. Contabilitatea Veniturilor Si Cheltuielilor

CAPITOLUL 1

PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂȚII COMERCIALE

“ PLANET” S.R.L.

1.1 DATE GENERALE

SC PLANET S.R.L, este o societate cu răspundere limitată, care a luat ființă la data de 23 ianuarie 1.992, prin înregistrarea acesteia la Registrul Comerțului din județul Timiș, având numărul de ordine: J/ 35/155/23.01.1.992, în conformitate cu articolul 2., litera e) din legea 31/1.990 “Legea societățlor comerciale”, iar durata de funcționare a societății este nelimitată, începând cu data înmatriculării în Registrul Comerțului.

Sediul social al acestei societăți este situat în localitatea Timișoara, strada Lugojului, numărul 13/B, județul Timiș.

Societatea are răspundere limitată, este persoană juridică română și își desfășoară activitatea potrivit legislației românești, în conformitate cu contractul de societate și statutul.

Documentul care atestă modul de organizare și funcționare este statutul societății.

Acesta conține informații referitoare la forma juridică, obiectivul de activitate, denumirea și sediul social al societății. capitalul social subscris, structura societății, organele de conducere și administrare.

S.C. PLANET S.R.L., statutului poate înființa filiale, sucursale și puncte de lucru,

în conformitate cu legile în vigoare.

SC PLANET S.R.L., are un capital social privat total, subscris și vărsat, și a luat ființă, prin aportul în numerar, al asociatului unic, aport în valoare de 3.000.000 lei, împărțit în 150 de părți sociale egale, fiecare în valoare de 20.000 lei. Aportul adus de către asociatul unic, este un aport exclusiv în numerar..

În ceea ce privește posibilitatea de finanțare a societății, necesară pentru organizarea și dezvoltarea activității este asigurată prin capitalul social și prin credite pe care societatea le v-a obține prin relațiile sale cu terții sau de la bănci.

Prin statut este stabilită conducerea și administrarea societății., care bineînțeles intră în atribuțiile asociatului unic, care este administratorul societății.

Administratorul nu poate îndeplini aceeași funcție în două societăți, care au același obiect de activitate. Administratorul reprezintă societatea în raporturile cu terții.

Bilanțul și contul de profit și pierdere se întocmesc semestrial și se depun la Direcția Finanțelor Publice, la datele care sunt stabilite prin normele în vigoare.

În ceea ce privește dizolvarea societății, aceasta se poate produce în următoarele situații:

– imposibilitatea realizării obiectului societății;

– hotărârea conducerii societății pentru dizolvare;

falimentul;

reducerea capitalului sau micșorarea acstuia sub minimul legal;

În caz de dizolvare, societatea va fi lichidată. Pentru dizolvarea și lichidarea patrimoniului social sunt aplicabile prevederile art. 176-184 din legea 31/1990.

1.2. OBIECTUL DE ACTIVITATE

S.C. PLANET S.R.L., conform contractului de societate, desfășoară următoarele activități;

a) în domeniul serviciilor:

5020 – Întreținerea și repararea autovehiculelor ( fără reparații executate în întreprinderi organizate de tip industrial);

6311 – Manipulări;

6312 – Depozitări;

În anul 1999, prin adăugarea unor mențiuni la contractul de societate, această societate își extinde domeniul de activitate de la activitatea din domeniul serviciilor și la activitatea comercială, prin deschiderea unei magazin prin intermediul căreia se comercializează piese de schimb și accesorii, în special pentru autovehicolele de mare tonaj.

b) în activitatea de comerț:

5030 – Comerț cu piese și accesorii pentru autovehicule;

5248 – Alte tipuri de comerț cu amănuntul în magazine specializate;

Din grupele de activități menționate mai sus, stabilite conform codului CAEN, activitățile de bază la această societate sunt:

întreținerea și repararea autoturismelor de mare tonaj, Dac, Roman, dar și a autovehicolelor mici, Dacia.,volumul valoric al acestor activități, reprezentând ponderea valorică a cifrei de afaceri, a venitului și implicit a profitului brut, care se obține în cadrul unui exercițiu financiar.

comercializarea de piese de schimb,.

Pentru a oferi servicii cât mai performante și care să corespundă standardelor moderne de verificare, întreținere și reparații, societatea se preocupă permanent de îmbunătățirea utilajelor existente, în măsura în care acest lucru este posibil sau de achiziționarea de utilaje noi, moderne și performante.

În vederea majorării profitului brut obținut, cât și pentru creșterea unor undicatori de analiză economică, cum ar fi: rata rentabilității economice, rata rentabilității financiare, rata profitului, conducerea executivă a societății a luat măsuri de sporire a eficienței imobilizărilor corporale, prin desfățurarea unor activități cum ar fi : rebobinat, motoare electrice

Comercializarea pieselor de schimb, se realizează printr-un magazin, societatea asigurându-și pemanent clientela, prin încheierea de contracte și întocmirea de grafice conform cărora se vor livra mărfurile clienților. Acest magazin de piese auto are un vad comercial corespunzător, iar piesele de schimb care se vând aici sunt însoțite de certificate de garanție.

Aprovizionarea cu piese de schimb necesare autoturismelor se efectuează de la:

S.C. AUTONET IMPORT S.R.L.; S.C.MEDCAF S.A.; S.C. TIMNOVDAC SERVICE S.R.L.; S.C. METEOR AUTO S.R.L.; S.C TEXACO S.R.L.;S.C.REGISTRUL AUTO ROMĂN.

1.3. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Societatea iși desfășoară activitatea cu un număr relativ mic de persoane. În anul 2002 a avut un număr de șapte salariați, număr care în prezent nu este același, personalul firmei fiind acum de nouă persoane, care sunt repartizate pe atelier sau magazin. Societatea este condusă de către directoarea firmei care are și funcția de administrator.

Evidența contabilă se conduce de către o firmă de consultanță financiară conform Legii contabilității, respectând principiile de bază a acestei legi, care sunt:

a) organizarea și conducrea la zi a evidenței contabile;

b) principiul continuității activității;

c) principiul permanenței metodelor;

d) principiul prudenței;

e) principiul independenței exercițiului financiar;

f) principiul evaluării separate a elementelor de activ și de pasiv;

g) principiul intangibilității bilanțului;

h) principiul necompensării;

În cadrul contabilității, sunt utilizate și conduse cronologic trei registre:

Registrul jurnal;

Registrul inventar;

Registrul careta mare;

În vederea înregistrării operației economice, întocmirea documentelor de intrare, de vânzare, a facturilor fiscale, a fișelor analitice de evidență, este utilizat un sistem de calculatoare performante.Societaea întocmește semetrial bilanțul contabil, contul de profit și pierdere, iar repartizarea profitului, se face numai în urma încheierii exercițiului financiar.

În ceea ce privește, situația impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugatului de asigurări sociale, acestea sunt achitate la termen, societatea neînregistrând creanțe.

Angajarea personalului societății, se va face de către administratorul societății pe baza Contractului individual de muncă, salarizarea efectuăndu-se pe baza acestui contract.

Contractele individuale de muncă, vor fi înregistrate la Camera de Muncă de pe lângă Direcția Muncii și Protecției Sociale Timiș.

Pentru creșterea rentabilității financiare și a eficienței întregii activități, conducerea societății are în vedere următoarele măsuri:

a) contolul strict și în măsura în care este posibilitate reducerea cheltuielilor;

b) încasarea cât mai rapidă a creanțelor sociatății;

c) utilizarea eficientă a lichidităților existente în sold, fără a angaja credite.

Dacă până în anul 2001, firma a plătit impozit pe profit, această situație se modifică începând din anul 2001, deoarece conform Ordonanței 24, care a apărut în data de 26.08.2001, societatea intră în categoria microîntreprinderilor, care sunt obligate la plata unui impozit aplicat asupra veniturilo obținuta din orice sursă .

Pentru a intra în categoria microîntreprinderilor, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții, la data de 31 decembrie a anului precedent:

sunt producătoare de bunuri matriale, prestează servicii sau/și desfășoară activitate de comerț;

au pînă la 9 salariați;

au realizat venituri, reprezentând echivalentul în lei de până la 100.000 euro inclusiv;

au capial integral privat;

În ceea ce privește dovada îndeplinirii condiției privind numărul de salariați se elibereză de către direcțiile de muncă și solidaritate socială județene.

Pentru încadrarea în cerința privind nivelul veniturilor se au în vedere datele financiar-contabile din balanța de verificare pentru luna decembrie a anului anterior sau datele financiare din contul de profit și pierdere pentru microîntreprinderi.

În cazul în care în cursul unui an fiscal nu este îndeplinită una dintre condițiile prezentate mai sus, contribuabilul are obligația de a păstra pentru anul fiscal regimul respectiv de impozitare stabilit de ordonanță, fără posibilitatea de a reveni din anul următor la acest mod de impunere, chiar dacă ulterior societatea îndeplinește condițiile stabilite.

Persoanele juridice care sunt supuse acestui regim de impunere nu mai calculează și nu plătesc impozit pe profit conform Ordonanței Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit.

Microîntreprinderile vor organiza și conduce evidența fianciar-contabilă, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului finanțelor publice.

Peioada impozabilă este anul fiscal, care corespunde anului calendaristic. Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 1,5% asupra sumei totale a veniturilor trimestriale obținute din orice sursă, respectiv asupra veniturilor înscrise în contul de profit și pierderi pentru microîntreprinderi. Plata impozitului se face în lei, trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul următor.

Pentru neplata la termen a impozitului pe profit, stabilit conform dispozițiilor, se datorează majorări de întârziere stabilita potrivit Ordonanței Guvernului nr.11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.

Constatarea, controlul, urmărirea și încasarea impozitului, precum și a majorărilor de întârziere aferente, care sunt reglementate de ordonanța 24, se efectuează de organele fiscale din subordinea direcțiilor generale ale finanțelor publice județene

Microîntreprinderile care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii direct către populație, pentru care nu se emit facturi, sunt obligate să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale, conform legii.

În cazul în care se achiziționează case de marcat, cota de impozit se aplică asupra veniturilor totale, din care se scade valoarea acestora, în conformitate cu documentul justificativ, în luna înregistrării achiziției.

Microîntreprinderile care desfășoară activitatea producătoare de bunuri materiale și/sau prestează servicii și care efectuează investiții din profit, în active corporale și necorporale amortizabile, definite conform Legii nr.15/1994, care privește amortizarea capitalului imobilizat în active corporale, republicată, cu modificările ulteioare, destinate activităților pentru care contribuabilul este autorizat, beneficiază de scăderea acestora din impozitul datorat. Suma reducerii nu poate depăși impozitul datorat pe întregul an fiscal.

Investițiile realizate vor rămâne în patrimoniul întreprinderii cel puțin o perioadă egelă cu jumătate din durata normală de funcționare a acestora. În caz contrar, impozitul se recalculează pentru perioade în care microîntreprinderea a beneficiat de prevederile menționate mai sus, și se varsă la bugetul de stat, împreună cu majorările de întârtiere aferente.

Microîntreprinderile vor beneficia de reducerea impozitului în proporție de 20%, în cazul în care creează noi locuri de muncă, dacă se asigură creșterea numărului mediu scriptic anual cu cel puțin 10% față de anul financiar precedent.

Condițiile care au fost menționate mai sus, se ae stabilite.

Persoanele juridice care sunt supuse acestui regim de impunere nu mai calculează și nu plătesc impozit pe profit conform Ordonanței Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit.

Microîntreprinderile vor organiza și conduce evidența fianciar-contabilă, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului finanțelor publice.

Peioada impozabilă este anul fiscal, care corespunde anului calendaristic. Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 1,5% asupra sumei totale a veniturilor trimestriale obținute din orice sursă, respectiv asupra veniturilor înscrise în contul de profit și pierderi pentru microîntreprinderi. Plata impozitului se face în lei, trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul următor.

Pentru neplata la termen a impozitului pe profit, stabilit conform dispozițiilor, se datorează majorări de întârziere stabilita potrivit Ordonanței Guvernului nr.11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.

Constatarea, controlul, urmărirea și încasarea impozitului, precum și a majorărilor de întârziere aferente, care sunt reglementate de ordonanța 24, se efectuează de organele fiscale din subordinea direcțiilor generale ale finanțelor publice județene

Microîntreprinderile care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii direct către populație, pentru care nu se emit facturi, sunt obligate să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale, conform legii.

În cazul în care se achiziționează case de marcat, cota de impozit se aplică asupra veniturilor totale, din care se scade valoarea acestora, în conformitate cu documentul justificativ, în luna înregistrării achiziției.

Microîntreprinderile care desfășoară activitatea producătoare de bunuri materiale și/sau prestează servicii și care efectuează investiții din profit, în active corporale și necorporale amortizabile, definite conform Legii nr.15/1994, care privește amortizarea capitalului imobilizat în active corporale, republicată, cu modificările ulteioare, destinate activităților pentru care contribuabilul este autorizat, beneficiază de scăderea acestora din impozitul datorat. Suma reducerii nu poate depăși impozitul datorat pe întregul an fiscal.

Investițiile realizate vor rămâne în patrimoniul întreprinderii cel puțin o perioadă egelă cu jumătate din durata normală de funcționare a acestora. În caz contrar, impozitul se recalculează pentru perioade în care microîntreprinderea a beneficiat de prevederile menționate mai sus, și se varsă la bugetul de stat, împreună cu majorările de întârtiere aferente.

Microîntreprinderile vor beneficia de reducerea impozitului în proporție de 20%, în cazul în care creează noi locuri de muncă, dacă se asigură creșterea numărului mediu scriptic anual cu cel puțin 10% față de anul financiar precedent.

Condițiile care au fost menționate mai sus, se aplică cu respectarea cumulativă a altor condiții:

reducerea impozitului se aplică pe perioada în care forța de muncă nou-angajată rămâne în întreprindere și nu se facdisponibilizări;

forța de muncă nou-angajată este de cel puțin 10% din forța de muncă existentă în întreprindere în momentul angajării;

personalul trebuie să fie angajat cu contract individual de muncă.

De la condițiile de mai sus fac excepție, pensionarea și desfacerea contractelor de muncă ca urmare a săvârșirii unor acte de indisciplină, potrivit legii.

Calcularea reducerii se face începând cu luna în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute.

Figura nr.1.1.

ORGANIGRAMA S.C. PLANET S.R.L.

SITUAȚIA FIRMEI PE PIAȚĂ

La nivelul județului Timiș, S.C. PLANET S.R.L., are ca și concurente alte 120 firme care au același obiect de activitate, de reparații și întreținere autoturisme, majoritatea având forma juridică de SRL – uri.

