Contabilitatea Veniturilor Si Cheltuelilor

I.Stadiul cunoasterii in domeniu. Sinteza din literatura de specialitate.

1.Teorie si concepte privind veniturile si cheltuielile.

Delimitari privind veniturile si cheltuielile

Într-o acceptie general, cheltuielile desemneaza, în expresie valorica, raporturi patrimoniale cu privire la angajarea si utilizarea resurselor economice în cadrul activitatilor desfasurate de o întreprindere. Cadrul privind întocmirea si prezentarea situatiilor financiare, elaborat de IASB, defineste cheltuielile astfel:

Cheltuielile constituie diminuari de avantaje economice în cursul perioadei contabile, sub forma deiesiri sau diminuari ale valorilor activelor sau de creare de datorii, care au ca efect diminuarea capitalurilor proprii, sub alte forme decât distribuirile în beneficiul proprietarilor capitalului. Conform aceluiasi cadru conceptual, cheltuielile sunt recunoscute în contul de rezultate (contul de profit si pierdere) atunci când a avut loc o scadere a beneficiilor economice viitoare, aferente diminuarii unui activ sau cresterii unei datorii, modificare ce poate fi evaluata în mod credibil.

In general, veniturile reprezinta sume de bani sau bunuri materiale ce revin unei persoane fizice sau juridice în procesul repartitiei si care sunt generate dedesfasurarea unei activitati. Cadrul privind întocmirea si prezentarea situatiilor financiare al IASB defineste veniturile astfel:

Veniturile constituie cresteri de avantaje economice în cursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor sau diminuari ale datoriilor, care se concretizeaza în cresteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contributii ale actionarilor.

În acelasi cadru conceptual sunt prezentate si criteriile de recunoastere a veniturilor, si anume:

Veniturile sunt recunoscute în contul de rezultate (contul de profit si pierdere) atunci când are loc o crestere a beneficiilor economice viitoare aferente cresterii unui activ sau diminuarii unei datorii, modificare ce poate fi evaluata în mod credibil.1

1.2 Structuri in contabilitatea financiara privind cheltuielile si veniturile

Contabilitatea financiara a cheltuielilor si veniturilor este organizata avand la baza conceptia dualista. In consecinta, ea are ca obiect evaluarea si inregistrarea cheltuielilor si veniturilor in functie de natura lor, iar contabilitatea de gestiune in raport de destinatia (functia) cheltuielilor. Particularizand, in raport de cele 2 structuri, contabilitatea financiara reflecta cheltuieli intr-o clasificare corespunzatoare naturii activitatilor pe care o desfasoara intreprinderea (exploatare, financiara si extraordinara) si naturii resurselor consumate (materii prime, salarii, amortizari, etc).

Pentru reprezentarea cheltuielilor si veniturilor se porneste de la caracterul de proces al activitatior consumatoare de resurse si producatoare de rezultate. Ocazionarea cheltuielilor si crearea veniturilor se deruleaza in mai multe etape succesive si simultane in acelasi timp. Astfel in procesul cheltuielilor se intalnesc patru momente: angajarea, consumul, platile si imputarea.

Angajarea are loc in momentul in care se contracteaza obligatia baneasca generatoare de plati sau consumatoare de resurse. Exemplu. In cazul unei aprovizionari cu materiale de la furnizori angajarea cheltuielilor intervine in momentul in care s-a creat obligatia baneasca fata de furnizori de a plati stocurile primite de la acestia.

Consumul este specific utilizarii efective sau „sacrificarii” resurselor in scopul satisfacerii unor nevoiproductive sau neproductive dupa caz.

Platile constau in achitarea unei sume de bani ca echivalent in cadrul relatiilor financiare. Exemplu: achitarea obligatiei fata de furnizori pentru materialele aprovizionate de la acestia reprezinta o plata ca echivalent; in schimb plata impozitului pe profit reprezinta un transfer fara echivalent. Imputarea reprezinta momentul cand cheltuielile sunt decontate sau repartizate asupra rezultatelor obtinute.

In cazul procesului de creare a veniturilor se delimiteaza patru momente: productia, facutarea sau vanzarea pe credit, incasarea, incorporarea.

Productia este momentul crearii rezultatului ca produs al activitatii consumatoare de resurse. Exemplu: la o întreprindere producatoare, aceasta faza de identifica cu productia in curs de fabricatie si productia finita.

Facturarea sau vanzarea pe credit consta in transferarea dreptului de proprietate de la vanzator la client. Incasarea reprezinta etapa in care rezultatul vandut se transforma in bani. Incorporarea este o etapa strict contabila prin care veniturile sunt inglobate in rezultate pentru a absorbi cheltuielile corespondente.

Asa cum arata contabilitatea anglo-saxona, cheltuielile se afla intr-o conexiune cu veniturile dejja recunoscute, proces recunoscut sub denumirea de „matching”. Toate cheltuielile angajate in cursul exercitiului care nu se pot atasa veniturilor realizate sunt „activate” sau recunoscute ca active, fiind imobilizate, stocate sau repartizate asupra mai multor exercitii. De asemenea sunt „pasivizate” sau recunoascute ca pasive toate veniturile realizate in avans care sunt atribuite exercitiilor viitoare.

Generalizand, se poate aprecia ca in contabilitatea financiara cheltuielile se grupeaza in:cheltuieli curente, cheltuieli inregistrate in avans, cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii; cheltuieli de plata. Prima categorie, cheltuielile curente, cuprind cheltuieli angajate si recunoscute de exercitiul curent sau in curs. Cheltuielile inregistrate in avans si cele repartizate pe mai multe exercitii sunt, dupa caz, chltuieli constatate sau angajate in exercitiul „N”, dar recunoscute de exercitiul „N+1” sau „N+m”, (m=1,…i).

In ceea ce priveste cheltuielile de plata sunt consumurile constatate efectiv pentru care nu s-au primit pana la inchiderea exercitiului documente de constatare (exemplu, drepturi cuvenite angajatilor la inchiderea exercitiului cu titlul de concedii de platit, impozite si taxe datorate, dobanzi datorate).

De asemenea veniturile se impart in: venituri curente, venituri inregistrate in avans, venituri de realizat. Veniturile curente sunt constante, inregistrate si incorporate in rezultatul exercitiului curent. Veniturile inregistrate in avans sunt constatate in exercitiul „N” dar inregistrate in exercitiul „N+1”. Veniturile de realizat sunt venituri realizate efectiv in exercitiul „N” si incorporate in rezultatul aceluiasi exercitiu, pentru care nu s-au intocmit documente de inregistrare. Exemplu, vanzari de produse pentru care nu s-au intocmit facturi pana la inchiderea exercitiului.

Structurile de cheltuieli si venituri delimitate in contabilitatea financiara potrivit naturii lor definesc continutul claselor 6 „Conturi de cheltuieli” si 7 „Conturi de venituri”2.

2. Sinteza din literatura de specialitate

2.1 Contabilitatea cheltuielilor- Contabilitatea cheltuielilor de exploatare

Activitatea de exploatare cuprinde toate operatiile economice si comerciale privind aprovizionarea, productia si desfacerea bunurilor, lucrarilor si serviciilor. De asemenea sunt incluse si operatiile privind investitiile, prin care se realizeaza productia si constructia proprie de imobilizari corporale. Structural, contabilitatea operatiilor privind constatarea cheltuielilor se diferentiaza in functie de natura resurselor utilizate.

2.1.1 Cheltuieli privind consumurile stocate si nestocate

Prin aceasta categorie sunt delimitate cheltuielile privind materiile prime, materialele consumabile, energie si apa, pecum si marfurile. In toate cazurile cand se foloseste metoda inventarului permanent, cheltuielile colectate in cursul exercitiului se inregistreaza prin articol contabil:

60 Chelt. Privind stocurile = 3xx Conturi de stocuri si prod in curs de executie

Daca se utilizeaza metoda inventariului intermitent, la conturile de cheltuieli se inregistreaza cumparari de stocuri, iar consumurile stocate se determina pe baza relatiei:

Cumparari consumate = Intrari prin cumparari de la furnizori + Si – Sf constatate la inventariere

Pentru marfuri se calculeaza cheltuielile componente ale costurilor de vanzare, folosind relatia:

Costul mf cumparate = Intrari prin cump. de la furnizor + Stoc initial – Stoc final constatat la inventar

2.1.2 Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti

Cheltuielile ocazionate de lucrarile si serviciile ocazionate direct de desfasurarea activitatii, in ansamblu, a intreprinderii, cum sunt: lucrarile de intretinere si reparatii; redeventele, locatii de gestiune si chiriiile, prime de asigurarea; studiile si cercetarile. Toate aceste cheltuieli se inregistreaza in grupa 61” Cheltuieli cu lucrarile sui serviciile executate de terti”.

Cheltuielile privind lucrarile si serviciile legate direct de activitatile de ansamblu, desfasurate de întreprindere, cum sunt: colaborarile cu tertii; comisioanelesi onorariile; protocol, reclama si pubilcitate; transportul de bunuri si personal; deplasari; detasari si transferari; posta si telecomunicatii; alte servicii executate de terti sunt inregistrate in grupa 62 „Cheltuieli cu alte servicii executate de terti”.

