Contabilitatea Taxei PE Valoarea Adaugata Si A Accizelor
CONTABILITATEA TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ ȘI A ACCIZELOR
CUPRINS
LISTA FIGURILOR
Figura 1.1 ”Clasificarea cotelor taxei pe valoarea adăugată”…..……………………………..…13
Figura 2.1 ”Criteriile de trecere în cont a TVA”………………………..…………………………26
Figura 2.2 ”Etapele determinării sumei TVA spre restituire”…………..……………………..…39
Figura 2.3 ”Structura Declarației privind TVA”…………………………..…………….…..…..42
Figura 3.1 ”Particularități privind procurarea mărfurilor supuse accizelor”……..…………..…..47
Figura 3.2 ”Situații apărute la achitarea materiei prime accizabilă”…….…………..………..…48
LISTA TABELELOR
Tabelul 1 ”Aprecierea în dinamică a indicatorilor activității economice a entității Î.M. ”Vinăria – Bardar” S.A.” …………………………………………………………………..………..………..9
Tabelul 3.1 ”Criteriile de trecere în cont a accizelor”……………………………………….…..47
Introducere
Societatea contemporană este de neconceput fără existența impozitelor. Acestea reprezintă o formă de prelevare silită la dispoziția statului, fără contraprestație directă și cu titlu nerambursabil a unei părți din veniturile și/sau averea persoanelor fizice și juridice în scopul acoperirii cheltuielilor publice.
Politica fiscală evoluează și se schimbă comtimuu, adoptâmdu-se mecesităților ivite la o amumită etapă, îm fumcție de obiectivele statului la momemtul dat. Rolul impozitului se mamifestă pe plam fimamciar, ecomomic și social. Pe plam fimamciar, impozitele comstituie mijlocul primcipal de procurare a resurselor fimamciare mecesare acoperirii cheltuielilor publice. Pe plam ecomomic, ele sumt folosite ca imstrumemt de îmcurajare, de stimulare a activității ecomomice, prim scutiri de impozite, reduceri sau amumite îmlesmiri cu caracter fiscal. Pe plam social, rolul impozitelor se caracterizează prim faptul că, prim imtermediul lor, statul redistribuie o parte dim produsul imterm brut îmtre grupele sociale existemte.
Pe parcursul activității sale, entitatea are obligația de a achita diferite impozite directe și indirecte cât și taxe. Impozitele indirecte se percep cu prilejul vânzării unor bunuri și prestării unor servicii. Ele atribuie calitatea de suportator al impozitului altei persoane fizice sau juridice decât subiectului acestora. Plătitorii impozitelor indirecte sunt toți cei care consumă bunuri din categoria celor impuse, indiferent dе veniturile, averea, profesia sau situația personală а acestora. Acest tip de impozite nu asigură o repartiție echilibrată a sarcinilor fiscale. Independent dе mărimea veniturilor realizate dе cumpărător, cota dе aplicare а impozitului este unică, însă, raportat lа întregul venit, cheltuit și economisit, dе саrе dispune consumatorul, impozitul indirect capătă un caracter regresiv. Astfel, сu cât о persoană beneficiază dе venituri mai mici, сu atât va deveni mai grea sarcina fiscală.
În prezenta lucrare se va pune accent pe categoria impozitelor indirecte denumite taxe de consumație, și anume taxa pe valoarea adăugată și accizele. Actualitatea temei abordate este determimată de importamța impozitelor imdirecte îm cadrul umui stat. Deoarece taxa pe valoarea adăugată și accizele sumt sursa primcipală de formare a bugetului de stat, ele sumt mereu um pumct de plecare spre evaziumea fiscală și ca rezultat formează umul dim pumctele de cercetare a orgamelor fiscale. Actualitatea acestor impozite se resimte îm viața ecomomică a îmtreprimderilor zi de zi, prim schimbările legislative dim domemiu și prim imovațiile la care sumt supuși comtribuabilii.
Scopul tezei îl comstituie examimarea primcipalelor operații a comtabilității decomtărilor cu bugetul privimd taxa pe valoarea adăugată și accizele.
Realizarea acestui scop a condiționat stabilirea următoarelor sarcini:
relevarea aspectelor teoretice generale și prezentarea principalelor conturi în care se ține evidența datoriilor față de buget;
examinarea documentelor primare privind contabilitatea decontărilor cu bugetul aferente taxei pe valoarea adăugată și accizelor;
caracterizarea modului de contabilizare a datoriilor față de buget privind taxa pe valoarea adăugată și accizele în concordanță cu respectarea regulilor fiscale;
prezentarea modului de întocmire a Declarației privind taxa pe valoarea adăugată și a Declarației privind accizele;
completarea aspectelor teoretice cu modele de operațiuni contabile pe exemplul Întreprinderii Mixte “Vinăria – Bardar” S.A.;
precizarea aspectelor pozitive și negative remarcate în cadrul organizării contabilității la entitatea analizată;
elaborarea recomandărilor privind perfecționarea contabilității taxei pe valoarea adăugată și a accizelor la Î.M. ”Vinăria – Bardar” S.A.;
Scopul și sarcinile lucrării au determinat următoarea structură a acesteia: introducere, trei capitole, concluzii, bibliografie și anexe.
În introducere este argumentată actualitatea temei abordate, sunt definite scopul și obiectivele tezei, este prezentată entitatea în baza căreia s-a efectuat cercetarea, este punctat sumarul compartimentelor tezei.
Capitolul I ”Generalități privind taxa pe valoarea adăugată și accizele” dezvăluie aspectele teoretice legate de taxa pe valoarea adăugată și accizele. Capitolul II ”Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată” reflectă contabilitatea TVA aferentă procurărilor și importului de bunuri și servicii, contabilitatea TVA aferentă livrărilor pe teritoriul țării și în afara ei, modul de restituire a TVA, modul de întocmire și prezentare a Declarației privind TVA (forma TVA12), precum și modul de prezentare a informațiilor privind TVA în situațiile finaciare. Capitolul III ”Contabilitatea accizelor” reflectă modul de calcul a accizelor la ieșirea din încăperea de acciz, particularitățile trecerii în cont a accizelor, modul de întocmire și prezentare a Declarației privind accizele (ACZ09) și reflectarea sumei accizelor în situațiile financiare.
Concluziile prevăd generalizarea rezultatelor cercetărilor efectuate și cuprind principalele propuneri și recomandări privind contabilitatea TVA și accizelor la entitatea dată – conturate în urma studiului efectuat.
Bibliografia și anexele cuprind sursele teoretice și practice în baza cărora a fost elaborată teza de licentă.
Pentru studierea temei date au fost utilizate datele contabile ale Î.M. “Vinăria – Bardar” S.A. Aceasta este situată în raionul Ialoveni, satul Bardar, str. Uzinelor 3, pe o suprafață de 118 mii m2. Întreprinderea a fost fondată în 1929 ca o fabrică de distilare a producției vinicole iar din 1 noiembrie 1994, ea a devenit Societate pe Acțiuni. La data de 14 mai 2003, entitatea s-a reînregistrat ca Întreprindere Mixtă. Î.M. ”Vinăria – Bardar” S.A. își desfășoară activitatea de bază în producerea vinurilor seci și alcoolizate, distilatelor pentru divin, divinului, inclusiv brandy și alte băuturi tari, spirtului purificat. De asemenea, aceasta oferă servicii de prelucrare, îmbuteliere și ambalare a băuturilor.
Emtitatea comstituie persoamă juridică, activează îm comdiții de automomie fimamciară, dispume de balamță proprie, poate îmcheia comtracte dim mumele său, își poate asuma obligații, poate fi reclamamt și reclamat îm imstamța judecătorească competemtă. Ea elaborează de sime stătător programul de producție și determimă perspectivele sale de dezvoltare, reieșimd dim mecesitățile dezvoltării sociale și de producere a îmtreprimderii. Evidemța comtabilă la Î.M. “Vimăria – Bardar” S.A., este țimută de departameemtul comtabilitate, respectâmdu-se legislația îm vigoare. Emtitatea aplică sistemul comtabil complet îm partidă dublă, utilizâmd tehmica computerizată și programul 1C. Dările de seamă fiscale se prezimtă îm mod electromic.
Obiectivul de bază al activității entității este desfășurarea activității comerciale, asigurarea unei surse permanente de venituri pentru acoperirea cheltuielilor sale și tendința de a obține o rentabilitate pozitivă conform rezultatelor activității. Produsele fabricate la întreprindere sunt de o calitate înaltă, deoarece controlul calității producției la întreprindere este efectuat la toate etapele procesului de producție, începând cu controlul de intrare a calității materiilor prime și materialelor, semifabricatelor și până la predarea producției finite conform cerințelor documentației tehnico-științifice. Cu scopul organizării controlului activității economico-financiare, entitatea atrage în bază de contract companii de audit. Organul suprem de conducere al societății este Adunarea Generală a Acționarilor, care este în drept sa soluționeze toate problemele societății în conformitate cu legislația în vigoare.
Pentru a obține o viziune mai clară asupra rezultatelor activității Î.M. ”Vinăria Bardar” S.A., vom analiza principalii indicatori economico-financiari ai activității întreprinderii, selectați din Raportul financiar pe anul 2013 (anexa 1).
Tabelul 1
Aprecierea în dinamică a indicatorilor activității
economice a entității Î.M. ”Vinăria – Bardar” S.A.
Sursa: elaborat de autor în baza raportului financiar pe anul 2013
Din datele prezentate în tabel, observăm că la entitatea analizată s-a constatat o tendință pozitivă de majorare a tuturor indicatorilor față de valorile anului precedent. În particular, menționăm că dacă în anul precedent, de la 1 leu venit din vânzări, entitatea a obținut 49,15 bani profit brut, apoi în anul curent, aceasta a obținut 53,77 bani, sau cu 4,62 bani mai mult. De asemenea, dacă în anul precedent fiecare leu investit în activele entității, în mediu genera un profit contabil în sumă de 3,17 bani, în anul curent, de la același leu investit în active, entitatea a obținut în mediu – 5,51 bani, sau cu 2,34 bani mai mult. Dacă în anul precedent, de la 1 leu surse proprii, proprietarii au obținut în mediu 8,33 bani profit net, în anul curent, de la același leu surse proprii, acționarii au obținut 14,05 bani profit net, sau cu 5,72 bani mai mult. Astfel, analizând indicatorii
economico-financiari ai activității Î.M. ”Vinăria – Bardar” S.A., am observat că perioada 2012-2013 a fost favorabilă pentru entitate, aceasta gestionându-și eficient și rațional activitatea sa.
CAPITOLUL I. GENERALITĂȚI PRIVIND TAXA PE
VALOAREA ADĂUGATĂ ȘI ACCIZELE
1.1 Aspecte teoretice privind taxa pe valoarea adăugată
Datoriile față de bugetul statului se referă la impozitele și taxele care, în baza reglementărilor fiscale, se cuvin acestuia, cum sunt: impozitul pe venit, taxa pe valoarea adăugată, accizele, sancțiunile, alte impozite și taxe etc. Componența, modul de recunoaștere, evaluare și contabilizare a datoriilor față de buget este reglementată de SNC “Capital propriu și datorii”.
Conform art. 93 din Codul Fiscal (CF), taxa pe valoarea adăugată este un impozit general de stat care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părți din valoarea mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sunt supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova, precum și a unei părți din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în RM. Principiul de bază al TVA este unic, respectiv impozitarea se face la fiecare etapă a circuitului economic. Astfel, TVA este un impozit indirect, un impozit general pe consum, care se stabilește asupra operațiunilor privind transferul de bunuri și prestărilor de servicii cu plată.
Pentru prima dată TVA a fost instituită în Franța în anul 1954. Ulterior, practica impozitării cu TVA a fost preluată și de celelalte state. În Republica Moldova, taxa pe valoarea adăugată a fost stabilită la 01.01.1992, înlocuind impozitul pe circulația mărfurilor. Pe tot parcursul de existență, TVA a suferit multiple modificări, care în mod direct și indirect au influențat negativ activitatea economică a agenților economici și situația materială a populației. În scopul de a stabiliza acest impozit, în anul 1997 a fost adoptat un nou conținut al legislației islației și introducerea lui în Codul Fiscal, Titlul III „Taxa pe valoarea adăugată”.
Importanța taxei pe valoarea adăugată derivă din participarea acestuia la circuitul economic al țării. Aceasta reprezintă cea mai mare povară fiscală pentru agenții economici, dar totodată este și una din cele mai importante surse de acumulare a mijloacelor bănești la buget.
Subiecții impozabili cu taxa pe valoarea adăugată (art. 94 CF) sunt persoanele fizice și juridice care:
efectuează livrări impozabile pe piața internă și la export și sunt înregistrate sau trebuie să fie înregistrate în conformitate cu prevederile art. 112 sau 112' al Codului Fiscal;
importă mărfuri, cu excepția persoanelor fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal, a căror valoare nu depășește limita stabilită de legislația în vigoare;
importă servicii considerate ca livrări impozabile, indiferent de faptul dacă sunt sau nu înregistrați în calitate de plătitori de TVA.
Conform Codului Fiscal, înregistrarea ca subiect impozabil a TVA poate fi:
obligatorie
benevolă
Subiectul impozabil este obligat să se înregistreze ca plătitor al taxei pe valoarea adăugată dacă pe parcursul a 12 luni consecutive în care a efectuat livrări de mărfuri și servicii a depășit plafonul de 600 000 lei, cu excepția livrărilor scutite de taxa pe valoarea adăugată conform art. 103 din Codul Fiscal. Dacă acest plafon a fost atins, subiectul respectiv este obligat să informeze oficial Serviciul Fiscal de Stat prin completarea unui formular special și să se înregistreze nu mai tîrziu de ultima zi a lunii în care a depășit plafonul stabilit. Subiectul se consideră înregistrat ca plătitor de TVA din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc depășirea.
Conform articolului 112 (2), modificat conform legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 71 din 12.04.2015, (în vigoare din 01.05.2015), subiectul care desfășoară activitate de întreprinzător are dreptul să se înregistreze în calitate de contribuabil al T.V.A. dacă el preconizează efectuarea livrărilor impozabile de mărfuri sau servicii. Prin această modificare, a fost anulat plafonul anterior de înregistrare benevolă în valoare de 100 000 lei, cu scopul de a include agenții micului business în sistemul TVA. Subiectul se consideră înregistrat din prima zi a lunii următoare celei în care a fost depusă la organul fiscal cererea de înregistrare.
Subiectul impozabil la înregistrare primește Certificatul de Înregistrare ca plătitor de TVA în care se indică:
– denumirea și adresa juridică a subiectului;
– codul fiscal;
– numărul de înregistrare ca plătitor de TVA;
– data înregistrării.
Î.M. „ Vinăria – Bardar” S.A. a fost înregistrată ca plătitor de TVA la 1 iulie 1998, atribuindu-se numărul de înregistrare 6700115 (anexa 2).
În cazul suspendării livrărilor supuse T.V.A., subiectul impozabil este obligat să informeze despre aceasta organul fiscal. Anularea înregistrării ca contribuabil al T.V.A. se efectuează în modul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat.
Organul fiscal este în drept să anuleze de sine stătător înregistrarea contribuabilului T.V.A. în cazul în care:
subiectul impunerii nu a prezentat declarație privind T.V.A. pentru fiecare perioadă fiscală;
informația prezentată despre sediul subiectului și sediul subdiviziunilor acestuia este neveridică;
Data anulării înregistrării ca contribuabil al TVA se consideră data întocmirii actului de control în a cărui bază este emisă decizia șefului (șefului adjunct) al organului fiscal privind anularea înregistrării. Anularea înregistrării întră în vigoare de la data încetării livrărilor impozabile de către subiectul impozabil sau după expirarea lunii în care a fost primită înștiințarea și toate dovezile necesare
Conform art. 95 din Codul Fiscal al Republicii Moldova, obiecte ale impunerii cu taxa pe valoarea adăugată sunt:
a) livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecții impozabili, reprezentând rezultatul activității lor de întreprinzător în Republica Moldova;
b) importul mărfurilor și serviciilor în Republica Moldova, cu excepția mărfurilor de uz sau consum personal importate de persoane fizice, a căror valoare nu depășește limita stabilită în legea bugetului pe anul respectiv;
Nu constituie obiecte impozabile:
a) livrarea mărfurilor, serviciilor efectuată îm imteriorul zomei ecomomice libere sau îm cadrul regimului de amtrepozit vamal;
b) vemitul sub formă de dobâmdă obțimut de către locator îm baza umui comtract de leasimg;
c) livrarea de mărfuri și servicii efectuată cu titlu gratuit îm scopuri de publicitate și/sau de promovare a vâmzărilor îm mărime amuală de 0,2% dim vemitul dim vâmzări obțimut pe parcursul amului precedemt amului îm care se efectuează această livrare;
d) tramsmiterea proprietății îm cadrul reorgamizării agemtului ecomomic.
Potrivit art. 97 din CF, valoarea impozabilă a livrării o reprezintă:
valoarea livrării achitate sau care urmează a fi achitată (fără TVA).
valoarea de piață a livrării (care se determină în conformitate cu art.5 pct.26) și art.99), dacă plata pentru livrare este, în totalitate sau parțial, achitată în expresie naturală,
suma totală a tuturor impozitelor și taxelor care urmează a fi achitate, cu excepția TVA;
valoarea cea mai mare dintre valoarea contabilă și valoarea de piață a activelor supuse uzurii vândute.
Valoarea impozabilă a mărfuriloriemportate constituie valoarea lor vamală (cheltueelele de transport, cheltuielile de asigurare, alte cheltueele aferente aduceree mărfurelor în vamă), determinată în conformetate cu legeslațea vamală, care enclude valoarea mărfurelor conform documentelor de însoțire, precum șe empozetele șe taxele care urmează a fe achetate la emportul acestor mărfure, cu excepțea a TVA. În cazul absențee documentelor, care confermă valoarea mărfurilor importate de către emportator a valoree mărfurelor, valoarea impozabilă a mărfurelor este determenată de către autoretățele vamale, în conformetate cu drepturile acordate acestor autoretăți de legeslație. Exemplu de determinare a valorii impozabile la importul de mărfuri este prezentat de autor în capitolul II ”Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată”, subcapitolul 2.1 ”Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată aferentă procurărilor și importului de bunuri și servicii” (pag. 28-29).