Prin utilajele performente și moderne pe care societatea le deține și le utilizează, societatea atrage clientela, care este constituită din persoane fizice și juridice.

Societatea colaborează cu Registrul Auto Român, care verifică dacă sunt îndeplinite unele standarde și condiții, care sunt cerute de către legislația în vigoare.

Piesele de schimb utilizate posedă certificat de calitate și garanție, iar personalul angajat este calificat, după ce au urmat un curs de specializare.

Agentul economic își desface produsele, piesele de schimb și accesoriile pe piața internă, județeană, direct prin magazinul de piese auto pe care îl deține.

Experiența profesională și cea managerială a echipei de conducere, a făcut posibilă continuarea activității societății și relizarea de profit. Pentru anul curent, situația contractelor și comenzilor confirmă managementul competent al conducerii de menținere a relațiilor comerciale cu partenerii.

Unitatea este autorizată tehnic de Registrul Auto Român și de Ministerul transporturilor. Dacă privim modul de prezentare, dar ținem seama și de rezultatele economice obținute, societatea desfășoară o activitate eficientă, făcând față cerințelor pieței din zona geografică unde își desfășoară activitatea.

Calitatea serviciilor prestate și executate, au o calitate ridicată, care fac ca serviciile să fie apreciate și căutată pe piața internă. Important este faptul că serviciile oferite de societate au solicitare pe piață. Pentru perioadele următoare, din studiile efectuate, rezultă faptul că serviciile oferite de societate vor fi solicitate în continuare.

STRUCTURA DE PERSONAL

În cadrul acestei societăți S.C. PLANET S.R.L., funcția de personal depinde de o serie de factori, cum sunt:

Separarea activităților, principiul măsurării timpului de muncă, introducerea progresului tehnic, elaborarea de programe de perfecționare, negocieri de convenții;

În funcție de :

Volumul vânzărilor;

Numărul de ore lucrat de fiecare salariat;

Regimul de lucru;

S.C. PLANET S.R.L. și-a stabilit un număr de 9 angajați, cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată, grupați pe sectoare și servicii.

În ceea ce privește salarizarea, aceasta se efectuează în următoarele forme:

Salariul de bază pentru personalul de deservire;

Acord direct, cotă procentuală din tariful realizat, conform contractului individual de muncă, pentru personalul direct productiv.

DIAGNOSTIC COMERCIAL

S.C. PLANET S.R.L. realizează în principal operațiuni de reparații și întreținere autoturisme, pe piața județului Timiș, conform obiectului de activitate.

Tipurile de mașini pentru care sociatetea execută servicii de reparații și întreținere

sunt din gama Dacia, dar și a mașinilor de mare tonaj.

Volumul de activitate și rezultatele societății sunt sensibile la evoluția puterii de cumpărare a populației. Evoluția cifrei de afacei de la un an la altul se prezintă după cum urmează:

Tabel nr.1.2

EVOLUȚIA CIFREI DE AFACERI mii lei-

Tabel nr.1.2

B. PIAȚA, CLIENȚII ȘI FURNIZORII

S.C. PLANET S.R.L., prestează servicii și înfăptuiește acte de comerț, în principal pe piața județului Timiș, ocupând un loc în cadrul pieței în procent de :

10% servicii service

5% comerț cu piese de schimb, gama Dacia, dar și piese de schimb pentru autoturisme de mare tonaj.

Principalii clienți ai pieței sunt:

persoane fizice

persoane juridice

Aprovizionarea de la furnizori se efecteuază pe bază de contracte și comenzi:

90 % pe bază de contracte;

10 % pe bază de comenzi;

C. DIAGNOSTIC FINANCIAR CONTABIL

Obiective: – prin studierea evoluției activității societății astfel să se tragă concluzii cu privire la echilibrul financiar, structura și modul de utilizare a capitalului, respectiv randamentul societății se prezintă astfel: patrimoniul are următoarea evoluție în ultimii doi ani:

Tabel nr. 1.3.

EVOLUȚIA PATRIMONIULUI ÎN ULTIMII DOI ANI

– mii lei –

Făcându-se o analiză a evoluției patrimoniului, a echilibrului finaniar, a resurselor, a indicatorilor financiari și economici, care caracterizează finanțarea și trezoreria, a veniturilor din activitatea de expoatare și a costurilor activității de exploatare, se pot trage următoarele concluzii:

aportul diferitelor resurse la capitalizarea societății s-a efectuat într-un ritm normal, ceea ce a condus la o trezorerie pozitivă,

capacitatea societății de a-și achita datoriile pe termen scurt este satisfăcătoare.

În următorul tabel, se va prezenta realizarea principalilor indicatorie economico-financiari, care s-au realizat în cursul anului 2002, comparativ cu cei realizați în perioada precedentă.

Tabel nr1.4.

SITUAȚIA INDICATORILOR ECONOMICO-FINANCIARI

Profitul net care este realizat la finele exercițiului financiar aferent anului 2002, în valoare de 255.664.000 lei, care a fost repartizatdupă cum urmează:

constituirea rezervelor legale;

distribuirea dividendelor;

surse proprii de finanțare.

Evoluția pozitivă a indicatorilor economico-financiari, creșterile progresive de la un an la altul, arată că conducerea societății utilizează metode moderne de management.

Având în vedere evoluția pozitivă, chiar ascendentă a indicatorilor economico-financiari, rezultatele economice obținute și cifra de afaceri, pot afirma că S.C. PLANET

S.R.L., reprezintă un segment având o anumită pondere pe piața județului Timiș.

CAPITOLUL 2

CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

2.1 ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII FINANCIARE A CHELTUIELILOR

SC PLANET SRL determină și înregistrează în contabilitate, în conturi distincte atât cheltuielile cât și veniturile. Între ele există o corelație care presupune conectarea acestora în scopul obținerii rezultatului financiar net.

Veniturile sunt definite în cadrul general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare, drept majorări ale beneficiilor economice în timpul exercițiului financiar, în urma intrărilor sau a măririi valorii activelor, sau a diminuării obligațiilor care duc la creșteri ale capitalului propriu, altele decât cele obținute prin contribuții de la deținătorii de capital. Veniturile includ atât venituri din acivitatea curentă, cât și câștiguri.

Cheltuielile sunt reprezentate și includ și pierderile și de acele cheltuieli, costuri care apar în procesul desfășurării activităților curente ale întreprinderii. De exemplu, cheltuielile ce apar în cursul activităților curente includ costul vânzărilor, salariile și amortizarea. Ele se regăsesc de obicei sub forma ieșirilor sau a scăderii valorii activelor, cum ar fi: numerarul, stocurile, terenurile și mijloacele fixe.

În cadrul elementelor care compun cheltuielile, putem include cu pierderile, care pot sau nu să apară în cadrul activității curente a întreprinderii. Pierderile sunt reprezentate de diminuări ale beneficiilor economice și din acest punct de vedere nu diferă, ca natură de alte tipuri de cheltuieli

În cadrul acestei unități economice, cheltuielile sunt reprezentate de totalitatea operațiilor economice care afectează patrimoniul întreprinderii prin diminuarea activului, cum sunt :consumul de materiale sau prin mărirea pasivului, ca de exemplu: înregistrarea obligației de plată pentru serviciile executate de terți (apă, energie).

La SC PLANET SRL, se conduce ontabilitatea financiară, care cuprinde în obiectul de evaluare și înregistarea cheltuielilor grupate in funcție de natura activităților:

*cheltuieli de exploatare;

*cheltuieli financiare;

*cheltuieli excepționale;

Organizarea contabilității cheltuielilor are la bază concepția dualista anume:

* Contabilitatea financiară, care cuprinde în obiectul său, evaluarea și înregistrarea cheltuielilor grupate în funcție de natura activității (exploatare, financiară, exceptionale) și de natura resurselor utilizate (cheltuieli cu materii prime,materiale,de personal,amortizări etc.)

* Contabilitate de gestiune, care cuprinde în obiectul său, contabilizarea cheltuielilor grupate în funcție de destinația și funcția lor pe feluri de produse, lucrări și servicii.

La organizarea contabilității cheltuielilor se ține seama de principiile contabilității, cum sunt:

Principiul independenței exercițiului: cheltuielile sunt înregistrate în momentul producerii lor, fără să se țină seama de data plații, ceea ce reflectă cheltuielile în faza de angajare;

Principiul prudenței, care impune înregistrarea cheltuielilor cu amortizrea după metoda liniara, indiferent de rezultatul financiar obținut;

Principiul necompensarii, care interzice efectuarea de compensări între cheltuieli și venituri este respectat de SC PLANET SRL, pe tot parcursul unui exercițiu financiar.

In cadrul acestei societăți comerciale, cheltuielile reflectate în contabilitate sunt grupate în funcție de momentul angajării lor, astfel:

a) Cheltuieli constatate in momentul plății lor, care sunt înregistrate în corespondență cu conturile de trezorerie;

b) Cheltuieli angajate cu plata ulterioară, care se înregistrează în corespondență cu conturile de terți;

c) Cheltuieli calculate pentru a estima deprecierile definitive, fără a angaja plata, reprezentate de amortizări și provizioane.

Cheltuielile înregistrate la SC PLANET SRL, se pot grupa astfel:

1) CHELTUIELI DE EXPLOATARE care cuprind:

Cheltuieli cu materiale, destinate consumului productiv, alte materii care apoi se valorifică prin magazia cu amănuntul, piese de schimb, prețul de achiziție al obiectelor de inventar consumate;

Cheltuieli cu lucrări și servicii executate de terți, întreținere și reparații, chirii, servicii executate de terți (colaboratori, cheltuieli de protocol, reclamă, publicitate, transport de bunuri și persoane, deplasări, poștă, telecomunicații, diverse servicii bancare);

Cheltuieli cu impozite, taxe, vărsăminte asimilate, care includ: impozitul pe clădiri, taxa teren, reclame;

Cheltuieli aferente personalului angajat: salariile și alte drepturi de personal, asigurările și protecția socială, contribuția unității la asigurările sociale și ajutorul de șomaj;

Alte cheltuieli de exploatare.

2) CHELTUIELI FINANCIARE, care cuprind:

Dobânzi curente aferente împrumuturilor bancare;

Sconturi acordate de către societate clienților fideli.

3) CHELTUIELI EXTRAORDINARE, care sunt reprezentate de acele cheltuieli ce nu au legatură cu activitatea normală și curentă a unității, cum sunt:

Amenzi, penalități, lipsuri constatate la inventar.

4) CHELTUIELI CU AMORTIZARILE care cuprind atât amortizarea imobilizărilor necorporale cât și corporale.

CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT, ce se datoreaza lunar statului, și care se definitivează la sfârșitul exercițiului financiar.

2.1.1. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE

Contul 601” Cheltuieli cu materii prime”

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor cu materii prime.

Acest cont poate fi caracterizat astfel:

din punct de vedere al conținutului economic este un cont de exploatare;

din punct de vedere al funcției contabile este un cont de activ

se debitează:

cu valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime incluse pe cheltuieli, constatate lipsă la inventar si diferen a materiilor prime incluse pe cheltuieli, constatate lipsă la inventar si diferențele de preț aferente: 301”Materii prime”, 308” Diferențe de pree de prț la materii prime și materiale”

valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime aprovizionate, în cazul folosirii matodei inventarului intermitent: 401” Furnizori”

se creditează:

la sfârșitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercitiului prin debitul contului 121 “Profit și pierdere”

nu prezintă sold la finele perioadei.

Contul 602 ”Cheltuieli cu materialele consumabile”

La SC PLANET SRL sunt utlizate următoarele materiale consumabile:

combustibili,, piese de schimb pentru autoturisme care cuprind materiale ca: arc burduf planetară internă, burduf planetară, vaselina etc.

Acest cont poate fi caracterizat astfel:

din punct de vedere al conținutului economic este un cont de exploatare;

din punct de vedere al funcției contabile este un cont de activ;

se debitează:

– cu diferențele de preț aferente materialelor consumabile prin creditul contului

308 “Diferențe de preț la materiale consumabile”;

se creditaeză :

la sfarșitul fiecărei luni, prin trecerea asupra rezultatului exercițiului, prin debitul contului 121 “Profit și pierdere “

nu prezintă sold la sfârșitul perioadei.

În cadrul societății, pentru detalierea cheltuielilor sunt utilizate conturi de gradul II, după cum urmează:

6021 “Cheltuieli cu materialele auxiliare”

6024 “Cheltuieli privind piese de schimb”

6028 “Cheltuieli privind alte materiale consumabile”

603 “Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar”

În cadrul societații comerciale PLANET SRL aceste cheltuieli sunt reprezentate de

uzura obiectelor de inventar, determinată de darea lor in folosință .

Pentru determinarea uzurii obiectelor de inventar se utilizează doua modaliățti:

INTEGRAL la darea in folosință. Cheltuielile privind uzura obiectelor de inventar se înregistrează o singură dată, la prețul de înregistrare. Această metodă este folosită pentru obiectele de inventar: salopete, echipamente de lucru.

Contul 603 “Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar” se caracterizează astfel:

din punct de vedere al conținutului economic este un cont de cheltuieli, de exploatare;

dupa funcția contabilă este un cont de activ;

se debitează:

cu uzura obiectelor de inventar date in folosință, care se include pe cheltuieli, în corespondență cu contul 303 ”Materiale de natura obiectelor de inventar”.

se creditează:

la sfârșitul lunii, prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului prin debitul contului 121 “Profit și pierdere”

Nu prezinta sold la finele peroadei.

604 “Cheltuieli privind materialele nestocate”

Acest cont este utilizat pentru înregistrarea cheltuielilor cu materiale nestocate, cum ar fi:

imprimate, rechizite, în momentul înregistrării lor.

din punct de vedere al conținutului economic este un cont de cheltuială, de exploatare;

dupa funcția contabilă este un cont de activ;

se debitează:

pe măsura aprovizionării cu materiale în corespondență cu contul 401 “Furnizori”

se creditează:

la sfârșitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercitiului prin debitul contului 121 “Profit și pierdere”

nu prezintă sold la finele perioadei.

Consumul de energie termică, electrică, apa, pe măsura livrării de către furnizori este înregistrată ca și o cheltuială de exploatare de către SC PLANET SRL.

În contabilitate aceste cheltuieli sunt înregistrate cu ajutorul contului

605 “Cheltuieli privind energia și apa”, care:

din punct de vedere al conținutului economic este un cont de exploatare;

din punct de vedere al funcției contabile este un cont de activ;

se debitează:

odată cu primirea facturilor privind consumul de apă, energie termică și electrică în corespondență cu creditul contului 401 “Furnizori”;

se creditează:

la finele perioadei, prin trecerea datoriilor asupra rezultatului prin debitul contului

„Profit și pierdere”.

