Contabilitatea Veniturilor

Tema: Contabilitatea veniturilor

12.1. Componența, caracteristica și clasificarea veniturilor

12.2. Evaluarea și constatarea veniturilor

12.3. Evidența veniturilor din activitatea operațională

12.4. Evidența veniturilor din activitatea neoperațională

12.4.1. Evidența veniturilor din activitatea de investiții

12.4.2. Evidența veniturilor din activitatea financiară

12.4.3. Evidența veniturilor excepționale

12.1. Conținutul și structura veniturilor

Venitul reprezintă sumele încasate sau de încasat de la alte persoane juridice sau fizice sub formă de majorare a activelor sau de micșorare a datoriilor, care conduc la creșterea capitalului propriu, cu excepția sporurilor pe seama aporturilor depuse de proprietarii întreprinderii.

În componența venitului nu se includ sumele încasate în numele persoanelor terțe, de exemplu, cum sînt taxa pe valoarea adăugată, accizele, încasările globale obținute de întreprindere din însărcinarea organizațiilor terțe de la comercializarea produselor sau mărfurilor acestora, deoarece aceste sume nu constituie un avantaj economic al întreprinderii și nu influențează capitalul al acesteia.

Taxa pe valoarea adăugată și accizele nu se consideră ca venituri ale întreprinderii, întrucît acestea sînt încasate în numele organelor de stat și se varsă în buget.

În dependență de sursele de intrare, veniturile se împart în două grupe:

Venituri din activitatea operațională.

Venituri din activitatea neoperațională.

Veniturile din activitatea operațională cuprind sumele rezultate din activitatea de bază a întreprinderii, și anume:

veniturile din vînzări – încasările din vînzarea produselor, mărfurilor, prestarea serviciilor, operațiile de barter, contractele de construcție;

alte venituri operaționale – sumele primite sau de primit din ieșirea (vînzarea, schimbul) activelor curente, cu excepția produselor finite și mărfurilor, arenda curentă, precum și sub formă de amenzi, penalități, despăgubiri, recuperări de daune materiale rezultate de modificări ale metodelor de evaluare a activelor curente.

Din veniturile din activitatea neoperațională fac parte sumele primite sau de primit din alte feluri de activități ale întreprinderii:

veniturile din activitatea de investiții, în a căror componență intră sumele rezultate din ieșirea și reevaluarea activelor pe termen lung ale întreprinderii, sumele încasate din vînzarea activelor nemateriale, terenurilor, mijloacelor fixe, dividendele calculate, dobînzile, sumele diferențelor din reevaluarea activelor pe termen lung ieșite, veniturile din operațiunile cu părțile legate;

veniturile din activitatea financiară, care cuprind sumele rezultate din transmiterea în folosința altor persoane juridice și fizice, pe un termen mai mare de un an, a activelor nemateriale și materiale pe termen lung, valoarea activelor intrate cu titlu gratuit, venituri sub formă de diferențe de curs valutar, subvenții de stat, prime, premii și sume sponsorizate, sume conform contractelor de neincludere în concurență etc.;

venituri excepționale la care se referă sumele primite de la organele de stat, companiile de asigurări, persoanele juridice și fizice sub formă de recuperare a pierderilor din calamități, perturbări politice și alte evenimente excepționale.

12.2. Evaluarea (măsurarea) și constatarea venitului

La contabilizarea veniturilor apar două probleme principale:

măsurarea venitului, adică determinarea mărimii (sumei) acestuia, care trebuie să fie reflectată în contabilitate și rapoartele financiare;

constatarea venitului, adică stabilirea perioadei de gestiune în care venitul trebuie să fie reflectat în contabilitate și rapoartele financiare

Evaluarea venitului

În conformitate cu cerințele S.N.C. 18 venitul se determină la valoarea venală a compensațiilor primite sau care urmează a fi primite, cu excepție rabaturilor și reducerilor admise de întreprindere. Valoarea venală care rezultă din tranzacții este negociată de vînzător și cumpărător sau beneficiarul activului și cuprinde suma mijloacelor bănești la care poate fi schimbat un activ sau poate fi achitată o datorie în cazul efectuării operației comerciale între părți independente, interesate și care au consimțit tranzacția.