2.1.3 Cheltuieli cu impozitele, taxele si varsaminte asimilate

In grupa 63 intra trei categorii de cheltuieli :

impozitul pe salarii suportat de angajator:

635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate = 444 Impozit pe salarii

b) impozite, taxe si varsaminte asimilate datorate bugetului de stat sau altor organisme publice, sub forma de : prorata din TVA deductibila devanita nedeductibila, TVA colectata aferenta bunurilor si serviciilor folosite in scop personal sau predare cu titlu gratuit, cea aferenta bunurilor si serviciilor acordate salariatiilor sub forma avantajelor in natura; diferente de pret la gaze si titei obtinute din productia interna, impozitul pe cladiri, alte impozite si taxe:

635 Chelt. cu alte impozite si taxe si varsaminte asimilate = 4426 TVA deductibila

4427 TVA colectata

446 alte imp,taxe si vars. asimilate

c) datorii si varsaminte de efectuat la alte organisme publice, destinate fondurilor speciale, sub forma de contributiila: fondul special pentru sanatate (exceptie 4311=447); fondul special pentru dezvoltarea si modernizarea drumurilor publice:

635 Chelt cu cu alte imp. si taxe si vars. asimilate = 447 Fonduri speciale taxe si vars. asimilate

2.1.4 Cheltuieli cu personalul

La aceasta grupa de cheltuieli sunt contabilizate cheltuielile cu salariile personalului, cheltuieli privind contributia intreprinderii la asigurarile sociale si contributia intreprinderii la fondul de somaj. Inregistrarea contabila este sub forma:

64 Cheltuieli cu personalul = 42 Personal si conturi asimilate

43 Asigurari sociale, protectie sociala si conturi asimilate

2.1.5 Alte cheltuieli de exploatare

Prin grupa 65 „Alte cheltuieli de exploatare”se inregistreaza cheltuielile ocazionate de pierderile din creante suportate de întreprindere, pierderi din lichidarea dobanzilor si creantelor, valoarea debitelorprescrise si a debitorilor insolvabili scosi din evidenta, valoarea despagubirilor, amenzilor si penalitatilor datorate sau platite, valoarea donsatiilor si subventiilorsi sponsorizarilor acordate.

Se mai includ in aceasta categorie si cheltuieli rezultate din operatii de capital, precum valoarea neamortizata a activelor amortizabile si valoarea contabila de intrare a activelor imobilizateneamortizabile cedate sau scoase din evidenta, pierderile determinate de de rascumpararea propriilor actiuni.

2.2. Conrea; studiile si cercetarile. Toate aceste cheltuieli se inregistreaza in grupa 61” Cheltuieli cu lucrarile sui serviciile executate de terti”.

Cheltuielile privind lucrarile si serviciile legate direct de activitatile de ansamblu, desfasurate de întreprindere, cum sunt: colaborarile cu tertii; comisioanelesi onorariile; protocol, reclama si pubilcitate; transportul de bunuri si personal; deplasari; detasari si transferari; posta si telecomunicatii; alte servicii executate de terti sunt inregistrate in grupa 62 „Cheltuieli cu alte servicii executate de terti”.

2.1.3 Cheltuieli cu impozitele, taxele si varsaminte asimilate

In grupa 63 intra trei categorii de cheltuieli :

impozitul pe salarii suportat de angajator:

635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate = 444 Impozit pe salarii

b) impozite, taxe si varsaminte asimilate datorate bugetului de stat sau altor organisme publice, sub forma de : prorata din TVA deductibila devanita nedeductibila, TVA colectata aferenta bunurilor si serviciilor folosite in scop personal sau predare cu titlu gratuit, cea aferenta bunurilor si serviciilor acordate salariatiilor sub forma avantajelor in natura; diferente de pret la gaze si titei obtinute din productia interna, impozitul pe cladiri, alte impozite si taxe:

635 Chelt. cu alte impozite si taxe si varsaminte asimilate = 4426 TVA deductibila

4427 TVA colectata

446 alte imp,taxe si vars. asimilate

c) datorii si varsaminte de efectuat la alte organisme publice, destinate fondurilor speciale, sub forma de contributiila: fondul special pentru sanatate (exceptie 4311=447); fondul special pentru dezvoltarea si modernizarea drumurilor publice:

635 Chelt cu cu alte imp. si taxe si vars. asimilate = 447 Fonduri speciale taxe si vars. asimilate

2.1.4 Cheltuieli cu personalul

La aceasta grupa de cheltuieli sunt contabilizate cheltuielile cu salariile personalului, cheltuieli privind contributia intreprinderii la asigurarile sociale si contributia intreprinderii la fondul de somaj. Inregistrarea contabila este sub forma:

64 Cheltuieli cu personalul = 42 Personal si conturi asimilate

43 Asigurari sociale, protectie sociala si conturi asimilate

2.1.5 Alte cheltuieli de exploatare

Prin grupa 65 „Alte cheltuieli de exploatare”se inregistreaza cheltuielile ocazionate de pierderile din creante suportate de întreprindere, pierderi din lichidarea dobanzilor si creantelor, valoarea debitelorprescrise si a debitorilor insolvabili scosi din evidenta, valoarea despagubirilor, amenzilor si penalitatilor datorate sau platite, valoarea donsatiilor si subventiilorsi sponsorizarilor acordate.

Se mai includ in aceasta categorie si cheltuieli rezultate din operatii de capital, precum valoarea neamortizata a activelor amortizabile si valoarea contabila de intrare a activelor imobilizateneamortizabile cedate sau scoase din evidenta, pierderile determinate de de rascumpararea propriilor actiuni.

2.2. Contabilitatea cheltuielilor financiare

Se cuprind toate cheltuielile privind pierderile din creante legate de participatii, pierderile din vanzarea titlurilor de plasament, diferente de curs valutar din opertiile curente si disponibilitatile in devize la inchiderea exercitiului financiar; dobanzile curente aferente imprumuturilor primite si altor datorii privind exercitiul in curs; sconturile acordate clientilor; alte cheltuieli financiare.

Toate operatiile privind cheltuielile financiare sunt inregistrate prin conturile grupei 66 „Cheltuieli financiare”. In acest scop se debiteaza conturile de cheltuieli (6xx) si se crediteaza conturile care evidentiaza natura cheltuielii (conturi de dobanzi, conturi de datorii, conturi de creante, conturi de trezorerie).

2.3 Contabilitatea cheltuielilor extraordinare

Cheltuielile extraordinare sunt acelea care apar ca urmare a evenimentelor extraordinare, cum sunt: calamitatile naturale si exproprierile unor active. Se poate pune in discutie daca o întreprindere care se afla intr-o zona supusa frecvent calamitatilor naturale (de exemplu langa albia unui rau cu risc de inundatii in fiecare primavara) poate considera valoarea pierderilor de stocuri si productia in curs de executie in categoria cheltuielilor extraordinare. Reamintim ca in activitatea extraordinara sunt cuprinse acele evenimente sau tranzactiidistincte de activitati curente ale intreprinderii care apar neregulat si cu frecventa redusa.

2.4. Contabilitatea cheltuielilor cu amortizarile si provizioanele

Sunt cheltuieli de exploatare si financiare ocazionate de deprecierea activelor amortizabile si neamortizabile, precum si cele determinate de constituirea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli. Delimitarea si inregistrarea distincta a acestor categorii de cheltuieli de exploatare si financiare se intemeiaza pe calitatea lor de componenta a capacitatii de autofinantare. Sunt cheltuieli care nu genereaza plati pentru activitatea de trezorerie. Ca o componenta a „cash-flow”-ului ele reprezinta o sursa de autofinantare de investitii. De aceea se mai numesc si cheltuieli calculate.

Contabilizarea acestor cheltuieli se face prin relatia:

68 Chelt cu amortizarile, provizioanele = 15 Provizioane pentru riscuri si chelt

si ajust la inflatie 28 Amortizarile privind imobilizarile

29 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor

39 Proviz. pentru dep. stocurilor si a prod. in curs de ex.

49 Provizioane pentru deprecierea creantelor

59 Provizioane pentru deprecierea ct. de trezorerie

2.5 Contabilitatea veniturilor- Contabilitatea veniturilor din exploatare

In modelul de contabilitate, din tara noastra, criteriul de delimitare si inregistrare a veniturilor din activitatea de exploatare este cel incepand cu obtinerea productiei si se continua cu vanzarea aceleiasi productii sau a marfurilor cumparate. Totodata, se considera venituri realizate, in functie de care se determina rezultatul, numai cele din stadiul de vanzare, adica din faza unde are loc transferul dreptului de proprietate. Veniturile nelegate de vanzari, cum sunt cele financiare si, cele extraordinare, sunt considerate realizate in momentul constatarii sau incasarii dupa caz.

2.6 Contabilitatea veniturilor financiare

In categoria veniturilor financiare sunt incluse veniturile din: participatii, titluri de plasament, imobilizari financiare cedate, creante imobilizate, titluri de plasament cedate, diferente favorabile de curs valutar, dobanzi cuvenit, sconturi obtinute si alte venituri financiare. Toate veniturile financiare sunt inregistrate prin creditarea conturilor din grupele 76 „Venituri financiare” si debitarea conturilor care evidentiaza natura veniturilor dobandite (conturi de creante, conturi de trezorerie si alte conturi).

2.7 Contabilitatea veniturilor extraordinare

Veniturile extraordinare pot aparea ca urmare a subventiilor primite pentru eliminarea efectelor calamitatilor, pentru reamplasarea activitatilor productive in zone defavorizate sau pentru decongestionarea zonelor urbane aglomerate dar si din despagubirile care insotesc exproprietrea unor active pentru cauza de utilitate publica.

2.8 Contabilitatea veniturilor din amortizari si provizioane

Veniturile din amortizari si provizioane sunt venituri calculate, determinate de reluarea din diminuare a provizioanelor pentru deprecieri si a celor privind riscurile si cheltuielile. Un venit din amortizari poate interveni numai in mod exceptional, printr-o schimbare de plan de amortizare, care ar necesita diminuarea amortizarii. Toate veniturile din amortizari si provizioane se contabilizeaza, de regula, la inchiderea exercitiului financiar, in cazul iesirii activelor pentru care s-au constituit provizioane pentru deprecieri si in situatia anularii partiale sau totale a unor provizioane ramase fara obiect.4

3. Referential contabil. Standarde si reglementari contabile in domeniu

Articolul 16, aliniatul 1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991 spune: „Contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura si destinatia lor, dupa caz. Aliniatul 2 spune: „Contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura sau sursa lor, dupa caz”.5

Standardul IAS 18

Acest standard trebuie aplicat la contabilitatea veniturilor provenite din urmatoarele tranzactii si evenimente:

vanzarea bunurilor;

prestarea serviciilor; si

utilizarea de catre altii a activelor intreprinderii, producatoare de dobanzi, redevente si dividende.

