Contabilitatea Veniturilor ȘI Cheltuielilor DIN Alte Activități In Cadrul Sc Edata Trans Srl

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI

FACULTATEA CONTABILITATE

CATEDRA CONTABILITATE

Cristina CEBANU

CONTABILITATEA VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR DIN ALTE ACTIVITĂȚI

(în baza materialelor SRL”Edata Trans”)

TEZĂ DE LICENȚĂ

Specialitatea 361.1 Contabilitate

Autor:

studenta gr. CON 123,

învățământ cu frecvență redusă,

Cristina CEBANU

_________________________

(semnătura)

Conducător științific:

dr.hab., prof. univ.

Alexandru NEDERIȚA

________________________

(semnătura)

CHIȘINĂU, 2016

Declarația pe propria răspundere

Subsemnatul (a),___________Cristina Cebanu_________________________ _____________

absolvent(ă) al Facultății ”Contabilitate” a Academiei de Studii Economice a Moldovei, specialitatea ”Contabilitate”,

declar pe propria răspundere că teza de licență pe tema _______________________________ _______________________,,Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor din alte activități” ________________________

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ a fost elaborată de mine și nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituție de învățământ superior din țară sau din străinătate, iar exemplarul prezentat și înregistrat la Catedră corespunde integral cu varianta electronică plasată în Sistemul Anti Plagiat.

De asemenea, declar că sursele utilizate în teză, inclusiv cele din Internet, sunt indicate cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:

fragmentele de text sunt reproduse întocmai și sunt scrise în ghilimele, deținând referința precisă a sursei;

redarea/reformularea în cuvinte proprii a textelor altor autori conține referința precisă;

rezumarea ideilor altor autori conține referința precisă a originalului.

_Cebanu Cristina______

Numele Premulele

________________________

Semnătura

CUPRINS

Declarația pe propria răspundere………………………………………………………………………………. …………..3

Lista abrevierilor…………………………………………………………………………………………………………………….4

INTRODUCERE…………………………………………………………………………………………………………………… 5

Capitolul I. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND VENITURILE ȘI CHELTUIELILE DIN ALTE ACTIVITĂȚI……………………………………………………………………………………………………………….8

Analiza actelor normative aferente contabilității veniturilor și cheltuielilor din alte activități………..8

Caracteristica și clasificarea veniturilor și cheltuielilor din alte activități…………………………………..13

Recunoașterea și evaluarea veniturilor și cheltuielilor din alte activități…………………………………….19

Capitolul II. CONTABILITATEA VENITURILOR DIN ALTE ACTIVITĂȚI……………………….26

2.1. Documentarea și contabilitatea veniturilor din operațiuni cu active imobilizate………………………….26

2.2. Documentarea și contabilitatea veniturilor financiare și excepționale………………………………………..30

Capitolul III. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ALTOR ACTIVITĂȚI…………………….. 34

3.1. Documentarea și contabilitatea cheltuielilor cu active imobilizate…………………………………………… 34

3.2. Documentarea și contabilitatea cheltuielilor financiare și excepționale…………………………………….. 41

3.3. Prezentarea informațiilor privind veniturile și cheltuielile din alte activități în situațiile………………46

financiare.

CONCLUZII………………………………………………………………………………………………………………………… 50

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………………………………………………. 52

ANEXE…………………………………………………………………………………………………………………………………..54

Lista abrevierilor

IASB- Consiliul pentru Standardele Internaționale de Contabilitate

IAS- Standard Intrenațional de Contabilitate

ÎCS- Întreprindere cu capital străin

REF – Rezultatul din activitatea economico- financiară

RM – Republica Moldova

SNC – Standardele Naționale de Contabilitate

SRL – Societate cu răspundere limitată

TVA – Taxa pe valoarea adăugată

IFRS – Standardele Internaționale de Raportare Financiară

ÎNTRODUCERE

Nivelul de dezvoltare economică a unui stat este în strînsă corelație cu activitatea agenților economici din teritoriul acestui stat. De aceea, strategiile de dezvoltare la nivel macroeconomic, cît și la nivel microeconomic se concretizează în obectivele agenților economici. Astfel este cunoscut faptul că funcția de bază a contabilității este aceea de a reflecta modul de gestionare, prin care contabilul prezintă conducătorului entității felul în care a gestionat bunurile încredințate. În practica economică respectiv din țara noastră, bugetul de venituri și cheltuieli reprezintă principalul instrument de programare atît a rezultatelor financiare precum și a fondurilor necesare. Prin intermediul lui, entitățile își previzionează pe o perioadă de timp determinată, de regulă un an, veniturile și cheltuielile financiare, urmărind realizarea echilibrului financiar al entității.

Actualitatea temei În condițiile economiei de piață rezultatele activității oricărei entități sînt condiționate de urmărirea eficientă a încasării veniturilor și realizării cheltuielilor, constituind о latură importantă în derularea normală a tranzacțiilor economice ale entităților, asigurînd minimalizarea riscurilor de incapacitate de plată și solvabilitate, promovînd tehnici moderne de decontare, contribuind la soluționarea problemelor interne și la desfășurarea eficientă a activității de întreprinzător. În acest context, rolul contabilității crește semnificativ în luarea deciziilor operaționale pe termen lung, deoarece informațiile referitoare la veniturile și cheltuielile entității sînt furnizate nemijlocit de contabilitate.

Circumstanțele expuse mai sus confirmă actualitatea și importanța temei de cercetare și respectiv, condiționează necesitatea examinării contabilității veniturilor și cheltuielilor din alte activități în cadrul unui studiu minuțios și amplu.

Integrarea Republicii Moldova în spațiul economic european condiționează necesitatea armonizării contabilității cu Directivele Europene și Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) [12 Nederița A., Probleme metodologice ale contabilității veniturilor și cheltuielilor întreprinderii, Chișinău: ASEM, 2007, 277 p.]. Aceasta se referă, în special, la contabilitatea veniturilor și cheltuielilor care, după metodologia și mecanismul de realizare, este unul dintre cele mai importante și dificile sectoare de evidență a oricărei entități. Ele contribuie la soluționarea celor mai diverse probleme cum ar fi: crearea unui mediu de afaceri favorabil pentru atragerea investițiilor străine; estimarea performanțelor entităților în onorarea obligațiilor față de stat și partenerii de afaceri; dezvoltarea sectorului public prin majorarea veniturilor bugetare datorită colectării impozitelor, taxelor și altor plăți calculate în baza datelor contabile; monitorizarea și exercitarea controlului asupra entităților cu proprietate de stat; combaterea tranzacțiilor ilegale; asigurarea la nivel internațional a comparabilității indicatorilor macroeconomici etc. [12 , Nederița A., Probleme metodologice ale contabilității veniturilor și cheltuielilor întreprinderii, Chișinău: ASEM, 2007, 277 p.].

Scopul de bază a oricărei activități economice constituie obținerea profitului, el este cel care stimulează agentul economic. Entitățile înregistrează venituri și cheltuieli sub diferite forme, începînd de la cele din activitatea operațională, din alte activități, precum și cheltuielile privind impozitul pe venit. Entitatea operează cu venituri și cheltuieli care inițial sunt calculate apoi încasate și achitate.

Autorul și-a ales tema tezei de licență “Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor din alte activități “ considerînd-o cea mai actuală.

Scopul  principal al acestei lucrări  îl constituie  cercetarea și studierea detaliată a  organizării contabilității veniturilor și cheltuielilor din alte activități pe care le obține  pe parcursul perioadei de gestiune SRL ,,Edata Trans”, precum și eficacitatea folosirii patrimoniului, ca rezultat al analizei stării efective a sistemului economico-financiar al entității în conjunctura economică actuală din Republica Moldova, în scopul obținerii unor concluzii și recomandări în vederea soluționării problemelor ivite și perfecționării sistemului financiar existent.

Pentru realizarea scopului propus au fost trasate următoarele sarcini:

caracteristica actelor normative ce reglementează contabilitatea veniturilor și cheltuielilor din alte activități;

modul de recunoaștere și evaluare a veniturilor și cheltuielilor din alte activități;

perfectarea documentară și contabilitatea veniturilor din alte activități;

perfectarea documentară și contabilitatea cheltuielilor din alte activități;

modul de prezentare a informațiilor privind veniturile și cheltuielile din alte activități în situațiile financiare;

studierea aspectului practic și modului de organizare a contabilității veniturilor și cheltuielilor din alte activități la entitatea analizată;

identificarea și definirea unor concluzii cu privire la rezultatele obținute  de către entitatea în cauză în baza rezultatelor din situațiile financiare și din alte documente contabile ale entității;

elaborarea recomandărilor privind perfecționarea sistemului  economico-financiar al entității.

Obiectul de cercetare îl constituie materialele practice privind contabilitatea veniturilor la SRL ,,Edata Trans”, fondată în anul 2001 (Anexa 1).

În procesul desfășurării activității sale, entitatea se bazează pe Statut, Declarația de Constituire a Societății, legile Republicii Moldova, Codul Fiscal, hotărârile și scrisorile Ministerului Finanțelor, deciziile și indicațiile Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, precum și Standardele Naționale de Contabilitate.

Entitatea are forma de proprietate privată și  este condusă din numele fondatorului de către Directorul General care în procesul său de gestionare a activității entității e sprijinit de Administrator. Acesta la rîndul său este numit sau eliberat din funcție numai cu acordul fondatorului.Entitatea studiată își desfășoară activitatea în ramura construcțiilor, sectorul de construcție a proiectelor utilare pentru telecomunicații.

Evidența contabilă la entitate se duce strict în corespundere cu Politicile contabile a ,,Edata Trans” S.R.L. ( Anexa 1 ) aprobată prin ordinul entității în conformitate cu:

Legea contabilității nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007 cu modificările și completările ulterioare;

Standardele naționale de contabilitate (SNC) aprobate prin ordinul nr.116 al Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova din 06.08.2013;

Planul de conturi contabile al activității economico-financiare a întreprinderilor, aprobat prin ordinul nr.119 al Ministerului Finanțelor Republicii Moldova din 06.08.2013 ;

Alte acte legislative și normative.

Pentru aprecierea generală a activității entității, autorul va analiza un șir de indicatori în baza Situațiilor financiare a ,,Edata Trans” S.R.L. pe anii 2014-2015.

Tabelul 1

Caracteristica principalilor indicatori economico-financiari ai ,,Edata Trans” S.R.L.

Sursa: Elaborat de autor în baza datelor Situațiilor financiare pe anul 2014- 2015 (Anexa2 ).

În urma analizei rezultatelor obținute în cadrul ,,Edata Trans” S.R.L. se observă o tendință negativă a activității economico-financiare a entității reflectată prin diminuarea principalilor indicatori economici.

O reducere esențială se observă în cazul profitului brut de la valoarea 4507721 lei pînă la 2961110 lei în anul 2015, care se datorează reducerii considerabile a veniturilor din vînzări cu 4345722 lei, cauzat de reducerea veniturilor obținute din contractele de construcții, concomitent se diminuează și costul vînzărilor cu 2799111 lei.

De asemenea indicatorii ne indică o scădere cu 1516510 lei în dinamică față de anul precedent a rezultatului din activitatea operațională.

Totodată, conform calculelor, o majorare considerabilă se observă în cazul rezultatului din alte activități. În anul 2015 valoarea acestui indicator este de 134345 lei, în comparație cu anul 2014 cînd acest indicator ia o valoare de 2727 .

Conform analizei rezultatelor obținute în activitatea entității ,,Edata Trans” S.R.L., deși în anul 2015 se înregistrează profit net ce constitue 950474 lei, în dinamică se evidențiază o tendință negativă de reducere a profitului net față de anul precedent cu 1172927 lei.

Din analiza indicatorilor activității economice a entității, autorul poate face concluzia că entitatea ,,Edata Trans” S.R.L. a înregistrat în anul 2015 indicatori mai puțini favorabili decât în anul 2014, prin urmare, situația economică poate fi caracterizată ca una nefavorabilă a activității, iar conducerea entității, ar trebui să depună eforturi în vederea majorării veniturilor entității.

Lucrarea este structurată pe trei capitole, și anume :

Primul capitol „Abordări teoretice privind veniturile și cheltuielile din alte activități”, cuprinde caracteristica actelor normative care reglementează contabilitatea veniturilor și cheltuielilor din alte activități, informații ce vizează delimitările conceptuale privind veniturile și cheltuielile din alte activități, componența și clasificarea lor, recunoașterea și evaluarea acestora, dar și aspectele metodologice generale ale contabilității veniturilor și cheltuielilor din alte activități.

Capitolul doi „Contabilitatea veniturilor din alte activități” caracterizează modul de contabilizare a veniturilor din alte activități și anume: din operațiuni cu active imobilizate , veniturilor financiare și excepționale.

Capitolul trei ,, Contabilitatea cheltuielilor altor activități” expune modul de contabilizare a cheltuielilor altor activități și anume: din operațiuni cu active imobilizate , cheltuielilor financiare și excepționale. De asemenea se prezintă modul de dezvaluire a informațiilor privind veniturile și cheltuielile altor activități în situațiile financiare.

Încheierea generalizează rezultatele cercetărilor efectuate, precum și formularea unor concluzii și recomandări.

Capitolul I. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND VENITURILE ȘI CHELTUIELILE DIN ALTE ACTIVITĂȚI

Analiza actelor normative aferente contabilității veniturilor și cheltuielilor din alte activități

Fiecare activitate, indiferent de ce gen ar fi, are o bază legislativă, are norme pe baza cărora aceasta este organizată, în funcție de circumstanțele în care se află, dar și condițiile economiei de piață, care se află într-o evoluție continuă. Nu există bază legislativă, cadru normativ de calitate joasă, ineficiența acestora apare, de fapt atunci cînd nu se respectă, fiecare lege are și ea la temelie concepte, premise care au influențat apariția acesteia. Atunci cînd este vorba despre contabilitate- știința care gestionează resursele financiare din patrimoniul entităților economice, este evident că aceasta trebuie să atragă o gamă largă de standarde, norme metodologice, dar și legi implementate de Ministerul Finanțelor, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Casa Națională de Asigurări Sociale, Compania Națională de Asigurări Medicale și alte organe care au tangențe cu evidența contabilă din entitățile economice. În funcție de tipul de decontări ce pot apărea în activitatea normală, serviciul contabilitate trebuie sa fie corect în înregistrare și să dispună de o bază informativă actualizată permanent.

