Contabilitatea Veniturilor, Cheltuielilor Si Rezultatului
LUCRARE DE LICENȚĂ
CONTABILITATEA VENITURILOR, CHELTUIELILOR ȘI REZULTATULUI
CUPRINS
INTRODUCERE
CAP. I. NOȚIUNI GENERALE PRIVIND CHELTUIELILE ȘI VENITURILE. RECUNOAȘTEREA, CLASIFICAREA ȘI EVALUAREA ACESTORA
1.1. Definirea și recunoașterea cheltuielilor
1.2. Definirea și recunoașterea veniturilor
1.3. Clasificarea cheltuielilor
1.4. Clasificarea veniturilor
1.5. Evaluarea cheltuielilor și a veniturilor
1.6. Cheltuielile în contabilitatea internă de gestiune
CAP. II. DETERMINAREA REZULTATULUI CONTABIL. REZULTATUL FISCAL
2.1. Venituri neimpozabile
2.2. Cheltuieli nedeductibile
2.3. Cheltuieli cu deductibilitate limitată
CAP. III. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ȘI VENITURILOR
3.1. Contabilitatea cheltuielilor
3.1.1. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare
3.1.2. Contabilitatea cheltuielilor financiare
3.1.3. Contabilitatea cheltuielilor extraordinare
3.1.4. Contabilitatea cheltuielilor cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere sau pierderea de valoare a activelor
3.1.5. Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit și alte impozite
3.2. Contabilitatea veniturilor
3.2.1. Contabilitatea veniturilor din exploatare
3.2.2. Contabilitatea veniturilor din activitatea financiară
3.2.3. Contabilitatea veniturilor extraordinare
3.2.4. Contabilitatea veniturilor din provizioane, ajustări sau pierderi de valoare a activelor
CAP. IV. DOCUMENTE UTILIZATE
CAP. V. SITUAȚIILE FINANCIARE ANUALE. CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE
CAP. VI. STUDIU DE CAZ LA S.C. ROBINIA S.R.L.
6.1. Prezentarea societății
6.2. Principii, politici și metode contabile
6.3. Studiu de caz la S.C. ROBINIA S.R.L.
6.4. Calculul impozitului pe profit
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
Am ales și tratat cu multă plăcere și cu mult interes această temă deopotrivă fundamentală, utilă și pasionantă pentru teoria și practica contabilă, cu dorința de a aprofunda acest domeniu.
Tema este incitantă prin actualitatea, extinderea și importanța ei, necesitând o laborioasă muncă de cercetare și documentare, de coroborare și asamblare a informațiilor și cunoștințelor necesare dezvoltării ei.
O preocupare principală a fost utilizarea și valorificarea unei bibliografii actuale, de cel mai înalt nivel, opera unor specialiști recunoscuți în România și pe plan internațional.
De asemenea, am acordat o mare pondere aspectelor practice, studiului de caz, aprecierilor și contribuțiilor proprii, acestea reprezentând o parte consistentă, apreciabilă, din volumul lucrării.
Lucrarea este structurată pe 6 capitole, fiecare dintre acestea evidențiind rolul elementelor de cheltuieli și venituri în activitatea unei întreprinderi, modul acestora de prezentare și recunoaștere.
În primul capitol sunt tratate noțiuni generale privind veniturile și cheltuielile, dar și clasificarea, recunoașterea și evaluarea acestora. Spre finalul acestui capitol am abordat cheltuielile și sub aspectul contabilității de gestiune. Capitolul al doilea, bazat preponderent pe informațiile din Codul fiscal, prezintă modul de calcul al impozitului pe profit, pentru aceasta stabilind veniturile neimpozabile, cheltuielile nedeductibile și pe cele cu deductibilitate limitată. Cel de-al treilea capitol tratează contabilitatea cheltuielilor și a veniturilor, înregistrările care au loc în legătură cu acestea în contabilitatea financiară. În capitolul IV am descris principalele documente utilizate pentru înregistrarea operațiunilor cu cheltuieli și venituri. Cel de-al cincilea capitol detaliază informații cu privire la situațiile financiare anuale, contul de profit și pierdere și declarația privind impozitul pe profitul societăților. Ultimul capitol îl reprezintă studiul de caz la S.C. ROBINIA SRL, pornind de la descrierea societății, principiile sale contabile, până la simularea unor operații care au la bază veniturile și cheltuielile și calculul impozitului pe profit. Anexele lucrării de față sunt reprezentate de documentele primare înregistrate la studiul de caz, precum și de registrul de evidență fiscală, contul de profit și pierdere și declarația 101 privind impozitul pe profit.
La finalul lucrării sunt prezentate concluziile care s-au desprins în urma acestei analize precum și propuneri concrete prin care să se îmbunătățească situația partimonială a entității economice studiate și analizate.
Am speranța că lucrarea de față sintetizează aspectele importante ale contabilității veniturilor, cheltuielilor și rezultatului și certitudinea că documentarea și redactarea acesteia mi-a adus un plus de cunoaștere în acest domeniu și nu numai.
CAP. I. NOȚIUNI GENERALE PRIVIND CHELTUIELILE ȘI VENITURILE. RECUNOAȘTEREA, CLASIFICAREA ȘI EVALUAREA ACESTORA
Performanța întreprinderii este dată de capacitatea sa de a genera fluxuri de numerar viitoare utilizând resursele existente, dar și de eficiența în utilizarea de resurse noi.
Pentru a genera viitoare fluxuri de numerar, întreprinderea trebuie să înregistreze venituri obținute din activitatea desfășurată, iar utilizarea resurselor existente se realizează evidențiind cheltuieli ale perioadei. Așadar, veniturile și cheltuielile reprezintă elemente legate direct de evaluarea performanței unei societăți comerciale.
Gradul de eficiență al utilizării resurselor se exprimă prin intermediul profitului (atunci când valoarea veniturilor depășește valoarea cheltuielilor), respectiv a pierderii (atunci când veniturile sunt mai mici decât cheltuielile).
Potrivit teoriei și practicii contabile, există următoarele două concepții privind organizarea cheltuielilor și a veniturilor:
concepția monistă, conform căreia sunt considerate cheltuieli doar cheltuielile de exploatare, fiind excluse cheltuielile financiare și cele extraordinare;
concepția dualistă, conform căreia evaluarea și înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor și veniturilor se realizează în funcție de natura lor.
În România, contabilitatea cheltuielilor și a veniturilor este organizată în conformitate cu concepția dualistă.
Organizarea contabilității cheltuielilor și veniturilor are următoarele obiective:
înscrierea cheltuielilor și a veniturilor în bugetul de venituri și cheltuieli, ținând seama de informațiile din exercițiul financiar anterior și de previziunile perioadei viitoare;
determinarea în timp a cheltuielilor și a veniturilor;
încadrarea pe tipuri de operațiuni a cheltuielilor și a veniturilor, după natura lor, pentru a stabili rezultatul pe structura activităților care 1-au generat.
Producerea și desfacerea bunurilor, executarea de lucrări și prestarea de servicii reprezintă activități generatoare de cheltuieli care se vor recupera din veniturile obținute de societate. Unele dintre aceste activități depind de obiectul de activitate al întreprinderii (activități de exploatare), pe când altele au un conținut similar, dar nu țin de acestea (activități
financiare, activități extraordinare).
Separarea activităților pe categorii duce la separarea cheltuielilor și a veniturilor pe tipuri de activități (ex. cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare, cheltuieli extraordinare).
În contabilitate apar două categorii de înregistrări atât pentru cheltuieli cât și în cazul veniturilor, și anume:
separarea cheltuielilor și veniturilor efectuate în perioada curentă, dar care se referă la perioada viitoare, majorând cheltuielile (respectiv veniturile) în avans;
separarea cheltuielilor și veniturilor ce au fost efectuate în perioada anterioară, dar care privesc exercițiul curent, diminuând cheltuielile (respectiv veniturile) în avans și majorând cheltuielile (respectiv veniturile) corespunzătoare.
Definirea și recunoașterea cheltuielilor
În țările cu economie de piață dezvoltată, contabilitatea cheltuielilor este organizată având la bază concepția dualistă, și anume:
în contabilitatea financiară cheltuielile sunt evaluate și înregistrate în funcție de natura activităților (cheltuieli de exploatare, financiare și extraordinare) și după natura resurselor utilizate (cheltuieli cu materii prime, materiale, cheltuieli de personal, amortizări etc.);
în contabilitatea de gestiune cheltuielile se contabilizează pe feluri de produse, lucrări și servicii, după destinația și funcția lor.
Această concepție dualistă are ca efect preluarea cheltuielilor înregistrate în contabilitatea financiară pe anumite tipuri (de exploatare, financiare și extraordinare) în contabilitatea de gestiune, unde vor fi înregistrate după locul lor de efectuare (cheltuielile activității de bază, cheltuielile activităților auxiliare, cheltuielile comnue ale secției, cheltuieli generale de administrație, cheltuieli de desfacere).
Principiile relevante pentru organizarea contabilității financiare a cheltuielilor sunt următoarele:
conform principiului independenței exercițiului se vor lua în considerare toate cheltuielile aferente exercițiului financiar pentru care se face raportarea, indiferent de data efectuării plăților;
principiul prudenței impune înregistrarea cheltuielilor cu amortizările, indiferent de existența unor rezultate financiare favorabile;
principiul necompensării interzice efectuarea de compensări între valoarea elementelor de active cu celor de pasive, respectiv între venituri și cheltuieli.
Potrivit OMFP 3055/2009, cheltuielile unității sunt „valorile plătite sau de plătit pentru:
consumurile de stocuri și serviciile prestate, al căror beneficiar este unitatea;
cheltuielile cu personalul;
executarea obligațiilor legale sau contractuale etc”.
Conform Cadrului general pentru întocmirea situațiilor financiare elaborat de către IASB, cheltuielile sunt „diminuări de beneficii economice înregistrate în cursul perioadei contabile sub forma ieșirilor sau reducerilor de valoare a activelor sau creșteri ale datoriilor, concretizate în reducerea capitalurilor proprii, altfel decât prin distribuirea acestora către acționari."
Putem identifica patru momente de formare a cheltuielilor:
Definirea și recunoașterea veniturilor
Potrivit OMFP 3055/2009, ”în cadrul veniturilor sunt incluse atât sumele sau valorile încasate sau de încasat din activități curente, cât și câștigurile din orice alte surse. Activitățile curente sunt orice activități desfășurate de o societate, conform obiectului său de activitate, dar și activitățile conexe acestora. Câștigurile reprezintă creșteri de beneficii economice apărute sau nu ca rezultat al activității curente, dar care nu diferă din punctul de vedere al naturii de veniturile din această activitate.”
Conform Cadrului general pentru întocmirea situațiilor financiare elaborat de către IASB, veniturile reprezintă „creșteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma intrărilor sau creșterilor de valoare a activelor sau descreșteri ale datoriilor, concretizate în creșterea capitalurilor proprii, altfel decât prin contribuția acționarilor."
Conform OMFP 3055/2009, veniturile din vânzarea bunurilor se recunosc după îndeplinirea următoarelor condiții:
entitatea a transferat cumpărătorului riscurile și avantajele semnificative care decurg din proprietatea asupra bunurilor;
entitatea nu mai gestionează bunurile vândute la fex cum ar fi făcut-o, în mod normal, dacă ar fi deținut proprietatea acestora și nici nu mai deține controlul efectiv asupra lor;
mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod credibil;
este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacției să fie generate către entitate;
costurile tranzacției pot fi evaluate în mod credibil.
Promisiunea de vânzare nu duce la contabilizarea de venituri.
Veniturile din prestări de servicii sunt recunoscute în contabilitate pe măsura efectuării acestora. Prestarea serviciilor cuprinde și executarea de lucrări și orice operațiune care nu poate fi considerată livrare de bunuri.
Conform OMFP 3005/2009 veniturile din dobânzi, dividende și redevențe se recunosc astfel:
dobânzile se recunosc proporțional, periodic, pe măsura
generării respectivului venit, în baza contabilității de anga nu ca rezultat al activității curente, dar care nu diferă din punctul de vedere al naturii de veniturile din această activitate.”
Conform Cadrului general pentru întocmirea situațiilor financiare elaborat de către IASB, veniturile reprezintă „creșteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma intrărilor sau creșterilor de valoare a activelor sau descreșteri ale datoriilor, concretizate în creșterea capitalurilor proprii, altfel decât prin contribuția acționarilor."
Conform OMFP 3055/2009, veniturile din vânzarea bunurilor se recunosc după îndeplinirea următoarelor condiții:
entitatea a transferat cumpărătorului riscurile și avantajele semnificative care decurg din proprietatea asupra bunurilor;
entitatea nu mai gestionează bunurile vândute la fex cum ar fi făcut-o, în mod normal, dacă ar fi deținut proprietatea acestora și nici nu mai deține controlul efectiv asupra lor;
mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod credibil;
este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacției să fie generate către entitate;
costurile tranzacției pot fi evaluate în mod credibil.
Promisiunea de vânzare nu duce la contabilizarea de venituri.
Veniturile din prestări de servicii sunt recunoscute în contabilitate pe măsura efectuării acestora. Prestarea serviciilor cuprinde și executarea de lucrări și orice operațiune care nu poate fi considerată livrare de bunuri.
Conform OMFP 3005/2009 veniturile din dobânzi, dividende și redevențe se recunosc astfel:
dobânzile se recunosc proporțional, periodic, pe măsura
generării respectivului venit, în baza contabilității de angajamente;
redevențele sunt recunoscute pe baza contabilității de angajamente, conform contractului;
recunoașterea dividendelor are loc atunci când acționarul are dreptul de a le încasa.
Veniturile provenite din reluarea provizioanelor, dar și a ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare, se evidențiază diferit în funcție de natura acestora. Diminuarea sau anularea provizioanelor, respectiv a ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare constituite, se efectuează prin înregistrarea la venituri în următoarele cazuri: nu se mai justifică menținerea acestora, se realizează riscul sau cheltuiala devine exigibilă.
Putem identifica patru momente succesive sau simultane de creare a veniturilor:
Clasificarea cheltuielilor
Complexitatea activităților, evenimentelor și tranzacțiilor impune clasificarea cheltuielilor după mai multe criterii:
După momentul angajării, cheltuielile pot fi:
Cheltuieli înregistrate în momentul plății, în corespondență cu conturile de trezorerie;
Cheltuieli angajate, dar care se vor plăti ulterior, înregistrate în corespondență cu conturi de terți;
Cheltuieli contabile, ce nu presupun efectuarea de plăți; sunt reprezentate de amortizări, provizioane pentru depreciere și pentru pierderea de valoare a activelor.
După momentul recunoașterii lor, cheltuielile pot fi:
Cheltuieli propriu-zise, recunoscute și înregistrate în rezultatul exercițiului curent;
Cheltuieli înregistrate în avans;
Cheltuieli de repartizat pe parcursul mai multor exerciții;
Cheltuieli de plată, și anume consumuri constatate, dar pentru care nu s-au primit documentele de constatare până la închiderea exercițiului financiar (de exemplu concedii de plătit, dobânzi datorate, impozite și taxe datorate).
Contabilitatea cheltuielilor se ține pe tipuri de cheltuieli, după natura lor, astfel:
cheltuieli de exploatare;
cheltuieli financiare;
cheltuieli extraordinare;
cheltuieli cu amortizările și provizioanele;
cheltuieli privind impozitul pe profit și alte impozite.
Conform Ordinului 3055/2009, cheltuielile de exploatare cuprind:
Cheltuieli cu materiile prime, materialele consumabile și obiectele de inventar; cheltuieli cu materialele nestocate; contravaloarea energiei și a apei consumate; valoarea animalelor și păsărilor vândute vii sau sacrificate; costul mărfurilor și al ambalajelor vândute.
Cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți; cheltuieli de întreținere și reparații; cheltuieli cu redevențe, locații de gestiune și chirii; cheltuieli cu primele de asigurare; cheltuieli cu studii și cercetări; cheltuieli cu alte servicii executate de terți: protocol, reclamă și publicitate; comisioane și onorarii; deplasări, detașări și transferări; transportul de bunuri și personal; cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații; cheltuieli privind serviciile bancare și altele.
Cheltuieli cu personalul: cheltuieli cu salariile, asigurările și protecția socială precum și alte cheltuieli cu personalul suportate de persoana juridică.
Alte cheltuieli de exploatare: pierderi din creanțe și debitori diverși, cheltuieli cu despăgubirile, amenzile și penalitățile suportate de persoana juridică, donații și alte cheltuieli similare precum și cheltuielile cu activele cedate și alte operații de capital etc.