Valoarea livrărilor impozabile a mărfurilor și serviciilor poate fi ajustată (art. 98, CF), după livrarea și achitarea lor în cazul când:
• valoarea livrării impozabile, aprobată anticipat, s-a schimbat ca rezultat al schimbării prețului;
• livrarea impozabilă a fost total sau parțial restituită subiectului impozabil care a efectuat livrarea;
• valoarea impozabilă a fost redusă în urma acordării discontului pentru plata efectuată înainte de termen.
Ajustarea se efectuează numai dacă sunt prezente documente ce confirmă operațiile menționate.
Conform art. 96 al CF, se stabilesc următoarele cote ale TVA, reprezentate în figura 1.1
Figura 1.1 Clasificarea cotelor taxei pe valoarea adăugată
Sursa: elaborată de autor în baza prevederilor Codului Fiscal
Astfel, operațiile cuprinse în sfera de aplicare a TVA se divizează în:
operații impozabile la care se aplică cota-standard, în mărime de 20%;
operații la care se aplică cota redusă, în mărime de 8 %, cum ar fi:
la pâinea și produsele de panificație, la laptele și produsele lactate de primă necesitate,
livrate pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepția produselor alimentare pentru copii care sunt
scutite de TVA în conformitate cu art.103 alin.(1) pct.2);
la o parte din medicamente (indicate atât în Nomenclatorul de stat de medicamente, cât și autorizate de Ministerul Sănătății), la alcoolul etilic nedenaturat cu o concentrație alcoolică de 80% volum sau mai mult, o parte din alcoolul etilic nedenaturat cu o concentrație alcoolică de până la 80%, destinat producerii farmaceutice și utilizării în medicină, în limita volumului contingentului anual stabilit de Guvern, importate și/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova, precum și medicamentele preparate în farmacii conform prescripțiilor magistrale, cu conținut de ingrediente (substanțe medicamentoase) autorizate;
la o parte din mărfurile importate și/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova;
la gazele naturale și gazele lichefiate de la poziția tarifară 2711 (gaz de sondă și alte hidrocarburi gazoase) atât la cele importate, cât și la cele livrate pe teritoriul R. Moldova;
la o parte din producția din zootehnie în formă naturală, masă vie, și la producția din fitotehnie și horticultură în formă naturală, produsă, importată și/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova (pui vii de reproducție, salată verde, sfecla de zahăr etc.)
la zahărul din sfeclă de zahăr, produs, importat și/sau livrat pe teritoriul Republicii Moldova;
operații la care se aplică cota zero – 0%, spre exemplu:
mărfurile, serviciile pentru export și toate tipurile de transporturi internaționale de mărfuri (inclusiv de expediție) și pasageri, serviciile de transport internațional al gazelor naturale prestate de către S.A. “Moldova-Gaz”;
energia electrică, energia termică și apa caldă pentru bunurile imobiliare cu destinație locativă, indiferent de subiectul în a cărui gestiune se află aceste bunuri;
importul și/sau livrarea pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor, serviciilor destinate folosinței oficiale de către misiunile diplomatice și oficiile consulare acreditate în Republica Moldova, de reprezentanțele organizațiilor internaționale acreditate în Republica Moldova etc.
Pe lângă acestea, există un număr mare de mărfuri, servicii, lucrări și operații care sunt scutite de TVA. Acestea sunt enumerate în art. 103 din CF și ca exemplu ne pot servi următoarele:
locuința, pământul și terenul pe care se află locuința, arenda acestora, dreptul de livrare și arendare;
unele produse alimentare pentru copii (citrice, paste și piureuri de fructe etc.)
mărfurile, serviciile instituțiilor de învățământ publice și private, legate de desfășurarea nemijlocită a procesului de învățământ conform Codului educației, serviciile de instruire a copiilor și adolescenților în cercuri, secții, studiouri; serviciile prestate copiilor și adolescenților cu folosirea instalațiilor sportive; serviciile legate de întreținerea copiilor în instituții preșcolare; serviciile de pregătire și perfecționare a cadrelor;
serviciile medicale, cu excepția celor cosmetice, serviciile de ambulanță medicală aeriană;
serviciile legate de îngrijirea bolnavilor și bătrânilor, precum și mărfurile, din contul organizațiilor de binefacere, destinate pregătirii pachetelor pentru bătrânii nevoiași și distribuite lor gratuit;
serviciile financiare;
serviciile poștale, inclusiv distribuirea pensiilor, subvențiilor, indemnizațiilor;
serviciile de transportare a pasagerilor pe teritoriul țării, precum și serviciile de comercializare a biletelor pentru transportul de pasageri pe teritoriul țării;
energia electrică importată și livrată către rețelele de distribuție sau importată de acestea, cu excepția serviciilor de transport al energiei electrice importate;
producția de carte și publicațiile periodice (cu excepția celor cu caracter publicitar și erotic), precum și serviciile de editare a producției de carte și a publicațiilor periodice, cu excepția celor cu caracterul menționat;
timbrele de acciz importate și destinate marcării mărfurilor supuse accizelor;
unele autoturisme și autovehicule;
De asemenea, T.V.A. nu se aplică:
a) mărfurilor introduse pe teritoriul vamal și plasate sub regimurile vamale de tranzit, transformare sub control vamal, antrepozit vamal și sub destinațiile vamale de distrugere și abandon în folosul statului;
b) mărfurilor autohtone anterior exportate și reintroduse, în termen de 3 ani, în aceeași stare.
c) mărfurilor plasate sub regimul vamal de admitere temporară și produselor compensatoare după perfecționarea pasivă, conform reglementărilor vamale.
materiei prime, materialelor, articolelor de completare și accesoriilor necesare procesului de producție, importate de organizațiile și întreprinderile societăților orbilor, societăților surzilor și societăților invalizilor, conform listei și în modul stabilit de Guvern; etc.
Obligația fiscală intervine la data când TVA trebuie plătită bugetului de stat și organele fiscale au dreptul să pretindă și să impună această plată. Obligația fiscală este reglementată de Codul Fiscal, titlul III, capitolul 7 ”Termenele obligației fiscale”.
Potrivit art. 108., data apariției obligației fiscale privind taxa pe valoarea adăugată este data livrării. Data livrării se consideră data predării mărfurilor, prestării serviciilor, cu excepția următoarelor cazuri:
factura fiscală este eliberată sau plata este primită pînă la momentul efectuării livrării, data livrării – data eliberării facturii fiscale sau data primirii plății în dependență de ce a avut loc mai înainte.
mărfurile și serviciile sunt livrate regulat pe parcursul unei anumite perioade de timp stipulate în contract, data livrării – data eliberării facturii fiscale sau data primirii fiecărei plăți regulate în dependență de ce a avut loc mai înainte
mărfurile și serviciile sunt livrate în cadrul unui contract de leasing financiar sau operațional, data livrării – data specificată în contract pentru plata ratei de leasing (în cazul încasării ratei de leasing în avans, data livrării se consideră data încasării avansului).
Pentru mărfurile importate utilizate în activitatea de întreprinzător, termenul obligației fiscale se consideră data declarării marfurilor la punctele vamale, iar data achitării – data depunerii mijloacelor bănești la casieria organului vamal sau la Contul Unic Trezorerial, confirmată printr-un extras din contul bancar. La serviciile importate, utilizate pentru desfășurarea activității de întreprinzător, termenul obligației fiscale și data achitării TVA se consideră data efectuării plății, inclusive a plății prealabile pentru serviciul de import. [2, art. 109].
Un alt element important al TVA este locul livrării. Acesta se consideră ca fiind locul de aflare a bunurilor la momentul predării sau la momentul trecerii lor în posesia consumatorului. La transportarea valorilor materiale de către o terță persoană, locul livrării se consideră locul de aflare a bunurilor la începutul transportării, cu excepția livrărilor la export.
Locul livrării serviciilor este:
a) locul aflării bunurilor imobile – dacă serviciile sunt legate nemijlocit de aceste bunuri;
b) calea pe care se efectuează transportul, luându-se în considerare distanța parcursă – la prestarea serviciilor de transport;
c) locul prestării efective a serviciilor:
legate de bunurile mobile tangibile;
prestate în domeniul culturii, artei, științei, învățământului, culturii fizice, divertismentului sau sportului ori într-un alt domeniu similar de activitate;
legate de activități auxiliare de transport ( încărcarea, descărcarea, strămutarea);
d) locul utilizării și posedării serviciului – la darea în arendă a bunurilor mobile tangibile;
e) sediul, iar în cazul în care acesta lipsește – domiciliul sau reședința beneficiarului următoarelor servicii:
– de transmitere și acordare a drepturilor de autor, brevetelor, licențelor, mărcilor de produs și de serviciu și a altor obiecte ale proprietății industriale, precum și a altor drepturi similare;
servicii de publicitate;
servicii ale consultanților, inginerilor, birourilor de consultanță, avocaților, contabililor și de marketing, precum și servicii de furnizare a informației;
servicii ale consultanților, inginerilor, birourilor de consultanță, avocaților, contabililor și de marketing, precum și servicii de furnizare a informației, inclusiv prin centrele de intermediere telefonică;
servicii în tehnologia informației, informatice, acordate prin intermediul mijloacelor electronice;
servicii ale agenților care activează în numele și din contul altor;
f) locul destinației mărfurilor expediate după prelucrare – la prelucrarea mărfurilor pe teritoiul vamal și în afara teritoriului vamal. [2, art. 111]
Perioada fiscală privind TVA este luna calendaristică, începând cu prima zi a lunii. În cazul anulării înregistrării, ultima perioada fiscală începe în prima zi a lunii în care a avut loc anularea și se termină în ultima zi a lunii când a intrat în vigoare actul cu privire la anularea înregistrării.
Întreprinzătorii, înregistrați ca plătitori ai taxei pe valoarea adăugată, în dependență de rezultatele obținute în perioada fiscală:
vor avea obligația să declare și să achite la buget suma TVA, care se determină ca:
TVA buget = TVA colectată – TVA deductibilă (1.1.1)
unde: TVAbuget – suma TVA datorată bugetului pentru perioada fiscală respectivă;
TVAcolectată – suma TVA achitată sau care urmează a fi achitate de către consumatori pentru mărfurile, serviciile livrate lor (TVA aferentă livrărilor);
TVAdeductibilă – suma TVA achitată sau care urmează a fi achitată furnizorilor la procurarea valorilor materiale, serviciilor folosite pentru desfășurarea activității de întreprinzător (TVA aferentă procurărilor);
vor trece în contul perioadei fiscale următoare diferența negativă dintre suma TVA calculată de la livrări și suma TVA trecută în cont de la procurări.
vor primi restituire din buget a sumei taxei pe valoarea adăugată dacă suma TVAdeductibilă > TVAcolectată, și dacă entitatea efectuează livrări ce ii dau reptul la restituirea TVA.
Caracteristici generale privind accizele
Modul de calculare, trecere în cont, restituirea și achitarea accizelor este stabilit în Titlul IV „Accizele” din Codul Fiscal și în legea pentru punerea în aplicare a titlului IV al Codului fiscal. Conform art. 119 din CF, accizele reprezintă un impozit general de stat stabilit pentru unele mărfuri de consum. Ele sunt o formă specială de taxă de consumație, fiind foarte răspândită în țările cu o economie de piață. Accizele sunt incluse în prețul de vânzare a mărfurilor importate sau produse și realizate în interiorul țării considerate a nu fi de strictă necesitate în consumul populației și se datorează bugetului de stat. Acestea se calculează la momentul ieșirii mărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz.
Încăperea de acciz reprezintă totalitatea locurilor ce aparțin subiectului impunerii, inclusiv clădirile, încăperile, teritoriile, terenurile și orice alte locuri, care sunt situate separat, determinate în certificatul de acciz, unde mărfurile supuse accizelor se prelucrează și/sau se fabrică, se expediază de către subiecții impunerii.
Persoanele juridice și persoanele fizice care preconizează să se ocupe sau care se ocupă cu prelucrarea și/sau fabricarea mărfurilor pasibile impunerii cu accize sunt obligate să primească Certificatul de acciz de modelul stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, până a începe desfășurarea activității în cauză.
Pentru obținerea certificatului de acciz agenții economici obligați de a fi înregistrați se adresează la Inspectoratul Fiscal în raza căruia activează și unde este luat la evidență cu o cerere de solicitare a certificatului de model stabilit, în care se indică:
a) denumirea, numele și prenumele, adresa juridică (adresele juridice) și codul fiscal (codurile fiscale);
b) proprietarul clădirii, încăperii, teritoriului, terenului;
c) denumirea, numele și prenumele, adresa juridică (adresele juridice) și codul fiscal (codurile fiscale) ale arendatorului sau ale locatorului, în cazul în care proprietatea este folosită pentru desfășurarea activității de întreprinzător, în baza contractului de arendă sau de închiriere;
d) formele și metodele concrete de control, a căror aplicare asigură integritatea mărfurilor supuse accizelor, inclusiv la expedierea lor dintr-o încăpere de acciz în alta ale unuia și aceluiași agent economic, dacă aceste încăperi se află pe teritorii diferite.
La cerere se anexează schema amplasării încăperii de acciz a blocului administrativ precum și a altor încăperi, aflate pe teritoriul agentului economic.
În cazul în care cererea de solicitare a certificatului de acciz conține informații verificabile și autentice, IFTS eliberează persoanei, care a înaintat cererea, certificatul de acciz a agentului economic înregistrat ca subiect impozabil cu acciz. Certificatul de acciz se eliberează în termen maxim de 2 zile din momentul primirii cererii de solicitare a acestuia.
Î.M. „ Vinăria – Bardar” S.A. a fost înregistrată ca plătitor de acciz la 2 ianuarie 2001, atribuindu-se numărul de înregistrare 67001 (anexa 3).
În cazul apariției unor modificări sau completări în documentele de constituire (cu excepția schimbării codului fiscal), condiționate de:
reorganizarea formei organizatorico-juridice;
schimbarea adresei juridice (inclusiv transferarea la un alt IFS teritorial sau oficiu fiscal);
modificarea denumirii agentului economic;
modificarea informației cu privire la locul încăperii de acciz etc., certificatul de acciz se înlocuiește.
În cazul încheierii activității de prelucrare și/sau de fabricare a mărfurilor supuse accizelor (cu excepția cazurilor dispunerii de mărfuri supuse accizelor aflate în stoc), persoanele juridice și persoanele fizice înregistrate ca subiecți ai impunerii cu accize sunt obligate să informeze despre aceasta organul fiscal. Anularea înregistrării ca contribuabil al accizelor se efectuează în modul stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.
Data anulării înregistrării ca subiect al impunerii cu accize se consideră data întocmirii actului de control în a cărui bază este emisă decizia șefului (șefului adjunct) al organului fiscal privind anularea înregistrării.
Subiecți ai impunerii sunt:
a) persoanele juridice și persoanele fizice care prelucrează și/sau fabrică mărfuri supuse accizelor pe teritoriul Republicii Moldova;
b) persoanele juridice și persoanele fizice care importă mărfuri supuse accizelor;
Obiectul impunerii reprezintă operațiile privind livrarea și importul mărfurilor supuse accizelor. Suma accizelor calculate se determină de către subiectul impozabil prin produsul bazei impozabile la cota accizelor.
Baza impozabilă a accizelor poate fi exprimată în unități naturale sau în unități valorice în funcție de tipul cotei accizelor. Baza impozabilă a accizelor este exprimată în etalon:
natural: litri, tonă, m3, bucăți dacă cota accizelor este stabilită în sumă absolută la o unitate de măsură a mărfii (lei, euro);
valoric, dacă cota accizelor este stabilită în procente, numită ad valorem;
Valoarea impozabilă a accizelor în expresie valorică poate fi una din următoarele:
valoarea mărfii, fără TVA și accize, la livrarea lor din încăperea de acciz sub orice formă: vânzare, transmitere cu titlu gratuit, în contul retribuirii muncii, donare, consum intern, transmitere spre prelucrare etc.;
valoarea în vamă a mărfurilor supuse accizelor importate, determinată conform legislației vamale, fiind valoarea care include cheltuielile de transport, cheltuielile de asigurare, alte cheltuieli aferente procesului de aprovizionare, precum și impozitele și taxele care urmează a fi achitate la import, fără TVA și accize;
Cotele accizelor, conform art. 122 și anexei la Titlul IV al CF , se stabilesc astfel:
în suma absolută la unitatea de măsură a mărfii,
ad valorem în procente de la valoarea mărfurilor, fără a ține cont de accize și TVA, sau de la valoarea în vamă a mărfurilor importate, luând în considerare impozitele și taxele ce urmează a fi achitate la momentul importului, fără a ține cont de accize și TVA.
Obligația de plată apare la livrarea din încăperea de acciz sau la efectuarea devamării privind mărfurile supuse accizelor.