Este important de a enumera, cele mai importante acte legislative și normative, care stabilesc modalitatea de reflectare a veniturilor și cheltuielilor din alte activități, care sunt reprezentate de:

1) Legea contabilității nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007 (în continuare Legea contabilității). Scopul acesteia este stabilirea cadrului juridic, a cerințelor unice și a mecanismului de reglementare a contabilității și raportării financiare în Republica Moldova. Capitolul III al prezentei legi, prin articolul 17 “Reguli generale privind contabilitatea elementelor patrimoniale” vine cu un șir de recomandări cu privire la gestionarea elementelor din patrimoniul entității ”[ 2 ].

2) Codul Fiscal nr. 1163- XIII din 24 aprilie 1997, ( ). În acest cod se stabilesc principiile generale ale impozitării veniturilor în Republica Moldova, statutul juridic al contribuabililor, principiile de determinare a obiectului impunerii, principiul evidenței cheltuielilor deduse în scopuri fiscale, modul și condițiile de tragere la răspundere pentru încălcarea legislației fiscale. De asemenea, codul reglementează relațiile ce țin de executarea obligațiilor fiscale, precum și modul de contestare a acțiunilor organelor fiscale și ale persoanelor cu funcții de răspundere ale acestora [ 1 ].

3) SNC „Cheltuieli” este elaborat în baza Directivelor UE și Cadrului general conceptual pentru raportarea financiară. Obiectivul acestui standard constă în stabilirea componenței și modului de contabilizare a cheltuielilor și de prezentare a informațiilor aferente în situațiile financiare. El reglementează componența și modul general de contabilizare a cheltuielilor entității. Acest standard nu stabilește regulile specifice de contabilizare a cheltuielilor aferente: costului stocurilor vîndute, trecut la cheltuieli (SNC "Stocuri"); contractelor de construcții (SNC "Contracte de construcții"); amortizării, exploatării și ieșirii activelor imobilizate (SNC "Imobilizări necorporale și corporale", SNC "Investiții imobiliare"); contractelor de leasing (SNC "Contracte de leasing"); cheltuielilor compensate pe seama subvențiilor (SNC "Capital propriu și datorii"); diferențelor de curs valutar și de sumă (SNC "Diferențe de curs valutar și de sumă"); costurilor îndatorării (SNC"Costurile îndatorării"); creanțelor și investițiilor financiare (SNC "Creanțe și investiții financiare"); pierderilor din deprecierea activelor (SNC "Deprecierea activelor"); constituirii provizioanelor (SNC "Capital propriu și datorii"); activelor biologice și produselor agricole, precum și modificării costului efectiv diminuat cu costurile generate de vînzarea activelor biologice (SNC "Particularitățile contabilității în agricultură") . ”[ 6, Standardele Naționale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova nr. 118 din 06.08.2013, www.minfin.md ].

4) SNC „Venituri” este elaborat în baza Directivelor UE, Cadrului general conceptual pentru raportarea financiară și IAS 18 "Venituri". Obiectivul acestui standard constă în stabilirea modului de contabilizare a veniturilor generate de anumite tipuri de fapte economice și de prezentare a informațiilor aferente în situațiile financiare.

Acest standard se aplică la contabilizarea veniturilor provenite din:

1) vînzarea produselor și mărfurilor;

2) prestarea serviciilor;

3) utilizarea de către terți a activelor entității care generează dobînzi, redevențe (royalty) și dividend. El nu reglementează modul de contabilizare a veniturilor provenite din: contracte de construcție (SNC "Contracte de construcții"); contracte de leasing (SNC "Contracte de leasing"); dividende din investiții contabilizate pe baza metodei punerii în echivalență (IAS 28 "Investiții în entități asociate și asocierile în participație"); contracte de asigurare (IFRS 4 "Contracte de asigurare"); modificări ale valorii juste a activelor financiare și datoriilor financiare sau cedarea acestora (IAS 39 "Instrumente financiare: recunoaștere și evaluare"); modificări ale valorii stocurilor și altor active curente (SNC "Stocuri"); ieșirea activelor imobilizate (SNC "Imobilizări necorporale și corporale" și SNC "Creanțe și investiții financiare"); subvenții (SNC "Capital propriu și datorii"); diferențe favorabile de curs valutar și de sumă (SNC "Diferențe de curs valutar și de sumă") . ”[6].

S.N.C. „Prezentarea situațiilor financiare”, în vigoare din 01 ianuarie 2014. Acest standard este elaborat în baza standardului internațional de contabilitate 5 „Informațiile care trebuie să fie publicate în situațiile financiare”, intrat în vigoare la 1 ianuarie 1977, și a proiectului standardului internațional de contabilitate E53 „Prezentarea situațiilor financiare”[ 6 ]. Totodată, în acest standard vom găsi informația ce urmează să fie dezvăluită în situațiile financiare: bilanțul contabil, situația de profit și pierdere, situația modificărilor capitalului propriu, situația fluxurilor de numerar, date generale, notă informativă privind veniturile și cheltuielile clasificate după natură, nota informativă privind relațiile cu nerezidenții (dacă este cazul).

SNC „Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și modificări ulterioare” stabilirea modului de selectare, aplicare și modificare a politicilor contabile, de modificare a estimărilor contabile, de corectare a erorilor, de contabilizare a evenimentelor ulterioare și de prezentare a informațiilor aferente în situațiile financiare. De asemenea, acesta se aplică se aplică la selectarea politicilor contabile, modificarea estimărilor contabile, corectarea erorilor și contabilizarea evenimentelor ulterioare [ 6].

Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor nr.60 din 29.05.2012  precum și alte acte, prin care sunt reglementate modalitățile de constatare și înregistrare a rezultatelor inventarierii și perfectarea formularelor utilizate la efectuarea inventarierii ” [ 5 Regulamentul privind inventarierea nr. 60 din 29.05.2012. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2012, nr. 166-169, art.953.].

Planul general de conturi contabile, aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor nr.119 din 06.08.2015, cu aplicare obligatorie din 01 ianuarie 2015. Planul general de conturi contabile este elaborat în baza Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC) și a altor acte normative contabile, ținînd cont de cerințele de prezentare a informațiilor în situațiile financiare și necesitățile informaționale ale entității. El se extinde asupra entităților care țin contabilitatea în partidă dublă, cu excepția entităților care aplică Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS), și instituțiilor publice. Planul general de conturi contabile reglementează modul de înregistrare a faptelor economice în conturi care rezultă din prevederile SNC și altor acte normative contabile. Înregistrarea faptelor economice în conturi se efectuează în funcție de conținutul economic al acestora, cu respectarea principiilor, normelor și politicilor contabile ale entității [ 7, Planul general de conturi contabile aprobat aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 06.08.2013. În Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2013, nr. 233-237, art. 1534.].

9) Legea nr. 73, bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015, din 12 aprilie, 2015, publicat la 28.04.2015 în Monitorul Oficial Nr. 102-104, art Nr: 174, intrată în vigoare la 12.04.2015. Bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 s-a aprobat la venituri în sumă de 13619651,3  mii lei și la cheltuieli în sumă de 13670598,1  mii lei, cu o depășire a cheltuielilor asupra veniturilor în sumă de 50946,8 mii lei [ 4 ].

11) Legea nr. 74, fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2015, din 12 aprilie, 2015, publicat la 28.04.2015 în Monitorul Oficial Nr. 102-104, art Nr: 176, intrată în vigoare la 12.04.2015. Conform acesteia fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2015 au fost aprobate la venituri în sumă de 5 160 098,4 mii lei și la cheltuieli în sumă de 5 260 098,4 mii lei, cu un deficit în sumă de 100 000,0 mii lei .
   Conform   art.4. al acestei legi prima de asigurare obligatorie de asistență medicală în formă de contribuție procentuală la salariu și la alte recompense, calculată pentru categoriile de plătitori prevăzute în anexa nr.1 la Legea nr.1593-XV din 26 decembrie 2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, se stabilește la 9% (cîte 4,5% pentru fiecare categorie de plătitori) [ 4 ] .

Toate aceste acte legislative, normative, caracterizează, influențează mai mult sau mai puțin evidența contabilă a veniturilor și cheltuielilor din alte activități, cu scopul de a oferi contabilității o corectitudine în înregistrare, dar și o diminuare a riscului ca entitatea economică respectivă să fie penalizată, de cei care elaborează aceste conduite.

1.2 Caracteristica și clasificarea veniturilor și cheltuielilor din alte activități

Trecerea la economia de piață, tendința de a utiliza standardele internaționale de contabilitate și de raportare financiară au pus la ordinea de zi restabilirea noțiunii „venit” și “cheltuială” ca una dintre cele mai importante categorii contabile.

Definițiile veniturilor și cheltuielilor prevăzute în reglementările contabile naționale actuale

au fost formulate la etapa inițială a reformei contabilității care, în Republica Moldova, a derulat în anii 1996–1997, au un caracter general, necesită unele precizări și completări. Această necesitate derivă și din faptul, că în normele contabile internaționale, în literatura de specialitate și în reglementările contabile din alte țări noțiunile sus-menționate sînt interpretate în mod diferit.

Astfel, în Cadrul general al IASB veniturile sînt definite ca creșteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creșteri ale activelor, sau descreșteri ale datoriilor, care se concretizează în creșteri ale capitalurilor proprii, altele decît cele rezultate din contribuții ale acționarilor, iar cheltuielile – ca diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor sau creșteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decît cele rezultate din distribuirea acestora către acționari [ 12 ].

În opinia cunoscuților savanți americani Needles B., Anderson H., Caldwell J., veniturile

constituie majorări, iar cheltuielile – reduceri ale capitalului propriu care rezultă din activitatea de exploatare a unei întreprinderi [ 15 ]. Un alt cercetător american, Gray S., definește veniturile ca afluxuri brute de avantaje economice în cursul perioadei care apar în procesul activității

curente a întreprinderii și conduc la majorarea capitalului propriu al acționarilor, iar cheltuielile – ca diminuări de avantaje economice în cursul perioadei sub formă de ieșiri și epuizări de active sau apariții de datorii care conduc la micșorarea capitalului propriu al acționarilor [ 12 ].

Economistul-contabil Nobes Ch. din SUA consideră că veniturile reprezintă „încasările bănești aferente perioadei examinate” [12 ], iar cheltuielile – „toate plățile efectuate care se referă la perioada examinată” [ 12 ].

Savanții din România, Pântea I. și Pop A., tratează noțiunile de venituri și cheltuieli în sens general și anume: veniturile ca o „îmbogățire” a întreprinderii, generată fie de o creștere a unor

elemente de active patrimoniale, fie de o scădere a unor elemente de pasive patrimoniale (capitaluri proprii sau datorii), iar cheltuielile – ca o „sărăcire” a întreprinderii, generată fie de o micșorare a unor elemente de active patrimoniale, fie de o creștere a unor elemente de pasive patrimoniale (capitaluri proprii sau datorii) [11 ].

În opinia savantului autohton, profesorului universitar Nederița A. veniturile reprezintă creșteri ale avantajelor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări/creșteri ale activelor, sau diminuări/stingeri ale datoriilor, care au influențat rezultatul net (profitul/pierderea) al anului de gestiune curent, iar cheltuielile – diminuări ale avantajelor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieșiri/diminuări ale activelor sau apariții/creșteri ale datoriilor, care au influențat rezultatul net (profitul/pierderea) al anului de gestiune curent [ 12, teza de doctor habilitat “Probleme metodologice ale contabilității veniturilor și cheltuielilor întreprinderii”, pag. 18].

Importanța acestor categorii în contabilitate este confirmată și de standardele naționale de contabilitate SNC „Venituri” și SNC „Cheltuieli” [ 6 ] elaborate în baza Directivelor UE, Cadrului general conceptual pentru raportarea financiară și IAS 18 „Venituri”. Obiectivele acestor standarde constau în stabilirea componenței, modului de contabilizare a veniturilor și cheltuielilor și de prezentare a informațiilor aferente în situațiile financiare.

Potrivit reglementărilor noilor SNC ,, Venituri” veniturile sunt creșteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de gestiune, sub forma intrărilor de active sau majorării valorii acestora, sau a diminuării datoriilor care au drept rezultat creșteri ale capitalului propriu, cu excepția creșterilor legate de contribuțiile proprietarilor [ 6 ].

Cheltuielile conform SNC „ Cheltuieli” reprezintă diminuări ale beneficiilor economice înregistrate în perioada de gestiune sub formă de ieșiri, reduceri ale valorii activelor sau de creșteri ale datoriilor care contribuie la diminuări ale capitalului propriu (rezultatului financiar), altele decît cele rezultate din distribuirea acestuia proprietarilor. În componența venitului nu se includ sumele încasate în numele terțelor persoane, cum sînt, de exemplu, taxa pe valoarea adăugată, accizele, încasările globale obținute de întreprindere din însărcinarea organizațiilor terțe din comercializarea produselor sau mărfurilor acestora, deoarece aceste sume nu reprezintă un avantaj economic al entității și nu influențează capitalul propriu al acesteia [6 ].

Conform Cadrului general al IASB, veniturile și cheltuielile se divizează în două grupe:

venituri și cheltuieli din activități curente; cîștiguri și pierderi [ 23 ].

Reglementările contabile actuale din Republica Moldova operează cu clasificarea veniturilor și cheltuielilor, după natura activităților și evenimentelor, care le generează în:

venituri și cheltuieli ale activității operaționale;

venituri și cheltuieli din alte activități;

cheltuieli privind impozitul pe venit. [ 6 ]

Clasificarea veniturilor și cheltuielilor pe tipuri de activități nu este identică pentru toate entitățile și poartă un caracter convențional .Veniturile și cheltuielile rezultate din unele și aceleași tranzacții nu de fiecare dată pot fi considerate ca venituri și cheltuieli din activitatea operațională, depinde de tipul entității la care au fost înregistrate acestea, deoarece la o entitate acestea pot fi înregistrate ca venituri și cheltuieli din activitatea operațională, iar la altă entitate – ca venituri și cheltuieli din alte activități.

