. Contabilitatea Taxei PE Valoarea Adaugata
Contabilitatea s-a afirmat ca sistem de cunoaștere și gestiune a resurse-lor economice ale societății separate patrimonial. Contabilitatea a evoluat lent, discret și sigur. Drumul parcurs de contabilitate este predominant de la practică la teorie, în cadrul căruia experiența din practică a fost cea practică la teorie, în cadrul căruia experiența din practică a fost cea care a anticipat și modelat teoria și metoda contabilității.
Contabilitatea are capacitatea de a dezvălui legături și raporturi între componentele patrimoniului, iar pe această bază furnizează informații privind fe-lul cum trebuie gospodărit eficient și dezvoltat capitalul. Totodată, în plan meto-dologic, teoria contabilă elaborează tehnici de lucru pentru realizarea ei ca sis-tem de culegere, prelucrare, stocare, transmitere și analiză a informațiilor privind situația patrimoniului și rezultatele obținute.
În această lucrare se are în vedere realizarea contabilității taxei pe va-loarea adăugată, fiecare capitol punând în evidență obiective și factori ai organi-zării contabilității taxei pe valoarea adăugată.
Ce este taxa pe valoarea adăugată ?
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect asupra consumului cu caracter general care se aplică o singură dată asupra produselor, indiferent da-că sunt bunuri de consum sau servicii.
De ce contabilitatea taxei pe adăugată ?
Pentru a cunoaște cât mai multe despre această taxă, care s-a numit im-pozit pe cifra de afaceri netă, iar până la data de 1 iulie 1993 a ocupat locul principal în cadrul impozitelor indirecte.
Denumirea de taxă pe valoarea adăugată este total inadecvată, deoarece taxa este taxă iar impozitul impozit.
Apoi, nu în toate cazurile este vorba de valoare adăugată ci de preț adă-ugat. Deși, după cum am menționat și în rândurile de mai sus, este denumită taxă pe valoarea adăugată ea reprezintă un impozit indirect.
A fost adoptat pe plan mondial, inițial în Franța în 1954, iar apoi, la pro-punerea comisiei financiare a pieței comune, a fost adoptată la 1 ianuarie 1970 de către toate țările membre ale pieței comune, înlocuind impozitul pe circulația mărfurilor.
CUPRINS
CAPITOLUL I-CONTABILITATEA TAXEI PE VALOAREA ADĂUGAT..4
A.Delimitări privind taxa pe valoarea adăugată……………………………4
1.Sfera de aplicare…………………………..………………………5
2.Persoane impozabile………………………………………………5
3.Operațiunile impozabile……….…………………………………..7
4.Locul oparațiunilor impozabile…………………………………..10
5.Baza de impozitare……………………………………………….14
B.Cotele de taxă pe valoarea adăugată……………………………………16
1.Operațiunile scutite ………………………………………………17
2.Regimul deducerilor..…………………………………………….23
3.Plătitorii de taxă pe valoarea adăugată……………………………30
4.Regimul special de scutire……………………………………………31
5.Obligațiile plătitorilor de taxă pe valoarea adăugată………………..32
C.Documentele utilizate…………………………………………………..37
1.Dispoziții tranzitorii………………………………………………37
2.Dispoziții comune………………………………………………..37
3.Calcularea taxei pe valoarea adăugată……………………………40
CAPITOLUL II-SISTEMUL DE CONTURI……………..……………………40
CAPITOLUL III-STUDIU DE CAZ LA S.C. “COMIND” SA………………..42
1.Prezentarea S.C. “COMIND” SA………………………………..42
2.Operații privind taxa pe valoarea adăugată…..…………………..43
3.T-urile…………………………………………………………….55
4.Registru – jurnal………………………………………………….59
●Bibliografie………………………………………………………………64
●Anexe (documente complectate)………………………………………..65
●Certificat de înmatriculare………………………………………………75
CAPITOLUL I – CONTABILITATEA TAXEI
PE VALOAREA ADĂUGATĂ
A.DELIMITĂRI PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect, suportat de către consumatori, a cărui destinație este bugetul de stat.
Acest impozit indirect este reglementat prin legea 571/2003 privind Co-dul Fiscal.
În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată sunt cuprinse activități-le economice privind prestările de servicii și livrările de bunuri efectuate contra plată.
Taxa pe valoarea adăugată este de 5 feluri:
1)TVA deductibilă;
2)TVA colectătă;
3)TVA de plată;
4)TVA de recuperat;
5)TVA neexigibilă.
1)Taxa pe valoarea adăugată deductibilă apare în situația achiziționării
de bunuri sau servicii de la furnizori.
Această taxă pe valoarea adăugată deductibilă se calculează pe baza fac- turii. Până la sfârșitul lunii, toate facturile de la furnizori sunt trecute într-un jur-nal de cumpărări.
2)Taxa pe valoarea adăugată colectată este cea aferentă livrărilor de bu-
nuri și servicii către clienți.
Această taxă pe valoarea adăugată colectată se determină pe baza factu-rii emisă de societatea comercială. Toate facturile emise de societate se trec în-tru-un jurnal de vânzări.
3)Taxa pe valoarea adăugată de plată poate apărea la sfârșitul lunii când are loc regularizarea taxei pe valoare adăugată, în situația în care:
TVA colectată > TVA deductibilă
Ceea ce înseamnă că societatea a colectat de la clienții săi o taxă pe va-loarea adăugată mai mare decât a dedus furnizorilor săi.
TVA colectată – TVA deductibilă = TVA de plată
4)Taxa pe valoarea adăugată de recuperat (sumă negativă de taxe) poate apare în situația în care:
TVA deductibilă > TVA colectată
Ceea ce înseamnă că societatea a plătit furnizorilor o taxă pe valoarea adăugată mai mare decât a încasat (colectat) de la clienți.
TVA deductibilă – TVA colectată = TVA de recuperat
5)Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă poate apărea în trei situații:
●societatea a cumpărat marfă de la furnizori (marfa a intrat fizic in firmă cu aviz de însotire a mărfii, și factura nu s-a întocmit încă), situație în care apare taxa pe valoarea adăugată neexigibilă (deci acestă taxă pe valoarea adăugată nu este bună de plată);
●societatea livrează marfa (prestează serviciul) cu aviz de însoțire, dar nu a întocmit factura, motiv pentru care societatea încarcă clientul cu taxă pe valoa-rea adăugată neexigibilă;
●când societatea cumpără sau vinde în rate sau în leasing.
1.SFERA DE APLICARE
În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprind operațiunile
care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții :
a)constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plată;
b)locul de livrare a bunurilor sau prestare a serviciilor este considerat a fi
în România;
c)livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană
impozabilă;
d)livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activi-
tățile economice.
În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprinde și importul de bunuri.
Operațiunile care se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adă- ugată sunt denumite în continuare operațiuni impozabile.
Operațiunile impozabile pot fi :
a)operațiuni taxabile, pentru care se aplică cotele prevăzute;
b)operațiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa
pe valoarea adăugată, dar este permisă deducerea taxei pe valoarea adăugată da-torate sau plătite pentru bunuri sau serviciile achiziționate;
c)operațiuni scutite fără drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa
pe valoarea adăugată și nu este permisă deducerea taxei pe valoarea adăugată da-torate sau plătite pentru bunuri sau serviciile achiziționate;
d)operațiuni de import scutite de taxa pe valoarea adăugată, pentru care nu
se datorează taxa pe valoarea adăugată în vamă.
2.PERSOANE IMPOZABILE
Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfășoară,
de o manieră independentă și indiferent de loc, activități economice, oricare ar fi
scopul sau rezultatul acestei activități.
Activitățile economice cuprind activitățile producătorilor, comercianți-
lor sau prestatorilor de servicii, inclusive activitățile extractive, agricole și activi-
tățile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitatea economică exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, în scopul obținerii de venituri cu caracter de continuitate.
Nu acționează de o manieră independentă angajații sau orice alte per-
soane legate de angajator printr-un contract individual de muncă sau de orice alte
instrumente juridice care creează un raport angajator/angajat în ceea ce privește
condițiile de muncă, remunerarea sau alte obligații ale angajatorului.
Instituțiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activitățile care sunt desfășurate în calitate de autorități publice, chiar dacă pentru desfășurarea a- cestor activități se percep cotizații, onorarii, redevențe, taxe sau alte plăți.
Instituțiile publice sunt persoane impozabile pentru activitățile desfășu- rate în calitate de autorități publice, dacă tratarea lor ca persoane neimpozabile ar produce distorsiuni concurențiale.
Instituțiile publice sunt persoane impozabile pentru activitățile desfășu-
rate în aceleași condiții legale ca și cele aplicabile operatorilor economici, chiar dacă sunt prestate în calitate de autoritate publică, precum și pentru activitățile următoare :
a)telecomunicații;
b)furnizarea de apă, gaze, energie electrică, energie termică, agent frigori-
fic și altele de aceeași natură;
c)transport de bunuri și de persoane;
d)servicii prestate de porturi și aeroporturi;
e)livrarea de bunuri noi, produse pentru vânzare;
f)activitatea târgurilor și expozițiilor comerciale;
g)depozitatarea;
h)activitățile organelor de publicitate comercială;
i)activitățile agenților de călătorie;
j)activitățile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante și alte loca-
luri asemănătoare.
Sunt asimilate instituțiilor publice, în ceea ce privește regulile aplicabile din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată, orice entități a căror înființare este reglementată prin legi sau hotărâri ale Guvernului, pentru activitățile pre-
văzute prin actul normativ de înființare, care nu creează distorsiuni concurenția- le, nefiind desfășurate și de alte persoane impozabile.
3.OPERAȚIUNI IMPOZABILE
Livrarea de bunuri
Prin livrarea de bunuri se înțelege orice transfer al dreptului de propie-
tate asupra bunurilor de la propietar către o altă persoană, direct sau prin persoa- ne care acționează în numele acestuia.
Prin bunuri se înțelege bunurile corporale mobile și imobile, prin natura lor sau prin destinație. Energia electrică, energia termică, gazele naturale, agen-tul frigorific și altele de aceeași natură sunt considerate bunuri mobile corporale.
Sunt, de asemenea, considerate livrări de bunuri efectuate cu plată :
a)predarea efectivă a bunurilor către o altă persoană, în cadrul unui contract care prevede că plata se efectuează în rate sau în orice alt tip de contract ce pre-vede că proprietatea este atribuită cel mai târziu în momentul plății ultimei sca-
denței, cu excepția contractelor de leasing;
b)transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, în urma executării si-
lite;
c)produse pentru vânzare;
f)activitatea târgurilor și expozițiilor comerciale;
g)depozitatarea;
h)activitățile organelor de publicitate comercială;
i)activitățile agenților de călătorie;
j)activitățile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante și alte loca-
luri asemănătoare.
Sunt asimilate instituțiilor publice, în ceea ce privește regulile aplicabile din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată, orice entități a căror înființare este reglementată prin legi sau hotărâri ale Guvernului, pentru activitățile pre-
văzute prin actul normativ de înființare, care nu creează distorsiuni concurenția- le, nefiind desfășurate și de alte persoane impozabile.
3.OPERAȚIUNI IMPOZABILE
Livrarea de bunuri
Prin livrarea de bunuri se înțelege orice transfer al dreptului de propie-
tate asupra bunurilor de la propietar către o altă persoană, direct sau prin persoa- ne care acționează în numele acestuia.
Prin bunuri se înțelege bunurile corporale mobile și imobile, prin natura lor sau prin destinație. Energia electrică, energia termică, gazele naturale, agen-tul frigorific și altele de aceeași natură sunt considerate bunuri mobile corporale.
Sunt, de asemenea, considerate livrări de bunuri efectuate cu plată :
a)predarea efectivă a bunurilor către o altă persoană, în cadrul unui contract care prevede că plata se efectuează în rate sau în orice alt tip de contract ce pre-vede că proprietatea este atribuită cel mai târziu în momentul plății ultimei sca-
denței, cu excepția contractelor de leasing;
b)transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, în urma executării si-
lite;
c)trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, în condițiile prevăzute de legislația referitoare la propietatea publică
și regimul juridic al acesteia, în schimbul unei despăgubiri;
d)transmiterea de bunuri efectuată pe baza unui contract de comision la cumpărare sau la vânzare, atunci când comisionarul acționează în nume propriu, dar în contul comitetului;
e)bunuri constatate lipsă din gestiune.
Preluarea de către persoanele impozabile a bunurilor achiziționate sau
fabricate de către acestea pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfășurată sau pentru a fi puse la dispoziție altor persoane
în mod gratuit constituie livrare de bunuri efectuată cu plată, dacă taxa pe valoa-
rea adăugată aferentă bunurilor respective sau părților componente a fost dedusă
total sau parțial.
Orice distribuție de bunuri din activele unei societăți comerciale către a-
sociații sau acționarii săi, inclusiv o distribuire de bunuri legată de lichidarea sau
de dizolvarea fără lichidare a societății, constituie livrarea de bunuri efectuată cu
plată.
În cazul a două sau mai multe transferuri succesive ale dreptului de pro-
prietate asupra unui bun, fiecare transfer este considerat o livrare separată a bu-nului, chiar dacă acesta este transferat direct beneficiarului final.
Transferul de bunuri efectuat cu ocazia operațiunilor de transfer total sau parțial de active și pasive, ca urmare a fuziunii și divizării, nu constituie li-
vrare de bunuri, indiferent dacă e făcută cu plată sau nu.
Aportul în natură la capitalul social al unei societăți comerciale nu con-
stituie livrare de bunuri, dacă primitorul bunurilor i-ar fi fost permisă deducerea integrală a taxei pe valoarea adăugată, dacă aceasta s-ar fi aplicat transferului respectiv. În situația în care primitorul bunurilor este o persoană impozabilă, care nu are dreptul de deducere parțial, operațiunea se consideră livrare de bunuri, da-
că taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor respective sau părților lor com-
ponente a fost dedusă total sau parțial.