Cheltuielile financiare cuprind:
cheltuieli reprezentând pierderi din creanțele legate de participații;
cheltuieli în legătură cu investițiile financiare cedate;
cheltuielile din diferențele nefavorabile de curs valutar;
cheltuielile cu dobânzile;
cheltuieli privind sconturile acordate clienților;
cheltuieli reprezentând pierderi din creanțe de natură financiară și altele.
Cheltuielile extraordinare sunt reprezentate de pierderile din calamități și alte evenimente extraordinare.
D și E. Cheltuielile cu provizioanele, ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare și amortizările, dar și cheltuielile privind impozitul pe profit și alte impozite, calculate potrivit legii, se evidențiază distinct, în funcție de natura lor.
Clasificarea veniturilor
Complexitatea activităților, evenimentelor și tranzacțiilor impune clasificarea veniturilor după mai multe criterii:
După momentul formării, veniturile pot fi:
venituri înregistrate în momentul încasării lor, în corespondență cu conturile de trezorerie;
venituri angajate, dar care se vor încasa ulterior, înregistrate în corespondență cu conturile de terți;
venituri contabile, înregistrate fără a angaja o creanță sau o încasare; sunt reprezentate de provizioanele și ajustările anulate din punct de vedere contabil.
După natura lor, veniturile pot fi:
Venituri din exploatare;
Venituri financiare;
Venituri extraordinare.
Veniturile din exploatare cuprind:
venituri din vânzarea produselor, mărfurilor, lucrărilor executate și serviciilor prestate;
veniturile din variația stocurilor, care reprezintă creșterea sau reducerea dintre valoarea la cost efectiv de producție a stocurilor și producția în curs de execuție de la sfârșitul perioadei și valoarea stocurilor inițiale de produse și producție în curs, fără a lua în calcul provizioanele pentru depreciere constituite.
venituri din producția de imobilizări;
venituri din subvenții de exploatare, și anume subvențiile obținute pentru acoperirea diferențelor de preț și cele pentru acoperirea pierderilor, dar și alte subvenții de care beneficiază unitatea;
alte venituri din exploatarea curentă, inclusiv veniturile din creanțe recuperate și alte venituri din exploatare.
Veniturile financiare cuprind:
venituri din imobilizări financiare;
venituri obținute din investiții financiare pe termen scurt;
venituri obținute din creanțe imobilizate;
venituri obținute din cedarea investițiilor financiare;
venituri din diferențele favorabile de curs valutar;
venituri din dobânzi primite;
venituri din sconturi obținute de la furnizori;
alte venituri financiare.
Veniturile extraordinare sunt cele care nu au legătură cu activitatea curentă a entității și care provin din încasări sau subvenții generate de evenimente sau tranzacții care nu se așteaptă să se repete în mod regulat.
Evaluarea cheltuielilor și a veniturilor
Regula generală de evaluare a cheltuielilor și veniturilor este cea a recunoașterii lor la valoarea corespondentă, determinată prin asocierea cu activele și datoriile transformate în venituri și cheltuieli. Astfel, cheltuielile se evaluează, după caz, ca o majorare a datoriilor (în cazul constituirii de provizioane și a cheltuielilor sub formă de obligații) sau ca o scădere a activului (în cazul consumurilor stocate, a ajustărilor de active, cheltuielilor sub formă de plăți și amortizării). Veniturile sunt evaluate ca o majorare a activului (cu valoarea creanței asupra clientului/debitorului sau cu valoarea lichidității încasate, în cazul vânzărilor și a altor operații care generează de venituri, și costul de producție, în cazul veniturilor din producția de stocuri și imobilizări). Totodată, veniturile sunt evaluate la valoarea de decontare în cazul datoriilor care generează venituri sau la reluarea/utilizarea provizioanelor și a ajustărilor pentru depreciere.
Prin asimilare cu veniturile, cheltuielile se evaluează la valoarea justă a mijlocului de plată care a fost acordat sau va fi acordat pentru contraprestația primită sau de transferat fără echivalent (de exemplu: cheltuielile cu impozitele).
Potrivit IAS 18 ”Venituri”, veniturile trebuie evaluate la valoarea justă a contraprestației primite sau de primit.
Totalitatea veniturilor obținute dintr-o tranzacție este stabilită, în general, printr-un acord între societate și cumpărătorul/utilizatorul activului. Ele se evaluează la valoarea justă a mijlocului de plată care a fost primit sau care va fi primit, ținându-se cont de reducerile comerciale și de rabaturile cantitative acordate de către societate. Mijlocul de plată este, de obicei, numerarul sau echivalentul de numerar, iar totalitatea veniturilor este dată de valoarea nominală a numerarului sau a echivalentului de numerar primit/de primit. Dacă este amânată intrarea de numerar, valoarea justă a mijlocului de plată poate să fie mai mică decât valoarea nominală a numerarului primit/de primit. Pentru a se elimina acest fapt, pe baza acordurilor între vânzător și cumpărător, valoarea justă a mijlocului de plată poate fi stabilită actualizând toate sumele de primit în viitor, utilizând pentru aceasta rata dobânzii aferente perioadei respective. Diferența dintre valoarea justă la momentul recunoașterii venitului și valoarea nominală a mijlocului de plată este înregistrată ca venit din dobânzi.
Cheltuielile în contabilitatea internă de gestiune
Informațiile furnizate de către contabilitatea financiară în legătură cu cheltuielile vor fi utilizate în contabilitatea de gestiune, fără ca aceasta din urmă să preia integral volumul cheltuielilor. Costul trebuie să fie determinat pe baze economice pentru ca acesta să fie un instrument de gestiune util. Astfel, cheltuielile preluate din contabilitatea financiară trebuie să sufere anumite retratări înainte de a fi integrate în costuri.
Cheltuielile care formează costul producției sunt foarte variate, putând fi astfel clasificate din mai multe puncte de vedere:
Dpdv al naturii, respectiv al conținutului lor economic:
Cheltuieli cu munca vie – se referă la consumul de forță de muncă și pot fi: cheltuieli salariile cuvenite personalului, cheltuieli cu contribuțiile legale ale fondului de salarii, alte cheltuieli cu munca vie.
Cheltuieli cu munca materializată – sunt acele cheltuieli care formează consumurile de mijloace economice de producție. În această categorie se cuprind cheltuielile cu materiile prime și materialele, cu amortizarea imobilizărilor, cu energia, apa, combustibilul, dar și alte cheltuieli de exploatare.
În funcție de locul unde se efectuează:
Cheltuielile activității de bază – cele ocazionate de derularea procesului tehnologic al întreprinderii (consumuri de materii prime, salariile de bază ale muncitorilor direct productivi).
Cheltuielile activităților auxiliare – cheltuielile făcute pentru sectoarele auxiliare care au ca obiect de activitate obținerea de produse, lucrări sau servicii care vor fi folosite spre buna desfășurare a activității de bază.
Cheltuielile comune ale secției – includ cheltuielile din toate secțiile de producție care nu se pot identifica pe purtător de cost, ci doar pe locuri de cheltuieli.
Cheltuielile generale de administrație – cuprind cheltuielile cu salariile personalului administrativ și de conducere, consumuri cu caracter administrativ, cheltuieli poștale și de telecomunicații.
Cheltuieli de desfacere – se referă la cheltuielile cu formarea loturilor de vânzare, ambalarea, publicitatea, expunerea și anumite servicii post-vânzare.
După modul de includere în costul producției:
Cheltuieli directe – acele cheltuieli ce pot fi identificate pe purtător de cost în momentul efectuării lor, putându-se repartiza direct în costul obiectelor respective (consumurile de materii prime, salariile muncitorilor direct productivi).
Cheltuieli indirecte – acele cheltuieli care se referă la întregul ansamblu al producției, nu sunt legate de un produs și nu se regăsesc în constul produsului, decât după calcule de repartizare și imputare ulterioare.
CAP. II. DETERMINAREA REZULTATULUI CONTABIL. REZULTATUL FISCAL
Conturile de cheltuieli și de venituri se închid la sfărșitul exercițiului financiar prin contul 12 ”Rezultatul exercițiului”. Cheltuielile sunt repartizate asupra rezultatului, iar veniturile sunt încorporate în rezultat. Acest cont face parte din categoria conturilor de capitaluri proprii, soldul creditor al lui 121 ”Profit sau pierdere” evidențiază profitul, iar soldul debitor pierderea. Astfel, contul 121 face legătura între conturile de cheltuieli și venituri pe de o parte, și conturile de bilanț pe de altă parte. Prin urmare, soldul său creditor reflectă profitul obținut ca sursă de finanțare dacă veniturile sunt mai mari decât cheltuielile, iar pierderea, ca sold debitor exprimă bunurile economice nerecuperate, urmare a faptului că veniturile sunt mai mici decât cheltuielile.
Rezultatul contabil reprezită suma globală a profitului sau pierderii înregistrate în contabilitate de către agentul economic, înainte de impozitarea profitului. Acesta se calculează periodic în contul 121 ca diferență între venituri și cheltuieli, indiferent de natura activității de unde provin sau care le-a generat, respectiv exploatare, financiară, excepțională.
Pentru a putea urmări în timpul exercițiului atât rezultatul realizat, ca mărime globală cât și repartizarea sa, planul de conturi general prevede și un cont de rectificare 129 ”Repartizarea profitului”. Acesta este un cont de activ. Se debitează cu rezervele constituite din profitul realizat în exercițiul curent, cu valoarea pierderilor din exercițiile precedente acoperite din profitul anului curent. Se creditează cu profitul net realizat în exercițiul încheiat, care a fost repartizat conform prevederilor legale. Soldul contului evidențiază profitul repartizat aferent anului curent.
Înregistrările contabile efectuate pentru repartizarea profitului sunt următoarele:
129 ”Repartizarea profitului” = %
101 ”Capital”
1061 ”Rezerve legale”
117 ”Rezultatul reportat”
1063 ”Rezerve statutare”
1068 ”Alte rezerve”
457 ” Dividende de plată”
După aprobarea bilanțului contabil are loc închiderea operațiilor de repartizare din anul precedent prin înregistrarea contabilă:
121 ”Profit sau pierdere” = 129 ”Repartizarea profitului”
Rezultatul exercițiului cuprinde: rezultatul din exploatare, rezultatul financiar, rezultatul curent, rezultatul extraordinar, rezultatul brut, rezultatul net și rezultatul impozabil, după cum urmează:
Rezultatul fiscal reprezintă profitul impozabil sau pierderea fiscală a exercițiului financiar. Rezultatul impozabil se calculează ca diferență între veniturile obținute din orice sursă și cheltuielile făcute pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, la care se adaugă cheltuielile nedeductibile și din care se scad veniturile neimpozabile.
Dacă rezultatul impozabil este pozitiv (profit fiscal sau impozabil) se determină impozitul pe profit datorat, potrivit relației:
Cota de impozit pe profit aplicată asupra profitului impozabil este de 16% pentru toate întreprinderile care au cifra de afaceri mai mare de 65.000 €, sau care realizează venituri din management/consultanță mai mult de 20% din total.
Pentru activitățile de natura barurilor de noapte, discotecilor, cluburilor de noapte, pariurilor sportive sau cazinourilor: cota de impozit este max (5%x Venituri, 16% Profit). La ONG-uri: activitate non-profit: venituri scutite; activitate economică: scutite până la venituri de 15.000 euro, dar nu mai mult de 10% din veniturile scutite ale activității non-profit.
Dacă rezultatul impozabil este negativ, acesta va fi recuperat din profiturile impozabile ale exercițiilor viitoare, și reprezintă pierdere fiscală.
Venituri neimpozabile
Conform Codului fiscal 2014, următoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:
dividendele primite de la o persoană juridică română sau de la o persoană juridică străină dacă participația este de minim 10%, se deține de minim 2 ani neîntrerupți la data plății dividendului;
diferențele favorabile a valorii titlurilor de participare, înregistrate în urma încorporării rezervelor, primelor de emisiune sau beneficiilor la persoanele juridice la care se dețin titluri de participare
veniturile din anularea cheltuielilor nedeductibile;
veniturile din vânzarea sau cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română sau străină situată într-un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, dacă la data vânzării/cesionării inclusiv contribuabilul deține pe o perioadă neîntreruptă de un an minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice la care are titlurile de participare;
veniturile din impozitul pe profit amânat determinat și înregistrat de către acei contribuabili care aplică reglementările contabile conforme cu IFRS;
veniturile reprezentând modificarea valorii juste a investițiilor imobiliare/activelor biologice, în urma evaluării ulterioare prin utilizarea modelului bazat pe valoarea justă, de către acei contribuabili care aplică reglementările contabile conforme cu IFRS. Aceste sume sunt impozabile concomitent cu deducerea amortizării fiscale, respectiv la momentul scăderii din gestiune a acestor investiții imobiliare/active biologice, după caz;
veniturile din lichidarea unei alte persoane juridice române sau unei persoane juridice străine situate într-un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, dacă la data începerii operațiunii de lichidare, potrivit legii, contribuabilul deține pe o perioadă neîntreruptă de 1 an minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice supuse operațiunii de lichidare.
Cheltuieli nedeductibile
Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
cheltuielile contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele care reprezintă diferențe din anii precedenți sau din anul curent, precum și impozitele pe profit sau pe venit plătite în afara țării;
dobânzile, penalitățile, confiscările și amenzile datorate către autoritățile române/străine, potrivit prevederilor legale;
cheltuielile reprezentând stocurile sau activele corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, care nu au avut contracte de asigurare încheiate, precum și taxa pe valoarea adăugată aferentă;
cheltuielile privind taxa pe valoarea adăugată pentru bunurile acordate angajaților sub formă de avantaje în natură, în cazul în care valoarea acestora nu a fost impozitată prin reținere la sursă;
cheltuielile înregistrate în contabilitate, dar care nu au un document justificativ la bază, potrivit legii, cu ajutorul căruia să se facă dovada efectuării operațiunii sau a intrării în gestiune, după caz, conform normelor;
cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, cu excepția celor prevăzute la art. 20 lit. c);
cheltuielile cu contribuțiile care au fost plătite peste limitele stabilite, sau care nu sunt reglementate prin lege;
cheltuielile cu primele de asigurare făcute în numele angajatului de către angajator, care nu au fost incluse în veniturile salariale ale angajatului;
alte cheltuieli cu salariile sau cele asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat;
cheltuielile cu serviciile de management, asistență, consultanță sau alte prestări de servicii, pentru care nu poate fi justificată necesitatea prestării lor activitatea desfășurată și pentru care nu au fost încheiate contracte;
cheltuielile aferente primelelor de asigurare care nu sunt în legătură cu activele contribuabilului, dar și cele care nu sunt aferente obiectului de activitate al persoanei juridice;
pierderile înregistrate în momentul scoaterii din evidență a creanțelor incerte sau în litigiu, neîncasate, pentru partea care nu a fost acoperită de provizion;
cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat și cheltuielile cu bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări și/sau acte de mecenat, precum și cei care acordă burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente în limita minimă precizată mai jos:
1. 3 la mie din cifra de afaceri; pentru situațiile în care reglementările contabile aplicabile nu definesc indicatorul «cifra de afaceri» această limită se determină potrivit normelor;
2. 20% din impozitul pe profit datorat.
cheltuielile privind taxele și cotizațiile pentru organizațiile neguvernamentale sau asociațiile profesionale care au legătură cu activitatea pe care o desfășoară contribuabilii și care depășesc echivalentul în lei a 4.000 euro anual;
cheltuielile ce reprezintă valoarea deprecierilor mijloacelor fixe, dacă, în urma efectuării unei reevaluări, se înregistrează o descreștere a valorii acestora.
o^1) cheltuielile din reevaluarea imobilizărilor necorporale, în cazul în care se înregistrează o descreștere a valorii acestora;
o^2) cheltuielile din reevaluarea mijloacelor fixe, în cazul în care se înregistrează o descreștere a valorii acestora;
o^3) cheltuielile reprezentând modificarea valorii juste a investițiilor imobiliare, în cazul în care se înregistrează o descreștere a valorii acestora;
o^4) cheltuielile reprezentând deprecierea/amortizarea mijloacelor fixe, înregistrate de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, la momentul transferului din categoria activelor imobilizate deținute în vederea vânzării în categoria activelor imobilizate deținute pentru activitatea proprie;
o^5) cheltuielile cu dobânzile în cazul în care mijloacele fixe/imobilizările necorporale/stocurile sunt achiziționate în baza unor contracte cu plată amânată.