Pentru exemplificarea acestor afirmații ne servește drept dovadă următoarele situații: reflectarea dobînzilor la instituțiile financiare, iar la companiile de leasing – plățile primite sau de primit din contractele de leasing financiar se consideră ca venituri din vînzări, iar cheltuielile aferente tranzacțiilor sus-menționate – drept costul vînzărilor. În același timp, aceste venituri pentru majoritatea entităților de la noi din țară, au un caracter secundar și se includ în componența veniturilor și cheltuielilor din alte activități .

În literatura de specialitate autohtonă și străină se conțin și alte clasificări ale veniturilor și cheltuielilor. Astfel, savantul moldovean Tuhari T., “în afară de clasificarea cheltuielilor prevăzută în reglementările contabile actuale, recomandă următoarele criterii de grupare a acestora:

– pe elemente economice (cheltuieli materiale, cheltuieli privind retribuirea muncii, amortizarea

mijloacelor fixe, alte cheltuieli);

– după posibilitatea planificării (cheltuieli planificate și neplanificate);

– după caracterul activității entității (cheltuieli productive și neproductive) “ [ 12 ] .

Un alt autor din Republica Moldova Harea R., în urma generalizării surselor bibliografice, evidențiază 7 criterii de clasificare a cheltuielilor [ 12 ].

Recomandările savanților autohtoni menționați se referă, în special, la cheltuielile entităților de comerț și pot fi aplicate în practica contabilă a acestora în diferite scopuri:

organizarea evidenței analitice și sintetice, control, analiză etc.

Savantul autohton, profesorul universitar Nederița A. consideră rezonabil ca “componența veniturilor și cheltuielilor ale altor activități să fie stabilită de către fiecare entitate de sine stătător, în funcție de particularitățile activității acesteia, tipurile și condițiile de obținere a veniturilor și de efectuare a cheltuielilor” [ 12 ] . De asemenea domnia sa consideră că “este rezonabil ca elementele de venituri și cheltuieli extraordinare să fie contabilizate și prezentate distinct în situațiile financiare, iar caracterul extraordinar al evenimentului trebuie să fie stabilit sub aspect complex de către fiecare entitate de sine stătător, în funcție de caracterul activității acesteia și tipul de venituri și/sau cheltuieli. În acest caz, pentru a stabili dacă un eveniment sau o tranzacție se delimitează clar de activitățile ordinare ale entității trebuie luată în vedere, în primul rînd, natura elementului sau a tranzacției aferente activității desfășurate în mod ordinar (curent) de entitate, dar nu frecvența cu care se așteaptă ca aceste evenimente să aibă loc. Prin urmare, pentru o entitate, un eveniment sau o tranzacție poate fi extraordinară, iar pentru o altă entitate – nu poate fi extraordinară, datorită diferențelor dintre activitățile ordinare ale acestor entități. De exemplu, pierderile rezultate în urma unui cutremur de pămînt pot fi calificate de către entitățile de producție și/sau de comerț ca cheltuieli extraordinare, iar de către companiile de asigurări – ca cheltuieli ale activităților ordinare” [12].

Conform SNC “Venituri” [ 6] la veniturile din alte activități se atribuie sumele primite sau de primit din alte feluri de activități ale entității. Schematic structura acestora este prezentată în figura 1.1.

Figura 1.1. Structura veniturilor din alte activități ale entității

Sursa: Elaborată de autor în baza SNC”Venituri” [ ].

Veniturile din operațiuni cu activele imobilizate în a căror componență intră sumele rezultate din ieșirea imobilizărilor corporale și necorporale ale entității, sumele încasate din ieșirea investițiilor financiare și imobiliare, precum și veniturile din reluarea pierderilor din deprecierea activelor;

Veniturile financiare, care cuprind sumele rezultate din diferențele de curs valut ar, active imobilizate și circulante intrate cu titlu gratuit, venituri din dividende, dobînzi etc.;

Veniturile excepționale la care se referă sumele primite de la organele de stat, companiile de asigurări, persoanele juridice și fizice sub formă de recuperare a pierderilor din calamități, perturbări politice și alte evenimente excepționale.

La SRL „Edata Trans” veniturile din alte activități pe perioada analizată se divizează în:

venituri din operațiuni cu activele imobilizate – 215171, 11 lei (anexa Balanța de verif 2015);

venituri financiare – 1198, 54 lei (anexa Balanța de verif 2015).

În conformitate cu SNC „Cheltuieli” componența cheltuielilor altor activități este prezentată astfel (figura 1.2.):

Figura 1.2. Structura cheltuielilor altor activități ale entității

Sursa: Elaborată de autor în baza SNC”Cheltuieli”

Cheltuielile cu active imobilizate cuprind [6]:

valoarea contabilă a activelor imobilizate, investițiilor imobiliare ieșite (vîndute, transmise în schimbul altor active), cu excepția lipsurilor constatate la inventariere, și transmise terților ca depunere în capitalul social, predate în leasing financiar;

partea neamortizată a valorii amortizabile a imobilizărilor necorporale și corporale, investițiilor imobiliare casate înainte de expirarea duratei de viață utilă;

pierderi rezultate din casarea imobilizărilor corporale și investițiilor imobiliare în cazul cînd valoarea bunurilor obținute în urma casării este mai mică decît valoarea reziduală a acestora;

costuri efective legate de ieșirea activelor imobilizate (valoarea materialelor și OMVSD utilizate, costul serviciilor prestate de către alte entități sau de subdiviziunile auxiliare ale entității, cheltuielile cu personalul implicat etc.);

suma provizionului constituit periodic pentru costurile semnificative privind dezafectarea activelor imobilizate;

pierderi din deprecierea activelor imobilizate;

alte cheltuieli cu active imobilizate.

Cheltuielile financiare cuprind [ 6]:

diferențe nefavorabile de curs valutar și de sumă;

cheltuieli privind redevențele;

cheltuieli aferente emisiunii acțiunilor proprii și efectuării operațiunilor cu acestea;

valoarea contabilă a activelor imobilizate și circulante transmise cu titlu gratuit;

alte cheltuieli financiare.

Cheltuieli excepționale cuprind [6]:

valoarea contabilă a activelor imobilizate și circulante ieșite (distruse, casate, expropriate etc.) ca rezultat al accidentelor, incendiilor, calamităților naturale și altor evenimente excepționale;

valoarea prejudiciilor (defectelor) din deteriorările bunurilor în urma accidentelor, incendiilor, calamităților naturale și altor evenimente excepționale;

cheltuieli legate de prevenirea și/sau lichidarea consecințelor evenimentelor excepționale:

salariile angajaților,

contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală,

valoarea (costul) materialelor, energiei electrice consumate, serviciilor activităților auxiliare proprii și ale altor entități etc.;

pierderi din stoparea activităților de bază ale entității în urma evenimentelor excepționale:

salariile angajaților în perioada staționărilor, contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală,

valoarea bunurilor materiale, energiei electrice, apei consumate etc.

alte cheltuieli extraordinare.

La SRL „Edata Trans”, cheltuielile altor activități se divizează în:

cheltuielile cu active imobilizate (anexa Balanța de verif 2015) – 81390,50 lei

cheltuielile financiare ( anexa Balanța de verif 2015) – 634,07 lei

cheltuieli excepționale – nu au fost înregistrate.

Conform Politicilor contabile a ,,Edata Trans” SRL pentru anul 2015 veniturile și cheltuielile sunt reflectate în „Situația de profit și pierdere” separat pe feluri de activități – operațională și alte activități (Anexa 1). Totodată, autorul ține să remarce că la elaborarea Politicilor contabile pentru anul 2015, ,,Edata Trans” SRL nu a utilizat terminologia contabilă actualizată conform noilor reglementări contabile.

1.3. Recunoașterea și evaluarea veniturilor și cheltuielilor din alte activități

La contabilizarea veniturilor și cheltuielilor apar două probleme principale: recunoașterea și evaluarea veniturilor și cheltuielilor, adică procesul de determinare a mărimii acestora care trebuie să fie reflectate în contabilitate și situațiile financiare, cît și procesul de stabilire a perioadei de gestiune în care acestea trebuie să fie reflectate.

De remarcat că în reglementările contabile internaționale, precum și în literatura de specialitate străină sînt evidențiate diverse criterii de recunoaștere a elementelor contabile. Astfel, conform Cadrului general al IASB , orice element contabil care corespunde definiției unei structuri a situațiilor financiare trebuie recunoscut, dacă acesta respectă simultan următoarele criterii:

1) este probabil că orice avantaj economic viitor prevăzut să intre sau să iasă în/din întreprindere;

2) elementul are un cost sau o valoare care poate fi evaluat (ă) în mod credibil [24].

Primul criteriu de recunoaștere este impus de incertitudinea ce caracterizează mediul în care își desfășoară activitatea orice entitate. La evaluarea gradului de incertitudine legat de avantajele economice viitoare, trebuie luată în calcul informația disponibilă în momentul întocmirii situațiilor financiare. De exemplu: dacă încasarea unei creanțe a entității este probabilă, în absența oricărei probe care să demonstreze contrariul, recunoașterea venitului este justificată. În cazul unei diversități mari a creanțelor, totuși, va fi considerată normală probabilitatea apariției unor creanțe compromise și, prin urmare, reducerea preconizată a avantajului economic urmează a fi înregistrată drept cheltuială prin constituirea de provizioane sau într-un alt mod stabilit în politicile contabile ale entității.

Al doilea criteriu de recunoaștere constă în faptul că elementul de venituri și cheltuieli trebuie să aibă un cost sau o valoare ce poate fi determinat(ă) în mod credibil. În cazul în care nu

poate fi realizată o estimare rezonabilă, elementul nu trebuie recunoscut în contabilitate. De exemplu: încasările preconizate în urma unui proces în instanța judecătorească pot corespunde

definiției activelor și veniturilor, precum și criteriului de recunoaștere a probabilității, însă nu se

recunosc ca venituri pînă la luarea deciziei de către instanța nominalizată, deoarece suma încasărilor nu poate fi determinată cu exactitate.

Criteriile generale de recunoaștere contabilă a veniturilor și cheltuielilor entităților autohtone sînt stabilite în SNC “Venituri “[ 6], SNC “Cheltuieli” [6 ]. Astfel, veniturile pot fi recunoscute atunci cînd a avut loc o majorare a avantajelor economice viitoare aferente creșterii unui activ sau diminuării unei datorii, iar acestea pot fi evaluate credibil [ 6 ]. Astfel, recunoașterea veniturilor trebuie realizată simultan cu recunoașterea creșterii activelor sau diminuării datoriilor (de exemplu, încasarea numerarului sau reflectarea creanțelor rezultate din vînzarea bunurilor sau prestarea serviciilor, decontarea datoriilor în legătură cu expirarea termenului lor de prescripție etc.). Cheltuielile, potrivit paragrafului 90 din Bazele conceptuale, trebuie recunoscute atunci cînd a avut loc o reducere a avantajelor economice viitoare aferentă diminuării unui activ sau creșterii unei datorii, iar această reducere poate fi evaluată credibil [24]. Prin urmare, recunoașterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoașterea creșterii datoriilor sau diminuării activelor (de exemplu, calcularea salariilor personalului administrativ și a amortizării activelor imobilizate cu destinație generală, decontarea creanțelor compromise etc.).

Savantul autohton Nederița A. susține că “o condiție obligatorie pentru recunoașterea veniturilor și cheltuielilor trebuie să fie că documentarea. De asemenea, recunoașterea veniturilor și cheltuielilor trebuie să se bazeze pe anumite concepte și principii contabile fundamentale.

Astfel veniturile din utilizarea de către terți a activelor entității care generează dobînzi, redevențe și dividende se recunosc la respectarea simultană a următoarelor condiții:

este probabil ca beneficiile economice aferente tranzacției să fie obținute de către entitate; și

mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod credibil” [12].

Veniturile sub formă de dobînzi se recunosc în baza condițiilor contractuale pe măsura survenirii termenelor de plată a dobînzilor stabilite în contractul încheiat între entitate și utilizatorul activului.

Exemplul 1.1 În octombrie 201X entitatea a acordat un împrumut în sumă de 165 000 lei pe un termen de 3 ani. Dobînda anuală constituie 15% și conform condițiilor contractuale se achită la finele fiecărui trimestru.

Conform datelor din exemplu, venitul sub formă de dobînzi a entității se recunoaște în decembrie 201X în sumă de 6 188 lei [(165 000 lei x 15%) : 4 trimestre] și se înregistrează ca majorare concomitentă a creanțelor și veniturilor curente.

Conform politicilor contabile veniturile sub formă de dobînzi pot fi recunoscute în baza metodei dobînzii efective prevăzută în IAS 39 „Instrumente financiare: recunoaștere și evaluare”.

Dobînzile aferente obligațiunilor și altor titluri de datorii, procurate la un preț care include dobînzile calculate, se recunosc ca venituri doar în suma referitoare la perioada post-achiziție. Suma dobînzilor aferentă perioadei pre-achiziție a obligațiunilor nu se consideră venituri, ci se raportează la diminuarea costului de intrare a obligațiunilor.

Cheltuielile altor activități se recunosc în baza următoarelor principii:

1) contabilitatea de angajamente;

2) prudența.

Conform principiului contabilității de angajamente, cheltuielile se recunosc în perioada în care au fost suportate, indiferent de momentul plății numerarului sau compensării sub altă formă.

Modul de evaluare, cît și criteriile de recunoaștere a veniturilor și sunt reglementate de SNC „Venituri” [6].

Principiile care stau la baza recunoașterii și evaluării veniturilor sunt următoarele:

principiul continuității activității,

principiul contabilității de angajamente,

principiul prudenței,

principiul concordanței ,

principiul necompensării,

principiul permanenței metodelor.

Veniturile se recunosc în baza metodei calculării în perioada de gestiune în care a fost obținut, indiferent de momentul efectiv al intrării mijloacelor bănești sau altei forme de compensare. În cazul apariției diverselor incerititudini recunoașterea veniturilor se admite cu respectarea următoarelor criterii:

a) existența unei certitudini ferme că avantajele economice ce fac obiectul tranzacției vor fi obținute de entitate;

b) existența unei posibilități reale de a determina cu exactitate suma venitului.