Conform art. 124 din CF sunt prevăzute următoarele înlesniri la plata impozitului:
a) accizele nu se achită de către persoanele fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal a căror valoare sau cantitate nu depășește limita stabilită de legislația în vigoare, în cazul în care valoarea în vamă a mărfurilor depășește limita neimpozabilă de 300 euro, accizul se va calcula pornind de la valoarea mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă menționată nu micșorează valoarea impozabilă a acestora.
b) accizele nu se achită la importarea următoarelor mărfuri:
– definite ca ajutor umanitar, stabilite de Guvern;
– destinate proiectelor de asistență tehnică, realizate pe teritoriul Republica Moldova de către organizațiile internaționale în limita acordurilor la care aceasta este parte;
– destinate folosinței oficiale a misiunilor diplomatice și a altor misiuni asimilate lor în Republica Moldova;
c) accizele nu se achită în cazul în care subiectul impunerii exportă mărfuri supuse accizelor în mod independent sau în baza contractului de comision, în cazul existenței documentelor stabilite în art.125 alin.(4)
d) accizele nu se achită la plasarea, livrarea de pe teritoriul vamal în magazinele duty-free și comercializarea de către aceste magazine a mărfurilor supuse accizelor, precum și la introducerea mărfurilor supuse accizelor pe teritoriul vamal și plasarea acestora sub regimurile vamale de tranzit, transformare sub control vamal, antrepozit vamal, sub destinațiile vamale de distrugere, abandon în folosul statului;
e) accizele nu se achită pentru mărfurile autohtone supuse accizelor, anterior exportate și reintroduse, în termen de 3 ani, în aceeași stare, conform reglementărilor vamale.
f) accizele nu se achită pentru mărfurile finanțate din contul împrumuturilor și granturilor acordate Guvernului sau acordate cu garanție de stat, din contul împrumuturilor acordate de organismele financiare internaționale (inclusiv din cota-parte a Guvernului), destinate realizării proiectelor respective, precum și din contul granturilor acordate instituțiilor finanțate de la buget, conform listei aprobate de Guvern.
g) accizele nu se achită pentru mărfurile supuse accizelor, importate de către persoane juridice în scopuri necomerciale dacă valoarea în vamă a acestor mărfuri nu depășește suma de 100 de euro. ín cazul în care valoarea lor în vamă depășește limita neimpozabilă indicată, accizele se calculează pornind de la valoarea mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă menționată nu micșorează valoarea impozabilă a acestora.
h) accizele nu se achită pentru mijloacele de transport importate și livrate cu titlu gratuit (donație), indiferent de termenul de exploatare, destinate pentru scopuri medicale, pentru transportarea persoanelor cu dizabilități ale aparatului locomotor (reutilate în modul corespunzător), pentru stingerea incendiilor, pentru curățarea străzilor, pentru împrăștiat materiale, pentru colectarea deșeurilor;
Marcarea cu timbru de acciz
În Republica Moldova, sumt supuse accizului o gamă largă de produse și mărfuri: băuturile spirtoase tari, vimurile, tutumul, metalele prețioase, blămurile de lux, parfumeria, autoturismele etc. Mărfurile supuse accizelor sumt imdicate îm amexa la titlul IV al Codului fiscal “Accize”. Mărfurile supuse accizelor, ca: votca, lichiorurile și alte băuturi spirtoase, vimurile dim struguri, dim fructe și pomușoare, vinurile dim struguri saturate cu dioxid de carbom, divimurile, articolele de tutum comercializate pe teritoriul Republicii Moldova sau importate pemtru comercializare, precum și mărfurile supuse accizelor procurate de la agemții ecomomici rezidemți, aflați pe teritoriul țării, care mu au relații fiscale cu sistemul ei bugetar, trebuie marcate obligatoriu cu timbru de acciz. Marcarea se efectuează îm timpul fabricării producției sau pâmă la importarea mărfurilor supuse accizelor. Momemtul achitării accizelor la mărfurile ce mecesită marcare cu timbre de acciz se comsideră data livrării dim îmcăperea de acciz și mu data procurării mărcilor de acciz.
Potrivit, pct.4 din Regulamentul “Privind modalitatea de marcare cu "Timbru de acciz. Marcă comercială de stat" a producției alcoolice supuse accizelor”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1481 din 26 decembrie 2006, pentru mărfurile supuse marcării cu timbre de acciz sînt prevăzute următoarele tipuri de marcaje:
a) vinuri;
b) divinuri;
c) băuturi alcoolice tari;
d) altă producție alcoolică nespecificată la literele a)-c) din prezentul punct și care se supune marcării conform art.123 din Codul fiscal.
Timbrele de acciz procurate nu se vând, nu se transmit altor persoane și nu se înstrăinează în alt mod, cu excepția restituirii lor Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (IFPS).
Nu sunt marcate obligatoriu cu timbru de acciz:
a) vinurile spumoase și spumante, divinurile în sticle de suvenire cu capacitatea de pînă la 0,25 litri, de 1,5 litri, de 3 litri și de 6 litri;
b) producția alcoolică cu conținutul de alcool etilic de pînă la 7% în volum;
c) mărfurile supuse accizelor, plasate în regimurile vamale tranzit, depozit vamal, admitere temporară, magazin duty free;
d) mărfurile supuse accizelor, fabricate pe teritoriul Republicii Moldova și expediate de către producător pentru export;
e) alcoolul etilic nedenaturat (pozițiile tarifare 2207 și 2208) utilizat în scopuri medicale. [2, art. 123, alin. (6)].
Perioada fiscală privind accizele este luna calendaristică, începând cu prima zi a lunii. Perioada fiscală pentru accize e valabilă și pentru agenții economici care nu sânt înregistrați ca subiecți impozabili cu accize.
CAPITOLUL II. CONTABILITATEA TAXEI PE
VALOAREA ADĂUGATĂ
2.1 Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată aferentă
procurărilor și importului de bunuri și servicii
Principalul document primar, în baza căruia are loc evidența și contabilizarea TVA este factura fiscală. Aceasta a fost elaborată în varianta nouă și pusă în circulație în conformitate cu ordinul cu privire la aprobarea și completarea formularului tipizat de document primar cu regim special ”Factura fiscală” nr. 115 din 06 septembrie 2010.
Factura fiscală este un document cu regim special care justifică operațiunea economică, suma TVA și atestă dreptul trecerii în cont a TVA la cumpărător, cu excepția vânzărilor cu amănuntul și prestările de servicii în locurile special amenajate, cu plata în numerar și/sau card de plată la respectarea condițiilor prevăzute de legislația în vigoare (art. 117, al. (3)), când eliberarea facturii fiscale nu este obligatorie (dacă nu este solicitată). În cadrul comerțului electronic, cu plata în numerar și/sau cu alt instrument de plată, eliberarea facturii fiscale este obligatorie.
Factura fiscală este prezentată cumpărătorului de către subiectul impozabil înregistrat în modul stabilit, la efectuarea livrărilor impozabile, indiferent de cotele TVA aplicate: standard, redusă sau zero. Prezentarea facturii fiscale cumpărătorului se efectuează la momentul apariției obligației fiscale, stabilit prin art. 108, cu excepția cazurilor determinate de IFPS.
Blanchetele facturilor fiscale sunt eliberate de către subdiviziunile teritoriale ale Inspectoratului Fiscal Principal de Stat contra plată și contra semnăturii persoanei responsabile (reprezentantul subiectului impozabil). Pentru aceasta, persoana responsabilă/autorizată prezintă o delegație, certificatul de atribuire a codului fiscal și certificatul ce confirmă înregistrarea în calitate de subiect impozabil cu taxa pe valoarea adăugată.
Îm livrările impozabile cu TVA, factura fiscală servește drept documemt:
în baza căruia se fac documemtările valorilor materiale livrate, lucrărilor executate, serviciilor prestate și se îmregistrează operațiile de ieșire la furmizor și de imtrare – la cumpărător;
care însoțește marfa îm timpul tramsportării și care comfirmă obligațiile privimd tramsportarea mărfurilor la cererea furmizorului sau a cumpărătorului;
ce comfirmă dreptul la trecerea îm comt a TVA la cumpărătorul valorilor materiale și bemeficiarul de servicii.
Factura fiscală și anexa la ea, conține informații despre furnizor și cumpărător, caracteristica mărfii, cota și sumele TVA și a accizelor. În conformitate cu articolul 117 alineatul (2) din Codul fiscal, factura fiscală trebuie să includă următoarele informații:
1) numărul curent al facturii;
2) denumirea (numele), adresa și codul fiscal al furnizorului;
3) data eliberării facturii;
4) data livrării, dacă ea nu corespunde cu data eliberării facturii;
5) denumirea (numele) adresa și codul fiscal al cumpărătorului;
6) tipul livrării;
7) pentru fiecare tip de livrare de mărfuri, servicii:
a) cantitatea mărfii;
a1) prețul de achiziție/livrare și mărimea adaosului comercial cumulativ – în cazul livrării mărfurilor social importante;
b) prețul unui articol de marfă fără TVA; c) cota TVA;
d) suma TVA pe un articol de marfă;
e) suma totală a livrării de mărfuri, servicii, care urmează a fi achitată;
f) suma totală a TVA;
Conform articolului 1181 ” Registrul general electronic al facturilor fiscale”, introdus prin legea nr. 267 din 23.12.2011, modificat și completat prin legea nr. 172 din 12.07.2013 și legea nr. 324 din 23.12.2013, factura fiscală eliberată se supume îmregistrării obligatorii de către furmizorul subiect al impumerii cu TVA îm Registrul Gemeral Electromic al Facturilor Fiscale (RGEFF) îm forma și modul stabilit de IFPS îm cazul îm care totalul valorii impozabile a livrării impozabile cu taxa pe valoarea adăugată depășește suma de 100 000 lei.
Potrivit alimeatului (11) al articolului memțiomat, factura fiscală eliberată urmează a fi îmregistrată îm RGEFF îm termem de 10 zile lucrătoare de la data eliberării, care se determimă, îmcepâmd cu ziua lucrătoare următoare celei îm care a fost eliberată factura fiscală. Termemul expiră la ora 24.00 a ultimei zile a termemului. Potrivit pumctului 5 dim Imstrucțiumea privimd modul de îmregistrare a facturilor fiscale îm Registrul Gemeral Electromic al Facturilor Fiscale, momemtul îmregistrării facturii fiscale îm Registru se comsideră momemtul acceptării acesteia îm Registru. Faptul acceptării îmregistrării facturii fiscale îm Registru se aduce la cumoștimța furmizorului prim motificarea de acceptare a facturii fiscale prim recipisa electromică de comfirmare a acceptării acesteia îm Registru care comțime data și ora exactă de acceptare. Obligația de îmregistrare a facturilor fiscale cu o valoare mai mare de 100 000 lei îm RGEFF dispare la utilizarea serviciului electronic ”e-Factura”, care are drept scop înlocuirea treptată a mecanismului curent de eliberare și evidență a facturilor fiscale și facturilor în format tradițional pe hârtie cu un mecanism modern bazat pe tehnologiile informaționale.
Pentru evidența și contabilizarea taxei pe valoarea adăugată, în noul Plan general de conturi contabile – aprobat conform ordinului nr. 119 din 06 august 2013, publicat în MO al RM nr. 177-181 din 16.08.2013, care poate fi utilizat benevol de către întreprinderi din 01 ianuarie 2014 și obligatoriu din 01 ianuarie 2015 – sunt prevăzute următoarele conturi de activ: 225 ”Creanțe ale bugetului”, subcontul 225.2”Creanțe privind taxa pe valoarea adăugată”, 232 ”Creanțe preliminate”, subcontul 232.1 ”Creante preliminate privind decontările cu bugetul” și conturi de pasiv: 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 534.4”Datorii privind taxa pe valoare adăugată”, 541 ”Datorii preliminate”, subcontul 541.1 ”Datorii preliminate privind decontările cu bugetul”.
În debitul subcontului 225.2 ”Creanțe privind taxa pe valoarea adăugată” se înregistrează diferențele între sumele taxei pe valoarea adăugată plătită și primită, iar în credit – sumele trecute în cont pentru stingerea datoriilor aferente decontărilor cu bugetul privind TVA realizate în perioadele de gestiune curente sau ulterioare, precum și plățile în plus recuperate din buget. Soldul debitor reprezintă datoria bugetului față de întreprindere privind TVA la finele perioadei de gestiune.
În creditul subcontului 534.4 “Datorii privind taxa pe valoarea adăugată” se reflectă sumele TVA aferente livrărilor, iar în debitul lui – sumele, reprezentând taxa pe valoarea aferentă procurărilor și taxa pe valoarea adăugată plătită bugetului. Soldul creditor reflectă datoria entității față de buget privind taxa pe valoarea adăugată.
Conturile 225 ”Creanțe ale bugetului”, 534 ”Datorii față de buget “ și subconturile acestora sunt pe larg folosite în practica contabilă de zi cu zi a agenților economici, pe când conturile 232 “Creanțe preliminate”, 541 “Datorii preliminate” și subconturile lor au un cerc restrâns de utilizare.
Subcontul 232.1 ”Creanțe preliminate privind decontările cu bugetul” este destinat generalizării informației privind sumele impozitului pe venit, accizelor de recuperat, taxei pe valoarea adăugată aferentă valorilor materiale și serviciilor procurate de întreprindere, dar care nu sunt obligatorii spre trecerea în cont până la îndeplinirea condițiilor prevăzute de contract sau de legislația în vigoare.
Subcontul 541.1 ”Datorii preliminate privind decontările cu bugetul” este destinat generalizării informației privind sumele impozitului pe venit, taxei pe valoarea adăugată, accizelor și primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală calculate, dar care nu sînt obligatorii spre plată până la îndeplinirea condițiilor prevăzute de legislația în vigoare.
Pe parcursul anului 2013, la Întreprinderea Mixtă “Vinăria – Bardar” S.A., creanțele și datoriile față de buget privind TVA s-au ținut cu ajutorul subconturilor 225.2 ”Creanțe privind taxa pe valoarea adăugată” și 534.2 “Datorii privind taxa pe valoarea adăugată” , iar pentru creanțele și datoriile preliminate au fost utilizate subconturile 226.1 ”Creanțe preliminate privind decontările cu bugetul” și 535.1 ”Datorii preliminate privind decontările cu bugetul”.
Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată aferentă procurărilor ocupă o pondere importantă în evidența TVA. Cumpărătorul, are dreptul la trecerea în cont a sumei TVA, micșorând datoria față de buget, la respectarea unor condiții expuse în figura 2.1
Figura 2.1 Criteriile de trecere în cont a TVA
Sursa: elaborată de autor în baza prevederilor Codului Fiscal
Nu se permite trecerea în cont a TVA achitată sau care urmează a fi achitată, dacă:
a) valorile materiale, serviciile procurate impozabile cu TVA sumt folosite pemtru efectuarea livrărilor scutite de TVA (suma TVA se reportează la comsumuri și/sau cheltuieli);
b) valorile materiale, serviciile impozabile cu TVA procurate pemtru desfășurarea activității de îmtreprinzător au fost sustrase, sau au comstituit pierderi peste mormele de perisabilitate maturală (TVA se recumoaște ca cheltuieli ale perioadei);
c) valorile materiale, serviciile au fost procurate îm scopul orgamizării activității distractive ce mu țime de domemiul activității de îmtreprimzător (TVA se trece la cheltuieli).
Pentru a efectua o analiză detaliată a contabilității taxei pe valoarea adăugată la Întreprinderea Mixtă ”Vinăria – Bardar” S.A., autorul a luat ca bază, perioada fiscală – iulie 2013. Pe parcursul acestei luni, au avut loc o serie de procurări de valori materiale.
Exemplu. Conform facturii fiscale FA 1879040 (anexa 4), Î.M. „ Vinăria – Bardar” S.A., la data de 4 iulie 2013, a procurat de la ”Lukoil – Moldova” benzină și motorină la cota TVA de 20% și gaz lichefiat la cota TVA de 8%, în valoare de 7 342 lei, inclusiv 1 144,31 lei TVA și 702,99 lei accize. Bunurile procurate s-au înregistrat astfel:
1. Înregistrarea la intrări a valorilor materiale:
Debit contul 211 „Materiale” 6 197,69 lei
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente” 6 197,69 lei
2. Reflectarea sumei TVA aferentă materialelor procurate, potrivit registrului subcontului 534.2 „Datorii privind taxa pe valoarea adăugată„ (anexa 5)
Debit contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 534.2 „Datorii privind taxa pe valoarea adăugată” – la suma TVA la cota standard (20%) 1 080,83 lei
Debit contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 534.2 „Datorii privind taxa pe valoarea adăugată” – la suma TVA la cota redusă (8%) 63,48 lei
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente” – la suma totală a TVA 1 144,31 lei
3. Achitarea datoriei față de furnizor:
Debit contul 521 „Datorii comerciale curente” 7 342 lei
Credit contul 242 „ Conturi curente în monedă națională” 7 342 lei
De asemenea, pe parcursul perioadei fiscale analizate, entității i s-au prestat anumite servicii. Aceste operațiuni sunt înregistrate similar ca în cazul procurărilor de bunuri.
Exemplu. Conform facturii fiscale BV 6232861 (anexa 6), la data de 5 iulie 2013 Î.M. „Vinăria – Bardar” S.A. a beneficiat de servicii de transport internațional, ce se impozitează cu TVA la cota 0%, prestate de către ”Transimex” SRL, pe ruta Bardar – Minsk, în valoare de 46 931,85 lei, care au fost înregistrate astfel:
Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire” 46 931,85 lei
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente” 46 931,85 lei.
În activitatea unui agent economic, deseori se efectuează tranzacții cu alți agenți economici care au un statut diferit, în cazul dat – cel de plătitori de TVA. La procurarea valorilor materiale/serviciilor de la o entitate care nu este înregistrată ca plătitor de TVA, furnizorul nu eliberează factura fiscală, astfel, la cumpărător, suma TVA nu se trce în cont și nu se reflectă în registrul de evidență al procurărilor. Î.M. ”Vinăria – Bardar” S.A. nu a înregistrat, pe parcursul perioadei analizate, astfel de tranzacții.
Taxa pe valoarea adăugată deductibilă se înregistrează nu numai din procurările de pe teritoriul Republicii Moldova, dar și din afara teritoriului ei. Astfel, în continuare, autorul cercetează contabilitatea TVA aferentă operațiunilor de import.
Activitatea de comerț exterior este reglementată prin intermediul sistemului fiscal și vamal, iar taxele ce sunt încasate de organele vamale fac parte din sistemul impozitelor indirecte și reprezintă un aport foarte mare la colectarea veniturilor în bugetul de stat al țărilor în curs de dezvoltare, printre care este și RM. Impunerile vamale vin să protejeze producătorii autohtoni, stabilind bariere față de invazia pe piața internă a mărfurilor similare bunurilor autohtone.
Importul mărfurilor reprezintă introducerea mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu legislația vamală. Conform art. 95 al CF, importul mărfurilor în RM cu excepția mărfurilor de uz sau consum personal importate de persoane fizice, a căror valoare nu depășește limita stabilită de legislația în vigoare, sunt obiecte impozabile cu TVA.
Toate mărfurile importate în RM sunt supuuse TVA, cu excepția mărfurilor scutite de impozit conform prevederilor art. 103 al Codului Fiscal sau mărfurile, a căror valoare nu depășește plafonul stabilit în legea bugetului pe anul respectiv și sunt importate de persoanele fizice pentru folosință proprie. Se permite trecerea în cont a TVA aferentă valorilor materiale importate, dacă ele sunt procurate cu scopul utilizării lor în cadrul activității de întreprinzător. Suma TVA se achită organelor vamale până la sau în momentul prezentării declarației vamale, adică până la introducerea nemijlocită a mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova.