50% din cheltuielile aferente automobilelor care nu sunt utilizate doar în scopul activității economice, ci și în alte scopuri, care au o masă totală sub 3.500 kg și care nu au mai mult de 9 scaune de pasageri, inclusiv scaunul șoferului, aflate în proprietatea contribuabilului sau utilizate de acesta;
cheltuielile care, indiferent de natura lor, au fost înregistrate în evidența contabilă, și s-a dovedit ulterior că au fost legate de fapte de corupție, potrivit legii.
Cheltuieli cu deductibilitate limitată
Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:
cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenței dintre totalul veniturilor impozabile și totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile cu impozitul pe profit și cele de protocol;
cheltuielile sociale sunt deductibile până la 2%, din cheltuielile cu salariile personalului;
perisabilitățile sunt deductibile în limitele stabilite de câtre organele de specialitate ale administrației centrale împreună cu instituțiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice;
cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, în limita a 1 pe zi lucrătoare în care angajatul a stat în unitate;
cheltuielile cu provizioane și rezerve, în limita prevăzută la art. 22;
cheltuielile privind dobânda și diferențele de curs valutar, în limita prevăzută la art. 23. Dobânzi de la persoane specializate, autorizate de BNR – integral deductibile; de la persoane nespecializate: dacă rata dobânzii depășește rata de referință de la BNR, partea care depășește este integral nedeductibilă; pentru creditele pe termen lung, partea care este până în rata dobânzii de referință de la BNR se încadrează în funcție de gradul de îndatorare:
Dacă gradul de îndatorare 0 – 3: integral deductibile în anul de calcul;
Dacă gradul de îndatorare mai mic decât 0 sau mai mare decât 3: se reportează în anii următori, până când gradul de îndatorare devine între 0 și 3;
amortizarea, în limita prevăzută la art. 24 (amortizare contabilă nedeductibilă integral, amortizarea fiscală se poate deduce în limita a 1.500 lei/lună);
cheltuielile realizate la schemele de pensii facultative în numele unui angajat, până la valoarea limită de 400 de euro echivalent în lei pentru un an fiscal, pentru fiecare participant;
cheltuielile privind primele de asigurare voluntară de sănătate, în limita valorii de 250 euro echivalent în lei, într-un an fiscal, pentru fiecare participant;
cheltuielile realizate pentru funcționarea, întreținerea și repararea locuințelor de serviciu situate în aceeași localitate unde se află și sediul social sau în localitățile unde societatea are sedii secundare, sunt deductibile în limita corespunzătoare suprafețelor construite prevăzute de Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care, din punct de vedere fiscal se majorează cu 10%;
cheltuielile realizate pentru funcționarea, întreținerea și reparațiile, aferente unui sediu aflat în locuința proprietate personală a unei persoane fizice, care este folosită și în scop personal; acestea sunt deductibile în limita suprafețelor puse la dispoziția societății în baza contractelor încheiate în acest scop între părți;
cheltuielile realizate pentru funcționarea, întreținerea și reparațiile, aferente autoturismelor care sunt folosite de persoanele cu funcții de conducere și administrare ale persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism corespunzător fiecărei persoane cu astfel de atribuții.
CAP. III. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ȘI VENITURILOR
Concepția dualistă stă la baza organizării contabilității financiare a cheltuielilor și a veniturilor. Astfel, contabilitatea financiară urmărește evaluarea și înregistrarea cheltuielilor și veniturilor în funcție de natura lor, pe când contabilitatea de gestiune are ca obiect evaluarea și înregistrarea în raport de destinația cheltuielilor. Prin urmare, contabilitatea financiară reflectă cheltuielile în mod diferit în raport cu natura activităților care le generează (exploatare, financiară și excepțională) și natura resurselor consemnate (materii prime, salarii, amortizări etc.).
Contabilitatea cheltuielilor
Potrivit Planului de conturi general, contabilitatea cheltuielilor enumerate mai sus se realizează cu ajutorul următoarelor grupe de conturi:
60 „Cheltuieli privind stocurile”;
61 „Cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți”;
62 „Cheltuieli cu alte servicii executate de terți”;
63 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate”;
64 „Cheltuieli cu personalul”;
65 „Alte cheltuieli de exploatare”;
66 „Cheltuieli financiare”;
67 „Cheltuieli extraordinare”;
68 „Cheltuieli cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare”;
69 „Cheltuieli cu impozitul pe profit și alte impozite”.
Grupele de conturi se dezvoltă pe conturi sintetice de gradul I formate din trei cifre, iar o parte dintre acestea se defalcă pe conturi sintetice de gradul II formate din patru cifre. Entitățile mici și mijlocii pot folosi doar conturi sintetice de gradul I, spre deosebire de entitățile mari care utilizează și conturi sintetice de gradul II.
Conturile de cheltuieli au funcție de activ și funcționează după regulile specifice acestor conturi cu excepția contului 609 ”Reduceri comerciale primite” care are funcție contabilă de pasiv.
Se debitează în momentul angajării unei obligații sau momentul plății unor sume în cadrul tranzacțiilor financiare, precum și odată cu înregistrarea consumului de resurse. Sunt conturi care reflectă: obligații, consumuri.
Se creditează la sfârșitul lunii în momentul decontării (imputării) cheltuielilor asupra rezultatelor perioadei prin preluarea soldurilor în debitul contului 121 „Profit și pierderi". Ca urmare, nici un cont de cheltuieli nu prezintă sold la finele perioadei. Se pot credita în cursul perioadei cu cheltuielile rezultate din operații de participații transferate coparticipanților, sau recuperări de cheltuieli.
Închiderea la sfârșitul lunii se realizează prin înregistrarea:
”Profit sau pierdere” = Clasa 6 ”Conturi de cheltuieli”
Contabilitatea cheltuielilor de exploatare
Principalele operațiuni în contabilitatea cheltuielilor privind stocurile
Evidențierea consumului, lipsei la inventar, pierderilor pentru deprecieri
60x ”Cheltuieli privind = 30x ”Stocuri de materii prime
stocurile” și materiale”
Evidențierea diferențelor de preț aferente materiilor prime și a materialelor consumabile ieșite din gestiune
601 ”Cheltuieli cu = 308 ”Diferențe de preț la materii materiile prime” prime și materiale”
602 ”Cheltuieli cu = 308 ”Diferențe de preț la materii materialele consumabile” prime și materiale”
Valoarea materiilor prime și a materialelor achiziționate în cazul folosirii inventarului intermitent
% = 401 ”Furnizori”
601 ”Cheltuieli cu materiile prime”
602 ”Cheltuieli cu materialele consumabile”
4426 ”TVA deductibilă”
Evidențierea achiziției de materiale nestocate de la furnizori
% = 401 ”Furnizori”
604 ”Cheltuieli privind
materialele nestocate”
4426 ”TVA deductibilă”
Sau în cazul achiziționării pe bază de aviz
% = 408 ”Furnizori – facturi nesosite”
604 ”Cheltuieli privind
materialele nestocate”
4428 ”TVA neexigibilă”
Valoarea facturilor reflectând consumul de energie și apă
% = 401 ”Furnizori”
605 ”Cheltuieli privind
energia și apa”
4426 ”TVA deductibilă”
Valoarea la cost de achiziție a animalelor și păsărilor ieșite din gestiune prin: vânzare, mortalitate, minus la inventar, inclusiv diferențele de preț aferente
606 ”Cheltuieli privind = %
animalele și păsările” 361 ”Animale și păsări”
368 ”Diferențe de preț la
animale și păsări”
Scăderea din gestiune a mărfurilor vândute la nivelul costului de achiziție
607 ”Cheltuieli privind = 371 ”Mărfuri”
mărfurile”
Valoarea mărfurilor aflate la terți pentru care au fost emise documente de vânzare sau constatate lipsă la inventar
607 ”Cheltuieli privind = 357 ”Mărfuri aflate la terți”
mărfurile”
Valoarea ambalajelor vândute, inclusiv diferențele de preț
608 ”Cheltuieli privind = %
ambalajele” 381 ”Ambalaje”
388 ”Diferențe de preț la
ambalaje”
Valoarea ambalajelor aflate în consignație la terți pentru care au fost emise documente de vânzare
608 ”Cheltuieli privind = 358 ”Ambalaje aflate la terți”
ambalajele”
Valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, degradate și nerestituite furnizorilor
608 ”Cheltuieli privind = 409 ”Furnizori – debitori” ambalajele”
Indiferent de perioada la care se referă, reducerile comerciale primite ulterior facturării se evidențiază distinct în contabilitate cu ajutorul contului 609 ”Reduceri comerciale primite”.
În creditul contului se înregistrează valoare reducerilor comerciale primite ulterior facturării:
401 ”Furnizori” = 609 ”Reduceri comerciale
primite”
La sfârșitul perioadei, soldul contului se transferă asupra contului 121 ”Profit sau pierdere”:
609 ”Reduceri comerciale = 121 ”Profit sau pierdere”
primite”
Principalele operațiuni în contabilitatea cheltuielilor cu lucrările și serviciile executate de terți
Evidențierea cheltuielilor cu întreținerea, reparațiile, locațiile de gestiune, chiriile, studiile și cercetările datorate terților
% = 401 ”Furnizori”
611 ”Cheltuieli cu sau
întreținerea și reparațiile” 5121 ”Conturi la bănci în lei”
612 ”Cheltuieli cu redevențele, 5311 ”Casa în lei”
locațiile de gestiune și chiriile” 471 ”Cheltuieli înregistrate în
614 ”Cheltuieli cu studiile și avans”
cercetările”
4426 ”TVA deductibilă”
Sau în cazul înregistrării fără factură
% = 408 ”Furnizori – facturi nesosite”
611 ”Cheltuieli cu
întreținerea și reparațiile”
612 ”Cheltuieli cu redevențele,
locațiile de gestiune și chiriile”
614 ”Cheltuieli cu studiile și
cercetările”
4428” TVA neexigibilă”
Evidențierea primelor de asigurare datorate sau achitate conform contractelor de asigurare
613 ”Cheltuieli cu = 401 ”Furnizori”
primele de asigurare” sau
408 ”Furnizori – facturi nesosite”
5121 ”Conturi la bănci în lei”
5311 ”Casa în lei”
471 ”Cheltuieli înregistrate în
avans”
542 ”Avansuri de trezorerie”
Principalele operațiuni în contabilitatea cheltuielilor cu alte servicii executate de terți
Înregistrarea cheltuielilor cu alte servicii executate de terți, după natura acestora
% = 401 ”Furnizori”
62x ”Cheltuieli cu sau
alte servicii executate de terți” 408 ”Furnizori – facturi nesosite”
4426 ”TVA deductibilă” 471 ”Cheltuieli înregistrate în sau avans”
4428 ”TVA neexigibilă” 5311 ”Casa în lei”
(dacă este cazul) 542 ”Avansuri de trezorerie”
532 ”Alte valori”
Principalele operațiuni în contabilitatea cheltuielilor cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate
Evidențierea decontărilor cu bugetul statului privind: impozitul pe clădiri, terenuri, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, diferențele de preț la gaze și țițeiul din producție internă, taxa pentru mijloacele de transport, accizele la producția internă (neinclusă în costul produselor) etc.
635 ”Cheltuieli cu alte = 446 ”Alte impozite, taxe și
impozite, taxe și vărsăminte asimilate”
vărsăminte asimilate”
Evidențierea proratei din taxa pe valoare adăugată deductibilă, devenită nedeductibilă
635 ”Cheltuieli cu alte = 4426 ”TVA deductibilă”
impozite, taxe și
vărsăminte asimilate”
Reflectarea TVA colectată aferentă bunurilor și serviciilor folosite în scop personal, predate cu titlu gratuit care depășesc limitele prevăzute de lege, cea aferentă lipsurilor peste limitele legale precum și cea aferentă bunurilor și serviciilor acordate salariaților sub forma avantajelor în natură.
635 ”Cheltuieli cu alte = 4427 ”TVA colectată”
impozite, taxe și
vărsăminte asimilate”
Evidențierea fondurilor și a vărsămintelor de efectuat către organismele publice
”Cheltuieli cu alte = 447 ”Fonduri speciale, taxe și
impozite, taxe și vărsăminte asimilate”
vărsăminte asimilate”
Principalele operațiuni în contabilitatea cheltuielilor cu personalul, asigurările sociale și protecția socială
Evidențierea salariilor brute datorate personalului pentru munca prestată
641 ”Cheltuieli cu = 421 ”Personal – salarii datorate”
salariile personalului”
Înregistrarea contravalorii tichetelor de masă acordate salariaților
642 ”Cheltuieli cu tichetele = 532 ”Alte valori”
de masă acordate salariaților”
Reflectarea drepturilor de personal pentru care nu s-au întocmit documentele de plată aferente exercițiului încheiat
641 ”Cheltuieli cu = 4281 ”Alte datorii în legătură
salariile personalului” cu personalul”
Valoarea primelor reprezentând participarea personalului la profit, acordate acestora
642 ”Cheltuieli cu primele = 424 ”Prime reprezentând
reprezentând participarea participarea personalului la
personalului la profit” profit”
Valoarea instrumentelor de capitaluri proprii acordate angajaților
644 ”Cheltuieli cu = 106 ”Rezerve”
remunerarea în instrumente
de capitaluri proprii”
Înregistrarea contribuției la asigurările sociale datorate de firmă
6451 ”Contribuția unității = 4311 ”Contribuția unității la
la asigurările sociale” asigurările sociale”
Înregistrarea contribuției unității la asigurările sociale de sănătate
6453 ”Contribuția = 4313 ”Contribuția angajatorului
angajatorului pentru la asigurările sociale de
asigurările sociale de sănătate” sănătate”
Înregistrarea contribuției la constituirea fondului pentru ajutorul de șomaj
6452 ”Contribuția unității = 4371 ”Contribuția unității la
pentru fondul de șomaj” fondul de șomaj”
Evidențierea sumelor acordate personalului potrivit legii pentru ajutoare materiale
6458 ”Alte cheltuieli privind = 432 ”Personal –ajutoare materiale
asigurările și protecția socială” datorate”
Principalele operațiuni în contabilitatea altor cheltuieli de exploatare
Înregistrarea cheltuielilor cu protecția mediului înconjurător: taxele de mediu achitate, certificatele de emisii de gaze cu efect de seră achiziționate, cheltuielile efectuate în avans aferente exercițiului în curs
652 ”Cheltuieli cu protecția = 401 ”Furnizori”
mediului înconjurător” sau
5121 ”Conturi la bănci în lei”
471”Cheltuieli înregistrate în
avans”
Înregistrarea sumelor trecute pe cheltuieli cu ocazia scăderii din evidență a clienților incerți sau în litigiu ori a debitorilor diverși
654 ”Pierderi din creanțe sau = %
debitori diverși” 4118 ”Clienți incerți sau în
litigiu”
461 ”Debitori diverși”
Evidențierea altor cheltuieli de exploatare efectuate în avans aferente exercițiului în curs
6588 ”Alte cheltuieli de = 471 ”Cheltuieli înregistrate în
exploatare” avans”
Evidențierea despăgubirilor, amenzilor și penalităților datorate sau plătite terților inclusiv bugetului statului
6581 ”Despăgubiri, amenzi, = %
penalități” 401 ”Furnizori”
404 ”Furnizori de imobilizări”
462 ”Creditori diverși”
5121 ”Conturi la bănci în lei”
4481 ”Alte datorii față de bugetul statului”
Reflectarea subvențiilor și donațiilor acordate
6582 ”Donații și subvenții = %
acordate” 5121 ”Conturi la bănci în lei”
5311 ”Casa în lei”
3xx ”Conturi de stocuri și
producție în curs de execuție”
Valoarea neamortizată a imobilizărilor cedate sau scoase din gestiune
6583 ”Cheltuieli privind = %
activele cedate și 20x ”Imobilizări necorporale”
alte operații de capital” 21x ”Imobilizări corporale”
Diferențele plătite în plus la lichidarea unor datorii
6588 ”Alte cheltuieli de = %
exploatare” 401 ”Furnizori”
404 ”Furnizori de imobilizări”
462 ”Creditori diverși”
Contabilitatea cheltuielilor financiare
Evidențierea pierderilor din creanțe imobilizate (legate de participații)
663 ”Pierderi din creanțe = 267 ”Creanțe imobilizate” legate de participații”
Reflectarea valorii imobilizărilor financiare cedate sau scoase din activ
6641 ”Cheltuieli privind = 26x ”Imobilizări financiare”
imobilizările financiare cedate”
Evidențierea pierderilor rezultate din cedarea titlurilor de plasament reprezentând investiții financiare pe termen scurt (diferența este nefavorabilă dintre valoarea contabilă și prețul de cesiune)
6642 ”Pierderi privind = %
investițiile financiare pe 501 ”Acțiuni deținute la entități
termen scurt cedate” afiliate”
505 ”Obligațiuni emise și răscumpărate”
506 ”Obligațiuni”
508 ”Alte investiții financiare pe termen scurt și creanțe asimilate”
Evidențierea diferențelor nefavorabile de curs valutar rezultate după evaluarea datoriilor în valută la închiderea exercițiului financiar
665 ”Cheltuieli din diferențe = %
de curs valutar” 16x ”Împrumuturi și datorii
asimilate capitalului”
40x ”Furnizori și conturi asimilate” 419 ”Clienți – creditori”
45x ”Grup și asociați”
462 ”Creditori diverși”
Evidențierea diferențelor nefavorabile de curs valutar rezultate în urma evaluării creanțelor la închiderea exercițiului financiar
665 ”Cheltuieli din diferențe = %
de curs valutar” 267 ”Creanțe imobilizate”
409 ”Furnizori – debitori”
41x ”Clienți și conturi asimilate”
45x ”Grup și asociați”
461 ”Debitori diverși”
Reflectarea diferențelor nefavorabile rezultate ca urmare a încasării creanțelor în valută
665 ”Cheltuieli din diferențe = %
de curs valutar” 267 ”Creanțe imobilizate”
409 ”Furnizori – debitori”
4111 ”Clienți”
451 ”Decontări în cadrul
grupului”
461 ”Debitori diverși”
Evidențierea diferențelor nefavorabile rezultate din lichidarea obligațiilor în valută
665 ”Cheltuieli din diferențe = %
de curs valutar” 5124 ”Conturi la bănci în valută”
5314 ”Casa în valută”
5412 ”Acreditive în valută”
542 ”Avansuri de trezorerie”
În condițiile în care firmele se împrumută de la bănci sau alte instituții competente, ele datorează dobânzi, care din punct de vedere al firmelor beneficiare ale împrumutului, sunt cheltuieli. Se datorează dobânzi pentru: împrumuturi și datorii asimilate, capitalului pentru credite bancare pe termen scurt, creditelor acordate de bănci în conturi curente, împrumuturi în cadrul grupului, etc.