În unele cazuri aceste criterii pot fi respectate numai după încasarea mijloacelor bănești sau după înlăturarea incertitudinilor apărute. De exemplu: la executarea operațiilor de export pot apărea dificultăți în legătură cu primirea autorizației emise de autoritățile statului străin privind transferarea mijloacelor bănești obținute din exportul mărfurilor. În acest caz venitul nu se constată pînă la momentul obținerii autorizației respective. În cazul apariției unor îndoieli privind încasarea sumei cuvenite, inclusă anterior în venit, această sumă se raportează la cheltuieli, și nu la diminuarea sumei venitului constatat inițial.

Conform SNC ,,Venituri”, veniturile care fac obiectul uneia și aceleiași tranzacții sau operațiuni economice, sînt recunoscute în aceeași perioadă de gestiune [6]. În standard se menționează faptul că odată cu recunoașterea venitului se efectuează pe fiecare tranzacție. Însă în anumite circumstanțe, venitul poate fi recunoscut pe componente distincte ale unei tranzacții. De exemplu, dacă prețul de desfacere a mărfii include o anumită sumă necesară pentru deservirea ei ulterioară, venitul pentru această parte a prețului este recunoscut nu la momentul vînzării, dar pe măsura prestării serviciilor [ 6 ]. În alte cazuri, dimpotrivă, venitul se recunoaște concomitent pentru două sau mai multe tranzacții interdependente. Acest lucru este condiționat de faptul că suma venitului pentru o singură operație nu poate fi determinată cu exactitate fără a lua în considerare tranzacțiile precedente sau viitoare. De exemplu, entitatea poate să vîndă mărfuri și concomitent să încheie contracte de cumpărare ulterioară a acestora peste o perioadă anumită, negînd prin aceasta efectul comercial independent al unei tranzacții distincte. În acest caz venitul se constată concomitent pentru ambele tranzacții.

Conform prevederilor SNC ,,Venituri” [ 6 ], venitul din vînzări de produse finite și mărfuri se recunoaște în baza metodei calculării la data livrării mărfurilor sau prestării serviciilor,indiferent de momentul încasării efective a mijloacelor banești, în cazul livrării și transmiterii către cumpărător a drepturilor de proprietate asupra acestora. Dacă vînzătorul păstrează drepturile și obligațiile proprietarului după livrarea produselor și mărfurilor, tranzacția nu se consideră drept vînzare și nu are loc recunoasterea venitului. De exemplu, la vînzarea în consignație, venitul se constată numai după comercializarea efectivă a produselor finite și a mărfurilor către terți. Dacă produsele finite sau mărfurile sînt livrate cu condiția instalării acestora, cînd lucrările nu sînt încă încheiate și constituie o parte importantă a contractului, venitul se constată numai după instalarea și recepționarea produselor finite și mărfurilor de către cumpărător.

Venitul nu se recunoaște nici în cazul cînd cheltuielile aferente obligațiilor de garanție nu pot fi supuse unei evaluări veridice prealabile. În acest caz orice încasări din vînzări sînt considerate drept datorii pînă la expirarea termenului de garanție pentru deservirea mărfurilor vîndute.

Conform prevederilor IAS 18 ,,Venituri” [ 24 ], dacă entitatea păstrează riscuri semnificative aferente proprietății, tranzacția nu reprezintă o vânzare și veniturile nu sunt recunoscute. O entitate poate păstra un risc semnificativ aferent proprietății în mai multe modalități. Exemple de situații în care entitatea poate păstra riscurile și beneficiile aferente dreptului de proprietate sunt:

atunci când entitatea își asumă o obligație legată de rezultate nesatisfăcătoare, neacoperite de clauzele normale de garanție;

atunci când primirea veniturilor dintr-o anumită vânzare este condiționată de primirea de către cumpărător a veniturilor din vânzarea, la rândul său, a bunurilor;

atunci când bunurile sunt trimise, dar trebuie să fie instalate, iar instalarea reprezintă o parte semnificativă a contractului care nu a fost încă executată de entitate; și

atunci când cumpărătorul are dreptul de a anula vânzarea dintr-un motiv specificat în contractul de vânzare cumpărare, iar entitatea nu este sigură de probabilitatea returnării bunurilor.

Dacă o entitate păstrează doar un risc nesemnificativ aferent dreptului de proprietate, atunci tranzacția reprezintă o vânzare și veniturile sunt recunoscute. De exemplu, un vânzător poate păstra titlul de proprietate asupra bunurilor doar în scopul asigurării colectării sumei ce i se datorează. Într-un asemenea caz, dacă entitatea a transferat riscurile și beneficiile semnificative aferente dreptului de proprietate, tranzacția este o vânzare și veniturile sunt recunoscute. Un alt exemplu de entitate care păstrează doar un risc nesemnificativ aferent dreptului de proprietate poate fi o vânzare en-detail cu clauză de returnare a banilor în cazul în care clientul nu este satisfăcut. În asemenea cazuri, veniturile sunt recunoscute în momentul vânzării, presupunându-se că vânzătorul poate estima în mod fiabil retururile viitoare și poate recunoaște o datorie aferentă retururilor pe baza experienței anterioare și a altor factori relevanți.

Conform prevederilor SNC ,,Venituri” [ 6 ], venitul din prestări de servicii se recunoaște în baza metodei calculării pe măsura efectuării acestora pe fiecare tranzacție sau pe stadii distincte ale acesteia.

Conform prevederilor din IAS 18 ,,Venituri”, atunci când rezultatul unei tranzacții care implică prestarea de servicii poate fi estimat în mod fiabil, venitul asociat tranzacției trebuie să fie recunoscut în funcție de stadiul de execuție a tranzacției la data închiderii bilanțului. Rezultatul unei tranzacții poate fi estimat în mod fiabil atunci când sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

valoarea veniturilor poate fi evaluată în mod fiabil;

este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacției să fie generate pentru entitate;

stadiul de execuție a tranzacției la data închiderii bilanțului poate fi evaluat în mod fiabil; și

costurile suportate pentru tranzacție și costurile de finalizare a tranzacției pot fi evaluate în mod fiabil [ 24 ].

Venitul sub formă de dobînzi, redevențe și dividende se recunoaște pe următoarele baze:

dobînzile – pe baza corelației temporale (în funcție de timpul scurs), care ia în considerare venitul real din activ;

redevențele – prin metoda contabilității de angajamente în conformitate cu conținutul contractului încheiat între entitate și utilizatorii de active;

dividendele – cînd este stabilit dreptul întreprinderii (acționarului) la primirea acestora, adică la anunțarea acestora de către adunarea generală a acționarilor.

Conform prevederilor IAS 18 ,,Venituri”,veniturile rezultate din utilizarea de către terți a activelor entității care generează dobânzi, redevențe și dividende trebuie recunoscute în conformitate cu punctul 30 al standardului stipulat anterior, atunci când:

este probabil ca beneficiile economice aferente tranzacției să fie generate pentru entitate; și

suma veniturilor poate fi evaluată în mod fiabil [ 24 ].

În conformitate cu Politica contabilă a ,,Edata Trans” SRL pentru anul 2015 veniturile se apreciază reieșind din lucrările de construcție îndeplinite, pe fiecare obiect aparte. Venitul din prestări servicii în baza contractelor de construcție este recunoscut în funcție de gradul de avansare a tranzacției (Anexa ).

Veniturile se evaluează la valoarea venală primită sau care urmează a fi primită cu minusul rabaturilor și reducerilor comerciale admise de entitate.

În conformitate cu cerințele SNC ,,Venituri”, veniturile se determină la valoarea venală sau valoarea justă care reprezintă suma la care activul poate fi schimbat în procesul operațiunii comerciale între părțile independente,informate și interesate,care au consimțit tranzacția [ 6 ]..

Valoarea venală rezultată din tranzacții este stabilită sau mai bine zis negociată, prin acordul dintre întreprinderea respectivă și cumpărătorul sau utilizatorul activului.

În majoritatea cazurilor venitul este exprimat sub formă de mijloace bănești încasate sau care urmează a fi încasate ori valoarea altei forme de compensare. În unele cazuri suma venitului poate fi mai mică sau mai mare decît valoarea venală a produselor, mărfurilor și serviciilor vîndute. De exemplu, la vînzarea mărfurilor cu reduceri de preț (adică la o sumă mai joasă decît prețul de vînzare obișnuit), venitul este constatat la suma cea mai mică, dar nu la prețul obișnuit. La vînzarea mărfurilor și serviciilor în credit suma nominală a încasărilor viitoare de mijloace bănești, prin urmare, și suma venitului constatat, va fi mai mare decît valoarea venală.

În acest caz venitul din vînzări cuprinde:

venitul din vînzarea mărfurilor și serviciilor care se evaluează prin scontarea tuturor încasărilor viitoare de mijloace bănești în baza cotei procentuale estimative (imputabile);

venitul sub formă de dobînzi, care reprezintă diferența dintre venitul din vînzarea mărfurilor și serviciilor și suma nominală a încasărilor viitoare de mijloace bănești.

Cota procentuală (rata dobînzii) estimativă utilizată pentru scontarea încasărilor viitoare de mijloace bănești se determină luînd ca bază de calcul:

cota procentuală (rata dobînzii) existentă pentru activele sau datoriile financiare cu un nivel analog al riscului creditar sau

cota procentuală (rata dobînzii)care scontează valoarea nominală a activului sau a datoriei financiare pînă la prețul curent al mărfurilor și serviciilor în cazul vînzării acestora cu plata în numerar [ 6 ].

Schimbul de produse, mărfuri și servicii identice cu aceeași valoare nu se consideră tranzacție aducătoare de venit. Schimbul pe produse, mărfuri și servicii neidentice (operații pe bază de barter) se consideră drept o tranzacție aducătoare de venit. În acest caz venitul se evaluează la valoarea venală a mărfurilor și serviciilor primite, corectată cu suma mijloacelor bănești sau a echivalentelor acestora virate (primite). În cazul în care valoarea venală a produselor, mărfurilor și serviciilor primite nu poate fi determinată cu un grad înalt de certitudine, venitul se evaluează la valoarea venală a produselor, mărfurilor transmise pe calea schimbului sau a serviciilor prestate, corectată cu suma mijloacelor bănești sau a echivalentelor acestora virate (primite).

Potrivit Politicii contabile a ,,Edata Trans” SRL pentru anul 2015, vînzarea bunurilor este contabilizată atunci cînd: entitatea a transferat cumpărătorului riscurile și avantajele semnificative relative la proprietățile bunurilor, a încetat să dețină controlul asupra bunului cedat, valoarea venitului poate fi evaluată în mod fiabil, obținerea fluxului de numerar legat de acțiune este probabilă și costurile legate de operație pot fi evaluate în mod fiabil.

Capitolul II. CONTABILITATEA VENITURILOR DIN ALTE ACTIVITĂȚI.

2.1. Documentarea și contabilitatea veniturilor din operatiuni cu active imobilizate

Veniturile din operațiuni cu active imobilizate includ veniturile obținute din alte tipuri de activități ale entității.

Acestea cuprind:

venituri din operațiuni cu active imobilizate;

venituri financiare;

venituri excepționale.

Venituri din operațiuni cu active imobilizate – includ veniturile obținute de entitate ca rezultat al ieșirii și reevaluării activelor imobilizate.

Pentru generalizarea informației privind veniturile din operațiuni cu active imobilizate este destinat contul 621 „Venituri din operațiuni cu active imobilizate” în care, se reflectă :

veniturile din vînzări și alte ieșiri ( transmiterea în capitalul social al altei entități, schimbul cu alte active etc.) de active imobilizate ( imobilizări necorporale, terenuri, mijloace fixe, resurse naturale, investiții pe termen lung etc.);

valoarea de piață a plusurilor de active imobilizate constatate la inventariere;

valoarea veniturilor din reluarea pierderilor din deprecierea activelor imobilizate;

alte venituri aferente operațiunilor cu active imobilizate.

Veniturile din operațiuni cu active imobilizate se reflectă în contabilitate în baza documentelor primare, care ulterior sunt sintetizate în cele centralizatoare. Astfel, pentru înregistrarea veniturilor din operațiuni cu active imobilizate în contabilitate sunt utilizate următoarele documente primare și centralizatoare:

Factura fiscală ( anexa 3) este un document primar de strictă evidență, care este eliberat sub un anumit număr și serie, este numit și formular cu regim special. În cazul formei de achitare în numerar, obligatoriu, trebuie să fie anexat cecul de la aparatul de casă privind valoarea activului imobilizat vîndut. Dacă persistă forma de achitare prin virament, atunci numărul și seria facturii se indică în ordinul de plată de la bancă;

Registrul contului 621 – cuprinde totalitatea veniturilor rezultate din operațiunile entității pentru fiecare lună a perioadei de gestiune și rezultând din activitatea entității aceasta are următoarea analitică:

Registrul contului 621.2 (anexa 5) – cuprinde toate veniturile încasate din ieșirea imobilizărilor corporale de către entitatea „Edata Trans” SRL pe tot parcursul anului 2015;

Balanța de verificare a contului 621 (anexa 5) – este un document centralizator prin intermediul căruia se verifică corectitudinea înregistrărilor efectuate privind veniturile pe parcursul unei zile, luni sau a unui an;

Registrul contului 351 (anexa 8) – înscris ce înglobează totalitatea veniturilor și cheltuielilor entității, cu ajutorul căruia se pot închide aceste conturi la finele perioadei de gestiune;

Situația de profit și pierdere (anexa 9) este o componentă a situațiilor financiare, ce se prezintă anual. Aceasta indică despre performanțele entității pe parcursul a 2 perioade: anul curent de gestiune și anul precedent.

Evidența analitică a acestor venituri se ține pe tipuri de venituri, pe surse și perioade de obținere a acestora.

