ratelor rentabilitǎții comerciale ȋn perioada 2009 – 2011:

Ȋn analiza ratei rentabilitǎții comerciale s-a raportat pierderea la cifra de afaceri, astfel cu cȃt rata rentabilitǎții comerciale scade ȋn valoare, cu atȃt este o situație favorabilǎ firmei. Din analiza efectuatǎ ȋn perioada 2009 – 2011 observǎm o ȋmbunǎtǎțire a eficienței funcției comerciale a firmei.

Analiza ratei lichiditǎții

Rata lichiditǎții generale exprimǎ gradul de lichiditate potențialǎ (echilibrul financiar pe termen scurt) și variazǎ ȋn funcție de sector: este subunitarǎ ȋn distribuție șȋ aproape 2 ȋn sectoarele industriale cu ciclu lung.

Valoarea ei trebuie comparatǎ cu valori ale ȋntreprinderilor similare și depinde de viteza de rotație a stocurilor și a datoriilor pe termen scurt.

Insuficiența de lichiditǎți are consecințe atȃt pentru ȋntreprindere (limitarea dezvoltǎrii) cȃt și pentru creditori (ȋntȃrzieri de platǎ a dobȃnzilor, de rambursǎri, pierderi de creanțe), precum și pentru clienți (modificarea condițiilor de credit). Formula utilizatǎ pentru calculul lichiditǎții globale este:

Ȋn perioada 2009 – 2011, la societatea Martens SA, rata lichiditǎții globale prezintǎ urmǎtoarea evoluție:

Ȋn perioada 2009 – 2010 lichiditatea generalǎ ȋnregistreazǎ o scǎdere plecȃnd de la valoarea de 0,81 ȋnregistratǎ ȋn anul 2009 și ajungȃnd la 0,71 la finele anului 2010. Ȋn anul 2011 rata rentabilitǎții financiare s-a menținut la aceeași valoare ca și ȋn anul precedent. Valorile supraunitare ale lichiditǎții dovedesc faptul cǎ trezoreria este suficientǎ pentru a achita datoriile curente și a rǎmȃne cu disponibilitǎți.

Rata lichidității reduse arată posibilitatea achitării datoriilor curente din valorile de trezorerie disponibile existente, precum și din cele care se vor încasa în urma lichidării creanțelor la scadență. Lichiditatea redusă este satisfăcătoare pentru valori cuprinse între 0,65 și 1. Se calculează astfel:

Rata lichidității reduse scade în anul 2010, ajungând la 0,17. Ȋn anul 2011 rata lichiditǎții reduse ȋnregistreazǎ o crestere, atingȃnd valoarea de 0,21, valoare ȋnregistratǎ și ȋn anul 2009. Valorile supraunitare din toți cei trei ani reflectă capacitatea firmei de a-și onora datoriile curente din creanțe și disponibilități.

Rata lichidității imediate reflectă capacitatea de rambursare pe loc a datoriilor, ținând cont de încasările existente. Limitele optime sunt cuprinse între 0,3 și 1. Se determină pe baza următoarei relații de calcul:

Valorile subunitare foarte extrem de scăzute din toți cei trei ani dovedesc faptul că întreprinderea nu poate face față plății imediate a datoriilor curente, ținând cont de disponibilul din contul curent și casierie.

Rata solvabilității generale reflectă gradul în care o firmă poate face față datoriilor și nivelul minim al acestei rate este 1,4. Se determină astfel:

Solvabilitatea generală crește treptat pe parcursul celor trei ani, de la 1,47 în 2009 la 1,67 în 2010 și la 1,62 în 2011, valorile supraunitare obținute reflectă faptul că societatea poate face față datoriilor, deci o situație favorabilă pentru achitarea obligațiilor imediate, dar și a celor cu scadența mai îndepărtată.

Un alt indicator important ce caracterizează activitatea întreprinderii este gradul de îndatorare care se calculează după următoarea relație:

Gradul de îndatorare cuantifică mărimea finanțării externe în raport cu posibilitatea autosusținerii unei firme. Cu cât valoarea acestui indicator este mai mare cu atât înseamnă că firma depinde mai mult de împrumuturile sau de datoriile comerciale angajate. O situație rezonabilă cere ca acest indicator să fie până în 0,50.