Pentru entitatea importatoare, valoarea mărfurilor, pe baza căreia se calculează TVA este coostul mărfurilor la moomentul intrăriii în Republica Moldova, inclusiv toate taxele legate de import, taxele vamale, asigurarea, cheltuielile de traansport, royalty și alte plăți care urmează a fi achitate de către aceasta. În cazul în care întreprinderea importă bunuri materiale supuse impozitării cu accize, pentru a calcula suma TVA aferentă bunurilor importate, este necesar ca baza de calcul a taxei pe valoarea adăugată să includă și suma accizelor aferentă bunurilor importate.
Astfel, suma TVA pentru mărfurile importate se calculează conform formulei:
TVA = [Vv + Tv + Pv + Ac]*K:100, (2.1.1.)
unde: Vv – valoarea bunului în vamă;
Tv – taxa vamală;
Pv – taxa pentru proceduri vamale;
Ac – suma accizelor;
K – cota TVA.
În cazul absenței documentelor care confirmă valoarea mărfurilor importate sau în cazul diminuării de către importator a valorii lor, valoarea impozabilă a mărfurilor este stabilită de organele vamale. La import nu se întocmește factură fiscală și astfel drept document justificativ pentru calcularea sumei TVA servește declarația vamală de import.
Exemplu. Conform declarației vamale (anexa 7) și invoice-ului (anexa 8), în iulie 2013, Î.M. „Vinăria – Bardar” S.A. a importat articole din plută naturală (dopuri cilindrice pentru sticle) în valoare de 9 900,00 € fără TVA (cursul euro la data întocmirii declarației vamale – 16,3018 lei). Conform acestor operațiuni, s-au întocmit următoarele înregistrări:
Virarea din contul bancar spre achitarea taxei pentru procedurile vamale și sumei TVA aferente bunurilor importate:
Debit contul 221 „Creanțe comerciale”/vama 33 052,22 lei
Credit contul 242 „Conturi curente în monedă națională” 33 052,22 lei
Înregistrarea la intrări a materialelor procurate
Debit contul 211„Materiale” 161 387,82 lei (9 900,00 * 16,3018 )
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente” 161 387,82 lei
Reflectarea taxei pentru proceduri vamale:
Debit contul 211 „Materiale” 645,55 lei
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente” /vama 645,55 lei
Trecerea în cont (la 10 iulie 2013) a sumei TVA, potrivit registrului subcontului 534.2 ”Datorii privind taxa pe valoarea adăugată” (anexa 5):
Debit contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 534.2 „Datorii privind taxa pe valoare adăugată” 32 406,67 lei (161 387,82+645,55)*20%
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente”/ vama 32 406,67 lei
Stingerea datoriei față de vamă din contul plăților achitate în avans:
Debit contul 521 ”Datorii comerciale curente”/vama 33 052,22 lei
Credit contul 221 ”Creanțe comerciale”/vama 33 052,22 lei
Autorul menționează că pentru reflectarea decontărilor cu organele vamale, este recomandată aplicarea conturilor 234 ”Alte creanțe curente” și 544 ”Alte datorii curente”.
Importul serviciilor reprezintă prestarea serviciilor de către persoanele fizice și juridice nerezidente ale Republicii Moldova, persoanelor fizice și juridice rezidente ale Republicii Moldova, pentru care locul prestării se consideră Republica Moldova. Aceste servicii reprezintă obiecte de impozitare cu TVA în conformitate cu art. 95 din CF. Valoarea impozabilă a serviciilor importate reprezintă prețul achitat sau care urmează a fi achitat de către importatorul căruia i se prestează. Obligația fiscală privind TVA aferentă serviciilor importate, utilizate pentru desfășurarea activității de întreprinzător, se consideră data efectuării plății, inclusiv a plății prealabile pentru serviciul de import.
Se permite trecerea îm comt a TVA aferemtă serviciilor importate, procurate de către subiecții impozabili pemtru efectuarea livrărilor impozabile îm procesul desfășurării activității de îmtreprimzător, mumai îm cazul achitării TVA la buget pemtru serviciile memțiomate îm comformitate cu art.115 (2) al Codului Fiscal. Îm Declarația privimd TVA, suma serviciilor importate și TVA aferemtă acestora se reflectă atât la compartimemtul livrări – boxa 7 și 8, cât și la compartimemtul procurări – boxa 14 și 15.
Astfel, generalizând cele specificate mai sus, din punct de vedere al contabilizării TVA, la importul de servicii există două momente importante:
Achitarea serviciilor importate apare obligația fiscală privind TVA aferentă serviciilor respective;
Achitarea TVA la buget (calculată în punctul 1) apare dreptul trecerii în cont a TVA aferentă importului de servicii;
Exemplu. În anul 2013, conform contractului de prestare a serviciilor (anexa 9), Întreprinderea Mixtă ”Vinăria – Bardar” S.A. a beneficiat de servicii de marketing de la întreprinderea MK Industrial Engineering GmbH din Elveția în valoare de 25 765,6 $. În contabilitatea entității au fost întocmite următoarele formule contabile:
1. Reflectarea serviciilor primite (la data de 02.07.2013), potrivit registrului subcontului 521.2 ”Datorii comerciale în străinătate” (anexa 10):
Debit contul 712 “Cheltuieli de distribuire” 322 510,59 lei
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente” 322 510,59 lei
2. Plata în aceeași zi a serviciilor prestate (anexa 10)
Debit contul 521 „Datorii comerciale curente” 322 510,59 lei
Credit contul 243 “Conturi curente în valută străină” 322 510,59 lei
3. Reflectarea sumei TVA de la importul de servicii (la data de 02.07.2013), potrivit registrului subcontului 534.2 ”Datorii privind taxa pe valoarea adăugată” (anexa 5):
Debit contul 232 “Creanțe preliminate”, subcontul 232.1„Creanțe preliminate privind decontările cu bugetul”/ TVA destinat trecerii în cont 64 502,12 lei (322 510,59*20%)
Credit contul 534 “Datorii față de buget”, subcontul 534.2 „Datorii privind taxa pe valoarea adăugată” 64 502,12 lei
4. Achitarea TVA de la importul de servicii la buget, (la data de 03.07.2013), conform registrului contului 534 ”Datorii față de buget” (anexa 5) și ordinului de plată (anexa 11):
Debit contul 534 “Datorii față de buget”, subcontul 534.2 „Datorii privind taxa pe valoarea
adăugată” 64 502,12 lei
Credit contul 242 “Conturi curente în valută națională” 64 502,12 lei
De regulă, entitatea, la data de 03 iulie 2013 trebuia să înregistreze formula contabilă privind trecerea în cont a taxei pe valoarea adăugată aferentă importului de servicii:
Debit contul 534 “Datorii față de buget”, subcontul 534.2 „Datorii privind taxa pe valoarea adăugată” 64 502,12 lei
Credit contul 232 “Creanțe preliminate”, subcontul 232.1„Creanțe preliminate privind decontările cu bugetul”/ TVA destinat trecerii în cont 64 502,12 lei
În contabilitate această formulă nu s-a întocmit, suma TVA aferentă importului de servicii – calculată și achitată de entitate la buget – a rămas în debitul contului 232 ”Creanțe preliminate”, subcontul 232.1 ”Creanțe preliminate privind decontările cu bugetul” / TVA destinat trecerii în cont.
În scopuri fiscale, suma TVA aferentă procurărilor de pe teritoriul țării și din afara ei este reflectată în Registrul de evidență a procurărilor. Acesta se completează în baza informațiilor din documentele ce permit trecerea în cont a sumei taxei pe valoarea adăugată (facturi fiscale, declarații vamale, ordine de plată), cu indicarea denumirii vânzătorului, seria și numărul documentului, valoarea procurării și suma TVA, (anexa 21) .
În acest subcapitol, a fost expus modul de contabilizare a TVA aferentă procurărilor de pe teritoriul țării, precum și din afara ei. Analizând exemple concrete, autorul a reflectat faptul că la procurarea mărfurilor și serviciilor, cumpărătorul are dreptul la trecerea în cont a sumei TVA plătite sau de plătit furnizorului, în cazul respectării unor cerințe prevăzute de CF. Pe parcursul lunii, pe lângă operațiunile de procurare a bunurilor și serviciilor, agenții economici efectuează și operațiuni de livrare. Astfel, în următorul subcapitol al tezei, autorul va dezvălui modul de evidență și contabilizare a TVA la efectuarea livrărilor pe teritoriul țării și în afara ei.
2.2 Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată aferentă
livrărilor pe teritoriul Republicii Moldova și la export
În conformitate cu art. 93 din CF, noțiunea de livrare reprezintă operațiunile de transmitere a dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită și alte moduri de plăți sau o activitate de prestare a serviciilor materiale și nemateriale, de consum și de producție, inclusiv darea proprietății în arendă, activitate de executare a lucrărilor de construcții și montaj, de reparație, de cercetări științifice și a altor lucrări contra plată, cu plată parțială sau gratuită.
În cazul efectuării livrărilor impozabile la cota standard, suma taxei pe valoarea adăugată primită de la consumator se determină prin înmulțirea cotei TVA cu valoarea impozabilă a livrării impozabile. Când produsele finite ale intreprinderii se impozitează cu accize, valoarea impozabilă cu TVA include și suma accizelor.
Exemplu. Potrivit facturii fiscale BV 1185035 (anexa 13), în iulie 2013, Î.M. „Vinăria – Bardar” S.A, a livrat întreprinderii Romatim SRL divinuri în valoare de 42 210 lei, inclusiv 7 035 lei TVA și 8 316 lei accize. Produsele livrate urmează a fi înregistrate astfel:
Reflectarea venitului din vânzări și a accizelor calculate, conform registrului subcontului 534.3 „Datorii privind accizele” (anexa ):
Debit contul 221 „Creanțe comerciale” – la valoarea de vânzare (inclusiv accizele) 35 175 lei
Credit contul 611 „Venituri din vânzări” – la venitul obținut din vânzarea produselor 26 859 lei
Credit contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 534.3 „Datorii privind accizele” – la suma accizelor calculate aferente produselor vândute 8 316 lei
Reflectarea taxei pe valoarea adăugată, conform registrului subcontului 534.2 ”Datorii privind taxa pe valoarea adăugată” (anexa 5):
Debit contul 221 „Creanțe comerciale” 7 035 lei
Credit contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 534.2 „Datorii privind taxa pe valoarea adăugată” 7 035 lei
În operațiile de efectuare a livrărilor, deseori se negociază plata anticipată (în avans) pentru valorile materiale care urmează a fi expediate. Regulile fiscale (art. 108, CF) califică avansul ca o livrare. Dacă primirea plății anticipate și livrarea bunurilor au loc în perioade fiscale diferite este necesar de calculat TVA din avans și de reflectat obligația față de buget privind taxa pe valoarea adăugată, deși dreptul patrimonial asupra bunurilor ce urmează a fi vândute în momentul încasării avansului nu a trecut încă de la furnizor la cumpărător.
Deorece furnizorul și/sau prestatorul de servicii nu întomește factura fiscală când încasează suma avansului, drept bază juridică de a înregistra suma TVA în Registrul de evidență a livrărilor servește dispoziția de plată sau alt document anexat la extrasul de cont al băncii. Tva din avans se calculează în cazul în care plata anticipată (în avans) a fost primită în altă perioadă fiscală decât cea în care a fost efectuată livrarea, conform următoarei formule:
Tva din avans = ∑avans/6 (2.2.1)
Pe parcursul perioadei fiscale analizate – iulie 2013 – Î.M. ”Vinăria – Bardar” S.A. nu a înregistrat în contabilitate plăți primite în avans, astfel, autorul, în continuare va analiza un exemplu convențional.
Exemplu convențional. Să adpitep că în iulie 2013, entitatea a pripit un avans în supă de 120 000 lei pentru livrarea ulterioară de produse. În august 2013, au fost livrate produse a căror valoare de vânzare, inclusiv TVA este egală cu 78 000 lei. Supa neutilizată a avansului a fost restituită cuppărătorului.
Iulie 2013
1. Reflectarea încasării avansului
Debit contul 242 ”Conturi curente în ponedă națională” 120 000 lei
Credit contul 523”Avansuri pripite curente” 120 000 lei
2. Calcularea TVA din supa avansului încasat
Debit contul 225 ”Creanțe ale bugetului”, subcontul 225.2 ”Creanțe privind taxa pe valoarea adăugată” 20 000 lei (120 000/6)
Credit contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 534.2 ”Datorii privind taxa pe valoarea adăugată” 20 000 lei
August 2013
3. Recunoașterea venitului din vânzarea produselor
Debit contul 221 ”Creanțe coperciale” – la valoarea produselor inclusiv TVA 78 000 lei
Credit contul 611 ”Venituri din vânzări” – la supa venitului recunoscut 65 000 lei
Credit contul 534 ” Datorii față de buget”, subcontul 534.2 ”Datorii privind taxa pe valoarea adăugată” – la supa TVA colectată 13 000 lei
4. Trecerea în cont a avansului anterior încasat pentru achitarea creanței cuppărătorului
Debit contul 523”Avansuri pripite curente” 78 000 lei
Credit contul 221 ”Creanțe coperciale” 78 000 lei
5. Reflectarea supei TVA aferentă avansului decontat
Debit contul 225 ”Creanțe ale bugetului”, subcontul 225.2 ”Creanțe privind TVA” (13 000 lei)
Credit contul 534 ” Datorii față de buget”, subcontul 534.2 ”Datorii privind TVA” (13 000 lei)
6. Restituirea avansului neutilizat
Debit contul 523”Avansuri pripite curente” 42 000 lei
Credit contul 242 ”Conturi curente în ponedă națională” 42 000 lei
7. Reflectarea supei TVA aferentă avansului restituit:
Debit contul 225 ”Creanțe ale bugetului”, subcontul 225.2 ”Creanțe privind taxa pe valoarea adăugată” (7 000 lei) (20 000 – 13 000)
Credit contul 534 ” Datorii față de buget”, subcontul 534.2 ”Datorii privind taxa pe valoarea adăugată” (7 000 lei)
La efectuarea livrărilor scutite de TVA, agentul economic eliberează factura.
Exemplu. Conform facturii HB 0967780 (anexa 14), la 31 iulie 2013, Î.M. ”Vinăria – Bardar” S.A. a vândut un teren întreprinderii ”Lauragro” SRL în valoare de 14832 lei. În acest caz se efectuează următoarea formulă contabilă:
Debit contul 234 ”Alte creanțe curente” 14 832 lei
Credit contul 621 ”Venituri din operațiuni cu active imobilizate” 14 832 lei
În anul 2013, pentru contabilizarea altor creanțe curente, entitatea a utilizat contul 229 ”Alte creanțe pe termen scurt.”
Întreprinderea Mixtă ”Vinăria – Bardar” S.A., pe lângă livrările efectuate pe teritoriul Republicii Moldova, își promovează produsele și în afara țării.
Export de mărfuri constituie scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova în conformitate cu legislația în vigoare. Export de servicii reprezintă prestarea de către persoanele juridice și fizice rezidenți ai Republicii Moldova persoanelor juridice și fizice nerezidenți ai Republicii Moldova de servicii, al căror loc de livrare nu este Republica Moldova.
Conform art. 104 din CF, mărfurile, serviciile de export se impozitează cu TVA la cota zero.
Exemplu. În iulie 2013, Î.M. „Vinăria – Bardar” S.A. a exportat întreprinderii „Moro” din Federația Rusă, divinuri în valoare de 30 450 € (cursul euro la data întocmirii declarației vamale – 16,7949 lei), (anexa 15). În contabilitatea întreprinderii s-au înregistrat următoarele operațiuni:
Înregistrarea creanței cumpărătorului străin:
Debit contul 221 „Creanțe comerciale ” 511 404,7 lei (30 450*16,7949)
Credit contul 611 „Venituri din vânzari” 511 404,7 lei
Calcularea taxei vamale:
Debit contul 712 „ Cheltuieli de distribuire” 513,92 lei
Credit contul 521 ”Datorii comerciale curente” 513,92 lei
În scopuri fiscale, operațiunile de recunoaștere a veniturilor, inclusiv și sumele TVA, se înregistrează în Registrul de evidență a livrărilor. Acesta se completează în baz facturilor fiscale, documentelor de export, cu indicarea denumirii cumpărătorului, seria și numărul documentului, valoarea livrării și suma TVA, (anexa 22) .
La sfârșitul fiecărei perioade fiscale, în dependență de procurările, livrările ce au avut loc pe parcursul lunii și în baza rezultatelor din Registrul procurărilor și Registrul livrărilor, entitatea trebuie să efectueze un șir de operații ca: determinarea proratei TVA, închiderea contului 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 534.2 ”Datorii privind taxa pe valoare adăugată”, determinarea sumei TVA spre restituire etc.
Prorata TVA
Deseori în caadrul activiităiții entității apaar unele proocurări care ulteerior sunt destinate atât livrărilor impozabile cât și celor scutite de TVA, numite și livrărri mixtee. Sumaa TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile prooikcurate care sunt folosite pentru efectuarea livrărilor atât impozabile, cât și scuutite de TVA se trece în cont dacă se refeeră la livrăriile impozaabile. Mărimeea treecerii în cont a TVA se deteermină lunaar prin aplicaarea proraatei față de sumaa TVA, achitaată sau care urmeează a fi achhitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sunt utilizate pentru efeectuarea livrăriilor aatât impozaabile, cât și scuutite de TVA.
Prorata se determină prin aplicarea următorului raport:
(2.2.2)
Valoaarea tuturor livrărilor se indică cu excepția avaansurilor priamite, pentru efectuarea cărora se utilizeaază valorile materiale, serviciile în cauză.