Pentru evidența sintetică a veniturilor din operațiuni cu active imobilizate este destinat contul de pasiv 621 „Venituri din operațiuni cu active imobilizate”. În creditul acestui cont se reflectă sumele veniturilor constatate în cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de la începutul anului, iar în debit – trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate în contul de evidență a rezultatelor financiare. În cadrul contului 621 sunt deschise următoarele subconturi:

6211 „Venituri din ieșirea imobilizărilor necorporale”

6212 „Venituri din ieșirea imobilizărilor corporale”

6213 „Venituri din ieșirea investițiilor financiare pe termen lung”

6214 „Venituri din ieșirea investițiilor imobiliare”

6215 „Venituri din ieșirea altor active imobilzate”

6216 „Alte venituri din operațiuni cu active imobilizate”[ 7 ]

La reflectarea ( recunoașterea ), corectarea și decontarea veniturilor din operațiuni cu active imobilizate se întocmesc formule contabile următoarele:

La valoarea de vînzare a activelor imobilizate ieșite ( fără TVA ) conform facturilor prezentate cumpărătorilor (Anexa 3):

Debit contul 221 „Creanțe comerciale”, subcontul 2211 “Creanțe comerciale din țară”- 215171,11 lei

Credit contul 621 „Venituri din operațiuni cu active imobilizate”, subcontul 6212 „Venituri din ieșirea imobilizărilor corporale”- 215171,11 lei

Reflectarea valorii de piață a plusurilor de imobilizări necorporale constatate la inventariere:

Debit contul 112 „Imobilizări necorporale”

Credit contul 621 „Venituri din operațiuni cu active imobilizate”

Reflectarea valorii de piață a plusurilor de imobilizări necorporale în curs de execuție constatate la inventariere:

Debit contul 111 „Imobilizări necorporale în curs de execuție”

Credit contul 621 „Venituri din operațiuni cu active imobilizate”

Reflectarea valorii de piață a plusurilor de imobilizări corporale în curs de execuție constatate la inventariere:

Debit contul 121 „Imobilizări corporale în curs de execuție”

Credit contul 621 „Venituri din operațiuni cu active imobilizate”

Reflectarea valorii de piață a plusurilor de terenuri constatate la inventariere:

Debit contul 122 „Terenuri”

Credit contul 621 „Venituri din operațiuni cu active imobilizate”

Reflectarea valorii de piață a plusurilor de mijloace fixe constatate la inventariere:

Debit contul 123 „Mijloace fixe”

Credit contul 621 „Venituri din operațiuni cu active imobilizate”

Reflectarea valorii de piață a plusurilor de resurse minerale constatate la inventariere:

Debit contul 125 „Resurse minerale”

Credit contul 621 „Venituri din operațiuni cu active imobilizate”

Reflectarea valorii de piață a plusurilor de titluri de valoare și alte investiții pe termen lung:

Debit contul 141 „Investiții financiare pe termen lung în părți neafiliate”

Debit contul 142 „Investiții financiare pe termen lung în părți afiliate”

Credit contul 621 „Venituri din operațiuni cu active imobilizate”

9. La suma veniturilor din operațiuni cu active imobilizate obținute în perioadele precedente, dar aferente perioadei de gestiune curente:

Debit contul 535 „Venituri anticipate curente”

Credit contul 621 „Venituri din operațiuni cu active imobilizate”

La finele fiecărei perioade de gestiune rulajul creditor al contului 621 se ia în calcul la determinarea rezultatului financiar din operașiuni cu active imobilizate care se reflectă în Raportul privind situațiile financiare.

Exemplu 2.1. În cadrul entității SRL „Edata Trans” la data de 8 iunie 2015 a avut loc vînzarea mijlocului de transport auto marca Mazda SM 76 H12 01221895 entității „Daac Auto” SRL conform contractului de vînzare-cumpărare în valoare de 171624, 11 lei ( fără TVA ) factura fiscală HC 0972637 ( Anexa ). În baza datelor din exemplu, entitatea contabilizează :

– la valoarea de vînzare a activelor imobilizate ieșite ( fără TVA ) conform facturii:

Debit contul 2211 „Creanțe comerciale din țară” – 171624, 11lei

Credit contul 6212 „Venituri din ieșirea imobilizărilor corporale” –171624, 11lei

Închiderea contului 621 la finele perioadei de gestiune cu rulajul contului – 215 171, 11 lei și se trece în creditul contului 351 Rezultat financiar total, prin formula contabilă:

Debit contul 621 „Venituri din operațiuni cu active imobilizate” 215 171, 11 lei

Credit contul 351 „Rezultat financiar total” – 215 171, 11 lei

2.2. Documentarea și contabilitatea veniturilor financiare si excepționale

Veniturile financiare cuprind veniturile rezultate din modificarea mărimii și structurii capitalului propriu și a împrumuturilor entității [6].

Pentru generalizarea informației privind veniturile financiare este destinat contul 622 „Venituri financiare” în care, se reflectă:

valoarea activelor imobilizate și circulante intrate cu titlu gratuit de la alte entități și persoane;

dividende calculate din participarea la capitalul social al altor entități;

plata ( redevențele ) pentru imobilizări necorporale transmise în folosință temporară altor entități și persoane;

diferențe favorabile de curs valuatar și de sumă aferente creanțelor, numerarului și datoriilor exprimate în valută străină ( unități convenționale );

dobînzile calculate aferente împrumuturilor acordate, titlurilor de valoare și altor investiții;

valoarea veniturilor din diferențe de sumă;

alte venituri financiare ale entității.

Veniturile din diferențele de curs valutar și de sumă favorabile apar în cazurile efectuării operațiunilor în valută străină [ 6 ].

Modul de contabilizare a diferențelor de curs valutar este stabilit de SNC „Diferențele de curs valutar și de sumă”, conform căruia aceste diferențe rezultă din reflectarea în contabilitate și situațiile financiare a acelorași operațiuni în valută străină la diferite cursuri de schimb valutar, precum și din recalcularea activelor și datoriilor în valute străine la data întocmirii bilanțului. Diferențele de curs se determină la data întocmirii situațiilor financiare, la ieșirea (cheltuirea) numerarului și achitarea creanțelor și datoriilor contabilizate în valută străină conform cursurilor valutare stabilite de Banca Națională a Moldovei (BNM). Conform paragrafului 9 din SNC , trebuie reflectate ca venituri numai diferențele de curs aferente operațiunilor curente, adică acelea care se referă la procurarea sau vânzarea bunurilor și serviciilor contra valută străină, primirea sau acordarea creditelor și împrumuturilor în valută străină și alte tranzacții exprimate în valută străină [ 6 ].

În planul de conturi pentru contul 622 sunt prevăzute următoarele subconturi [ 7 ]:

6221 „Venituri din diferențe de curs valutar”

6222 „Venituri din diferențe de sumă”

6223 „Venituri din redevențe”

6224 „Venituri din active imobilizate și circulante intrate cu titlu gratuit”

6225 „Venituri din dividende și participații în alte entități”

6226” Venituri din dobînzi aferente altor activități”

6227 „Alte venituri financiare”

Evidența analitică a veniturilor financiare se ține pe tipurile lor, pe surse de obținere și pe alte direcții stabilite în Politicile contabile ale entității. Pe parcursul anului 2015 la SRL “Edata Trans” au fost înregistrate operațiuni la contul 622, respectiv subconturile :

6221 „Venituri din diferențe de curs valutar”

6226” Venituri din dobînzi aferente altor activități”

În cursul anului de gestiune veniturile financiare se înregistrează prin formula contabilă:

La suma veniturilor din diferențe de curs valutar favorabile aferente conturilor valutare și operațiunilor în valută străină (ANEXA):

Debit contul 243 „Conturi curente în valută străină” – 1198, 24 lei

Credit contul 622 „Venituri financiare”, subcontul 6221 „Venituri din diferențe de curs valutar”- 1198, 24 lei

La suma dobînzilor și altor venituri calculate:

Debit contul 242 „Conturi curente în monedă națională”, subcontul 2421”Numerar la conturi nelegat” – 0,30 lei

Credit contul 622 „Venituri financiare”, subcontul 6226”Venituri din dobînzi aferente altor activități” – 0,30 lei

Venituri excepționale includ veniturile obținute de entitate pentru compensarea pierderilor (pagubelor) din accidente, incendii, calamități naturale, exproprieri și alte evenimente excepționale [ 6 ].

Pentru generalizarea informației privind veniturile excepționale este destinat contul de pasiv 623 „Venituri excepționale” în care, în particular, se reflectă:

compensațiile sub formă de numerar, materiale, mărfuri, terenuri, mijloace fixe și alte active primite cu titlu gratuit de la autoritățile publice, organizațiile necomerciale, alte entități și persoane fizice pentru acoperirea pierderilor cauzate de unele evenimente excepționale;

valoarea realizabilă netă a bunurilor materiale obținute la ieșirea (casarea parțială) a activelor în urma evenimentelor excepționale;

despăgubirile de asigurare primite și/sau care urmează a fi primite de la companiile de asigurări pentru acoperirea pierderilor din evenimentele excepționale;

compensațiile (în expresie bănească sau naturală) primite și/sau care urmează a fi primite de la persoanele vinovate de pierderea (deteriorarea) bunurilor în urma unor evenimente excepționale.

Evaluarea veniturilor excepționale trebuie efectuată la sumele prevăzute în calculele companiilor de asigurări, precum și la valoarea justă a activelor primite sau care urmează a fi primite de la terți în contul acoperirii pierderilor din evenimentele extraordinare.

Evidența analitică a veniturilor excepționale se ține pe tipurile lor, pe surse de obținere și pe alte direcții stabilite în politicile contabile ale entității.

Veniturile excepționale se reflectă în contul de pasiv 623 în cazul existenței documentelor care confirmă faptul săvârșirii evenimentului excepțional și primirea (calcularea) compensațiilor pentru acoperirea pierderilor din aceste evenimente. Aceste documente cuprind:

actele comisiilor de lichidare a consecințelor calamităților naturale- în cazul cutremurelor de pămînt, secetelor, inundațiilor, uraganelor, eroziunii solurilor, epizootiilor;

actele serviciului antiincendiar de stat- în cazul incendiilor;

actele poliției rutiere și/sau hotărârile instanțelor de judecată –în cazul accidentelor rutiere;

actele poliției și/sau hotărârile instanțelor de judecată- în cazul furturilor bunrilor;

actele și calculele organelor de asigurări- la determinarea sumelor despăgubirilor de asigurare;

procesele-verbale de casare a mijloacelor fixe de transport- la lichidarea acestora și la determinarea valorii realizabile nete a bunurilor materiale obținute în urma casării acestor obiecte;

deciziile organelor autorizate- la exproprierea bunurilor;

actele experților independenți – la evaluarea mărimii pagubelor din pierderea parțială a bunurilor;

acordul (consimțământul) persoanelor vinovate și/sau hotărârile instanțelor de judecată- în cazul pierderii bunurilor din vina angajaților entității sau altor persoane;

ordinile de plată, facturile de expediție și alte documente- la primirea compensațiilor de la autoritățile publice,organizațiile necomerciale și alte entități și persoane fizice pentru acoperirea pierderilor din evenimentele excepționale.

Sumele primite de către persoanele fizice și juridice ca despăgubire pentru prejudiciul ce le – a fost cauzat ca urmare a unei acțiuni ilegale ori ca urmare a unor calamități naturale sau tehnogene, cataclizme, epidemii, epizotii nu se includ în venitul impozabil (art. 20 din Codul fiscal)[ 1 ].

Pentru evidența sintetică a veniturilor excepționale este destinat contul de pasiv 623 cu aceeași denumire. În creditul contului se reflectă sumele veniturilor constatate în cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de la începutul anului, iar în debitul contului – trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate în contul de evidență a rezultatelor financiare.

În cadrul contului 623 pot fi deschise următoarele subconturi [ 7 ]:

6231 „Venituri din compensarea pierderilor din calamități”

6232 „Venituri din compensarea pierderilor din alte evenimente excepționale”

6233 „Alte venituri excepționale”

În cazul veniturilor excepționale, entitatea SRL „Edata Trans” nu a avut parte de pierderi din calamități și evenimente exceptionale, astfel entitatea nu dispune de venituri excepționale.

Rezultatele financiare (profit/pierdere) se calculează la finele perioadei de gestiune după închiderea conturilor de evidență a veniturilor și cheltuielilor în contul 351 „Rezultat financiar total”. Suma profitului net (pierderii) al perioadei de gestiune se înregistrează în rândul 150 din Raportul de profit și pierderi și se raportează în Bilanțul contabil în rândul 590 “Profit net(pierdere netă) a perioadei de gestiune”.

Capitolul III. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ALTOR ACTIVITĂȚI

3.1. Documentarea și contabilitatea cheltuielilor cu active imobilizate

În contabilitatea SRL „Edata Trans”, operațiunile economice privind înregistrarea cheltuielilor cu activele imobilizate sunt perfectate în documentele justificative. Aceste documente, în conformitate cu prevederile Legii contabilității, trebuie să conțină elementele obligatorii pentru toate documentele primare:

denumirea și numărul documentului;

data întocmirii documentului;

denumirea, adresa, codul fiscal al entității în numele căreia este întocmit documentul;

denumirea, adresa, codul fiscal al destinatarului documentului iar pentru persoanele fizice – codul personal;

conținutul faptelor economice;

etaloanele cantitative și valorice în care sînt exprimate faptele economice;

funcția, numele, prenumele și semnătura, inclusiv digitală, a persoanelor responsabile de efectuarea și înregistrarea faptelor economice.

Drept temei pentru recunoașterea cheltuielilor cu activele imobilizate servesc:

Facturile fiscale (pentru livrările impozabile cu TVA) sau Facturile (pentru livrările scutite de TVA);

Procesele verbale de scoatere din funcțiune;

Procesele verbale de casare;

Borderourile de calcul a amortizării;

Bon de primire a materialelor;

Fișa de pontaj;

Bonurile de lucru, sarcinile pe schimburi ;

alte documente [ 16 ].

La SRL „Edata Trans” documentele justificative sunt întocmite la momentul efectuării operațiunilor economice, cu scopul de a păstra datele necesare, iar dacă aceasta este imposibil – nemijlocit după sfîrșitul operațiunii. SRL „Edata Trans” utilizează documente primare de tip standard, care se întocmesc pe suport de hîrtie. Aceasta este prevăzut în Politicile contabile a entității pentru anul 2015 (Anexa ). Pentru unele situații se aplică forme elaborate de sine stătător. Răspunderea pentru asigurarea controlului asupra operațiunilor economice efectuate și înregistrarea lor în documentele justificative o poartă conducătorul instituției.

Evidența primară prevede întocmirea documentelor pe baza indicilor, înregistrați de către persoanele care poartă responsabilitate materială în anumite liste, tabele, fișe de acumulare, jurnale, registre în care informația se acumulează oportun pe măsura realizării operației corespunzătoare. Responsabil de organizarea evidenței primare la SRL „Edata Trans” și prezentarea oportună a situațiilor financiare este contabilul șef.