În cazuri distincte, suma venitului poate fi mai mică sau mai mare decît valoarea venală a produselor, mărfurilor și serviciilor vîndute. Astfel, în cazul cînd mărfurile se vînd la prețuri reduse, adică cu o sumă mai mică decît prețul obișnuit de vînzare, mărimea venitului va fi mai mică decît valoarea venală.

Exemplul 1

Prețul de vînzare obișnuit al mărfii constituie 10 lei pentru o unitate. Cumpărătorul a procurat un lot de mărfuri în cantitate de 2 000 unități și s-a achitat în numerar, acordîndu-i-se pentru aceasta o reducere de preț în mărime de 5% din votumul total de vînzări. În exemplul de față vînzătorul constată venitul în sumă de 19 000 lei [20 000 – (2 000 x 5/100)], adică cu diminuarea reducerii acordate.

La vînzarea mărfurilor și serviciilor în credit, suma nominală a încasărilor viitoare și suma venitului constatat va fi mai mare decît valoarea venală. In acest caz, venitul din vînzări constă din:

venitul din vînzarea mărfurilor și serviciilor care se evaluează prin scontarea încasărilor viitoare de mijloace bănești;

venitul sub formă de dobînzi, care reprezintă diferența dintre venitul din vînzarea mărfurilor și serviciilor și suma nominală a încasărilor viitoare de mijloace bănești.

Exemplul 2 Firma "DX" vinde mărfuri pe credit cumpărătorului "X" în suma totală de 10 000 lei, cu eșalonarea plății pe 6 luni. Dobînda anuală pentru creditul de mărfuri acordat constituie 20%.

În exemplul de față suma totală a venitului constatat va constitui 11 000 lei (), adică mărimea lui va fi mai mare decît valoarea venală a mărfurilor la momentul vînzării acestora.

La schimbul de mărfuri sau servicii venitul se determină în felul următor: dacă se produce schimbul cu mărfuri și servicii identice cu aceeași valoare, acesta nu se consideră tranzacție aducătoare de venit. Schimbul de produse, mărfuri și servicii neidentice (operațiuni pe bază de barter) se consideră o tranzacție aducătoare de venit. În acest caz, venitul se evaluează la valoarea venală a mărfurilor și serviciilor primite pe calea schimbului, corectată cu suma mijloacelor bănești sau echivalentelor acestora virate (primite). Dacă valoarea venală a produselor, mărfurilor și serviciilor primite nu poate fi determinată cu un grad înalt de certitudine, venitul se evaluează la valoarea venală a produselor, mărfurilor transmise pe calea schimbului sau serviciilor prestate, corectată cu suma mijloacelor bănești sau a echivalentelor acestora virate (primite).

Exemplul 3. Firma "DX" livrează produse finite în valoare de 15 000 lei și plătește suplimentar 6 000 lei întreprinderii de reparații pentru servicii de reparații prestate, în calitate de schimb, a căror valoare venală nu poate fi determinată cu certitudine. În cazul de față venitul se constată la valoarea venală a produselor predate, ținîndu-se cont de suma mijloacelor bănești virate, adică 21 000 lei (15 000 + 6 000).

Constatarea venitului

Venitul se constată numai atunci cînd întreprinderea are o certitudine întemeiată în obținerea acestuia. În unele cazuri, o astfel de certitudine survine numai după primirea mijloacelor bănești sau după înlăturarea incertitudinilor de natură diversă.

Majoritatea întreprinderilor obțin venit prin vânzarea produselor finite, a mărfurilor sau prestarea serviciilor. Veniturile se constată în baza metodei exercițiului, în perioada de gestiune în care a fost obținut, indiferent de momentul efectiv de încasare a mijloacelor bănești sau a altei forme de încasare.