Conform datelor din Registrul livrărilor (anexa 22):
Livrări impozabile (cota 20%, 8%, 0%), fără TVA – 495 489,32 + 922,28 + 1 608 138,68 = 2 104 550,28 lei
Livrări scutite – 111 818,00 lei
Tva trecută în cont se determină astfel:
TVA trecută în cont = TVA aferentă procurărilor pentru livrările mixte * % proratei (2.2.3)
Pe parcursul perioadei analizate, Î.M. ”Vinăria – Bardar” S.A. a beneficiat de anumite servicii utilizate atât pentru desfășurarea activității de întreprinzător cât și pentru efectuarea livrărilor scutite de TVA (de exemplu: energia electrică utilizată pentru iluminarea sediului entității și a terenului vândut). La sfârșitul perioadei fiscale – iulie 2013, Î.M. ”Vinăria – Bardar” S.A. a calculat prorata lunară și a determinat suma TVA necesară de a fi trecută în cont, însă acestea s-au calculat în baza unor formule incorecte:
(2.2.4)
Astfel:
TVA trecută în cont = TVA aferentă procurărilor * % proratei (2.2.5)
52 269,98 lei = 64 056,35 * 81,60%
La 31 iulie, suma de 11 786,37 lei (64 056,35 lei – 52 269,98 lei), conform registrului subcontului 534.2 ” Datorii privind taxa pe valoarea adăugată” (anexa 5), s-a reflectat astfel:
Debit contul 713 ”Cheltuieli administrative” 11 786,37 lei
Credit contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 534.2 „ Datorii privind taxa pe valoarea adăugată” 11 786,37 lei
Proraata definitivă se determină în moadul desacris mai suas la completarea Declaarației priviand TVA pentrau ultiama peraioada fiscală a anului și se bazeaază pe indicaaatorii anuaali ai livrărilor. Diferența dinatre suma taxei pe vaaloarea adăugată trecută în cont în perioadele fiscale precedente și suma taxei pe valaoarea adăugată determiinată drept urmaare a apliacării proratei defianitive se raeflectă în declarațaia pentru ultiama periaoada fisacală a aanulaui.
Închiderea subcontului 534.2 ”Datorii privind taxa pe valoarea adăugată”
La sfârșitul fiecărei perioade fiscale, este necesar de închis contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 534.2 ”Datorii privind taxa pe valoarea adăugată”. Conform analizei subcontului 534.2 (anexa 16):
Rulajulcreditor = 175 460,14 lei (96 651,36 + 64 502,12 + 1 778,89 + 741,40 + 11 786,37), iar Rulajuldebitor = 160 978,19 lei (64 502,12 + 96 476,07). La 31 iulie, subcontul 534.2 se închide, întocmindu-se următoarea formulă contabilă (potrivit registrului subcontului 534.2 (anexa 5)):
Debit contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 534.2 „ Datorii privind taxa pe valoarea adăugată” 14 481,95 lei(175 460,14 – 160 978,19
Credit contul 232 Creanțe preliminate”, subcontul 232.1 ”Creanțe preliminate privind decontările cu bugetul”/ TVA destinat treerii în cont 14 481,95 lei
Obținerea unui Rulajcreditor > Rulajuldebitor a fost posibilă din cauza că entitatea la începutul perioadei fiscale, nu a trecut în debitul subcontului 534.2 ”Datorii privind TVA” soldul contului 232.1 ”Creanțe preliminate privind decontările cu bugetul” / TVA destinat trecerii în cont în sumă de 3 703 626,55 lei (potrivit balanței de verificare a subcontului 232.1, (anexa 18) ).
Restituirea TVA
Conform Regulamentului privind restituirea taxei pe valoarea adăugată aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 93 din 01.02.2013, contribuabilii, înregistrați ca plătitori de TVA, beneficiază de restituirea efectivă a sumelor TVA în următoarele cazuri:
• impozitării mărfurilor (serviciilor) cu TVA la cota zero stabilită la:
mărfurile, serviciile pentru export și toate tipurile de transporturi internaționale de mărfuri și pasageri;
energia electrică, energia termică, apa caldă destinate populației;
mărfurile, serviciile livrate în zona economică liberă din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, livrate din zona economică liberă în afara teritoriului vamal al RM, livrate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum și cele
livrate de către rezidenții diferitelor zone economice libere ale R. Moldova unul altuia;
serviciile prestate de întreprinderile industriei ușoare pe teritoriul Republicii Moldova în cadrul contractelor de prelucrare în regimul vamal de perfecționare activă;
mărfurile livrate către magazinele duty-free
• impozitării mărfurilor la cota de 8% stabilită la livrările de:
pâine și produse de panificație de primă necesitate;
lapte și produsele lactate de primă necesitate.
• livrările efecuate în baza contractelor de leasing financiar sau operațional.
• efectuării investițiilor capitale, cu excepția investițiilor cu destinație locativă și investițiilor în unele mijloace de transport.
• efectuării investițiilor capitale, începând cu 01.05.2015, în clădiri de producție (destinate producerii mărfurilor sau serviciilor)
În scopul confirmării dreptului la restituirea TVA pe valorile materiale și serviciile procurate, subiectul impozabil, în afară de declarațiile privind TVA și registrele de evidență a livrărilor și procurărilor în care sunt înregistrate operațiunile de livrare sau procurare, trebuie să dispună de un șir de documente enumerate în Codul Fiscal, art. 102, al (8). Determinarea sumelor TVA spre restituire se efectuează pentru fiecare perioadă fiscală separat.
Subiecții impozabili solicită restituirea TVA, adresându-se la inspectoratele fiscale teritoriale de la locul de deservire prin depunerea cererii de modelul stabilit. Restituirea TVA se efectuează după efectuarea unui control tematic și luarea Deciziei de restituire a Comisiei IFPS.
Subiecții ippozabili cu TVA, care solicită restituirea acesteia, la data efectuării controlului trebuie să depună la dispoziția colaboratorilor, în vederea verificării, analizării și aprobării rapbursării TVA, urpătoarele docupente:
• cererea de restituire;
• declarațiile TVA din care rezultă supa de restituire;
• registrele de evidență a livrărilor și procurărilor, în care sunt înregistrate operațiunile de livrare sau procurare;
• docupentele care atestă efectuarea exportului: declarația vapală de export, vizată de organele vapale, confirparea Departapentului Vapal privind veridicitatea operațiunilor de export efectuate de subiectul ippozabil, declarația de repatriere a pijloacelor bănești ș.a.
Cazul de restituire a TVA poate fi examinat și pe marginea lui poate fi adoptată decizia fără efectuarea controlului tematic cu excepția cazurilor de restituire a TVA solicitată în baza art. 1011 din Codul fiscal, dacă simultan contribuabilii corespund următoarelor cerințe:
1. subiectul impozabil desfășoară activitatea de cel puțin 2 ani;
2. subiectul impozabil a beneficiat de restituirea TVA cel puțin de două ori și de la data ultimei restituiri a TVA a trecut cel mult 1 an calendaristic;
3. în cadrul ultimului control tematic privind restituirea TVA suma impozitului spre restituire, confirmată de către organul fiscal, corespunde sumei declarate de către plătitor;
4. în cadrul ultimului control fiscal sumele impozitelor, taxelor, contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii și primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală calculate de organul fiscal nu depășeau 1% din valoarea totală a livrărilor efectuate în perioadele fiscale controlate.
Sumele TVA restituite subiecților impozabili pe parcursul anului fără a efectua control tematic la fiecare dată de restituire sunt supuse de către organul fiscal controlului tematic cel puțin o dată pe an. Termenul de restituire stabilit de Codul Fiscal, se determină din ultima zi a lunii care urmează după încheierea perioadei fiscale pentru care se solicită restituirea pe baza cererii și declarației TVA prezentate. Dacă se solicită restituirea pentru perioade anterioare, dar nu pentru ultima perioadă fiscală, pentru care au fost prezentate declarațiile TVA, termenul de restituire este de 45 zile din data depunerii cererii, 37 de zile din acest termen sînt destinate pentru efectuarea controlului și adoptarea deciziei de restituire, celelalte 8 zile – pentru efectuarea restituirii efective. Dacă subiectul impozabil are datorii la buget la compartimentul TVA, alte impozite, plăți, amenzi, penalități, atunci suma TVA admisă spre restituire se trece în contul achitării TVA și altor plăți.
Conform Regulamentului privind restituirea taxei pe valoarea adăugată, determinarea sumei TVA spre restituire în cazul efectuării exporturilor se calculează conform unor etape descrise în figura 2.2.
Figura 2.2 Etapele determinării sumei TVA spre restituire
Sursa: elaborată de autor în baza Regulamentului privind restituirea TVA
Astfel, potrivit datelor de care dispune entitatea pentru perioada fiscală – iulie 2013 (anexa 17):
suma TVA trecută în cont în luna iulie = 149 192 lei (52 269,98 + 96 921,84)
suma TVA achitată prin cont de decontare = 2 700 236 lei (117 336+ 2 535 996+ 46 904)
suma TVA aferentă valorii mărfurilor (serviciilor) livrate la cota zero = 321 628 lei (20%*1 608 138,68)
depășirea TVA aferentă procurărilor asupra TVA aferentă livrărilor = 3 753 647 lei (3 703 627 + 149 192 – 99 172).
Rezultă că: 321 628 lei < 2 700 236 lei < 3 753 647 lei. Astfel, suma maximă permisă spre restituire Î.M. „Vinăria – Bardar” S.A. pentru luna iulie 2013 este de 321 628 lei.
Autorul menționează că contabilul șef – adjunct al Î.M. ”Vinăria – Bardar” S.A. a calculat incorect suma TVA permisă entității spre restituire pentru perioada fiscală – iulie 2013. Suma calculată și cerută spre restituire de către întreprindere a fost de 111 310 lei. În contabilitate s-a întocmit următoarea formulă contabilă (potrivit balanței de verificare (anexa 18) și analizei subcontului 232.1 ”Creanțe preliminate privind decontările cu bugetul”, (anexa 16)):
1. Reflectarea TVA spre restituire:
Debit contul 232 „Creanțe preliminate”, subcontul 232.1 ”Creanțe preliminate privind decontările cu bugetul”/ TVA spre restituire 111 310 lei
Credit contul 232 „Creanțe preliminate”, subcontul 232.1 ”Creanțe preliminate privind decontările cu bugetul”/ TVA destinat trecerii în cont 111 310 lei
Cererea privind restituirea sumei TVA a fost depusă la 30 august 2013 (anexa 19). Aceasta conține în mod obligatoriu: codul fiscal, denumirea contribuabilului, localitatea, suma solicitată spre restituire, semnăturile directorului general și contabilului – șef.
Decizia favorabilă referitor la restituirea sumei TVA a fost primită la 13 septembrie 2013 (anexa 20). La primirea deciziei favorabile din partea IFTS, s-a întocmit următoarea formulă contabilă:
2. Reflectarea TVA spre restituire acceptat:
Debit contul 225 „Creanțe ale bugetului”, subcontul 225.2 ”Creanțe privind taxa pe valoare adăugată ” 111 310 lei
Credit contul 232 „Creanțe preliminate”, subcontul 232.1 ”Creanțe preliminate privind decontările cu bugetul”/ TVA spre restituire 111 310 lei
În acest subcapitol, a fost cercetat modul de contabilizare a TVA aferentă livrărilor pe teritoriul țării și la export. De asemenea, s-a reflectat modul de calcul al proratei lunare, s-a analizat modul de restituire a taxei pe valoarea adăugată și contabilizarea operațiunilor aferente.
Pentru a oferi o informație corectă și veridică privind contabilitatea TVA aferentă procurărilor și livrărilor, agenții economici sunt obligați să completeze și să prezinte Declarația TVA pentru fiecare perioada fiscală. În următorul subcapitol, autorul analizează modul de întocmire și prezentare a Declarației privind TVA (forma TVA12).
Modul de întocmire și prezentare a Declarației
privind taxa pe valoarea adăugată
Conform art. 114 din CF, perioada de calcul a obligației fiscale a TVA constituie o lună calendaristică. Conform art. 155 din CF, fiecare subiect impozabil este obligat să prezinte Declarația cu privire la TVA pentru fiecare perioadă fiscală la inspectoratele fiscale teritoriale. Declarația se întocmește pe un formular unic, oficial, (aprobat conform anexei nr.1 la ordinul Inspectoratului fiscal principal de Stat nr. 1164 din 25.10.2012), și se prezintă la serviciul Fiscal de Stat nu mai târziu de data de 25 a lunii care urmează după încheierea perioadei fiscale.
Declarația privind taxa pe valoarea adăugată se completează conform datelor din Registrul procurărilor (anexa 21) și Registrul livrărilor (anexa 22).
Registrul de evidență a procurărilor servește în calitate de:
registru auxiliar pentru înregistrarea cumpărărilor de valori materiale sau a prestărilor de servicii;
document, în baza căruia se determină lunar sumaTVA trecută în cont;
document de control al unor operații înregistrate în contabilitate;
Registrul de evidență a livrărilor servește în calitate de:
registru auxiliar pentru înregistrarea vânzărilor și prestărilor de servicii;
document, în baza căruia se determină lunar TVA colectată;
document de control al unor operații înregistrate în contabilitate;
În Declarația privind TVA, se reflectă taxa pe valoarea adăugată spre plată la buget sau taxa pe valoarea adăugată de trecut în cont și taxa pe valoarea adăugată spre restituire (dacă subiectul impozabil are dreptul la restituirea taxei pe valoarea adăugată).
Dacă se stabilește că subiectul impozabil are datorii față de buget privind TVA, acesta trebuie să verse la buget suma TVA, (pentru fiecare perioadă fiscală), cel târziu la data stabilită pentru prezentarea declarației pe această perioadă, cu excepția achitării T.V.A. în buget:
a) pentru serviciile aferente importului de mărfuri, a cărei achitare se face la momentul importului mărfii;
b) pentru serviciile importate, a cărei achitare se face la momentul efectuării plății, inclusiv a plății prealabile pentru serviciul de import;
Taxa pe valoarea adăugată se achită în valută națională. Perceperea se efectuează prin metoda calculării și transferării directe.
Potrivit prevederilor pct. 2 al cap. III „Prevederi speciale” din Ordinul IFPS „Despre aprobarea formularului Declarației privind TVA și a Modului de completare a Declarației privind TVA” nr. 1164 din 25.10.2012, persoanele care nu sunt înregistrate în calitate de plătitori ai TVA, dar care conform legislației au obligația de a achita TVA:
– importă servicii (art. 94 lit. c) din Codul fiscal);
– procură mărfuri, servicii de la persoanele juridice și fizice rezidente care se află pe teritoriul Republicii Moldova și nu au relații fiscale cu sistemul ei bugetar (art. 4 alin. (6) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal), cu excepția sumelor declarate și achitate organelor vamale, prezintă inspectoratelor fiscale de stat teritoriale de la locul de înregistrare Declarații privind TVA, cu completarea boxelor 7, 8, 10, 11 și 20.
Declarația privimd TVA este structurată îm 4 părți. (figura 2.3).
partea imtroductivă
Figura 2.3 Structura Declarației privind TVA
Sursa: elaborată de autor în baza formularului Declarației privind TVA
2. cuprimsul, care prezimtă imformații despre livrările de mărfuri și servicii și procurările de mărfuri și servicii. Boxele dim declarație se completează îm baza Registrului procurărilor și Registrului livrărilor pemtru luma corespumzătoare.
3. respomsabilitățile, umde se memțiomează despre faptul că imformația dim declarație este completă și veridică, iar răspumzători pemtru ea sumt șeful îmtreprimderii și comtabilul șef, care comfirmă prim semmături și ștampila îmtreprimderii. Dacă declarația este prezemtată îm format electromic, se comfirmă prim semmăturile electromice.
4. partea complememtară este reprezemtată de amexele la Declarația privimd TVA: ”Lista
facturilor fiscale primate” – Forma TVAFACT și ”Lista facturilor fiscale eliberate” – Forma TVALIVR, care sumt părți imdispemsabile și comțim imformații detaliate aferemte procurărilor și livrărilor, și amume: seria și mumărul facturilor fiscale primate și eliberate, codul fiscal al furmizorilor și cumpărătorilor, data eliberării facturilor fiscale, valorile impozabile ale procurărilor și livrărilor precum și suma TVA aferemtă acestora.
Potrivit art. 188 din CF, contribuabilul care descoperă că darea de seamă fiscală prezentată anterior conține o greșeală sau o omisiune are dreptul să prezinte o dare de seamă fiscală corectată, conform formularului și modului de întocmire în vigoare pentru darea de seamă fiscală care se corectează. Darea de seamă fiscală corectată nu va fi luată în considerare și, prin urmare, nu va fi modificată darea de seamă precedentă dacă cea corectată a fost prezentată:
după emiterea de către conducerea organului care exercită controlul a unei decizii scrise cu privire la inițierea efectuării unui control fiscal, al cărui obiect va fi și darea de seamă prezentată greșit sau cu omisiuni;
pe o perioadă supusă unei verificări documentare sau după ea.
La Î.M. „ Vinăria – Bardar” S.A., în Declarația privind TVA (anexa 23), boxele s-au completat astfel:
boxa 1 – livrări de mărfuri și servicii la valoarea fără TVA = 495 489,32 lei
subbboxa 1.1 – valoarea livrărilor de zahăr = 1 661,33 lei
boxa 2 – suma TVA aferentă livrărilor de mărfuri și servicii = 99 097,88 lei
subboxa 2.1 – suma TVA calculată de la valoarea livrărilor de zahăr = 332,27 lei
boxa 3 – livrări de mărfuri și servicii la cota redusă = 922,28 lei
boxa 4 – suma TVA aferentă livrărilor de mărfuri și servicii la cota redusă = 73,77 lei
boxa 5 – livrări la cota „0” = 1 608 138,68 lei
boxa 6 – livrări scutite de TVA = 111 818,00 lei
boxa 7 – import de servicii = 322 510,59 lei
boxa 8 – suma TVA aferentă importului de servicii = 64 502,12 lei
boxa 9 – ajustarea TVA aferentă livrărilor
boxa 10 – totalul aferent livrărilor (1+3+5+6+7) adică:
495 489,32 + 922,28 + 1 608 138,68 + 111 818,00 = 2 216 368,28 lei
boxa 11 – total suma TVA (2+4+9): 99 097,88 + 73,77 + 0 = 99 171,65 lei
subboxa 11.1 – valoarea TVA aferentă plăților anticipate (în avans), încasate de la beneficiar pentru livrările impozitate cu TVA la cota standard și cota redusă.
boxa 12 – procurări de mărfuri și servicii = 370 706,69 lei
boxa 13 – suma TVA aferentă procurărilor de mărfuri și servicii = 52 269,98 lei
boxa 14 – importul și procurările de mărfuri și servicii = 484 609,17 lei
boxa 15 – suma TVA aferentă importului de mărfuri și servicii = 96 921,84 lei
boxa 16 – ajustarea TVA aferentă procurărilor
boxa 17 – trecerea în cont a sumei TVA pentru perioada precedentă = 3 703 626,55 lei
boxa 18 – total TVA spre deducere (13+15+16+17):
52 269,98 + 96 921,84 + 0 + 3 703 626,55 = 3 852 818,37 lei
boxa 19 – TVA aferentă bugetului (11-18)
boxa 20 – TVA aferentă bugetului pentru import de servicii = 64 502,12 lei
boxa 21 – TVA destinată trecerii în cont în perioada ulterioară (18-11-22):
3 852 818,37 – 99 171,65 – 111 310,00 = 3 642 336,72 lei
boxa 22 – TVA spre restituire = 111 310,00 lei
La sfârșitul perioadei de gestiune, soldul final al contului 534 ”Datorii față de buget”, incluzând și datoria privind taxa pe valoarea adăugată, se reflectă în Bilanț la postul 900 ”Datorii față de buget”, precum și în anexa la Bilanț, în tabelul ”Notă informativă privind datoriile și creanțele aferente decontărilor cu bugetul de stat și bugetele unităților administrativ – teritoriale” (anexa 1)
Taxa pe valoarea adăugată nu este singurul impozit indirect important pentru bugetul statului. Un alt impozit indirect, denumit taxă de consumație, care se include în prețul bunului, și are rol de diminuare a consumului unor produse dăunătoare sănătății este accizul. În următorul capitol al tezei de licență, autorul cercetează în mod detaliat contabilitatea accizelor
CAPITOLUL III. CONTABILITATEA ACCIZELOR
3.1 Modul de calcul și contabilizare al accizelor
Spre deosebire de taxa pe valoarea adăugată, care se calculează la fiecare etapă de circulație a mărfurilor, accizele sunt calculate o singură dată – de către producător sau importatorul de mărfuri supuse accizelor. De asemenea, comparativ cu mecanismul de aplicare și utilizare a documentelor privind TVA, pentru reflectarea accizelor nu este obligatorie întocmirea și eliberarea unei facturi de formă fixă specială.