Documentele bancare și situațiile financiare se semnează de către conducătorul enității, documentele de casă și decontare, rapoartele statistice și fiscal – conducătorul entității și contabilul șef, persoana numită responsabilă din cadrul companiei de consultanță. Registrele contabile se întocmesc în formă electronică.

Pentru organizarea evidenței corecte a muncii, a producției și salariului este necesară determinarea numărului mediu scriptic a personalului la entitate și evidența operativă a personalului, deoarece personalul scriptic se schimbă continuu în funcție de procedura de angajare, transferare, concediere.

Atunci când o persoană vrea să se angajeze la serviciu aceasta depune o Cerere de angajare, în baza acestei cereri se emite Ordin de angajare, care se prezintă angajatului spre a lua cunoștință cu condițiile și pentru a semna. Cu angajatul se încheie un Contract individual de muncă. În acest contract se menționează funcția care o va îndeplini angajatul, perioada angajării, drepturile și obligațiile părților, regimul de muncă și odihnă, semnăturile ambelor părți. După încheierea contractului angajatul completează Fișa personală .

După aceasta se completează Cererea de scutire pentru impozitul pe venit, dacă e cazul, și formular pentru emiterea cardului bancar.

Dacă angajatul vrea să rezilieze contractul de muncă atunci acesta depune Cererea de concediere, și în baza acestei cerere se emite Ordin de demisie, și se întocmește Fișa de concediere.

La SRL „Edata Trans” salariile sunt stabilite conform Ordinului cu privire la aprobarea statelor de personal, care conține informații despre fiecare unitate de state și salariul tarifar al acesteia.

Veniturile impozabile ale salariaților cuprinde toate formele de venit: salariul, premiile suplimentare, onorariile, indemnizațiile, comisioanele și alte plăți. În venitul impozabil nu se cuprinde plățile de asigurare conform contractului de asigurare, compensațiile în caz de pierdere temporară a capacității de muncă, inclusiv a invalidității, bursele etc.

Din salariul personalului pot fi efectuate următoarele rețineri:

rețineri fiscale: impozitul pe venitul persoanelor fizice;

rețineri sociale: 6 % Fondul de pensii și 4,5 % asigurările medicale obligatorii; (pentru anul 2016), începînd cu data de 28 aprilie 2015, primele de asigurări medicale obligatorii constituie 4,5%.

rețineri diverse: avansurile anterior acordate, plăți la sindicate, rețineri pentru chirii, cumpărări cu plată în rate, pentru servicii comunale prestate de obiectele sociale ale entității, rețineri privind executarea titlurilor executorii (pensii, alimentare și altele), rețineri privind împrumuturile anterior acordate salariaților etc.

O data cu calculul salariilor apare obligația față de bugetul asigurărilor sociale. Evidența analitică a datoriilor privind asigurările se ține în vederea obținerii informației privind existența și destinația mijloacelor asigurărilor.

Drept document primar privind evidența muncii și a salariului, servește „Tabelul de evidență a folosirii timpului de muncă” ( anexa ). Acesta este folosit pentru evidența timpului de lucru la toate categoriile de angajați și se întocmește într-un singur exemplar de către șeful secției, iar mai apoi este transmis în contabilitate pentru calculul salariului. În tabelul de pontaj se indică secția, luna și anul în care s-au efectuat înregistrările, numele, prenumele și funcția salariaților precum și numărul de ore lucrate în fiecare zi a lunii. Prin cifra indicată se reflectă numărul de ore lucrate de muncitor în ziua respectivă, prin litera D se indică ziua aflării în deplasare a salariatului, prin C/p- concediu fără plată, C- concediu legal, B- incapacitatea temporară de muncă, M- concediu de maternitate, O- zi de odihnă. Tabelul de pontaj trebuie să conțină semnătura șefului secției, a responsabilului de evidență și a reprezentantului serviciului cadre. La SRL „Edata Trans”, șeful secției indică în tabelul de pontaj și suma salariului, calculat din salariul tarifar conform orelor lucrate, salariul suplimentar, premiul și salariul total calculat.

Organizarea evidenței analitice la SRL „Edata Trans” este una automatizată. La prelucrarea datelor în contabilitate se întocmesc următoarele registre analitice:

Calculul salariului;

Borderoul de calcul;

Borderou de plată;

Lista angajaților cu indicarea sumelor pentru transfer;

Ordinul de plată;

Foaia de decontare;

Fișa personală de evidență a veniturilor și a impozitului pe venit.

În calculul salariului se reflectă toate felurile de plăți efectuate de de către patron, precum și reținerile din salariu pe fiecare lucrător în parte. El se completează în baza tabelului de pontaj și se semnează de către conducătorul entității și contabilul-șef.

Borderoul de calcul ( anexa ) conține informația din calculul salariului pe fiecare lucrător în parte, precum și reținerea avansurilor acordate anterior și a creditelor acordate de entitate. În acesta se reflectă suma finală care va fi plătită salariatului. Borderul de asemenea se întocmește pe fiecare secție în parte și se semnează de către conducătorul entității și contabilul-șef.

Borderoul de plată pentru plata salariului se întocmește pentru salariații care primesc salariului din casieria entității. Acesta conține numele, prenumele salariatului, suma remunerării și semnătura salariatului după primirea salariului. Casierul eliberează banii salariaților conform borderoului și înscrie soldul rămas. La SRL “Edata Trans” nu se utilizează Borderoul de plată, iar persoanelor care primesc salariul din casieria instituției, li se eliberează direct în baza Dispoziției de plată de casă (anexa ).

Lista angajaților cu indicarea sumelor pentru transfer se întocmește pe salariații, decontarea cu care se face prin intermediul cardurilor bancare. În ea se indică numărul contului, numele și prenumele salariatului, codul personal și suma care urmează să fie transferată. Lista se întocmește pe total entitate și se semnează de către conducător și contabil șef. Aceasta se prezintă la bancă atît pe suport de hîrtie, cît și în format electronic.

Ordinul de plată al salariului se întocmește pe total entitate de către casier în ziua acordării salariului și se prezintă la bancă.

Fișa de calcul (vezi anexa ) se întocmește pentru fiecare salariat în parte și conține numele, prenumele angajatului, numărul de ore și zile lucrate de către acesta, toate felurile de plăți efectuate în folosul acestuia, reținerile din salariu și suma spre achitare pentru luna curentă. Foile de decontare sunt eliberate șefilor de secție pentru verificare și apoi înmînate salariaților, pentru a le oferi posibilitatea de a-și duce evidența personală a veniturilor salariale, dar și pentru a fi verificate și depistate unele erori posibile la efectuarea calculului salariului.

Fișa personală de evidență a veniturilor sub formă de salariu și alte plăți efectuate de către patron în folosul angajatului, precum și a impozitului pe venit reținut din aceste plăți se întocmește pe fiecare salariat în parte și conține toate veniturile, suma scutirilor, a reținerilor din salariu, a venitului impozabil și a impozitului pe venit pentru fiecare lună a anului. Aceasta se eliberează angajatului la cererea acestuia.

Modul de calculare și contabilizare a salariilor muncitorilor ocupați cu scoaterea din funcțiune a activelor imobilizate, reflectarea acestora la cheltuieli cu active imobilizate este reglementat de SNC „Prezentarea situațiilor financiare”[ 6].

În baza informației din documentele primare, contabilitatea entității va reflecta formulele contabile respective pentru trecerea la cheltuieli cu active imobilizate a sumelor din aceste documente.

Pentru contabilizarea cheltuielilor ale altor activități sunt destinate conturile clasei a 7-a „Cheltuieli” care sunt conturi de active. În cursul perioadei de gestiune în debitul lor se reflectă cu total cumulativ de la începutul anului sumele cheltuielilor altor activități, iar în credit – trecerea cheltuielilor altor activități acumulate la finele anului de gestiune la rezultatul financiar, debitul contului 351„Rezultat financiar total” [ 7 ].

Informația privind cheltuielile se înregistrează în Jurnalele Ordere pe fiecare cont în parte.

Pentru evidența sintetică a cheltuielilor altor activități sunt destinate conturile din clasa 7 „Cheltuieli" [ 7 ]:

• 721 "Cheltuieli cu active imobilizate";

• 722 "Cheltuieli financiare";

• 723 "Cheltuieli excepționale".

Contul 721 “Cheltuieli cu active imobilizate” este destinat generalizării informației privind cheltuielile aferente ieșirii și pierderile din deprecierea activelor imobilizate, cu excepția cheltuielilor aferente lipsurilor de active imobilizate constatate la inventariere.

În debitul contului 721 “Cheltuieli cu active imobilizate” se înregistrează recunoașterea cheltuielilor cu active imobilizate pe parcursul perioadei de gestiune.

În creditul contului 721 “Cheltuieli cu active imobilizate” se înregistrează decontarea cheltuielilor cu active imobilizate la finele perioadei de gestiune în corespondență cu debitul contului 351.

La contul 721 pot fi deschise următoarele subconturi [ 7 ]:

În contabilitatea SRL “Edata Trans” la contul 721 ”Cheltuieli cu active imobilizate” este deschis subcontul 721 2 “Valoarea contabilă și cheltuielile aferente imobilizărilor corporale ieșite”.

La contul 721 ”Cheltuieli cu active imobilizate” pe parcursul perioadei de gestiune pot fi efectuate următoarele înregistrări contabile:

Reflectarea valorii contabile a imobilizărilor necorporale și corporale ieșite (Anexa 721):

Debit contul 721 ”Cheltuieli cu active imobilizate” – 80 571, 50 lei

Credit contul 111”Imobilizări necorporale în curs de execuție”

Credit contul 112 „Imobilizări necorporale”

Credit contul 122”Terenuri”

Credit contul 123 „Mijloace fixe” – 80 571, 50 lei

Credit contul 125 „Resurse minerale”

Reflectarea cheltuielilor materiale aferente imobilizărilor necorporale și corporale ieșite:

Debit contul 721 ”Cheltuieli cu active imobilizate”

Credit contul 211 „Materiale”

Reflectarea cheltuielilor salariale aferente imobilizărilor necorporale și corporale ieșite:

Debit contul 721 ”Cheltuieli cu active imobilizate”

Credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”

Credit contul 532 „Datorii față de personal privind alte operații”

Reflectarea cheltuielilor privind asigurările sociale și medicale calculate la salariile de mai sus aferente imobilizărilor necorporale și corporale ieșite:

Debit contul 721 ”Cheltuieli cu active imobilizate”

Credit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”

Reflectarea costului serviciilor secțiilor auxiliare aferente imobilizărilor necorporale și corporale ieșite:

Debit contul 721 ”Cheltuieli cu active imobilizate”

Credit contul 812 „Activități auxiliare”

Reflectarea costului serviciilor terților aferente imobilizărilor necorporale și corporale ieșite (Anexa 721):

Debit contul 721 ”Cheltuieli cu active imobilizate” – 819, 00 lei

Credit contul 521 „Datorii comerciale curente” – 819, 00 lei

Credit 522 „Datorii curente față de părțile afiliate”

Reflectarea sumei provizioanelor create pentru acoperirea cheltuielilor probabile privind ieșirea mijloacelor fixe după expirarea duratei de utilizare a acestora:

Debit contul 721 ”Cheltuieli cu active imobilizate”

Credit contul 538 „Provizioane curente”

Reflectarea valorii contabile și a cheltuielilor aferente investițiilor financiare pe termen lung ieșite:

Debit contul 721 ”Cheltuieli cu active imobilizate”

Credit contul 141 „Investiții financiare pe termen lung în părți neafiliate”

Credit contul 142„Investiții financiare pe termen lung în părți afiliate”

Reflectarea valorii contabile și a cheltuielilor aferente investițiilor imobiliare ieșite:

Debit contul 721 ”Cheltuieli cu active imobilizate”

Credit contul 151 „Investiții imobiliare”

Pe parcursul perioadei analizate, în contabilitatea SRL „Edata Trans” la contul 721 au fost înregistrate doar două operațiuni economice, din care motiv celelalte înregistrări contabile sunt prezentate fără sume.

Trecerea la sfirsitul anului de gestiune a cheltuielilor cu active imobilizate acumulate la rezultatul financiar se efectueaza prin înregistrarea contabilă (Anexa ):

Debit contul 351 “Rezultatul financiar total” – 81 390, 50 lei

Credit contul 721 „Cheltuieli cu active imobilizate” – 81 390, 50 lei

La sfîrșitul perioadei de gestiune rulajul debitor al contului 721 „Cheltuieli cu active imobilizate” se scade din veniturile din operațiuni cu active imobilizate și se va include la determinarea indicatorului din rîndul 090 „Rezultatul din alte activități: profit (pierdere)” al Situației de profit și pierdere (Anexa ).

3.2. Documentarea și contabilitatea cheltuielilor financiare și excepționale

Din cheltuielile altor activități fac parte și cheltuielile financiare și excepționale. Componența cheltuielilor din alte activități se examinează în SNC “ Cheltuieli” , SNC “Prezentarea situațiilor financiare” și SNC “ Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare” [ 6, Standardele Naționale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova nr. 118 din 06.08.2013, www.minfin.md].

Cheltuielile financiare cuprind [ 6]:

diferențe nefavorabile de curs valutar și de sumă;

cheltuieli privind redevențele;

cheltuieli aferente emisiunii acțiunilor proprii și efectuării operațiunilor cu acestea;

valoarea contabilă a activelor imobilizate și circulante transmise cu titlu gratuit;

alte cheltuieli financiare.

Cheltuielile aferente diferențelor de curs valutar și de sumă nefavorabile apar în cazurile efectuării tranzacțiilor exprimate în valută străină și/sau în unități convenționale. După părerea noastră, aceste diferențe urmează a fi contabilizate în componența cheltuielilor financiare. În teză este elaborată schema de formule contabile pentru evidența diferențelor specificate, potrivit cărora acestea urmează a fi înregistrate ca o majorare a cheltuielilor financiare și o diminuare a activelor sau o majorare a datoriilor entității.

La calcularea rezultatului fiscal cheltuielile privind diferențele de curs valutar și de sumă nefavorabile trebuie recunoscute integral ca deduceri, deoarece, după esența lor economică, acestea reprezintă cheltuieli legate de desfășurarea activității entității, sînt determinate de modificarea cursurilor valutare care nu depind de entitate.