Evidențierea dobânzilor datorate, aferente împrumuturilor și creditelor primite
666 ”Cheltuieli privind = %
dobânzile” 168 ”Dobânzi aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate”
4518 ”Dobânzi aferente decontărilor între entități afiliate”
4558 ”Asociați – dobânzi la conturi curente”
5186 ”Dobânzi de plătit”
5198 ”Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt”
Înregistrarea dobânzilor plătite aferente creditelor acordate în conturi curente
666 ”Cheltuieli privind = 5121 ”Conturi la bănci în lei”
dobânzile”
Reflectarea dobânzilor repartizate pe cheltuieli pentru operațiunile de cumpărare cu plata în rate
666 ”Cheltuieli privind = 471 ”Cheltuieli înregistrate în
dobânzile” avans”
În condițiile în care întreprinderile acordă sconturi, adică reduceri pentru achitarea obligațiilor înainte de scadență, acestea reprezintă cheltuieli financiare.
Reflectarea sconturilor acordate clienților, debitorilor diverși
667 ”Cheltuieli privind = %
sconturile acordate” 4111 ”Clienți”
4118 ”Clienți incerți”
461 ”Debitori diverși”
5121 ”Conturi la bănci în lei”
Evidențierea sconturilor acordate pentru creanțe reprezentând valori comerciale
667 ”Cheltuieli privind = 511 ”Valori de încasat”
sconturile acordate”
Înregistrarea altor cheltuieli financiare
668 ”Alte cheltuieli = %
financiare” 401 ”Furnizori”
404 ”Furnizori de imobilizări”
462 ”Creditori diverși”
5121 ”Conturi la bănci în lei”
5311 ”Casa în lei”
Contabilitatea cheltuielilor extraordinare
Înregistrarea pierderilor din calamități și alte evenimente extraordinare
671 ”Cheltuieli privind = %
calamitățile și alte 2xx ”Imobilizări corporale”
evenimente extraordinare” 3xx ”Stocuri”
Contabilitatea cheltuielilor cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere sau pierderea de valoare a activelor
Înregistrarea amortizării imobilizărilor corporale și necorporale
6811 ”Cheltuieli de exploatare = %
privind amortizarea imobilizărilor” 280”Amortizări privind
imobilizările necorporale”
281 ”Amortizări privind
imobilizările corporale”
Evidențierea constituirii sau majorării provizioanelor
6812 ”Cheltuieli de = 151 ”Provizioane”
exploatare privind provizioanele”
Înregistrarea constituirii sau majorării provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale și corporale
6813 ”Cheltuieli de = %
exploatare privind ajustările” 290 ”Ajustări pentru deprecierea pentru deprecierea imobilizărilor imobilizărilor necorporale”
291 ”Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale”
293 ”Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor în curs”
Înregistrarea provizioanelor pentru deprecierea activelor circulante
6814 ”Cheltuieli de = %
exploatare privind ajustările 39x ”Ajustări pentru deprecierea
pentru deprecierea activelor stocurilor și a producției în curs
circulante” de execuție”
49x ”Ajustări pentru deprecierea
creanțelor”
Valoarea provizioanelor constituite pentru deprecierea imobilizărilor financiare și a conturilor de decontări din cadrul grupului
6863 ”Cheltuieli financiare = %
privind ajustările pentru 296 ”Ajustări pentru deprecierea deprecierea imobilizărilor financiare” imobilizărilor financiare”
495 ”Ajustări pentru deprecierea
creanțelor – decontări în
cadrul grupului”
Înregistrarea amortizării primelor de rambursare a obligațiunilor
6868 ”Cheltuieli financiare = 169 ”Prime privind rambursarea
privind amortizarea primelor obligațiunilor”
de rambursare a obligațiunilor”
Evidențierea provizioanelor privind deprecierea investițiilor pe termen scurt
6863 ”Cheltuieli financiare = 59x ”Ajustări pentru pierderea de
privind ajustările pentru valoare a conturilor de trezorerie”
deprecierea imobilizărilor
financiare”
Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit și alte impozite
Evidențierea cheltuielilor cu impozitul pe profit
691 ”Cheltuieli cu impozitul = 441 ”Impozitul pe profit”
pe profit”
Reflectarea impozitului pe venitul microîntreprinderilor
698 ”Cheltuieli cu impozitul = 4418 ”Impozitul pe venit”
pe venit și alte impozite”
Contabilitatea veniturilor
Contabilitatea veniturilor se realizează cu ajutorul unor conturi sintetice de gradul I și II ce fac parte din următoarele grupe ale clasei 7 „Conturi de venituri”:
70 „Cifra de afaceri netă”;
71 „Venituri aferente costului producției în curs de execuție”;
72 „Venituri din producția de imobilizări”;
74 „Venituri din subvenții de exploatare”;
75 „Alte venituri din exploatare”;
76 „Venituri financiare”;
77 „Venituri extraordinare”;
78 „Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare”.
Conturile de venituri sunt conturi de pasiv, cu excepția conturilor 709 ”Reduceri comerciale acordate”, care are funcția contabilă de activ și 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse” respectiv 712 „Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuție” care sunt bifuncționale. Restul conturilor de venituri funcționează după regulile conturilor de pasiv.
Se creditează în cursul lunii, pe măsura încasării creanțelor, înregistrării producției pe bază de documente justificative ori constatării veniturilor, indiferent de data încasării acestora. Exprimă încasări, creanțe, producție realizată dar stocată, etc.
Se debitează la sfârșitul lunii prin preluarea soldurilor în creditul contului 121 „Profit sau pierdere”.
În cursul perioadei pot fi debitate cu veniturile realizate din operații de participație transferate coparticipanților sau cu variația stocurilor cedate.
Închiderea conturilor de venituri se efectuează prin înregistrarea:
Clasa 7 ”Conturi de venituri” = 121 ”Profit sau pierdere”
Contabilitatea veniturilor din exploatare
Principalele operațiuni în contabilitatea veniturilor aferente cifrei de afaceri
Evidențierea produselor finite, semifabricatelor și a produselor reziduale vândute clienților pe bază de factură
4111 ”Clienți” = %
701 ”Venituri din vânzarea
produselor finite”
702 ”Venituri din vânzarea
semifabricatelor”
703 ”Venituri din vânzarea
produselor reziduale”
4427 ”TVA colectată”
Reflectarea vânzărilor de produse finite, semifabricate și produse reziduale pentru care nu s-a întocmit factură
4118 ”Clienți – facturi de = %
întocmit” 701 ”Venituri din vânzarea
produselor finite”
702 ”Venituri din vânzarea
semifabricatelor”
703 ”Venituri din vânzarea
produselor reziduale”
4428 ”TVA neexigibilă”
Înregistrarea tarifelor aferente lucrărilor și serviciilor
4111 ”Clienți” = %
sau 704 ”Venituri din lucrări
418 ”Clienți – facturi de întocmit” executate și servicii prestate”
4427 ”TVA colectată”
sau
4428 ”TVA neexigibilă”
Veniturile înregistrate în avans
472 ”Venituri înregistrate = %
în avans” 704 ”Venituri din lucrări executate și servicii prestate”
706 ”Venituri din redevențe,
locații de gestiune și chirii”
708 ”Venituri din activități
diverse”
Evidențierea sumelor încasate în numerar pentru serviciile prestate, mărfurile vândute, chirii, activități diverse
5311 ”Casa în lei” = %
704 ”Venituri din lucrări
executate și servicii prestate”
706 ”Venituri din redevențe,
locații de gestiune și chirii”
707 ”Venituri din vânzarea
mărfurilor”
708 ”Venituri din activități
diverse”
4427 ”TVAcolectată”
Evidențierea valorii studiilor și a contractelor de cercetare, veniturilor din redevențe, chirii și locații de gestiune facturate
4111 ”Clienți” = %
sau 705 ”Venituri din studii și
461 ”Debitori diverși” cercetări”
706 ”Venituri din redevențe,
locații de gestiune și chirii”
4427 ”TVA colectată”
Reflectarea sumelor datorate de personal reprezentând chirii sau consumuri efectuate pentru acesta care se fac venituri ale persoanei juridice
4282 ”Alte creanțe în = %
legătură cu personalul” 706 ”Venituri din redevențe,
locații de gestiune și chirii”
708 ”Venituri din activități
diverse”
4427 ”TVAcolectată”
Vânzarea mărfurilor cu și fără factură
4111 ”Clienți” = %
sau 707 ”Venituri vânzarea
418 ”Clienți – facturi de întocmit” mărfurilor”
4427 ”TVA colectată”
sau
4428 ”TVA neexigibilă”
Reducerile comerciale acordate se debitează cu sumele reprezentând reduceri acordate ulterior emiterii facturii către clienți
709 ”Reduceri comerciale = 4111 ”Clienți”
acordate”
Se creditează la sfârșitul lunii
121 ”Profit sau pierdere” = 709 ”Reduceri comerciale
acordate”
Principalele operațiuni în contabilitatea veniturilor aferente costului produselor, a producției și serviciilor în curs de execuție
Evidențierea la sfârșitul lunii a costului produselor și serviciilor în curs de execuție
331 ”Produse în curs de = 711 ”Venituri aferente costurilor
execuție” stocurilor de produse”
332 ”Servicii în curs de = 712 ”Venituri aferente costurilor
execuție” serviciilor în curs de
execuție”
Reflectarea costului de producție sau a prețului de înregistrare și a plusurilor de inventar
% = 711 ”Venituri aferente costurilor
341 ”Semifabricate” stocurilor de produse”
345 ”Produse finite”
346 ”Produse reziduale”
361 ”Animale și păsări”
Evidențierea la sfârșitul lunii a diferențelor de preț dintre costul de producție efectiv și costul standard, prestabilit
% = 711 ”Venituri aferente costurilor
348 ”Diferențe de preț la produse” stocurilor de produse”
368 ”Diferențe de preț la animale și păsări”
Evidențierea descărcării gestiunii ca urmare a vânzărilor, inclusiv constatate minus la inventar, la preț de înregistrare sau cost standard
711 ”Venituri aferente = %
costurilor stocurilor 341 ”Semifabricate”
de produse” 345 ”Produse finite”
346 ”Produse reziduale”
361 ”Animale și păsări”
Reflectarea diferențelor de preț aferente produselor și animalelor ieșite din gestiune
711 ”Venituri aferente = %
costurilor stocurilor 348 ”Diferențe de preț la produse
de produse” 368 ”Diferențe de preț la animale
și păsări”
Reluarea (destocarea) producției neterminate și a lucrărilor și serviciilor în curs de execuție la începutul perioadei următoare
711 ”Venituri aferente = 331 ”Produse în curs de execuție”
costurilor stocurilor
de produse”
712 ”Venituri aferente = 332 ”Servicii în curs de execuție”
costurilor serviciilor în
curs de execuție”
Soldul creditor reprezintă variația veniturilor din creșterea stocurilor de produse fabricate și comenzi în curs de execuție la sfârșitul perioadei de gestiune față de inceputul perioadei, iar cel debitor reprezintă variația veniturilor datorită diminuării stocurilor de produse fabricate și comenzi în curs de execuție la sfarșitul perioadei față de inceputul acesteia. Soldul debitor și creditor se transferă la sfârșitul exercițiului asupra contului 121 „Profit sau pierdere".