Astfel, mijloacele bănești pot fi primite de întreprindere nu numai în perioada în care a fost constatat venitul, ci și în perioada precedentă, și în cea ulterioară. De exemplu, o companie editorială primește de la abonați mijloace bănești, de regulă, pînă la vânzarea și expedierea (difuzarea) edițiilor corespunzătoare. în acest caz, dacă mijloacele bănești aferente abonării la edițiile, care vor fi difuzate în anul următor, sunt încasate în anul curent, venitul trebuie să fie constatat în anul următor. Banii primiți se înregistrează nu ca venit al anului de abonare, dar ca datorii față de abonați.

La vânzarea pe credit, valoarea produselor, mărfurilor sau serviciilor se achită în rate, după primirea efectivă a acestora. în acest caz, venitul se constată în timpul vânzării, adică în momentul transmiterii produselor cumpărătorului. Dacă clientul nu va efectua plata până la finele perioadei curente, datoria lui se înregistrează în activul bilanțului contabil ca factură de primit (creanță). La încasarea mijloacelor bănești suma venitului nu se modifică, întrucât operațiunea menționată diminuează suma facturilor neachitate și majorează mijloacele bănești fără a influența mărimea capitalului propriu.

In afară de venitul rezultat din vânzarea produselor finite și prestarea serviciilor, întreprinderile obțin, de asemenea, venituri sub formă de dobânzi, redevențe și dividende.

Dobânzile reprezintă venitul obținut din transmiterea în folosință altor persoane a mijloacelor bănești sau a echivalentelor acestora. Acestea cuprind veniturile:

aferente conturilor de depozit și altor conturi bancare;

din acordarea împrumuturilor bănesti și de mărfuri altor persoane juridice si fizice;

din procurarea titlurilor de datorii (obligațiunilor, cambiilor etc. ).

Dobînzile aferente conturilor de depozit și altor conturi bancare, precum și din acordarea împrumuturilor bănești și de mărfuri altor persoane, se determina în baza cotei procentuale stabilită de contractul încheiat între întreprindere și debitor.

Venitul aferent titlurilor de datorii se determină ca diferența dintre valoarea titlurilor la momentul achitării și valoarea de intrare.

La calcularea dobânzilor neplătite până la procurarea titlurilor de valoare, suma totală a dobânzilor calculată pentru perioada de gestiune se repartizează între perioade până la procurare și după procurare. în acest caz, se constată ca venit numai partea dobânzilor aferentă perioadei după procurare, iar cealaltă parte a dobânzilor aferentă perioadei până la procurare se raportează la reducerea valorii de procurare a titlurilor de valoare.

Redevențele reprezintă sumele primite pentru acordarea în folosința altor persoane juridice și fizice a activelor nemateriale (brevetelor, licențelor, mărcilor de fabrică, drepturilor de autor, programelor informatice, drepturilor de utilizare a resurselor naturale etc.). Acestea se constată ca venituri în baza principiului specializării exercițiilor, în conformitate cu contractul încheiat între proprietarul și beneficiarul activelor nemateriale.

Dacă activele nemateriale sunt transmise altor persoane pe un termen determinat, cu condiția restituirii, mărimea venitului sub formă de redevențe se determină în baza metodei casării liniare.

În cazul transmiterii activelor nemateriale în folosința altor persoane pe un termen nelimitat și contra plată, această operație se consideră ca vînzare a acestora și redevențele se constată ca venit în perioada de gestiune în care vor fi transmise aceste active.

Dividendele reprezintă veniturile rezultate din repartizarea profitului net după impozitare între acționari (asociați), în conformitate cu cota de participație în capitalul statutar.