Veniturile care intra in aria de aplicabilitate a standardului sunt:

A) veniturile din vanzarea bunurilor;

venituri din prestarea serviciilor;

venituri generate de utilizarea activelor intreprinderii de catre terte persoane, de natura dobanzilor, redeventelor si dividentelor.

A) Veniturile din vanzarea bunurilor trbuie sa fie recunoscute in momentul in care au fost indeplinite conditiile urmatoare:

intreprinderea a transferat cumparatorului riscurile si avantajele semnificative ce decurg din proprietatea asupra bunurilor;

intreprinderea nu mai gestioneaza bunurile vandute la nivelul la care ar fi facut-o, in mod normal, in cazul detinerii in proprietate a acestora si nici nu mai detine controlul efectiv asupra lor;

marimea veniturilor poate fi masurata in mod rezonabil;

este probabil ca beneficiile economice asociate tranzactiei sa fie generate catre întreprindere; si

costurile tranzactiei pot fi masurate in mod rezonabil.

B) Atunci cand rezultatul unei tranzactii ce implica prestarea de servicii poate fi estimatin mod rezonabil, venitul asociat tranzactiei trebuie sa fie recunoscut in masura executiei contractului la data inchiderii bilantului. Rezultatul unei tranzactii poate fi estimat in mod rezonabil atunci cand sunt implinite conditiile urmatoare:

suma veniturilor poate fi estimata in mod rezonabil;

este probabil ca beneficiile economice asociate tranzactiei sa fie generate de catre întreprindere;

stadiul de executie a contractului la data de inchidere a bilantului poate fi evaluat in mod rezonabil; si

costurile aparute pe parcursul contractului si costurile de finalizare a contractului pot fi evaluate in mod rezonabil.

C) Veniturile aparute din utilizarea de catre altii a activelor intreprinderii ce genereaza dobanzi, revedente si dividende trebuie recunoscute atunci cand:

este probabil ca beneficiile economice asociate tranzactiei sa intre in întreprindere; si,

suma veniturilor poate fi determinata in mod rezonabil.

Veniturile trebuie recunoscute pe urmatoarele baze:

dobanzile trebuie recunoscute periodic, in mod proportional, pe baza randamentului evectiv al activului;

redeventele trebuie recunoscute pe baza contabilitatii de angajamente, conform realitatii economice a contractului; si’

dividentele trebuie recunoscute atunci cand este stabilit dreptul actionarului de la prima plata.6

Standardul IAS 11 „Contractele de constructii”

Principala problema n cazul contractelor de constructii o constituie alocarea veniturilor si costurilor contractuale perioadelor contabile in care se executa activitatea de constructie , dat fiind acest gen de contracte, de regula, se intind pe mai multi ani.7

Venitul contactului

Veniturile trebuie sa cuprinda:

marimea initiala a veniturilor convenita in contract; si,

modificarile in volumul contractului, revendicarile si primele de performanta, in masura in care este probabil ca ele sa dea nastere la venituri si daca pot fi masurate de maniera fiabila.

Costurile contractului:

Costurile contractului trebuie sa cuprinda:

costurile directe legate de contractul vizat

costurile atribuibile activitatii legate de contracte, in general, si care pot sa fie afectate contractului; si,

toate celalalte costuri care pot fi facturate in mod specific clientului, conform scadentelor contractuale.

Informatii de furnizat:

La inchiderea exercitiului , pentru contractele in curs: valoarea cumulata a cheltuielilor si veniturilor contabilizate, valorile avansurilor primite si retiunute drept garantie, pozitia financiara a contractelor, in bilant (referitoare a clienti).8

Standardul IAS 21”Efectele variatiilor cursurilor monedelor straine”

Standardul IAS 21 precizeaza ca diferentele de curs valutar ce apar cu ocazia decontarii elementelor monetare sau a raportarii elementelor monetare ale unei intreprinderi la cursuri diferite fata de cele care au fost inregistrate initial pe parcursul perioadei sau fata de cele care au fost raportate in situatiile financiare anterioare trebuie sa fie recunoscute ca venituri sau cheltuieli in perioada in care au survenit.9

Standardul IAS 17”Leasing”

Recunoasterea veniturilor dinrevedente pe baza coontabilitatii de angajamente, potrivit realitatii economice ridica problema tratarii venitului propriu leasingului financiar. Portrivit IAS 17, recunoasterea venitului financiar, cel din revedente se face pe calea etalarii/ alocarii pe termenul de leasing.10

Standardul IAS 12 „Impozitul asupra rezultatului

Cheltuieala privind impozitul este suma impozitelor curente cu impozitele amanate. Impozitele amanate vor fi exigibile sau recuperabile in perioadele urmatoare, referitoare la diferentele intre valorile contabile si cele fiscaleale unui activ sau ale unei datoriisau reporturile de pierderi sau creditele de impozit reportate inainte.

Impozitele curente si impozitele amanate sunt contabilizate in contul de profit si pierdere sau la capitaluri proprii daca elementele la care se refera nu au fost inregistrate direct la capitaluri proprii, in numele aceleiasi perioade sau nu. Impozitele curente trebuie sa fie contabilizate la datorii (pasive), atat timp cat ele nu sunt platite.

Un pasiv de impozit amanat este contabilizat pentru toate diferentele temporare impozabile , exceptand conditia in care el este generat de un fond comercial sau de contabilizarea initiala a aunui activ sau a unei datorii, in contextul unei tranzactii care nu este o grupare de intreprinderi si nu afecteaza nici rezultatul contabil, nici rezultatul impozabil.

Un activ de impozit amanat trebuie sa fie contabilizat, pentru toate diferentele temporare deductibile, in masura in care este probabil ca un beneficiu impozabil sa fie disponibil, asupra caruia sa se impute aceste diferente temporare deductibile.

Creantele si datoriile de impozit trebuie sa fie prezentate separat de celalalte creante si datorii din bilant, distingand, in acest sens, impozitele amanate si impozitele curente. Atunci cand bilantul este prezentat pe baza distinctiei curent/necurent, impozitele amanate sunt clasificate in necurente.

Cheltuiala de impozit trebuie sa fie prezentata separat, in contul de profit si pierdere. Impozitul exigibil reprezinta valoarea impozitului pe profit platibil (recuperabil) in raport cu profitul impozabil (pierderea fiscala) pe o perioada. Profitul impozabil (pierderea fiscala) este profitul (pierderea) pe periada exercitiului, determinat(a) in concordanta cu reguli stabilite de autoritatea fiscala, pe baza carora trebuie palatit impozitul pe profit.

Impozitul amanat reprezinta valoarea impozitelor asupra rezultatului platibile sau recuperabile in perioade contabile viitoare; in ceea ce priveste diferentele temporare , reportul pierderilor fiscale neutilizate si reportul de credite de impozit neutilizate.

Diferentele temporare se calculeaza scazand din valoarea contabila a unui activ sau a unei datorii, din bilant, baza fiscala a acestuia. Diferentele temporare pot fi: diferente temporare impozabile (aceste diferente vor genera sume impozabile in determinarea beneficiului impozabil al exercitiilor viitoare. Atunci cand valoarea contabila a activului(datoriei) va fi recuperata (decontata)) sau diferente temporare deductibile (aceste diferente vor genera sume deductibile in determinarea beneficiului impozabil al exercitiilor viitoare, atunci cand valoarea contabila a activului(datoriei) va fi recuperata(decontata)).

Baza fiscala a unui activ reprezinta valoarea ce va fi dedusa in scopuri fiscale din benificii economice pe care le va genera intreprinderea , atunci cand recupereaza valoarea contabila a activului. Daca aceste benificii economice nu sunt impozabile, baza fiscala a activului este egala cu valoarea sa contabila. Baza fiscala a unei datorii este valoarea contabila diminuata cu orice sume ce vor fi deduse, in scopuri fiscale, in contul acestei datorii. In cazul veniturilor in avans, baza fiscala este egala cu valoarea contabila a veniturilor in avans diminuata cu valoarea veniturilor ce nu vor fi impozabile in perioadele urmatoare.

Atunci cand valoarea contabila a unui activ este mai mare decat baza sa fiscala, rezulta o diferenta temporara impozabila, deoarece benificiile economice generate de recuperarea activului, adica beneficiile economice impozabile, depasesc valoarea ce va fi permisa sub forma deducerilor in scopuri fiscale. Invers, daca valoarea contabila a aunui activ este mai mica decat baza fiscala, diferenta temporara este deductibila.

Valoarea contabila a unei datorii va fi decontata in perioadele urmatoare prin intermediul unei iesiri de resurse ce incorporeaza beneficii economice. Cand resursele ies din întreprindere, o parte sau totalitatea valorii lor este deductibila din profitul impozabil al exercitiilor respective. Diferentele favorabile ce apar intre valoarea contabila a datoriilor si baza fiscala a acestora sunt deductibile. Eventualele diferente nefavorabile intre valoarea contabila si baza de impozitare a datoriilor sunt consideratee impozabile.20

4. Recunoastere si evaluare, tratamente contabile.

4.1. PRINCIPIILE CONTABILE GENERALE

Organizarea contabilității financiare a cheltuielilor, veniturilor și rezultatelor are ca obiect evaluarea și înregistrarea cheltuielilor și veniturilor grupate după criteriul naturii activităților – exploatare, financiară, excepțională – și în funcție de natura resurselor utilizate – materii prime, materiale, personal, mijloace fixe.