Nu constituie livrare de bunuri :
a)bunuri distruse ca urmare a unor calamități naturale sau a altor cauze de foță majoră;
b)bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valori-ficate în condițiile stabilite prin norme;
c)perisabilitățile, în limitele prevăzute prin lege;
d)bunurile acordate gratuit din rezerva de stat, ca ajutoare umanitare exter-ne sau interne;
e) acordarea în mod gratuit de bunuri ca monstre în cadrul campaniilor pu-blicitare, pentru încercarea produselor sau pentru demonstrații la punctele de vânzare, alte bunuri acordate în scopuri stimulării vânzărilor;
f) acordarea de bunuri, în mod gratuit, în cadrul acțiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol, precum și alte destinații prevăzute de lege, în condițiile stabilite prin norme.
Prestarea de servicii
Se consideră prestare de servicii orice operațiune care nu constituie li-
vrare de bunuri.
Prestările de servicii cuprind operațiuni cum sunt :
a)închirierea de bunuri sau transmiterea folosinței bunurilor, în cadrul unui contract de leasing;
b)transferul și/sau transmiterea folosinței drepturilor de autor, brevetelor, licențelor, mărcilor comerciale și a altor drepturi similare;
c)angajamentul de a nu desfășura o activitate economică, de a nu concura cu o altă persoană sau de a tolera o acțiune ori o situație;
d)prestările de servicii efectuate în baza unui ordin emis de/sau în numele unei autorități publice sau potrivit legii;
e)intermedierea efectuată de comisionari, care acționează în numele și în contul comitetului, atunci când intervin într-o livrare de bunuri sau prestare de servicii.
Se consideră prestări de servicii cu plată :
a)utilizarea temporară a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile, în scopuri ce nu au legătură cu activitatea sa economică, sau pentru a fi puse la dispoziție, în vederea utilizării în mod gratuit, altor persoane, dacă taxa pe valoarea adăugată pentru bunurile respective a fost dedusă total sau parțial;
b)prestările de servicii efectuate în mod gratuit de către o persoană impoza- bilă, în scopuri care nu au legătură cu activitatea sa economică pentru uzul per-sonal al angajaților săi sau al altor persoane.
Nu se consideră prestare de servicii efectuată cu plată utilizarea bunuri-lor și prestarea de servicii, efectuate în limitele și potrivit destinațiilor prevăzute prin lege, precum și prestările de servicii efectuate în scopuri publicitare sau în scopul stimulării vânzărilor.
Persoana impozabilă care acționează în nume propriu, dar în contul unei alte persoane, în legătură cu o prestare de servicii, se consideră că a primit și a prestat ea însăși acele servicii.
În cazul unui serviciu de către mai multe persoane impozabile, prin tranzacții succesive, fiecare tranzacție se consideră o prestare separată și se im-pozitează distinct, chiar dacă serviciul respectiv este prestat direct către benefi-ciarul final.
Schimburi de bunuri și servicii
În cazul unei operațiuni care implică o livrare de bunuri și/sau o prestare de sau în schimbul unei livrări de bunuri și/sau prestări de servicii, fiecare per-soană impozabilă se consideră că a efectuat o livrare de bunuri și/sau o prestare de servicii cu plată.
Importul de bunuri
Se consideră import de bunuri intrarea de bunuri în România provenind dintr-un alt stat.
Atunci când bunurile sunt plasate, după intrarea lor în țară, în regimuri vamale suspensive, aceste bunuri nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată. Totuși, acestea sunt supuse reglementărilor vamale în ceea ce privește plata sau, după caz, garantarea drepturilor de import pe perioada cât se află în regim vamal suspensiv.
Importul bunurilor plasate în regimuri vamale suspensive este efectuat în statul pe teritoriul căruia bunurile ies din acele regimuri.
Nu se cuprinde în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată livrarea bunurilor aflate în regimuri vamale suspensive.
4.LOCUL OPERAȚIUNILOR IMPOZABILE
Locul livrării de bunuri
Se consideră a fi locul livrării de bunuri :
a)locul unde se găsesc bunurile în momentul când începe expedierea sau transportul, în cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor, de beneficiar sau de un terț;
b)locul unde se efectuază instalarea sau montajul, în cazul bunurilor care fac obiectul unei instalări sau montaj, indiferent dacă punerea în funcțiune este e-fectuată de către furnizor sau de altă persoană în contul său;
c)locul unde se găsesc bunurile în momentul în care are loc livrarea, în ca-zul bunurilor care nu sunt expediate sau transportate;
d)locul de plecare al transportului de pasageri, în cazul în care livrările de bunuri sunt efectuate la bordul unui vapor sau avion;
e)locul de plecare al transportului de pasageri, în cazul în care livrările de bunuri sunt efectuate într-un autocar sau tren, și pe partea din parcursul transpor-tului de pasageri efectuat în interiorul țării.
Prin aplicarea celor de mai sus se înțelege :
a)prin partea din parcursul transportului de pasageri efectuat în interiorul țării, parcursul efectuat între locul de plecare și locul de sosire al transportului de pasageri, fără oprire în afara țării;
b)prin locul de plecare al transportului de pasageri, primul punct de îm-barcare a pasagerilor situat în interiorul țării, dacă este cazul, după oprirea efec-tuată în afara țării;
c)prin locul de sosire a unui transport de pasageri, ultimul punct de debar-care prevăzut în interiorul țării, pentru pasagerii care s-au îmbarcat în interiorul țării , dacă este cazul, înainte de oprirea efectuată în afara țării.
Atunci când locul de plecare sau de expediere ori de transport al bunu-rilor se află în afara României, acestea fiind importate în România, locul livrării efectuate de importator este considerat a fi în România.
Locul prestării de servicii
Locul prestării de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul își are stabilit sediul activității economice sau un sediu permanent de la care servici-ile sunt efectuate sau, în lipsa acestora, domiciliul sau reședința sa obișnuită.
Pentru următoarele prestări de servicii, locul prestării este considerat a
fi :
a)locul unde bunul imobil este situat, pentru prestările de servicii efectuate în legătură directă cu un bun imobil, inclusiv prestațiile agențiilor imobiliare și
de expertiză, ca și prestările privind pregătirea sau coordonarea executării lucră-rilor imobiliare, cum ar fi , de exemplu, prestațiile furnizate de arhitecți și servi-ciile de supervizare;
b)locul unde se efectuază transportul, în funcție de distanțele parcurse, în cazul transportului de bunuri și de persoane;
c)sediul activităților economice sau sediul permanent al beneficiarului pen-tru care sunt prestate serviciile sau, în absența acestora, domiciliul și reședința obișnuită a beneficiarului în cazul următoarelor servicii :
1)închirierea de bunuri mobile corporale;
2)operațiunile de leasing având ca obiect utilizarea bunurilor mobile corpora-le;
3)transferul și/sau transmiterea folosinței dreptului de autor , brevetelor, licen-țelor, mărcilor comerciale și alte drepturi similare;
4)serviciile de publicitate și marketing;
5)serviciile de consultanță, de inginerie, juridice și de avocatură, serviciile contabililor și experților contabili, ale birourilor de studii și alte servicii similare;
6)prelucrarea de date și furnizarea de imformații;
7)operațiunile bancare, financiare și de asigurări, inclusiv reasigurări, cu ex-cepția închirieri de seifuri;
8)punerea la dispoziție de personal;
9)telecomunicațiile. Sunt considerate servicii de telecomunicații serviciile având ca obiect transmiterea, emiterea și recepția de semnale, înscrisuri, imagini și sunete sau informații de orice natură prin cablu, radio, mijloace optice sau alte mijloace electromagnetice, transmisii, emiteri sau recepții; serviciile de teleco-municații cuprind, de asemenea, și furnizarea accesului la rețeaua mondială de informații;
10)serviciile de radiodifuziune și de televiziune;
11)serviciile furnizate pe cale electronică; sunt considerate servicii furnizate pe cale electronică : furnizare și conceperea de siteuri informatice, mentenanță la distanță a programelor și echipamentelor, furnizarea de programe informatice software și actualizarea acestora, furnizarea de imagini, de texte și de informații și punerea la dispoziție de baze de date, furnizarea de muzică, de filme și emisiu-ni și evenimente politice, culturale, artistice, sportive, științifice, de divertisment și furnizarea de servicii de învățământ la distanță. Atunci când furnizorul de servicii și clientul său comunică prin curier electronic, serviciul furnizat nu re-prezintă un serviciu electronic;
12)obligația de a se abține de la realizarea sau exercitarea, totală sau parțial, a unei activități economice sau a unui drept;
13)prestările de servicii efectuate de intermediarii care intervin în furnizarea prestărilor.
d)locul unde sunt prestate serviciile, în cazul următoarelor servicii :
1)culturale, artistice, sportive, științifice, educative, de divertisment sau simi-lare, inclusiv serviciile accesorii și cele ale organizatorilor de astfel de activități;
2)prestările accesorii transportului, cum sunt : încărcarea, descărcarea, mani-pularea, paza și/sau depozitarea bunurilor și alte servicii similare;
3)expertize privind bunurile mobile corporale;
4)prestările efectuate asupra bunurilor mobile coprporale.
Faptul generator și exigibilitatea taxei
pe valoarea adăugată
Faptul generator al taxei reprezintă faptul prin care sunt realizate condi-țiile legale, necesare pentru exigibilitatea taxei.
Taxa pe valoarea adăugată devine exigibilă atunci când autoritatea fis-
cală devine îndreptățită, în baza legii, la un moment dat, se solicite taxa pe valoa-rea adăugată de la plătitorii taxei, chiar dacă plata acesteia este stabilită prin lege la o altă dată.
Faptul generator al taxei intervine și taxa devine exigibilă, la data livră-rii de bunuri sau la data prestării de servicii.
Livrările de bunuri și prestările de servicii, care se efectuază continuu, dând loc la decontări sau plăți sugestive, cum sunt gazele naturale, apa, serviciile telefonice, energia electrică și alte asemenea, se consideră că sunt efectuate în momentul expirării perioadelor la care se referă aceste decontări sau plăți.
Exigibilitatea taxei este anticipată faptului și generator și intervine :
a)la data la care este emisă o factură fiscală, înaintea livrării de bunuri sau a prestării de servicii;
b)la data încasării avansului, în cazul în care se încasează avansuri înaintea livrării de bunuri sau a prestării de servicii. Se exceptează de la această prevede-re avansurile încasate pentru plata importurilor și a drepturilor vamale stabilite, potrivit legii, și orice avansuri încasate pentru operațiuni scutite de taxa pe valoa-rea adăugată sau care nu sunt în sfera de aplicare a taxei. Prin avansuri se înțele-ge încasarea parțială sau integrală a contravalorii bunurilor sau serviciilor, îna-intea livrării, respectiv a prestării.
În cazul construirii unui bun imobil, antrepenorul general poate opta pentru ca exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată să intervină la data livrării bunului imobil, în condiții stabilite prin norme.
Faptul generator și exigibilitatea
cazuri speciale
Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervine la datele prevăzute mai sus.
Pentru serviciile efectuate de impozitabile stabilite în străinătate pentru care beneficiarii au obligația plății taxei pe valoarea adăugată, exigibilitatea taxei intervine la data primirii facturii prestatorului sau la data achitării parțiale sau to-tale a serviciului, în cazul în care nu s-a primit factura prestatorului până la a-ceastă dată. Pentru operațiunile de închiriere de bunuri mobile și operațiunile de leasing contracte cu un prestator stabil în străinătate denumite în continuare ope-rațiuni de leasing extern, taxa pe valoarea adăugată devine exigibilă la fiecate din
datele specificate în contract pentru plata ratelor. Dacă se efectuază plăți în avans, exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervine la data efectuării plății.
În cazul livrării de bunuri cu plata în rate între persoane stabilite în țară, al operațiunilor de leasing intern, de închiriere, de concesionare sau de arendare de bunuri, taxa pe valoarea adăugată devine exigibilă la fiecare din datele speci-ficate în contract pentru plata ratelor, respectiv a chiriei, redevenței sau arenei. În cazul încasării de avansuri față de data prevăzută în contract, taxa pe valoarea adăugată devine exigibilă la data încasării avansului.
Pentru livrările de bunuri și prestările de servicii care se efectuază con-tinuu, dând loc la decontări sau plăți succesive energie electrică și termică, gaze naturale, apă, servicii telefonice și alte similare, exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervine la data întocmirii documentelor prin care furnizorii/prestatorii au stabilit cantițile livrate și serviciile prestate, dar nu mai târziu de finele lunii următoare celei în care s-a efectuat livrarea/prestarea.
În cazul livrării de bunuri sau prestării de servicii, realizate prin inter-mediul unor mașini automate de vânzare sau de jocuri, taxa pe valoarea adăugată devine exigibilă la data când se extrage numerar din automatul de vânzare sau de jocuri.
Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată aferentă sumelor constituie drept garanție pentru acoperirea eventualelor reclamații privind calitatea lucrări-lor de construcții-montaj ia naștere la data încheierii procesului-verbal de recep-ție definitivă sau, după caz, la data încasării sumelor, dacă încasarea este anteri-oară acestuia.
Exigibilitatea pentru importul
de bunuri
În cazul unui import de bunuri, taxa pe valoarea adăugată devine exigi-
bilă la data când se generează drepturi de import pentru bunurile respective, con-
form legislației vamale în vigoare.
5.BAZA DE IMPOZITARE
Baza de impozitare pentru operațiuni
în interiorul țării
Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată este constituită din :
a)pentru livrări de bunuri și prestări de servicii din tot ceeea ce constituie contrapartidă obținută sau care urmează a fi obținută de furnizor sau de prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a altui terț, inclusiv subvențiile di-rect legate de prețul acestor operațiuni;
b)prețurile de achiziție sau, în lipsa acestora, prețul de cost. Dacă bunurile sunt mijloace fixe, prețul de achiziție sau prețul de cost se ajustează, astfel cum se prevede în norme;
c)suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabilă pentru executarea prestărilor de servicii.
Se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată :
a)impozitele, taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, exclusiv taxa pe valoarea adăugată;
b)cheltuielile accesorii, cum ar fi : comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport și asigurare, decontate cumpărătorului sau clientului.
Nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată urmă-toarele :
a)rabaturile, remizele, risturnele, sconturile și alte reduceri de preț acordate de furnizori direct clienților;
b)sumele reprezentând daune-interese stabilite prin hotărâre judecătorească
definitivă, penalizările și orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parțială a obligațiilor contractuale, dacă sunt percepute peste prețurile și/sau tarifele negociate. Nu se exclud din baza de impozitare orice sume care reprezin-tă contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate;
c)dobânzile percepute pentru : plăți cu întârziere, livrări cu plata în rate, operațiuni de leasing;
d)valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă și clienți, prin schimb, fară facturare;
e)sumele achitate de furnizor sau prestator în contul clientului și care apoi se deconteză acestuia;
f)taxa de reclamă și publicitate și taxa hotelieră care sunt percepute de către autoritățile publice locale prin imtermediul prestatorilor.
Ajustarea bazei de impozitare
Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată se ajusteză în următoa-rele situații :
a)dacă au fost emise facturi fiscale și, ulterior , operațiunea este anulată to-tal sau parțial, înainte de livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;
b)în cazul refuzilor totale sau parțiale privind cantitatea, calitatea sau prețu-rile bunurilor livrate sau a serviciilor prestate;
c)în situația în care reducerile de preț sunt acordate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor, precum și în cazul majorării prețului ulterior livrării sau prestării;
d)contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate în-casa din cauza falimentului beneficiarului; ajustarea este permisă începând cu data de la care se declară falimentul;
e)în cazul în care cumpărători returnează ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circulă prin facturare.
Baza de impozitare pentru
import
Baza de impozitare pentru un import de bunuri este constituită de valoa-rea în vamă a bunurilor, stabilită conform legislației vamale în vigore, la care se adaugă taxele vamale, comisionul vamal, accizele și alte taxe, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, datorate pentru importul de bunuri.
Se cuprind în baza de impozitare cheltuielile accesorii precum comisi-oanele, cheltuielile de ambalare, transport și asigurare care intervin până la pri-mul loc de destinație a bunurilor în România, în măsura în are au fost cuprinse în baza de impozitare stabilită. Primul loc de destinație a bunurilor îl reprezintă destinația stipulată în documentul de transport sau oricare alt document însoțitor al bunurilor, când acestea intră în România.
Baza de impozitare pentru importul de bunuri nu cuprinde :
a)rabaturile, remizele, risturnele, sconturile și alte reduceri de preț acordate de furnizori direct clienților;
b)sumele reprezentând daune-interese stabilite prin hotărâre judecătorească
definitivă, penalizările și orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parțială a obligațiilor contractuale, dacă sunt percepute peste prețurile și/sau tarifele negociate. Nu se exclud din baza de impozitare orice sume care reprezin-tă contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate;
c)dobânzile percepute pentru : plăți cu întârziere, livrări cu plata în rate, operațiuni de leasing;
d)valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă și clienți, prin schimb, fară facturare;
e)sumele achitate de furnizor sau prestator în contul clientului și care apoi se deconteză acestuia;
f)taxa de reclamă și publicitate și taxa hotelieră care sunt percepute de către autoritățile publice locale prin imtermediul prestatorilor.
Baza de impozitare pentru nave și aeronave nu include :
a)valoarea serviciilor de reparare sau transformare, pentru navele și aerona-vele care au fost reparate sau transformate în străinătate;
b)carburanții și alte bunuri, aprovizionate din străinătate, destinate utilizării pentru nave și/sau aeronave.
Dacă suma folosită pentru stabilirea bazei de impozitare pentru un im-port de bunuri este exprimată în valută, aceasta se convertește în moneda națio-nală a României, în conformitate cu metodologia folosită, pentru a stabili valoa-rea în vamă a bunurilor importate.
B.COTELE DE TAXĂ PE VALOAREA ADĂUGATĂ
Cota standard și cota redusă
Cota standard a taxei pe valoarea adăugată este de 19% și se aplică asu-pra bazei de impozitare pentru oricare operațiune impozabilă care nu este scutită de taxa pe valoarea adăugată sau care nu este supusă cotei reduse a taxei pe va-loarea adăugată.
Cota redusă a taxei pe valoarea adăugată este de 9% și se aplică asupra bazei de impozitare, pentru următoarele prestării de servicii și/sau livrări de bu-nuri :
a)dreptul de intrare la muzee, castele, grădini zoologice, case memoriale, monumente istorice, grădini botanice, târguri, expoziții;
b)livrarea de manuale, cărți, ziare, reviste, cu excepția celor destinate ex-clusiv publicității;
c)medicamentele de uz uman și veterinar;
d)livrarea de proteze și produse ortopedice de orice fel, inclusiv accesoriile acestora, cu excepția protezelor dentare;
e)livrările de produse ortopedice;
f)cazarea în cadrul hotelier sau al sectorelor cu funcție similară, inclusiv în-chirierea terenurilor amenajate pentru camping.
Cota de taxă pe valoarea adăugată aplicabilă este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator al taxei pe valoarea adăugată, cu excepția ope-rațiunilor pentru care se aplică cota în vigoare la data exigibilității ei taxei.
În cazul schimbărilor de cote se va proceda la regularizare pentru a se aplica cotele în vigoare la data livrării de bunuri sau prestării de servicii pentru care regularizarea se efectuază aplicând cota în vigoare la data exigibilității ta-xei.
Cota aplicabilă pentru un import de bunuri este cea aplicată în interiorul țării pentru livrarea aceluiași bun.
1.OPERAȚIUNI SCUTITE
Scutiri pentru operațiunile din
interiorul țării
Următoarele operațiuni de interes general sunt scutite de taxa pe valoa-rea adăugată :
a)spitalizarea, îngrijirile medicale, inclusiv veterinare, și operațiunile strâns legate de acestea, desfășurate de unități autorizate pentru astfel de activități, indi-ferent de forma de organizare, precum spitalele, sanatorii, centre de sănătate ru-rale sau urbane, dispensare, cabinete și laboratoare medicale, centre de îngrijire medicală și de diagnostic, baze de tratament și recuperare, stații de salvare și alte unități autorizate să desfășoare astfel de activități, cantinele organizate pe lângă aceste unități, serviciile funerare prestate de unitățile sanitare;
b)prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de către stomato-logi și tehnicieni dentari, precum și livrarea de proteze dentare efectuată de sto-matologi și de tehnicieni dentari;
c)prestările de îngrijire și supraveghere efectuate de personal medical și pa-ramedici;
d)transportul bolnavilor și al persoanelor accidentate, în vehiculele special amenajate în acest scop;
e)livrările de organe, de sânge și de lapte, de proveniență umană;
f)activitatea de învățământ prevăzută de Legea învățământului nr. 84/1995,
republicată, cu modificări și complectările ulterioare, desfășurată de unitățile au-torizate, inclusiv activitate căminelor și a cantinelor organizate pe lângă aceste unități, formarea profesională a adulților, precum și prestările de servicii și livră-rile de bunuri strâns legate de acestea, efectuate de către instituțiile publice sau de către alte entități recunoscute, care au aceste obiective;
g)prestările de servicii și/sau livrările de bunuri strâns legate de asistență
și/sau protecția socială efectuate de instituțiile publice sau de alte entități recu-noscute ca având caracter social; serviciile de cazare, masă și tratament, prestate de persoane impozabile care își desfășoară activitatea în stațiuni balneoclimateri-ce, dacă au încheiate contracte cu Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale și contravaloarea acestora este decontată pe bază de bilete de tratament;
h)prestările de servicii și/sau livrările de bunuri strâns legate de protecția copiilor și a tinerilor, efectuate de instituțiile publice sau de alte entități recunos-cute ca având caracter social;
i)prestările de servicii și/sau livrările de bunuri furnizate membrilor îi inte-resul lor colectiv, în schimbul unei cotizații fixate conform statutului, de organi-zații fără scop patrimonial ce au obiective de natură politică, sindicală ,religioa-să, patriotică, filozofică, filantropică, patronală, profesională sau civică;
j)prestările de servicii stâns legate de practicarea sportului sau a educației fizice, efectuate de organizații fără scop patrimonial pentru persoanele care prac-tică sportul sau educația fizică;
k)prestările de servicii culturale și/sau livrările de bunuri strâns legate de acestea, efectuate de instituțiile publice, precum și de operațiunile care intră în sfera de aplicare a impozitului pe spectacole;
l)prestările de servicii și/sau livrările de bunuri efectuate de persoanele ale căror operațiuni sunt scutite cu ocazia manifestărilor destinate să le aducă sprijin financiar și organizate în profitul lor exclusiv, cu condiția ca aceste scutiri să nu producă distorsiuni concurențiale;
m)realizarea, difuzarea și/sau retransmisia programelor de radio și/sau tele-viziune, cu excepția celor de publicitate, efectuate de unități care produc și/sau difuzează programele audiovizuale, precum și de unitățile care au ca obiect de activitate difuzarea prin cablu a programelor audiovizuale;
n)vânzarea de licențe de filme sau de programe, drepturi de difuzare, abo-namente la agențiile internaționale de știri și alte drepturi de difuzare similare, destinate activității de radio și televiziune, cu excepția celor de publicitate.
Alte operațiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată :
a)activitățile de cercetare-dezvoltare și inovare pentru realizarea programe-lor, subprogramelor și proiectelor, precum și a acțiunilor cuprinse în Planul nați-onal de cercetare-dezvoltare și inovare, în programele nucleu și în planurile sec-toriale, prevăzute de Ordonanța Guvernului 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată prin Legea nr. 324/2003;
b)livrările de bunuri și prestările de servicii efectuate de producătorii agri-coli individuali și asociațiile fără personalitate juridică ale acestora;
c)prestările următoarelor servicii financiare și bancare :
1)acordarea și negocierea de credite și administrarea creditului de către per-
soana care îl acordă;
2)acordarea, negocierea și preluarea garanțiilor de credit sau a garanțiilor cola-terale pentru credite, precum și administrarea garanțiilor de credit de către per-soana care acordă creditul;
3)orice operațiune legală de depozite și conturi financiare, inclusiv orice ope-rațiuni cu ordine de plată, transferuri de bani, instrumente de debit, carduri de credit sau de debit, cecuri sau instrumente de plată, precum și alte operațiuni de factoring;
4)emisiunea, tranferuri și/sau orice alte operațiuni cu moneda națională sau străină, cu excepția monedelor sau a bancnotelor care sunt obiecte de colecție;
5)emisiunea, transferuri și/sau orice alte operațiuni cu titluri de participare, ti-tluri de creanțe, cu excepția executări acestora, obligațiuni, certificate, cambii, alte instrumente financiare sau alte valori mobiliare;
6)gestiunea fondurilor comune de plasament și/sau a fondurilor comune de ga-rantare a creanțelor efectuate de orice entități constituite în acest scop.
d)operațiunile de asigurare și/sau reasigurare precum și prestările de servi-cii în legătură cu operațiunile de asigurare și/sau de reasigurare efectuate de per-soanele care intermediază astfel de operațiuni;
e)jocurile de noroc organizate de persoanele autorizate.conform legii, să desfășoare astfel de activități;
f)livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuate de unitățile de peni-tenciare, utilizând munca deținuților;
g)lucrările de construcții, amenajări, reparații și întreținere la monumentele care comemorează combatanți, eroi, victime ale războiului și ale revoluției din decembrie 1989;
h)transportul fluvial de persoane în Delta Dunării și pe rutele Orșova-Mol-dova Nouă, Brăila-Hârșova și Galați-Grindu;
i)livrarea obiectelor și veșmintelor de cult religios, tipărirea cărților de cult, teologice sau cu conținut bisericesc și care sunt necesare pentru practicarea cul-tului, precum și furnizarea de bunuri asimilate obiectelor de cult, conform artico-lului 1 din Legea nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult, cu modificările și complectările ulterioare;
j)livrare de bunuri către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Banca-re, ca efect al dări în plată, sau bunuri adjudecate de către Autoritatea pentru Va-lorificarea Activeloir Bancare, cu stângerea totală sau parțială a obligațiunilor de plată ale unui debitor;
k)arendare, concesionarea și închirierea de bunuri imobile cu următoarele excepții :
1)operațiunile de cazare care sunt efectuate în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru
camping;
2)serviciile de parcare ale vehiculelor;
3)închirierea utilajelor și a mașinilor fixate în bunurile imobile;
4)închirierea seifurilor;
l)livrările de bunuri care au fost afectate unei activități scutite, dacă taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor respective nu a fost dedusă, precum și livră-rile de bunuri a căror achiziție a făcut obiectul excluderi dreptului de deducere.
Orice persoană impozabilă poate opta pentru taxarea operațiunilor în condițiile stabilite prin norme.
Scutiri la import
Sunt scutite de taxa pe valoara adăugată :
a)importul de bunuri a căror livrare în România este scutită de taxa pe va-loarea adăugată;
b)bunurile introduse în țară de călători sau de alte persoane fizice cu domi-ciliul în țară ori în străinătate, în condițiile și limitele stabilite potrivit reglemen-tărilor în vigoare, pentru regimul vamal aplicabil persoanelor fizice;
c)bunurile importate destinate comercializării în regim duty-free, precum și prin magazinele pentru servirea în exclusivitate a reprezentanțelor diplomatice și a personalului acestora;
d)importul de bunuri de către misiunile diplomatice și birourile consulare, precum și de către cetățeni străini cu statut diplomatic sau consular în România, în condiți de reciprocitate, potrivit proceduri stabilite prin norme;
e)importul de bunuri efectuat de reprezentanțele organismelor internaționa-le și interguvernamentale acreditate în România, precum și de către cetățeni stră-ini angajați ai acestor organizați, în limitele și în conformitate cu condițiile preci-zate în convențiile de înfiițare a acestor organizați, potrivit proceduri stabilite prin norme;
f)importul de bunuri de către forțele armate ale statelor străine membre NATO pentru uzul acestora sau al personalului civil însoțitor ori pentru aprovi-zionarea popotelor sau cantinelor, în cazul în care aceste forțe sunt destinate efortului comun de apărare;
g)importul de suporturi materiale, cum ar fi pelicule, benzi magnetice, dis-curi, pe care sunt înregistrate filme sau programe destinate activității de radio și televiziune, cu excepția celor de publicitate;
h)importul de bunuri primite în mod gratuit cu titlu de ajutoare sau donații destinate unor scopuri cu caracter religios, de apărare a sănătății, de apărare a ță-rii sau a siguranței naționale, artistic, sportiv, de protecție și ameliorare a mediu-lui, de protecție și conservare a monumentelor istorice și de arhitectură, în condi-
țiilor stabilite prin norme;
i)importul de bunuri finanțate din împrumuturi nerambursabile acordate de guverne străine, organisme internaționale și/sau organizați nonprofit din străină-tate și din țară în condițiile stabilite prin norme;
j)importul următoarelor bunuri : bunurile de origine română, bunurile străi-ne care devin proprietatea statului, bunurile reparate în străinătate sau bunurile care le înlocuiesc pe cele necorespunzătoare calitativ, returnate partenerilor ex-terni în perioada de garanție, bunurile care se înapoiază în țară ca urmare a unei expedieri eronate, echipamentele pentru protecția mediului, stabilite prin hotărâ-rea Guvernului.