În anul 2010 față de anul 2009 gradul de îndatorare a scǎzut cu 0,65, însă cu toate acestea indicatorul reflectă o situație nefavorabilă deoarece a depǎșit limita de 0,5 iar firma depinde de împrumuturile angajate. În anul 2011 gradul de îndatorare atinge valoarea de 1,60, cu 0,11 mai mult decât anul anterior ceea ce reflectă o situație nefavorabilă deoarece depǎșește limita valorii considerate satisfăcătoare. Dependența societății față de instituțiile bancare, furnizori de leasing și creditori bugetari nu se încadrează în limitele optime, totuși capitalurile proprii devanseazǎ datoriile.

Capitolul 3. Analiza și contabilizarea veniturilor și cheltuielilor societǎții Martens SA

3.1. Analiza veniturilor și cheltuielilor entitǎții Martens SA

Contul de profit șȋ pierdere, destinat evaluǎrii performanței entitǎții, permite stabilirea rezultatului final al activitǎții ȋntreprinderii – profitul sau pierderea – prin comensurarea veniturilor cu cheltuielile grupate dupǎ naturǎ pe tipuri de activitǎți: de exploatare, financiare, extraordinare.

Tabelul 3.1. Evoluția veniturilor și cheltuielilor societǎții ȋn perioada 2009 – 2011

Constatǎm cǎ ȋn perioada analizatǎ 2009 – 2011, cheltuielile ȋnregistreazǎ un trend crescǎtor, deși ȋn anul 2010 fațǎ de anul 2009 scade cu 1.671.216 lei, ȋn anul urmǎtor ȋnregistreazǎ o creștere considerabilǎ de 5.758.922 lei. Veniturile sunt ȋntr-o continuǎ creștere, de la 21.661.499 lei ȋn anul 2009 la 32.113.711 lei ȋn anul 2011. Deși veniturile ȋnregistreazǎ creșteri semnificative nu reușesc sǎ acopere valoarea cheltuielilor totale, firma ȋnregistrȃnd astfel pierderi considerabile.

Analiza cheltuielilor evidențiate cu ajutorul conturilor din clasa 6 ȋncepe cu studiul general al structurii pe factorii specifici ai activitǎților care le genereazǎ conform naturii lor.

Cheltuielile de exploatare reflectǎ consumurile efectuate pentru realizarea obiectului de activitate și cuprind: cheltuielile cu materiile prime și materialele consumabile, cu obiectele de inventar consumate, cheltuielile privind mǎrfurile, cheltuielile cu personalul, ajustarea valorii imobilizǎrilor corporale și necorporale (amortizǎri și provizioane constituite), ajustǎrile de valoare privind imobilizǎrile corporale și necorporale, ajustǎrile de valoare privind activele circulante (pierderi din creanțe privind amortizǎrile și provizioanele), alte cheltuieli de exploatare (cheltuielile privind prestațiile externe, cheltuielile cu alte impozite, taxe și vǎrsǎminte asimilate, cheltuielile cu despǎgubiri, donații și activele cedate), ajustǎri privind provizioanele.

Cheltuielile financiare includ pierderile de creanțe legate de participații, diferențe nefavorabile de curs valutar, cheltuielile privind investiții financiare cedate, cheltuielile privind dobȃnzile din exercițiul financiar ȋn curs, sconturile acordate clienților, ajustǎrile de valoare privind imobilizǎrile financiare și investițiile financiare deținute ca asctive circulante.

Cheltuielile extraordinare nu sunt legate de activitatea curentǎ normalǎ și cuprind calamitǎțȋle și alte evenimente extraordinare.

Tabelul 3.2. Structura cheltuielilor societǎții Martens SA

Ȋn anul 2010 fațǎ de anul 2009 cheltuielile din activitatea de exploatare au ȋnregistrat o scǎdere nesemnificativǎ ȋn valoare de 1.582.553 lei ȋn comparație cu perioada urmǎtoare, 2010 – 2011, cȃnd s-a ȋnregistrat o creștere seminificativǎ, preponderent influențatǎ de cheltuielile cu materii prime și materiale consumabile, acest aspect fiind explicat ȋn principal de obiectul de activitate al firmei.

Ȋn ceea ce privește cheltuielile financiare, observǎm cǎ acestea s-au menținut aproximativ la același nivel, ȋnregistrȃnd ȋn perioada analizatǎ o valoare situatǎ ȋn jurul sumei de 3 mil lei.