Contabilitatea financiară a cheltuielilor, veniturilor și rezultatelor este organizată în spiritul respectării principiilor contabile generale, care prevăd:

Principiul independenței exercițiului prevede ca toate operațiile ce determină cheltuieli să fie înregistrate în contabilitate în momentul producerii lor, fără a ține cont de data plății lor. De asemenea, contabilizarea veniturilor se face în momentul constatării lor, indiferent de data încasării, reflectarea operațiilor ce determină cheltuieli și venituri, în momentul angajării sau generării lor, fac din contabilitatea financiară o „contabilitate de angajamente” sau, în terminologia anglo-saxonă, „accrual accounting”;

Principiul prudenței impune aprecierea justă a faptelor pentru a preveni riscul de transfer în viitor a incertitudinilor susceptibile de a greva rezultatele și a căror cauză se regăsește în exercițiul curent sau anterioare. În concordanță cu acest principiu, se contabilizează datoriile și pierderile probabile și nu se contabilizează activul și profitul probabile. În practică se înregistrează cheltuielile cu amortizarea și provizioanele, indiferent de existența unor rezultate financiare favorabile;

Principiul necompensării interzice efectuarea de compensări între cheltuieli și venituri, înregistrate în contul de rezultat.

Respectarea prevederilor generale ale principiilor corelată cu respectarea de către agenții economici a actelor normative în vigoare în România („Sistemul contabil al agenților economici”) asigură disciplina în aplicarea contabilității financiare la nivel național.

4.2 Recunoasterea, evaluarea si tratamente contabile privind veniturile si cheltuielile curente

4.2.1 Recunoasterea

Cadrul general ISAB specifica faptul ca, veniturile sunt recunoscute in contul de profit si pierdere atunci cand a avut loc o crestere a beneficiilor economice viitoare aferente cresterii unui activ sau diminuarii unei datorii , modificare ce poate fi evaluata credibil si are un grad suficient de certitudine. Dar, in mod practic, asa cum prevede IAS 18, criteriile de recunoastere a veniturilor sunt aplicate, de regula, separat pentru fiecare tranzactie, pentru a putea reflecta realitatea economica. De exemplu, cand pretul de vanzare al uni produs include o suma indentificabila pentru servicii succesive, aceasta suma este inregistratain avans si recunoascuta ca venit pe parcursul perioadei in care s-a efectuat service-ul.

In raport de natura criteriilor de recunoastere se nuanteaza dupa cum urmeaza:

venituri din vanzarea bunurilor;

venituri din prestarea serviciilor;

venituri din dobanzi

redevente

In ceea ce priveste momentul recunoasterii venitului, Cadrul contabil general ISAB precizeaza ca se identifica cu momentul livrarii (vanzarii) bunurilor. Daca livrarea, credibilitatea incasarii este scazuta, veniturile sunt recunoscute pe masura incasarilor. Momentul recunoasterii veniturilor se poate identifica si cu cel al productiei, este cazul productiei agricole in agricultura.

4.2.2 Evaluarea veniturilor si cheltuielilor

Veniturile mai pot fi recunoascute anterior vanzarii, este cazul contractelor pe termen lungpentru realizarea unor constructii sau pentru prestarea unor servicii.

Potrivit IAS 18 veniturile sunt evaluate la valoarea justa a mijlocului de plata primit sau de primit. Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzactie este determinata de obicei printr-un acord intre societate si cumparatorul sau utilizatorul activului.

Mijlocul de plata este de regula numeralul sau echivalentul de numerar, iar suma veniturilor este data de valoarea nominala a numeralului sau echivaqlentul de numerar primit sau de primit. In cazul in care intrarea de numerar sau echivalentul de numerar este amanata, valoarea justa a mijlocului de plata poate fi mai mica decat suma nominala a numerarului primit sau de primit.

In vederea eliminarii acestui fapt, pe baza de acorduri intre vanzator si cumparator , valoarea justa a mijlocului de plata va fi determinata prin actualizarea tuturor sumelor de primit in viitor, utilizand in acest scop rata dobanzii aferente periadei respective. Diferenta dintre valoarea justa la momentul recunoasterii venitului si valoarea nominala a mijlocului de plata este recunoscuta ca venit din dobanzi.

Prin asimilare cu veniturile, cheltuielile sunt evaluate la valoarea justa a mijlocului de plata acordat sau de acordat in timpul contraprestatiei primite sau de transferat fara echivalent (exemplu cheltuielile cu impozitele).

4.3. Venituri din prestarea serviciilor pe baza de contracte realizate pe durata mai mare de un.

4.3.1. Recunoasterea

Venitul tranzactiei este recunoscut, in perioadele contabile, in functie de stadiul de executiei al contractului la data inchiderii bilantului. Stadiul de executie al contractului poate fi determinat prin diverse metode, in functie de natura contractului, dupa cum urmeaza:

evaluarea tehnica a lucrarilor executate;

procentajul serviciilor executate pana la data bilantului din serviciile totale de executat;

procentajul costurilor angajate pana la data bilantului din costurile totale estimate din respectivul contract.

Cand rezultatul unei tranzactii materializate in prestari de servicii nu poate fi estimat credibil, venitul va fi recunoscut doar pe baza cheltuielilor recuperabile angajate, si, in consecinta, nu se recunoaste nici un fel de profit.

4.3.2. Venituri din redevente

4.3.2.1 Recunoasterea

Recunoasterea veniturilor din redevente pe baza contabilitatii de angajamente, conform realitatii economice, ridica problema tratarii venitului propriu leasingului financiar. Potrivit IAS 17 „leasing”, recunoasterea venitului financiar, cel din redevente, se face pe calea etalarii/alocarii pe termenul de leasing.

4.3.3. Veniturile si cheltuielile privind contractele de constructii

Principala problema in cazul contractelor de constructii o constituie alocarea veniturilor si costurilor contractuale perioadelor contabile in care se executa activitatea de constructie, dat fiind ca acest gen de contracte, de regula, se intind pe mai multi ani. Veniturile contractuale cuprind urmatoarele elemente, in masura in care este probabil a fi obtinute, si pot fi evaluate rezonabil:

valoarea initiala a veniturilor convenite in contract;

contravaloarea modificarilor lucrarilor contractuale, revendicarile si platile stimulatorii convenite.

Costurile contractuale cuprind:

costurile direct aferente contractului: costul fortei de munca de pe santier, inclusiv supravegherea de santier; costurile materialelor folosite; amortizarea echipamentelor folosite; transportul echipamentelor si materialelor; costul inchirierii echipamentelor;

costurile atribuite activitatii de constructie, in general, si care pot fi alocate contractului respectiv: asigurarile; costurile proiectarii si al asistentei tehnice care nu sunt direct legate de contract; costurile indirecte (controlul calitatii, costul indatorarii etc);

alte costuri contractuale aflate in sarcina beneficiarului conform prevederilor contractului cuprind unele costuri generale de administratie si de dezvoltare, cum sunt costurile cu studiul stabilitatii terenului pe care va avea loc constructia.11

5. Modele de raportare a veniturilor si cheltuielilor

5.1 Contabilitatea rezultatului exercitiului

Exercițiul este considerat perioada de viață a unei întreprinderi care se scurge între stabilirea după inventar, a conturilor anuale succesive. În țara noastră exercițiile sociale-economice coincid cu anul (civil) calendaristic.

Prin rezultatul exercițiului se înțelege profitul sau pierderea obținută de unitatea patrimonială la sfârșitul anului. Rezultatul exercițiului se determină prin închiderea conturilor de venituri și cheltuielilor.

Contabilitatea rezultatelor este consemnată în conturile din grupa 12 “Rezultatul exercițiului” respectiv contul 121 “Profit și pierdere” și contul 129 “Repartizarea profitului”.

Contul 121 “Profit și pierdere” ține evidența profitului sau pierderii realizate în cursul exercițiului – cont bifunctional.

Se creditează la sfârșitul exercițiului cu veniturile obținute și se debitează cu cheltuielile efectuate. Soldul creditor reprezintă profit, iar soldul debitor pierdere. După stabilirea rezultatului în cont se mai înregistrează în credit pierderile realizate în exercițiile precedente, (ct.117) și cele care nu au fost repartizate; iar în debit profitul net supus sau nu repartizării.

Soldul creditor al contului 121 “Profit și pierdere” reprezintă profitul; soldul debitor exprimă pierderea

venit>cheltuieliprofit

venit<cheltuielipierdere12

Schema de ansamblu a decontării elementelor de cheltuieli și venituri pentru determinarea rezultatului exercițiului se prezintă în următorul mod:

D PROFIT ȘI PIERDERE C

Clasa 2 Clasa 6 Clasa 7 Clasa 2

Conturi de active Conturi de Conturi de Conturi de active

D imobilizate C D cheltuieli C D venituri C D imobilizate C

S.I. „X” Cedări de active imo- Producția de imobilizări

bilizate și alte ieșiri

Repartizarea Încorporarea Clasa 3

(decontarea) veniturilor Conturi de

Clasa 3 cheltuielilor în D stocuri C

D Conturi de stocuri C asupra rezultate

Rezultatului

S.I. „Y” Consumuri stocate Producția de stocuri

Clasa 4, Clasa 5 Clasa 4, Clasa 5

Conturi de terți Conturi de terți

D și trezorerie C D și trezorerie C

Cheltuieli privind Vânzări

angajamente și plăți

Conturi de Conturi de

amortizări și amortizări și

D provizioane C D provizioane C

Constituire și creșteri Reluări prin anulări, utilizări

amortizări, provizioane S.C. Profit S.D. Pierdere și diminuări de provizioane13

5.2Clasificarea rezultatului exercițiului și determinarea

rezultatului fiscal

Conform prevederilor Legii contabilității, rezultatul exercițiului se calculează lunar, când se determină profitul sau pierderea. Calculul se face cumulat de la începutul anului, astfel încât, la sfârșitul anului să se poată prezenta calculul global și final al rezultatului obținut.