Nu prezintă sold la finele perioadei.

Cheltuielile privind marfurile sunt înregistrate în cadrul SC PLANET SRL, cu ajutorul contului 607 “ Cheltuieli privind marfurile”. Sunt considerate mărfuri: piese de schimb, ansamble și subansamble pentru marca DACIA, și autoturisme de mare tonaj, DAC, ROMAN. Acestea sunt comercializate prin magazinul secției, depozitul de piese.

Cheltuielile privind mărfurile sunt alcătuite din prețul de cumpărare al mărfurilor vândute, sau a celor constatate lipsă la inventariere.

Contabilitatea sintetica a cheltuielilor cu mărfurile se realizează prin intermediul contului

607 “Cheltuieli privind mărfurile”, care:

Din punct de vedere al conținutului economic este un cont de cheltuială, de exploatare;

Dupa funcția contabilă este un cont de activ;

Se debitează:

cu prețul de achiziție al mărfurilor vândute in corespondența cu creditul contului

371 ”Mărfuri”.

Se creditează:

la finele perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului în corespondența cu debitul contului 121 “Profit și pierdere”

Nu prezintă sold la finele perioadei.

Contabilitatea cheltuielilor cu lucrări și servicii executate de terți

În cadrul SC PLANET SRL, lucrările și serviciile generale executate de terți cuprind în structura lor acele lucrări și servicii care prin natura lor au legatura nemijlocită cu activitatea desfășurată de către societate, iar aceste cheltuieli sunt reprezentate de cheltuieli cu întreținere, reparații și chirii.

În contabilitate aceste cheltuieli sunt reflectate cu ajutorul contului

611 “Cheltuieli cu intreținerea și reparațiile”, care:

din punct de vedere al conținutului economic este un cont de exploatare, de cheltuială;

dupa funcția contabilă este un cont de activ;

– se debitează:

în cursul lunii, odată cu înregistrarea cheltuielilor, în funcție de natura acestora (reparații, prime, studii de cercetare) în corespondență cu creditul conturilor: 401 “Furnizori”,

408 “Furnizori-facturi nesosite”, 471 “Cheltuieli înregistrate în avans”.

se creditează:

la finele perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului prin debitul contului 121 “Profit și pierdere”.

Nu prezintă sold la finele perioadei.

Cheltuielile privind chiria sunt reflectate in contabilitate utilizând contul:

612 “Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile”care:

Din punct de vedere al conținutului economic este un cont de cheltuială, de exploatare;

Dupa funcția contabila este un cont de activ;

Se debitează:

cu cheltuielile privind chiria datorată și plătită în corespondență cu creditul conturilor

401 “Furnizori”, 408 “Furnizori-facturi nesosite”;

se creditează:

la finele perioadei, prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului financiar al exercițiului, în corespondență cu debitul contului 121 “Profit și pierdere”.

Nu prezintă sold la finele perioadei.

Alte cheltuieli care se desfășoară în interesul societății, poșta, telefon sunt reflectate în contabilitate prin intermediul contului

621 „ Cheltuieli cu colaboratorii” care:

Din punct de vedere al conținutului economic este un cont de cheltuială, de exploatare;

Din punct de vedere al funcției contabile este un cont de activ

Se debitează:

sumele datorate colaboratorilor pentru prestațiile efectuate; 401 “Furnizori”, 471 “Cheltuieli înregistrate în avans”.

se creditează:

la finele perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului prin debitul contului 121 “Profit și pierdere”.

Nu prezintă sold la finele perioadei.

622” Cheltuieli privind comisioanele și onorariile”

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor reprezentând comisioanele datorate pentru cumpărarea sau vânzarea titlurilor de valoare imobilizate sau a celor de plasament, comisioanele de intermediere, onorariile de consiliere.

Din punct de vedere al conținutului ecnomic este un cont de cheltuială, de exploatare;

Din punct de vedere al funcției contabile este un cont de activ

Se debitează:

sumele datorate privind comisioanele și onorariile: 401“Furnizori”, 408 “Furnizori-facturi nesosite”, 471 “Cheltuieli înregistrate în avans”.

se creditează:

la finele perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului prin debitul contului 121 “Profit și pierdere”.

Nu prezintă sold la finele perioadei.

623” Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate”care:

Din punct de vedere al conținutului economic este un cont de cheltuială, de exploatare;

Din punct de vedere al funcției contabile este un cont de activ

Se debitează cu

– sumele datorate sau achitate care privesc acțiunile de protocol, reclamă și publicitate:

(401, 408, 471, 512, 531, 542);

se creditează:

la finele perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului prin debitul contului 121 “Profit și pierdere”.

Nu prezinta sold la finele perioadei.

624” Cheltuieli cu transportul de bunuri și personal”care:

Din punct de vedere al conținutului economic este un cont de cheltuială, de exploatare;

Din punct de vedere al funcției contabile este un cont de activ

Se debitează:

– sumele datorate sau achitate pentru transportul de bunuri și personal: (401, 408, 471, 512, 531, 542)

se creditează:

la finele perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului prin debitul contului 121 “Profit și pierdere”.

Nu prezinta sold la finele perioadei.

625” Cheltuieli cu deplasări, detașări și transferuri”care:

Din punct de vedere al conținutului ecnomic este un cont de cheltuială, de exploatare;

Din punct de vedere al funcției contabile este un cont de activ

Se debitează:

sumele datorate sau achitate pentru transportul de bunuri și personal: (401, 408, 471, 512, 531, 542)

se creditează:

la finele perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului prin debitul contului 121 “Profit și pierdere”.

Nu prezinta sold la finele perioadei.

626 “Cheltuieli poștale și taxe telecomunicații”,care:

Din punct de vedere al conținutului ecnomic este un cont de cheltuială, de exploatare;

Din punct de vedere al funcției contabile este un cont de activ

Se debitează:

cu valoarea serviciilor poștale achitate, în corespondență cu creditul conturilor 401”Furnizori”, 471 “Cheltuieli înregistrate în avans” 5321 “Timbre fiscale si poștale”;

se creditează:

la finele perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului, în corespondență cu debitul contului 121 “Profit și pierdere”.

Nu prezintă sold la finele perioadei.

SC PLANET SRL efectuează operațiunile de încasări și plăți prin intermediul următoarelor instituții:

B.R.D. SUCURSALA TIMIȘOARA

TREZORERIA MUNICIPIULUI TIMIȘ

În contabilitatea societății, cheltuielile aferente serviciilor bancare sunt reflectate cu ajutorul contului 627 “Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate”care:

Din punct de vedere al conținutului economic este un cont de cheltuială, de exploatare;

Dupa functia contabilă este un cont de activ;

Se creditează:

cu valoarea serviciilor bancare plătite de către unități în corespondență cu debitul conturilor 5121”Conturi la banci in lei”;

se debitează:

la finele perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului, în corespondența cu debitul contului 121 “Profit și pierdere”

Nu prezintă sold la finele perioade

Impozitele și taxele datorate de către societate bugetelor de stat,cum sunt:

Impozitul pe clădire, impozitul pe terenuri, fondul de cercetare – dezvoltare, fondul special de sănătate, sunt reflectate în contabilitate prin intermediul contului

635 “Cheltuieli cu alte impozite taxe și vărsăminte asimilate”care:

din punct de vedere al conținutului economic este un cont de cheltuială, de exploatare

dupa functia contabilă este un cont de activ;

se debitează:

cu plata impozitelor și vărsămintelor asimilate;

se creditează:

la finele perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului, prin debitul contului 121”Profit și pierdere”.

Nu prezintă sold la finele perioadei.

Contabilitatea cheltuielilor cu personalul

Societatea datorează personalului angajat, pentru munca prestată, salarii. Aceste salarii sunt negociate și prevăzute în contractele de muncă pe care societatea le-a încheiat cu salariații.

Aceste datorii care se stabilesc lunar, reprezintă pentru societate cheltuieli cu personalul. Pe lăngă aceste cheltuieli, societatea mai datorează statului și alte impozite și taxe, aferente cheltuielilor cu personalul, numite cheltuieli patronale asupra salariilor.

În contabilitate cheltuielile aferente personalului sunt reflectate cu ajutorul urmatoarelor conturi:

641 “Cheltuieli cu salariile personalului”;

645 “Cheltuieli privind asigurările și protecția socială”;

6451 ”Contribuția unității la asigurările sociale”;

6452 “Contribuția unitaății pentru ajutorul de șomaj”;

6453 “Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”.

Contul 641 “Cheltuieli cu salariile personalului”

Dupa funcția contabila este un cont de activ:

Se debitează:

cu salariile brute datorate de catre societate salariatilor, pentru munca prestata, prin creditul contului 421 “ Personal-salarii datorate”,428 “Alte datorii si creanțe în legătură cu personalul”;

se creditează:

la finele lunii prin decontarea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului prin debitul contului 121 “Profit și pierdere”.

Nu prezintă sold la finele lunii.

Societatea datorează organismelor de asigurări sociale pe lângă salarii, sume care reprezintă:

contribuții la asigurări sociale, la fondul de accidente, la fondul de șomaj, la fondul de sănătate, etc.

Aceste obligații reprezintă pentru societate cheltuieli, care sunt înregistrate cu ajutorul contului 645 “Cheltuieli privind asigurările și protecția socială”, cont de activ care se dezvolta pe mai multe conturi sintetice de gradul II:

6451 ” Contribuția unității unității la asigurările sociale”;

6452 “Contribuția unității pentru ajutorul de șomaj”;

6453 “Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”.

Aceste conturi se debitează la :

înregistrarea C.A.S. prin creditul contului 4311.01 “Contribuția unității la asigurările sociale”;(24.5%)

înregistrarea contribuției unității al fondul de accidente, prin creditul contului 4311.02 “Contribuția unității la fondul de accidente” (0.5%)

înregistrarea contribuției la fondul de șomaj (3%), prin creditul contului 4371 “Contribuția unității la fondul de șomaj”

acordarea de concedii medicale sau de ajutoare sociale prin creditul contului 423 “Personal -ajutoare materiale datorate”.

Se debitează:

la finele perioadei prin trecerea acestor cheltuieli asupra rezultatului, prin debitul contului 121 “Profit și pierdere”.

Nu prezintă sold la finele perioadei.

Contul 658 ”Alte cheltuieli de exploatare” reflectă alte cheltuieli de exploatare care nu au fost evidențiate prin conturile prezentate anterior. Acest cont după funcția contabila este un cont de activ, care se dezvolta și pe conturi sintetice de gradul II ,din care societatea utilizează contul 6581 “Despâgubiri,amenzi și penalități”.

Se debitează:

cu diferențele nefavorabile din lichidarea unor creanțe prin creditul conturilor 411 “Clienți”, 461 “Debitori diversi”,425 “Avansuri acordate personalului”;

se creditează:

– la finele perioadei prin debitul contului 121 “Profit și pierdere”

nu prezintă sold la finele luni.

2.1.2. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR FINANCIARE

Sunt considerate cheltuieli financiare, acele cheltuiel icare sunt legate de activitatea financiară și se referă la :

cheltuieli privind dobânzile;

cheltuieli privind sconturile acordate;

alte cheltuieli finaciare.

Cheltuielie financiare sunt înregistrate cu ajutorul următoarelor conturi:

666” Cheltuieli privind dobânzile”

667 “Cheltuieli privind sconturile acordate”

668 “Alte cheltuieli finaciare”.

666” Cheltuieli privind dobânzile”care:

din punct de vedere al conținutului economic este un cont de cheltuială, de exploatare

dupa functia contabilă este un cont de activ;

se debitează:

– cu valoarea dobânzilor datorate, aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate:

168” Dobânzilor aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate”.

– cu valoarea dobânzilor cuvenite asociațiilor pentru disponobilitățile depuse la unitate 455 ”Sumele datorate asociatilor”.

– valoarea dobânzilor plătite, aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente:512,

si dobânzile aferente creditelor pe termen scurt: 518 „Dobânzi”;519 „Credite bancare pe termen scurt”

se creditează:

la finele perioadei, cînd se închide prin debitul contului 121 “Profit și pierdere”.

În activitatea desfășurata de firme, acestea pot acorda sconturi (reducere acordată unui debitor, atunci când plata unei obligații se face înainte de scadență) care reprezintă pentru acestea cheltuieli financiare, care sunt reflectate in contabilitate cu ajutorul contului 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate”.

Dupa functia contabila este un cont de activ.

Se debitează cu sconturile acordate:

unor clienți prin creditul contului 411”Clienți;

unor debitoridiversi prin creditul contului 461 “Debitori diverși”

se creditează:

la finele perioadei, cînd se inchide prin debitul contului 121 “Profit și pierdere”.

nu prezintă sold la finele peioadei.

Cheltuielile financiare care nu au putut fi evidențiate prin conturile prezentate anterior, vor fi evidențiate cu ajutorul contului 668 “Alte cheltuieli financiare”.

Dupa functia contabila este un cont de activ;

Se debitează cu alte sume datorate furnizorilor:

Facturate prin creditul contului 401 “Furnizori”;

Achitate prin creditul contului 512 “Conturi curente la banci”, 531 “Casa”;

Se creditează:

la finele lunii prin debitul contului 121 “Profit și pierdere”;

nu prezintă sold la finele peioadei.

2.1.3. CHELTUIELI EXTRAORDINARE

671 „Cheltuieli privind calamitățile și alte evenimente extraordinare”care:

Dupa functia contabila este un cont de activ;

Se debiteaza cu alte sume datorate furnizorilor:

– valoarea pierderilor din calamități și alte evenimente extraordinare, expropieri de active

(211, 212, 213, 214, 231, 301, 302, 341, 345, 361, 371, 381,)

2.1.4. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU AMORTIZĂRI ȘI PROVIZIOANE

Pentru evidențierea cheltuielilor cu amortizări și provizioane este folosit contul 681 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele”

Acest cont dupa funcția contabilă este un cont de activ, care se dezvoltă și pe conturi sintetice de gradul II, din care societatea utilizeazâ contul 681”Cheluieli de exploatare privind amortizările și provizioanele”

Se debitează:

în corespondență cu creditul următoarelor conturi 151 “Provizioane pentru riscuri și cheltuieli”, 496 “Provizioane pentru deprecierea creanțelor – debitori diverși”, cu valoarea provizioanelor constituite pentru deprecierile excepționale survenite în conturile de debitori diverși.

amortizarea aferentă imobilizărilor necorporale sau corporale ( 290. 291,293)

valoarea provizioanelor constituite pentru creanțe neîncasabile, clenți dubioși, rău platnici sau în litigiu ( 491, 496)

Se creditează:

la finele perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului, prin debitul contului 121 “Profit și pierdere”

nu prezintă sold la finele perioadei.