Scutiri pentru exporturi sau alte
operațiuni similare și pentru
transportul internațional
Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată :
a)livrările de bunuri expediate sau transportate în afara țării, de către furni-zor sau de către altă persoană în contul său;
b)livrările de bunuri expediate sau transportate în afara țării de cumpărăto-rul care nu este stabil în interiorul țării, sau de altă persoană în contul său, cu excepția bunurilor transportate de cumpărătorul însuși și folosite la echiparea sau aprovizionarea ambarcațiunilor de agrement și avioanelor de turism sau a orică-rui mijloc de transport de uz privat;
c)prestările de servicii, inclusiv transportul și prestările de servicii accesorii transportului legate direct de exportul de bunuri sau prestărilor de servicii scuti-te;
d)transportul, prestările de servicii accesorii transportului, alte servicii di-rect legate de importul bunurilor, dacă valoarea acestora este inclusă în baza de impozitare a bunurilor importate;
e)transportul internațional de persoane și serviciile direct legate de acest transport, inclusiv livrările de bunuri destinate a fi acordate ca tratație pasageri-lor la bordul unui vapor, avion, autocar sau tren;
f)în cazul navelor utilizate pentru transportul internațional de persoane și/sau de mărfuri, pentru pescuit sau altă activitate economică sau pentru salvare ori asistență pe mare, al navelor de război, următoarele operațiuni :
1)livrarea de carburanți, echipamente și alte bunuri destinate a fi încorporate sau utilizate pe nave, cu excepția navelor folosite pentru pescuit fluvial sau de coastă;
2)prestările de servicii efectuate pentru nevoile directe ale navelor și/sau pen-tru încărcătura acestora;
g)în cazul aeronavelor care prestează transporturi iternaționale de persoane și/sau mărfuri, următoarele operațiuni :
1)livrările de carburanți echipamente și alte bunuri destinate a fi încorporate sau utilizate pe aeronave:
2)prestările de servicii efectuate pentru nevoile directe ale aeronavelor și/sau încărcătura acestora;
h)prestările de servicii pentru navele aflate în propietatea companiilor de navigație care își desfășoară activitatea în regimul special maritim sau operate de acestea, precum și livrările de nave în întregul lor către aceste companii;
i)livrările de bunuri și prestările de servicii, în favoarea misiunilor diplo-matice și oficiilor consulare, a personalului acestora, precum și a oricăror cetățe-ni străini având statut diplomatic sau consular în România, în condiții de reci-procitate;
j)livrările de bunuri și prestările de servicii, în favoarea reprezentanțelor or-ganismelor internaționale și interguvenamentale acreditate în România, precum și a cetățenilor angajați ai acestora, în limitele și în conformitate cu condițiile precizate în convențiile de înființare a acestor organizații;
k)livrările de bunuri și/sau prestările de servicii, către forțe armate ale sta-telor străine membre NATO, pentru uzul forțelor armate sau al personalului civil care însoțește forțele armate sau pentru aprovizionarea cantinelor, dacă forțele iau parte la efortul de apărare comun; în cazul în care bunurile nu sunt expediate sau transportate în afara țării și pentru prestările de servicii, scutirea se acordă potrivit unei proceduri de restituire a taxei, stabilite prin ordinul finanțelor publi-ce;
l)livrările de bunuri și prestările de servicii finanțate din ajutoare sau îm-prumuturi nerambursabile acordate de către guverne străine, de organisme inter-naționale și de organizații nonprofit și de calitate din străinătate și din țară, inclu-siv din donații ale persoanelor fizice;
m)construirea, consolidarea, extinderea, restaurarea și reabilitatrea lăcașu-rilor de cult religios sau a altor clădiri utilizate în acest scop;
n)prestările de servicii poștale, efectuate pe teritoriul României de operatori prevăzuți de Ordonanța Guvernului nr. 70/2001 pentru ratificarea Actelor adop-tate de Congresul Uniuni Poștale Universale de la Beijing (1999), aprobată prin Legea nr. 670/2001, constând în preluarea și distribuirea trimiterilor poștale din străinătate, inclusiv servicii financiar-poștale;
o)servicii prestate de persoane din România, în contul beneficiarilor cu se-diul sau domiciliul în străinătate, pentru bunurile din import aflate în perioada de garanție;
p)prestările de servicii efectuate de imtermediari care acționează în numele sau în contul unei alte persoane, atunci când intervin în operațiuni.
Prin norme se stabilesc, acolo unde este cazul, documentele necesare pentru a justifica scutirea de taxa pe valoarea adăugată pentru operațiunile scutite după caz, procedura și condițiile care trebuie îndeplinite pentru aplicarea scutiri de taxa pe valoarea adăugată.
Scutiri speciale legate de traficul
internațional de bunuri
Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată :
a)livrarea de bunuri care sunt plasate în regim de antrepozit vamal;
b)livrarea de bunuri destinate plasării în magazinele duty-freee și în alte magazine situate în aeroporturile internaționale, precum și livrările de bunuri efectuate prin aceste magazine;
c)următoarele operațiuni desfășurate într-o zonă liberă sau într-u port liber :
1)introducerea de bunuri străine într-o zonă liberă sau port liber, direct din străinătate, în vederea simplei depozitări, fără întocmirea de formalități vamale;
2)operațiuni comerciale de vânzare-cumpărare a mărfurilor străine între diver-și operatori din zona liberă sau portul liber sau între aceștia și alte persoane din afara zonei libere sau a portului liber;
3)scoaterea de bunuri străine din zona liberă sau portul liber, în afara țării, fără întocmirea de declarații vamale de export, bunurile fiind în aceeași stare ca în momentul introduceri lor în zona liberă sau a portului liber;
d)prestările de servicii legate direct de operațiunile prevăzute mai sus.
Scutirile speciale legate de traficul internațional de bunuri nu se aplică bunurilor care sunt livrate pentru utilizare sau consum în România, inclusiv în antrepozitul vamal, zona liberă sau în portul liber, sau care rămân în România.
Prin norme se stabilesc, acolo unde este cazul, documentele necesare pentru a justifica scutirea de taxe pe valoarea adăugată pentru operațiunile scutite special legate de traficul internațional de bunuri, procedura și condițiile care tre-buie îndeplinite pentru aplicarea scutirii de taxa pe valoarea adăugată.
2.REGIMUL DEDUCERILOR
Dreptul de deducere
Dreptul de deducere ia naștere în momentul în care taxa pe valoarea adăugată deductibilă devine exigibilă.
Pentru bunurile importate până la data de 31 decembrie 2003, în baza certificatelor de suspendare a taxei pe valoarea adăugată, eliberate în baza Legii 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată, pentru care termenul de plată inter-vine după data de 1 ianuarie 2004 inclusiv, taxa pe valoarea adăugată devine de-
ductibilă la data plății efective.
Dacă bunurile și serviciile achiziționate sunt destinate utilizării în folo-sul operațiunilor sale taxabile, oricare persoană impozabilă înregistrată ca plăti-tor de taxa pe valoarea adăugată are dreptul să deducă :
a)taxa pe valoarea adăugată datorată sau achitată, aferentă bunurilor care
i-au fost livrate sau urmează să îi fie livrate, și pentru prestările de servicii care
i-au fost prestate ori urmează să îi fie prestate de o altă persoană impozabilă;
b)taxa pe valoarea adăugată achitată pentru bunurile importate.
De asemenea, se acordă oricărei persoane impozabile, înregistrată ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, dreptul de deducere pentru taxa pe valoa-rea adăugată prevăzută mai sus, dacă bunurile și serviciile achiziționate sunt des-tinate utilizării pentru realizarea următoarelor operațiuni :
a)livrările de bunuri și/sau prestările de servicii scutite de taxa pe valoarea adăugată;
b)operațiuni rezultând din activități economice, pentru care locul livrării/ prestării este considerat a fi în străinătate, dacă taxa pe valoarea adăugată ar fi deductibilă, în cazul în care operațiunea s-ar desfășura în țară.
Orice persoană impozabilă înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată are dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată.
În condițiile stabilite prin norme, se acordă dreptul de deducere taxei pe valoarea adăugată pentru achizițiile de bunuri și/sau servicii destinate realizării operațiunilor prevăzute mai sus, efectuate de persoanele impozabile înainte de înregistrarea ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, care nu aplică regimul spe-cial de scutire .
Nu poate fi dedusă taxa pe valoarea adăugată pentru :
a)bunuri/servicii achiziționate de furnizori/prestatori în contul clienților și care apoi se deconteză acestora;
b)băuturi alcoolice și produse din tutun destinate acțiunilor de protocol.
Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată, orice persoană impozabilă trebuie să justifice dreptul de deducere, în funcție de felul operațiunii, cu unul din următoarele documente :
a)taxa pe valoarea adăugată datorată sau achitată, aferentă bunurilor care
i-au fost livrate sau urmează să îi fie livrate, și pentru prestările de servicii care
i-au fost prestate sau urmează să îi fie prestate de o altă persoană impozabilă, cu factură fiscală , și este emisă pe numele de către o persoană impozabilă înregis-trată ca plătitor de taxă. Beneficiarii serviciilor care sunt înregistrați ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, justifică taxa dedusă, cu factura fiscală;
b)pentru importurile de bunuri, cu declarația vamală de import sau un act constatator emis de autoritățile vamale; pentru importurile care mai beneficiază de amânarea plății taxei în vamă, va prezenta și documentul care confirmă achi-
tarea taxei pe valoarea adăugată.
Orice persoană impozabilă, care a aplicat regimul special de scutire și ulterior trece la aplicarea regimului normal de taxă pe valoarea adăugată, are dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată la data înregistrării ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, dacă sunt îndeplinite condițiile pentru :
a)bunuri de natura stocurilor, conform reglementărilor contabile, care se află în stoc la data la care persoana respectivă a fost înregistrată cu plătitor de ta-xă pe valoarea adăugată;
b)bunuri de natura mijloacelor fixe, care au fost achiziționate cu cel mult 90 de zile anterior datei de înregistrare ca plătitor de taxă.
Pentru exercitarea dreptului de deducere prevăzut, trebuie îndeplinite următoarele condiții :
a)bunurile respective urmează a fi folosite pentru operațiuni cu drept de de-ducere;
b)persoana impozabilă trebuie să dețină o factură fiscală sau un alt docu-ment legal aprobat care justifică suma taxei pe valoarea adăugată aferente bunu-rilor achiziționate.
Taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor și serviciilor achiziționate, destinate realizării obiectivelor proprii de investiții, stocuri de produse cu desti-nație specială, finanțate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, se deduce potrivit prevederilor legale. Cu taxa pe valoarea adăugată dedusă pentru realiza-rea obiectivelor proprii de investiții se vor reîntregi obligatoriu disponibilitățile de investiții. Sumele deduse în cursul anului fiscal pentru obiectivele proprii de investiții pot fi utilizate numai pentru plăți aferente celuiași obiectiv de investiții. La încheierea exercițiului financiar, sumele deduse și neutilizate se virează la bugetul de stat sau bugetele locale în conturile și la termenele stabilite prin nor-me metodologice anuale privind încheierea exercițiului financiar-bugetar și fi-nanciar-contabil, emise de Ministerul Finațelor Publice.
Perioada fiscală
Perioada fiscală pentru taxa pe valoarea adăugată este luna calendaristi-
că. Pentru persoanele impozabile care nu au depășit în cursul anului precedent cifră de afaceri din operațiuni taxabile și/sau scutite cu drept de deducere de 100.000 euro inclusive, la cursul de schimb valutar din ultima zi lucrătoare a anului precedent,perioada fiscală este trimestrul calendaristic.
Persoanele impozabile care se încadrează au obligația de a depune la or-
ganele fiscale teritoriale, până la data de 25 ianuarie, o declarație în care să men-ționeze cifra de afaceri din anul precedent.
Dacă cifra de afaceri obținută în anul înființării este mai mare de
100.000 euro, în anul următor perioada fiscală va fi luna calendaristică, iar dacă cifra de afaceri obținută nu depășește 100.000 euro inclusiv, perioada fiscală va
fi trimestrul.
Deducerea taxei pentru persoanele
impozabile cu regim mixt
Orice persoană impozabilă, înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, care realizează sau urmează să realizeze atât operațiuni care dau drept de deducere, cât și operațiunile care nu dau drept de deducere, este denumită în continuare plătitor de taxă pe valoarea adăugată cu regim mixt.
Dreptul de deducere al taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor și serviciilor achiziționate de orice plătitor de taxă pe valoarea adăugătă cu regim mixt conform următoarelor norme.
Achiziționările de bunuri și servicii destinate exclusiv realizării de ope-rațiuni care dau drept de deducere, inclusiv de investiții destinate realizării de astfel de operațiuni, se înscriu într-un jurnal pentru cumpărări, care se întocmește separat de aceste operațiuni, și taxa pe valoarea adăugată aferentă acestora nu se deduce.