Rezultatul exercițiului se determină la sfârșitul exercițiului financiar, prin compararea veniturilor cu cheltuielile aferente și poate îmbrăca forma profitului sau pierderii.

Rezultatul unui exercițiu este generat de cele trei activități care determină și clasificarea cheltuielilor și veniturilor:

– rezultatul activității de exploatare = veniturile din exploatare – cheltuieli de exploatare

– rezultatul activității financiare = venituri financiare – cheltuieli financiare

Aceste două activități formează activitatea curentă care se desfășoară în întreprindere, iar rezultatul exploatării și rezultatului financiar formează rezultatul curent.

– rezultatul activității extraordinare = venituri extraordinare – cheltuieli extraordinare

Rezultatul activității extraordinare este generat de operații de gestiune și de capital, care nu au nici o legătură cu activitatea curentă.

Rezultatul exercițiului este reprezentat de suma celor trei rezultate parțiale:

Rezultatul exercițiului reprezintă soldul final al contului de profit și pierdere supus repartizării pe destinațiile legale.

Rezultatul contabil, sub formă de profit sau pierdere, este reprezentat de soldul creditor sau debitor al contului 121 „Profit și pierdere”, în timp ce rezultatul fiscal, stabilit conform prevederilor fiscale, reprezintă profitul impozabil sau pierderea fiscală a exercițiului și, în funcție de aceasta se calculează volumul impozitelor exigibile (sau rambursabile). Relația dintre cele două categorii de rezultate este dată de relația:

Diferențele permanente sunt elemente reintegrare sau deduse definitiv din rezultat, generate în cursul exercițiului financiar respectiv.

Diferențele temporare sunt elementele neintegrabile în rezultatul fiscal al exercițiului, dar care vor fi impozabile ulterior. Generează impozite amânate de genul cărora creează și provizioanele reglementate sau subvenții pentru investiții.

Această relație generală a rezultatului fiscal implică o metodologie de calcul mai amplă, cu posibilitatea folosirii a două metode de impozitare a rezultatului: metoda impozitului exigibil și metoda impozitului amânat sau a reportării impozitului.

În contabilitatea românească nu se aplică decât prima metodă, cu recunoașterea diferențelor permanente, întrucât implicarea fiscală a subvențiilor pentru investiții nu se contabilizează, iar postul provizioane reglementate nu funcționează, fiind o structură vidă.

Metoda impozitului exigibil impune egalitatea dintre cheltuiala contabilă a exercițiului și suma impozitelor exigibile, incidența eventualelor diferențe temporare fiind menționată în anexa la bilanțul contabil.

Determinarea masei profitului impozabil este reglementată fiscal prin O.G. nr. 70/29.08.1994 privind impozitul pe profit aprobată prin Legea 73/1996, republicată în M.O. nr. 40/12.03.1997, modificată și completată ulterior de O.G. nr. 40/1998, modificată și completată de O.U. nr. 217 din 29 decembrie 1999.

Acestea se vor abroga începand de la data de 1.07. 2002,cand intră în vigoare Legea privind impozitul pe profit publicată în M.O. nr. 456 din 27. 06 .2002.

Modul specific de calcul și impozitare a profitului în România generează la închiderea exercițiului financiar definirea în plan teoretic a relației de calcul a profitului impozabil. În componența cheltuielilor corespondente veniturilor realizate se includ și cheltuielile cu impozitul pe profit calculat și evidențiat (plătit) în cursul exercițiului. De aceea, formula de calcul este următoarea:

Formarea și calculul profitului impozabil au la bază formula:

Rezultatul fiscal se determină prin respectarea și aplicarea principiului conectării cheltuielilor la venituri, așa-numitul „matching”, care prevede deducerea din veniturile recunoscute a cheltuielilor care au contribuit la realizarea acestora.

Cheltuielile nedeductibile sunt diferențele permanente care au ca efect majorarea rezultatului impozabil în raport cu rezultatul contabil. Aceste corecții au ca scop neutralizarea cheltuielilor contabilizate și deduse din rezultatul contabil dar a căror deducere nu este admisă din punct de vedere fiscal.

Deducerile fiscale extracontabile diminuează rezultatul fiscal în raport cu cel contabil. Au ca scop retratarea rezultatului contabil de elemente deja contabilizate dar neimpozabile.

Dacă din profitul contabil se deduce impozitul pe profit, se obține profitul net, după formula:

Repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate în condițiile prevăzute de dispozițiile legale în vigoare.14

5.4 Importanta veniturilor si cheltuielilor la calculul profitului impozabil

Reguli generale

Art. 19. – (1) Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau in calcul si alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.

Metodele contabile, stabilite prin reglementari legale in vigoare, privind iesirea din gestiune a stocurilor sunt recunoscute la calculul profitului impozabil, cu exceptia contribuabilor care produc mobile si imobile, executa lucrari sau prestari sevicii pe baza de contracte cu plata in rate. Cheltuielile corespunzatoare veniturilor sunt deductibile proportional cu rata inregistrata in valoarea totala a contractului.

In cazul contribuabililor care desfasoara activitati de servicii internationale, in baza conventiilor la care Romania este parte, veniturile si cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestora sunt luate in calcul la determinarea profitului impozabil, potrivit unor norme speciale stabilite in conformitate cu reglementarile din aceste conventii.

Tranzactiile intre persoane afiliate se realizeaza conform principiului pretului pietei libere, potrivit caruia tranzactiile intre persoanele afiliate se efectueaza in conditiile stabilite sau impuse care nu trebuie sa difere de relatiile comerciale sau financiare stabilite intre intreprinderi independente. La stabilirea profiturilor persoanelor afiliate se au in vedere principiile privind preturile de transfer.

Venituri neimpozabile

Urmatoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:

a) dividendele primite de la o persoana juridica romana. Sunt, de asemenea, neimpozabile, dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, dividendele primite de la o persoana juridica straina, din statele Comunitatii Europene, daca persoana juridica romana detine minimum 25% din titlurile de participare la persoana juridica straina, pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani, care se incheie la data platii dividendului;

b) diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se detin titluri de participare, precum si diferentele de evaluare a investitiilor financiare pe termen lung. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a retragerii titlurilor de participare, precum si la data retragerii capitalului social la persoana juridica la care se detin titlurile de participare;

c) Abrogat;
d) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;

e) veniturile neimpozabile, prevazute expres in acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative.

Cheltuieli

Art. 21. – (1) Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare.

Sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri cheltuielile cu achizitionarea ambalajelor si cheltuielile efectuate pentru protectia muncii, prevenirea accidentelor de munca si bolilor profesionale.

De asemenea o alta categorie de cheltuieli generatoare de venituri sunt cele efectuate in scopuri publicitare pentru popularizarea firmei, cheltuielile pentru marketing, studiul pietei, cheltuielile de cercetare, precum si cheltuielile de dezvoltare, cheltuielile de transport si cazare in tara sau in strainatate efectuate de salariati si administratori, contributia la rezerva mutuala de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit.

Cheltuielile pentru protejarea mediului si conservarea resurselor sunt de asemenea deductibile precum si cheltuielile cu taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile datorate catre camerele de comert si industrie.

Urmatoarele cheltuieli au deductibilitate limitata: cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, cheltuielile sociale, in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificarile ulterioare, cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, cheltuielile cu provizioane si rezerve, amortizarea, cheltuielile cu dobanda si diferentele de curs valutar, ) cheltuielile cu primele de asigurare private de sanatate.

Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile: cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, dobanzile/majorarile de intarziere, amenzile, confiscarile si penalitatile de intarziere datorate catre autoritatile romane, cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta, cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se detin participatii, precum si de diferentele nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe termen lung.

Alte cheltuieli nedeductibile: cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, ) cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul desfasurarii activitatii proprii si pentru care nu sunt incheiate contracte; pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, pentru partea neacoperita de provizion precum si pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate.15

6. Interpretari si analize

6.1 Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale ale intreprinderii

Analiza cheltuielilor intreprinderii se realizeaza utilizand informatiile din contul de profit si pierdere. In acest document de sinteza contabila, cheltuielile si rezultatele intreprinderii sunt structurate dupa natura activitatii, respectiv exploatare, financiare si extraordinare. Analiza structurii resurselor consumate, altfel spus a structurii cheltuielilor, prezinta o importanta deosebita. Aceasta permite desprinderea unor concluzii privind comportamentul consumurilor si contributia acestora la generarea de venituri. Intre diversele categorii de consumuri si venituri se stabilesc corelatii care contribuie la obtinerea rezultatului final.

Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale se poate realiza utilizand rata cheltuielilor totale, al carui studiu se poate efectua prin metoda abaterilor. Relatia de calcul a indicatorului rata de eficienta a cheltuielilor totale (cheltuieli la 1.000 de lei venituri totale) este:

Rct= ( Chi / Vi )*1000 sau Rct= gici1000 / 100

C1100 = rata de eficienta a cheltuielilor pe structura;

Chi = cheltuielile pe structura;

Vi = venituri pe structura;

Gi = structura veniturilor.

Influenta cheltuielilor la 1.000 de lei pe categorii de venituri poate fi aprofundata prin folosirea urmatorului model:

pentru cheltuieli cu exploatarea:

Cex = g1 (Cex1-Cex0) / 100

pentru cheltuielile financiare

Cf = g1 (Cf1-Cf0) / 100

6.2. Analiza nivelului cheltuielilor la 1.000 de lei venituri din exploatare

Cheltuielile de exploatare detin ponderea cea mai mare in structura cheltuielilor firmei, ceea ce necesita o analiza detaliata pentru a descoperi noi rezerve de reducere a acestora. Rata de eficienta a cheltuielilor de exploatare se determina pe baza relatiei:

Rce = (Che / Ve)*1.000

Che= cheltuieli de exploatare;

Ve= venituri din exploatare

6.3 Analiza diagnostic a cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri

C1000= ( qv*c/ qv*p)*1000

qv = volumul fizic al productiei vandute pe produse;

g = structura productiei vandute pe produse;

p= pretul mediu de vanzare unitar (exclusiv TVA);

c= costul complet unitar.