Ȋn perioada 2009 – 2011, nu au fost ȋnregistrate cheltuieli extraordinare.

Veniturile ȋntreprinderii reprezintǎ sumele ȋncasate sau de ȋncasat ȋn nume propriu din activitǎți curente, cȃștigurile din orice alte surse, și sunt evidențiate cu ajutorul conturilor din clasa 7.

Veniturile din exploatare cuprind veniturile realizate din vȃnzarea de produse și mǎrfuri, executǎri de lucrǎri și prestǎri de servicii, veniturile din variația stocurilor de produse și producție ȋn costuri ȋn plus (creștere) sau ȋn minus (reducere) de la sfȃrșitul perioadei fațǎ de ȋnceputul perioadei, veniturile din producția de imobilizǎri, care reprezintǎ costul lucrǎrilor și cheltuielilor efectuate de entitate pentru ea ȋnsǎși (care se ȋnregistreazǎ ca active imobilizate), veniturile din subvenții de exploatare și alte venituri din exploatarea curentǎ (din creanțe recuperate și alte venituri din exploatare).

Veniturile financiare includ veniturile din imobilizǎri financiare, din investiții financiare pe termen scurt, din creanțe imobilizate, din investiții financiare cedate, din dobȃnzi, din diferențe de curs valutar, din sconturi primite ȋn urma unor reduceri financiare și alte venituri financiare.

Veniturile extraordinare provin din alte activitǎți nelegate de activitatea curentǎ: despǎgubiri, daune pretinse ȋn urma unor calamitǎți.

Tabelul 3.3. Structura veniturlor societǎții Martens SA

Ȋn perioada analizatǎ, 2009 – 2011, observǎm o creștere continuǎ a veniturilor din activitatea de exploatare ȋn valoare de 8.926.486 lei, atingȃnd ȋn anul 2011 valoare de 30.547.043 lei. Creșterea veniturilor din exploatare este ȋnfluențatǎ de veniturile din producția vȃndutǎ, acestea acoperind cea mai mare parte a veniturilor din exploatare.

Veniturile financiare au ȋnregistrat o creștere de1.525.726 lei ȋn perioada 2009 – 2011, ajungȃnd la valoare de 1.566.668 lei, volumul acestora fiind ȋnfluențat ȋn principal de veniturile din diferențele de curs valutar. In perioada analizatǎ nu au fost ȋnregistrate venituri extraordinare.

Dacǎ se urmǎrește corelația ȋntre venituri și cheltuieli, se constatǎ cǎ nu toate cheltuielile genereazǎ venituri: numai cheltuielile de exploatare se coreleazǎ direct cu veniturile din exploatare; cheltuielile financiare nu au ca rezultat obținerea de venituri financiare. Unele cheltuieli financiare, cum sunt cele cu dobȃnzile plǎtite pentru creditele primite, trebuie corelate cu veniturile din exploatare, ȋn vederea evaluǎrii riscului financiar. Cheltuielile extraordinare se pot corela parțial sau nu se pot corela deloc cu veniturile extraordinare.

Analiza structurii veniturilor și cheltuielilor pe tipuri de activitǎți se realizeazǎ pe baza analizei pe verticalǎ a contului de profit și pierdere.

Tabel 3.4 Contul de profit și pierdere pentru perioada 2009 – 2011

Conform datelor de mai sus, s-a ȋnregistrat o creștere a veniturilor totale din exploatare cu cca. 35,55%, concomitent cu o creștere a cheltuielilor de exploatare cu cca. 25%. Creșterea veniturilor coroborat cu creșterea cheltuielilor de exploatare a condus ȋn final la un rezultat pozitiv din exploatare 231.041 lei fațǎ de pierderea de cca. 1,76 milioane lei ȋn anul 2010.

Acest rezultat pozitiv s-a ȋnregistrat ȋn principal datoritǎ creșterii marjei vȃnzǎrilor pe tot parcursul anului 2011 și a ploticii ȋntreprinse de firmǎ de reducere a costurilor.

Cifra de afaceri a societǎtii a crescut ȋn 2011 fațǎ de 2010 cu 27,9% ca urmare a creșterii marjei din vȃnzǎri acesta fiind de 29,1 milioane lei fațǎ de 22,7 milioane lei ȋn 2010. Creșterea marjei din vȃnzǎri s-a datorat ȋn principal renegocierii prețurilor aferente berilor de tip lager distribuite ȋn rețelele tip hypermarket.