Achiziționările de bunuri și servicii destinate exclusiv realizării de ope-rațiuni care nu dau drept de deducere, precum și de investiții care sunt destinate realizării de astfel de operațiuni se înscriu în jurnalul pentru cumpărări, care se întocmește separat pentru aceste operațiuni, iar taxa pe valoarea adăugată aferen-tă acestora nu se deduce.
Bunurile și serviciile pentru care nu se cunoaște destinația în momentul achiziției, respectiv dacă vor fi utilizate pentru realizarea de operațiuni care dau drept de deducere sau operațiuni care nu dau drept de deducere ori pentru care nu se poate determina proporția în care sunt sau vor fi utilizate pentru operațiuni care dau drept de deducere și pentru operațiuni care nu dau drept de deducere, se evidențiază separat într-un jurnal pentru cumpărări întocmit separat. Taxa pe va-loarea adăugată aferentă acestor achiziții se deduce pe bază pro-rata. Prin excep-ție, în cazul achizițiilor destinate realizării de investiții, care se prevăd că vor fi utilizate atât pentru realizarea de operațiuni care dau drept de deducere, cât și pentru operațiuni care nu dau drept de deducere, este permisă deducerea integra-lă a taxei pe valoarea adăugată pe parcursul procesului investițional, urmând ca taxa dedusă să fie ajustată în conformitate cu procedura stabilită prin norme.
În cursul unui an fiscal este permisă rectificarea taxei deduse aferente achizițiilor de bunuri/servicii care constată că ulterior au fost utilizate pentru altă destinație decât cea prevăzută la data achiziției. Rectificările se evidențiază pe rândurile de regularizare din decontul de taxă pe valoarea adăugată.
Pro-rata se determină ca raport între : veniturile obținute din operațiuni care de dau drept de deducere, inclusiv subvențiile legate direct de prețul acesto-ra, la numărător, iar la numitor veniturile de la numărător plus veniturile obținute din operațiuni care nu se dau dau drept de deducere. În calcului pro-rata, la nu-mitor se adaugă alocațiile, subvențiile sau alte sume primite de la bugetul de stat sau bugetele locale, în scopul finanțării de activități scutite fără drept de deduce-re sau care nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată. Se exclud din calcul pro-rata veniturilor financiare, dacă aceste sunt serviciile efectuate de prestatori stabiliți în strainătate pentru care beneficiari au obligația plăți taxei pe valoarea adăugată. Pro-rata se determină anual, situație în care elementele prevă-zute la numitor și numărător sunt cumulate pentru întregul an fical. Prin excep-ție, aceasta poate fi determintă lunar sau trimestrial situație în care elementele prevăzute la numitor și numărător sunt cele efectiv realizate în cursul ficărei luni respectiv trimestru.
Pro-rata aplicabilă provizoriu pentru un an este ori pro-rata definitvă de-terminată pentru anul precedent, ori pro-rata estimată în funcție de operațiunile prevăzute a fi realizate în anul curent. Persoanele impozabile trebuie să comuni-ce organului fiscal teritorial, la începutul fiecărui an fiscal, cel mai târziu la data de 25 ianuarie, nivelul pro-rata provizorie aplicată, precum și modul de determi-nare a acestuia. Taxa pe valoarea adăugată de dedus se determină prin aplicarea pro-rata provizoprie asupra taxei pe valoarea adăugată deductibile, aferente achi-zițiilor destinate atât realizării de operațiuni care dau de deducere, cât și celor care nu dau drept de deducere.
Persoanele impozabile care nu au determinat pro-rata provizorie la înce-putul anului deoarece nu realizau și nici nu prevedeau realizarea de operațiuni fără drept de deducere în cursul anului, și care ulterior realizează astfel de opera-țiuni nu au obligația să calculeze și să utilizeze pro-rata provizorie. În cursul anului este permisă deducere integrală a taxei pe valoarea adăugată. La finele anului vor aplica următoarele reguli :
a)dacă pot efectua separarea achizițiilor/servicii pe destinații, ele se vor regulariza astfel : din taxa dedusă în cursul anului se scade taxa de dedus rezulta-tă prin aplicarea pro-rata definitivă pentru achizițiile destinate atât realizării de operațiuni cu drept de deducere, cât și pentru operațiuni fără drept de deducere, și/sau taxa aferentă bunurilor/serviciilor destinate exclusiv operațiunilor cu drept de deducere, iar diferența rezultată se înscrie pe un rând distinct în decontul din ultimă periodă fiscală a anului, ca taxă de plată la bugetul de stat;
b)dacă nu se poate efectua separarea pe destinații, se aplică pro-rata defini-tivă asupra tuturor achizițiilor de bunuri/servicii efectuate în cursul anului, iar diferența rezultată se înscrie pe un rând distinct în decontul din ultima perioadă fiscală a anului.
Pro-rata definitivă se determină în luna decembrie, în funcție de realiză-rile efective din cursul anului, potrivit formulei de calcul.
Regularizarea deducerilor operate după pro-rata provizorie se realizează prin alicarea pro-rata definitivă asupra sumei taxei pe valoarea adăugată deducti-bile aferente achizițiilor.
Diferența în plus sau în minus față detaxa dedusă, conform pro-rata pro-vizorie, se înscrie pe un rând distinct în decontul ultimei perioade fiscale.
În situați speciale, când pro-rata calculată nu asigură determinarea co-rectă a taxei de dedus, Ministerul Finanțelor Publice, prin direcția de specialitate, poate aproba aplicarea unei pro-rata speciale, la solicitarea persoanelor impoza-bile în cauză pe baza justificări prezentate. Dacă aprobarea a fost acordată în timpul anului, persoanele impozabile au obligația să recalculeze taxa pe valoarea adăugată dedusă de la începutul anului pe bază pro-rata specială, aprobată. Plăti-tori de taxa pe valoarea adăugată cu regim mixt pot renunța la aplicarea pro-rata specială numai la începutul unui an calendaristic și sunt obligate să anunțe orga-nele fiscale.
La cererea justificată a persoanelor impozabile, organele fiscale la care acestea sunt înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată pot aproba ca pro-rata să fie determinată lunar sau trimestrial după caz. În anul în care a fost acordată aprobarea persoanele impozabile au obligația să recalculeze taxa pe va-loarea adăugată dedusă de la începutul anului pe baza pro-rata lunară sau trimes-trială. Plătitori de taxă pe valoarea adăugată cu regim mixt pot renuța la aplicarea pro-rata lunară sau trimestrială numai la începutul unui an fiscal și sunt obligate să anunțe organele fiscale. Pro-ratele lunare sau trimestriale efectiv realizate sunt definitive și nu se regularizeazăla sfârșitul anului.
Determinarea taxei de plată sau a
sumei negative de taxă
În situația în care taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor și servi-ciilor bunurilor și serviciilor achiziționate de o persoană impozabilă, care este dedusă într-o periodă fiscală, este mai mare decât taxa pe valoarea adăugată co-lectată, aferentă operațiunilor taxabile, rezultă un excedent în perioada de rapor-tare, denumit în continuare sumă negativă a taxei pe valoarea adăugată.
În situația în care taxa pe valoarea adăugată aferentă operațiunilor taxa-bile, exigibilă într-o perioadă fiscală, denumită taxă colectată, este mai mare de-cât taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor și serviciilor achiziționate, dedu-să în aceea perioadă fiscală, rezultă o diferență numită taxă pe valoarea adăuga-tă de plată pentru perioada fiscală de raportare.
Regularizarea și rambursarea taxei
După determinarea taxei de plată sau a sumei negative a taxei pe valoa-rea adăugată pentru operațiunile din perioada fiscală de raportare, persoanele impozabile trebuie să efectueze regularizările prevăzute prin decontul de taxa pe valoarea adăugată.
Se determină suma negativă a taxei pe valoarea adăugată cumulată, prin adăugarea la suma negativă a taxei pe valoarea adăugată, rezultată în perioada fiscală de raportare, a soldului sumei negative a taxei pe valoarea adăugată re-portat decontul perioadei fiscale precedente, dacă nu a fost solicitat a fi rambur-sat.
Se determină taxa pe valoarea adăugată de plata cumulată, în perioada fiscală de raportare, prin adăugarea la taxa pe valoarea adăugată de plată din pe-rioada fiscală de raportare a sumelor neachitate la bugetul de stat până la data de-punerii decontului de taxă pe valoarea adăugată din soldul taxei pe valoarea adă-ugată de plată al perioadei fiscale anterioare.
Prin decontul de taxă pe valoarea adăugată, persoanele impozabile tre-buie să determine diferențele dintre sumele care reprezintă regularizările de taxă și stabilirea soldului de taxă pe valoarea adăugată de plată a sau a soldului sumei negative a taxei pe valoarea adăugată. Dacă taxa pe valoarea adăugată de plată cumulată este mai mare decât suma negativă a taxei pe valoarea adăugată cumu-lată, rezultă un sold de taxă pe valoarea adăugată de plată în perioada fiscală de raportare. Dacă negativă a taxei pe valoarea adăugată cumulată este mai mare decât taxa pe valoarea adăugată plată cumulată, rezultă un sold al sumei negative a taxa pe valoarea adăugată, în perioada fiscală de raportare.
Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adău-gată pot solicita rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adăuga-tă din perioada fiscală de raportare, prin bifarea casetei corespunzătoare din de-contul de taxă pe valoarea adăugată din perioada fiscală de raportare, decontul fiind și cerere de rambursare, sau pot reporta soldul sumei negative în decontul perioadei fiscale următoare. Dacă o persoană impozabilă solicită ramdursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adăugată, aceasta nu se reportează în perioada fiscală următoare. Nu poate fi solicitată rambursarea soldului sumei ne-gative a taxei pe valoarea adăugată din perioada fiscală de raportare, mai mic de 50 milioane lei inclusiv, aceasta fiind reportată obligatoriu îndecontul perioadei fiscale următoare.
În cazul persoanelor juridice care se divizează sau sunt absorbite de altă persoană impozabilă soldul sumei negative a taxei pe valoarea adăugată pentru care nu s-a rambursarea este preluat în decontul persoanei care a preluat activita-tea.
În situația în care două sau mai multe persoane juridice impozabile fuzi-onează, persoana impozabilă care preia activitatea va prelua și soldul taxei pe va-loarea adăugată de plată către bugetul de stat, cât și soldul sumei negative a taxei pe valoarea adăugată, pentru care nu s-a solicitat rambursarea din deconturile persoanelor care s-au lichidat cu ocazia fuziuni.
Rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adăugată se efectuază de organele fiscale, în condițiile și potrivit procedurilor stabilite prin normele procedurale în vigoare.
Pentru operațiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de dedu-cere persoanele neînregistrate ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată pot benefi-cia de rambursarea taxei pe valoarea adăugată, potrivit proceduri prevăzute prin norme.
3.PLĂTITORII TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ
Plătitorii taxei
Pentru operațiunile din interiorul țării, plătitorii taxei pe valoarea adău-gată sunt :
a)persoanele impozabile înregistra te ca plătitori de taxă pe valoarea adău-gată, pentru operațiunile taxabile realizate;
b)beneficiarii prestărilor de servicii taxabile, efectuate de persoane impoza-bile stabilite în străinătate, indiferent dacă beneficiarii sunt sau nu înregistrați ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată.
La importul de bunuri, plătitorii taxei pe valoarea adăugată sunt persoa-nele care importă bunuri în România. Persoanele fizice datorează taxa pe valoa-rea adăugată pentru bunurile introduse în țară, potrivit regulamentului vamal aplicabil acestora.
Reguli aplicabile în cazul persoanelor
impozabile stabilite în străinătate
Dacă o persoană impozabilă stabilită în străinătate realizează prestări de servicii taxabile, pentru care locul prestării este considerat a fi în România, va proceda astfel :
a)prestatorul își poate desemna un reprezentant fiscal în România, care are obligația de a îndeplini, în numele persoanei stabilite în străinătate, toate obliga-țiile, inclusiv obligația de a solicita înregistrarea fiscală plății taxei pe valoarea adăugată, în numele persoanei stabilite în străinătate;
b)în cazul în care persoana stabilită în străinătate nu își desemnează un re-prezentant fiscal în România, beneficiarul serviciilor datorează taxa pe valoarea
adăugată, în numele prestatorului.
Prin persoana impozabilă care realizează activitățile economice și care nu are în România sediul activității economice, domiciliul stabil sau un sediu permanent de la care serviciile sunt prestate sau livrările sunt efectuate.
În cazul livrărilor de bunuri taxabile pentru care locul livrării este consi-derat a fi în România, efectuate de persoane stabilite în străinătate, acestea au obligația să desemneze un reprezentant fiscal în România.
Personele impozabile stabilite în străinătate, care desfășoară operațiuni scutite cu drept de deducere în România, au dreptul să-și desemneze un repre-zentant fiscal pentru aceste operațiuni.
Procedura desemnării reprezentantului fiscal pentru taxa pe valoarea adăugată se stabilește prin norme.
4.REGIMUL SPECIAL DE SCUTIRE
Sfera de aplicare și regulile pentru
regimul special de scutire
Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată persoanele impozabile a căror cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară plafonului de 2 mi-liarde lei, denumit în continuare plafon de scutire, dar acestea pot opta pentru aplicarea regimului normal de taxă pe valoarea adăugată.
Persoanele impozabile nou-înființate pot beneficia de aplicarea regimu-lui special de scutire, dacă declară că vor realiza anual o cifră de afaceri estimată de până la 2 miliarde inclusiv și nu optează pentru aplicarea regimului normal de taxă pe valoarea adăugată. Personele impozabile înregistrate fiscal, care ulterior realizează operațiuni sub plafonul de scutire , se consideră că sunt în regimul special de scutire, dacă nu optează pentru aplicarea regimului normal de taxă pe valoarea adăugată.
