Contabilitatea Taxei pe Valoare Adaugata Si Modul de Intocmire Si Prezentare a Declaratiei Privind Tva
Adnotare
Annotation
Abrevieri
S.N.C. – Standarde Naționale de Contabilitate
IFRS – Standarde Internaționale de Raportare Financiară
I.A.S. – Standarde Internaționale de Contabilitate
S.R.L. – Societate cu răspundere limitată
TVA – Taxa pe Valoare Adăugată
IFPS – Inspectoratul Fiscal Principal de Stat
Lista tabelelor, graficelor și casetelor
Cuvinte-cheie
Cuvinte cheie:
Introducere
Taxa pe valoare adăugată reprezintă un impozit indirect cu incluziuni asupra tuturor sferelor unei economii naționale. Aceasta determină nivelul de trai al populației, nivelul de dezvoltare a unui stat și posibilitățile de dezvoltare a unei economii naționale pe fondalul unei societăți pătrunse de globalizare și modernizare tehnologică.
Actualmente, impozitele sunt pe de o parte sursa principală de venituri a unui stat, pe de o altă parte sunt elementele prioritare ale politicilor economico – financiare ale structurilor statale și modul de gestionare a acestora determină și cursul dezvoltării economice a populației.
Actualitatea temei de cercetare estedeterminată de necesitatea de cunoaștere, studiere și analiză a corectitudinii și plenitudinii ținerii evidenței contabile a datoriilor privind taxa pe valoare adăugată aferentă procurării și livrării de bunuri economice ale entității economice, precum și a prevederilor legale cu privire la întocmirea și termenii de prezentare a declarației privind tva.
Actualitatea acestei teme de cercetare favorizează reflecții asupra faptului că taxa pe valoare adăugată reprezintă unul din cele mai importante impozite indirecte și surse de venituri bugetare. În al doilea rînd taxa pe valoare adăugată reprezintă un instrument direct de control din partea organelor statale asupra corectitudinii activității operațiunilor de procurare și livrare a bunurilor impozabile cu taxa pe valoare adăugată, precum și a modului de calculare și reflectare a acestora în cadrul contabilității taxei pe valoarei adăugate ale entității economice. Și în final, taxa pe valoare adăugată reprezintă nu doar o pîrghie economico – finaciară de reglemetare a economiei naționale prin politicile fiscale ale statului, dar și un instrument de globalizare a economiei regionale și internaționale prin estimarea bunăstării naționale și a poziției statului pe arena economiei internaționale.
Scopul acestei teze este de a demonstra importanța și necesitatea cunoașterii operațiilor cu privire la organizarea, reflectarea, preceperea, calcularea, plata și modul de prezentare a infomației cu privire la taxa pe valoare adăugată aferentă activității entității economice.
Pentru realizarea scopului stabilit sunt nominalizate următoarele sarcini:
Identificarea apariției, evoluției și dezvoltării principiilor generale ale taxei pe valoare adăugată;
Evidențierea caracteristicii actelor legislative și normative privind reglementarea contabilității taxei pe valoare adăugată;
Stabilireași exemplificarea perfectării documetare ale operațiunilor cu privire la taxa pe valoare adăugată;
Identificareaînregistrării decontărilor economice privind TVA în cadrul entității „Vladalina” S.R.L;
Analiza corectitudinii modului de calculare și achitare a Taxei pe valoare adăugată;
Studierea modului de întocmire a declarației privind taxa pe valoare adăugată, precum și a termenilor de prezentare a acesteia.
Gradul de cercetare a temei contabilității datoriilor în literatura autohtonă este determinată de lucrările autorilor Nederiță A., Carauș M., Bucur V., Țurcanu V., Bajereanu Eu. Și autorii străini precum Needles B., Anderson H., Caldwell J., Horngren Ch., Foster G., la fel și în cadrul literaturii românești de Feleagă N., Malciu L., Bunea V., Matiș D., Pereș I. și alții.
Obiectul cercetării constituie informația contabilă și finaciară a entității „Vladalina” S.R.L. cu privire la sfera de cuprindere și aplicare a taxei cu valoare adăugată.
Forma organizatorico-juridică în baza careia activează entitatea economică este Societate cu Răspundere Limitată. Conform Legii nr.845 din 03.11.1992,societatea cu răspundere limitată reprezintă entitatea aflată în posesiunea a două și mai multe persoane juridice și (sau) persoane fizice, care și-au asociat bunurile în scopul desfășurării în comun a unei activități de antreprenoriat, sub aceeași firmă, în baza contractului de constituire (de societate) și a statutului.