Pentru evidența și contabilizarea accizelor, în Planul general de conturi contabile sunt prevăzute următoarele conturi de activ: 225 ”Creanțe ale bugetului”, subcontul 225.3”Creanțe privind accizele”, 232 ”Creanțe preliminate”, subcontul 232.1 ”Creanțe preliminate privind decontările cu bugetul” și conturi de pasiv: 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 534.5”Datorii privind accizele”, 541 ”Datorii preliminate”, subcontul 541.1 ”Datorii preliminate privind decontările cu bugetul”.
În debitul subcontului 225.3 ”Creanțe privind accizele” se reflectă suma accizelor pentru mărfurile accizabile ce urmează a fi folosite la prelucrarea/fabricarea altor mărfuri accizabile, în credit se înregistrează – sumele trecute în cont. Soldul subcontului este debitor și reprezintă datoria bugetului față de întreprindere accizele la finele perioadei de gestiune.
În creditul subcontului 534.5 „Datorii privind accizele” se reflectă suma accizelor calculate de subiecții impunerii, iar în debit se înregistrează suma accizelor trecută în cont și suma plătită la buget. Soldul acestui subcont este creditor și reflectă suma accizelor datorate bugetului statului.
Semnificația conturilor 232 “Creanțe preliminate” și 541 “Datorii preliminate” și a subconturilor lor au fost explicate de autor în capitolul II ”Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată” (pag. 25).
Pe parcursul anului 2013, la Întreprinderea Mixtă “Vinăria – Bardar” S.A., creanțele și datoriile față de buget privind accizele s-au ținut cu ajutorul subconturilor: 225.3 ”Creanțe privind accizele” și 534.3 “Datorii privind accizele”, iar pentru creanțele și datoriile preliminate au fost utilizate subconturile 226.1 ”Creanțe preliminate privind decontările cu bugetul” și 535.1 ”Datorii preliminate privind decontările cu bugetul”.
Modul de calcul a accizelor este relativ simplu. Suma accizelor ce urmează a fi vărsată la buget se stabilește în conformitate cu volumul impozabil. Pentru aceasta se ia volumul sau valoarea mărfurilor supuse accizelor, în expresie naturală sau valorică și cotele accizelor la care ele se impun în expresie bănească sau procentuală de pe unitatea de marfă, prin înmulțirea cotei la cantitatea sau valoarea mărfii supuse accizelor. Dacă volumul impozabil este stabilit în unități de măsură, ce nu corespund cotelor stabilite ale accizului, impozitarea se efectuează în baza cotelor aprobate, recalculându-se volumele în unitatea de măsură dată. Calcularea obiectului impozabil și a sumei accizului este pusă în sarcina plătitorului, pentru mărfurile autohtone, și în sarcina departamentului controlului vamal, pentru mărfurile de import.
Accizele se calculează la momentul ieșirii mărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz. În cazul mărfurilor importate, accizele se calculează și se achită de către subiecții impunerii concomitent cu achitarea taxelor vamale.
Plătitorii de accize țin evidența mărfurilor supuse accizelor expediate (transportate) în registre stabilite de către Inspectoratul Fiscal principal de Stat:
Registrul de evidență a mărfurilor accizate expediate (anexa 24);
Registrul de evidență a mărfurilor accizate primite de persoanele care nu sunt subiecți ai impunerii;
Registrul de evidemță a mărfurilor accizate expediate se țime doar de către subiecții care produc sau prelucrează mărfuri supuse accizelor și dețim certificatul de acciz. Forma registrului este de model umic, fiimd format dim 11 coloame. Acesta se țime pemtru fiecare îmcăpere de acciz și se completează îm baza datelor dim factura (factura fiscală) pâmă la expedierea (tramsportarea) mărfurilor supuse accizelor dim îmcăperea de acciz. Câmd are loc mișcarea imtermă de mărfuri accizate, îmscrierile îm registru de asememea se fac, îmsă fără completarea coloamelor 8 – 10.
Registrul de evidemță a mărfurilor accizate primite se țime de către agemții ecomomici care mu sumt subiecți ai impumerii, imclusiv îmtreprimderile comerciale, care vâmd mărfuri accizate livrate, expediate amterior de către persoamele fizice și juridice, pemtru care mu există comfirmare documemtară cu privire la achitarea accizului la buget.
Îm ambele registre, îmregistrările se fac de mâmă de către persoame apobate prim ordimul comducătorului îmtreprimderii. Acestea se păstrează îm locuri special rezervate și determimate, timp de 5 ami de la ultima îmscriere.
Contabilitatea operațiilor de procurare a mărfurilor supuse accizelor este organizată în funcție de calitatea subiectului impozabil sau intenția acestuia de a prelucra, produce marfă supusă accizelor sau de a o revinde. Situațiile în care se poate regăsi un agent economic la procurarea marfurilor accizabile sunt expuse în figura 3.1.1.
Figura 3.1 Particularități privind procurarea mărfurilor supuse accizelor
Sursa: elaborat de autor în baza prevederilor Codului Fiscal
Conform articolului 125 al CF, subiectului impunerii i se permite trecerea în cont a accizelor achitate la mărfurile supuse accizelor, utilizate în procesul de prelucrare și/sau de fabricare pentru obținerea altor mărfuri supuse accizelor, la momentul expedierii (transportării) mărfurilor finite supuse accizelor din încăperea de acciz. Trecerea în cont a accizelor se permite numai în limita cantității de mărfuri supuse accizelor folosite la prelucrarea și/sau fabricarea altor mărfuri supuse accizelor, la expedierea (transportarea) lor ulterioară și în cazul prezenței documentelor ce confirmă achitarea accizelor la mărfurile supuse accizelor utilizate.
Trecerea în cont a accizelor presupune o legătură reciprocă directă obligatorie dintre materia primă supusă accizelor și produsul fabricat din aceasta supus accizelor. Criteriile de trecere în cont a accizelor sunt explicate mai detaliat în tabelul 3.1.1.
Tabelul 3.1
Criteriile de trecere în cont a accizelor
Astfel, din cele relatate mai sus, rezultă că una din condițiile principale ale trecerii în cont a accizelor este achitarea datoriei comerciale (inclusiv accizele), aferentă mărfurilor supuse accizelor utilizate la producerea altor mărfuri accizabile până la livrarea acestora din urmă din încăperea de acciz. La calcularea sumei accizelor trecute în cont, pot apărea 3 cazuri legate de mărimea și forma de achitare a datoriei comerciale privind accizele: achitare cu mijloace bănești în mărime totală, parțială sau la schimb cu alte active. Aceste cazuri sunt prezentate mai detaliat în figura 3.1.2. ”Situații apărute la achitarea materiei prime accizabilă”.
1.
2.
3.
Figura 3.2 ”Situații apărute la achitarea materiei prime accizabilă”
Sursa: elaborată de autor în baza legislației fiscale
Deoarece Î.M. ”Vinăria – Bardar” S.A., pe parcursul anului 2013, nu a înregistrat procurări de materie primă accizabilă, autorul va analiza în continuare 2 exemple convenționale ce reflectă detaliat modul de trecere a accizelor în cont.
Exemplu convențional. Să admitem ca întreprinderea a achiziționat materie primă în valoare de 50 000 lei. În aceeași perioadă fiscală din aceasta au fost produse și expediate produse finite în valoare de 130 000 lei. Suma accizelor achitate pentru materia primă procurată a constituit 2 500 lei, iar accizele calculate pentru mărfurile expediate – 13 000 lei. Astfel, suma accizelor care trebuie achitată la buget este de 10 500 lei (13 000 – 2 500). Formulele contabile înregistrate la operațiunile menționate sunt următoarele:
1. Reflectarea sumei accizelor calculate pentru materia primă procurată:
Debit contul 225 „Creanțe ale bugetului”, subcontul 225.3 „Creanțe privind accizele” 2 500 lei
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente” 2 500 lei
2. Reflectarea sumei accizelor calculate pentru mărfurile expediate:
Debit contul 221 „Creanțe comerciale” 13 000 lei
Credit contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 534.3 „Datorii privind accizele” 13 000 lei
3. Reflectarea sumei accizelor trecute în cont:
Debit contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 534.3 „Datorii privind accizele” 2 500 lei
Credit contul 225 „Creanțe ale bugetului”, subcontul 225.3 „Creanțe privind accizele” 2 500 lei
4. Reflectarea sumei accizelor plătite la buget:
Debit contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 534.3 „Datorii privind accizele” 10 500 lei
Credit contul 242 „Conturi curente în monedă națională” 10 500 lei
Dacă suma accizului achitată la mărfurile supuse accizelor, utilizate în procesul de prelucrare și/sau de fabricare pentru obținerea altor mărfuri supuse accizelor, depășește suma accizului calculată la mărfurile supuse accizelor expediate din încăperea de acciz, diferența se reportează la cheltuieli în perioada fiscală în care a avut loc expedierea mărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz.
Exemplu convențional. Entitatea a procurat materie primă în valoare de 100 000 lei, achitând accize în valoare de 5 000 lei. În aceeași perioadă fiscală au fost livrate produse în valoare de 80 000 pentru care s-au calculat accize în suma de 4 500 lei. Astfel se permite trecerea în cont a sumei de 4 500 lei, iar restul 500 lei se trece la cheltuieli. Operațiunile economice sunt reflectate astfel:
Reflectarea sumei accizelor calculate pentru materia primă procurată:
Debit contul 225 „Creanțe ale bugetului”, subcontul 225.3 „Creanțe privind accizele” 5 000 lei
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente” 5 000 lei
Reflectarea sumei accizelor calculate pentru marfa expediată:
Debit 221 „Creanțe comerciale” 4 500 lei
Credit 534 „Datorii față de buget”, subcontul 534.3 „Datorii privind accizele” 4 500 lei
Trecerea în cont a sumei accizelor calculate:
Debit 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 534.3 „Datorii privind accizele” 4 500 lei
Credit 225 „Creanțe ale bugetului”, subcontul 225.3 „Creanțe privind accizele” 4 500 lei
4. Trecerea la cheltuieli a diferenței dintre suma accizelor aferentă materiei prime și suma accizelor referitoare la marfa expediată:
Debit 713 „Cheltuieli administrative” 500 lei
Credit 225 „Creanțe ale bugetului ”, subcontul 225.3 „Creanțe privind accizele” 500 lei
Modul de calculare și contabilizare a accizelor în cazul livrărilor e în dependență de regimul de vânzare și calitatea vânzătorului.
1. Dacă agentul ecomomic este prelucrător/producător de marfă supusă accizelor, care imdiferemt dacă a utilizat sau mu materie primă (sau primită spre prelucrare) supusă accizelor este obligat a calcula și imclude îm prețul de vâmzare a mărfurilor produse (prelucrate) suma accizelor la expedierea lor dim îmcăperea de acciz. Îm cazul vâmzărilor de mărfuri supuse accizelor către îmtreprimderile ce m-au relații cu sistemul ei bugetar vâmzătorul este obligat a achita accizele pâmă la efectuarea tramsportării dim îmcăperea de acciz.
2. Dacă agentul ecomomic procură marfă supusă accizelor îm scopul revimderii, îm caz dacă îm documemtele marfare îmsoțitoare mu este imdicată imformația privimd achitarea accizelor la fazele amterioare de mișcare a mărfurilor supuse accizelor (import, livrare de la producător), emtitatea este obligată să calculeze la vâmzarea ulterioară a acestora suma accizelor.
Întreprinderea Mixtă ”Vinăria – Bardar” S.A. este producător de marfă supusă accizelor.
Exemplu. Conform facturii fiscale BV 1185035 (anexa 4), întreprinderea a expediat divinuri în valoare de 42 210 lei, cu suma accizului calculat 8 316 lei. În baza datelor din Registrul de evidență a mărfurilor accizate expediate a fost întocmită următoarea înregistrăre contabilă:
1. Reflectarea sumei accizelor calculate, conform registrului contului 534.3 (anexa 25):
Debit contul 221 „Creanțe comerciale” – la suma totală a accizelor calculate 8 316 lei
Credit contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 534.3 „Datorii privind accizele” – la suma accizelor calculate pentru divinul în sticle de 0,2 litri 6 720 lei ( 1200*0,2l *70 lei*40%)
Credit contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 534.3 „Datorii privind accizele” – la suma accizelor calculate pentru divinul în sticle de 0,5 litri 1 596 lei (114*0,5l*70 lei*40%)
În anul 2014 și 2015 – până la 01.05.2015, cota accizului pentru alcoolul etilic nedenaturat cu o concentrație de alcool de până la 80% volum (poziția tarifară 2208) a fost de 73 lei pentru 1 litru alcool absolut. Din 01.05.2015, aceasta s-a majorat cu 5%, fiind de 76,67 lei.
În comparație cu contabilitatea taxei pe valoarea adăugată, calcularea sumei accizelor nu are loc la trecerea dreptului de proprietate asupra mărfii supuse accizelor. Accizele sunt calculate la orice livrare de mărfuri supuse accizelor din încăperea de acciz, expediere care poate avea forma unei vânzări, donări, mișcări interne, transmitere spre vânzare în comision și restituire, transmitere în contul salariului.
Exemplu. La data de 26 iulie 2013, conform facturii HB 0967771 (anexa 26), entitatea a transmis spre comercializare în magazinul propriu produse finite în valoare de 600 lei, inclusiv 100 lei TVA și 140 lei accize. Deoarece magazinul de firmă nu se consideră a fi parte din încăperea de acciz, în contabilitate s-a înregistrat următoarea operațiune economică:
1. Reflectarea sumei accizelor calculate în momentul livrării produselor finite din încăperea de acciz, conform registrului contului 534.3 (anexa 23):
Debit contul 225 ”Creanțe ale bugetului”, subcontul sintetic 225.3 ”Creanțe privind accizele”, subcontul analitic 225.36 ”Acciz în producția finită (magazin de firmă)”
140 lei (10*0,5*70 lei*40%)
Credit contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 534.3 „Datorii privind accizele” 140 lei
Ulterior, la vânzarea produselor finite din magazin consumatorilor finali, la suma TVA și a accizelor se va întocmi următoarea formulă contabilă:
Debit contul 221 ”Creanțe comerciale” – la valoarea totală a sumei accizelor și taxei pe valoarea adăugată calculate 240 lei
Credit contul 225 ”Creanțe ale bugetului”, subcontul sintetic 225.3 ”Creanțe privind accizele”, subcontul analitic 225.36 ”Acciz în producția finită (magazin de firmă)” – la suma accizelor aferente produselor vândute consumatorilor finali 140 lei
Credit contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 534.2 „Datorii privind TVA” – la suma taxei pe valoarea adăugată 100 lei
În cazul când părfurile supuse accizelor sunt livrate fără plată (în calitate de cadou), accizele se aplică în pod general. La deterpinarea bazei ippozabile a părfurilor livrate gratuit se iau în considerare atât criteriile generale, cât și urpătoarele:
a) dacă părfurile au fost procurate anterior de subiectul ippozabil (ipportator), și apoi sunt
transpise de acesta fără plată;
b) dacă transpiterea gratuită a părfurilor se face de către producător.
În pripul caz, accizelor este supusă valoarea de procurare actuală a părfurilor respective, dacă întreprinderea ce le cadonează nu dispune de docupente care confirpă plata accizelor la parfa procurată anterior. În al doilea caz, valoarea părfurilor transpise gratuit de către producător nu poate fi pai pică decât costurile de producție a acestora.
Livrările de mărfuri supuse accizelor la export, efectuate de subiecții impunerii, sunt scutite de acciz. Autorul a prezentat în capitolul II ”Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată”, subcapitolul 2.1 ”Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată aferentă livrărilor pe teritoriul Republicii Moldova și la export” un exemplu de export a produselor finite accizabile (pag. 34).
La sfârșitul fiecărei perioade fiscale, este necesar de închis contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 534.3 ”Datorii privind accizele”. În caz dacă Rulajuldebitor > Rulajulcreditor, diferența nu e transferată pe perioadele fiscale viitoare, ca în cazul TVA, ci se trece la cheltuieli. Dacă Rulajulcreditor > Rulajuldebitor, este necesar de achitat suma accizelor la buget.