Persoanele impozabile, care depășesc în cursul unui an fiscal plafonul de scutire, sunt obligate să solicite înregistrarea ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată în regim normal, în termen de 10 zile de la data constatării depășirii. Pentru persoanele nou-înfiițate, anul fiscal reprezintă perioada din anul calenda-ristic, reprezentată prin luni calendaristice scurse de la data înregistrării până la finele anului. Fracțiunile de lună vor fi considerate o lună întreagă. Persoanele care se află sub regim special de scutire trebuie să țină evidența livrărilor de bu-nuri și a prestărilor de servicii cu ajutorul jurnalului pentru vânzări. Data depăși-rii plafonului este considerată sfârșitul lunii calendaristice în care a avut loc de-pășirea de plafon. Până la data înregistrării ca plătitor de taxă pe valoarea adău-gată în regim normal se va aplica regimul de scutire de taxă pe valoarea adăuga-tă. În situația în care se constată că persoana în cauză a solicitat cu întârziere
atribuirea calității de plătitor de taxă pe valoarea adăugată în regim normal, auto-ritatea fiscală este îndreptățită să solicite plata taxei pe valoarea adăugată pe pe-rioada scursă între data la care persoana în cauză avea obligația să solicite înre-gistrarea ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată în regim normal și la data de la care înregistrarea a devenit efectivă.
După depășirea plafonului de scutire, persoanele impozabile nu mai pot solicita aplicarea regimului special, chiar dacă ulterior realizează cifre de afaceri anuale inferioare plafonului de scutire prevăzut de lege.
Cifra de afaceri care servește drept referință la aplicare este constituită din suma, fără taxa pe valoarea adăugată, a livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii taxabile, incluzând și operațiunile scutite cu drept de deducere.
Persoanele impozabile scutite potrivit dispozițiilor nu au dreptul de de-ducere și nici nu pot să înscrie taxa pe facturile lor. În cazul în care sunt benefici-ari ai prestărilor de servicii, persoanele impozabile sunt obligate să îndeplinească obligațiile.
5.OBLIGAȚIILE PLĂTITORILOR DE TAXĂ
PE VALOAREA ADĂUGATĂ
Înregistrarea plătitorilor de taxă
pe valoarea adăugată
Orice persoană impozabilă trebuie să declare începerea, schimbarea și încetarea activității sale ca persoană impozabilă. Condițiile în care persoanele impozabile se înregistrează ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată sunt prevă-zute de legislație privind înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite și taxe.
Orice persoană impozabilă, înregistrată ca plătior de taxă pe valoarea adăugată, care realizează exclusiv operațiuni care nu dau drept de deducere, tre-buie să solicite scoaterea din evidență ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată.
Orice persoană impozabilă, înregistrată ca plătior de taxă pe valoarea adăugată, trebuie să solicite scoterea din evidență ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, în caz de încetare a activității, în termen de 15 zile de la data actului în care se consemnează situația respectivă. Taxa pe valoarea adăugată datorată la bugetul de stat trebuie achitată înainte de scoaterea din evidență ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, cu excepția situației în care activitatea acesteia a fost preluată de către altă persoană impozabilă, înregistrată ca plătitor de taxă pe va-loarea adăugată.
Definirea asocierilor din punct de vedere al
taxei pe valoarea adăugată
În înțelesul taxei pe valoarea adăugată, o asociere sau altă organizație care nu are personalitate juridică se consideră a fi o persoană impozabilă separa-tă, pentru acele activități economice desfășurate de asociați sau parteneri în nu-mele asociației sau organizației respective, cu excepția asociațiilor în participați-une.
Facturi fiscale
Orice persoană impozabilă, înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea
adăugată, are obligația să emită factură fiscală pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuate către fiecare beneficiar. Persoanele impozabile, care nu sunt înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată nu au dreptul să emită facturi fiscale și nici să înscrie taxa pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri și/sau prestările de servicii efectuate de către altă persoană în docu-mentele emise. Prin norme se stabilesc situațiile în care factura fiscală poate fi emisă și de altă persoană decât cea care efectuază livrarea de bunurilor.
Pentru livrări de bunuri factura fiscală se emite la data livrării de bunuri, iar pentru prestări de servicii cel mai târziu pânăla data de 15 a lunii următoare celei în care prestatrea a fost efectuată.
Pentru bunurile livrate cu aviz de însoțire, factura trebuie emisă în ter-men de cel mult 5 zile lucrătoare de la data livrării, fără a depăși finele lunii în care a avut loc livrarea.
Pentru prestările de servicii efectuate de prestatori stabiliți în străinătate, pentru care beneficiari au obligația plății taxei pe valoarea adăugată, aceștia din urmă, dacă sunt înregistrați ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, trebuie să autofactureze operațiunile respective, prin emiterea unei facturi fiscale, la data primirii facturii prestatorului sau la data efectuării plății către prestator, în cazul în care nu s-a primit factura prestatorului până la această dată. Operațiunile de leasing extern se autofacturează de către beneficiarii din România, înregistrați ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, la data stabilită prin contract petru plata ratelor de leasing și/sau la data plăți de sume în avans. Persoanele care nu sunt înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată vor urma procedura. Regi-mul fiscal al facturilor fiscale emise prin autofacturare se stabilește prin norme.
Pentru livrările de bunuri și prestările de servicii care se efectuază conti-nuu, cum sunt energia electrică, energia termică, gazele naturale, apa, serviciile telefonice și alte asemenea, factura fiscală trebuie emisă la data la care intervine
exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată, cu excepțiile prevăzute în alte acte nor-mative.
În cazul operațiunilor de leasing intern, a operațiunilor de închiriere, concesionare sau arendare de bunuri, factura fiscală trebuie să fie emisă la fie-care din datele specificate în contract, pentru plata ratelor, chiriei, redevenței sau arendei, după caz. În cazul încasării de avansuri, față de data prevăzută în con-tract se emite factură fiscală la data încasării avansului.
Dacă plata pentru operațiuni taxabile este încasată înainte ca bunurile să fie livrate sau înaintea finalizării prestării serviciilor, factura fiscală trebuie să fie emisă în termen de 5 zile lucrătoare de la fiecare când este încasat un avans, fără a depășii finele lunii în care a avut loc încasarea.
Factura fiscală trebuie să cuprindă obligatoriu următoarele informații :
a)seria și numărul facturii;
b)data emiterii facturii;
c)numele, aresa și codul de înregistrare fiscală al persoanei care emite fac-tura;
d)numele, adresa și codul de înregistrare fiscală, după caz, al beneficiarului de bunuri sau servicii;
e)denumirea și cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate;
f)valoarea bunurilor sau serviciilor, exclusiv taxa pe valoarea adăugată;
g)cota de taxă pe valoarea adăugată sau mențiunea scutit cu drept de dedu-cere, scutit fără drept de deducere, neimpozabil sau neinclus în baza de impozi-tare, după caz;
h)valoarea taxei pe valoarea adăugată, pentru operațiunile taxabile.
Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adău-gată nu au obligația să emită factură fiscală pentru următoarele operațiuni, cu ex-cepția cazurilor când beneficiarul solicită factură fiscală :
a)transportul persoanelor cu taximetre, transportul persoanelor pe baza bi-letelor de călătorie sau a abonamentelor;
b)livrările de bunuri prin magazinele de comerț cu amănuntul și prestări de servicii către populație, consemnate în documente fără nominalizarea cumpărăto-rului;
c)livrări de bunuri și prestări de servicii consemnate în documente specifice aprobate prin lege.
Evidența operațiunilor impozabile și
depunerea decontului
Persoanele impozabile, înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adău-
gată, au următoarele obligații din punct de vedere al evidenței operațiunilor im-
pozabile :
a)să țină evidența contabilă potrivit legii, astfel încât să poată determina baza de impozitare și taxa pe valoarea adăugată colectată pentru livrările de bu-nuri și/sau prestările de servicii efectuate, precum și cea deductibilă aferentă achizițiilor;
b)să asigure condițiile necesare pentru emiterea documentelor, prelucrarea informațiilor și conducerea evidențelor prevăzute de reglementările în domeniul taxei pe valoarea adăugată;
c)să furnizeze organelor fiscale toate justificările necesare în vederea stabi-lirii operațiunilor realizate atât la sediul principal, cât și la subunități;
d)să contabilizeze distinct veniturile și cheltuielile rezultate din operațiuni-le asocierilor în participațiune. Drepturile și obligațiile legale privind taxa pe va-loarea adăugată revin asociatului care contabilizează veniturile și cheltuielile,
potrivit contractului încheiat între părți. La sfârșitul perioadei de raportare veni-turile și cheltuielile, înregistrate pe facturi, se transmit pe baza de decont fiecărui asociat, în vederea înregistrării acestora în contabilitatea proprie. Sumele decon-tate între părți fărărespectarea acestori prevederi se supun taxei pe valoarea adău-gată, în cotele prevăzute de lege.
Persoanele înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată trebuie să întomească și să depună la organul fiscal competent, pentru fiecare perioadă fiscală, până la data de 25 a lunii următoare perioadei fiscale inclusiv, decontul de taxă pe valoarea adăugată, potrivit modelului stabilit de Ministerul Finanțelor Publice. Vor fi evidențiate în decontul de taxă pe valoarea adăugată atât ca taxă colectată, cât și ca taxă deductibilă.
Persoanele neînregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată tre-buie să întocmească un decont de taxă pe valoarea adăugată special, potrivit mo-delului stabilit de Ministerul Finanțelor Publice, pe care îl depun la organul fiscal competent numai atunci când realizează astfel de operțiuni. Decontul se depune până ladata de 25 a lunii următoare celei în care a fost primită factura prestatoru-lui sau a fost efectuată plata către prestator, în cazul plăților fără factură. Pentru operațiunile de leasing extern decontul special se depune până la data de 25 a lu-nii următoare celei stabilite prin contract pentru plata ratelor de leasing și/sau ce-lei în care au fost efectuate plăți în avans.
Plata taxei pe valoarea adăugată
la buget
Persoanele obligate la plata taxei trebuie să achite taxa pe valoarea adă-
ugată datorată, stabilită prin decontul întocmit pentru fiecare perioadă fiscală sau prin decontul special, până la data la care au obligația depunerii acestora.
Taxa pe valoarea adăugată pentru importul de bunuri, cu excepția celor
scutite de taxa pe valoarea adăugată, se plătește la organul vamal, în conformita-te cu regulile în vigoare privind plata drepturilor de import.
Nu se face plata efectivă la organele vamale de către persoanele înregis-trate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată care au obținut certificatele de exo-nerare, pentru următorele :
a)importul de mașini industriale, utilaje tehnologice, instalații, echipamen-te, aparate de măsură și control, automatizări, destinate realizării de investiții, precum și importul de mașini agricole și mijloace de transport destinate realizării de activități productive;
b)importul de materii și materiale consumabile care nu se produc sau sunt deficitare în țară și sunt destinate utilizării în cadrul activității economice a per-soanei care realizează importul.
Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adău-gată trebuie să solicite eliberarea unui certificat de exonerare de plata în vamă a taxei pe valoarea adăugată, emis de către organele fiscale competente. Pot solici-ta eliberarea unui astfel de certificat numai persoanele care nu au obligații buge-tare restante, reprezentând impozite, taxe, contribuții, inclusiv contribuțiile indi-viduale ale salariaților și orice alte venituri bugetare, cu excepția celor eșalonate și/sau reeșalonate la plată. Pe baza certificatelor prezentate de importatori, orga-nele vamale au obligația să acorde liberul de vamă pentru bunurile importate. Procedura de acordare a certificatelor de exonerare de la plata în vamă a taxei pe valoarea adăugată se stabilește prin norme.
Importatorii care au obținut certificatele de exonerare de la plata în va-mă a taxei pe valoarea adăugată evidențiază taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor importate în decontul de taxă deductibilă.
Responsabilitatea plătitorilor și a
organelor fiscale
Orice persoană obligată la plata taxei pe valoarea adăugată poartă răs-punderea pentru calcularea corectă și plata la termenul legal al taxei pe valoarea adăugată către bugetul de stat și pentru depunerea la termenul legal a deconturi-lor de taxă pe valoarea adăugată la organul fiscal competent.
Taxă pe valoarea adăugată se administrează de către organele fiscale și de autoritățile vamale, pe baza competențelor lor, așa cum sunt precizate în nor-mele procedurale în vigoare și în legislația vamală în vigoare.
C.DOCUMENTE UTILIZATE
1.DISPOZIȚII TRANZITORII
Operațiunile efectuate în baza unor contracte în derulate vor fi supuse
prevederilor legale. Ordonatorii de credite au obligația să asigure fondurile nece-sare plății taxei pe valoarea adăugată în situația în care operațiunile respective nu mai sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată sau cazul modificării de cotă.
Certificatele pentru amânarea exigibilității taxei pe valoarea adăugată, eliberate în baza art.17 din legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată, rămân valabile până la data expirării perioadelor pentru care au fost acordate.
Certificatele pentru suspendare a plății taxei pe valoarea adăugată în va-mă nu își mențin valabilitatea pentru importurile efectuate după data de 1 ianua-rie 2004 inclusiv. Importurile efectuate până la data de 31 decembrie 2003 inclu-siv, pe bază de certificate de suspendare a plății taxei în vamă, își mențin regimul fiscal, de la data efectuării importului respectiv, plata taxei pe valoarea adăugată urmâd a se efectua la organele fiscale, până la termenele pentru care a fost acor-dată suspendare.
Prin norme se stabilesc reguli diferite pentru operațiunile de intermedie-re în turism, vânzările de bunuri second-hand, operațiunile realizate de casele de amanet.
Construcțiile de locuințe realizate prin Agenția Națională pentru Locu-ințe, pe bază de contracte ferme încheiate cu societăți de construcții, până la data de 31 mai 2002 inclusiv, beneficiază de scutire cu drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată până la finalizarea construcției, potrivit termenilor contractu-ali, inclusiv celor introduși prin acte adiționale impuse de situații tehnice justifi-cative.
Referirea la taxa pe valoarea adăuigată din actele normative rămân în vigoare până la data de 31 decembrie 2006, cu excepția în care actul normativ prevede aplicarea, pe o perioadă limitată de timp a cestor prevederi, și care se vor aplica pe perioada prevăzută în actul normativ prin care au fost acordate, cu condiția să nu depășească data de 31 decembrie 2006.