121 ”Profit sau pierdere” = 711 ”Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse”
711 ”Venituri aferente = 121 ”Profit sau pierdere”
costurilor stocurilor
de produse”
Principalele operațiuni în contabilitatea veniturilor din producția de imobilizări
Evidențierea valorii imobilizărilor necorporale realizate pe cont propriu
% = 721 ”Venituri din producția de
203 ”Cheltuieli de dezvoltare” imobilizări necorporale”
205 ”Concesiuni, brevete, licențe,
mărci comerciale și alte drepturi
și valori similare”
208 ”Alte imobilizări necorporale”
233 ”Imobilizări necorporale în curs”
Reflectarea costului de producție al imobilizărilor corporale realizate pe cont propriu
% = 722 ”Venituri din producția de
2112 ”Amenajări de terenuri” imobilizări corporale”
212 ”Construcții”
213 ”Instalații tehnice, mijloace de
transport, animale și plantații”
214 ”Mobilier, aparatură birotică, echipamente
de protecție a valorilor”
231 ”Imobilizări corporale în curs”
Principalele operațiuni în contabilitatea veniturilor din subvenții de exploatare
Evidențierea subvențiilor de exploatare primite în contul curent
512 ”Conturi curente la bănci” = 741 ”Venituri din subvenții de
exploatare”
Reflectarea subvențiilor de exploatare ce urmează a fi primite pentru acoperirea pierderii sau a diferențelor de preț
445 ”Subvenții” = 741 ”Venituri din subvenții de
exploatare”
Principalele operațiuni în contabilitatea altor venituri din exploatare
Evidențierea creanțelor privind clienții incerți și debitorii diverși, reactivate
% = 754 ”Venituri din creanțe
4111 ”Clienți” reactivate și debitori
461 ”Debitori diverși” diverși”
Reflectarea despăgubirilor, amenzilor și penalităților datorate de terți (creanțe față de terți)
461 ”Debitori diverși” = 7581 ”Venituri din despăgubiri,
amenzi și penalități”
Evidențierea bunurilor de natura stocurilor și disponibilităților primite cu titlu gratuit
% = 7582 ”Venituri din donații și
3xx ”Conturi de stocuri și subvenții primite”
producție în curs de execuție”
5311 ”Casa în lei”
5121 ”Conturi la bănci în lei”
Înregistrarea valorii activelor imobilizate vândute terților
461 ”Debitori diverși” = %
7583 ”Venituri vânzarea
activelor
și alte operații de capital”
4427 ”TVA colectată”
Evidențierea cotei părți din subvențiile pentru investiții virate la venituri; corespunzătoare amortizării inregistrate pentru imobilizările intrate prin subvenții, inclusiv donații, plus de inventar sau vândute din cele intrate prin subvenții
131 ”Subvenții” = 7584 ”Venituri din subvenții
pentru investiții”
Înregistrarea creanțelor față de personal și față de bugetul statului (altele decât impozitele și taxele)
% = 7588 ”Alte venituri din
4282 ”Alte creanțe în legătură exploatare”
cu personalul”
426 ”Drepturi de personal neridicate”
4482 ”Alte creanțe cu bugetul statului”
Evidențierea sumelor datorate de debitori ca urmare a pagubelor produse unității
461 ”Debitori diverși” = 7588 ”Alte venituri din
exploatare”
Reflectarea bunurilor rezultate din dezmembrarea unor imobilizări
% = 7588 ”Alte venituri din
301 ”Materii prime” exploatare”
302 ”Materiale consumabile”
303 ”Materiale de natura
obiectelor de inventar”
Evidențierea datoriilor prescrise sau anulate
4xx ”Conturi de datorii față = 7588 ”Alte venituri din
de terți” exploatare”
Contabilitatea veniturilor din activitatea financiară
Evidențierea dividendelor aferente titlurilor imobilizate sau investițiilor financiare pe termen scurt deținute la alte societăți
% = 761 ”Venituri din imobilizări
451 ”Decontări între entitățile financiare”
afiliate” sau
453 ”Decontări privind 762 ”Venituri din investiții
interesele de participare” financiare pe termen scurt”
461 ”Debitori diverși”
Reflectarea titlurilor imobilizate primite ca urmare a reinvestirii dividendelor
% = 761 ”Venituri din imobilizări
261 ”Acțiuni deținute la financiare”
entitățile afiliate”
263 ”Interese de participare”
264 ”Titluri puse în echivalență”
265 ”Alte titluri imobilizate”
Înregistrarea încasării dividendelor aferente titlurilor sau investițiilor financiare pe termen scurt
5121 ”Conturi la bănci în lei” = %
761 ”Venituri din imobilizări
financiare”
762 ”Venituri din investiții
financiare pe termen scurt”
Evidențierea veniturilor de natura dobânzilor aferente creanțelor imobilizate cedate care urmează a se încasa sau încasate
% = 763 ”Venituri din creanțe
2672 ”Dobânzi aferente sumelor imobilizate”
datorate de entități afiliate”
2674 ”Dobânzi aferente împrumuturilor
acordate pe termen lung”
2676 ”Dobânzi aferente crențelor legate
de interesele de participare”
Reflectarea dobânzilor încasate aferente creanțelor imobilizate
% = 763 ”Venituri din creanțe
5121 ”Conturi la bănci în lei” imobilizate”
5311 ”Casa în lei”
Evidențierea și încasarea câștigului rezultat din vânzarea investițiilor financiare pe termen scurt la un preț de cesiune mai mare decât valoare contabilă
% = 764 ”Venituri din investiții
461 ”Debitori diverși” financiare cedate”
5121 ”Conturi la bănci în lei”
5311”Casa în lei”
Evidențierea diferențelor favorabile de curs valutar rezultate în urma decontării datoriilor în valută sau în urma evaluării acestora la sfârșitul exercițiului, dar și din evaluarea și încasarea creanțelor în valută și evaluarea disponibilităților existente în conturile de trezorerie la sfârșitul exercițiului financiar
% = 765 ”Venituri din diferențe de
16x ”Împrumuturi și datorii asimilate” curs valutar”
entitățile afiliate”
40x ”Furnizori și conturi asimilate”
419 ”Clienți – creditori”
45x ”Grup și asociați”
462 ”Creditori diverși”
267 ”Creanțe imobilizate”
409 ”Furnizori – debitori”
41x ”Clienți și conturi asimilate”
461 ”Debitori diverși”
5124 ”Conturi la bănci în valută”
5314 ”Casa în valută”
508 ”Alte investiții financiare pe
termen scurt și creanțe asimilate”
5412 ”Acreditive în devize”
542 ”Avansuri de trezorerie”
Reflectarea dobânzilor de încasat/ încasate și a dobânzilor înregistrate în avans care devin venituri are perioadei curente
% = 766 ”Venituri din dobânzi”
5187 ”Dobânzi de încasat”
461 ”Debitori diverși”
5121 ”Conturi la bănci în lei”
5124 ”Conturi la bănci în valută”
4518 ”Dobânzi aferente decontărilor
în cadrul grupului”
4558 ”Asociați – dobânzi la conturi curente”
267 ”Creanțe imobilizate”
472 ”Venituri înregistrate în avans”
Evidențierea sconturilor obținute / încasate de la furnizori sau creditori diverși
% = 767 ”Venituri din sconturi
401 ”Furnizori” obținute”
404 ”Furnizori de imobilizări”
462 ”Creditori diverși”
5121 ”Conturi la bănci în lei”
5311 ”Casa în lei”
Încasarea altor venituri financiare
% = 768 ”Alte venituri financiare”
5311”Casa în lei”
5314 ”Casa în valută”
5121 ”Conturi la bănci în lei”
5124 ”Conturi la bănci în valută”
Contabilitatea veniturilor extraordinare
Înregistrarea subvențiilor primite sau de primit drept compensație pentru pierderi înregistrate de societate, ca urmare a efectuării unor cheltuieli generate de evenimente extraordinare
% = 771 ”Venituri din subvenții
5121 ”Conturi la bănci în lei” pentru evenimente
445 ”Subvenții” extraordinare și altele
similare”
Contabilitatea veniturilor din provizioane, ajustări sau pierderi de valoare a activelor
Diminuarea sau anularea provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli
151 ”Provizioane” = 7812 ”Venituri din provizioane”
Diminuarea sau anularea provizioanelor pentru deprecierea activelor imobilizate
% = 7813 ”Venituri din ajustări
290 ”Ajustări pentru deprecierea pt deprecierea imobilizărilor”
imobilizărilor necorporale”
291 ”Ajustări pentru deprecierea
imobilizărilor corporale”
293 ”Ajustări pentru deprecierea
imobilizărilor în curs”
Diminuarea sau anularea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor și creanțelor
% = 7814 ”Venituri din ajustări pentru
39x ”Ajustări pentru deprecierea deprecierea activelor circulante”
stocurilor și a producției în
curs de execuție”
491 ”Ajustări pentru deprecierea
creanțelor – clienți”
496 ”Ajustări pentru deprecierea
creanțelor – debitori diverși”
Diminuarea sau anularea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor financiare, creanțelor din cadrul grupului și a conturilor de trezorerie
% = 786x ”Venituri financiare din
296 ”Ajustări pentru deprecierea ajustări pentru pierdere de
imobilizărilor financiare” valoare”
495 ”Ajustări pentru deprecierea
creanțelor – decontări în
cadrul grupului”
59x ”Ajustări pentru deprecierea
conturilor de trezorerie”
CAP. IV. DOCUMENTE UTILIZATE
Contabilitatea se caracterizează prin fundamentarea și justificarea tuturor datelor ei pe bază de acte scrise în care se consemnează operațiile economice în momentul efectuării lor. După consemnarea în acte, operațiile economice sunt înregistrate în conturi pe baza actelor scrise. Nici o operație economică nu se poate înregistra în contabilitate fără un act scris în care să fie consemnată operația economică respectivă.
Documentele sunt acte scrise întocmite în momentul efectuării operațiilor economice cu scopul de a dovedi înfăptuirea acestor operații, precum și actele ocazionate de constatarea existențelor patrimoniale și pentru exercitarea funcțiilor organizatorice și administrative a unităților patrimoniale.
Evidența operativă are ca obiect înregistrarea, urmărirea și controlul operativ al operațiilor și fenomenelor economice în momentul și la locul producerii lor. Astfel, urmărește consumul de materiale, prezența la lucru a salariaților, folosirea timpului de lucru, executarea contractelor și comenzilor privind aprovizionarea cu materiale și desfacerea produselor, utilizarea utilajelor. Este utilizată pentru necesitățile curente ale conducerii operative a unităților economice, în ateliere, secții,servicii funcționale. Ea constituie, la locurile respective, un mijloc de semnalizare, identificare și prevenire operativă a disfuncționalităților din procesele economice. Datele acesteia pot servi și ca sursă de informații pentru statistică și contabilitate.
Cele mai semnificative documente justificative folosite de agenții economici pentru reflectarea cheltuielilor, veniturilor și rezultatelor financiare sunt: bonuri de consum, situații de lucrări, state de plată a salariilor, dispoziții de plată, deconturi de cheltuieli, contracte de donație, de sponsorizare, contracte de împrumut bancar, prospecte de emisiune, facturi, avize de însoțire, borderou de predare-primire, note de transfer-restituire.
În momentul consumului (în cazul cheltuielilor) și al obținerii (în cazul veniturilor) sunt utilizate următoarele documente:
Bon de consum
Servește ca:
document pentru eliberarea materialelor din magazie;
document justificativ pentru scăderea din gestiune;
document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Se întocmește în două exemplare, pe măsura eliberării pentru consum a materialelor din magazine. Se completează de către compartimentul care realizează darea în consum, pe baza programului de producție și a consumurilor normate, sau poate fi întocmit de către alte compartimente ale societății, care solicită materiale pentru consum.
Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.
Fig. 4.1. Bonul de consum
Fig. 4.2. Bonul de consum colectiv
Bon de predare, transfer, restituire
Servește ca:
document pentru predarea produselor finite la magazie;
document justificativ pentru încărcare în gestiune;
document justificativ de înregistrare în evidența magaziei și în contabilitate;
sursă de date pentru urmărirea realizării producției;
sursă de date pentru calculul și plata salariilor.
Se întocmește în două exemplare, pe măsură ce produsele sunt predate la magazie, de către secție, atelier etc.
Se arhivează:
la departamentul financiar-contabil sau la persoana care conduce evidența (ex. 1);
la compartimentul care urmărește realizarea producției (ex. 2).
Fig. 4.3. Bonul de predare, transfer, restituire
În momentul angajării (în cazul cheltuielilor) și al livrării (în cazul veniturilor) sunt utilizate următoarele documente:
Aviz de însoțire a mărfii
Se utilizează ca:
document care însoțește marfa în timpul transportului, după caz;
document care stă la baza întocmirii facturii, după caz;
dispoziție prin care se transferă valorile materiale între gestiunile dispersate territorial ale aceleiași unități;
document de primire în gestiune, după caz;
document pentru descărcarea din gestiune a bunurilor cedate cu titlu gratuit.
Se întocmește în două sau mai multe exemplare, în momentul în care nu există posibilitatea întocmirii facturii când sunt livrate produsele, mărfurile sau alte valori materiale, precum și în alte situații stabilite prin procedurile proprii ale unității.
În cazul în care se transferă de bunuri între gestiunile dispersate territorial ale aceleiași unități, precum și al transportului de bunuri cedate cu titlu gratuit (mostre, donații, premii, materiale promoționale etc.) avizul de însoțire a mărfii va purta mențiunea "Fără factură", după caz.
Pe avizul emis pentru valori materiale trimise spre prelucrare la terți se va face mențiunea "Pentru prelucrare la terți".
În alte situații decât cele prevăzute anterior se va face mențiunea cauzei pentru care s-a Fig. 4.4. Avizul de însoțire a mărfii
întocmit avizul de însoțire a mărfii și nu factura.
Factura fiscală
Persoana impozabilă trebuie să emită o factură către fiecare beneficiar, în următoarele situații:
a) pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuate;
b) pentru fiecare vânzare la distanță pe care a efectuat-o;
c) pentru livrările intracomunitare de bunuri efectuate;
d) pentru orice avans încasat în legătură cu una dintre operațiunile menționate la lit. a) și b).
Fig. 4.5. Factura fiscală
Stat de salarii
Servește ca:
document pentru calculul drepturilor bănești cuvenite salariaților, precum și al contribuțiilor și al altor sume datorate;
document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Se întocmește într-un exemplar sau în două exemplare, după caz, lunar, pe secții, ateliere, servicii etc., în baza documentelor de evidență a timpului lucrat efectiv, a documentelor care centralizează salariile individuale pentru muncitorii salarizați în acord etc., a evidenței și a documentelor privind reținerile legale, listele de avans chenzinal, concediile de odihnă, certificatele medicale. Sunt semnate
de către persoana Fig. 4.6. Stat de salarii
care determină salariul cuvenit
și întocmește statul de salarii.
Coloanele libere din partea de rețineri a statelor de salarii vor fi completate cu alte tipuri de rețineri legale decât cele nominalizate în formular.
Pentru centralizarea la nivelul unității a salariilor și a elementelor componente ale acestora, inclusiv a reținerilor, pot fi utilizate aceleași formulare ale statelor de salarii.
Plățile făcute în cursul lunii, cum sunt: avansul chenzinal, lichidările, indemnizațiile de concediu etc. se includ în statele de salarii, pentru a cuprinde astfel întreaga sumă a salariilor calculate și toate reținerile legale din perioada de decontare respectivă.
Ordin de deplasare
Servește ca:
dispoziție către persoana delegată să se deplaseze;
document pentru decontarea cheltuielilor efectuate de către titularul de avans;
document pentru evidențierea diferențelor de primit sau de restituit de către titularul de avans;
document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Se întocmește într-un exemplar, pentru fiecare deplasare, de către acea persoană care urmează să efectueze deplasarea, precum și pentru justificarea avansurilor acordate în vederea procurării de valori materiale cu plata în numerar.
În cazul în care, la decontarea avansului, valoarea totală a cheltuielilor efectuate depășește avansul primit, pentru diferența pe care titularul de avans trebuie să o primească se întocmește Dispoziție de plată către casierie.
Dacă, la decontare, valoarea toală a cheltuielilor efective este mai mică decât avansul primit, diferența pe care titularul de avans o are de restituit se depune la casierie pe bază de Fig. 4.7. Ordin de deplasare
Dispoziție de încasare către casierie;
Decont de cheltuieli (pentru deplasări externe)
Servește ca:
document pentru decontarea cheltuielilor efectuate (în valută și în lei) de către titularul de avans, cu ocazia deplasării în străinătate;
document pentru stabilirea diferențelor de încasat sau de restituit de către titularul de avans;
document justificativ pentru înregistrarea în registrul de casă (în valută) și în contabilitate.
Se întocmește într-un exemplar de către titularul de avans pentru a justifica cheltuielile efectuate pe întreaga durată a deplasării.
În cazul în care, la decontare, valoarea cheltuielilor efective este mai mică decât avansul primit, diferența pe care titularul de avans o are de restituit se depune la casierie pe bază de Chitanță pentru operațiuni în valută sau Dispoziție de încasare către casierie, după caz.
Fig. 4.8. Decont de cheltuieli
În momentul încorporării (atât în cazul cheltuielilor cât și în cazul veniturilor) sunt utilizate următoarele documente:
Notă de contabilitate
Servește ca document justificativ de înregistrare în contabilitatea sintetică și analitică, de regulă pentru operațiunile care nu au la bază documente justificative (amortizări, stornări, repartizare profit, constituire provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare, încorporarea cheltuielilor în rezultat etc.).
Se întocmește, într-un exemplar, de către compartimentul financiar-contabil.
Conținutul obligatoriu de informații al formularului este:
denumirea, numărul și data (ziua, luna, anul) întocmirii notei;
denumirea unității;
explicații;
simbolul conturilor debitoare/creditoare;
suma;
semnăturile: celui care a întocmit, verificat.
Fig. 4.9. Notă de contabilitate
Decizie de imputare
Servește ca:
document pentru imputarea valorii pagubelor produse;
titlu executoriu din momentul comunicării;
document pentru înregistrarea în contabilitate.
Se întocmește în două exemplare sau în mai multe exemplare, în funcție de numărul persoanelor răspunzătoare pentru paguba care s-a produs, în baza actelor de constatare (referate, procese-verbale etc.). Se semnează de către conducătorul societății, cu viza controlului financiar preventiv și viza compartimentului juridic.
Fig. 4.10., Decizie de imputare
Registrul de evidență fiscală
Pentru determinarea impozitului pe profit, contribuabilii, înregistrați ca plătitori de impozit pe profit, sunt obligați să întocmească Registrul de evidență fiscală.
Registrul de evidență fiscală are ca scop înscrierea tuturor informațiilor care au stat la determinarea profitului impozabil și a calculului impozitului pe profit cuprins în formularul 100 „Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat”.
Utilizarea Registrului de evidență fiscală se face în strictă concordanță cu destinația acestuia și se completează astfel încât să permită în orice moment identificarea și controlul operațiunilor efectuate pentru determinarea impozitului pe profit cuprins în declarația privind obligațiile de plată la bugetul de stat. Înregistrările în Registrul de evidență fiscală se vor face pentru fiecare perioadă pentru care contribuabilul are obligația de a declara impozitul pe profit.