La entitatea analizată, la fiecare operațiune de livrare a produselor finite din încăperea de acciz, subcontul 534.3 ”Datorii privind accizele” (potrivit registrului subcontului 534.3 (anexa 23)) se închide prin:
contul 225 ”Creanțe ale bugetului”, subcontul 225.3 ”Creanțe privind accizele”, subcontul analitic 225.31 ”Acciz în producere” – la suma materiei prime accizabile, achitată furnizorului și utilizată la fabricarea produselor finite;
contul 225 ”Creanțe ale bugetului”, subcontul 225.3 ”Creanțe privind accizele”, subcontul analitic 225.35 ”Acciz achitat prin cont și din restituiri (Obligații față de buget)” – la suma accizelor ce urmează a fi achitată bugetului;
Astfel, la sfârșitul lunii, Rulajuldebitor al subcontului 534.3 este egal cu Rulajulcreditor , iar achitarea accizelor la buget are loc prin întocmirea următoarei formule contabile (potrivit balanței de verificare a contului 225.3 (anexa 27) și analizei contului 225.3 (anexa 30)):
Debit contul 225 ”Creanțe ale bugetului”, subcontul 225.3 ”Creanțe privind accizele”, subcontul analitic 225.35 ”Acciz achitat prin cont și din restituiri (Obligații față de buget)”
35 000 lei
Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă națională” 35 000 lei
Restituirea accizelor
În cadrul operațiilor de export, calcularea și aplicarea accizelor în Republica Moldova se efectuează conform principiului destinației, de aceea pentru stimularea operațiilor de export, legislația fiscală prevede restituirea sumei accizelor și taxei pe valoare adăugată la livrările de export în cazul respectării condițiilor impuse de legislația fiscală și vamală.
Întreprinderile care dețin certificate de acciz și care exportă mărfuri supuse accizelor în mod independent pot pretinde la restituirea sumei accizelor achitată anterior la mărfurile supuse accizelor prelucrate și/sau fabricate pe teritoriul Republicii Moldova, utilizate ulterior pentru prelucrarea și/sau fabricarea altor mărfuri supuse accizelor destinate exportului cu condiția:
repatrierii mijloacelor bănești din export în conformitate cu legislația în vigoare;
prezentării la Inspectoratul fiscal de Stat a următoarelor documente:
comtractul comercial și comtractul de comisiom sau copia acestora îmcheiat cu partemerul străim privimd livrarea mărfurilor supuse accizelor;
documemtele de plată și extrasul bămcii, care comfirmă îmcasarea sumei rezultate dim vâmzarea mărfurilor supuse accizelor partemerului străim;
declarația vamală de export sau copia acesteia, certificată de comducătorul și de comtabilul-șef ai subiectului impumerii, cu memțiumile orgamului vamal al Republicii Moldova care a eliberat marfa pemtru export, sau extrasul dim declarația vamală de export îm format electromic, pe care a fost aplicată semmătura electromică a subiectului impozabil, eliberată de Cemtrul de certificare a cheilor publice al autorităților admimistrației publice.
Suma accizelor, prevăzută spre restituire pentru exportul mărfurilor supuse accizelor se determină ca sumele accizelor trecute în cont, în conformitate cu art.125 alin.(1) din Codul fiscal, aferente materiei prime utilizate la prelucrarea/fabricarea producției exportate. Suma accizelor de restituit nu poate fi mai mare decât suma accizelor achitate pentru marfa supusă accizelor utilizate la producerea/prelucrarea mărfurilor supuse accizelor exportate.
Conform Titlului IV al Codului fiscal “Accize”, restituirea accizelor se efectuează în contul stingerii datoriilor agenților economici față de bugetul public național (sau ale creditorilor), iar în lipsa datoriilor, la cererea agentului economic, în contul viitoarelor obligații ale acestora față de bugetul public național sau la contul bancar al agentului economic.
Subiecții impunerii care dețin documentele ce confirmă dreptul la restituirea accizelor solicită restituirea acestora prin cererea de restituire a accizelor de modelul stabilit în anexa nr.1 la Regulamentul privind restituirea accizelor, care se depune la IFTS de la locul de deservire. IFTS înregistrează cererea depusă de către subiectul impunerii cu data primirii acesteia. Executarea cererii se efectuează în termen de 45 zile din data depunerii ei la organul fiscal.
În iulie 2013, suma calculată și cerută spre restituire de către întreprindere a fost de 850 082 lei. În contabilitate, potrivit balanței de verificare a subcontului 225.3 ”Creanțe privind accizele” (anexa ), s-a întocmit următoarea formulă contabilă:
1. Reflectarea accizelor spre restituire (anexa 27):
Debit contul 225 ”Creanțe ale bugetului”, subcontul sintetic 225.3 ”Creanțe privind accizele”, subcontul analitic 225.33 ”Acciz spre restituire” 850 082 lei
Credit contul 225 ”Creanțe ale bugetului”, subcontul sintetic 225.3 ”Creanțe privind accizele”, subcontul analitic 225.32 ”Acciz exportat” 850 082 lei
Cererea privind restituirea sumei accizelor a fost depusă la 19 august 2013 (anexa ). Aceasta conține în mod obligatoriu: datele contribuabilului, suma solicitată spre restituire și semnătura directorului general și a contabilului – șef. Decizia favorabilă referitor la restituirea sumei accizelor a fost primită la 23 august 2013 (anexa ). La primirea deciziei favorabile privind restituirea accizelor, s-a înregistrat următoarea formulă contabilă:
2. Reflectarea sumei accizelor spre restituire acceptată:
Debit contul 225 ”Creanțe ale bugetului”, subcontul sintetic 225.3 ”Creanțe privind accizele”, subcontul analitic 225.34 ”Acciz restituit conform deciziilor IFPS” 850 082 lei
Credit contul 225 ”Creanțe ale bugetului”, subcontul sintetic 225.3 ”Creanțe privind accizele”, subcontul analitic 225.33 ”Acciz spre restituire” 850 082 lei
Comform articolelor 31 și 32 , imtroduse prim legea pemtru modificarea și completarea umor acte legislative mr. 71 dim 12.04.2015, îm vigoare dim 01.05.2015, la livrarea mărfurilor supuse accizelor la export prim imtermediul poștei, subiectul care desfășoară activitate de îmtreprimzător mu poate bemeficia de dreptul la restituirea sumei accizului. De asememea, îm cazul îm care subiectul care desfășoară activitate de îmtreprimzător și care mu este îmregistrat îm calitate de subiect al impumerii cu accize, exportă îm mod imdepemdemt sau îm baza comtractului de comisiom mărfuri supuse accizelor, suma accizului achitată amterior la mărfurile supuse accizelor prelucrate și/sau fabricate pe teritoriul Republicii Moldova, utilizate ulterior pemtru prelucrarea și/sau fabricarea altor mărfuri supuse accizelor, expediate (tramsportate) pemtru export, se restituie îm modul stabilit de Guverm, îm termem de 45 de zile după prezemtarea documemtelor justificative stabilite de al. (41), art. 125. Exportul mărfurilor de către persoamele fizice care mu desfășoară activitate de îmtreprimzător și care mu sumt subiecți ai impumerii se permite fără dreptul la restituirea sumelor accizelor la mărfurile supuse accizelor expediate (tramsportate) pemtru export.
În acest subcapitol, a fost cercetat modul de contabilizare a accizelor: modul de calcul, aspectele trecerii în cont precum și particularitățile restituirii sumei accizelor din buget. Pentru a oferi o informație corectă și veridică privind contabilitatea accizelor, agenții economici sunt obligați să completeze și să prezinte Declarația privind accizele pentru fiecare perioada fiscală. În următorul subcapitol, autorul analizează modul de întocmire și prezentare a Declarației privind accizele (forma ACZ09).
Modul de întocmire și prezentare a Declarației privind accizele
Ca și în cazul impunerii cu TVA, subiecții impunerii cu accize sunt obligați să prezinte Declarația privind accizele, cu excepția persoanelor fizice și juridice care efectuează import de mărfuri supuse accizelor. Declarația privind accizele, se prezintă cel târziu până în ziua de 25 a lunii următoare celei în care a fost efectuată expedierea (transportarea) mărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz. Totodată, conform al. (31), art. 127, din CF, introdus prin legea nr. 71, subiectul care desfășoară activitate de întreprinzător și care nu este înregistrat în calitate de subiect al impunerii cu accize, dar care solicită restituirea accizelor în conformitate cu art.125 alin.(31), este obligat să prezinte declarația privind achitarea accizelor până la data de 25 a lunii care succedă luna în care a fost efectuată expedierea (transportarea) mărfurilor supuse accizelor.
Declarația privind accizele se completează pe formular unic. Conform Instrucțiunii cu privire la administrarea accizelor nr. 188 din 21.10.04 a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, în Declarație se indică perioada fiscală, denumirea subiectului impunerii, adresa juridică deplină a locului principal de desfășurare a activității economice, codul fiscal și numărul de înregistrare a certificatului de acciz.
La Î.M. „ Vinăria – Bardar” S.A. în Declarația privind accizele (anexa 31), coloanele s-au completat astfel:
în coloana 1 se indică numărul de ordine al mărfii supuse accizelor.
în coloana 2 se indică denumirea mărfii accizate expediate (transportate) – în luna
iulie 2013, mărfurile accizate expediate din încăperea de acciz au fost alcool etilic nedenaturat cu
o concentrație de alcool de până la 80% volum, distilate, rachiuri, lichioruri și alte băuturi alcoolice.
în coloana 3 se indică poziția tarifară a mărfii supuse accizelor conform Nomenclatorului
de mărfuri al Republicii Moldova, specificată la coloana 1 a anexei la titlul IV al Codului Fiscal – – 2208 ” Alcool etilic nedenaturat cu o concentrație de alcool de pînă la 80% volum, distilate, rachiuri, lichioruri și alte băuturi alcoolice”
în coloana 4 se indică codul clasificației veniturilor bugetare – 11511.
în coloana 5 se indică volumul în expresie naturală în caz dacă, conform titlului IV al
Codului Fiscal, baza impozabilă se determină în expresie naturală, reflectînd în paranteze unitatea de măsură, specificată în anexa la titlul IV din Codul Fiscal – 1 418,24 litri.
în coloana 6 se indică valoarea mărfii fără TVA și accize, în caz dacă, conform titlului
IV al Codului Fiscal, baza impozabilă se determină în expresie valorică. Valoarea mărfii fără TVA și accize se va reflecta în unități monetare naționale.
În completarea Declarației privind accizele subiectul impunerii face înscrierile corespunzătoare doar în una din coloanele 5 sau 6 în dependența de tipul cotei accizului aplicate.
în coloana 7 se indică cota accizului stabilită ad valorem în procente de la valoarea mărfii
fără TVA și accize, sau cota accizului stabilită în suma absolută la unitatea de măsură a mărfii accizate conform anexei la titlul IV al Codului Fiscal – 70 lei pentru 1 litru alcool absolut (pentru anul 2013).
în coloana 8 se indică suma accizului calculată, reieșind din cota accizului aferentă mărfii
accizate, aplicată la una din bazele impozabile din coloanele 5 sau 6 – 99 276,80 lei (1 418 lei*70)
în coloana 9 se indică suma accizului achitată pentru mărfurile supuse accizelor utilizate
în procesul de prelucrare și/sau de fabricare pentru obținerea altor mărfuri supuse accizelor, care urmează a fi trecută în cont la momentul expedierii mărfurilor finite supuse accizelor din încaperea de acciz, sau urmează a fi supusă restituirii – 26 828,45 lei.
în coloana 10 se indică suma accizului destinată virării la buget, – 72 448,35 lei (99 276,8
– 26 828,45). În această coloană, înscrierea rezultatelor cu semnul “minus” nu se admite.
Înscrierile aferente livrărilor de export se introduc în Declarația privind accizele pentru perioada fiscală când în termenul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat a avut loc repatrierea totală a mijloacelor pentru exportul dat, efectuat cu începere de la 1 ianuarie 2001. În coloana 2 a Declarației se înscrie cuvîntul “export”, iar la coloanele 4, 5 sau 6 și 9, pentru fiecare cod al clasificației veniturilor bugetare, se înregistrează datele corespunzătoare.
Conform declarației privind accizele a întreprinderii, în luna iulie 2013 s-a exportat 43004 l de alcool etilic nedenaturat cu o concentrație de alcool de pînă la 80% volum, distilate, rachiuri, lichioruri și alte băuturi alcoolice în sumă de 850 082,71 lei (cota accizului – 70 lei) cu poziția tarifara 2208 și codul clasificației veniturilor bugetare 11511.
Corectăre șe radeere la completarea Declarațeee prevend accezele nu se admet. Declarațea prevend accezele se semnează de către conducătorul șe contabelul-șef al subeectulue empozabel șe se prezentă la enspectoratul fescal de stat într-un exemplar unec.
În setuațeele când întregul sortement de mărfure supuse accezelor, expedeate den încaperea de accez a subeectulue empozabel, sau procurate de persoanele fezece șe juredece fără confermarea documentară a achetăree accezelor șe ultereor comercealezate, nu poate fe înscres într-un sengur formular al Declarațeee prevend accezele, acesta se reflectă detaleat într-o anexă la Declarațee. Anexa conțene coloane semelare Declarațeee prevend accezele propreu-zese, în care pentru feecare denumere de marfă se completează cele 10 coloane exestente.
În formularul Declarațeee se trec doar sumele totale calculate pentru mărfurele accezate expedeate den încăperea de accez care fac parte den componența feecărue cod separat al contulue clasefecațeee bugetare a veneturelor de stat, completându-se astfel coloanele 4, 5 sau 6, 8, 9 șe 10.
În cazul levrărelor de export, care sunt scutete de accez, subeectul empuneree, în luna în care le-a efectuat, în Declarațea prevend accezele nu face înscreerele cu prevere la volumul de mărfure exportate.
Dacă în luna expirată, subiectul impunerii nu a avut volum circulant impozabil, acesta prezintă inspectoratului fiscal, în termenul stabilit pentru prezentarea calculelor, Declarația semnată de conducătorul și contabilul-șef al subiectului impozabil indicînd valoarea zero la indicatorii specificați.
La sfârșitul perioadei de gestiune, soldul final al contului 534 ”Datorii față de buget”, incluzând și datoria privind accizele, se reflectă în Bilanț la postul 900 ”Datorii față de buget”, precum și în anexa la Bilanț, în tabelul ”Notă informativă privind datoriile și creanțele aferente decontărilor cu bugetul de stat și bugetele unităților administrativ – teritoriale” (anexa 1).
În prezenta teză de licență, autorul a atras atenția și a expus detaliat modul de documentare, calculare și contabilizare a taxei pe valoare adăugată și a accizelor, fiind corelate aspectele contabile cu cele fiscale. În continuare, sunt expuse principalele propuneri și recomandări privind îmbunătățirea și perfecționarea evidenței taxei pe valoarea adăugată și a accizelor la entitatea analizată – Î.M. ”Vinăria – Bardar” S.A.
Concluzii
Impozitul indirect este o pârghie aflată în mâinile statului. Prin intermediul lui, se poate direcționa consumul în funcție de perioadele de criză sau de boom prin care trece economia, luându-se în considerare interesul pe care îl are statul la momentul respectiv. Cu alte cuvinte, se poate spune că impozitele indirecte prezintă o sensibilitate deosebită față de conjunctura economică.
TVA și accizele sunt impozite indirecte care reprezintă un mod de colectare la buget a unei părți din valoarea mărfurilor livrate, serviciilor prestate, supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova. Utilizarea acestor categorii de impozite are aspecte atât pozitive cât și negative. Din punctul de vedere al statului, avantajul aplicării TVA și accizelor îl reprezintă faptul că acestea constituie o sursă de venit apreciabilă, facilă de obținut și la un cost puțin ridicat. De asemenea, ca avantaj, în cazul accizelor, putem să precizăm faptul că prin aplicarea lor, statul descurajează consumul unor produse dăunătoare sănătății ca de exemplu țigările, alcoolul etc. Ca și dezavantaj, menționăm că aplicarea TVA și accizelor duce la majorarea prețurilor bunurilor, iar acest fapt poate reduce, în anumite condiții, cererea la aceste produse; ca urmare, se va diminua volumului vânzărilor și, respectiv, mărimea profitului. Astfel, va fi afectată și dezvoltarea ulterioară a întreprinderii.
Conexiunea dintre contabilitate si fiscalitate este una foarte strânsă. Într-o economie de piață, rezultatele activității oricărei întreprinderi sunt condiționate de eficacitatea decontărilor cu bugetul. Aceste decontări constituie o latură importantă în derularea normală a tranzacțiilor întreprinderilor, însă influența lor asupra activității economice trebuie să fie neînsemnată, astfel încât sa se acorde posibilitatea agenților economici de a acționa și de a se dezvolta liber.
Întreprinderea Mixtă „Vinăria – Bardar” S.A. este plătitoare de TVA și accize, fapt confirmat prin certificatele de înregistrare respective. Studiul efectuat în plan teoretic și practic, prin prezenta lucrare, a relevat faptul ca starea generală a contabilității la entitate este satisfăcătoare în ceea ce privește modul de culegere, prelucrare și generalizare a datelor contabile. La întreprindere are loc mecanizarea și automatizarea lucrărilor de calcul, ceea ce permite îmbunătățirea organizării evidenței contabile, reducerea termenelor de întocmire a dărilor de seamă, majorarea productivității muncii.
Astfel, putem menționa următoarele aspecte pozitive care au fost remarcate în cadrul organizării contabilității la Î.M. ”Vinăria – Bardar” S.A., pe parcursul perioadei studiate:
ținerea și efectuarea evidenței contabile cu ajutorul programului 1C, ceea ce facilitează
lucrul contabilului și asigură introducerea și procesarea mai rapidă a tuturor operațiilor economice;
existența documentelor primare și centralizatoare;
calculul corect conform cotelor taxei pe valoare adăugată a sumei acesteia, atât în cazul procurărilor cât și în cazul livrărilor;
dezvăluirea și sistematizarea informației în registrele procurărilor și livrărilor pe cotele taxei pe valoarea adăugată;
păstrarea documentelor primare și a dărilor de seamă într-un mod corect, fiind clasificate pe perioade fiscale;
respectarea cerințelor privind trecerea în cont a taxei pe valoarea adăugată și a accizelor;
prezentarea Declarației privind TVA și a Declarației privind accizele în mod electronic, ceea ce asigură păstrarea și prezentarea mai eficientă a acestora;
atragerea organizațiilor de audit cu scopul verificării organizării contabilității la entitate;
Cu toate acestea, în urma studiului efectuat, autorul a depistat următoarele momente nefavorabile ce țin de evidența TVA, și anume:
1. înregistrarea decontărilor cu organele vamale privind drepturile de import – export, utilizând conturile 221 ”Creanțe comerciale„ și 521 ”Datorii comerciale curente”, ceea ce nu este recomandat;
2. reflectarea incorectă în contabilitate a operațiilor privind trecerea în cont a TVA la importul de servicii;
3. calcularea incorectă a proratei pentru luna iulie 2013, ca rezultat al utilizării unei formule de calcul greșite, fapt ce a denaturat informația din Declarația privind TVA pentru perioada fiscală respectivă;
4. calcularea incorectă a sumei taxei pe valoare adăugată permisă spre restituire pentru luna iulie 2013, entitatea cerând spre restituire o sumă mai mică decât cea la care avea dreptul pentru perioada fiscală respectivă.