2.DISPOZIȚII COMUNE
Documentele fiscale
Modelul și conținutul formularelor de facturi fiscale sau alte documente legal aprobate, jurnale pentru cumpărări, jurnale pentru vânzări, borderouri zilni-ce de vânzare/încasare și alte documente necesare, se stabilesc de către Ministe-rul Finanțelor Publice și sunt oblgatorii pentru plătitorii de taxă pe valoarea adă-ugată.
Corectarea documentelor
Corectarea informațiilor înscrise în facturi fiscale sau în alte documente legal aprobate se va efectua astfel :
a)în cazul în care documentul nu a fost transmis către beneficiar, acesta se
anulează și se transmite un nou document;
b)în cazul în care documentul a fost transmis beneficiarului, se emite un nou document care trebuie să cuprindă, pe de o parte, informațiile documentului inițial, numărul și data documentului corectat, valorile cu semnul minus, iar, pe de altă parte, infomațiile și valorile corecte. Documentele respectiv se vor înre-gistra în jurnalul de vânzări, respecriv de cumpărări, și vor fi preluate în decontu-rile întocmite de furnizori, respectiv, de beneficiar, pentru perioada în care a avut loc corectarea.
Furnizorii de bunuri și/sau prestatorii de servicii trebuie să emită facturi fiscale sau alte documente legal aprobate, cu valorile înscrise cu semnul minus când baza de impozitare se diminuază sau fără semnul minus, dacă baza de im-pozitare se majorează, care vor fi transmise și beneficiarului. Documentele res-pective se vor înregistra în jurnalul de vânzări, respectiv de cumpărări, și vor fi preluate în deconturile întocmite de furnizor și de beneficiar, pentru perioada fiscală în care s-a efectuat ajustarea.
Documentele utilizate
Principalele documente justificative pe baza cărora se poate înregistra taxa pe valoarea adăugată în contabilitatea persoanelor impozabile sunt: facturii fiscale, bonuri de comandă-chitanță (TVA), monetare, bilete de călătorie, bonuri fiscale, declarații vamale etc.
Organizarea evidenței operative a TVA constă în întocmirea următoare-lor documente:
●Factura fiscală – se întocmește manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, în 3 exemplare la livrarea produselor, lucrărilor și serviciilor, de către comparti-mentul de desfacere, pe baza dispoziției de livrare, a avizului de însoțire a mărfii, sau a altor documente(fig. 1). Factura fiscală se întocmește de către plătitorii de TVA, iar Factura de către unitățile neplătitoare de TVA. Factura fiscală servește ca :
-document pe baza căruia se deconteză produsele, lucrările și serviciile prestate;
-document de însoțire a mărfii pe timpul transportului;
-document de încărcare în gestiunea primitorului;
-document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului și cumpără-
torului;
●Cererea de luare în evidență ca plătitor de TVA – întocmită de către
contribuabili în 2 exemplare(fig. 2).Formularul se depune lunar, trimestrial, se-
mestrial sau anual, în format electronic, la unitatea fiscală teritorială. Formularul electronic va fi însoțit de formularul listat pe hârtie, editat de către plătitorii de în 2 exemplare, cu ajutorul programului de asistență pus la dispoziție gratuit de Ministerul Finanțelor Publice;
●Jurnal pentru vânzări – în care se înregistrează livrările pe baza facturi-lor și a altor documente legale emise în cursul lunii sau trimestrului, cu scopul determinării TVA colectate, care s-a încasat sau se va încasa de la clienți(fig. 3);
●Jurnal pentru cumpărări – în care se înregistrează toate cumpărăturile pe baza facturilor primite în cursul lunii sau trimestrului, cu scopul de a determi-na TVA deductibile, care s-a achitat sau se vor achita furnizorilor(fig. 4);
●Borderoul de vânzare (încasare)– în care se centralizează zilnic încasă-rile realizate de unitățile care nu au obligația să utilizeze aparate de marcat fisca-le(fig. 5);
●Borderoul cuprinzând operațiunile asimilate livrărilor de bunuri și servicii pentru care nu se emit facturi fiscale, cum ar fi bunuri constatate lipsă în gestiune, bunuri achiziționate sau fabricate care sunt utilizate în scopuri ce nu au legătură cu activitatea economică(fig. 6);
●Decontul privind TVA – se întocmește lunar sau trimestrial pe baza tota-lurilor preluate din jurnalele pentru vânzari și cumpărări;se depune la organele financiare până la data de 25 a lunii următoare, respectiv până la data de 25 a pri-mei luni din trimestrul următor(fig. 7);
●Decontul special de TVA – se întocmește și se depune de către persoane-le neînregistrate ca plătitori de TVA, cu sediul în România, care sunt beneficiarii operațiunilor taxabile efectuate de către persoane impozabile stabilite în străină-tate și care nu și-au desemnat un reprezentant fiscal în România(fig. 8).
●Bonul de comandă-chitanță – se întocmește în 3 exemplare de către uni-tățile care prestează servicii clienților(fig. 9). Bonul de comandă-Chitanță se în-tocmește de către unitățile neplătitoare deTVA, iar Bonul de commandă-Chitan-ță(TVA) se întocmește de către plătitorii de TVA. Aceste documente servesc ca :
-document pentru confirmarea primirii și evaluarea obiectului de executat sau
de reparat;
-documentul justificativ privind încasarea sumei de la client;
-documentul pentru determinarea volumului serviciilor prestate și a materiale-
lor consumate.
3.CALCULAREA TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ
Calcularea taxei pe valoarea adăugate se realizează prin aplicarea cotei standard sau a cotei reduse asupra bazei de impozitare.
La vânzarea de bunuri prin licitație sau în alte situații asemănătoare, pe
bază de evaluare sau expertiză, TVA se calculează prin înmulțirea acestor sume
cu cota recalculată.
Cota recalculatăse determină astfel:
(cota taxei/cota taxei + 100) x 100.
La sfârșitul lunii are loc regularizarea taxei pe valoarea adăugată.Aceas-tă regularizare presupune închiderea conturilor de TVA deductibilă și TVA co-lectată.
Ca urmare a regularizării rezultă fie TVA de plată în lună, fie TVA de
recuperat în lună.
Principiul de încheiere este următorul:
TVA colectată = TVA deductibilă;
a)dacă TVA colectată > TVA deductibilă
TVA colectată = TVA de plată;
b)dacă TVA de recuperate > TVA colectată
TVA de recuperat = TVA deductibilă.
CAPITOLUL II – SISTEMUL DE CONTURI
Contabilitatea sintetică a taxei pe valoarea adăugată se ține cu ajutorul
contului:
442 “Taxa pe valoarea adăugată”
Acest cont se detaliază pe următoarele conturi de gradul II:
●4423 “TVA de plată”
●4424 “TVA de recuperat”
●4426 “TVA deductibilă”
●4427 “TVA colectată”
●4428 “TVA neexigibilă”.
Contul 4423 “TVA de plată”
După conținutul economic este un cont de datorii fiscale, iar după
funcția contabilă este un cont de pasiv.
Se creditează cu diferența dintre TVA colectată mai mare și TVA de-ductibilă mai mică.
Se debitează cu ocazia achitării sau compensării TVA de plată.
Soldul creditor reprezintă TVA de plată, datorată bugetului.
Contul 4424 “TVA de recuperat”
După conținutul economic este un cont de creanțe fiscale, iar după
funcția contabilă este un cont de activ.
Se debitează cu diferența dintre TVA deductibilă mai mare și TVA colectată mai mică.
Se creditează cu ocazia compensării sau a rambursării TVA de recupe-rat.
Soldul debitor reprezintă TVA de recuperat de la buget.
Contul 4426 “TVA deductibilă”
După conținutul economic este un cont de creanțe fiscale, iar după func-
ția contabilă este un cont este un cont de activ.
Se debitează cu TVA din documentele furnizorilor privind cumpărările
efectuate.
Se creditează la sfârșitul perioadei cu sumele compensate din TVA co-lectată și cu diferența dintre TVA deductibilă mai mare și TVA colectată.
La sfâșitul perioadei, contul nu prezintă sold.
Contul 4427 “TVA colectată”
După conținutul economic este un cont de datorii fiscale,iar după func-ția contabilă este un cont de pasiv.
Se creditază cu TVA aferentă vânzărilor de bunuri și prestărilor de ser-vicii.
Se debitează la sfârșitul perioadei cu TVA deductibilă compensată și cu
diferența dintre TVA colectată mai mare și TVA deductibilă mai mică.
La sfârșitul perioadei, contul nu prezintă sold.
Contul 4428 “TVA neexigibilă”
Ține evidența livrărilor și cumpărărilor cu plata în rate, pentru care nu
s-au întocmit facturi.După funcția contabilă este un cont bifuncțional.
Se creditează cu TVA aferentă livrărilor de bunuri și servicii cu plata în rate pentru care nu s-au întocmit facturi și pentru TVA aferentă mărfurilor intrate în gestiune și evaluate la preț de vânzare cu amănuntul.
Se debitează cu TVA aferentă cumpărărilor de bunuri și servicii cu plata în rate, pentru care nu s-au primit facturi și pentru TVA aferentă mărfurilor ieșite din gestiune și evaluate la prețul de vânzare cu amănuntul.
Soldul creditor reprezintă TVA neexigibilă aferentă livrărilor cu plata în rate, pentru care nu s-au emis facturi și pentru mărfurile aflate în stoc.
Soldul debitor reprezintă TVA neexigibilă aferentă cumpărărilor cu pla-ta în rate și pentru care nu s-au primit facturi.
CAPITOLUL III – STUDIU DE CAZ LA
S.C. COMIND SA
1.PREZENTAREA S.C. COMIND SA
Societatea comercială “COMIND” S.A. s-a înființat în anul 2000. La înfiițare acționarii și-au adus aportul astfel : 70% echipamente de lucru, 20% dis-ponibilițăți în cont și 10% numerar.
Capitalul subscris și vărsat este de 120.000.000lei.
Sediul și datele societății comerciale COMIND S.A. sunt următoare-le :
-sediul : str. Talazului, nr. 102, sector 2, cod 021803, București, România;
-tel : 021-240.37.67;
-fax : 021-240.37.67;
-numărul de înmatriculare în Registrul Comerțului : J40/1949/2000;
-numărul de înregistrare fiscală : R 2139595;
-contul : RO35BPOS85002187773ROL01;
-banca : Banc Post Moșilor.
Societatea comercială “COMIND” SA are ca principal obiect de ac-tivitate confecționarea de materiale textile și confecții îmbrăcăminte, iar un obiectiv secundar îl reprezintă editarea de manuale școlare.
Conducerea societății este asigurată de către Adunarea Generală a Asociaților.
2.OPERAȚII PRIVIND TAXA PE
VALOAREA ADĂUGATĂ
1) S.C. “COMIND” S.A. achiziționează un calculator la prețul de 20.500.000 lei plus TVA.
M.P.:↑ 401“Furnizori” P + C
↑ 214“Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor
umane și materiale și alte active corporale” A + D
↑ 4426“TVA deductibilă” A + D
F.C.:
D = C
% = 401 24.395.000
214 20.500.000
4426 3.895.000
2) S.C. “COMIND” S.A. se aprovizionează cu BCF-uri de carburanți la preț de 3.200.000lei plus TVA.
M.P.:↑ 401“Furnizori” P + C
↑ 5328“Alte valori” A + D
↑ 4426“TVA deductibilă” A + D
F.C.:
D = C
% = 401 3.808.000
5328 3.200.000
4426 608.000
3) S.C. “COMIND” S.A. se aprovizionează cu materii auxiliare la costul de achiziție de 7.500.000lei plus TVA.
M.P.: ↑ 401“Furnizori” P + C
↑ 3021“Materiale auxiliare” A + D
↑ 4426“TVA deductibilă” A + D
F.C.:
D = C
% = 401 8.925.000
3021 7.500.000
4426 1.425.000
4) S.C. “COMIND” S.A. se aprovizionează cu imprimantă pentru birou în
valoare de 2.000.000lei.
M.P.: ↑ 401“Furnizori” P + C
↑ 604“Cheltuieli privind materialele nestocate” 6021“ A + D
↑ 4426“TVA deductibilă” A + D
F.C.
D = C
% = 401 2.380.000
604 2.000.000
4426 380.000
5) S.C. “COMIND” S.A. primește facturile de la APA NOVA și RENEL în valoare de 33.261.800lei.
M.P.:↑ 401“Furnizori” P + C
↑ 605“Cheltuieli privind energia și apa” A + D
↑ 4426“TVA deductibilă” A + D
F.C.:
D = C
% = 401 33.261.800
605 27.951.092
4426 5.310.708
6) S.C. “COMIND” S.A. livrează mărfuri pe credit comercial la prețul de vân-zare de 25.000.000lei plus TVA.
M.P.:↑ 4111“Clienți” A + D
↑ 707“Venituri din vânzarea mărfurilor” P + C
↑ 4427“TVA colectată” P + C
F.C.
D = C
4111 = % 29.750.000
707 25.000.000
4427 4.750.000
7) S.C. “COMIND” S.A. achiziționează un fax în valoare de 7.820.000lei.
M.P.:↑ 404“Furnizori de imobilizări” P + C
↑ 303“Materiale de natura obiectelor de inventar” A + D
↑ 4426“TVA deductibilă” A + D
F.C.
D = C
% = 404 7.820.000
303 6.571.429
4426 1.248.571
8) S.C. “COMIND” S.A. se aprovizionează cu mărfuri la preț de achiziție de
41.800.000lei plus TVA.
M.P.:↑ 401“Furnizori” P + C
↑ 371“Mărfuri” A + D
↑ 4426“TVA deductibilă” A + D
F.C.
D = C
% = 401 49.742.000
371 41.800.000
4426 7.942.000
9) S.C. “COMIND” S.A. livrează mărfuri la preț de vânzare de 40.000.000lei plus TVA, pentru care acceptă un bilet la ordine.
M.P.: ↑ 413“Efecte de primit de la clienți” A + D
↑ 707“Venituri din vânzarea mărfurilor” P + C
↑ 4427“TVA colectată” P + C
F.C.
D = C
413 = % 47.600.000
707 40.000.000
4427 7.600.000
10) S.C. “COMIND” S.A. cedează calculatorul procurat la preț de 20.000.000 lei plus TVA.