Se constatǎ de asemenea creșterea veniturilor din producția stocatǎ cu 1,59 milioane lei. Aceasta se datoreazǎ ȋn principal producției de malț realizatǎ ȋn cadrul fabricii de malț ȋn perioada septembrie-octombrie 2011.

Referitor la cheltuielile de exploatare se constatǎ o creștere cu 25% a cheltuielilor totale de exploatare. Aproape toate categoriile de cheltuieli de exploatare au ȋnregistrat creșteri ȋn 2011 fațǎ de 2010 ȋn procente diferite, cu excepția cheltuielilor cu amortizarea care au scǎzut cu aproximativ 18,52% datoritǎ amortizǎrii integrale a unora dintre imobilizǎri și a pierderilor din creanțe care au scǎzut cu aproximativ 4,10%.

Cheltuielile cu personalul au crescut cu 13,16%, aceasta mai ales ca urmare a mǎririi salariilor realizatǎ ȋn luna iulie 2011 și afolosirii forței de muncǎ sezoniere ȋn perioada de varǎ. Numǎrul mediu de salariați a cunoscut o creștere cu 6% fațǎ de 2010 de la 129 la 137.

Rezultatul din exploatare ca urmare a evoluțiilor menționate s-a concretizat ȋntr-un profit de 231.041 lei fațǎ de pierderea de 1,76 milioane lei ȋn 2010. Dacǎ ne referim la rezultatul ȋnainte de dobȃnzi, taxe și amortizǎri,s-a ȋnregistrat ȋn anul 2011 un rezultat pozitiv de cca. 2,59 milioane lei, dublu fațǎ de anul 2010 cȃnd s-a ȋnregistrat un rezultat pozitiv de cca. 1,05 milioane lei.

Referitor la veniturile și cheltuielile financiare se constatǎ cǎ și ȋn anii precedenți a avut o influențǎ negativǎ majorǎ asupra rezultatului final al activitǎții societǎții. Astfel cheltuielile cu dobȃnzile au ȋnregistrat o scǎdere ȋn 2011 fațǎ de 2010 cu 10,27%, aceasta fiind de 1,07 milioane lei ȋn 2011 fațǎ de 1,19 milioane lei ȋn 2010. Aceastǎ evoluție s-a datorat scǎderii pe parcursul anului 2011 a nivelului dobȃnzilor și a rambursǎrilor efectuate ȋn cursul anului. Soldul datoriilor ȋn contul ȋmprumuturilor bancare a scǎzut ȋn 2011 fațǎ de 2010 cu 6,59%.

O influențǎ negativǎ provine și din evoluția cursului de schimb valutar pe perioada exercițiului financiar 2011. Deprecierea monedei naționale fațǎ de euro pe parcursul anului 2011, cumulatǎ cu existența datoriilor ȋn valutǎ atȃt ȋn relația cu instituțiile de credit cȃt și fațǎ de terți a condus la ȋnregistrarea unor venituri din diferențe de curs valutar de 1,56 milioane lei și a unor cheltuieli din diferențe de curs de 1,7 milioane lei. Un element care a influențat rezultatul financiar au fost cheltuielile cu dobȃnzile de 1,07 milioane lei. Ȋn consecințǎ, rezultatul financiar al anului 2011 este negativ, adicǎ o pierdere de 1,22 milioane lei dar mai diminuat fațǎ de pierderea de 1,48 milioane lei ȋnregistratǎ ȋn 2010.

Tabelul 3.5. Situația cheltuielilor nedeductibile fiscal la data de 31.12.2011

3.2. Monografie contabilǎ privind veniturile și cheltuielile firmei Martens SA

Ȋn luna decembrie 2011 societatea ȋnregistreazǎ ȋn contabilitate urmǎtoarele operațiuni economice:

1. La data de 01.12.2011, conform Planului de amortizare se ȋnregistreazǎ cheltuiala cu amortizarea instalațiilor tehnice aferentǎ lunii ȋn valoarea de 109.735 lei.

2. Conform facturii fiscale nr. 213 din data de 02.12.2011 emisǎ de Bardeau Holding Romȃnia SRL se ȋnregistreazǎ achiziția de materii prime (orz, hamei, drojdie) ȋn valoare de 210.400 lei, TVA 24%.