Pentru înlăturarea neajunsurilor depistate la Î.M. ”Vinăria – Bardar” S.A., dar și pentru îmbunătățirea activității acesteia, autorul a elaborat următoarele măsuri și propuneri cu scopul lichidării erorilor din evidența TVA și a accizelor și majorării profitabilității entității:
utilizarea conturilor 234 ”Alte creanțe curente” și 544 ”Alte datorii curente” pentru înregistrarea în contabilitate a decontărilor cu organele vamale;
verificarea repetată a calculelor efectuate pentru a evita apariția erorilor în contabilitate;
frecventarea cursurilor de perfecționare și respectarea cu strictețe a legislației fiscale pentru evitarea aplicării unor amenzi și penalități cu privire la TVA și accize;
abonarea la diverse ziare și reviste de specialitate, cum ar fi revista ”Contabilitate și audit”, ”Monitorul fiscal” etc., pentru a fi la curent cu toate modificările ce au loc periodic;
În Republica Moldova există condiții destul de favorabile pentru eschivarea de la obligațiile fiscale față de buget. Modificarea permanentă a legislației fiscale are un efect negativ asupra rezultatelor întreprinderii. Astfel este foarte dificil de ținut evidența contabilă într-un mediu permanent schimbător, când baza impozabilă, cota sau alte elemente ale impozitelor și taxelor se modifică. Contabilul trebuie să cunoască foarte bine sistemul fiscal și toate modificările ce au loc în componența acestuia pentru a nu admite erori în calcularea, contabilizarea și achitarea impozitelor și taxelor în buget. Doar cunoașterea aprofundată a particularităților evidenței contabile a impozitelor și taxelor asigură o activitate legală a entității economice.
În general, se spoate spune că, activitatea Întreprinderii Mixte „Vinăria – Bardar” S.A. funcționează reușit, evidența taxei pe valoare adăugată și a accizelor se ține conform legislației în vigoare, se respectă cerințele tuturor actelor normative, se întocmesc toate dările de seamă, iar datoriile aferente bugetului sunt achitate la timp. Respectarea cerințelor impuse de legislație permite o bună desfășurare a activității entității, aceasta având în față un viitor bine dezvoltat și prosper în domeniul fabricării, păstrării si comercializării producției alcoolice.
BIBLIOGRAFIE
Acte normative
1. Legea contabilității nr. 113 – XVI din 27.04.2007. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 90 – 93, art. 399 din 29 iunie 2007.
2. Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24.04.1997 și legile pentru punerea în aplicare a titlurilor acestuia. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.62/522 din 18 septembrie 1997, cu modificările și completările ulterioare.
3. Standardul Național de Contabilitate “Capital propriu și datorii”, aprobat prin ordinul nr. 118 din 06.08.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 177-181 din 16 august 2013.
4. Planul general de conturi contabile nr.1534 din 22.10.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 233–237, din 22 octombrie 2013, cu modificările și completările ulterioare.
5. Ordinul cu privire la aprobarea și completarea formularului tipizat de document primar cu regim special ”Factură fiscală” nr. 115 din 06.09.2010. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 194-196, art. 656 din 05 octombrie 2010.
6. Ordinul privind aprobarea formularului Declarației privind TVA și a Modului de completare a Declarației privind TVA nr. 1164 din 25.10.2012. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 234-236, art. 1375 din 9 noiembrie 2012.
7. Legea nr. 50 din 03.04.2015 pentru modificarea articolului 96 din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24.04.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.84, art.120, din 07 aprilie 2015.
8. Legea nr. 71 din 12.04.2015 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 102-104, art. 170, din 28 aprilie 2015.
9. Regulamentul privind restituirea taxei pe valoarea adăugată aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 93 din 01.02.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 27-30, art.
140 din 8 octombrie 2013.
10. Instrucțiunea cu privire la administrarea accizelor nr. 188 din 21.10.04. În: MonitorulOficial al Republicii Moldova, nr. 205, art. 431 din 12 noiembrie 2004.
11. Regulamentul privind modul de solicitare a certificatului de acciz, de completare a declarației privind accizele și modul de evidență a mărfurilor supuse accizelor expediate (transportate) din încăperea de acciz, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 843 din 18 decembrie 2009. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 193-196, art. 952 din 29 decembrie 2009.
12. Regulamentul privind modalitatea de marcare cu "Timbru de acciz. Marcă comercială de stat" a producției alcoolice supuse accizelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1481 din 26 decembrie 2006. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 199-202, art. 1564 din 29 decembrie 2006.
13. Regulamentul privind restituirea accizelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1123 din 28.09.2006. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 157, art.1211 din 2 octombrie 2006.
Manuale, monografii, lucrări didactice, broșuri
14. BUCUR, Vasile, ȚURCANU, Viorel, GRAUR, Anatol. Contabilitatea impozitelor. Chișinău: ASEM, 2005. 564 p. ISBN 9975-78-438-0.
15. GLAVAN, Elena, PAUNESCU, Mirela, CALU Daniela, Contabilitate aprofundată. Bucuresti: Editura ASE, 2013. 246 p. ISBN: 9786-0650-574-87.
16. GRIGOROI, Lilia, coordonator. Contabilitatea întreprinderii. Chișinău: Cartier, 2011. 508 p. ISBN: 978-9975-79-603-0.
17. NEDERIȚĂ, Alexandru. Corepondența conturilor contabile conform prevederilor SNC și Codului fiscal. Chișinău: Contabilitate și audit, 2007. 640p. ISBN 978-9975-9546-4-8.
18. NEDERIȚĂ, Alexandru, conducător. Noul sistem contabil al agenților economici din Republica Moldova, vol.2. Chișinău: ACAP, 1999. 400p. ISBN 9975-9547-4-x
19. NEDERIȚĂ, Alexandru, conducător. Contabilitate financiară, ediția a II-a, revăzută și completată. Chișinău: ACAP, 2003. 640 p. ISBN 9975-9702-1-4.
20. SACARIN, Marian. Contabilitate aprofundată. Bucuresti : Editura Economica, 2004. 336 p. ISBN: 973-709-056-X.
Publicații în materialele conferințelor, simpozioanelor
21. COLESNIC, Mariana. Impozitele indirecte – pârghie de influențare a activității agenților economici și de creștere economică a Republicii moldova. În: Lucrări științifice, vol.37: Economie. Chișinău: UASM 2013, pp. 311- 314. ISBN 978-9975-64-247-7.
22. GÂRLĂ, Eugeniu. Metodologia de calcul a accizelor la vinuri și la alte produse alcoolice în RM și CE. În: Analele Academiei de Studii Economice din Moldova, ediția a VIII-a. Chișinău: ASEM 2010, pp. 118-125. ISBN 978-9975-75-534-4.
23. GRAUR, Anatol. Aspecte ale contabilității trecerii în cont a accizelor. În: Problemele contabilității și auditului în condițiile globalizării: conf. inter., 15 – 16 aprilie 2005. Chișinău: ASEM, 2005, pp. 59-61. ISBN 9975-75-289-6.
24. ROTARU, Ala. Influența accizelor asupra bugetului de stat. În: Simpozionul științific al tinerilor cercetători, ediția a XII-a, vol.2, 4-5 aprilie 2014. Chișinău: ASEM, 2014, pp.144-145. ISBN 978-9975-75-695-2.
25. TOSTOGAN, Pavel. Probleme privind contabilitatea TVA. În: Competitivitatea și inovarea în economia cunoașterii, vol.2: conf. șt. inter., 25 – 26 septembrie 2009. Chișinău: ASEM, 2009, pp. 288-290. ISBN 978-9975-75-488-0.
Articole din ediții periodice
26. CHABOT, Jean-Hugues, McMAHON, Mary Anne. L'évolution des taxes indirectes. Canadian Tax Journal. 2013, vol. 61, pp. 5-30. ISSN 008-5111.
27. CLAUS, Iris. Is the value added tax a useful macroeconomic stabilization instrument?. Economic Modelling. 2013, vol. 30, pp. 366-374. ISSN 0264-9993.
28. GOLBAN, Olga. Calcularea TVA aferentă livrărilor de mărfuri și servicii. Monitorul fiscal. 2013, nr. 4(14), pp. 48-55. ISSN 1857 – 3991.
29. GRAUR, Anatol, MIHĂILĂ, Svetlana, CEPOI, Liliana. Particularitățile, calculul și contabilizarea TVA la importul de mărfuri și servicii. Fin – Consultant. 2005, nr. 10, pp. 35-39. ISSN 1857 – 0216.
30. LUCHIAN, Ivan. Carousel fraud phenomen on value added tax. Economy and sociology: Theoretical and Scientifical Journal. 2014, nr. 3, pp. 162-166. ISSN 1857 – 4130.
31. VOLOH, Mariana. Prorata privind TVA – aspecte fiscale și contabile. Monitorul fiscal. 2015, nr.1 (23), pp. 49-51. ISSN 1857 – 3991.
RESURSE ELECTRONICE
32. Analiza Activității Societăților pe Acțiuni. Monitorizarea dărilor de seamă ale societăților pe acțiuni care cad sub prevederile art.2 alin.(2) din Legea privind societățile pe acțiuni, prezentate conform art. 54 din Legea cu privire la piața valorilor mobiliare pentru anul 2012. [online]. Disponibil: http://cnpf.md/md/anact/
33. AIZENMAN, Joshua, JINJARAK, Yothin. The collection efficiency of the value added tax. Journal of International Trade & Economic Development [online]. 2008, vol. 17(3), pp. 391- 410. [citat 04.03.2015]. ISSN 1469-9559. Disponibil: http://economics.ucsc.edu/research/
downloads/vat-collection-efficiency.pdf
34. DUE, John. The role of sales and excise taxation in the overall tax structure. Journal of Finance [online]. 2012, vol. 11, pp. 205-220 [citat 28.03.2015]. ISSN 1540-6261. Disponibil: http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/j.1540-6261.1956.tb00702.x/abstract
BIBLIOGRAFIE
Acte normative
1. Legea contabilității nr. 113 – XVI din 27.04.2007. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 90 – 93, art. 399 din 29 iunie 2007.
2. Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24.04.1997 și legile pentru punerea în aplicare a titlurilor acestuia. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.62/522 din 18 septembrie 1997, cu modificările și completările ulterioare.
3. Standardul Național de Contabilitate “Capital propriu și datorii”, aprobat prin ordinul nr. 118 din 06.08.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 177-181 din 16 august 2013.
4. Planul general de conturi contabile nr.1534 din 22.10.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 233–237, din 22 octombrie 2013, cu modificările și completările ulterioare.
5. Ordinul cu privire la aprobarea și completarea formularului tipizat de document primar cu regim special ”Factură fiscală” nr. 115 din 06.09.2010. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 194-196, art. 656 din 05 octombrie 2010.
6. Ordinul privind aprobarea formularului Declarației privind TVA și a Modului de completare a Declarației privind TVA nr. 1164 din 25.10.2012. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 234-236, art. 1375 din 9 noiembrie 2012.
7. Legea nr. 50 din 03.04.2015 pentru modificarea articolului 96 din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24.04.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.84, art.120, din 07 aprilie 2015.
8. Legea nr. 71 din 12.04.2015 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 102-104, art. 170, din 28 aprilie 2015.
9. Regulamentul privind restituirea taxei pe valoarea adăugată aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 93 din 01.02.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 27-30, art.
140 din 8 octombrie 2013.
10. Instrucțiunea cu privire la administrarea accizelor nr. 188 din 21.10.04. În: MonitorulOficial al Republicii Moldova, nr. 205, art. 431 din 12 noiembrie 2004.
11. Regulamentul privind modul de solicitare a certificatului de acciz, de completare a declarației privind accizele și modul de evidență a mărfurilor supuse accizelor expediate (transportate) din încăperea de acciz, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 843 din 18 decembrie 2009. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 193-196, art. 952 din 29 decembrie 2009.
12. Regulamentul privind modalitatea de marcare cu "Timbru de acciz. Marcă comercială de stat" a producției alcoolice supuse accizelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1481 din 26 decembrie 2006. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 199-202, art. 1564 din 29 decembrie 2006.
13. Regulamentul privind restituirea accizelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1123 din 28.09.2006. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 157, art.1211 din 2 octombrie 2006.
Manuale, monografii, lucrări didactice, broșuri
14. BUCUR, Vasile, ȚURCANU, Viorel, GRAUR, Anatol. Contabilitatea impozitelor. Chișinău: ASEM, 2005. 564 p. ISBN 9975-78-438-0.
15. GLAVAN, Elena, PAUNESCU, Mirela, CALU Daniela, Contabilitate aprofundată. Bucuresti: Editura ASE, 2013. 246 p. ISBN: 9786-0650-574-87.
16. GRIGOROI, Lilia, coordonator. Contabilitatea întreprinderii. Chișinău: Cartier, 2011. 508 p. ISBN: 978-9975-79-603-0.
17. NEDERIȚĂ, Alexandru. Corepondența conturilor contabile conform prevederilor SNC și Codului fiscal. Chișinău: Contabilitate și audit, 2007. 640p. ISBN 978-9975-9546-4-8.
18. NEDERIȚĂ, Alexandru, conducător. Noul sistem contabil al agenților economici din Republica Moldova, vol.2. Chișinău: ACAP, 1999. 400p. ISBN 9975-9547-4-x
19. NEDERIȚĂ, Alexandru, conducător. Contabilitate financiară, ediția a II-a, revăzută și completată. Chișinău: ACAP, 2003. 640 p. ISBN 9975-9702-1-4.
20. SACARIN, Marian. Contabilitate aprofundată. Bucuresti : Editura Economica, 2004. 336 p. ISBN: 973-709-056-X.
Publicații în materialele conferințelor, simpozioanelor
21. COLESNIC, Mariana. Impozitele indirecte – pârghie de influențare a activității agenților economici și de creștere economică a Republicii moldova. În: Lucrări științifice, vol.37: Economie. Chișinău: UASM 2013, pp. 311- 314. ISBN 978-9975-64-247-7.
22. GÂRLĂ, Eugeniu. Metodologia de calcul a accizelor la vinuri și la alte produse alcoolice în RM și CE. În: Analele Academiei de Studii Economice din Moldova, ediția a VIII-a. Chișinău: ASEM 2010, pp. 118-125. ISBN 978-9975-75-534-4.
23. GRAUR, Anatol. Aspecte ale contabilității trecerii în cont a accizelor. În: Problemele contabilității și auditului în condițiile globalizării: conf. inter., 15 – 16 aprilie 2005. Chișinău: ASEM, 2005, pp. 59-61. ISBN 9975-75-289-6.
24. ROTARU, Ala. Influența accizelor asupra bugetului de stat. În: Simpozionul științific al tinerilor cercetători, ediția a XII-a, vol.2, 4-5 aprilie 2014. Chișinău: ASEM, 2014, pp.144-145. ISBN 978-9975-75-695-2.
25. TOSTOGAN, Pavel. Probleme privind contabilitatea TVA. În: Competitivitatea și inovarea în economia cunoașterii, vol.2: conf. șt. inter., 25 – 26 septembrie 2009. Chișinău: ASEM, 2009, pp. 288-290. ISBN 978-9975-75-488-0.
Articole din ediții periodice
26. CHABOT, Jean-Hugues, McMAHON, Mary Anne. L'évolution des taxes indirectes. Canadian Tax Journal. 2013, vol. 61, pp. 5-30. ISSN 008-5111.
27. CLAUS, Iris. Is the value added tax a useful macroeconomic stabilization instrument?. Economic Modelling. 2013, vol. 30, pp. 366-374. ISSN 0264-9993.
28. GOLBAN, Olga. Calcularea TVA aferentă livrărilor de mărfuri și servicii. Monitorul fiscal. 2013, nr. 4(14), pp. 48-55. ISSN 1857 – 3991.
29. GRAUR, Anatol, MIHĂILĂ, Svetlana, CEPOI, Liliana. Particularitățile, calculul și contabilizarea TVA la importul de mărfuri și servicii. Fin – Consultant. 2005, nr. 10, pp. 35-39. ISSN 1857 – 0216.
30. LUCHIAN, Ivan. Carousel fraud phenomen on value added tax. Economy and sociology: Theoretical and Scientifical Journal. 2014, nr. 3, pp. 162-166. ISSN 1857 – 4130.
31. VOLOH, Mariana. Prorata privind TVA – aspecte fiscale și contabile. Monitorul fiscal. 2015, nr.1 (23), pp. 49-51. ISSN 1857 – 3991.
RESURSE ELECTRONICE
32. Analiza Activității Societăților pe Acțiuni. Monitorizarea dărilor de seamă ale societăților pe acțiuni care cad sub prevederile art.2 alin.(2) din Legea privind societățile pe acțiuni, prezentate conform art. 54 din Legea cu privire la piața valorilor mobiliare pentru anul 2012. [online]. Disponibil: http://cnpf.md/md/anact/
33. AIZENMAN, Joshua, JINJARAK, Yothin. The collection efficiency of the value added tax. Journal of International Trade & Economic Development [online]. 2008, vol. 17(3), pp. 391- 410. [citat 04.03.2015]. ISSN 1469-9559. Disponibil: http://economics.ucsc.edu/research/
downloads/vat-collection-efficiency.pdf
34. DUE, John. The role of sales and excise taxation in the overall tax structure. Journal of Finance [online]. 2012, vol. 11, pp. 205-220 [citat 28.03.2015]. ISSN 1540-6261. Disponibil: http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/j.1540-6261.1956.tb00702.x/abstract
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Contabilitatea Taxei PE Valoarea Adaugata Si A Accizelor (ID: 138326)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.