Istoria formării și dezvoltării pieții de consum a Moldovei esteevoluția cîtorva entități rezidente care, pas cu pas, au pătruns în știința economiei de piață prin practică. Datorită acestor entități astăzi se poate vorbi despre o creștere stabilă a pieții de consum și perspectiva ei de dezvoltare. Una din aceste companii este și “Vladalina” S.R.L., companie ce constituie o rețea specializată și universală a comerțului cu ridicata (angro), care cuprinde o listă imensă de produse alimentare. Această entitate de distribuție a fost fondată la data de 13 octombrie 1995 conform Certificatului de Înregistrare(Anexa 1) de către Vitalie Balea, care pînă în prezent ramîne a îndeplini funcția de director general. În cei 20 ani de istorie compania și-a format niște relații stabile cu furnizorii și cumpărărtorii, și-a determinat sortimentul producției comercializate, paralel se dezvoltă 2 direcții ale businessului: comerțul angro și distribuirea. Distribuția joacă un rol deosebit de important în activitatea de marketing a fiecarei firme, prin pozitia pe care o ocupă în circuitul economic al mărfurilor. Ea contribuie la valorificarea mărfurilor, respectiv încasarea contravalorii acestora, și pune la dispoziția consumatorilor bunurile și serviciile de care aceștia au nevoie, indiferent de distanța la care se află centrele de producție.
Prin mărimea comenzilor primite din partea clienților, cît și prin aprozionarea permanentă a producătorilor, în funcție de necesități, distribuția joacă și rolul de regulator al producției, iar prin procesul de stocare :
– se realizeaza echilibrul între cerere și ofertă în diferite perioade ale anului și în zone geografice diferite;
– se silește momentul optim al livrării în raport cu cererea, distribuția îndeplinind aici rolul de atenuator al oscilațiilor sezoniere ;
– se determină, din perspectiva cheltuielilor de distribuție, nivelul optim al costurilor totale.
În toți cei 20 ani de activitate pe piața autohtonă cu mărfuri alimentare “Vladalina”S.R.L. și-a trasat un sistem clar de relații atît în interiorul companiei, cît și în exteriorul ei – printre producători și cumpărători. Acest sistem include în sine formarea unei structuri dezvoltate de rețele pentru circulația mărfurilor, menținerea intensității necesare a fluxului de mărfuri, respectarea principiilor logistice, acordarea serviciilor conexe. Toate cele enumerate și multe altele alcătuiesc noțiunea de “prioritate de concurență”, fapt ce deosebește în mod avantajos ”Vladalina” S.R.L. de alte întreprinderi ale comerțului angro.
O particularitate deosebită a businessului cu mărfuri alimentare este calitatea și posibilitatea de a alege. Managementul companiei “Vladalina” S.R.L. tot timpul a pus accentul pe un sortiment excelent și indici de calitate garantați. Astăzi compania cuprinde mai bine de 6 mii de denumiri de mărfuri solicitate pe piața alimentară a Moldovei, inclusiv toată gama de băuturi alcoolice și răcoritoare. Datorită relațiilor de lungă durată cu producătorii autohtoni, mai bine de 70% din producția pe care o expune compania le alcătuiesc produsele autohtone și numai 30% – cele de import. “Lucrînd pentru diferite zone și analizînd cererea, am constatat că producția autohtonă cu categoria medie de prețuri se bucură de o solicitare destul de mare. Conștientizăm că formarea unor sisteme eficiente de repartizare a mărfii, în primul rînd a comerțului angro, este o condiție necesară de dezvoltare în masă a producției autohtone, cu toate că în țările dezvoltate demult funcționează programe de stat care reglează relațiile reciproce în lanțul producător-distribuitor-consumator”,- susține directorul general al companiei “Vladalina” S.R.L., Vitalie Balea.
Serviciul propriu de control asigură verificarea riguroasă a calității mărfurilor, a termenilor de valabilitate, începînd cu depozitele producătorului, în timpul păstrării și înainte de livrarea către client. La toată marfa se eliberează certificate de origine, conformitate și calitate, copiile acestora fiind și la dispoziția magazinelor ce vînd cu amănuntul. În baza de date a companiei “Vladalina” S.R.L., în momentul de față, sînt înregistrați mai bine de 10 000 de clienți. Astăzi, experiența companiei “Vladalina” SRL permite trecerea la un nou nivel de relații cu producătorul. Compania propune colaborare în baza unui contract de distribuție. Acest lucru a permis chiar companiei să-și dezvolte efectiv și la maximum businessul său, iar mărcile naționale – să-și păstreze și să-și îmbunătățească pozițiile sale pe piață. “Vladalina” S.R.L., în calitatea sa de distribuitor, în mare măsură își asumă o parte din responsabilitățile pentru soluționarea problemelor de marketing ale producătorului: promovarea mărcii comerciale, controlul prețurilor, asigurarea rezervelor de marfă, publicitate. soluționînd concomitent cîteva probleme privind căutarea furnizorilor de mărfuri pentru întreprinderile ce vînd cu amănuntul, achiziționarea mărfurilor de la producători, păstrarea și livrarea, formarea sortimentului în corespundere cu cerințele întreprinderilor din comerțul cu amănuntul, asigurarea comercializărilor pentru întreprinderile-producătoare, deservirea informațională, “Vladalina”S.R.L. face față zilnic principalei sale misiuni – ridică statutul companiei pînă la nivelul de lider al comerțului angro din Moldova.