Dividendele se constată ca venit în perioada de gestiune, când acestea au fost anunțate, adică atunci când a fost stabilit dreptul acționarilor de a le încasa. La calcularea dividendelor neplătite, în baza profitului net obținut, până la procurarea titlurilor de valoare ale companiei, suma totală a dividendelor, anunțată pentru perioada de gestiune, se repartizează între perioada de pînâ și după procurarea acestora. In cazul dat se constată ca venit numai dividendele aferente perioadei după procurarea titlurilor de valoare. Dividendele calculate până la procurare nu se constalcularea dividendelor neplătite, în baza profitului net obținut, până la procurarea titlurilor de valoare ale companiei, suma totală a dividendelor, anunțată pentru perioada de gestiune, se repartizează între perioada de pînâ și după procurarea acestora. In cazul dat se constată ca venit numai dividendele aferente perioadei după procurarea titlurilor de valoare. Dividendele calculate până la procurare nu se constată ca venit, dar se raportează la diminuarea valorii de intrare a titlurilor de valoare.

12.3. Evidența veniturilor din activitatea operațională

Veniturile din activitatea operațională se subdivizează în două grupe:

venituri din vânzări, care cuprind încasările din comercializarea produselor, mărfurilor, prestarea serviciilor, operațiunile pe bază de barter, contractele de construcție;

alte venituri operaționale, din care fac parte sumele primite sau de primit din ieșirea (vânzarea, schimbul) activelor curente, cu excepția produselor finite și mărfurilor, arenda operațională, precum și sub formă de amenzi, penalități, despăgubiri, recuperări de daune materiale, rezultate de modificări ale metodelor de evaluare a activelor curente etc.

Veniturile din activitatea operațională se înregistrează în contabilitate în baza următoarelor documente primare:

facturilor fiscale,

facturilor,

proceselor-verbale de primire-predare a serviciilor prestate,

dispozițiilor de plată,

bonurilor de încasări,

proceselor-verbale de inventariere, etc.

Evidența analitică a veniturilor din activitatea operațională se ține pe tipuri de venituri, surse, perioade de obținere a acestora și alte direcții stabilite în politica de contabilitate a întreprinderii.

Pentru evidența sintetică sînt destinate conturile de pasiv 611 “Venituri din vînzări” și 612 “Alte venituri operaționale”. În creditul acestor conturi se înregistrează în cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de la începutul anului sumele veniturilor constatate în conformitate cu prevederile S.N.C. corespunzătoare, iar în debit – trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate la contul de rezultate financiare.

În cursul anului de gestiune veniturilor din vînzări se înregistrează prin formula contabilă:

1. la suma încasărilor din vânzarea produselor, mărfurilor și prestarea serviciilor (fără TVA și accize):

debit contul 241 “Casa”

debit contul 242 “Cont curent în valută națională”

debit contul 243 “Cont curent în valută străină”

credit contul 611 „Venituri din vînări”

2. la valoarea mărfurilor livrate cumpărătorilor, părților legate și personalului întreprinderii cu achitare ulterioară (fără TVA și accize):

debit contul 221 “Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”

debit contul 223 “Creanțe pe termen scurt ale părților legate”

debit contul 227 “Creanțe pe termen scurt ale personalului”

credit contul 611 „Venituri din vînări”

3. la suma veniturilor din vînzări obținut în perioadele precedente, dar aferente perioadei de gestiune curente:

debit contul 422 “Venituri anticipate pe termen lung”

debit contul 515 “Venituri anticipate curente”

credit contul 611 “Venituri din vânzări”

4. la returnarea mărfurilor se întocmesc în aceeași perioadă de gestiune în care ele au fost vîndute se întocmesc formulelele contabile de stornare (cu semnul „minus”):

debit contul 221 “Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”

debit contul 223 “Creanțe pe termen scurt ale părților legate”

debit contul 227 “Creanțe pe termen scurt ale personalului”

credit contul 611 „Venituri din vînări”

În cursul anului de gestiune alte venituri operaționale se înregistrează prin formula contabilă:

1. la suma încasărilor (fără TVA și accize) din vânzarea altor active curente (materiale, obiecte de mică valoare și scurtă durată, producției în curs de execuție, titlurilor de valoare pe termen scurt etc.):

debit contul 241 “Casa”

debit contul 242 “Cont curent în valută națională”

debit contul 243 “Cont curent în valută străină”

debit contul 612 „Alte venituri operaționale”

2. la valoarea de vânzare (fără TVA și accize) a altor active curente realizate cumpărătorilor, părților legate, lucrătorilor întreprinderii, cu achitare ulterioară:

debit contul 221 “Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”

debit contul 223 “Creanțe pe termen scurt ale părților legate”

debit contul 227 “Creanțe pe termen scurt ale personalului”

credit contul 612 „Alte venituri operaționale”

3. la valoarea plusurilor de valori materiale constatate cu ocazia inventarierii, precum și la mărimea depășirii valorii realizabile nete a acestora, conform evaluării precedente în limitele valorii de intrare (costului lor):

debit contul 211 “Materiale”

debit contul 213 “Obiecte de mică valoare și scurtă durată”

debit contul 215 “Producția în curs de execuție”

debit contul 216 “Produse”

debit contul 217 “Mărfuri”

credit contul 612 „Alte venituri operaționale”

4. la plata calculată pentru activele materiale și nemateriale pe termen lung, transmise în locațiune:

debit contul 228 “Creanțe pe termen scurt privind veniturile calculate”

credit contul 612 „Alte venituri operaționale”

5. la suma amenzilor, penalităților, despăgubirilor calculate și a altor sancțiuni pentru nerespectarea clauzelor contractelor încheiate, suma pretențiilor recunoscute de către cumpărători și clienți:

debit contul 229 “Alte creanțe pe termen scurt”

credit contul 612 „Alte venituri operaționale”

La finele fiecărei perioade de gestiune rulajele creditoare cu total cumulativ de la începutul anului ale conturilor 611 „Venituri din vînzări” și 612 „Alte venituri operaționale”se reflectă pe rândurile respectiv 010 și 040 ale Raportului privind de profit și pierdere.

Închiderea conturilor nominalizate se efectuează la sfârșitul anului de gestiune cu contul 351 “Rezultat financiar total” prin întocmirea formulei contabile:

debit contul 611 “Venituri din vânzări”

debit contul 612 “Alte venituri operaționale”

credit contul 351 “Rezultat financiar total”

12.4. Contabilitatea veniturilor din activitatea neoperațională

Veniturile din activitatea neoperațională se subdivizează în trei grupe:

venituri din activitatea de investiții;

venituri din activitatea financiară;

venituri excepționale.

12.4.1. Evidența veniturilor din activitatea de investiții

Veniturile din activitatea de investiții cuprind sumele obținute din ieșirea și reevaluarea activelor pe termen lung ale întreprinderii (sumele încasate din vânzarea activelor nemateriale, terenurilor, mijloacelor fixe, dividendele calculate, dobânzile, sumele diferențelor din reevaluarea activelor pe termen lung ieșite, veniturile din operațiunile cu părțile legate, etc.).

Veniturile din activitatea de investiții se reflectă în contabilitate în baza acelorași documente ca și veniturile din activitatea operațională.

Evidența analitică a acestor venituri se ține pe tipuri de venituri, surse și perioade de obținere a acestora.

Pentru evidența sintetică a veniturilor din activitatea de investiții este destinat contul de pasiv 621 „Venituri din activitatea de investiții”. În creditul acestui cont se reflectă sumele veniturilor constatate în cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de la începutul anului, iar în debit – trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate la contul de rezultate financiare.