M.P.: ↑ 461“Debitori diverși” A + D
↑ 7583“Venituri din vânzarea activelor și alte operații de capital” P + C
↑ 4427“TVA colectată” P + C
F.C.
D = C
461 = % 23.800.000
7583 20.000.000
4427 3.800.000
11) S.C. “COMIND” S.A. realizează un studiu de cercetare în valoare de 15.000.000lei plus TVA.
M.P.: ↑ 4111“Clienți” A + D
↑ 705“Venituri din studii și cercetări” P + C
↑ 4427“TVA colectată” P + C
F.C.
D = C
4111 = % 17.850.000
705 15.000.000
4427 2.850.000
12) S.C. “COMIND” S.A. încasează venituri din chirii în valoare de 1.750$, la cursul valutar de 29.000lei/$.
M.P.: ↑ 5124“Conturi la bănci în valută” A + D
↑ 706“Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii” P + C
↑ 4427“TVA colectată” P + C
F.C.:
1.750$ x 29.000lei/$ = 50.750.000lei
D = C
5124 = % 50.750.000
706 42.647.058
4427 8.102.942
13) S.C. “COMIND” S.A. cumpără materii prime la costul de achiziție de 75.000.000lei plus TVA.
M.P.:↑ 401“Furnizori” P + C
↑ 701“Venituri din vânzarea produselor finite” P + C
↑ 4426“TVA deductibilă” A + D
F.C.:
D = C
% = 401 89.250.000
301 75.000.000
4426 14.250.000
14) S.C. “COMIND” S.A. vinde produse finite la prețul de vânzare de 120.000.000lei plus TVA.
M.P.:↑ 4111“Clienți” A + D
↑ 701“Venituri din vânzarea produselor finite” P + C
↑ 4427“TVA colectată” P + C
F.C.:
D = C
4111 = % 142.800.000
701 120.000.000
4427 28.800.000
15) S.C. “COMIND” S.A. vinde manuale școlare la prețul de vânzare de 30.000.000lei plus TVA de 9%.
M.P.:↑ 4111“Clienți” A + D
↑ 707“Venituri din vânzarea mărfurilor” P + C
↑ 4427“TVA colectată” P + C
F.C.:
D = C
4111 = % 32.700.000
707 30.000.000
9% 4427 2.700.000
16) S.C. “COMIND” S.A. vinde articole nou-născuți la preț de vânzare de 25.000.000lei(scutite de TVA).
M.P.: ↑ 4111“Clienți” A + D
↑ 707“Venituri din vânzarea mărfurilor” P + C
F.C.:
D = C
4111 = 707 25.000.000
17) S.C. “COMIND” S.A. vinde confecții la prețul de vânzare de 70.000.000 lei plus TVA.
M.P.:↑ 4111“Clienți” A + D
↑ 707“Venituri din vânzarea mărfurilor” P + C
↑ 4427“TVA colectată” P + C
F.C.:
D = C
4111 = % 83.300.000
707 70.000.000
4427 13.300.000
18) S.C. “COMIND” S.A. cumpără materii consumabile la valoarea de 20.000.000lei plus TVA, pe baza unui aviz de însoțire.
M.P.: ↑ 408“Furnizori-facturi nesosite” P + C
↑ 302“Materiale consumabile” A + D
↑ 4428“TVA neexigibilă” A/P + D
F.C.:
D = C
% = 408 23.800.000
302 20.000.000
4428 3.800.000
19) S.C. “COMIND” S.A. vinde semifabricate în valoare de 60.000.000lei plus TVA pe baza unui aviz de însoțire.
M.P.: ↑ 418“Clienți-facturi de întocmit” A + D
↑ 702“Venituri din vânzarea semifabricatelor” P + C
↑ 4428“TVA neexigibilă” A/P + C
F.C.:
D = C
418 = % 71.400.000
702 60.000.000
4428 11.400.000
20) S.C. “COMIND” S.A. achiziționează mărfuri la costul de achiziție de 6.000.000lei plus TVA, apoi vinde marfa în numerar cu un adaos comercial de 25% la costul de achiziție.
a)N.O.: Achiziționarea de mărfuri:
M.P.:↑ 401“Furnizori” P + C
↑ 371“Mărfuri” A + D
↑ 4426“TVA deductibilă” A + D
F.C.
D = C
% = 401 7.140.000
371 6.000.000
4426 1.140.000
b)N.O.:Adaosul comercial și TVA neexigibil aferent mărfurilor intate :
M.P.:↑ 371“Mărfuri” A +D
↑ 378“Diferențe de preț la măfuri-cont rectificativ” P + C
↑ 4428“TVA neexigibilă” A/P + C
F.C.:
Adaos comercial = 6.000.000 x 25%=1.500.000 lei
TVA neexigibilă = (6.000.000 + 1.500.000) x 19%=
= 7.500.000 x 19%=1.425.000 lei
D = C
371 = % 2.925.000
378 1.500.000
4428 1.425.000
c)N.O.:Vânzarea mărfurilor :
M.P.:
F.C.:↑ 5311“Casa în lei” A +D
↑ 707“Venituri din vânzarea mărfurilor” P + C
↑ 4427“TVA colectată” P + C
-totalul sumei încasate în numerar :
6.000.000 + 1.500.000 + 1.425.000=8.925.000 lei
-TVA colectată se determină pe baza cotei de TVA recalculată :
8.925.000 x 19 : 119=1.425.000 lei
-venituri din vânzarea mărfurilor :
8.925.000 – 1.425.000=7.500.000 lei
D = C
5311 = % 8.925.000
707 7.500.000
4427 1.425.000
d)N.O.:Scoaterea din gestiune a mărfurilor vândute :
M.P.:↑ 371“Mărfuri” A +D
↑ 607“Cheltuieli privind mărfurile” A +D
↑ 378“Diferențe de preț la măfuri-cont rectificativ” P + C
↑ 4428“TVA neexigibilă” A/P + D
F.C.:
D = C
% = 371 8.925.000
607 6.000.000
378 1.500.000
4428 1.425.000
21) S.C. “COMIND” S.A. exportă produse finite la preț de vânzare de 2.000 euro, la cursul valutar de 37.000lei/euro (operație scutită cu drept de deducere).
M.P.: ↑ 4111“Clienți” A +D
↑ 701“Venituri din vânzarea produselor finite” P + C
F.C.
D = C
4111 = 701 74.000.000
2.000€ x 37.000 lei/€ = 74.000.000 lei
22) S.C. “COMIND” S.A. importă materii prime în valoare de 3.000euro, la cursul valutar de 36.000lei/euro, taxele vamale 42.000.000lei plus TVA.
a)N.O.:Achiziționarea de materii prime :
M.P.:↑ 301“Materii prime” A +D
↑ 401“Furnizori” P + C
F.C.:
D = C
301 = 401 108.000.000
3.000€ x 36.000 lei/€ = 108.000.000 lei
b)N.O.:Achitarea TVA având ca bază costul de achiziție al materiilor prime :
M.P.: ↓ 5121“Conturi la bănci în lei” A – C
↑ 4426“TVA deductibilă” A +D
F.C.:
D = C
4426 = 5121 28.500.000
TVA deductibilă = (108.000.000 + 42.000.000) x 19%=
=150.000.000 x 19%= 28.500.000 lei
23) S.C. “COMIND” S.A. livrează unui detalist mărfuri cu plata în 2 rate luna-re în valoare de 26.000.000lei plus TVA. Costul de achiziție al mărfurilor livrate este de 18.000.000lei. Dobânda lunară este de 3%.
a)N.O.:Livrarea mărfii cu plata în rate :
M.P.:↑ 4111“Clienți” A +D
↑ 4428“TVA neexigibilă” A/P + C
↑ 707“Venituri din vânzarea mărfurilor” P + C
↑ 472“Venituri înregistrate în avans” P + C
F.C.:
D = C
4111 = % 32.332.000
707 26.000.000
4428 4.940.000
472 1.392.000
Dob.totală = 30.940.000 x 3% + (30.940.000 : 2) x 3% =
= 928.200 + 464.100 =1.392.300 lei
b)N.O.:Scoaterea din evidență a mărfii vândute :
M.P.: ↓ 371“Mărfuri” A – C
↑ 607“Cheltuielile privind mărfurile” A +D
F.C.:
D = C
607 = 371 18.000.000
c)N.O.:Încasarea primei rate :
M.P.: ↑ 5121“Conturi la bănci în lei” A +D
↓ 4111“Clienți” A – C
F.C.:
D = C
5121 = 4111 16.398.200
13.000.000 + 2.470.000 + 928.200=16.398.000 lei
d)N.O.:Dobânda aferentă ratei încasate :
M.P.:↓ 472“Venituri înregistrate în avans” P – D
↑ 766“Venituri din dobânzi” P + C
F.C.:
D = C
472 = 766 928.200
e)N.O.:TVA aferentă ratei încasate :
M.P.: ↓ 4428“TVA neexigibilă” A/P – D
↑ 4427“TVA colectată” P + C
F.C.:
D = C
4428 = 4427 2.470.000
24) S.C. “COMIND S.A. cumpără combustibil la prețul de achiziție de 45.000.000lei plus TVA.
M.P.:↑ 401“Furnizori” P + C
↑ 3022“Combustibili” A +D
↑ 4426“TVA deductibilă” A +D
F.C.:
D = C
% = 401 53.550.000
3022 45.000.000
4426 8.550.000
25) S.C. “COMIND” S.A. face o sponzorizare de mărfuri înregistrată la costul de 15.000.000lei. Plafonul legal cu sponsorizarea este de 8.000.000lei.
a)N.O.:Acordarea cu titlu gratuit a mărfurilor :
M.P.: ↑ 6582“Donații și subvenții acordate” A +D
↓ 371“Mărfuri” A – C
F.C.:
D = C
6582 = 371 15.000.000
b)N.O.:TVA aferentă valorii mărfurilor sponsorizate care depășesc plafonul
legal :
M.P.:↑ 635“Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate” A +D
↑ 4427“TVA colectată” P + C
F.C.:
D = C
635 = 4427 1.330.000
TVA = (15.000.000 – 8.000.000) x 19%=1.330.000 lei
26) S.C. “COMIND” S.A. înregistrează o lipsă neimputabilă de materiale auxi-liare în valoare de 500.000lei.
a)Înregistrarea lipsei de materiale auxiliare :
M.P.:↑ 6021“Cheltuieli cu materiale auxiliare”A +D
↓ 3021“Materiale auxiliare” A – C
F.C.
D = C
6021 = 3021 500.000
b)TVA aferentă materialelor lipsă, care se include în cheltuieli nedeductibile fis-
cal :
M.P.:↑ 635“Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate” A +D
↑ 4427“TVA colectată” P + C
D = C
635 = 4427 95.000
27) S.C. “COMIND” S.A. cumpără echipamente de lucru în valoare de 15.000.000lei plus TVA.
M.P.:↑ 401“Furnizori” P + C
↑ 303“Materiale de natura obiectelor de inventar” A +D
↑ 4426“TVA deductibilă” A +D
F.C.
D = C
% = 401 17.850.000
303 15.000.000
4426 2.850.000
28) S.C. “COMIND” S.A. se aprovizionează cu mărfuri pe credit cambial în valoare de 80.000.000lei plus TVA.
M.P.:↑ 403“Efecte de plătit” P + C
↑ 371“Mărfuri” A +D
↑ 4426“TVA deductibilă” A +D
F.C.:
D = C
% = 403 95.200.000
371 80.000.000
4426 15.200.000
29) S.C. “COMIND” S.A. calculează și înregistrează pro-rata și TVA nededuc-tibilă.
PRO-RATA = Venituri impozabile / Total venituri x 100 =
= 531.075.058 / 556.075.058 x 100 =
= 95,50%
TVA de dedus = TVA deductibilă x Pro-rata =
= 91.299.279 x 95,50% =
= 87.190.811lei
TVA nedeductibilă = TVA deductibilă – TVA dedusă =
= 91.299.279 – 87.190.811 =
= 4.108.468lei
M.P.:↑ 635“Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate” A +D
↓ 4426“TVA deductibilă” A – C
F.C.:
D = C
635 = 4426 4.108.468
30) S.C. “COMIND” S.A. regularizează TVA la sfârșitul lunii :
TVA deductibilă = 91.299.279lei
TVA colectată = 71.222.942lei
TVA deductibilă > TVA colectată
M.P.:↓ 4426“TVA deductibilă” A – C
↓ 4427“TVA colectată” P – D
↑ 4424“TVA de recuperat” A +D
F.C.:
D = C
% = 4426 87.190.811
4427 71.222.942
4424 15.967.869
31) S.C. “COMIND” S.A. închide conturile de cheltuieli și venituri.
a)N.O.:Închiderea contului de cheltuieli :
M.P.:↓ 6021“Cheltuieli cu materiale auxiliare” A – C
↓ 604“Cheltuieli privind materialele nestocate” A – C
↓ 605“Cheltuieli privind energia și apa” A – C
↓ 607“Cheltuielile privind mărfurile” A – C
↓ 635“Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate” A – C
↓ 6582“Donații și subvenții acordate” A – C
↑ 121“Profit și pierdere”A/P + D
F.C.:
D = C
121 = % 74.984.558
6021 500.000
604 2.000.000
605 27.951.092
607 24.000.000
635 5.533.466
6582 15.000.000
b)N.O.:Închiderea contului de venituri :
M.P.:↓ 701“Venituri din vânzarea produselor finite” P – D
↓ 702“Venituri din vânzarea semifabricatelor” P – D
↓ 705“Venituri din studii și cercetări” P – D
↓ 706“Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii” P – D
↓ 707“Venituri din vânzarea mărfurilor” P – D
↓ 7583“Venituri din vânzarea activelor și alte operații de capital” P – D
↓ 766“Venituri din dobânzi” P – D
↑ 121“Profit și pierdere”A/P + C
F.C.:
D = C
% = 121 556.075.258
701 194.000.000
702 60.000.000
705 15.000.000
706 42.647.058
707 223.500.000
7583 20.000.000
766 928.200
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: . Contabilitatea Taxei PE Valoarea Adaugata (ID: 134379)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.