6.4 Analiza factoriala a cheltuielilor variabile

Cv/t1000= ( qv*cv/ qv*p)*1000

6.5 Analiza eficentei cheltuielilor fixe

Eficienta cheltuielilor fixe se apreciaza prin nivelul lor la 1000 de lei venituri din exploatare sau cifra de afaceri. Cheltuieli fixe la 1000 lei cifra de afaceri se determina dupa urmatorul model:

Cf1000=( Chf/ qvp)*1000

Chf= suma cheltuielilor fixe;

qvp= cifra de afaceri;

Cf1000= cheltuieli fixe la 1000 lei

6.6 Analiza diagnostic a cheltuielilor materiale

6.6.1 Analiza factoriala a cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifra de afaceri

Analiza cheltuielilor cu materialele se realizeaza, metodologic, asemanator cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri sau cheltuielilor variabile la 1000 lei. Pentru acesta se determina indicatorul „cheltuieli cu materialele la 1000 lei cifra de afaceri sau venituri din exploatare”.

Cm1000= ( qv*cm/ qv*p)*1000

6.6.2 Analiza cheltuielilor cu amortizarea

Cheltuielile cu amortizarea, ca parte a cheltuielilor materiale ale intreprinderii, au caracter de cheltuieli conventional-constante si sunt conditionate de dinamica volumului productiei ca efect al cresterii gradului de utilizare a mijloacelor fixe.

Ca1000= A/CA

6.7. Analiza eficentei cheltuielilor cu personalul

6.7.1 Analiza situatiei generale a cheltuielilor cu salariile

Analiza cheltuielilor cu salariile urmareste evolutia in dinamica si pe structura, in marimi absolute si marimi relative. Astfel se evidentiaza contributia fiecarui element la modificarea cheltuielilor cu salariile pe total întreprindere sau structuri organizatorice: fabrici, sectii, ateliere si se stabilesc cauzele care au generat economii sau depasiri de cheltuieli.

Csa= Cs0*Iq*/100

Csa= cheltuieli cu salariile admisibile;

Iq= indicele cifrei de afaceri (productia exercitiului)

6.7.2 Analiza eficentei cheltuielilor cu personalul

Eficenta cheltuielilor cu personalul are in vedere determinarea urmatorilor indicatori

1 Cheltuieli cu personalul la 1000 lei venituri din exploatare:

Cp1000= (Cp/ Ve)*1000

2. Cheltuielile cu personalul la 1000 lei cifra de afaceri:

Cp1000= (Cp/CA)*1000

3. Cheltuieli cu personalul la 1000 lei valoare adaugata:

Cp1000= (Cp/VA)*100016

Capitolul II

Contributii personale. Proiect de perfectionare si aprofundare

Prezentarea agentului comercial

Forma juridica, constituirea societatii:

Forma juridică a S.C FORMULA 1 S.A. București este de societate comercială pe acțiuni, care își desfășoară activitatea în conformitate cu legile și cu statutul. Societatea comerciala Formula 1 S.A. s-a constituit in anul 1991, avand un capital social de 7796 lei RON. Participarea actionarilor la capitalul social este urmatoarea:

Buga Aurel cu o participare la beneficii si pierderi de 96,03%;

Isopescu Romeo cu o prticipare la beneficii si pierderi de 0.411%;

Cozma Vasile cu o prticipare la beneficii si pierderi de 0.411%;

Dorobat Constantin cu o participare la beneficii si pierderi de 2.737%;

Rusu Ioan cu o prticipare la beneficii si pierderi de 0.411%.

Sediul, modul de constituire și de organizare la S.C. Formula 1 S.A.

S.C. Formula 1 S.A. a fost înființată ca persoană juridică română, cu sediul în Bacau, Str Vadu Bistritei Nr4, Jud Bacau. Societatea comerciala Formula 1 S.A. si-a inceput activitatea in anul 1991 cand a functionat ca scoala de soferi. In anul 2000, actionarul majoritar a abordat un domeniu nou de activitate si anume comercializarea de mobilier.

In vederea realizarii in mai bune conditii a acestui deziderat societatea a modernizat spatiul care este proprietatea societatii pentru a-l putea face mai compatibil cu noul obiect de activitate si pentru a-si putea desfasura activitatea in conditii mai bune.

Obiectul de activitate

S.C Formula 1 S.A. are urmatorul obiect de activitate:

comert cu amanuntul al mobilei, al articolelor de iluminat si a altor articole de uz casnic;

inchiriere de spatii comerciale si utilaje.

1.4 Conducerea societății S.C Formula 1 S.A.

Adunarea Generală a Acționarilor este organul de conducere al societății, care decide asupra activității acesteia și asupra politicii ei economice, avand ca obiective:

-cresterea rentabilitatii, o mai buna solvabilitate;

-cresterea cifrei de afaceri, diminuarea cheltuielilor;

-identificarea de noi furnizori de marfuri, o mai buna cunoasterea a cerintelor consumatorilor.

Totodată, A.G.A. mai are ca atribuții aprobarea: bugetului de venituri și cheltuieli și programului de activitate pe exercițiul financiar și hotărârii cu privire bilanțului contabil, contului de profit și pierdere și repartizării profitului; hotărârii modului de folosire a dividendelor aferente acțiunilor gestionate, pentru restructurare și dezvoltare; hotărârii cu privire la contractarea de împrumuturi bancare pe termen lung, inclusiv a celor externe; analizei rapoartelor Consiliului de Administrație cu privire la stadiul și perspectivele referitoare la profit și dividende, poziția pe piața internă.

Adunările generale ordinare au loc cel puțin o dată pe an, la două luni de la încheierea exercițiului financiar, pentru examinarea bilanțului contabil și a contului de profit și pierdere pe anul precedent și pentru stabilirea programului de activitate .

S.C Formula 1 S.A. este administrată de către Consiliul de Administrație format din 2 membri, numiți pe o perioadă de 4 ani și având calitatea de acționari. Consiliul de Administrație se întrunește la sediul societății, lunar sau de câte ori este necesar, la convocarea președintelui.

Consiliul de Administrație își exercită și dreptul de a negocia contractul colectiv de muncă împreună cu reprezentanții salariaților; de a delega o serie din competențele sale unui comitet director.

Gestiunea societății comerciale este controlată de acționari și de Comisia de cenzori formată din trei membri desemnați în mod similar membrilor Consiliului de Administrație. Se desemnează de asemenea 1 cenzoror supleant. Cel puțin unu dintre cenzori trebuie să fie expert contabil sau contabil autorizat. Comisia de cenzori prezintă acționarilor, la cerere, date privind activitatea societății comerciale, situația patrimoniului, a profitului sau pierderii, în scopul exercitării drepturilor și obligațiilor ce le revin.

Comisia de cenzori poate convoca Adunarea Generală a acționarilor extraordinară, dacă aceasta nu a fost convocată de către Consiliul de Administrație, în cazul diminuării capitalului social cu mai mult de 10%, timp de 2 ani consecutivi sau, ori de câte ori consideră necesar pentru situații privind încălcarea dispozițiilor legale și statutare.

Pentru îndeplinirea obiectului de activitate și în conformitate cu atribuțiile stabilite, societatea utilizează sursele de finanțare constituite în conformitate cu legea, credite bancare și alte surse financiare.

Cazuri privind recunoasterea si evaluarea cheltuielilor:

Cheltuielile cu marfurile

Contabilitatea cheltuielilor privind mărfurile se reflectă în planul de conturi prin contul sintetic 607 „Cheltuieli privind mărfurile”. Este un cont de activ care se debitează cu valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor vândute sau constatate lipsă la inventar, precum și cu diferențele de preț aferente și se creditează la sfârșitul exercițiului, prin virarea lor la contul 121 „Rezultatul exercițiului”.

Reflectarea în contabilitate se face prin debitarea conturilor 607 „Cheltuieli privind mărfurile” și 4426 „TVA deductibilă”, și prin creditarea contului 401 „Furnizori”, concomitent și cu aceeași sumă.

% = 4011 Furnizori interni

607 Cheltuieli privind mărfurile

4426 TVA deductibilă

Lunar, trimestrial si anual, la societatea Formula 1 S.A. se face inventarul real al produselor existente in gestiune si se compara cu lista stocurilor tinute dupa evidenta contabila tinuta pe calculator. Evidenta contabila a societatii permite ca in momentul vanzarii orcarui produs sa se obtina descarcarea din gestiunesi scaderea stocului de marfa. Deci stocul de marfa este tinut in evidenta contabila pe ore si zile. Documentele care evidentiaza inventarul realizat la societate sunt lista stocurilor si registru inventar.

Lista inventariului de marfuri la 30 septembrie 2005

La 30.09.2006 stocurile au fost de 581132.05, stocuri care au fost vandute in totalitate in luna octombrie. A mai ramas un scaun in valoare de 155 lei.

Intrucat societatea comerciala Formula 1 S.A are ca obiect de activitate principal, comertul, furnizorii reprezinta un element important pentru desfasurarea activitatii. Cheltuielile cu marfurile, in anul 2005, au au evoluat astfel:

Contabilitatea cheltuielilor cu lucrările și serviciile executate de terți:

Pentru a-și desfășura în condiții de rentabilitate activitatea de exploatare, întreprinderea apelează la serviciile și lucrările executate de terți. Această categorie de cheltuieli cuprinde două structuri:

– lucrări și servicii executate de terți direct legate de activitatea de exploatare, cum sunt: lucrările de întreținere și reparațiile; redevențele; locațiile de gestiune și chiriile; primele de asigurare; studiile și cercetările;

– alte lucrări și servicii executate de terți cu caracter general: colaborările cu terții; comisioanele și onorariile; protocol, reclamă și publicitate; transportul de bunuri și personal; deplasări, detașări, transferări; poștă și telecomunicații, alte servicii executate de terți.