2.1.5. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU IMPOZITUL PE PROFIT/VENIT

Lunar se închid conturile de cheltuieli care participă la determinarea rezultatului financiar brut. Este cazul conturilor de cheltuieli, mai puțin a contului 691”Cheltuieli privind imozitul pe profit”. În urma determinării impozitului pe profit se stabilește profitul net realizat.

Impozitul pe profit reprezintă pentru unitățile economice o cheltuială nedeductibilă din punct de vedere fiscal. Aceasta se înregistrează în contabilitate în urma determinării impozitului brut sau a profitului impozabil, la care se aplica cota stabilita de lege(25%) .Reprezintă un venit al bugetului de stat și se determină lunar, cumulat la începutul anului.

Profit brut =Venituri – Cheltuieli;

Profit impozabil = Profit brut + cheltuieli nedeductibile fiscal;

Profit net = Profit brut – Impozit;

În contabilitate, reflectarea cheltuielilor cu impozitul pe profit se face cu ajutorul contului

691”Cheltuieli privind imozitul pe profit”.

Din punct de vedere al funcției contabileeste un cont de activ;

Se debiteză:

la finele lunii cu impozitul pe profit datorat de societate, bugetului de stat, în corespondență cu creditul contului 441 “Impozitul pe profit”;

se creditează:

la finele perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului, prin debitul contului 121”Profit și pierdere”

Nu prezintă sold la finele lunii.

În urma închiderii conturilor de venituri și cheltuieli, deci și a contului 691 “Cheltuieli privind impozitul pe profit”, contul 121 “Profit si pierdere” v-a reflecta rezultatul net, obținut de societate de la începutul anului.

2.1.6. INTERFAȚA ÎNTRE CONTABILITATEA FINANCIARĂ ȘI CONTABILITATEA DE GESTIUNE

În România, a fost adoptat sisitemul contabil dualist, sau în dublu circuit. In acest sistem se delimiteaza două circuite diferite ale contabilității: circuitul contabilitate financiară, care este considerat circuit principal, și circuitul contabilitatii de gestiune, ce are și un circuit secundar.

Cele două circuite, chiar dacă se delimiteză structural și functional sunt: elemente ale aceluiași cadru, care este unitatea patrimonială. Funcțiile celor două circuite ale contabilității se completeaza reciproc – contabilitatea financiară adresându-se cu precădere partenerilor externi, care la rândul lor sunt gestionari în propriul lor mediu economic și social,- iar contabilitatea de gestiune răspunde cerințelor gestionarilor care au rolul de a controla modul de alocare și utilizarea resurselor provenite din exteriorul întreprinderii.

Informatiile furnizate de contabilitatea de gestiune sunt utile la întocmirea bugetelor de venituri și cheltuieli, pe feluri de activitate, produse, lucrări , servicii;

La determinarea costurilor și rentabilității pe activități și produse; la aprecierea modului și gradului de utilizare a resurselor alocate și pentru luarea deciziilor la diferite niveluri ierarhice.

Contabilitatea de gestiune apare ca un complement indispensabil al contabilității financiare, un instrument de care are nevoie, împreună alcătuind “ un tot unitar”, cunoscut sub numele de sistem contabil.

Pentru a întelege interfața contabilitătii de gestiune cu contabilitatea financiară se impune precizarea caracterului contractual al rapoturilor dintre administrația generală a întreprinderii și conducatorii subunitătilor acesteia.

Se formează două mari categorii de relații cu carcter contractual:

– relații contractuale exterioare întreprinderii, cu furnizori, clienti, creditori, acționari, bănci, care genereza obligații și drepturi de creanță și care fac obiectul contabilității financiare;

relații contractuale interne, între managerul general (administrația generală) și conducătorii diferitelor structuri lucrative ale întreprinderii, care nasc relații juridice de natura drepturilor și obligațiilor cu privire la gestiunea și valorificarea resurselor pentru realizarea activităților.

Între gestiunea generală a întreprinderii, care formeaza obiectul contabilitătii financiare,

și subgestiunile acesteia caracterizate prin contabilitatea de gestiune se formeaza un sistem de relații economice care este definit prin fluxuri interne de gestiune, fluxuri care pot fi grupate in trei mari categorii:

fluxuri între administrația generală și gestiunea subunităților;

fluxuri intersubunităti;

fluxuri intrasubunitate.

Fluxurile de baza sunt cele care alcătuiesc mișcări biunivoce de bunuri și valori între gestiunea generală a întreprinderii administrată de managerul general și gestiunile subunităților administrate de managerii acestora.

În cadrul fluxurilor de bază se disting patru fluxuri principale, care sunt:

1. Fluxul bugetelor de exploatare, orientate de la administrația generală la subunități;

2. Fluxurile resurselor alocate, care se mișcă de la administrația generală la subunitatea de exploatare;

3. Fluxurile resurselor alocate, care pornește de la subunitatea de exploatare spre administrația generală;

4. Fluxul abaterilor și controlul executării programelor (BVC) orientat în principal de la subunități la administrația generală.

Aceste fluxuri care interacționeaza între administrația generala si subuniăți, ridică probleme întreprinderii pe linia corelării contabilității financiare, al cărui obiect și sferă cuprind gestiunea și administrarea generala a întreprinderii cu contabilitatea de gestiune a fiecărei subunități. Fluxurile interunități și fluxurile intraunitate, fac obiectul contabilității de gestiune.

În cadrul contabilității de gestiune se operează cu conturi din clasa a 9 “Conturi de gestiune”, conturi care funcționează dupa regulile partidei duble, fiind organizate pe trei grupe:

GRUPA 90 ”Decontări interne”;

Contul 901“ Decontări interne privind cheltuielile”;

Contul 902 “ Decontări interne privind producția obtinută”;

Contul 903” Decontări interne privind diferențele de preț”;

GRUPA 92 “Conturi de calculație”;

Contul 921 “ Cheltuielile activității de bază”;

Contul 922 “ Cheltuielile activității auxiliare”;

Contul 923 “ Cheltuieli indirecte de producție”;

Contul 924 “ Cheltuieli generale de administrație”;

Contul 925 “ Cheltuieli de desfacere”;

GRUPA 93 “ Costul producției”;

Contul 931 “ Costul producție obținute”;

Contul 933 “ Costul producției în curs de execuție”:

Deși cele două circuite ale contabilității funcționează cvasiautonom, există o zonă de interferență, în care se face legătura între cele două circuite contabile.

Contabilitatea fluxului resurselor alocate

Fluxurille resurselor alocate activității de exploatare sunt evidențiate și controlate în contabilitatea întreprinderii prin indicatori ai cheltuielilor:

cheltuielile sunt evidențiate dupa natura lor, respectiv dupa conținutul economic în contabilitatea financiară;

cheltuielile sunt evidențiate pe obiect sau pe centru de activitate ( produs, lucrare, loc,etc.) pe o structura a articolelor de calculație a costurilor în cadrul activității analitice.

În urma transferului resurselor din gestiunea generală, în gestiunea subunităților evidențiate și evaluate sub forma cheltuielilor, se realizează contabilitatea în dublă structură a acestor cheltuieli, și anume dupa conținutul lor economic (în contabilitatea financiara) și prin articole de calculație a costurilor produselor, lucrărilor, serviciilor și al locurilor de activitate în contabilitatea de gestiune. Primul aspect în problematica corelațiilor dintre contabiliatea de gestiune și contabiliatea financiara, îl constituie dubla structură a cheltuielilor întreprinderii.

Ecuația costurilor în dublă structură este descrisă de formula:

n n

∑ch ei = ∑ ch ci

I i

Unde: ch ei- reprezintă feluri de activităti după natura lor, din contabilitatea financiară;

Ch ci- articole de calculație a costurilor pe produse, lucrări, servicii,din contabilitatea de gestiune.

În contabilitatea financiară, cheltuielile se separă în două mari categorii:

A Cheltuieli încorporabile, care sunt aferente activității de exploatare, și fac obiectul determinării rationale a costurilor produselor, lucrărilor și seviciilor pe articole de calculație.

B Cheltuieli neîncorporabile, sunt reprezentate de acele cheltuieli care nu sunt ocazionate de activitatea de exploatare, cum sunt cheltuielile exceptionale și cele financiare.

În contabilitatea de gestiune, fluxul resurselor alocate este evidențiat cu ajutorul contului

901“ Decontări interne privind cheltuielile” și conturile de calculație a costurilor ( 921, 922, 923 ,924, 925). Conturile de decontări (901,902,903) sunt conturi care evidențiaza relațiile subunității cu administrația generală a societății, deci sunt conturi ale gestiunii interne.

Contului 901“ Decontari interne privind cheltuielile” înregistreaza relațiile de decontare, de natura obligațiilor subunității fața de administrația generală pentru resursele alocate pentru activitatea de exploatare.

Dupa funcția contabilă este un cont de pasiv

Se creditează:

în cursul lunii, cu contravaloarea resurselor preluate sub forma cheltuielilor efective, după natuă de la administrația generala, care le regrupeaza pe conturi de calculație a costurilor.(921, 922, 923, 924, 925)

Se debitează:

la finele lunii, cu decontarea din resursele alocate a costurilor prestabilite aferente producției obținute, în corespondență cu creditul contului 931“ Costul producției obținute”

cu decontarea pe seama resurselor alocate, a diferenței de preț aferente producției obținute, prin creditul contului 903” Decontări interne privind diferențele de pret”.

Rulajul creditor redă totalitatea obligațiilor, din valoarea resurselor preluate pentru activitatea de exploatare estimate sub forma cheltuielilor.

Rulajul debitor exprima valoarea decontării obligațiilor corespunzătoare resurselor încorporate în producția obținută.

Soldul creditor reprezinta obligațiile pentru valoarea resurselor primite și nedecontate la o anumită dată, aferentă producției în curs de execuție.

Contul 921 “ Cheltuielile activității de bază” cont de calculație a costurilor la producția de bază;

Dupa functia contabila este un cont de activ

Se debitează:

în cursul lunii, cu cheltuielile directe cu materii prime, salariile, amortizarea și alte cheltuieli directe , prin creditul contului 901“ Decontări interne privind cheltuielile”;

la finele lunii cu cheltuielile indirecte de producție, administrație si desfacere repartizate prin creditul conturilor 923, 924, 925.

Rulajul debitor reda cheltuielile efective pe articole de calculație aferente activitătii de exploatare executate in cursul lunii.

Se creditează la finele lunii cu:

cheltuielile efective, pe articole de calculație, ale producției finite obținute în cursul lunii, prin debitul contului 902 “Decontări interne privind producția obținută”;

Cheltuielile efective aferente producției în curs de execuție, în corespondență cu debitul contului 933 “ Costul producției în curs de execuție”.

Rulajul creditor exprimă cheltuielile pe articole de calculație ale activității de exploatare pentru produsele obținute în cursul lunii.

La finele lunii, contul are întotdeauna soldul zero.

Contul 922 “ Cheltuielile activității auxiliare”, cont de calculație a costurilor pentru activitatea auxiliară.

Dupa functia contabilă este un cont de activ

Se debitează în cursul lunii:

cu cheltuielile generate de activitățile auxiliare, prin creditul contului

901“ Decontări interne privind cheltuielile”;

cu cheltuielile aferente lucrărilor și serviciilor reciproce executate între secțiile auxiliare prin creditul contului 922 “ Cheltuielile activității auxiliare”;

se creditează:

cheltuielile cu prestațiile reciproce executate secțiilor auxiliare prin debitul contului 922

cheltuielile decontate pentru prestațiile executate secțiilor principale prin debitul contului 923 “ Cheltuieli indirecte de producție”;

decontarea cheltuielilor efectuate pentru nevoile administrației prin debitul contului

924 “ Cheltuieli generale de administrație”

decontarea cheltuielilor aferente lucrărilor și serviciilor executate pentru terți, prin debitul contului 901“ Decontări interne privind cheltuielile”.

Soldul reprezintă cheltuielile aferente lucrărilor și serviciilor neterminate, care sunt trecute asupra debitului contului 933 “Costul producției în curs de execuție” și astfel contul se soldează.

Conturile 923 “ Cheltuieli indirecte de producție”, 924 “ Cheltuieli generale de administrație” și 925 “ Cheltuieli de desfacere” sunt conturi de colectare și repartizare.

Se debitează în cursul lunii:

cu cheltuielile colectate direct prin creditul contului 901“ Decontări interne privind cheltuielile”

cu cheltuielile decontate de sectiile auxiliare prin creditul contului 922 “ Cheltuielile activitații auxiliare”;

se creditează:

cu cheltuielile repartizate asupra costurilor produselor și lucrărilor din activitatea principală de exploatare, prin debitul contului 921 “ Cheltuielile activității de bază”;

La finele perioadei aceste conturi au soldul zero.

Aceste conturi sunt utilizate pentru înregistrarea cheltuielilor, calculul costurilor produselor și diferitelor activități pentru justificarea , decontarea valorii resurselor.

Contabilitatea fluxului producției obținute

Privit din perspectiva gestiunii interne și a relațiilor contractuale dintre managerii subunităților și administrația generală, fluxul producției evidențiază și controlează procesul de predare – preluare a lucrărilor și serviciilor prestate de subunități la gestiunea generala și decontarea valorii acestora prin fluxul cheltuielilor. Fluxul acesta are o importanță deosebită, deoarece prin el sunt pulsate spre exterior bunuri și valori rezultate din exploatare, elemente ce alcătuiesc veniturile potențiale din producția stocată sau în curs de execuție, care prin livrare către clienți generează venituri efective.

Controlul și evidența acestui flux se realizează cu ajutorul următoarelor conturi:

Contul 902 “ Decontări interne privind producția obținuta”;

Contul 931“ Costul producție obținute”;

Contul 933 “ Costul producției în curs de execuție”:

Contul 902 “ Decontari interne privind producția obținută” evidențiază relațiile contractuale dintre subunități și administrația generală privind producția obținută și calculația diferențelor de preț dintre prețul de înregistrare și costul efectiv.

Din punct de vedere al funcției contabile, este un cont bifuncțional;

Se creditează cu:

in cursul lunii, cu costul prestabilit al producției obtinute , prin debitul contului

931“ Costul producției obținute”

la finele lunii, cu diferențele de preț aferente producției obținute, prin debitul contului

903” Decontări interne privind diferențele de preț”;

se debitează:

la finele lunii cu decontarea cheltuielilor efective aferente producției obținute prin creditul conturilor: 921“Cheltuielile activității de bazâ”; 922 “ Cheltuielile activității auxiliare”; 925 “ Cheltuieli de desfacere”;

Contul se va solda.