3. Conform Facturii fiscale nr. 219 din data de 02.12.2011 emisǎ de Data Sab Impex SRL Galați, se ȋnregistreazǎ achiziția de motorinǎ ȋn valoare de 165.040 lei, TVA 24%.

4. Conform Bonului de consum nr. 16 din data de 03.12.2011, se dau ȋn consum materiile prime (orz, hamei, drojdie), ȋn valoare de 210.400 lei.

5. Conform Bonului de consum nr. 17 din data de 03.12.2011 se dǎ ȋn consum motorina achiziționatǎ la preț de 165.040 lei.

6. Conform Ordinului de platǎ nr. 510 din data de 04.12.2011 se ȋnregistreazǎ plata furnizorului de materii prime Bardeau Holding Romȃnia SRL ȋn sumǎ de 260.896 lei.

7. Conform Ordinului de platǎ nr. 511 din data de 04.12.2011 se achitǎ factura de combustibili primitǎ de la Data Sab Impex SRL ȋn valoare de 204.649 lei.

8. Conform Notei contabile nr. 577 din data de 06.12.2011 societatea decide casarea unui mijloc de transport, din care recupereazǎ piese de schimb cu o valoare de 1.000 lei.

9. Se dau ȋn consum piesele de schimb obținute din casarea mijlocului de transport ȋn valoare de 1.000 lei conform Bonului de consum nr. 580 din data de 06.12.2011.

10. La data de 03.12.2011 societatea achiziționeazǎ materii prime care sunt trasnsportate de o firmǎ specializatǎ. Conform Facturii fiscale nr. 321 din data de 07.12.2011 se ȋnregistreazǎ costul aferent transportului facturat la 600 lei, TVA 24%.

11. Conform Facturii fiscale nr. 5412 , din data de 08.12.2011 se ȋnregistreazǎ cheltuiala privind cursurile pentru formarea profesionalǎ a cinci angajați a cǎror contravaloare este de 2.250 lei, TVA 24%.

12. Conform Chitanței nr. 162, din data de 08.12.2011 se ȋnregistreazǎ plata facturii aferente cursurilor pentru formarea profesionalǎ a angajaților ȋn valoare de 2.790 lei.

13. La data de 10.12.2011 se ȋnregistreazǎ conform Chitanței nr. 161 cheltuieli cu o reclamǎ TV ȋn valoare de 5.000 lei, TVA 24%, achitatǎ prin casierie.

14. Conform documentelor justificative se ȋnregistreazǎ ȋn contabilitate valoarea unui studiu de dezvoltare, realizat cu efort propriu, pentru asimilarea de produse noi ȋn valoare de 97.000 lei.

15. Pe baza Ordinului de deplasare din data de 12.12.2011 se acordǎ avans unui salariat pentru deplasare ȋn interes de serviciu, justificat la nivelul sumei de 700 lei.

16. Conform Facturii fiscale nr. 5412 din data de 13.12.2011 se ȋnregistreazǎ reparația unui utilaj tehnologic, la cost facturare 2.500 lei, TVA 24%.

17. La data de 13.12.2011, conform Chitanței nr. 160, se achitǎ cu numerar factura pentru reparația utilajului ȋn valoare de 3.100 lei.

18. Conform Facturii fiscale nr. 35154 din data de 15.12.2011, primitǎ de la SC Romtelcom SA se ȋnregistreazǎ cheltuiala cu telefonia fixǎ ȋn valoare de 650 lei, TVA 24%.

19. La data de 15.12.2011, se ȋnregistreazǎ plata facturii de telefonie fixǎ conform Chitanței nr. 621 din data de 15.12.2011, ȋn valoare de 806 lei.

20. Conform Facturii fiscale nr. 84694 din data de 16.11.2011 primitǎ de la furnizorul Electrica SA se ȋnregistreazǎ consumul de energie electricǎ ȋn valoare de 180.600 lei, TVA 24%.

21. La data de 16.11.2011, conform Ordinului de platǎ nr. 513 se ȋnregistreazǎ achitarea facturii energiei electrice ȋn valoare de 223.944 lei.

22. Conform Raportului de producție, ȋn data de 17.12.2011 se obțin produse finite la nivelul prețului standard de 1.200.000 lei. Se ȋnregistreazǎ ȋncǎrcrea gestiunii cu produse finite conform documentului de predare la magazie.