Veniturilor din activitatea de investiții se înregistrează în cursul anului de gestiune prin formulele contabile:

1. la sumele încasate din vânzarea activelor pe termen lung (fără TVA și accize);

debit contul 241 “Casa”

debit contul 242 “Cont curent în valută națională”

debit contul 243 “Cont curent în valută străină”

credit contul 621 „Venituri din activitatea investițională”

2. la valoarea de vânzare a activelor pe termen lung ieșite (fără TVA și accize) cu achitare ulterioară:

debit contul 223 “Creanțe pe termen scurt ale părților legate”

debit contul 227 “Creanțe pe termen scurt ale personalului”

debit contul 229 “Alte creanțe pe termen scurt”

credit contul 621 „Venituri din activitatea investițională”

3. la suma dividendelor, dobânzilor și altor venituri calculate:

debit contul 228 “Creanțe pe termen scurt privind veniturile calculate”

credit contul 621 „Venituri din activitatea investițională”

4. la valoarea plusurilor de active pe termen lung constatate cu ocazia inventarierii

debit contul 111 “Active nemateriale”

debit contul 121 “Active materiale în curs execuție”

debit contul 123 “Mijloace fixe”

credit contul 621 „Venituri din activitatea investițională”

5. la valoarea materialelor rezultate din lichidarea mijloacelor fixe care depășește valoarea rămasă, calculată anticipat:

debit contul 211 “Materiale”

credit contul 621 „Venituri din activitatea investițională”

6. la suma ecartului de reevaluare aferentă activelor pe termen lung ieșite:

debit contul 341 “Diferențe din reevaluarea activelor pe termen lung”

credit contul 621 „Venituri din activitatea investițională”

Contul 621 „Venituri din activitatea de investiții” se închide la sfârșitul anului prin formula contabilă:

debit contul 621 “Venituri din activitatea de investiții”

credit contul 351 “Rezultat financiar total”.

La finele fiecărei perioadei de gestiune din rulajul creditor al contului 621 „Venituri din activitatea de investiții” se scad cheltuielile activității de investiții la determinarea rezultatului la determinarea indicatorului din rîndul 090 „Rezultatul din activitatea de investiții: profit (pierdere)” al Raportului privind de profit și pierdere.

12.4.2 Evidența veniturilor din activitatea financiară

Veniturile din activitatea financiară cuprind sumele rezultate din transmiterea în arendă finanțată (leasing financiar) a activelor nemateriale și materiale pe termen lung, valoarea activelor intrate cu titlu gratuit, venituri sub formă de diferențe de curs valutar, subvenții de stat, prime, premii și sponsorizări, sume conform contractelor de neangajare în concurență etc.

Veniturile din activitatea financiară se reflectă în contabilitate în baza acelorași documente ca și veniturile din activitățile operațională și de investiții.

Evidența analitică a acestor venituri se ține pe tipuri de venituri, surse și perioade de obținere a acestora.

Pentru evidența sintetică a veniturilor din activitatea financiară este destinat contul de pasiv cu aceiași denumire 622 „Venituri din activitatea financiară”. În creditul acestui cont se reflectă sumele veniturilor constatate în cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de la începutul anului, iar în debit – trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate la contul de rezultate financiare.

În cursul anului de gestiune veniturile din activitatea financiară se înregistrează prin formulele contabile:

1. la valoarea activelor primite cu titlu gratuit de la alte persoane juridice și fizice;

debit contul 111 “Active nemateriale”

debit contul 121 “Active materiale în curs de execuție”

debit contul 122 “Terenuri”

debit contul 123 “Mijloace fixe”

debit contul 211 “Materiale”

debit contul 213 “Obiecte de mică valoare și scurtă durată”

debit contul 217 “Mărfuri”

credit contul 622 „Venituri din activitatea financiară”