Contul 931“ Costul producției obținute” ține evidența producției finite, a semifabricatelor destinate vânzării, lucrărilor executate și seviciilor prestate terților. Prin acest cont se controleaza gestiunea producției finite din momentul obținerii până la predarea în vederea vânzării.

Pentru înregistrare se folosește prețul de livrare sau costuri prestabilite ale fiecărui produs, prețuri cu care produsele vor fi înregistrate și în contabilitatea financiară.

Contul 931 are și rolul de a măsura volumul producției din activitatea de exploatare.

Din punct de vedere al funcției contabile este un cont de activ.

Se debitează:

în cursul lunii, cu costul prestabilit al producției obtinute, în corespondență cu creditul contului 902 “ Decontări interne privind producția obținută”;

se creditează:

in cursul sau la finele lunii, cu costulde înregistrare ( costul prestabilit prețului de livrare) aferente producției predată de secțiile de exploatare administrației generale în corespondență cu debitul contului 901“ Decontări interne privind cheltuielile”;

La sfârșit, contul se va solda.

Contul 933 “Costul producției în curs de execuție” are rolul de a evideția și controla gestiunea producției în curs de execuție.

Se debitează:

La finle lunii, cu costurile efective ale producției în curs, în corespondență cu creditul conturilor de calculație: 921 “Cheltuielile activității de bază”; 922 “Cheltuielile activității auxiliare”; aceste conturi au rolul de determinare și evaluare a producției neterminate.

Se creditează:

la finele lunii cu costul efectiv al producției în curs de execuție, prin debitul contului

902 “ Decontări interne privind producția obținuta”.

Contul 933, se soldează în urma acestor înregistrări.

La începutul exercițiului următor, costul efectiv al producției este readus în contul 933, care se debiteză în corespondență cu creditul contului 902 “Decontări interne privind producția obținută”.

Contabilitatea de gestiune mai este denumită și contabilitate managerială și este în principal orientată spre procesele și relațiile de gestiune reglementată pe baza contractuală, contracte ce sunt așezate pe parametrii determinați prin programe de venituri și cheltuieli

Prin informațiile pertinente și necesare pe care le deține, contabilitatea de gestiune intervine eficient in managementul societatii, în vederea pregătirii și luării deciziilor necesare realizării obiectivelor.

Evidența și controlul abaterilor se realizează prin intermediul :

Contul 903 ”Decontări interne privind diferențele de preț”- cont care are rolul de a evidentia diferențele de preț între costul efectiv și prețul de înregistrare, precum și decontarea acestora cu administrația generală.

Din punct de vedere al funcției contabile este un cont de activ. Acest cont intră în funcțiune la finele lunii.

Se debitează:

– înregistrarea diferențelor de preț aferente producției obținute, în corespondență cu creditul contului 902 “ Decontări interne privind producția obtinută”.

Se creditează:

– cu decontarea diferențelor de preț aferente producției obținute, pe baza decontului justificativ acceptat de Consiliul de Administratie, prin creditul contului 901“ Decontări interne privind cheltuielile”.

Contul 903, se soldează în urma acestor înregistrări.

Interfața cu contabilitatea financiară penru fluxul abaterilor de programe se face în zona deconatării acestor abateri de către fiecare subunitate cu administrația generală.

2.2 ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII FINANCIARE A VENITURILOR

În cadrul contabililității integrate (moniste), sunt considerate venituri doar acele încasări care sunt obținute prin vânzarea producției activității de exploatare, și sunt excluse veniturile financiare și extraordinare.

Pentru a defini conceptul de venit trebuie să ținem seama ca acesta este strâns legat de relațiile de propietate, pe acestea întemeindu-se gestiunea. Ca și cheltuielile, veniturile sunt reprezentate de totalitatea operațiilor economice care afecteaza patrimoniul unei întreprindei, prin mărirea activului, dacă se înregistreza în prealabil dreptul asupra clienților, sau prin diminuarea pasivului, în cazul anulării provizioanelor , daca acestea rămân fara obiect.

Veniturile reflectate în contabilitatea financiară, în funcție de momentul producerii lor, se pot clasifica astfel:

Venituri angajate, respectiv cele care se încasează ulterior față de momentul înregistrării lor, motiv pentru care acestea se înscriu în coresponță cu un cont de creanțe;

Venituri constatate în momentul încasarii lor, care se înregistreza în corespondență cu conturile de trezorerie;

Venituri contabile calculate fără a angaja o încasare, cum sunt veniturile din anularea provizioanelor.

La fel ca și în cazul contabilității cheltuielilor, contabilitatea veniturilor, respectiv înregistrarea acestora în contabiltate se face în momentul încasarii lor, indiferent de data la care se v-a efectua încasarea.

În cadrul procesului de creare a veniturilor se delimiteaza trei momente: producția, vânzarea și încasarea.

Producția este reprezentata de momentul creării rezultatului ca produs al actvității consumatoare de resurse materiale, financiare și umane.

Vânzarea este momentul transferării dreptului de propietate de la producător la cumpărător.

Încasarea este momentul în care dreptul de creanță din vânzare se transforma în bani.

Aceste trei momente pot avea loc succesiv sau simultan, dar de regulă etapele de creare a veniturilor nu se suprapun.

Contabilitatea presupune respectarea principiului independenței exercițiilor, caz în care toate operațiile care determină încasări și plăți sunt sunt înregistrate în momentul producerii lor. Fiecare unitate își organizează și o contabilitate a angajamentelor. În această situație principiul angajării veniturilor presupune individualizarea și reflectarea acestora în momentul obținerii și vânzării produsului, lucrării sau serviciului.

Respectand principiul individualizării rezultatului, este necesar să fie delimitat momentul în care veniturile și cheltuielile se consideră realizate, iar pe această baza imputarea cheltuielilor corepsunzatoare, în vederea determinarii rezultatului net. Pentru aceasta a fost adoptat în noul sistem contabil principiul recunoașterii venitului realizat în momentul transferării dreptului de propietate, deci al vânzării către cumpărător.

Principiul conectarii cheltuielilor cu veniturile este un alt principiu contabil fundamental de organizare a contabilitații și care soliciă determinarea mai intâi a veniturilor unui exercițiu și apoi a cheltuielilor care sunt conectabile acestora, în vederea determinării rezultatului net.

Contabilitatea veniturilor se ține pe feluri de activități dupa natura lor, grupându-se astfel:

VENITURI DIN EXPLOATARE care cuprind:

Venituri din vânzarea produselor, mărfurilor, lucrărilor executate și a serviciilor prestate, care se înregistreza în contabilitate în momentul predării bunurilor către cumpărători,a livrării lor pe baza de factură;

Venituri din producția stocată, care reprezintă variația în plus sau în minus, între valoarea la cost de productie efectiv și valoarea stocurilor inițiale;

Venituri din producția de imobilizări, care reprezintă costul lucrărilor și cheltuielilor efectuate de unitate pentru ea insăși;

Venituri din subvenții de exploatare, care reprezintă subvențiile primite pentru acoperirea pierderilor sau a diferențelor de preț,etc.;

Alte venituri din activitatea de exploatare, care veniturile din creanțe recuperate.

VENITURI FINANCIARE care cuprind:

Venituri din imobilizări financiare;

Venituri din investiții financiare pe termen scurt;

Venituri din creanțe imobilizate;

Venituri din investiții financiare cedate;

Venituri din diferențe de curs valutar;

Venituri din dobânzi;

Venituri din sconturi obținute;

Alte venituri financiare;

VENITURI EXTRAORDINARE care sunt reprezentate de acele venituri care nu sunt legate de activitatea normală și curentă a unității patrmoniale și se referă la veniturile obținute de deținătorii de polițe în urma producerii unei calamități.

Organizarea documentației primare

Documentele primare folosite pentru consemnarea operațiilor procesului de desfacere se creează începând cu faza de planificare și continuă cu angajarea livrării, expedierea și încasarea valorii produselor.

Procesul de desfacerea a produselor se desfașoara conform planului de desfacere, care este corelat cu celelalte secțiuni ale planului economic și financiar al întreprinderii. Angajarea livrărilor se face prin comenzile beneficiarilor și contractele economice încheiate cu aceștia. La termenele de livrare, prin grija compartimentului de desfacere, se întocmește o dispozție de llivrare, în baza căreia depozitul pregatește expedierea produselor finite la beneficiari, și înregistrează cantitățile livrate în fișa de magazie. Avizul de însoțire a mărfii, este un document însoțitor, în cazul în care factura se intocmește ulterior. Factura este întocmită in trei exemplare, când se emite ulterior, sau în patru exemplare când se întocmește în momentul livrării, având următoarele destinații: exemplarul 1 este documentul de decontare cu beneficiarul, exemplarul 2 este folosit ca și document justificativ al înregistrărilor în contabilitatea analitică și sintetică a produselor livrate, exemplarul 3 este folosit în compartimentul de desfacere pentru înregistrarea în evidența operativă și pentru urmărirea eventualelor reclamații de la clienți, iar exemplarul 4 se înregistreaza în jurnalul de vânzări, pentru stabilirea TVA colectată.

Registrul pentru evidența veniturilor reprezintă documentul contabil utilizat de întreprinderile care practica forma contabilitații pe jurnale, care au un volum mare de operațiuni, unde veniturile sunt înregistrate pe activități după natura lor.

2.2.1 CONTABILITATEA VENITURULOR DIN EXPLOATARE

701 „Venituri din vânzarea produselor finite”cu ajutorul acestui cont se ține evidența vânzărilor de produse finite.

Din punct de vedere al conținutului economic este un cont de venituri din exploatare

Dupa funcția contabilă este un cont de pasiv;

Se creditează:

cu prețul de vânzare al produselor finite, vândute clienților în corespondență cu debitul contului 411 “Clienți”

cu prețul de vânzare al produselor finite, pentru care nu s-au întocmit facturi, în corespondența cu debitul contului 418 “Clienți- facturi de întocmit”.

Se debitează:

la finele exercițiului, prin transferarea veniturilor in creditul contului 121 “Profit și pierdere”

– nu prezintă sold la finele perioadei.

702 „Venituri din vânzarea semifabricatelor”

Din punct de vedere al conținutului economic este un cont de venituri din exploatare

Dupa funcția contabilă este un cont de pasiv;

Se creditează:

cu prețul de vânzare al semifabricatelor, vândute clienților în corespondență cu debitul contului 411 “Clienți”

cu prețul de vânzare al semifabricatelor, pentru care nu s-au întocmit facturi, în corespondența cu debitul contului 418 “Clienți- facturi de întocmit”

Se debitează:

la finele exercițiului, prin transferarea veniturilor în creditul contului 121 “Profit și pierdere”

– nu prezintă sold la finele perioadei.

SC PLANET SRL, având ca activitate de baza prestarea de servicii, înregistrează veniturile rezultate în urma prestării serviciilor (întreținere și reparații autoturisme)cu ajutorul contului :

704 “ Venituri din lucrări executate și servicii prestate “, care este desfășurat pe analitice.

Din punct de vedere al conținutului economic este un cont de venituri din exploatare ;

Dupa funcția contabilă este un cont de pasiv;

Se creditează:

cu prețul de vânzare al serviciilor, lucrărilor livrate clienților în corespondență cu debitul contului 411 “Clienți”

cu pretul de vanzare al serviciilor, lucrarilor, pentru care nu s-au intocmit facturi, în corespondență cu debitul contului 418 “Clienți- facturi de întocmit”

cu sumele încasate în avans, care devin venituri ale exercitiului curent, în corespondență cu debitul contului 472 “Venituri înregistrate in avans”.

Se debitează:

la finele exercițiului, prin transferarea veniturilor in creditul contului 121 “Profit și pierdere”

nu prezinta sold la finele perioadei.

706 „Venituri din redevențe , locații de gestiune și chirii”

Din punct de vedere al conținutului economic este un cont de venituri din exploatare ;

Dupa funcția contabila este un cont de pasiv;

Se creditează:

Valoarea redevențelor pentru concesiuni, a locațiilor de gestiune, chiriilor facturate concesionarilor, chiriașilor în corespondență cu debitul contului 411 “Clienți”

Valoarea redevențelor pentru concesiuni, a locațiilor de gestiune, chiriilor, pentru care nu s-au intocmit facturi, în corespondență cu debitul contului 418 “Clienți- facturi de întocmit”

cu sumele încasate în avans, aferente perioadei curente, în corespondență cu debitul contului 472 “Venituri înregistrate in avans”.

Sumele datorate de personal, reprezentând chirii care devin venituri ale persoanei juridice

428 „ Alte datorii șin crea creațe în legătură cu personalul”

– sumele încasate reprezentând valoarea redevențelor datorate pentru concesiuni, a locațiilor de gestiune, a chiriilor, precum și pentru folosirea brevetelor, mărcilor și altor drepturi similare (512, 531)

Se debitează:

la finele exerțiului, prin transferarea veniturilor în creditul contului 121 “Profit și pierdere”

nu prezinta sold la finele perioadei.

Această societate, pe lângă veniturile obtinuțe din prestare de servicii, înregistreaza venituri și din vânzarea de piese de schimb, venituri care sunt înregistrate cu ajutorul contului :

707“Venituri din vânzarea mărfurilor”

Din punct de vedere al conținutului economic este un cont de venituri din exploatare

Dupa funcția contabilă este un cont de pasiv;

Se creditează:

cu prețul de vânzare al mărfurilor livrate clienților în corespondență cu debitul contului 411 “Clienți”

cu prețul de vânzare al mărfurilor, pentru care nu s-au întocmit facturi, în corespondență cu debitul contului 418 “Clienți- facturi de întocmit”

pretul de vanzare cu amanuntul, exclusiv TVA , al marfurilor vandute si incasate

in numerar, in corespondenta cu debitul contului 5311 “Casa in lei”;

Se debiteaza:

la sfârșitul lunii, prin trecerea veniturilor asupra rezultatului exercițiuluiță cu creditul contului 121”Profit și pierdere”

nu prezintă sold la finele perioadei.

711 „Variația stocurilor”

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența costului de producției stocate, al materiilor prime, precum și variația acestora.

Din punct de vedere al conținutului economic este un cont de venituri din exploatare

Dupa funcția contabila este un cont de pasiv;

Se crediteaza:

la finele lunii se înregistrează costul produselor, lucrărilor și serviciilor în curs de execuție (331,332).

costul de producție sau prețul de înregistrare al semifabricatelor, produselor finite și reziduale, obținute la finele perioadei, precum și diferențele între prețul prestabilit și costul de producție aferent (341, 345, 346, 348)

Se debitează:

reluarea produselor, lucrărilor și serviciilor în curs de execuție la începutul preioadei (331,332).