Cele două structuri se evidențiază distinct în planul contabil general, prin grupele 61 „Cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți” și 62 „Cheltuieli cu alte servicii executate de terți”.

Reflectarea în contabilitatea societatii comerciale Formula 1 a cheltuielilor cu lucrările și serviciile executate de terți are la bază ca documente justificative contractul de prestări servicii, executare lucrări, factura, contractul de asigurare.

Facturile eliberate de terți, în calitatea lor de furnizori de muncă, înglobată în executarea de lucrări și prestări de servicii, sunt recepționate de S.C. Formula 1 S.A. , aflată în ipostaza de debitor al terților.

Reflectarea în contabilitate a cheltuielilor cu lucrările executate de firma S.C. Formula 1 S.A. se realizează prin debitarea conturilor 611 „Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile”, 4426 ”TVA deductibilă” și prin creditarea concomitentă și cu aceeași sumă, a contului 4011 „Furnizori interni”.

% = 4011 Furnizori interni

611 Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile

4426 TVA deductibilă

Contabilizarea cheltuielilor cu asigurarea mijloacelor de transport se realizează prin debitarea contului 613 „Cheltuieli cu primele de asigurare” și prin cedarea concomitentă și cu aceeași sumă, a contului 4011 „Furnizori interni”.

613 Cheltuieli cu primele de asigurare = 4011 Furnizori interni

Prestatorii de servicii, aflați în relații economice cu S.C. Formula 1 S.A., și care își decontează creanțele asupra societatii pe baza facturii, sunt firmele specializate în transportul de mobilier. Contabilizarea cheltuielilor cu serviciile prestate de aceste firme de transport se realizează prin debitarea conturilor 624, 4426 „TVA deductibilă” și prin creditarea concomitentă și cu aceeași sumă, a contului 4011 „Furnizori interni”.

% = 4011 Furnizori interni

624 cheltuieli cu transportul

4426 TVA deductibilă

Contabilizarea cheltuielilor de protocol se face prin debitarea conturilor 6231„Cheltuieli de protocol”, 4426”TVA deductibilă” și prin creditarea concomitentă și cu aceeași sumă, a contului 4011”Furnizori interni”.

% = 4011 Furnizori interni

6231 Cheltuieli de protocol

4426 TVA deductibilă

Contabilitatea cheltuielilor poștale și a taxelor de telecomunicații include acele cheltuieli poștale, telegraf, telefon, interfon, radio, televizor etc., făcute în interesul general al schelei. Înregistrarea în evidența contabilă se realizează pe baza facturii care reprezintă în cazul de față documentul primar justificativ.

Reflectarea în contabilitatea schelei a cheltuielilor poștale și a taxelor de telecomunicații se face prin debitarea conturilor 626 „Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații”, „TVA deductibilă” și prin creditarea concomitentă și cu aceeași sumă, care reiese și din anexa 8, a contului 401 „Furnizori interni”.

% = 4011 Furnizori interni

626 Cheltuieli poștale și taxe

4426 TVA deductibilă

În cazul concret S.C Formula 1 S.A. cheltuielile cu serviciile bancare se referă la comisioanele reținute de bancă pentru efectuarea operațiilor în contul curent și sunt evidențiate în contabilitatea proprie pe baza extraselor de cont la care sucursala BCR-Sucursala Ploiești anexează nota contabilă care atestă sumele operate în cont și valoarea comisioanelor reținute de bancă.

Reflectarea în contabilitatea societatii a cheltuielilor cu serviciile bancare se face prin debitarea contului 627 „Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate” și prin creditarea concomitentă și cu aceeași sumă, care reiese și din anexa 8, a contului 5121 „Conturi curente la bănci în lei”.

627 Cheltuieli cu servicii = 5121 Conturi curente la bănci în lei

bancare și asimilate

Contabilitatea cheltuielilor cu impozitele, taxele și vărsămintele asimilate

Reflectarea cheltuielilor cu impozitele, taxele și vărsămintele asimilate la S.C. Formula 1 S.A. are ca obiect consemnarea acestor cheltuieli și decontarea lor către bugetul statului. Cheltuielile societatii cu impozitele si taxele sunt:

-impozite locale: taxa salubritate: 635 = 446.01

impozit cladiri 635 = 446.02

taxa auto 635 = 446.03

taxe firma 635 = 446.04

-fonduri speciale:

carti munca 635 = 447.02

Contabilitatea cheltuielilor cu personalul

Pentru munca prestată de către personalul angajat, întreprinderea datorează salariaților drepturi bănești, numite salarii. Acestea se negociază și se prevăd în contractele de muncă încheiate cu salariații, fiind completate de prime și sporuri de diferite feluri.

Toate datoriile către personal se stabilesc lunar și reprezintă pentru unitate cheltuieli de personal ale exercițiului în curs.

Pe lângă salarii, întreprinderile datorează statului și altor organisme sociale diferite impozite și taxe, care pot fi considerate cheltuieli patronale asupra salariilor.

Această categorie de cheltuieli cuprinde cheltuielile cu salariile personalului, cheltuielile privind contribuția unității la asigurările sociale și contribuția întreprinderii la fondul de șomaj, fiind contabilizată pe baza statelor de salarii, listelor de avans chenzinal, listelor de indemnizații pentru concediul de odihnă, desfășurătoarelor de indemnizații plătite în contul asigurărilor sociale de stat.

S.C Formula 1 S.A a ramas in luna decembrie 2005 cu 8 angajati. Reflectarea în contabilitatea societatii a cheltuielilor cu remunerațiile personalului pe luna decembrie se face prin debitarea contului 641 „Cheltuieli cu salariile personalului” și prin creditarea concomitentă și cu aceeași sumă, care reiese și din anexa 1, a contului 421 .

641 Cheltuieli cu remunerațiile = 421 ch cu personalul 3074

personalului

Pe lângă salarii, întreprinderile datorează statului și altor organisme sociale diferitele impozite și taxe, care pot fi considerate cheltuieli patronale asupra salariilor. Astfel, iau naștere cheltuielile privind contribuția unității la asigurările sociale și contribuția întreprinderii la fondul de șomaj.

Această contribuție se determină prin aplicarea unor cote procentuale, diferențiate în funcție de grupa de muncă a salariaților, asupra fondului brut de salarii acordate angajaților cu contract de muncă. Conform modificarii de la 1.01.2006 cotele procentuale folosite pentru calcularea contribuției unității la asigurările sociale sunt următoarele: 20.5% cheltuieli la asigurarile sociale, 2.5% somaj, 7% fond asigurari sociale de sanatate, 0.75% fond concedii medicale, 0.546% fond initial de risc si accidente.

Datoriile angajatorului catre stat in decembrie 2005 (conform anexei 2):

6451 Cheltuieli privind CAS = 4311 Contribuția unității la asigurări sociale 676

6452 Cheltuieli privind contribuția = 4371 Contribuția unității la 92

unității la ajutorul de șomaj ajutorul de șomaj

6453 Contributia angajatorului pentru = 4313 Contributia angajatorului la asigurarile 215

asigurarile sociale de sanatate sociale de sanatate

Contabilitatea cheltuielilor de exploatare privind amortizarile si provizioanele

Amortizarea este echivalentul valoric al deprecierii ireversibile a unei imobilizări, ca urmare a utilizării ,a acțiunii factorilor naturali ,a progresului tehnic sau a altor cauze .

S.C Formula 1 S.A este obligata să amortizeze imobilizările corporale și necorporale potrivit Legii privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale, utilizând unul din regimurile: amortizare liniară, amortizare degresivă, amortizare accelerată. Societatea a ales forma lineara pentru a amortiza activele imobilizate. In acest sens, societatea va amortiza lunar o suma fixa de bani, pe parcursul unei perioade de timp calculata in ani conform Normelor de amortizare a mijloacelor fixe in vigoare.

6811 Cheltuieli de exploatare privind = % 2975.8

amortizarea imobilizărilor 2812 Amortizare cladiri 1280.2

2813 Amort mijloc transport 1197.3

2814 Amort birotica etc. 498.2

3.Cazuri privind recunoasterea si evaluarea veniturilor

3.1 Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii

S.C Formula 1 S.A. este beneficiara acestor venituri, drept consecință directă a contractelor de închiriere și locație de gestiune pe care le-a încheiat cu terții. Documentul de decontare a creanței față de terți este, în acest caz contractul de închiriere sau locație de gestiune, pe baza căruia societatea emite facturi către concesionari, locatari și chiriași.

Reflectarea în contabilitate a veniturilor din redevențe, locații de gestiune și chirii se face prin creditarea conturilor 706 „Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii”, 4427 „TVA colectată” și prin debitarea concomitentă și cu aceeași sumă, a contului 411 Clienti.

411 Clienti = %

706 Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii

4427 TVA colectată

3.2 Venituri din vânzarea mărfurilor

Societatea Formula 1 efectueaza o activitate de comert. Drept urmare principala sursa de venit este vanzare marurilor. Societatea inregistreaza venituri mari datorita volumului mare de produse de mobilier si obiecte de iluminare vandut.

Pretul de vanzare la societatea Formula 1se stabileste astfel: la pretul de achizitie fara TVA se aplica cota de adaos si se calculeaza adaosul. La pretul de achizitie adunat cu adaosul se aplica TVA 19% si se afla TVA-ul. Se aduna cele trei valori (cost achizitie fara TVA, TVA SI adaos) si se obtine pretul de vanzare cu care se factureaza marfa. Vanzarea marfurilor la S.C. Formula 1 S.A se face numai pe baza facturilor.(anexa 4)

Cost achizitie *cota adaos = adaos

( Cost achizitie +adaos)*19% = TVA

Cost achizitie +adaos+ TVA = pret de vanzare

Societatea Formula 1 aplica metoda calcului adaosului prin diferenta intre pretul de achizitie furnizor fara TVA si pret vanzare fara TVA pentru fiecare produs vandut. Stocul de marfa se tine la pret de achizitie fara TVA. Pentru fiecare produs intrat in gestiune se obtine o lista a adaosului in care se observa pretul de achizitie, adaos si pret vanzare fara TVA,pe fiecare factura de vanzare, pe fiecare gestiune si pe total societate. Lista vanzarilor cu factura pe luna ianuarie este prezentata in anexa 5.