Pentru generalizarea informației privind cheltuielile aferente operațiunilor financiare ale entității este destinat contul 722 “Cheltuieli financiare” [ 7 ].

În debitul contului 722 “Cheltuieli financiare” se înregistrează recunoașterea cheltuielilor financiare pe parcursul perioadei de gestiune.

La reflectarea diferențelor de sumă nefavorabile se întocmesc formulelor contabile care sînt prezentate continuare.

Reflectarea diferențelor de sumă nefavorabile aferente creanțelor privind:

împrumuturile acordate pe termen lung:

Debit contul 722 “Cheltuieli financiare”

Credit contul 141 „Investiții financiare pe termen lung în părți neafiliate”

Credit contul 142„Investiții financiare pe termen lung în părți afiliate”

creanțele pe termen lung:

Debit contul 722 “Cheltuieli financiare”

Credit contul 161 „Creanțe pe termen lung”

avansurile pe termen lung și scurt acordate:

Debit contul 722 “Cheltuieli financiare”

Credit contul 162 „Avansurile acordate pe termen lung”

Credit contul 224 „Avansurile acordate curente”

facturile comerciale:

Debit contul 722 “Cheltuieli financiare”

Credit contul 221 „Creanțe comerciale”

Credit contul 223 „Creanțe ale părților afiliate”

decontările cu personalul:

Debit contul 722 “Cheltuieli financiare”

Credit contul 226 „Creanțe ale personalului”

veniturile din utilizarea de către terți a activelor entității (redevențele, ratele de leasing, plățile de arendă etc.):

Debit contul 722 “Cheltuieli financiare”

Credit contul 231 “Creanțe privind veniturile din utilizarea de către terți a activelor entității”

decontările cu alți creditori:

Debit contul 722 “Cheltuieli financiare”

Credit contul 234 “Alte creanțe curente”

împrumuturile acordate pe termen scurt:

Debit contul 722 “Cheltuieli financiare”

Credit contul 251 “Investiții financiare curente în părți neafiliate”

Credit contul 252 “Investiții financiare curente în părți afiliate”

Reflectarea diferențelor de sumă nefavorabile aferente datoriilor privind:

împrumuturile pe termen lung primite:

Debit contul 722 “Cheltuieli financiare”

Credit contul 412 “Împrumuturi pe termen lung primite”

datorii de arendă (leasing) pe termen lung:

Debit contul 722 “Cheltuieli financiare”

Credit contul 413 “Datorii pe termen lung privind leasingul financiar”

finanțările și încasările cu destinație specială pe termen lung:

Debit contul 722 “Cheltuieli financiare”

Credit contul 425 “Finanțările și încasările cu destinație specială pe termen lung”

avansurile pe termen lung și scurt primite:

Debit contul 722 “Cheltuieli financiare”

Credit contul 423 „Avansuri primite pe termen lung”

Credit contul 523 „Avansuri primite curente”

împrumuturile pe termen scurt primite:

Debit contul 722 “Cheltuieli financiare”

Credit contul 523 „Avansuri primite curente”

datoriile comerciale curente (Anexa ):

Debit contul 722 “Cheltuieli financiare” – 8, 35 lei

Credit contul 521 „Datorii comerciale curente” – 8, 35 lei

Credit contul 522 „Datorii curente față de părțile afiliate”

datoriile față de proprietari:

Debit contul 722 “Cheltuieli financiare”

Credit contul 536 „Datorii față de proprietari”

stornarea TVA aferentă diferențelor de sumă nefavorabile privind creanțele:

Debit contul 221 “Creanțe comerciale”

Debit contul 223 „Creanțe ale părților afiliate”

Debit contul 231 “Creanțe privind veniturile din utilizarea de către terți a activelor entității”

Debit contul 234 “Alte creanțe curente”

Credit contul 534 „Datorii față de buget”

i)reflectarea TVA de la diferențele de sumă nefavorabile privind datoriile:

Debit contul 521 „Datorii comerciale curente”

Debit contul 522 „Datorii curente față de părțile afiliate”

Debit contul 544 „Alte datorii curente”

Credit contul 534 „Datorii față de buget”

La SRL „Edata Trans” pe parcursul anului 2015 la contul 722 au fost înregistrate doar cheltuieli din diferențe de curs valutar, prin înregistrarea contabilă (Anexa ) .

Debit contul 722 “Cheltuieli financiare”, subcontul 7221”Cheltuieli din diferențe de curs valutar” – 634, 07 lei

Credit contul 243 ”Conturi curente în valută străină” – 634, 07 lei

La finele perioadei de gestiune rulajul debitor al contului 722 „Cheltuieli financiare” se ia în calcul la determinarea indicatorului din rîndul 090 „Rezultatul din alte activități: profit (pierdere)” al Situației de profit și pierdere (Anexa ). . La sfîrșitul anului de gestiune debitul contului 722 „Cheltuieli financiare” se trece la contul 351 “Rezultatul financiar total” (anexa) prin formula contabilă:

Debit contul 351 “Rezultatul financiar total” – 634, 07 lei

Credit contul 722 „Cheltuieli financiare” – 634, 07 lei

Cheltuielile excepționale rezultă din evenimentele sau operațiunile rare și netipice care nu sunt legate de activitatea economico-financiară (ordinară) a entității [ 6 ].

Acestea cuprind:

daunele provocate de calamitățile natural;

pierderile din perturbările politice, modificarea legislației țării.

Cheltuielile exceptionale apar ca rezultat al evenimentelor extraordinare și trebuie să includă:

valoarea contabilă a bunurilor ieșite (distruse, casate, expropriate etc.) ca rezultat al accidentelor, incendiilor, calamităților naturale și altor evenimente extraordinare;

pierderile din modificarea legislației în vigoare;

valoarea prejudiciilor (defectelor) din deteriorarea bunurilor în urma evenimentelor extraordinare;

cheltuielile legate de prevenirea și/sau lichidarea consecințelor evenimentelor extraordinare;

pierderile din stoparea activității de bază a entității în urma evenimentelor extraordinare;

TVA trecută anterior în cont aferentă valorii contabile a bunurilor nimicite în urma evenimentelor extraordinare etc [ 6 ].

Recunoașterea cheltuielilor specificate se recomandă să fie efectuată în baza principiului contabilității de angajamente, iar evaluarea acestora – la sumele pierderilor efective rezultate din evenimentele extraordinare și confirmate documentar. Cheltuielile nominalizate urmează a fi evaluate la suma pierderilor efective rezultate din evenimentele extraordinare și confirmate documentar prin actele comisiilor de lichidare a consecințelor calamităților naturale, serviciului antiincendiar de stat, organelor de poliție și/sau judecătorești, calculele companiilor de asigurări, procesele-verbale de casare a mijloacelor fixe, actele experților (evaluatorilor) independenți și alte documente ce confirmă evenimentul extraordinar.

Cheltuielile excepționale se înregistrează în conturile contabile în baza informațiilor din documentele primare justificative. În acest scop, Planul de conturi actual prevede contul 723 „Cheltuieli excepționale” la care sînt prevăzute următoarele subconturi:

7231 “Cheltuieli privind calamitățile”;

7232 “Cheltuieli privind alte evenimente excepționale”

7233 “Alte cheltuieli excepționale”

Astfel, pe parcursul perioadei de gestiune, în contabilitatea entității, cheltuielile excepționale sunt înregistrate astfel:

Decontarea valorii contabile a activelor nimicite (distruse) ca rezultat al calamităților natural (cutremure de pămînt, incendii, inundații, secete etc.):

Debit contul 723 “Cheltuieli excepționale”

Credit conturile 111 „Imobilizări necorporale în curs de execuție”, 112 “Imobilizări necorporale”, 121”Imobilizări corporale în curs de execuție”, 122 ”Terenuri”, 123 ”Mijloace fixe”, 125 “Resurse minerale”, 211”Materiale”, 213 “Obiecte de mică valoare și scurtă durată”, 215 “Producția în curs de execuție”, 216 “Produse”, 217 “Mărfuri”, 241 “Casa”, 242 “Conturi curente în monedă națională”, 243”Conturi curente în valută străină” etc.

Reflectarea datoriilor față de buget, apărute ca rezultat al evenimentelor excepționale:

Debit contul 723 “Cheltuieli excepționale”

Credit contul 534 „Datorii față de buget”

3 ) Decontarea la finele anului de gestiune a cheltuielilor excepționale acumulate la rezultatul financiar total:

Debit contul 351 „Rezultat financiar total”

Credit contul 723 “Cheltuieli excepționale”

SRL „Edata Trans” pentru perioada analizată nu a înregistrat cheltuieli excepționale.

În contabilitatea SRL „Edata Trans” se respectă principiul necompensării, conform prevederilor politicilor contabile, care prevede reflectarea separată a veniturilor și cheltuielilor și nu se admite compensarea lor reciprocă pe parcursul anului de gestiune. Conturile de cheltuieli se inchid la finele anului de gestiune cu contul 351 „Rezultatul financiar total” și la începutul anului următor nu au sold.

3.3. Prezentarea informațiilor privind veniturile și cheltuielile din alte activități în situațiile financiare.

Situații financiare – set de rapoarte care conțin informații privind poziția financiară, performanța financiară, modificările capitalului propriu și fluxurile de numerar ale entității pe o perioadă de gestiune. Performanță financiară – relația dintre veniturile și cheltuielile entității prezentate în situația de profit și pierdere [ 2 ].

În situațiile financiare ale entității se prezintă cel puțin următoarele informații privind veniturile [ 6 ]:

metodele de recunoaștere a veniturilor, inclusiv a procedeelor aplicate pentru determinarea stadiului de execuție a tranzacțiilor de prestări servicii;

suma fiecărei categorii semnificative de venit recunoscute în perioada de gestiune, inclusiv veniturile provenite din vînzarea produselor și mărfurilor, prestarea serviciilor, dobînzi, redevențe, dividende;

suma veniturilor rezultate din tranzacțiile pe bază de barter incluse în fiecare categorie semnificativă de venit.

Situația de profit și pierdere caracterizează performanța financiară a entității pentru perioada de gestiune și conține informații privind veniturile, cheltuielile și rezultatele financiare ale entității. Aceasta se întocmește în baza clasificării cheltuielilor după destinație (funcții), conform formularului tipizat (Anexa)

Situația de profit și pierdere caracterizează performanța financiară a entității pentru perioada de gestiune și conține informații privind:

veniturile – creșteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de gestiune, sub forma intrărilor de active sau majorării valorii acestora sau a diminuării datoriilor care au drept rezultat creșteri ale capitalului propriu, cu excepția celor legate de contribuțiile proprietarilor;

cheltuielile – diminuări ale beneficiilor economice înregistrate în perioada de gestiune sub formă de ieșiri sau reduceri ale valorii activelor sau de creșteri ale datoriilor care contribuie la diminuări ale capitalului propriu, altele decît cele rezultate din distribuirea acestuia proprietarilor;

rezultatele financiare – profitul (pierderea) calculat ca diferență dintre veniturile și cheltuielile perioadei de gestiune.

Veniturile și cheltuielile aferente acelorași operațiuni economice se reflectă în situația de profit și pierdere în aceeași perioadă de gestiune (de exemplu, valoarea contabilă a bunurilor vîndute și valoarea de vînzare a acestora se recunosc concomitent în aceeași perioadă de gestiune).

În afaceri Situația de profit și pierderi se consideră ca una dintre cele mai importante și esențiale părți a Situațiilor financiare, deoarece reprezintă un interes primordial atît pentru conducerea entității cît și pentru alți utilizatori de informație. Tehnica de întocmire a Situației de profit și pierdere constă în completarea fiecărui rînd în baza rulajelor aferente conturilor de venituri și cheltuieli din clasele 6 și 7 ale planului de conturi contabile. În procesul completării situației nominalizate, rezultatele financiare pozitive ( profiturile ) se înregistrează cu cifre obișnuite, fără paranteze, iar cele negative ( pierderile ) – în paranteze.

Exemplu . Entitatea SRL “Edata Trans” în fiecare an prezintă Situația de profit și pierdere și reflectă veniturile în situația de profit și pierdere Anexa urmatoarele date privind veniturile și cheltuielile din alte activități:

În postul 090 „Rezultatul din alte activități: profit (pierdere)” se reflectă suma diferenței dintre veniturile și cheltuielile din operațiuni cu active imobilizate din perioada de gestiune ( 621-721 ), veniturile și cheltuielile financiare (622 -722) precum și diferența între veniturile și cheltuielile excepționale (623-723) . Pentru anul de gestiune 2015 rezultatul din alte activități la SRL “Edata Trans” constituie 134 345 lei, comparativ cu anul precedent ( 2014 ) – 2 727 lei. Acest rezultat este obținut ca diferența, după cum se observă din “Nota informativă privind veniturile și cheltuielile clasificate după natură” (Anexa ) din rd. 030 “Venituri din alte activități” – 216 370 lei și rd. 120 “Cheltuieli din alte activități”- 82 025 lei.

Informațiile privind fluxurile de numerar din activitatea de investiții sunt reflectate în Situația fluxurilor de numerar (Anexa ).

Astfel, în rîndul 090 „Încasări din vînzarea activelor imobilizate” se reflectă numerarul încasat în perioada de gestiune pentru activele imobilizate vîndute, precum și suma avansurilor primite pentru vînzarea ulterioară a acestor active. La SRL „Edata Trans” s-a înregistrat suma de 573 952 lei pentru anul 2015, iar pentru anul precedent acest indicator nu a înregistrat sume.

În rîndul 100 „Plăți aferente intrărilor de active imobilizate” se reflectă numerarul plătit pentru achiziționarea și/sau crearea activelor imobilizate, precum și avansurile acordate pentru procurarea acestora. La SRL „Edata Trans pentru perioada de gestiune 2015 s-au înregistrat plăți în valoare de 806 452 lei, în comparație cu perioada precedentă ( 2014 ) – 666 091 lei.

În rîndul 110 „ Dobînzi încasate” se reflectă dobînzile primite sub formă de numerar din împrumuturi acordate, conturi de depozit și alte investiții financiare, cu excepția dobînzilor înregistrate în rîndul 010. La entitatea analizată pentru perioada curentă nu s-au înregistrat astfel de încasări, iar pentru perioada precedentă au fost reflectate dobînzi încasate în valoare de 1058 lei.