– costul de producție sau prețul de înregistrare al semifabricatelor, produselor finite și reziduale,constatate lipsă la inventariere, precum și diferențele de preț aferente ( 341, 345, 346, 348, 361, 368)

la sfarsitul lunii, prin trecerea veniturilor asupra rezultatului exercitiului, in corespondenta cu creditul contului 121”Profit si pierdere”

– nu prezinta sold la finele perioadei.

2.2.2. CONTABILITATEA VENITURILOR FINANCIARE

În cadrul SC PLANET SRL, în categoria veniturilor financiare sunt cuprinse acele venituri care sunt strict legate de activitatea financiara.

Veniturile financiare sunt corelate cu cheltuielile financiare, în sensul că veniturilor financiare le corespund elemente de cheltuieli financiare, ambele fiind generate de aceeasi operație economica.

Contul 766 “Venituri din dobânzi”care:

După funcția contabilă este un cont de pasiv;

Se creditează:

– cu dobânzile cuvenite pentru disponibilitățile din cont;

Se debitează:

la finele preioadei prin trecerea veniturilor aupra rezultatului, în corespondență cu creditul contului 121 “Profit și pierdere”.

nu prezintă sold la finele perioadei.

Pentru înregistrarea sconturilor obținute în contabilitate, este utilizat contul :

767 “Venituri din sconturi obținute” care:

Dupa functia contabilă este un cont de pasiv;

Se creditează:

cu sconturile obținute de la furnizori, în corespondență cu debitul contului 401 “Furnizori”;

Se debitează:

la finele preioadei prin trecerea veniturilor aupra rezultatului, în corespondență cu creditul contului 121 “Profit și pierdere”.

nu prezintă sold la finele perioadei.

2.2.3. CONTABILITATE VENITURILOR EXTRAORDINARE

Conform ordinului 306, în grupa 77 Venituri extraordinare , cuprinde

Contul 771 „Venituri din subvenții pentru evenimentele extraordinare și altele similare”

care evidențiază doar acele venituri rezultate din compensațiile primite pentru cheltuieli sau pierderi din calamități sau alte evenimente extraordinare.

Se creditează:

– cu subvențiile primite sau de primit drept compensație pentru pierderi din calamități înregistrate de o societate, ca urmare a efectuării unor cheltuieli generate de evenimente extraordinare (512, 445).

Se debiteaza:

la finele preioadei prin trecerea veniturilor aupra rezultatului, in corespondenta cu creditul contului 121 “Profit si pierdere”.

nu prezinta sold la finele perioadei.

Determinarea profitului

Pentru determinarea lunară a profitului, conturile de cheltuieli și conturile de venituri, în care se înregistrează, în funcție de natura lor, veniturile, respectiv cheltuielile, se închid provizoriu, prin rezultatul exercitiului .

Principiul noncompensării, impune ca veniturile perioadei să nu poată fi compensate cu cheltuielile perioadei prin înregistrări contabile de debitare a contului de venituri și creditatre a celor de cheltuieli.

Decontarea venitului se face in corespondență cu contul 121 “Profit și pierdere”, la finele fiecărei luni.

Se disting două feluri de venituri:

Venituri din producția stocată

Alte venituri ale perioadei curente.

După înregistrările contabile efectuate la finele fiecărei luni, conturile de venit rămân fără sold.

Aceste conturi de venituri și cheltueli se mai numesc și conturi de rezultate deoarece, pe baza datelor ănscrise în aceste conturi, la sfârșitul perioadei de gestiune se stabilesc rezultatele financiare. Prin rezultatul financiar al exercițiului, se înțelege profitul sau pierderea.

Contabilitatea rezultatelor financiare obținute, a profitului sau a pierderii, se realizează cu ajutorul grupei 12 ”Rezultatul exercițiului”, grupă din ce face parte din clasa 1 “Conturi de capital”, în care este cuprins și contul 121 “Profit și pierdere”

Acest cont cuprinde : cifra de afaceri netă ( sumele rezultate în urma vânzării de bunuri, a prestării de servicii, după scăderea reducerilor comerciale, a TVA-ului și a altor impozite și taxe) veniturile și cheltuielile, după natural or, precum și rezultatul exercițiului.

121”Profit și pierdere”,este contul care ține evidența profitului sau a pierderii, realizată de cãtre un agent economic în timpul exercițiului.

Din punct de vedere al al continutului economic, este un cont de rezultate;

Dupa functia contabila este un cont bifuncțional,

Se crediteză:

la finele preioadei de gestiune, cu veniturile obținute în cursul perioadei de gestiune, cu veniturile preluate din conturile de venituri; (clasa7)

cu pierderile realizate în exercițiul precedent, care sunt acoperite prin reducrea capitalului social, sau care nu au fost încă repartizate.

Se debitează:

la finele preioadei de gestiune, cu toate cheltuielile înregistrate în conturile de cheltuieli și preluate în acest cont (clasa 6)

cu profitul supus repartizării, pe diferite destinații prevăzute de dispozițiile legale în vigoare, cu aprobarea adunării generale a acționarilor sau asociaților.

În urma preluării cheltuielilor și a veniturilor în contul 121 “Profit și pierdere”, acst cont poate avea sold creditor sau sold debitor.

Atunci când veniturile sunt mai mari decât cheltuielile, contul 121 “Profit și pierdere”, va avea sold creditor, ceea ce reprezintă profit.

Dacă cheltuielile sunt mai mari decât veniturile, contul 121 “Profit și pierdere”, va avea un sold debitor,ceea ce reprezintă pierdere.

2.2.4. PREVEDERI ALE STANDARDELOR INTERNAIONALE DE CONTABILITATE PRIVIND CHELTUIELILE ȘI VENITURILE

VENITURI DIN ACTIVITĂȚI CURENTE

OBIECTIVE

Veniturile sunt definite în cadrul general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare, drept majorări ale beneficiilor economice în timpul exercițiului financiar, în urma intrărilor sau a măririi valorii activelor, sau a diminuării obligațiilor care duc la creșteri ale capitalului propriu, altele decât cele obținute prin contribuții de la deținătorii de capital. Veniturile includ atât venituri din acivitatea curentă, cât și câștiguri.

Termenul de venituri din activitatea curentă se referă la cele care apar în cursul desfășurării activității de exploatare, activitatea curentă de către întreprindere, acest termen fiind regăsit și sub alte denumiri ce include vânzări, dobânzi, dividente, onorarii.

Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, diminuări care pot lua forma unor ieșiri sau a scăderii valorii activelor sau a creșterii nivelului de datorii și de obligații, care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele care rezultă din distribuirea acestora către acționari.

Activitățile curente sunt orice fel de activități, desfășurate de o presoană juridică, ca și o patre integrantă a obiectului de activitate, precum și activitățile conexe acestora.

Un element de primă importanță în contabilizarea veniturilor din activități curente este determinarea momentului la care trebuie recunoscut un astfel de venit. Venitul din activități curente este recunoscut atunci când există probabilitatea ca întreprinderii îi vor reveni în viitor anumite beneficii economice și când aceste beneficii pot fi evaluate cu fidelitate.

ARIE DE APLICABILITATE

Standardul acesta trebuie aplicat la contabilizarea veniturilor obținute din următoarele tranzacții și evenimente:

vânzarea bunurilor;

prestarea serviciilor;

utlizarea de către alții a activelor întreprinderii, producătoare de dobânzi și dividente.

Acest standard, înlocuiește IAS 18, aprobat în 1982, Recunoașterea veniturilor din activități curente.

Bunurile includ bunurile produse de întreprindere, în vederea vânzării, precum și bunurile cumpărate pentru a fi revândute, cum ar fi mărfurile cumpărate de un comerciant en-detail, sau terenurile și alte propietăți deținute pentru a fi revândute.

Utilizarea de către alții a activelor întreprinderii, produce venituri din activități curente, care pot lua următoarele forme:

dobânzi – încasate pentru utilizarea numerarului sau pentru sume datorate întreprinderii;

redevențe – încasate pentru utilizarea activelor imobilizate ale întreprinderii, cum ar fi mărcile, drepturile de autor și softwar-ul pentru computere;

dividente – distribuirea profitului de către deținătorii de investiții de capital, proporțional cu patrea deținută intr-o anumită clasă de capital.

Acest standard nu se ocupă de veniturile din activități curente provenite din:

contracte de leasing (IAS 17);

dividente provenite din investișii contabilizate pe beza metodei punerii în echivalență;

contracte de asigurări ale societăților de asigurări;

modificări ale valorii juste aactivelor și datoriilor financiare sau cedarea acestora (IAS 39, Instrumente financiare:recunoaștere și evaluare);

Venitul din activități curente,este fluxul brut de beneficii economice dintr-un exercițiu financiar, primit de o întreprindere în cursul activităților, atunci când acest flux se materializează prin creșteri ale capitalurilor proprii, altele decât creșterile datorate contribuțiilor din parte participanților la capital.

Valoarea justă este suma la care poate fi tranzacționat un activ sau decontată o datorie, de bunăvoie, între părțile aflate în cunoștință de cauză, în cadrul unei tranzacții în care prețul este determinat obiectiv.

EVALUAREA VENITURILOR DIN ACTIVITATEA CURENTĂ

Veniturile din activitatea curentă trebuie evaluate la valoarea justă a mijlocului de plată primit sau de primit.

Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzacție este determinată de obicei de printr-un acord între întreprindere și cumpărătorul sau utilizatorul activului. Veniturile se evaluează la valoarea justă a mijlocului de plată primit sau de primit, ținând cont de suma oricăror reduceri comerciale.

În majoritatea cazurilor, mijlocul de plată care este folosit este sub forma numerarului sau cea a echivalentelor în numerar și suma veniturilor curente este suma numerarului sau echivalentelor în numerar, primită sau care urmează să fie primită. În momentul în care intrarea de numerar este amânată, valoarea justă a mijlocului de plată poate fi mai mică decât suma nominală a numerarului primit sau de primit. Difernța dintre valoarea justă și suma nominală de plată, este recunoscută ce venit din dobânzi, conform IAS 39, Instrumente financiare:recunoaștere și evaluare.

Atunci când bunurile sau serviciile sunt schimbate cau bunuri sau servicii similare ca natură și valoare, schimbul nu este privit ca fiind o tranzacție ce generează venit din activități curente. În acest caz, ne referim la mărfuri cum sunt uleiul sau laptele, unde furnizorii schimbă stocurile între diferite zone, pentru a satisface cererea care există la un moment dat într-o anumită zonă. Atunci când bunurile sunt vândute sau se prestează servicii în schimbul unor bunuri, atunci schimbul este deja privit ca o tranzacție ce generează venit. Venitul este evaluat la valoare justă a bunurilor sau serviciilor primite, ajustat cu orice sume transferate în numerar.

VÂNZAREA DE BUNURI

În contabilitate, veniturile din vânzări de bunuri se înregistreză în momentul predării bunurilor cătrre cumpărători, al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiții prevăzute în contracte care atestă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respctive , către clienți.

Veniturile din vânzări de bunurilor se recunosc în contabilitae în momentul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

întreprinderea a transferat cumpărtorului riscurile ți avantajele ce decurg din propietatea asupra bunurilor;

întreprinderea nu mai gestionează bunurile vâdute la nivelul la care ar fi făcut-o , în mod normal, în cazul în care ar fi deținut bunurile în propietate, și nici nu mai deține controlul efectiv asupra lor;

mărimea veniturlor pote fi măsurată mai rezonabil,

beneficiile economice asociate tranzacției, este posibil să fie generate către întreprindere;

costurile și cheltuielile aferente tranzacției pot fi măsurate în mod rezonabil.

Veniturile sunt recunoscute doar atunci când există probabilitatea ca beneficille economice care rezultă în urma tranzacției să intre în întreprindere. Acest lucru, în anumite cazruiri pote fi puțin probabil ână în momentul primirii mijloacelor de plată sau a înlăturării unei incertitudini existente.

Veniturile și cheltuielile care sunt legate de aceeași tranzacție se recunosc simultan, acest proces fiind cunoscur și sub numele de corespondența veniturilor cu cheltuielile. Cheltuielile inclusiv garanțiile, și alte costuri care mai pot apărea pe parcurs după trimitera bunurilor, pot fi evaluate de obicei, în mod rezonabil atunci când condițiile de recuoaștere a veniturilor au fost îndeplinite.

PRESTAREA DE SERVICII

Atunci când rezultatul care apare în urma unei tranzacții ce implică prestare de servicii poate fi exprimat în mod rezonabil, venitul ce rezultă în urma tranzacției trebuie recunoscut și înregistrat în contabilitate, în măsura execuției contractului, la data închiderii bilanțului. Rezultatul unei tranzacții poate fi recunoscut atunci când sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

suma veniturilor poate fi estimată în mod rezonabil;

beneficiile economice asociate tranzacției, este posibil să fie generate către întreprindere;

costurile și cheltuielile aferente tranzacției pot fi măsurate în mod rezonabil.

Recunoașterea veniturilor, pe măsura execuției contractului, este denumită în mod curent, ”Metoda procentului de execuție”. Pe baza acestei metode, veniturile sunt recunoscute în perioadele contabile în care sunt prestate serviciile. Recunoașterea serviciilor pe acesată bază, oferă informații utile, care se referă la durata activității de prestare a serviciilor ți la rezultatele acesteia pe parcusul unei perioade.

Veniturile sunt recunoscute doar atunci când există probabilitatea ca beneficille economice care rezultă în urma tranzacției să intre în întreprindere. Atunci când ne confruntăm cu o incertitudine legată de colectarea unei sume deja incluse în venituri, suma care nu poate fi colectată sau care pare a nu se mai putea colecat, va recunoscută ca și o chetuială, mai degrabă decât o ajustare a sumei veniturilor recunoscute inițial.

Când rezultatul unei tranzacții ce implică prestarea de servicii, nu poate fi estimat în mod rezonabil, venitul trebuie recunoscut doar în limita cheltuielilor cunoscuta ca fiind recuperabile.

În timpul etapelor de început ale tranzacției, se poate întâmpla destul de des ca rezulatatul aferent tranzacției să nu poată fi estimat în mod rezonabil. Oricum, întreprinderea va recupera costurile aferente tranzacției .Din acest motiv, veniturile sunt recunoscute doar corespunzător costurilor apărute, și care se așteaptă să fie recuperabile. Având în vedere că rezultatul tranzacției nu poate fi estimat în mod rezonabil, nu se recunoațte nici un fel de profit.