Vânzarea de mărfuri, reflectată în contabilitate prin contul sintetic de gradul I 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”, este o operațiune specifică unităților cu profil comercial. Societatea vine marfuri pe baza de factura, inregistrarea contabila este:

411 Clienti = %

707 Venituri din vanzarea marfurilor

4427 TVA colectata

3.3 Venituri din vanzarea activelor

Reflectarea în contabilitate a veniturilor generate de cedarea activelor se face prin creditarea contului 7583 „Venituri din cedarea activelor” si 4427 „TVA colectata” și prin contului 411 „Clienti”.

In cazul in care este vorba despre vinderea unei cladiri, a unei mese lemnoase sau a unui teren relatia contabila va fi:

411 Clienti = %

7583 Venituri din cedarea activelor

4427 TVA colectata

4427 TVA colectata = 442.6 TVA deductibila. (taxare inversa)

In cazul vinderii unui calculator de exemplu, taxarea inversa nu se mai inregistreaza in contabilitate.

3.4 Venituri din dobanzi

S. C. Formula 1 S.A. înregistrează venituri din dobânzi aferente sumelor datorate de debitorii diverși. Documentul justificativ de înregistrare în contabilitate este nota contabila.

5121 Conturi curente la bănci în lei = 766 Venituri in dobanzi

Cazuri privind recunoasterea si evaluarea rezultaturilor

La societatea Formula 1 S.A. calculul și evidențierea profitului impozabil și impozitului pe profit se realizează în activitatea contabilă. Formula de calcul generală a rezultatului este următoarea:

Rezultatul = Veniturile – Cheltuielile

In anul 2004 societatea a inregistrat un rezultat (profit) de 115.2976, urmand ca anul urmator acest rezultat sa devina pierdere in valoare de 46700 lei conform contului de profit si pierdere anexat. Închiderea conturilor de cheltuieli și venituri se face prin intermediul contului 121 „Profit și pierdere”.

Lunar, la inchiderea balantei, clasa 6 de cheltuieli se inchide prin debitul contului 121, clasa 7 de venituri se inchide prin creditul lui 121. Vom evidentia inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli pe luna decembrie cu ajutorul notelor contabile.

Nota 600

1 Profit si pierdere 121= % 18861.68

2Alte materiale consumabile 1.67

3Chelt cu documente tipizate 2.38

4Cheltuieli cu energia si apa 177.86

5Cheltuieli prime asig 1020.28

6Ch cu transportul 5163

7Chelt PTTR 147.28

8Chelt servicii bancare 91.21

9Alte cheltuieli cu servicii terti 2500

10Cheltuieli cu impozite si taxe 103

11Chelt remuneratii personal 3074

12Chelt contr CAS 677.25

13Chelt contr ajutor de somaj 92

14Chelt fond sanatate 216

15Alta ch asig social 17

16Dobanzi leasing 1197.06

17Dob nedet credit 5 ani 308.67

18Chelt amort imob 4073.02

Nota 700

1Profit si pierdere % = 121 122985.44

2Venit prestari servicii 704 1485.40

3Venit redevente chirii 706 121500

4Venituri din dobanzi 766 0.04

D clasa 6 C D clasa 7 C

121 6028 704 121

604 706

605 766

613

624

626

627

628

635

641

6451

6452

6453

6458

666.01

666.01

6811

Pentru a afla rezultatul lunii in curs trebuie analizat Soldul initial la inceputul anului precum si rulajele lunilor anterioare si rulajul lunii analizate de venituri si cheltuieli. Daca soldul initial este debitor acesta va fi trecut in debitul contului 121, daca este creditor va fi trecut in creditul contului 121.Atat soldul initial cat si rulajele se vor prelua din balanta lunilor respective. Astfel vom avea de exemplu pentru luna decembrie 2005:

D contul 121 C

Si (31.12.2004) 5535.11

RD (01.2005) 377346.38 RC(01.2005) 364063.81

RD(02.2005) 123306.74 RC(02.2005) 113575.16

RD(03.2005) 219124.70 RC(03.2005) 206222.13

RD(04.2005) 199829.88 RC(04.2005) 191697.10

RD(05.2005) 344156.41 RC(05.2005) 331989.50

RD(06.2005) 133856.82 RC(06.2005) 113857.4

RD(07.2005) 626389.97 RC(07.2005) 608491.73

RD(08.2005) 139132.47 RC(08.2005) 126562.91

RD(09.2005) 417938.52 RC(09.2005) 418823.49

RD(10.2005) 597546.15 RC(10.2005) 582292.55

RD(11.2005) 29771.46 RC(11.2005) 0.19

RD(12.2005) 3227261.37 EC(12.2005) 3180561.44

RD 6435660.87 RC 6238137.41

TSD 6441195.98

SFD 203058.57

Daca in anul anterior rezultatul exercitiului a fost pierdere, in luna ianuarie a anului urmator de va trece pierderea in 117, Pierdere de reportat. In aceasta maniera se va porni de la soldul contului 121 egal cu 0.Daca anul anterior s-a intregistrat profit se inchide cu 129 Repartizarea profitului =117 Profit de repartizat.

Profitul sau pierderea contabila a anului reprezinta diferenta intre veniturile si cheltuielile anului fiscal cumulate. Profitul sau pierderea fiscala este rezultatul cumularii profitului sau pierderii contabile cu cheltuielile nedeductibile(neexcluse de la impozitare) ale anului respectiv. La acestea adaugam veniturile neimpozabile. Formula de calcul este:

Profit = Venituri – Cheltuieli corespondente + Cheltuieli – Venituri

impozabil realizate veniturilor realizate nedeductibile neimpozabile

Exemplu de cheltuieli nedeductibile:

cheltuieli de protocol in limita a 2% din profitul brut 21.99 lei

penalizari si amenzi 10555.14 lei

impozit pe profit

Profitul net se obtine ca diferenta intre profitul brut contabil si impozitul pe profit(16%) calculat.

Contabilitatea veniturilor, cheltuielilor si deciziilor manageriale.

Administratorul societatii Formula 1 S.A analizeaza lunar evolutia veniturilor si incasarea lor pe gestiune si evolutia cheltuielilor in raport cu veniturilor obtinute. Se urmareste depistarea produselor cu viteza de rotatie mare si a stocurilor fara miscare pentru evitarea aprovizionarii cu marfa nevandabila.

Din evolutia situatiei in anul 2005 se observa ca vanzarile de mobila nu au mai fost rentabile astefel incat societatea si-a lichidat stocul de marfa prin vanzari sau retur la furnizori, luand decizia de a inchiria in totalitate spatiul aflat in proprietatea firmei.

Din cauza faptului ca in localitatea unde isi are sediul firma, fabricile producatoare de mobila si-au deschis propriile magazine, societatea Formula 1 nu mai putea concura cu acestea. Motivul principal a fost faptul ca aceste fabrici impuneau pe piata preturi cu adaos mic. Aceste preturi nu ar fi putut acoperii cheltuielile societatii Formula 1 S.A.

Analizand tendinta pietei si a cheltuielilor mari pentru mentinerea activitatii desfasurate pana acumsingura solutie a fost inchirierea spatiilor comerciale achizitionate in anii anteriori cand cererea de mobilier era mare si adaos-urile practicate permiteau dezvoltarea afacerii prin achizitia de spatii comerciale.

Situatii financiare si cresterea informationala

Pentru a observa comportamentul societatii Formula 1 pe o perioada de 3 ani vom analiza cativa indicatori.

5.1 Rata rentabilitatii veniturilor

Observam societatea nu are o rata a rentabilitatii veniturilor mare in anul 2003 din cauza cheltuielilor mari aferente veniturilor. In anii 2004 si 2005, datorita neputintei societatii de a rezista pe piata de mobila si a inchiderii afacerii cu mobila profitul rezultat este 0. Acest lucru duce la o rata a rentabilitatii veniturilor nula.

5.2 Indicatori de lichiditate

Nivelul rate este mai mare de 1 fapt ce inseamna un nivel de lucru pozitiv. Este important ca nivelul acestui indicator sa fie comparat cu niveluri medii ale ramurii cau cu cele inregistrate de competitori pentru a avea o imagine corecta asupra abilitatii firmei de a-si onora obligatiile curente asumate.

5.3 Indicatori de indatorare

O proportie ridicata a datoriilor purtatoare de dobanda in comparatie cu totalul activelor implica un rezultat net mai volatil si cresterea probabilitatii ca firma sa nu isi poata onora obligatiile scadente.

5.4 Indicatori de rentabilitate

Toate aceste rate sunt egale cu 0 din cauza faptului ca nu exista profit in anul 2004, respectiv anul 2005. In acesti ani s-a inregistrat pierdere. De aceea nu putem vorbi de o pundere a profiturilor in veniturile totale, in total active sau in capitaluri proprii. Situatia firmei nu este buna deloc, pentru o situatie favorabila societatea ar fi trebuit sa inregistreze ponderi pozitive si ridicate.

5.5 Indicatori de rotatie

Rotatia stocurilor are un nivel bun tocmai datorita faptului ca societatea vinde tot in vederea inchirierii spatiului. Se observa ca fata de anul 2004, in anul 2005 rotatia activelor totale scade cu 32.04%. Motivul principal este diminuarea veniturilor din cauza situatiei nefavorabile in care se afla societatea.