2. la suma veniturilor din diferențele de curs valutar aferente conturilor valutare și operațiunilor în valută străină:

debit contul 221 “Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”

debit contul 223 “Creanțe pe termen scurt ale părților legate”

debit contul 224 “Avansuri pe termen scurt acordate”

debit contul 241 “Casa”

debit contul 243 “Cont curent în valută străină”

debit contul 227 “Creanțe pe termen scurt ale personalului”

debit contul 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale

debit contul 522 “Datorii pe termen scurt față de părțile legate”

debit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”

credit contul 622 „Venituri din activitatea financiară”

3. la suma subvențiilor primite din buget; primelor, premiilor, precum și a încasărilor de la alte persoane sub formă de sume sponsorizate, conform contractelor de neangajare în concurență;

debit contul 241 “Casa”

debit contul 242 “Cont curent în valută națională”

debit contul 243 “Cont curent în valută străină”

credit contul 622 „Venituri din activitatea financiară”

4. la suma veniturilor din activitatea financiară obținute în perioadele precedente, dar aferente perioadei de gestiune curente:

debit contul 422 “Venituri anticipate pe termen lung”

debit contul 515 “Venituri anticipate curente”

credit contul 622 “Venituri din activitatea financiară”

Contul 622 „Venituri din activitatea financiară” se închide la sfârșitul anului prin formula contabilă:

debit contul 622 “Venituri din activitatea financiară”

credit contul 351 “Rezultat financiar total”

La finele fiecărei perioadei de gestiune din rulajul creditor al contului 622 „Venituri din activitatea financiară” se scad cheltuielile activității de investiții la determinarea indicatorului din rîndul 100 „Rezultatul din activitatea de financiară: profit (pierdere)” al Raportului privind de profit și pierdere.

12.4.3. Evidența veniturilor excepționale

Venituri excepționale cuprind sumele primite de la organele de stat, companiile de asigurări, întreprinderilor și persoanelor fizice sub formă de recuperare a pierderilor din calamități, perturbări politice, accidente și alte evenimente excepționale.

Veniturile excepționale se reflectă în contabilitate în baza acelorași documente primare ca și veniturile din alte activități. În plus, sunt necesare procesele-verbale ale organele competente (comisiilor de lichidare a consecințelor calamităților naturale, organelor de poliție și judiciare, acorduri în scris a persoanelor vinovate etc.), care confirmă evenimentul excepțional corespunzător, precum și acordurile în scris a părților vinovate în comiterea accidentelor privind recuperarea prejudiciului material cauzat.

Evidența analitică a veniturilor excepționale se ține pe tipuri de venituri, surse și perioade de obținere a acestora.

Pentru evidența sintetică a veniturilor excepționale este destinat contul de pasiv cu aceiași denumire 623 „Venituri excepționale”. În creditul acestui cont se reflectă sumele veniturilor constatate în cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de la începutul anului, iar în debit – trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate la contul de rezultate financiare.

În cursul anului de gestiune veniturile excepționale se înregistrează prin formulele contabile:

1. la valoarea activelor și suma mijloacelor bănești primite de la organele de stat, persoanele juridice și fizice pentru recuperarea pierderilor din evenimentele excepționale:

debit contul 211 “Materiale”

debit contul 213 “Obiecte de mică valoare și scurtă durată”

debit contul 217 “Mărfuri”

debit contul 241 “Casa”

debit contul 242 “Cont curent în valută națională”

debit contul 243 “Cont curent în valută străină”

credit contul 623 „Venituri excepționale”

2. la sumele de primit de la companiile de asigur[ri pentru recuperarea pierderilor din evenimentele excepționale:

debit contul 229 “Alte creanțe pe termen scurt”

credit contul 623 “Venituri excepționale”

La finele anului de gestiune conturile 623 se închide prin formula contabilă:

debit contul 623 “Venituri excepționale”

credit contul 351 “Rezultat financiar total”.

La finele fiecărei perioadei de gestiune din rulajul creditor al contului 623 “Venituri excepționale” se scad pierderile excepționale la determinarea indicatorului din rîndul 120 „Rezultatul excepțional: profit (pierdere)” al Raportului privind de profit și pierdere.