O unitate economică trebuie să prezinte detaliat următoarele aspecte:

a) politicile contabile adoptate pentru recunoașterea venitului, inclisiv metodele adoptate pentru determinarea stadiului de execuție pentru contractele ce implică prestarea de servicii;

b) suma fiecărei categorii semnificative de venit recunoscute în timpul perioadei, inclusiv venitul apărut din:

vânzarea de bunuri;

prestarea serviciilor;

dobănzi-care se recunosc periodic, în mod proporțional, pe măsura generării venitului respectiv, pe baza contabilității de angajamente;

redevențe- care se recunosc de asemenea pe baza contabilității de angajamente:

dividente- care se recunosc atunci când se cunoaște dreptul acționarului de a le încasa;

c) suma veniturilor apărute din schimburile de bunuri și servicii incluse în fiecare categorie semnificativă de venit.

DATA INTRĂRII ÎN VIGOARE

Acest standard, intră în vigoare pentru situațiile fianciare aferente perioadelor începând cu data de 1 ianuarie 1995.

Conform Ordinului nr. 306, din data de 26 februarie 2003, pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva IV a Comunității europene și Standardul Internațional de Contabilitate, veniturile și cheltuielile reprezintă și constituie elemente direct legate de măsurarea profitului.

Recunoașterea și măsurarea veniturilor și cheltuielilor, deci și a profitului, depind parțial de conceptele de capital și de menținere a nivelului capitalului, concepte utilizate utilizate de întreprinderi, pentru elaborarea de situații financiare.

Elementele de venituri sunt văzute ca și creșteri ale beneficiilor economice, care se înregistrează pe parcursul perioadei contabile, creșteri care pot lua forma unor intrări sau creșteri ale activelor, sau descreșteri ale datoriilor și obligațiilor, care se concretizează în creșteri ale capitalului propriu, altele decât cele care rezultă din contribuția acționarilor.

Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, diminuări care pot lua forma unor ieșiri sau a scăderii valorii activelor sau a creșterii nivelului de datorii și de obligații, care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele care rezultă din distribuirea acestora către acționari.

În contul de profit și pierdere, putem regăsi veiturile și cheltuielile, sub diferite forme sau moduri, astfel încât informeția furnizată să fie relevantă și utilă în cadrul procesului decizional.

De exemplu, se folosește adesea distincția dintre acele elemente de venituri și cheltuieli care sunt rezultatul activităților curente ale întreprinderii și cele care nu sunt rezultatul acestor activități. Această distincție pornește, plecându-se de la prezumția că sursa unui element (de venituri sau cheltuieli), este relevantă în procesul de evaluare a capacității întreprinderii de a genera în viitor numerar și echivalente ale numrarului. Spre exemplu, activități întâmplătoare, cum ar fi înstrăinarea unei investiții pe termen lung, nu pot apărea în mod frecvent. În procesul de separare a veniturilor și cheltuielilor, în funcție de caracterul lor curent sau extraordinar, este necesară analiza naturii și activității ăntreprinderii.

Diferența și disticția între elementele de venituri și cheltueli și combinarea acestora în diferite moduri permite întreprinderii să își prezinte în mod diferit și variat performanțele.

Definiția veniturilor include în primul rând veniturile din câștigurile curente, apoi și câștigurile din orice altă sursă. Veniturile din activitățile curente se pot regăsi sub diferite denumiri, cum ar fi : vânzări, comosione, dobâzi, dividende și chirii.

Un alt element care corespunde definiției de venituri, sunt câștigurile și ele pot sau nu pot apărea ca și rezultat al activității curente a întreprinderii. Câștigurile sunt reprezentate de creșteri ale beneficiilor economice, și privite din acest punct de vedere nu

diferă ca natură de venituri. Prin urmare, privite în acest acdru general, căștigurile nu sunt considerate elemente separate de venituri.

În cadrul unei unități economice, veniturile pot fi utilizate pentru achiziționarea de active, bunuri sau pentru creșterea valorii diferitelor tipuri de active, cum ar fi: numerar, creanțe, bunuri și servicii primite în schimbul bunurilor și serviciilor furnizate. Veniturile, de asemenea mai pot rezulta și din scăderea nivelului de datorii și obligații pe care le are societatea. Spre exemplu: o întreprindere poate furniza bunuri și servicii unui creditor în schimbul și în scopul lichidării unei datorii legate de un credit în derulare.

Cheltuielile sunt reprezentate și includ și pierderile și de acele cheltuieli, costuri care apar în procesul desfășurării activităților curente ale întreprinderii. De exemplu, cheltuielile ce apar în cursul activităților curente includ costul vânzărilor, salariile și amortizarea. Ele se regăsesc de obicei sub forma ieșirilor sau a scăderii valorii activelor, cum ar fi: numerarul,stocurile, terenurile și mijloacele fixe.

În cadrul elementelor care compun cheltuielile, putem include cu pierderile, care pot sau nu să apară în cadrul activității curente a întreprinderii. Pierderile sunt reprezentate de diminuări ale beneficiilor economice și din acest punct de vedere nu diferă, ca natură de alte tipuri de cheltuieli.

În contul de profit și pierdere, veniturile sunt recunoscute în momentul în care a avut loc o creștere a beneficiilor economice viitoare aferente creșterii unui activ sau diminuării unei datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod rezonabil. Acest lucru presupune că recunoașterea veniturilor se realizează simultan cu recunoașterea creșterii activelor sau a reducerii datoriilor și obligațiilor.

Cheltuielile sunt recunoscute, în cadrul contului de profit și pierdere, în momentul în care a avut loc o reducere a beneficiilor economice viitoare aferente diminuării unui activ sau creșterii unei datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod rezonabil. Acest lucru presupune că recunoașterea cheltuielilor are loc și se realizează simultan cu recunoașterea creșterii datoriilor sau a reducerii activelor( unde putem include drepturile salariale sau amortizarea mijloacelor fixe)

Cheltuielile sunt recunoscute, în cadrul contului de profit și pierdere, pe baza asocierii directe între costurile implicate și obținerea elementelor specifice de venit. Acest proces care este cunoscut sub numele de conectarea veniturilor cu cheltuielile, și implică recunoașterea simultană sau combinată a veniturilor și cheltuielilor care rezultă direct și concomitent din aceleași tranzacții. De exemplu, diversele componente ale cheltuielilor care contribuie la determinarea costului bunurilor vândute sunt recunoscute în același timp cu venitul din vănzarea bunurilor.

Totuși, acesastă aplicare a conceptului conectării în conformitate cu prevederile prezentului „cadru general”, nu permite recunoașterea în bilanț a elementelor care nu corespund definiției activelor sau datoriilor.

Cheltuielile sunt recunoscute, în cadrul contului de profit și pierdere, pe baza unei proceduri de alocare sistematică și rațională, atunci când se așteaptă a se obține beneficii economice în decursul mai multor perioade contabile și când asocierea acestora cu veniturile poate fi determinată, doar în mod vag sau indirect.

O cheltuială este recunoscută imediat în contul de profit și pierdere atunci când un cost nu este generator de beneficii economice viitoare sau atunci când și în măsura în care viitoarele beneficii economice nu corespund sau încetează a mai corespunde condițiilor pentru recunoașterea în bilanț sub forma de activ.

CAPITOLUL 3

REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A OPERAȚIILOR PRIVIND CHELTUIELILE ȘI VENITURILE

EVIDENȚIEREA OPERAȚIILOR ÎN CONTABILITATE

1. În baza bonurilor de consum se înregistrează piese de schimb, date în consum, în valoare de 1.451.358 lei.

6021 = 3021 1.451.358

Cheltuieli cu materiale auxiliare Materiale auxiliare

2. În baza bonurilor de consum, aferente materialelor consumate, se înregisrează acestea la valoarea de 105.000 lei

6028 = 3028 105.000

Cheltuieli cu materiale consumabile Alte materiale consumabile

3. Se înregistrează uzura obiectelor de inventar

603 = 303 779.688

Cheltuieli privind obiectele de inventar Obiecte de inventar

4. În cursul lunii s-au achiziționat, imprimate de la Mirton, în valoare de 117.647 lei,

care au fost înregistrate conform facturii direct pe cheltuieli.

% = 401 140.000

604 Furnizori

Cheltuieli privind materiale nestocate 117.647

4426 22.353

TVA deductibilă

5. Se achită facturile de energie electrică , în valore de 910.764 lei, energia termică,

în valoare de 2.489.994 lei și apă în valoare de 218.840 lei

% = 401 4.307.322

605 Furnizori

Cheltuieli privind energia și apa 3.619.598

4426 687.724

TVA deductibilă

6. Se scade gestiunea, cu marfă vândută de la magazia secției cu piese, în valoare de

86.234.500 lei.

% = 371 86.234.500

607 Mărfuri

Cheltuieli privind mărfurile 60.299.411

12.235.779

Diferențe de preț la mărfuri

4428 13.701.310

TVA neexigibilă

7. Se primește, de la un furnizor, o factură pentru efectuarea unor lucrări de reparații și întreținere, în valoare de 543.000 lei.

% = 401 543.000

611 Furnizori

Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile 456.302

TVA deductibilă 86.698

8. Se achită printr-un ordin de plată, din data de 13.01.2003.contravaloarea facturii nr.6472502, care reprezintă chiria datorată pentru spațiul închiriat..

% = 401 5.691.320

612 Furnizori

Cheltuieli cu redevențe și chirii 4.782.620

4426

TVA deductibilă 908.700

9a) Se înregistrează achitarea contravalorii facturii de telefon cu numărul 21773658, în valoare de 2.380.677 lei.

% = 401 2.380.677

626 Furnizori

Cheltuieli poștale taxe de telecomunicații 2.000.662

4426

TVA deductibilă 380.015

b)

401 = 5121 2.380.677

Furnizori Conturi la bănci în lei

10. Pe baza extrasului de cont sunt înregistrate comisioanele bancare aferente operațiunilor efectuate.

627 = 5121 656.000

Cheltuieli cu serviciile bancare Conturi la bănci în lei

11a) Se înregistrează contravaloarea privind organizarea și conducerea evidenței contabile, aferentă lunii decembrie 2002, conform facturii 699014.

628 = 401 2.518.300

Alte cheltuieli cu serviciile executate Furnizori

de terți

11b) La data de 10.01.2003, se achită contravaloarea aferentă transportării gunoiului, conform facturii numărul 154449.

% = 401 183.794

628 Furnizori 154.449

Alte cheltuieli cu serviciile executate

de terți

29.345

TVA deductibilă

11c) Se înregistreză contravaloarea în ceea ce privește supravegherea service, de către R.A.R., conform facturii numărul 7413823.

% = 401 1.950.000

628 Furnizori 1.683.655

Alte cheltuieli cu serviciile executate

de terți

311.345

TVA deductibilă

12. Se înregistrează cheltuielile efectuate cu personalul, conform centralizatorului statelor de plată.

– înregistrarea cheltuielilor aferente salariilor, conform Centralizatorului statelor de plată:

641 = 421 20.000.000

Cheltuieli cu salariile personalului Personal-salarii datorate

– înregistrarea cheltuielilor cu CASS-ul unității, conform Centralizatorului statelor de plată ( 7% ):

6453 = 4313 1.400.000

Contrib. angajatorului pentru asigurările Contrib.angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate sociale de sănătate

– înregistratea cheltuielilor cu CAS-ul unității, conform Centralizatorulului statelor de plată ( 24.5% ):

6451 = 4311.1 4.900.000

Contribuția unității la asigurările Contribuția societății la asigurările sociale de sănătate sociale de sănătate

le de sănătate sociala asigurările sociale

– înregistrarea cheltuielilor cu contribuția la fondul de accidente, conform Centralizatorului statelor de plată ( 0,5% ):

6451 = 4311.2 100.000

Contribuția unității la asigurările Contribuția societății la asigurările sociale de sănătate sociale de sănătate

– înregistrarea cheltuielilor cu șomajul plătit de unitate ( 3,5% )

6452 = 4371 700.000

Contribuția unității pentru ajutorul Contribuția unității la fondul de șomaj de șomaj

– înregistrarea cheltuielilor cu comisionul, plătit Institutului Teritorial de Muncă, conform statului de plată ( 0,75% ):

635 = 447 150.000

Cheltuieli cu alte impozite, taxe Fonduri speciale- taxe și vărsăminte și vărsăminte asimilate aimilate

13. Se înregistreză cheltuielile cu amenda, conform procesului verbal întocmit de Garda Financiară.

6581 = 448 5.000.000

Despăgubiri, amenzi și penalități Alte datorii și creanțe față de

bugetul statului

14 Se înregistrează cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe, determinate conform metodei liniare aferente fișei de calcul a amortizării.

6811 = 281 3.143.003

Cheltuieli de expoatare privind Amortizarea altor imobilizări

amortizarea imobilizărilor corporale

15. La 31 ianuarie se închid conturile de cheltuiei conform notei contabile.

121 = % 114.017.693

Profit și pierdere 6021 1.451.358

Cheltuieli cu materialele auxiliare

6028 105.000

Cheltuieli privind alte materiale

consumabile

603 779.688     Cheltuieli privind obiectele de

natura obiectelor de inventar

604 117.647

Cheltuieli privind materialele

nestocate

605 3.619.598

Cheltuieli privind energia și apa

607 60.299.411

Cheltuieli privind mărfurile

611 456.302

Cheltuieli cu întreținerea

și reparațiile

612 4.782.620

Cheltuieli cu redevențele și chiriile

626 2.000.662

Cheltuieli cu taxele poștale

și telecomunicații

627 656.000

Cheltuieli cu serviciile bancare

și asimilate

628 4.356.404

Alte cheltuieli cu serviciile

executate de terți

635 150.000

Cheltuieli cu alte impozite

taxe și vărsăminte asimilate

641 20.000.000

Cheltuieli cu salariile personalului

6451 5.000.000

Contribuția unității la asigurările

sociale

6452 700.000

Contribuția unității pentru ajutorul

de șomaj

6453 1.400.000

Contribuția angajatorului pentru

asigurările sociale de sănătate

6581 5.000.000

Despăgubiri, amenzi și penalități

6811 3.143.003

Cheltuieli de expoatare privind

amortizarea imobilizărilor

16.. Se înregistrează contravaloarea prestărilor de service în luna ianuarie, efectuate atât pentru persoanele fizice, cât și pentru persoanele juridice – reparații și întreținere autoturisme , în valoare de 64.323.210 lei

411 = % 76.544.618

Clienți 704 64.323.210

Venituri din lucrări erxecutate și

servicii prestate

4427 12.221.410

TVA colectată

17. Se înregistrează venituri din vănzarea mărfurilor, piese de schimb, în valoare de 86.314.496 lei

411 = % 86.314.496

Clienți 707 72.533.190

Venituri din vănzarea mărfurilor

4427 13.781.306

TVA coloectată

18. Se înregistrează venituri din dobânzi pentru numerarul existent în cont, conform

extasului de cont.