Registrul de evidență fiscală se eliberează contra cost de unitățile fiscale din raza teritorială în care contribuabilul își are declarat domiciliul fiscal, pe baza copiei certificatului de înregistrare emis de Oficiul Național al Registrului Comerțului, astfel:
contribuabilii nou-înființați, declarați plătitori de impozit pe profit, vor achiziționa Registrul de evidență fiscală în 30 de zile de la data înregistrării.
contribuabilii care nu mai îndeplinesc condițiile de plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor vor achiziționa Registrul de evidență fiscală în 30 de zile de la data în care au devenit plătitori de impozit pe profit.
Contribuabilii, plătitori ai impozitului pe profit, au obligația de a prezenta Registrul de evidență fiscală organelor de inspecție fiscală competente.
Nerespectarea obligațiilor privind prezentarea Registrului de evidență fiscală către organele fiscale competente potrivit Ordonanței Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală constituie contravenție și se sancționează cu amendă.
CAP. V. SITUAȚIILE FINANCIARE ANUALE. CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE
Rezultatele activității întreprinse de o entitate pe parcursul unei perioade de gestiune pot fi evidențiate cu ajutorul situațiilor financiare. Situațiile financiare au rolul de a contribui la atingerea obiectivului contabilității, și anume furnizarea de informații care să asigure o imagine fidelă asupra poziției financiare, performanțelor financiare și modificărilor poziției financiare ale entității, în scopul utilizării acestor informații de către utilizatorii interni și externi. Informațiile furnizate de situațiile financiare ale entității oferă utilizatorilor de informații contabile o radiografie completă și de sinteză a întregii activități desfășurate pe parcursul perioadelor de gestiune.
Situațiile financiare au scopul de a arăta rezultatele gestiunii realizate de managementul entității, inclusiv asupra modului în care aceasta a utilizat resursele care i-au fost încredințate.
Situațiile financiare anuale reprezintă documente de raportare financiară care indică la un moment dat nivelul, mărimea fluxurilor reale și monetare ale unei entități economice, provenite din relațiile sale cu exteriorul, respectiv din activitatea internă. Situațiile financiare permit astfel ințelegerea funcționării subsistemelor unității patrimoniale.
Contul de profit și pierdere reflectă performanța cu ajutorul veniturilor (capacitatea de a genera numerar), cheltuielilor (consumul resurselor perioadei), profitului/pierderii (eficiența sau noneficiența în utilizarea resurselor perioadei).
Conform practicii contabile, Contul de profit și pierdere este cea de a doua componentă de bază a situațiilor financiare, alături de bilanț, pe care îl completează cu noi informații. Dacă bilanțul este un document de raportare de ordin financiar, reflectând poziția financiară a entității la sfârșitul exercițiului, contul de profit și pierdere are un sens esențialmente economic, reflectând performanța unității înregistrată pe parcursul exercițiului. Din contul de profit și pierdere se poate observa cum o entitate își desfășoară activități economice și a obținut un profit sau o pierdere.
Acesta evidențiază și explică într-o formă analitică, rezultatele prin prisma raporturilor de echilibru dintre cheltuieli și venituri. Ecuația generală este de forma:
Contul de profit și pierderi evidențiază într-o formă schematizată rezultatele fiecărui exercițiu (an) sau perioade de gestiune prin prisma raportului dintre cheltuieli și venituri, oferind o imagine statică asupra structurii rezultatelor activității din exploatare, financiare și extraordinare.
Pentru modelarea structurilor de venituri și cheltuieli se utilizează patru scheme privind contul de rezultate. Două dintre acestea au la bază criteriul diferențierii cheltuielilor după natura lor, în cheltuieli de exploatare, financiare și extraordinare. Celelalte două scheme operează cu criteriul destinației sau al funcției cheltuielilor de exploatare. Multiplicarea până la cifra patru depinde de modul de așezare al elementelor în cadrul fiecărei scheme, sub formă de cont sau bilaterală și sub formă de diferență sau listă.
Modelul de principiu al contului de profit și pierdere adoptat de Sistemul contabil din România (schema listă privind natura cheltuielilor și veniturilor se prezintă astfel:
CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE
Întocmit la ………………..
Fig. 5.1. Contul de profit și pierdere – schema listă privind natura cheltuielilor și veniturilor
Modelul de prezentare anglo-saxon privind contul de profit și pierdere are la bază gruparea cheltuielilor și a veniturilor după destinația lor, pe funcțiile principale ale întreprinderii: producție, desfacere, administrație, producție, cheltuieli generale de administrație, cheltuieli de desfacere, cheltuieli financiare și alte cheltuieli. Veniturile se structurează în: venituri din vânzări de bunuri, lucrări executate, servicii prestate (cifra de afaceri), alte venituri din exploatare, venituri financiare, venituri extraordinare.
Modelul listă al contului de profit și pierdere construit pe baza destinației cheltuielilor și veniturilor se prezintă astfel:
CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE
Întocmit la ………………..
Fig. 5.2. Contul de profit și pierdere – schema listă privind destinația cheltuielilor și veniturilor
De asemenea, contul de profit și pierdere mai poate fi prezentat sub formă de cont sau bilaterală, după natura cheltuielilor și a veniturilor, astfel:
CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE
Întocmit la …………..
Fig. 5.3. Contul de profit și pierdere – schema cont/bilaterală privind natura cheltuielilor și a veniturilor
Atât în bilanț cât și în contul de rezultate este reprezentat rezultatul net sub formă de profit sau pierdere. Deosebirea este că bilanțul constată rezultatul net, în timp ce contul de rezultate îl explică. În cadrul bilanțului rezultatul net apare ca o sursă proprie de finanțare a activului creat ca excedent al veniturilor față de cheltuieli, în schimb în contul de rezultate, acesta apare ca un produs al factorilor de producție.
Profitul și pierderea fiscală nu se regăsesc în situațiile financiare ale întreprinderii, dar fac obiectul Declarației 101 "Declarația anuală privind impozitul pe profit".
Formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”
Se completează și se depune anual de către plătitorii impozitului pe profit, până în 25 martie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.
Declarația se depune la organul fiscal competent pentru administrarea creanțelor fiscale datorate de către contribuabil.
În cazul în care plătitorul corectează declarația depusă, declarația rectificativă se întocmește pe același model de formular, înscriind "X" în spațiul special prevăzut în acest scop.
Declarația privind impozitul pe profit se completează cu ajutorul programului de asistență.
Formularul se depune la organul fiscal competent, în format PDF, Fig. 5.4. Declarația 101, pag. 1
cu fișier XML atașat, pe suport CD, însoțit de formatul hârtie, semnat și ștampilat conform legii, sau se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanță, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Fig. 5.5. Declarația 101, pag. 2
CAP. VI. STUDIU DE CAZ LA S.C. ROBINIA S.R.L.
6.1. Prezentarea societății
Denumire: S.C. ROBINIA S.R.L.
Obiect de activitate:
Principal: Fabricarea pâinii; fabricarea prăjiturilor și a produselor proaspete de patiserie – Cod CAEN 1071;
Secundare:
Activități de închiriere și leasing-ul altor mașini, echipamente și bunuri tangibile – Cod CAEN 7739;
Transporturi rutiere de mărfuri – Cod CAEN 4941.
Sediu: str. Alexandru Andrițoiu nr. 15, Loc. Oradea, Jud. Bihor
Cod fiscal: RO6649946
Nr. de înreg. la Registrul Comerțului: J05 /4516 /1994
S. C. ROBINIA S.R.L. a fost înființată în anul 1994. Capitalul social este de 200 lei, divizat în 20 de părți sociale cu o valoare nominală de 10 lei, deținute integral de către Tripon Ioan, administratorul societății.
Sediul societății este pe strada Alexandru Andrițoiu nr. 15, în Oradea, jud. Bihor.
Societatea este plătitoare de TVA și de impozit pe profit.
Contabilitatea este ținută în cadrul firmei de către compartimentul financiar-contabil, în programul SAGA C.
Societatea realizează vânzări prin magazinul propriu de desfacere special amenajat de la sediul fabricii și prin intermediul unor firme private. Cu firmele private de distribuție vânzarea se face pe bază de comenzi ferme și contracte. Transportul produselor la clienți se realizează cu cele 2 mașini ale firmei. Astfel, societatea nu realizează cheltuieli mari cu întreținerea, dispersarea și numărul spațiilor de vânzare, ci își concentrează eforturile asupra atragerii de clienți persoane juridice.
Piața firmei S.C. ROBINIA SRL are un caracter local pe de o parte și tradițional pe de altă parte. Geografic, această piață este localizată în orașul Oradea, iar din punct de vedere al componenței este o piață tradițional-universală. În cazul produselor de panificație este greu de delimitat o piață țintă. Orice persoană care este consumator de pâine reprezintă un posibil client. Totuși, pentru anumite specialități (covrigi, batoane, saleuri, pateuri) principalii clienți sunt copiii și adolescenții.
Produsele fabricate și prețurile de vânzare aferente sunt următoarele:
Griș (1leu/ 500 grame);
Pesmet (1,5 lei/kg);
franzelă albă (1 kg/buc.- 3 lei/buc);
franzelă albă 2 kg (2 kg/buc – 4,5 lei/buc)
franzelă din făină integrală (0,500 kg/buc.- 2,5 lei/buc);
colac moldovenesc (1 kg/buc. – 10 lei/buc);
pateuri (0,050 kg/buc. – 30 lei/kg);
batoane cu lapte (0,100 kg/buc. – 2 lei/buc);
cozonac cu stafide și cacao (0,800 kg/buc. – 12 lei/buc).
Alte produse, cum ar fi cornuri cu nucă, covrigi cu susan, saleuri, sunt achiziționate de la alte patiserii și revândute.
Procesul tehnologic al producerii pâinii constă în 5 etape principale:
Achizitionarea făinii albe;
Achizitionarea făinii integrale;
Achizitionarea drojdiei;
Achizitionare sare;
Malaxarea aluatului;
Divizarea și dospirea
aluatului;
Coacerea produselor;
Ambalarea produselor;
Livrarea.
În general, sectorul de panificație este caracterizat prin întreprinderi cu procese tehnologice preponderent semi-automatizate. Ciclul de fabricație foarte scurt favorizează adaptarea rapidă a prețurilor de desfacere la variațiile costurilor materiilor prime.
Utilajele necesare producției sunt următoarele:
Malaxor;
Cuptor;
Bandă rulantă;
Cântar.
Astăzi, aproape 1000 de întreprinderi din Oradea și localitățile învecinate sunt cumpărători ai firmei. Toată producția se fabrică în strictă corespundere cu cerințele standardelor de stat, cu utilizarea componentelor naturale curate biologic. Tehnologia de fabricare a producției, calitatea ei, se verifică permanent de către organele de control corespunzătoare ale țării. În condițiile concurenței înalte, S.C. ROBINIA SRL nu doar a supraviețuit, dar și-a stabilizat poziția pe piață în cei 10 ani de activitate.
Produsul fabricat și oferit de firmă se adresează persoanelor de toate vârstele. Pentru a-i determina pe clienți să cumpere produsele fabricate de întreprindere, conducerea pune accentul, în primul rând, pe calitatea deosebită a produselor fabricate, serviciilor prestate, prețul convenabil. Produsele firmei sunt distribuite consumatorului atât direct, prin magazinul propriu de desfacere, cât mai ales prin intermediari. Reclama produselor este efectuată prin intermediul rețelei mass-media, foi volante, standuri luminiscente și pe automobilele care livrează produsele întreprinderii.
Este cunoscut faptul că orice întreprindere are prin funcțiunile sale și pe cea de personal, care cuprinde numeroase activități. În cazul întreprinderilor moderne, cum este cazul și la SC ROBINIA SRL, functiunea de personal cunoaste o abordare nouă, pornind de la rolul deosebit care revine resurselor umane în orice organizație. Se urmărește pe de-o parte asigurarea aportului acestora la realizarea obiectivelor întreprinderii, iar pe de altă parte, dezvoltarea lor sub diverse aspecte. Se apreciază că resursele umane reprezintă una din cele mai importante investiții ale întreprinderii: este vorba de un capital aparte, care prin activitatea sa, prin comportament și creativitate, poate contribui în mod decisiv la succesul unei întreprinderi, oferindu-i o poziție avantajoasă în competiția în care se află cu întreprinderi similare.
Personalul este alcătuit din 17 persoane, structurate în patru compartimente, prezentate și în structura organizatorică, după cum urmează:
Compartiment transport – care se ocupă de serviciile de transport intern și internațional prestate de către SC ROBINIA SRL, atât cu tirul pus la dispoziția societății de către administrator prin contract de comodat, cât și cu camioneta societății.
Compartimentul de producție – este responsabil de producerea pâinii și a produselor de patisserie.
Compartimentul comercial – se ocupă de aprovizionare, depozitare și desfacere prin magazinul propriu.
Compartimentul financiar-contabil – emite și înregistrează documentele primare, conduce la zi evidența contabilă, întocmește și declară situațiile financiare și declarațiile societății etc.
Tripon Ioan se implică în toate procesele decizionale din cadrul societății, inclusiv în ceea ce privește evaluarea performanțelor personalului. Acesta verifică situația stocurilor de marfă, a comenzilor, a veniturilor și cheltuielilor și se ocupă de susținerea și coordonarea activităților firmei. Îndeplinind și funcția de administrator, el beneficiază de toate resursele necesare pentru a reprezenta societatea în fața autorităților de stat, terților și în justiție. Administratorul are toate competențele necesare pentru a acționa în numele societății și a autoriza actele și operațiunile de gestiune și orice acte de dispoziție.
Fig. 6.1.1. Structura organizatorică la S.C. ROBINIA SRL
6.2. Principii, politici și metode contabile
Situațiile financiare au fost întocmite în conformitate cu Reglementările Contabile Românești armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene aprobate prin OMFP 3055/2009. OMFP 3055/2009 solicită ca situațiile financiare să fie întocmite în conformitate cu Legea Contabilitatii 82/1991 (republicată, modificată și completată ulterior) și Cerințele de întocmire și prezentare prevăzute de OMFP 3055/2009. Societatea organizează și conduce contabilitatea proprie potrivit prevederilor Legii contabilității nr.82/1991 republicată, cu modificările și completările ulterioare. Situațiile financiare sunt întocmite în baza continuității activității. Fiecare element semnificativ este prezentat separat în sițuațiile financiare. Valorile nesemnificative sunt agregate cu valorile de natură sau funcție similară și nu sunt prezentate separat.
Politicile contabile reprezintă regulile, principiile, convențiile, bazele și practicile specifice utilizate de o entitate pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare anuale.
Politicile contabile pentru operațiunile derulate sunt stabilite de către conducerea societății. Prin intermediul acestora entitatea își fundamentează deciziile. Politicile în discuție au fost elaborate în funcție de specificul activității și de strategia adoptată.
Contabilitatea este ținută în limba română și în moneda națională. Contabilitatea operațiunilor în valută se ține atât în moneda națională, cât și în valută.
Administratorului îi revine răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității entității.
Exercițiul financiar, și anume perioada de timp pentru care trebuiesc întocmite situațiile financiare anuale, coincide cu anul calendaristic. Durata unui exercițiu financiar este de 12 luni. Situațiile financiare anuale sunt păstrate timp de 50 de ani.
Elementele prezentate în cadrul situațiilor financiare anuale ale societății sunt evaluate conform principiilor contabilității de angajamente. Astfel, efectele tranzacțiilor și ale sunt recunoscute în momentul în care tranzacțiile și evenimentele se produc (și nu pe măsură ce echivalentul lor este încasat sau plătit) și sunt înregistrate în contabilitate și raportate în situațiile financiare ale perioadelor aferente.
Rezultatul financiar
Rezultatul financiar (profit sau pierdere) se stabilește cumulat de la începutul exercițiului financiar. Rezultatul final al exercițiului financiar este stabilit la închiderea acestuia și reprezintă soldul final al contului de profit și pierdere.
După ce au fost aprobate situațiile financiare anuale are loc repartizarea profitului, înregistrată în contabilitate pe destinații. Repartizarea profitului se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Pierderea contabilă reportată în anii următori trebuie acoperită din profitul exercițiului financiar și din profitul reportat, din rezerve și capital social. Acoperirea pierderilor contabile se face potrivit hotărârii adunării generale a asociaților sau acționarilor, respectând prevederile legale.
6.3. Studiu de caz la S.C. ROBINIA S.R.L.
Studiul de caz a fost realizat pentru luna decembrie 2013. Înregistrările ce urmează a fi redate sunt simulate, ele nu au avut loc în realitate în luna și la firma studiată, ci sunt realizate pentru a ilustra cât mai aprofundat operațiile ce pot avea loc cu venituri și cheltuieli.