În rîndul 120 „Dividende încasate” se reflectă sumele dividendelor încasate din cotele de participație (acțiuni) în capitalul social a altor entități.

În rîndul 130 „Alte încasări (plăți)” se reflectă diferența dintre încasările și plățile de numerar rezultate din activitatea de investiții, care nu sînt incluse în rîndurile 090-120. La SRL “Edata Trans” atît în perioada curentă, cît și în perioada precedentă nu s-au încasat dividende și respectiv nu s-au efectuat alte încasări sau plăți din activitatea de investiții.

În rîndul 140 „Fluxul net de numerar din activitatea de investiții” se reflectă diferența dintre numerarul încasat și plătit în cursul perioadei de gestiune din activitatea de investiții, determinată prin relația: rd.090 – rd.100 + rd.110 + rd.120 ± rd.130.

Pentru anul 2015 SRL “Edata Trans” a înregistrat la acest indicator sumă negativă de 232 500 lei, în comparație cu anul precedent, înregistrînd la fel rezultat negativ – 665 033 lei.

În rîndul 150 „Încasări sub formă de credite și împrumuturi” se reflectă încasările de numerar sub formă de credite și împrumuturi, inclusiv din plasarea obligațiunilor proprii, cambiilor și altor titluri de datorii. La SRL „Edata Trans” s-a înregistrat suma de 4 589 770 lei, fiind în descreștere comparativ cu anul precedent – 6 892 730 lei.

În rîndul 160 „Plăți aferente rambursării creditelor și împrumuturilor” se reflectă plățile de numerar în contul rambursării creditelor și împrumuturilor (cu excepția dobînzilor), achitării titlurilor de datorii etc. Entitatea analizată a înregistrat la sfîrșitul perioadei de gestiune curente suma de 5 228 651 lei, iar pentru anul precedent – 6 304 085 lei.

În rîndul 170 „Dividende plătite” se reflectă sumele dividendelor plătite proprietarilor.

Pentru anul curent SRL “Edata Trans” nu a înregistrat sume, iar pentru anul precedent acest indicator prezintă suma de 940 000 lei.

În rîndul 180 ,,Încasări din operațiuni de capital” se reflectă încasările din emisiunea acțiunilor proprii, majorarea părților sociale, din vînzarea cotelor de participație în capitalul social (acțiunilor proprii) răscumpărate anterior de la proprietari.

În rîndul 190 „Alte încasări (plăți)” se reflectă diferența dintre încasările și plățile de numerar rezultate din activitatea financiară, care nu sînt incluse în rîndurile 150-180. Acestea includ:

încasări de numerar:

sub formă de redevențe, cu excepția celor înregistrate în rîndul 060;

din modificarea altor elemente a capitalului propriu;

pentru acoperirea pierderilor excepționale etc.;

plăți (ieșiri) de numerar:

sub formă de redevențe, cu excepția celor înregistrate în rîndul 070;

aferente răscumpărării cotelor de participații și acțiunilor proprii ale entității;

aferente pierderilor din evenimente excepționale (de exemplu, furturi și exproprieri de numerar, incendii, inundații, perturbații politice în rezultatul cărora numerarul a fost distrus).

În rîndurile 180 „Încasări din operațiuni de capital” și 190 „Alte încasări (plăți)” pentru ambele perioade nu s-au înregistrat sume la SRL “Edata Trans”.

În rîndul 200 „Fluxul net de numerar din activitatea financiară” se reflectă diferența dintre numerarul încasat și plătit (ieșit) în perioada de gestiune din activitatea financiară, determinată prin relația: rd.150 – rd.160 – rd.170 + rd.180 ± rd.190.

La determinarea rezultatului din rîndul 200 “Fluxul net de numerar din activitatea financiară” s-a aplicat relația: rd.150 – rd.160 – rd.170 + rd. 180 + – rd.190, astfel obținîndu-se rezultate negative pentru ambele perioade de gestiune, respectiv 638 881 lei și 351 355 lei.

În rîndul 220 „Diferențe de curs valutar favorabile (nefavorabile)” se reflectă mărimea netă a diferențelor de curs valutar favorabile și nefavorabile la data raportării.

Este necesar de menționat că SRL “Edata Trans” la finele perioadelor de gestiune curentă și precedentă a înregistrat diferențe de curs valutar favorabile, fiind prezentată informația în rîndul 220 “Diferențe de curs valutar favorabile (nefavorabile), respective 574 lei și 1740 lei.

Informațiile detaliate privind activele imobilizate la SRL “Edata Trans” sunt dezvăluite în Anexa Nr.7 la Situațiile financiare conform prevederilor SNC ”Prezentarea situațiilor financiare”. În ea se prezintă:

amortizarea acumulată la începutul și sfîrșitul perioadei de gestiune;

deprecierea acumulată la începutul și sfîrșitul perioadei de gestiune;

intrarea activelor imobilizate în cursul perioadei de gestiune (la costul de intrare);

ieșirea activelor imobilizate în cursul perioadei de gestiune (la costul de intrare);

existența activelor imobilizate la sfîrșitul perioadei de gestiune (la costul de intrare).

Concluzii

Aprecierea nivelului dezvoltare al entității, a modului în care sunt utilizate resursele economice și financiare de care dispune, implică, în mod necesar, măsurarea rezultatelor activităților desfășurate.

Este necesar de menționat că entitatea SRL „Edata Trans” în conformitate cu statutul și activitatea ei, respectă întru totul prevederile legislației în vigoare, precum și a actelor nornative și instructive cum ar fi: regulamentele sau SNC, în ceea ce privește modul de ținere și reflectare în evidența contabilă a informației aferente.

Deasemenea entitatea analizată utilizează formatele standarde, aprobate de Ministerul Finanțelor, ale tuturor documentelor folosite, iar cele proprii entității, elaborate conform politicilor contabile sunt de asemenea autentificate și respectiv corespund prevederilor legislative.

Referitor la aspectele informației, din punct de vedere al veridicității, putem aprecia ca este corespunzătoare situației reale, totodată informația reflectată în diferite situații și documente primare este corect calculată și reflectată, necunoscînd eronări, închegarea unei analize pe baza acestor surse de informare va fi posibilă la un nivel înalt de obiectivitate și corespundere, ceea ce- i oferă entității o imagine onestă definitivă.

Contabilitatea financiară trebuie să asigure totodată modul de calcul corect a profitului entității și de prezentare a rezultatului financiar în situații financiare la sfirșitul perioadei de gestiune.

La baza elaborării lucrării date a stat combinarea aspectelor teoretice cu cele practice ceea ce determină o viziune mai vastă, multilaterală cu privire la organizarea și gestiunea eficientă a contabilității veniturilor și cheltuielilor din alte activități ale entității.

În prezenta lucrare au fost analizate particularitățile evidenței contabilității veniturilor și cheltuielilor din alte activități, în baza datelor oferite de entitatea SRL « Edata Trans » .

În baza situațiilor finaciare, a entității SRL « Edata Trans » se poate constata o tendință de scădere a activitații economico – financiare a entității, reflectată prin reducerea principalilor indicatori economici.

Tendința de micșorare a nivelului activității economico-financiare e cauzată de reducerea rezultatului din activitatea operațională, de la valoarea de 2 455 849 lei în anul 2014 pînă la 939 339 lei în anul 2015, care se datorează reducerii considerabile a veniturilor din vînzări cu 4 345 722 lei, ca urmare a micșorării veniturilor obținute din contractele de construcții.

Conform analizei rezultatelor obținute în activitatea entității SRL « Edata Trans », deși în anul 2014 se înregistrează profit net ce constitue 2 123 401 lei, în dinamică se evidențiază o tendință de reducere a profitului net față de anul precedent cu 1 172 927 lei.

Astfel în urma elaborării analizei în domeniul determinării rezultatelor financiare autorul efectueată următoarele concluzii

Din analiza indicatorilor principali activității economice a entității, se observă faptul că entitatea SRL „Edata Trans” a înregistrat în anul 2015 indicatori mai puțini favorabili decît în anul 2014. Prin urmare, situația economică poate fi caracterizată ca una nefavorabilă activității, iar conducerea entității, ar trebui să depună eforturi în vederea majorării veniturilor entității.

Rezultatul financiar pe anul 2015 s-a micșorat , fapt ce demonstrează lipsa de aplicare a unor strategii finaciare în vederea stabilirii necesarului de resurse financiare în scopul realizării obiectivelor preconizate de entitate.

Utilizatorii de informație au nevoie de date financiare exacte și depline referitor la situația financiară a entității. Din aceste considerente au fost formulate următoarele recomandări :

Controlul mai riguros al cheltuielilor prin:

îmbunătățirea tehnicilor de fabricație;

creșterea productivității;

raționalizarea producției etc.;

Accelerarea rotației activelor ceea ce va condiționa îmbunătățirea rezultatelor financiare. Accelerarea vitezei de rotație, obținută prin fundamentarea riguroasă a planului circulației mărfurilor și prin asigurarea cu stocuri corespunzătoare din punct de vedere cantitativ, calitativ și structural se reflectă pozitiv asupra cheltuielilor atît ale activității operaționale cît și a celor din alte activități și corespunzător asupra rentabilității.

Indentificarea volumului de producție necesar satisfacerii depline a ceretii pe piață;

Determinarea necesarului de resurse materiale și financiare pentru realizarea programului stabilit;

Elaborarea planului circulației numerarului;

Crearea unei imagini bune atît pe piața internă, cît și pe cea externă.

După părerea autorului aplicarea recomandărilor menționate, vor condiționa îmbunătățirea rezultatelor evidenței contabile la entitatea SRL „Edata Trans”, reflectînd o situație favorabilă și obiectivă în ceea ce privește activitatea și dezvoltarea entității.

BIBLIOGRAFIE

Acte legislative și normative

Codul Fiscal al Republicii Moldova. Legea Republicii Moldova. Nr. 1163 – XIII din 24.04.97. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 25.03.2005, nr.46-50.

Codul muncii al Republicii Moldova nr.154-XV din 28.03.2003. În: Monitorul Oficial Nr. 159-162 din 29.07.2003

Legea contabilității nr. 113–XVI din 27.04.2007. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 90–93 din 29.06.2007

Legea salarizării nr.847-XV din 14.02.2002. În:în Monitorul Oficial din 11.04.2002

Legea bugetului de stat pe anul 2015 Nr. 102 din  04.04.2015. În: Monitorul Oficial al R.Moldova nr.35-17, 11.04.2015.

Regulamentul privind inventarierea nr. 60 din 29.05.2012. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2012, nr. 166-169, art.953.

Standardele Naționale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova nr. 118 din 06.08.2013, www.minfin.md

Planul general de conturi contabile aprobat aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 06.08.2013. În Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2013, nr. 233-237, art. 1534.

II. Manuale, monografii, cărți, broșuri.

COMAN F. Contabilitatea financiară a societăților comerciale. București: Editura Fundației România de Mâine, 2007. 180 p. ISBN: 978-973-752-622-9

BREZEANU P., Diagnostic financiar. Instrument de analiză financiară. București, 2003. – p.82

DRĂCEA, M., Fiscalitate și armonizare fiscală. Universitatea Craiova, 2013, 256 p. ISBN: 978-606-14-0587-9

FELEAGĂ N., Sisteme contabile comparate, Ed.Economică, București, 1999, p.235

NEDERIȚA A., Probleme metodologice ale contabilității veniturilor și cheltuielilor întreprinderii, Chișinău: ASEM, 2007, 277 p.

NEDERIȚA A., Contabilitate financiară, Ediția a II-a, Chișinău: ACAP, 2003, 637 p.

NEDERIȚA A., Corespondența conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. și Codului fiscal, Chișinău: Contabilitate și audit, Chișinău: 2007, 640 p.

NEEDLES B., ANDERSON H.,ș.a, Principiile de bază ale contabilității, Ediția a cincea, Traducere din limba engleză, Chișinău: ARC, 2000, 1240 p.

GRIGOROI, Lilia, LAZARI, Liliana ș.a. Contabilitatea întreprinderii. Chișinău: Cartier, 2011. 508 p. ISBN 978-9975-79-703-0

ȚIRIULNICOV, Natalia, PALADI, Valentina, GAVRILIUC, Ludmila, CHIRILOVA, Nelea, FURTUNĂ, Diana. Analiza rapoartelor financiare: manual. Ed. a 2-a, rev. Chișinău: ACAP RM, 2011. 400 p. ISBN 978-9975-78-995-0.

JIANU, Ionel. Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă. București: Economică, 2012. 260 p. ISBN 978-973-709-582-4

COVLEA, Marian. Bazele contabilității. Text de studiu și aplicații. Ed. a 2-a. București: Nomina Lex, 2008. 309 p. ISMB 978-973-88153-4-6.

TABĂRĂ, Neculai, BRICIU, Sorin ș.a. Actualități și perspective în contabilitate și control de gestiune. Iași: Tipo Moldova, 2012. p. ISBN 978-973-168-723-0.

IONAȘCU, Ion, FILIP, Andrei Tiberiu, STERE, Mihai. Control de gestiune. București: ASE, 2001. 236 p. ISBN 973-590-882-4.

III. Articole din ediții periodice

NEDERIȚA, Alexandru, POPOVICI, Angela. Inventarierea anuală a bunurilor. Contabilitate și audit. 2008, nr. 11, pp. 11-19. ISSN 1813-4408.

MEDEȘAN, Ioan. Noul regim al inventarierii, contabilizarea diferențelor. Gestiunea și contabilitatea firmei. 2010, nr. 1, pp. 2-17. ISSN 1453-7516.

BURTESCU, Claudia, LUȚĂ, Dorina. Contabilitatea diferențelor constatate la recepția și la inventarierea stocurilor. Gestiunea și contabilitatea firmei. 2011, nr. 3, pp. 6-10. ISSN 143-7516.

GRABAROVSCHI, Ludmila. Contabilitatea de gestiune a stocurilor de materiale în procesul luării deciziilor. Analele ASEM., 2008, vol. 6, pp. 363-366. ISBN 9975-75-121-0.

IV. Resurse internet

Internet. http: www.contabilsef.md.

Internet. http:/www.cnna.acad.md

Internet. http://www.mf.gov.md.

ANEXE

Similar Posts