23. Conform extrasului de cont nr. 545 din data de 17.12.2011 se ȋnregistreazǎ comisioanele reținute de Raiffeisen Bank pentru serviciile din cursul lunii precedente ȋn valoare de 120 lei.

24. Conform Facturii fiscale nr. 211 din data de 18.12.2011 se achiziționeazǎ ambalaje ȋn valoare de 350.000 lei, TVA 24% de la furnizorul Remplast SRL Galați.

25. Se ȋnregitreazǎ plata facturii primite de la Remplast SRL, pe baza Ordinului de platǎ nr. 512 din data de 19.12.2011 ȋn valoare de 434.000 lei.

26. Conform Bonului de consum nr. 18 din data de 19.12.2011 se ȋnregistreazǎ darea ȋn folosințǎ a ambalajelor achiziționate anterior ȋn valoare de 350.000 lei.

27. La data de 20.12.2011, conform Facturii fiscale nr. 215 din data de 20.11.2011 clientul Cipolino SRL este trecut ȋn categoria clienților incerți datoritǎ neȋncasǎrii creanței ȋn valoare de 12.070 lei la scadențǎ.

28. Conform Notei contabile nr. 598 din data de 21.12.2011 se ȋnregistreazǎ o valoare de ȋncasat privind penalitǎțile de ȋncasat de la un client pentru achitarea cu ȋntȃrziere a unei livrǎri ȋn valoare de 7.000 lei.

29. Se ȋnregistreazǎ pe baza Chitanței nr. 356 din data de 23.12.2011 ȋncasarea unei donații prin casierie ȋn valoare de 3.000 lei.

30. Conform Chitanței nr. 163, din data de 23.12.2011 se ȋnregistreazǎ plata unor amenzi și penalitǎți ȋn valoare de 2.550 lei, prin casieria unitǎții Martens SA.

31. Conform Extrasului de cont nr. 4521, din data de 24.12.2011, se ȋnregistreazǎ plata dobȃnzii aferente datoriilor la creditele acordate de BRD GSG Galați ȋn sumǎ de 38.683 lei.

32. Conform Facturii fiscale nr. 2555, din data de 25.12.2011 se ȋnregistreazǎ vȃnzarea cǎtre Selgros Cash&Carry SRL a produselor finite (bere și bǎuturi rǎcoritoare), ȋn valoare de 264.272 lei, TVA 24%.

33. Conform Bonului de consum nr. 1244 din data de 25.12.2011 se descarcǎ gestiunea de produse finite vȃndute la cost de 264.272 lei.

34. Conform Facturii fiscale nr. 2555 din data de 25.12.2011 se ȋnregistreazǎ o reducere de 6.554 lei acordatǎ clientului Selgros Cash&Carry SRL pentru produsele finite achiziționate ȋn valaore de 327.697 lei.

35. La data de 28.12.2011, conform Statului de salarii se ȋnregistreazǎ salariile datorate angajaților ȋn sumǎ de 250.000 lei.

36. Conform contractului ȋncheiat, pentru plata facturii ȋnainte de termen cu 10 zile, se ȋnregistreazǎ acordarea scontului de 5%, ȋn valoare de 6.000 lei, clientului Minimax Discount SRL.

37. La data de 29.12.2011 se ȋnregistreazǎ plata salariilor prin casieria unitǎții, conform chitanței nr. 159, ȋn valoare de 250.000 lei.

38. La data de 30.12.2011, conform adeverinței se ȋnregistreazǎ contribuțiile angajatorului privind asigurǎrile și protecția socialǎ.

39. Conform Ordinului de platǎ nr.1154 din data de 30.12.2011 se ȋnregistreazǎ impozitul pe clǎdiri și se plǎtește contravaloarea impozitului de 5.000 lei prin virament bancar.

40. Conform Facțurii fiscale nr. 6477 din data de 30.12.2011 se ȋnregistreazǎ primirea unui scont ȋn valoare de 2.500 lei pentru plata anticipatǎ a obligației fațǎ de furnizorul Bardeau Holding Romȃnia SRL.

41. Conform Notei contabile nr. 241 din data de 31.12.2011 se ȋnregistreazǎ ȋnchiderea conturilor de cheltuieli pentru luna decembrie 2011.

42. Conform Notei contabile nr. 242 din data de 31.12.2011 se ȋnregistreazǎ ȋnchiderea conturilor de venituri pentru luna decembrie 2011.