5121 = 766 73.010

Conturi la bănci în lei Venituri din dobânzi

19. Se înregistrează venituri din sconturi obținute, în valoare de 4.072.644 lei.

401 = % 4.846.466

Furnizori 767 4.072.644

Venituri din sconturi obținute

4427 773.802

TVA colectată

20. La finele lunii ianuarie, societatea trece conturile de venituri asupra rezultatului obținut.

% = 121 141.002.054

704 Profit și pierdere 64.323.210

Venituri din lucrări executate

și servicii prestate

707 72.533.190

Venituri din vânzarea mărfurilor

766 73.010

Venituri din dobânzi

767 4.072.644

Venituri din sconturi obținute

21. Profitul brut obținut este de 26.984.361 lei

22. Pentru că în acest caz avem o microîntreprindere, nu se aplică impozitul pe profit, ci impozit pe venit care are un procent de 1.5% la totalul veniturilor.

691 = 441 2.115.031

Cheltuieli cu impozitul pe profit Impozitul pe profit/venit

121 = 691 2.115.031

Profit și pierdere Cheltuieli cu impozitul pe profit

441 = 5121 2.115.031

Impozitul pe profit/venit Conturi la bănci în lei

23. Rezultatul net al exercițuilui este de 24.869.330 lei.

Este cunoscut faptul, că raționamentul de a exista și a acționa, al unui agent economic este lupta pentru obținerea și realizarea de venituri, SC PLANET SRL, la rândul ei are același raționament de a exista.

S.C. PLANET S.R.L.acționaeză simultan pentru “stăpînirea” și reducerea cheltuielilor, cele două elemente fundamentale, care determină rezultatul exercițiului și în final mărimea profitului. În această direcție trebuie urmărită și realizată o evidențiere corectă a veniturlor, care rămâne o preocupare de mare importanță, atât pentru deplina informare și asigurarea eficienței sale, cât și pentru alinierea la normativele și exigențele impuse de fiscalitate.

Centralizând lunar cheltuielile și veniturile înregistrate în balanța de control , la finele exercițiului financiar, rezultatul obținut care este înregistrat în bilanțul contabil, va reda fidel rezultatul net al exercițiului și modul de repartizare a acestuia.

Tabel nr. 3.1

Bilanț

La data de 31/12/2002

– mii lei –

Tabel nr. 3.2

Tabel nr.3.3

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE

– mii lei –

Tabel nr.3.4

Tabel nr.3.5

IMOBILIZĂRI NECORPORALE

În cursul anului 2002, S.C. PLANET S.R.L., nu a înregistrat imobilizări necorporale.

IMOBILIZĂRI CORPORALE

Imobilizările corporale sunt evaluate la valoarea de intrare în patrimoniu. În cursul anului au fost achiziționate imobilizări corporale de natura mijloacelor fixe, în valoare de 471.457.000 lei , după cum urmează:

modernizare clădire: 115.143.126 lei (2121.1)

clădiri și construcții – punct termic: 74.893.088 lei (2121.2)

echipament tehnologic de natura obiectelor de inventar (2122.2) :

– aparat sudură 6.949.153 lei

– hidrofor 2.426.230 lei

– compresor 7.500.000 lei

– polizor unguresc Bosch 2.061.475 lei

– trusă roți 337.800 lei

– cheie cu aer comprimat 399.950 lei

– aparate și instalații de măsurare, control, reglare (2123.1)

– verificator reglat direcție 231.068.322 lei

– aparate și instalații de măsurare, control, reglare de natura obiectelor de inventar (2123.2)

– casă de marcat electronică 4.549.180 lei

– aparat de reglat faruri 6.996.420 lei

– mijloace de transport de natura obiectelor de inventar ( 2124.2)

– elevator 4.406.792 lei

– mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție

a) fax 3.298.000 lei

b) panou publicitar 3.301.119 lei

c) cazan Primavera 5.025.600 lei

d) ladă cu scule 3.100.745 lei

In cursul exercițiului financiar, aferent anului 2.002, societatea nu a înregistrat reevaluări de active.

STOCURI

Stocurile achiziționate sunt evaluate și înregistrate la valoarea de intrare, care apoi este corectată la costul de achiziție. Mărfurile care se vând prin cadrul magazinului de piese auto, sunt înregistrate la preț cu amănuntul, care include și TVA.

SITUAȚIA CREANȚELOR

Suma totală a creanțelor, înregistrată de către S.C. PLANET S.R.L., al finele anului 2.002 a fost în valoare de 57.105.000 lei, sumă care se datorează în întregime clienților neîncasați, clienți care sunt reflectați în contabilitate prin intermediul contului

411- Clienți.

PROFITUL NET

Profitul net, aferent exercițiului financiar 2.002, este în valoare de 255.664.000 lei, iar repartizarea profitului se face în urma hotărîrii conducerii, dar și a normelor în vigoare, pe următoarele destinații:

constituirea de rezerve legale în valoare de 600.000 lei;

plata dividendelor în valoare de 255.0640.000 lei;

CONDUCEREA ȘI CONTROLUL SOCIETĂȚII

Conducerea societății comerciale, este asigurată de către unicul asociat, care în acelaș timp este și administratorul societății, iar controlul este asigurat de asemenea tot de către administrator.

VOLUMUL ȘI STRUCTURA IMPOZITULUI PE PROFIT / VENIT

Societatea comercială, pentru că intră în cadrul microîntreprinderilor, nu plătește impozit pe profit conform O.G. nr.70/1994, ci impozit pe venit, conform prevederilor în vigoare, respectiv O.G. nr.24/2001.

Prin crearea fondului de rezerve legale, în valoare de 600.000 lei, sunt reprezentate cheltuielile deductibile din punct de vedere fiscal

Volumul impozitului, aferent exercițiuluianului 2.002, este de 25.383.000 lei

INVENTARIEREA

În baza deciziei numărul 34/30.10.2002, emisă de către conducrea societății, în conformitate cu prevederile legii nr.82/1991, completată cu O.G. nr.22/1996 și cu H.G.

Nr. 704/1993.

Ca urmare a acțiunii de inventarieres-a concretizat un raport întocmit de către comisia de inventariere, și aprobat de conducerea societății, iar în cazul lipsurilor care se constată, acestea vor fi recuperate integral, de la persoanele vinovate.

Tabel nr.3.6

SITUAȚIA INDICATORILOR ECONOMICO-FINANCIARI

ALTE MENȚIUNI ȘI CONSTATĂRI

Capitalul social subscris este vărsat integral și corespunde cu cel înscris la Registrul Comerțului, acesta având valoarea de 3.000.000 lei.

Contabilitatea este condusă pe baza legii nr.82/1991, în completare cu Ordonanța nr.24/2001, iar întocmirea balanțelor de verificare sintetice sunt în corelație cu balanțele analitice. Operațiunile de contabilitate sunt înregistrate în mod cronologic și sistematic, având la bază, documente justificative.

Se consideră că bilanțul contabil redă o imagine fidelă și reală a evidenței contabile, și respectă prevederile, normele legale și metodologice nr. 440075/27/01/2002 emise de Ministerul Finanțelor. De asemenea au fost respectate principiile generale de întocmire a bilanțului contabil, care sunt enumerate în continuare:

principiul continuității activității și al prudenței;

principiul independenței exercițiului;

principiul permanenței metodelor;

principiul necompensării.

Contul de profit și pierdere a fost întocmit pe baza datelor din contabilitate, care privesc exercițiul încheiat.

CAPITOLUL 4.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂȘURATĂ LA S.C. PLANET S.R.L.

La unitatea la care a fost analizat modul de reflectare în contabilitate a veniturilor și cheltuielilor trebuie, trebuie în primul rând, remarcat că acestea este o unitate care are ca principal obiect de activitate întreținerea și repararea autoturismelor de mare tonaj, iar al doilea obiect de activitate îl constituie activitatea de comercializarea a pieselor de schimb la autoturismele de mare tonaj, dar și pentru autoturisme Dacia.

Lucrarea de față are ca obiectiv prezentarea modului cum sunt contabilizate veniturile, cheltuielile și rezultatul financiar la S.C. PLANET S.R.L. Acest demers are la bază delimitarea clară a veniturilor și cheltuielilor, conform contabilității financiare, după natura lor, astfel: venituri și cheltuieli de exploatere, venituri și cheltuieli financiare, venituri și cheltuieli extraordinare.

Analiza cheltuielilor permite înțelegerea mecanismului de formare a rezultatelor firmei în funcție de volumul, structura și tendințele diferitelor categorii de consumuri. Din totalul cheltuielilor firmei, cheltuielile de exploatare dețin ponderea cea mai mare. Pentru sporirea eficienței economice trebuie găsite soluții de scădere a cheltuielilor de exploatare.

S.C. PLANET S.R.L. acționează simultan pentru stăpânirea și reducerea cheltuielilor, cele două elemente fundamentale, determinând rezultatul exrcițiului și în final mărimea profitului. Pentru această corectă cuantificare și contabilizare a veniturilor rămâne o preocupare de mare importanță, atât pentru deplina informare și asigurare efiocienței sale, cât și pentru alinierea la normativele internaționale și exigențele fiscalitătii.

Cuantificarea și contabilizarea cheltuielilor nu este obținerea unui etalon pur al mărimii totale a acestora, ci momentul când ele generează venituri, care devin compatibile ca atare în masa generală a chletuielilor, scopul fiind foarte clar, determinarea exactă a rezultatului exercițiului și în final a profitului sau a pierderilor.

Lupta pentru obținerea de venituri este raționamentul de a exista și a acționa, în acest sens managerii pot întreprinde acțiuni pentru îmbunătățirea performanțelor pe termen scurt, adesea în detrimentul obiectivelor rentabilității pe termen lung a firmei.

Rezultatul exercițiului concretizat în profit și pierdere, caracterizează toate laturile activității economice, financiare și excepționale ale firmei. Mărimea acestui indicator este influențat direct de strategia de aprovizionare și vânzare, de asigurarea și utilizarea eficientă a resurselor materiale și umane, de politica financiară.

Maximizarea profitului constituie premiza realizării obiectivelor strategice ale firmei. Profitul vizează rezultatele care se referă la un orizont scurt de timp, și de aceea poate suferi anumite deformări. El nu oferă nici o bază directă verigilor organizatorice ale firmei pentru a-și îmbunătăți contribuția la atingerea obiectivelor stabilite de conducerea firmei.

Creșterea de la an la an a rezultatului net obținut, precum și a cifrei de afaceri, realizarea și chiar depășirea indicatorilor prevăzuți în B.V.C., arată că la nivelul societății, conducerea practică un management corespunzător noilor condiții specifice economiei de piață.

Creșterea perioadei de rambursare a datoriilor, crește datorită contractării unui împrumut pe termen lung, utilizat pentru modernizarea clădirii.

Măsurile luate de conducerea societății au asigurat menținerea societății pe segmentul de piață pe care acționează.

Dacă luăm în considerare rezultatele economice obținute, observăm că societata desfășoară o activitate eficientă, făcând față cu succes concurenței din zona unde își desfășoară activitatea.

In vederea creșterii rentabilității financiare și a eficienței întregii activități, conducerea societății are în vedere următoarele măsuri:

controlul strict al cheltuielilor efectuate;

încasarea mai rapidă a creanțelor societății;

utilizarea eficientă a lichidității existente în sold, fără a angaja credite

eliminarea stocurilor cu mișcare lentă

Necesitatea adoptării unui sisitem de contabilitate european și a standardelor europene, este determinat de integrarea țării în structurile europene.

Conform IAS 18, atunci când rezultatul care apare în urma unei tranzacții ce implică prestare de servicii poate fi exprimat în mod rezonabil, venitul ce rezultă trebuie recunoscut și înregistrat în contabilitate, în măsura execuției contractului, la data inchiderii bilanțului Rezultatul unei tranzacții poate fi recunoscut atunci când sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

suma veniturilor poate fi estimată în mod rezonabil;

beneficiile economice asociate tranzacției, este posibil să fie generate către întreprindere;

costurile și cheltuielile aferente tranzacției pot fi măsurate în mod rezonabil.

Recunoașterea veniturilor, pe măsura execuției contractului, este denumită în mod curent, ”Metoda procentului de execuție”. Pe baza acestei metode, veniturile sunt recunoscute în perioadele contabile în care sunt prestate serviciile. Recunoașterea serviciilor pe acesată bază, oferă informații utile, care se referă la durata activității de prestare a serviciilor și la rezultatele acesteia pe parcusul unei perioade.

Pentru îmbunătățirea activității de conducere din cadrul societății sunt necesare luarea următoarelor măsuri:

evaluarea corectă a patrimoniului;

utilizarea pe o scară mai largă a tehnicii de calcul;

diminuarea cheltuielilor administrative;

Analizând activitatea desfășurată la societatea care aeste prezentată, consider că se impun a fi luate următoarele măsuri:

diversificarea activităților exercitate în cadrul societății, în vederea majorării veniturilor obținute, a creșterii nivelului salariului la personalul direct productiv;

micșorarea perioadei de recuperare a creanțelor;

micșorarea duratei de recuperare a stocurilor;

dotarea cu echipament de lucru modern în vederea creșterii calității serviciilor oferite și a calității muncii.

BIBLIOGARFIE

1. Cotleț D., Epuran M, Ineovan Felicia, Pereș I – Contabilitate financiară

Editura de Vest, Timișoara, 1998

2. Dalotă M., Dalotă Simona – Analiza și evaluarea firmei, Ediura Orizonturi Universitare, Timișoara, 2000.

3. Feleagă N., Ioașcu I. – Contabilitate financiară ( vol.3 ), Editura Economică, București, 1993

4. Munteanu V. – Contabilitatea financiară a întreprinderii ( vol.2), Editura București, 2000

5. Mateș D. – Contabilitatea financiară a unităților patrimoniale, Editura Societății Culturale și Științifice „Ivan Krasko”, 2000

6. Pantea I. – Contabilitatea financiară a agenților economici, Deva, 1995

7.Moroșan I. – Contabilitatea practică. Obligațiile fiscala și sociale ale firmei,

Editura Evcont Consulting SRL, Suceava, 2000.

8.XXX – Ghid practic de aplicare a Standardelor Internaționale de contabilitate

( partea1 ), Editura Economică, 2001

9.XXX – OMF 94

10. XXX – Ordonanța 24/2001