În luna decembrie 2013, în cadrul societății S.C. ROBINIA S.R.L. au avut loc următoarele operații economico-financiare:
În data de 01.12.2013 se dau în consum materiale pentru ambalat (5.000 de pungi x 0,0250 lei/buc), conform Bonului de consum nr. 167 (Anexa nr. 2). Pungile au fost achiziționate printr-o factură anterioară.
= 3023 125
În 01.12.2013 se dau în consum materiale consumabile (hârtie A4 – 2 top x 6 lei, pixuri – 5 buc x 1 leu) în valoare de 17 lei, conform Bonului de consum nr. 168 (Anexa nr. 3). Acestea au fost achiziționate anterior.
6028 = 3028 17
3. În 02.12.2013 se dau în consum materii prime (făină) în valoare de 2.100,06 lei și materiale auxiliare (drojdie, sare, amelioratori, îndulcitori) în valoare totală de 377,70 lei. Consumul se realizează în baza Bonului de consum nr. 198 (Anexa nr. 4 și 5).
601 = 301 2.100,06
6021 = 3021 377,70
4. În data de 02.12.2013 se obțin din producție proprie 1200 bucăți de pâine de 2 kg la un cost de producție de 2,5 lei/buc, care se înregistrează conform Bonului de predare nr. 198 (Anexa nr. 6 ). Producția s-a realizat în baza rețetei de fabricație (Anexa nr. 7).
345 = 711 3.000
5. În 03.12.2013 se primește o factură ulterioară de reduceri comerciale de la Hajdu Romgab Exim, în valoare de 120 lei, TVA 24%, aferentă achiziției de materii prime din luna precedentă. Se înregistrează Factura nr. 45687 (Anexa nr. 8).
401 = % 148,80
609 120
4426 28,80
6. În 04.12.2013 se vinde marfă în Austria către Spinelli Euro în valoare de 98 euro, acordându-se pe aceeași factură un scont de decontare de 5 euro pentru încasare imediată. Se înregistrează Factura nr. 50000 (Anexa nr. 9), cursul la data facturării fiind de 1 euro = 4,4552 lei. În aceeași dată se încasează integral factura conform Extrasului de cont în valută în 9 (Anexa nr. 58).
% = 707 436,61 (98 euro)
4111 414,33 (93 euro)
667 22,28 (5 euro)
5124 = 4111 436,61 (98 euro)
7. În data de 05.12.2013 se vinde un autoturism Dacia la valoarea de 12.000 lei, TVA inclus, conform Facturii nr. 001 (Anexa nr. 10).
461 = % 12.000
7583 9.677,42
4427 2.322,58
8. În aceeași zi se scoate din gestiune autoturismul al cărui cost de achiziție a fost de 15.000 de lei, iar amortizarea a fost înregistrată în valoare de 3.437,5 lei. Scoaterea din evidență se realizează conform Notei contabile nr. 201 (Anexa nr. 11).
% = 2133 15.000
2813 3.437,50
6583 11.562,50
9. În 06.12.2013 se acordă un avans spre decontare administratorului Tripon Ioan în valoare de 70 lei (35 lei x 2 zile), pentru delegația în care acesta va pleca. Avansul se acordă conform Dispoziției de plată nr. 14 (Anexa nr. 12).
542 = 5311 70
10. În 06.12.2013 se înregistrează factura pentru închirierea de către Elidor Pan a unui utilaj de producție pe care l-a utilizat 10 zile. Înregistrarea se face conform Facturii nr. 002 (Anexa nr. 13)., pt 11.000 lei, TVA inclus.
4111 = % 11.000
706 8.870,97
4427 2.129,03
11. În 07.12.2013 se vinde, conform Facturii nr. 50001 (Anexa nr. 14), pâine de 2 kg către Ionaura, 800 de bucăți la prețul de vânzare de 4,13 lei/buc, TVA 9%.
În aceeași zi se încasează 3.500 lei din valoarea facturii, conform Chitanței nr. 1247 (Anexa nr. 15).
4111 = % 3.601,36
701 3.304
4427 297,36
5311 = 4111 3.500
12. În 08.12.2013 se primește și se înregistrează Factura nr. 2250 (Anexa nr. 16), de la Compania Reosal, privind serviciile de salubrizare prestate, în valoare de 25 lei, TVA inclus.
% = 401 25
628 20,16
4426 4,84
13. În 08.12.2013 Se înregistrează Ordinul de deplasare nr. 26 (Anexa nr. 17), prin care angajatul justifică avansul primit.
625 = 542 70
14. În data de 09.12.2013 se înregistrează factura de la Marker privind reclama în presă efectuată de către aceștia, în valoare de 620 lei, TVA inclus. Factura are nr. 800 (Anexa nr. 18).
% = 401 620
623 500
4426 120
15. În data de 10.12.2013 se înregistrează Factura nr. 176 (Anexa nr. 19), prin care se atestă prestarea de servicii de transport marfă în afara țării pentru clientul Fartrans. Transportul se face cu camionul pus la dispoziția firmei prin contract de comodat. Cursul la data înregistrării facturii e de 4,4518 lei/ euro, iar valoarea facturii este de 2.500 euro.
4111 = 704 11.129,50
(2.500 euro x 4,4518 lei)
16. În data de 10.12.2013 se achiziționează piese de schimb de la furnizorul Szakal Metal în valoare de 98,99 lei, TVA 24%. Pe aceeași factură se primește un scont de decontare pentru plata imediată în valoare de 12,40 lei, TVA inclus. Factura are nr. 1060 (Anexa nr. 20), iar recepția aferentă se găsește la Anexa nr. 21. Plata se înregistrează conform chitanței nr. 1060 (Anexa nr. 22).
120,35 % = % 120,35
98,99 3024 401 110,35
21,36 4426 767 10
401 = 5311 110,35
17. În aceeași zi se dau în consum piesele de schimb achiziționate, conform Bonului de consum nr. 169 (Anexa nr. 23).
6024 = 3024 98,99
18. În data de 10.12.2013 se dă în consum mobilier achiziționat într-o lună anterioară, în valoare de 150 lei, conform Procesului verbal de dare în folosință obiecte de inventar nr. 170 (Anexa nr. 24).
603 = 303 150
19. În 11.12.2013 se înregistrează Factura nr. 16 (Anexa nr. 25) privind onorariul pentru avocatul Pușcaș Eugen Nicolae, în valoare de 250 lei, TVA inclus.
% = 401 250
622 201,61
4426 48,39
20. În aceeași dată se achită onorariul în numerar, conform Chitanței nr. 16 (Anexa nr. 26).
401 = 5311 250
21. În 12.12.2013 se achiziționează de la Metro 5 baxuri de hartie A4 a câte 9 lei fiecare, TVA 24%. Acestea se înregistrează conform Facturii nr. 124563 (Anexa nr. 27).
% = 401 55,80
604 45
4426 10,80
22. Totodată se achită în numerar factura primită de la Metro, conform Chitanței nr. 124563 (Anexa nr. 28).
401 = 5311 55,80
23. În data de 15.12.2013 se achită angajaților salariul pe luna noiembrie din casă, conform Statului de salarii pe luna noiembrie (Anexa nr. 29).
421 = 5311 3.002
24. În data de 15.12.2013 se plătește prin Ordinul de plată nr. 1 (Anexa nr. 30), impozitul pe salariile aferente lunii noiembrie către Bugetul de stat din contul unic. Totodată se înregistrează cheltuielile aferente impozitului pe salarii în contul unic, în baza Notei contabile nr. 202 (Anexa nr. 31).
473 = 5121 338
444 = 473 338
25. În aceeași dată se achită din contul unic prin Ordinul de plată nr. 2 (Anexa nr. 32), contribuțiile datorate de societate Bugetelor asigurărilor sociale și fondurilor speciale, aferente lunii noiembrie, în valoare de 1.774 lei. Totodată se înregistrează în contul unic contribuțiile datorate de societate, în baza Notei contabile nr. 203 (Anexa nr. 33).
473 = 5121 1.774
% = 473 1.774
4371 20
4372 20
4311 832
4312 420
4313 208
4314 220
4316 10
4317 34
4318 10
26. În 15.12.2013 se înregistrează factura de reparații nr. 017 (Anexa nr. 34), de la La Sandy Prod Comerț, în valoare de 713 lei, TVA inclus.
% = 401 713
611 575
4426 138
27. În 15.12.2013 se înregistrează conform Notei contabile nr. 204 (Anexa nr. 35), subvenția de exploatare pentru plata personalului în valoare de 500 lei pentru angajarea unui absolvent.
4458 = 7414 500
28. În aceeași zi se încasează subvenția în contul de la bancă, conform Extrasului de cont nr. 12 (Anexa nr. 57).
5121 = 4458 500
29. În 17.12.2013 se primește Factura nr. 4460 (Anexa nr. 36), pentru chiria și apa datorată Societății Cooperative de Consum, în valoare de 706,18 lei, TVA inclus.
% = 401 706,18
605 50
612 519,5
4426 136,68
30. În 19.12.2013 se plătește, conform Extrasului de cont nr. 12 (Anexa nr. 57), dobânda și rata lunară datorată aferentă creditului pe termen scurt contractat în lunile anterioare.
5191 = 5121 416
666 = 5121 40
31. În 20.12.2013 se înregistrează cheltuieli de protocol în valoare de 300 lei, TVA 24%, pentru cumpărarea de cafea, lapte, zahăr, sucuri ce vor fi folosite pentru invitații ce vor participa la campania pentru promovarea brutăriei. Achiziția se face de la Metro prin Factura nr. 1125 (Anexa nr. 37), care se și achită conform Chitanței nr. 1125 (Anexa nr. 38).
% = 401 372
623 300
4426 72
401 = 5311 372
32. Societatea sponsorizează, în 20.12.2013, Fundația Aliabis cu 28 de pâini a 2,5 lei fiecare, conform Contractului de sponsorizare (Anexa nr. 39) și a Avizului de însoțire a mărfii (Anexa nr. 40). *Valoarea se încadrează în limita de deductibilitate, nu se înregistrează TVA.
6582 = 345 70
33. În 23.12.2013 se înregistrează Factura de energie electrică nr. 74326 (Anexa nr. 41), în valoare de 200 lei, TVA 24%, penalități de întârziere de 15 lei.
% = 401 263
605 200
6581 15
4426 48
34. În 23.12.2013 se achiziționează combustibil în valoare de 124,99 lei (deductibil 50%), conform Bonului fiscal nr. 10 (Anexa nr. 42), care se și achită în numerar.
% = 401 124,99
6022 112,89
4426 12,10
401 = 5311 124,99
35. În 26.12.2013 se înregistrează Factura de la Romtelecom nr. 21970 (Anexa nr. 43), privind serviciile de telefonie prestate. Factura are valoare de 100 de lei, TVA 24%.
% = 401 124
626 100
4426 24
36. În 27.12.2013 se achită conform Chitanței nr. 7651 (Anexa nr. 44), suma de 1.200 de lei reprezentând primele de asigurare plătite în avans pe următoarele 6 luni aferente poliței de asigurare a utilajului de producție din dotarea unității. Concomitent, conform Notei contabile nr. 205 (Anexa nr. 45) se repartizează eșalonat pe luna curentă cheltuiala înregistrată în avans (1.200 lei / 6 luni = 200 lei).
471 = 5311 1.200
613 = 471 200
37. În 27.12.2013 se încasează prin contul de la bancă, conform Extrasului de cont în valută nr. 12 (Anexa nr. 58), Factura nr. 176 către Fartrans. Încasarea se face la cursul de 4.4649 lei/ euro. Diferențele de curs valutar se înregistrează în Nota contabilă nr. 206 (Anexa nr. 46).
Valoarea Facturii la întregistrare: 2.500 euro x 4,4518 lei/euro = 11.129,5 lei
Valoarea Facturii la încasare: 2.500 euro x 4.4649 lei/euro = 11.162,25 lei
Diferență favorabilă de curs valutar = 32,75 lei
5124 = % 11.162,25 (2.500 euro)
4111 11.129,50 (2.500 euro)
765 32,75
38. În 28.12.2013 se primește Factura nr. 270 (Anexa nr. 47), de la Scorțe Trans, pentru transportul personalului la și de la locul de muncă în luna decembrie 2013. Factura are valoarea totală de 200 lei.
% = 401 248
624 200
4426 48
39. În 28.12.2013 se înregistrează impozitul pe mijloace de transport datorat la Bugetul local, conform Chitanței nr. 3728 (Anexa nr. 48).
635 = 5311 120
40. În 29.12.2013 se acordă un risturn în valoare de 50 lei, TVA 24%, societății Ioanura pentru depășirea unui plafon valori anual al cumpărărilor. Factura are nr. 50002 (Anexa nr. 49).
% = 4111 62
709 50
4426 12
41. În 31.12.2013 se plătește, conform Extrasului de cont nr. 12 (Anexa nr. 57), comisionul de administrare cont în valoare de 10 lei.
627 = 5121 10
42. Conform Extrasului de cont nr. 12 (Anexa nr. 57) se încasează, în 31.12.2013, dobânzi în valoare de 12 lei.
5121 = 766 12
43. În 31.12.2013 se înregistrează salariile datorate personalului pentru luna decembrie, conform Statului de plată și a Notei contabile nr. 207 (Anexele nr. 51 și 52), dar și a Pontajului (Anexa nr. 50). De asemenea se înregistrează reținerile din salarii și contribuțiile unității.
641 = 421 4.000
421 = % 998
(impozit pe salarii, 16%) 444 338
(CAS, 10,50%) 4312 420
(CASS, 5,50%) 4314 220
(CFS, 0,50%) 4372 20
(accid., 0,242%) 6458 = 4316 10
(CFS, 0,5%) 6452 = 4371 20
(Fd garantare, 0,25%) 6458 = 4318 10
(CASS, 5,20%) 6453 = 4313 208
(CAS, 20,80%) 6451 = 4311 832
(Concedii, 0,85%) 6453 = 4317 34
44. În 31.12.2013 se înregistrează amortizarea lunară a utilajului de producție deținut de unitate în valoare de 1979,17 lei, conform Notei contabile nr. 208 (Anexa nr. 53).
6811 = 2813 1979,17
45. În 31.12.2013 se scot din gestiune mărfurile vândute la export către Spinelli Euro, conform Notei contabile nr. 209 (Anexa nr. 54).
607 = 371 317,27
46. În 31.12.2013 se scot din gestiune, la costul de producție (800 buc. x 2.5 lei/buc), produsele finite vândute către Ionaura, conform Notei contabile nr. 210 (Anexa nr. 55).
711 = 345 2000
47. La sfârșitul lunii se reevaluează disponibilul în valută de 2.598 euro, conform Notei contabile nr. 211 (Anexa nr. 56).
Valoarea la data înregistrării = 2.500 euro x 4,4649 lei/euro = 11.162,25 lei
98 euro x 4,4552 lei/euro = 436,6096 lei
Valoarea la 31.12.2013 = 2.598 euro x 4,4639 lei/euro = 11.597,2122 lei
Diferențe nevaforabile de curs valutar = 1,6474 lei
665 = 5124 1.65
48. La sfârșitul lunii se regularizează TVA-ul conform Notei contabile nr. 212 (Anexa nr. 59).
4427 = % 4.736,97
4426 655,36
4423 4081,61
4423 = 4424 2.275,91
49. Închiderea conturilor de venituri și cheltuieli, conform Notei contabile nr. 213 (Anexa nr. 60).
121 = % 25.265,64
601 2.100,06
6021 377,70
6022 112,90
6023 125
6024 98,99
6028 17
603 150
604 45
605 250
607 317,27
611 575
612 519,5
613 200
622 201,61
623 800
624 200
625 70
626 100
627 10
628 20,16
635 120
641 4.000
6451 832
6452 20
6453 242
6458 20
6581 15
6582 70
6583 11.562,50
665 2,50
666 40
667 22,28
6811 1979,17
709 50
% = 121 35.093,25
609 120
701 3.304
704 11.129,50
706 8.870,97
707 436,61
711 1.000
7414 500
7583 9.677,42
765 32,75
766 12
767 10
49. Înregistrarea impozitului pe profit conform Notei contabile nr. 214 (Anexa nr. 61), și a Registrului de evidență fiscală (Anexa nr. 62).
691 = 4411 358
50. Închiderea contului de cheltuială cu impozitul pe profit conform Notei contabile nr. 215 (Anexa nr. 63).