În cadrul intreprinderii „Vladalina” S.R.L. activează conform datelor anexel la situațiile financiare pentru anul 2013 circa 152 persoane, fiind repartizate pe compartimente. Structura organizatorică este cam în felul următor : director general-Balea Vitalie, vicedirector-Balea Oleg, director commercial-Mîrzacova Natalia, director finante- Constantinidi Olga , contabil –sef –Grădinaru Zinaida, resurse umane- Daniela Vrabii, jurist- Igor Chilari. Fiecare sef de compartiment își are în subordinea sa un grup de oameni care execută lucrările într-un mod cît mai calitativ.
Contabilitatea este acel element care păstreaza toată informația și o prezintă la solicitarea factorilor de decizie. Cea mai mare parte a deciziilor luate de către conducerea entității se bazează pe datele furnizate de contabilitate. Contabilitatea întreprinderii cuprinde contabilitatea financiară și cea managerială, însă ele nu reprezintă două contabilități, ci doua subsisteme ale sistemului informațional contabil.
La entitate informația contabilă este expusă într-o baza de date special creeată de un programist calificat. Această bază de date reflectă din punct de vedere contabil toate înregistrarile contabile referitoare la activitatea de zi cu zi a întreprinderii comerciale. Modul de reglementare și politicle contabile, după care se conduce entitatea economice sunt refectate în Politica de contabilitate (Anexa 2) aprobată pentru fiecare an gestionar, pentru a facilita o claritate și comparabilitate a datelor contabile din situațiile financiare.
Entitatea economică, conform Extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice nr. 208777 din 26.08.2014 (Anexa 3), poate efectua următoarele două activități de bază:
Comerțul cu ridicata pe bază de tarife sau contracte;
Intermedieri pentru vînzarea unui asortimet larg de mărfuri.
Entitatea „Vladalina” S.R.L. este subiect al impunerii cu taxa pe valoare adăugată începînd cu 1 iulie 1998, justificat prin Certificatul de înregistrare a subiectului impunerii cu TVA, atribuindui-se codul TVA 0303194 (Anexa 4).
Entitatea este localizată în municipiul Chișinău, pe adresa: șos. Muncești 173 și dispune de un capital sociale în mărime de 1 mil. lei virat de unicul asociat Balea Vitalie, în conformitatea cu datele Extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice (Anexa 3).
Activitatea entității, conform rapoartelor finaciare pentru anul 2012 și 2013 (Anexa 5 și Anexa 6), este profitabilă, astfel s-a obținut profit net pentru ultimele trei perioade gestionare consecutiv, ceea ce poate justifica o activitate operațională profitabilă și o gestiune relativ rațională și eficientă a afacerii din partea managementului entității. Pentru o analiză mai detaliată a principalilor indicatori economico – financiari se utilizează datele tabelului 1.
Tabelul 1
Analiza indicatorilor principali ai activității economico-financiare a entității
„Vadalina” S.R.L. în dinamică
Sursa: Elaborat de autor în baza situațiilor financiare.
În baza datelor din tabelul 1 observăm că la întreprinderea analizată toți indicatorii economico-finaciari se majorează într-o măsură oarecare în fiecare an de gestiune. Veniturile din vînzari în anul 2013 față de anul 2011 a crescut cu 2,52%, pe cînd față de anul 2012 deasemenea veniturile au crescut dar mai puțin în marime de 1,29 %. La fel este și în cazul productivității medii anuale pe angajat, care a crescut cu 2,52% față de anul 2011, iar față de 2012 doar cu 1,29%. Spre deosebire de ceilalți indicatori, doar randamentul resurselor materiale consumate scade, în anul 2013 față de 2012 cu 1,5%, iar față de anul 2012 s-a diminuat cu 7,52%. În cadrul întreprinderii conform indicatorilor economici observăm că situația acesteia este destul de bună.
Scopul și sarcinile lucrării determină conținutul și structura acesteia, care include: introducere, trei compartimente, concluzii generale și recomandări, referințe bibliografice. De asemenea, lucrarea include – tabele, –figuri și – anexe.