121 = 691 358
6.4. Calculul impozitului pe profit
Venituri neimpozabile = 0
Cheltuieli nedeductibile
Cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenței dintre totalul veniturilor impozabile și totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile cu impozitul pe profit și cele de protocol;
Baza de calcul deductibilitate = Venituri impozabile – (Cheltuieli totale – Impozitul pe profit datorat – Cheltuieli de protocol)
= 34.923 – (33.967 – 358 – 800)
= 2.114
Limita de deductibilitate = 2% x baza de calcul
= 2% x 2.114
= 42,28
Din totalul cheltuielilor de protocol în valoare de 800 lei, doar 42,28 lei reprezintă cheltuială deductibilă, diferența de 757,72 fiind cheltuială nedeductibilă fiscal.
Cheltuielile cu combustibiul sunt deductibile în limita a 50% valoarea acestora.
Cheltuielile cu combustibilul înregistrate sunt în valoare de 112,90 din care suma deductibilă este de 56,45 lei (112,90 x 50%). Diferența de 56,45 lei reprezintă cheltuială nedeductibilă din punct de vedere fiscal.
Cheltuielile cu amortizarea sunt deductibile în limita maximă de 1.500 lei/ lună.
Cheltuielile cu amortizarea înregistrată au fost în valoare totală de 5.104,17 lei în anul 2013. Doar în luna decembrie s-au înregistrat cheltuieli cu amortizarea care depășesc limita de deductibilitate, și anume în sumă de 1.979,17.
Valoarea care depășește 1.500 lei/lună, și anume 479,17, este nedeductibilă din punct de vedere fiscal, diferența de 4.625 lei reprezentând cheltuială deductibilă.
Cheltuielile cu sponsorizările sunt nedeductibile. Astfel, se scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente în limita a 3 la mie din cifra de afaceri, dar nu mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.
În anul 2013 au fost înregistrate cheltuieli cu sponsorizările în valoare de 70 lei.
Baza de calcul = Cifra de afaceri x 3‰
= [Venituri din vânzarea produselor finite (ct. 701) + Venituri din lucrări executate și servicii prestate (ct. 704) + Venituri din redevente și chirii (ct. 706) + Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707) – Reduceri comerciale acordate (ct. 709)] x 3‰
= (3.304 + 11.129,5 + 8.870,97 + 436,91 – 50) x 3‰
= 23.691,08 x 3‰
= 71,07
Sau baza de calcul = 20% x impozitul pe profit
= 20% x 358
= 71,6
Astfel, cheltuielile de sponsorizare sunt nedeductibile integral, 70 lei.
Cheltuielile cu impozitul pe profit sunt nedeductibile integral din punct de vedere fiscal, deci valoarea totală de 358 lei este nedeductibilă.
TOTAL CHELTUIELI NEDEDUCTIBILE = 757,72 + 56,45 + 479,17 + 70 + 358
= 1.721,34
Societatea ROBINIA SRL va plăti, pentru anul 2013, un impozit pe profit în valoare de 358 lei.
La anexa nr. 1 se găsește Balanța de verificare inițială. În continuare, de la anexa nr. 2 până la anexa nr. 63 se găsesc documentele justificative pentru operațiile economico-financiare înregistrate.
Anexa nr. 64 prezintă Registrul jurnal pentru luna decembrie, anul 2013, iar anexa nr. 65 cuprinde Balanța de verificare pentru perioada 01.12.2013 – 31.12.2013. La anexa nr. 66 se află contul de profit și pierdere al societății. Societatea a obținut profit în anul 2013, ea desfășurând și activități generatoare de cheltuieli de nedeductibile. Astfel, anexa nr. 62 cuprinde Registrul de evidență fiscală, unde sunt detaliate aceste tipuri de cheltuieli nedeductibile fiscal sau cu deductibilitate limitată. În final, anexa nr. 67 prezintă Declarația 101 privind impozitul pe profit.
CONCLUZII
Prezenta lucrare analizează contabilitatea cheltuielilor, veniturilor a rezultatului exercițiului, precum și analiza respectivelor rezultate obținute în vederea stabilirii unei orientări generale asupra activității economice financiare desfășurate de S.C. ROBINIA S.R.L., societate care are ca obiect de activitate producția de produse de panificație și patiserie.
În prezenta lucrare s-a urmărit folosirea principiilor generale ale contabilității, înregistrarea de operații referitoare la cheltuieli și venituri, precum și de calcul a impozitului pe profit, întocmirea registrului de evidență fiscală, a contului de profit și pierdere și a declarației privind impozitul pe profit.
Activitatea oricărei întreprinderi, la fel ca cea a societății S.C. ROBINIA SRL, este constituită din diferite procese de transformare, care generează consumuri (cheltuieli), și în același timp produc rezultate (venituri). Toate aceste procese se grupează, după natura lor pe cele trei activități, respectiv activitatea de exploatare, financiară și extraordinară. Spre deosebire de activitatea financiară și extraordinară, care au același conținut la orice întreprindere, activitatea de exploatare variază de la o întreprindere la alta, fiind dependentă de obiectul acesteia. Astfel activitățile de exploatare se pot concretiza, la unele întreprinderi în producția de bunuri materiale și desfacerea acestora, la altele în comercializarea mărfurilor respective sau în executarea de lucrări (întreprinderi de construcții-montaj), ori prestarea de servicii etc.
Dintr-o analiză a organizării și conducerii contabilității veniturilor și cheltuielilor se pot desprinde următoarele concluzii cu caracter general :
la nivelul unei întreprinderi cheltuielile, în ansamblul lor sunt complexe, eterogene;
natura veniturilor și cheltuielilor unui agent economic se diversifică pe cele trei activități (exploatare, financiară și extraordinară);
prin utilizarea eficientă resurselor existente, întreprinderea poate obține o anumită performanță, ce constă în capacitatea acesteia de a genera fluxuri viitoare de numerar;
cheltuielile și veniturile constituie elemente legate direct de evaluarea performanțelor întreprinderii;
cheltuielile sunt reprezentate de consumuri, datorii și plăți care afectează nivelul performanțelor;
în contabilitatea de gestiune cheltuielile se reflectă după criteriul destinației și funcției lor, prin colectarea și repartizarea acestora pe obiect de activitate (produse, lucrări, servicii), în vederea determinării costului activității;
Principalele particularități ale contabilității financiare a veniturilor și cheltuielilor sunt:
cheltuielile, ca și veniturile, sunt contabilizate pe măsura generării și angajării lor, și nu cu ocazia încasării sau plății lor, în conformitate cu principiile contabilității de angajamente;
în categoria cheltuielilor se cuprind atât consumurile, cât și alte elemente care influențează rezultatul exercițiului (plăți sau alte cauze care generează diminuarea activului) precum și în categoria veniturilor sunt incluse și acele elemente care generează o creștere a activelor întreprinderii;
pierderile sunt diminuări ale beneficiilor economice și, din punctul acesta de vedere, nu diferă, ca natură, de alte tipuri de cheltuieli;
cheltuielile includ și pierderile nerealizate, precum cele din creșterea cursului de schimb, în cazul împrumuturilor sau datoriilor în valută iar la rândul lor veniturile includ și beneficii nerealizate de exemplu cele din diferențele favorabile de curs valutar;
la reflectarea contabilă a cheltuielilor și veniturilor ne interesează doar valoarea acestora, și nu secția, produsul sau activitatea care generează venitul respective cheltuiala;
veniturile și cheltuielile se delimitează riguros în timp, pentru a se putea separa veniturile și cheltuielile exercițiului curent de veniturile și cheltuielile altor perioade (exerciții);
se are în vedere gruparea cheltuielilor după natura lor economică și activități, pentru a putea asigura comparabilitatea acestora cu veniturile realizate și stabilirea rezultatului exercițiului, pe structura activităților care le-au generat;
cheltuielile activității de exploatare sunt reflectate pe de o parte în contabilitatea financiară, iar pe de altă parte în contabilitatea de gestiune, cu precizarea că specific activității întreprinderii, influențează îndeosebi organizarea contabilității de gestiune;
în ceea ce privește activitățile financiare și evenimentele extraordinare, cheltuielile și veniturile acestora se evidențiază numai în contabilitatea generală;
cheltuielile și veniturile înregistrate în avans se contabilizează într-un cont distinct, afectând exercițiile financiare la care se referă ;
Ceea ce este caracteristic pentru întregul model de contabilizare a cheltuielilor, este aducerea lor la un anumit nivel de compatibilitate și comparabilitate cu veniturile, întrucât rezultatul exercițiului să încorporeze toate eforturile financiare ale agentului economic, toate efectele exploatării, dar și toate influențele conjuncturale sau accidentale, interne sau externe, în limita unui segment de gestiune foarte clar delimitat.
Contabilitatea cheltuielilor am prezentat-o pe feluri după natura lor., și grupând după destinația pe care o are intreprinderea, precum și având în vedere cheltuielile care reprezintă ponderea mare în totalul cheltuielilor obținute în decursul unui exercițiu financiar.
În urma analizei efectuate s-a desprins faptul că din totalul cheltuielilor, cele privind activitatea de exploatare dețin ponderea majoră, fapt ce semnifică realizarea obiectivului de activitate al societății.
Aspect negativ prezintă acela că în tot decursul perioadei analizate cheltuielile financiare au devansat veniturile financiare.
Rezultatul exercițiului se determină lunar cu ajutorul contului 121 ”Profit sau pierdere” prin debitarea acestuia cu creditul conturilor grupei 6 ”Cheltuieli” și prin creditarea acestuia cu debitul conturilor grupei 7 ”Venituri”. Din compararea veniturilor cu cheltuielile contul 121 ”Profit sau pierdere” va reflecta ”Rezultatul exercițiului”
Având în vedere că unul din obiectivele sistemului informațional-contabil privește gestiunea fiscală, iar informați contabilă este utilizată ca bază pentru determinarea impozitelor, taxelor și a altor obligații fiscale sau sociale, desprindem concluzia că între contabilitate și fiscalitate există atât raporturi de integrare cât și de neutralitate, care în mod normal trebuie avute în vedere la elaborarea strategiei de dezvoltare a firmei. În acest sens trebuie avut în vedere următoarele:
soluțiile optime referitoare la: obiectul impunerii, cotele de impozit, termenele de plata a obligațiilor fiscale și sociale;
facilitățiile fiscale prevăzute de lege, constând în: scutiri, amânări, eșalonări sau reduceri la plata impozitelor și taxelor și altor obligații;
ponderea impozitelor, taxelor și a altor obligații în total operațiilor de trezorerie, respectiv total active sau cifră de afaceri;
evaluarea impactului fiscal asupra rezultatelor financiare, a eventualelor sancțiuni de natură fiscală, ca urmare a nerespectării unor reglementări fiscale datorită recunoașterii acestora, sau ca urmare a unei abilități fiscale extreme la cxare sunt nevoiți să apeleze agenții economici pentru a supraviețui în condițiile unei fiscalități excesive.
BIBLIOGRAFIE
CĂRȚI
Bogdan V., Bazele contabilității contemporane, Ed. Universității din Oradea, Oradea, 2005
Bogdan V., Scorțe C., și alții, Bazele contabilității – de la teorie la practică, Ed. Universității din Oradea, Oradea, 2010
Coman Fl., Contabilitate financiară și fiscalitate, Ed. Economică, București, 2009
Crețoiu Ghe., Bucur I., Contabilitate – Fundamentele și noul cadru juridic, Ed. All Beck, București, 2004
Farcaș M., Contabilitate financiară – Ediția a II-a revizuită și adăugită, Ed. Universității din Oradea, Oradea, 2011
Mateș D., David D., Contabilitate financiară conformă cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene, Ediție revizuită, Ed. Gutenberg Univers, Arad, 2010
Matiș D. (coord.), Bazele contabilității. Aspecte teoretice și practice, Ed. Alma Mater, Cluj-Napoca, 2005
Moroșan I., Contabilitate financiară și de gestiune, Ed. CECCAR, București, 2010
Pântea I. P., Pop A., Contabilitatea financiară a întreprinderii, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2004
Pop A., Matiș D., Contabilitate financiară, Ediția a II-a, Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2008
Ristea M. (coord.), Contabilitatea financiară, Editura Universitară, București, 2004
Ristea M., Dima M., Contabilitatea societăților comerciale, Ed. Universitară, București, 2002
Ristea M., Dumitru C. G., Libertate și conformitate în standardele și reglementările contabile, Ed. CECCAR, București, 2012
Scorțe C., Contabilitate de gestiune, Ed. Universității din Oradea, Oradea, 2010
Standardele Internaționale de Raportare Financiară IFRS, norme emise la 1 ianuarie 2009, Ed. CECCAR, București, 2009
LEGISLAȚIE
Cadrul general elaborat de IASB, rezumat al cadrului accesat pe http://www.ifrs.org/IFRSs/IFRS-technical-summaries/Documents/Framework.pdf
Codul fiscal 2014, accesat pe http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2014.htm#a15
OMEF 3512/2008, accesat la http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OrdineMFP/OMEF_3512_2008.pdf
Ordin 1950/2012, accesat la http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OPANAF_1950_2012.pdf
Ordinul 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, de pe http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OMFP_3055_2009.pdf
PAGINI WEB
http://www.apubb.ro/wp-content/uploads/2011/02/Curs-Contabilitate-Licenta.pdf
http://codfiscal.net/38825/factura-fiscala-informatii-obligatorii-conditii-optiuni
http://www.darcomshop.ro/tipizate/factura-fiscala-a6.html
http://www.finantearges.ro/asistenta_contribuabili/IMPOZIT%20PE%20PROFIT/registrul%20de%20evidenta%20fiscala.pdf
http://www.rasfoiesc.com/business/economie/Contul-de-profit-si-pierdere64.php
ANEXE
BIBLIOGRAFIE
CĂRȚI
Bogdan V., Bazele contabilității contemporane, Ed. Universității din Oradea, Oradea, 2005
Bogdan V., Scorțe C., și alții, Bazele contabilității – de la teorie la practică, Ed. Universității din Oradea, Oradea, 2010
Coman Fl., Contabilitate financiară și fiscalitate, Ed. Economică, București, 2009
Crețoiu Ghe., Bucur I., Contabilitate – Fundamentele și noul cadru juridic, Ed. All Beck, București, 2004
Farcaș M., Contabilitate financiară – Ediția a II-a revizuită și adăugită, Ed. Universității din Oradea, Oradea, 2011
Mateș D., David D., Contabilitate financiară conformă cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene, Ediție revizuită, Ed. Gutenberg Univers, Arad, 2010
Matiș D. (coord.), Bazele contabilității. Aspecte teoretice și practice, Ed. Alma Mater, Cluj-Napoca, 2005
Moroșan I., Contabilitate financiară și de gestiune, Ed. CECCAR, București, 2010
Pântea I. P., Pop A., Contabilitatea financiară a întreprinderii, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2004
Pop A., Matiș D., Contabilitate financiară, Ediția a II-a, Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2008
Ristea M. (coord.), Contabilitatea financiară, Editura Universitară, București, 2004
Ristea M., Dima M., Contabilitatea societăților comerciale, Ed. Universitară, București, 2002
Ristea M., Dumitru C. G., Libertate și conformitate în standardele și reglementările contabile, Ed. CECCAR, București, 2012
Scorțe C., Contabilitate de gestiune, Ed. Universității din Oradea, Oradea, 2010
Standardele Internaționale de Raportare Financiară IFRS, norme emise la 1 ianuarie 2009, Ed. CECCAR, București, 2009
LEGISLAȚIE
Cadrul general elaborat de IASB, rezumat al cadrului accesat pe http://www.ifrs.org/IFRSs/IFRS-technical-summaries/Documents/Framework.pdf
Codul fiscal 2014, accesat pe http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2014.htm#a15
OMEF 3512/2008, accesat la http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OrdineMFP/OMEF_3512_2008.pdf
Ordin 1950/2012, accesat la http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OPANAF_1950_2012.pdf
Ordinul 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, de pe http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OMFP_3055_2009.pdf
PAGINI WEB
http://www.apubb.ro/wp-content/uploads/2011/02/Curs-Contabilitate-Licenta.pdf
http://codfiscal.net/38825/factura-fiscala-informatii-obligatorii-conditii-optiuni
http://www.darcomshop.ro/tipizate/factura-fiscala-a6.html
http://www.finantearges.ro/asistenta_contribuabili/IMPOZIT%20PE%20PROFIT/registrul%20de%20evidenta%20fiscala.pdf
http://www.rasfoiesc.com/business/economie/Contul-de-profit-si-pierdere64.php
ANEXE
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Contabilitatea Veniturilor, Cheltuielilor Si Rezultatului (ID: 138349)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.