În cadrul comparitmentul I sunt reflectate concepte cu privire la apariția și evoluția impozitelor indirecte, în special a taxei cu valoare adăugată, sunt reflectate definiții ale acestui impozit, precum și caracteristicile și principiile generale ale impunerii cu taxa pe valoare adăugată a subiecților, sunt precizate actele legislative și normative cu privire la impunerea, perceperea și modul de prezentare a informației cu privire la TVA în cadrul economiei naționale, sunt nominalizate principalele documente care stau la baza înregistrării și reflectării contabile a respectivului impozit indirect, la fel sunt analizate situațiile de deducere sau plată a taxei pe valoare adăugată, precum și modul de calcuare și virare a taxei la bugetul national.
Compartimentul II conține detalierea informației cu privire la decontarile privind taxa pe valoare adăugată efectuate de entitatea „Vladalina”S.R.L., deasemenea sunt reflectate decontarile privind procurarile si livrarile de marfuri si servicii, precum si importul si exportul de marfuri si servicii.
În cadrul compartimentului III sunt reflectate modalitatea de completare și prezentare a declarației privind taxa pe valoare adăugată precum și termenii de prezentare a acesteia, caracteristici sistemului fiscal național.
Pentru efectuarea cercetării, astfel încît să se obțină maximă eficacitate, au fost utilizate metodologia și metodele calitative și cantitative de cercetare economică, precum inducția, deducția, analiza, sinteza, modelarea, metodele de analiză logică, comparativă, statistică și grafică, precum și abordările sistemică și complexă, care conduc la atingerea unor rezultate, concluzii corespunzătoare și adecvate temei abordate.
Compartiment I. Aspecte generale privind TVA
1.Caracteristica generală și principiile de aplicare a TVA
Impozitele sunt un element necesar în relațiile economice ale societății chiar din momentul apariției statului. Evoluția și modificarea formelor statului neapărat sunt urmate de modificări ale sistemului fiscal. În prezent, într-o societate civilizată impozitele constituie pentru stat sursa principală de venituri. În afară de aceasta funcție pur-financiară, mecanismul fiscal se aplică de către stat pentru a influența procesul de producție, dinamica și structura acestuia, procesul tehnico-științific.
Evoluția istorică demonstrează că statele lumii, au evoluat și s-au dezvoltat în circuitul lor și au implementat noi politici fiscale pentru realizarea unui echilibru dintre cheltuielile și veniturile bugetare.
Pe măsura ce au început să apară statele naționale și imperiile coloniale, timpul în care acestea se aflau în razboi a început sa fie tot mai îndelungat. Ca atare, numărul taxelor și modul în care acestea acopereau populația s-a extins continuu. Structurile de colectare a taxelor au devenit instituții de stat, cu reguli proprii și autonomie ridicată, devenind tot mai eficiente. Evidența clară a populației și a activităților economice a permis lărgirea bazei de impozitare.
Impozitele s-au extins în final la tot ce însemna cîștig personal și de business, la toate păturile sociale, indiferent de venit. Impozitul pe venit a devenit o sursă tot mai importantă, în dauna veniturilor din taxe vamale și de import, care au început să scadă odată cu globalizarea economiei în ultimii zeci de ani.
Poate cea mai importantă realizare a fost introducerea taxei pe valoare adaugata sau TVA. Propusă ca și concept de industriașul german Wilhelm von Siemens în 1918, ea a fost introdusă în Franța la inițiativa lui Maurice Laure și a ajuns să producă 50% din veniturile statului Francez [3.1].
Este o taxă pe consum, impusă întregii populații. Ea are o valoare maximă de 25% în Uniunea Europeana, fiind în Rpublica Moldova, de20% ca cotă standard, dar în legislație sunt utilizate cotele reduse și bunuri scutite de taxă.
Taxa pe valoarea adăugată (T.V.A) este un impozit indirect, care se aplică asupra cifrei de afaceri. În Republica Moldova reprezintă un impozit general de stat. Prin intermediul T.V.A se colectează la buget o parte din valoarea mărfurilor produse (serviciilor prestate, lucrărilor executate) în republică sau importate. T.V.A. a fost instituită în RM la 01.01.1992, înlocuind impozitul pe circulația mărfurilor. Pe tot parcursul de existență T.V.A. a suferit multiple modificări care în mod direct și indirect influența negativ activitatea economică a agenților economici și situația materială a populației [1.6].
T.V.A este o taxă care se aplică valorii adăugate la fiecare stadiu al circuitului economic. Ea se calculează pentru livrările de bunuri si servicii precum si pentru importul de bunuri si servicii. Conform Titlului III al Codului Fiscal al Republicii Moldova, T.V.A se reflect în contabilitate în baza principiului specializării exercițiilor(metodei de calcul).
Conform prevederilor codului fiscal subiecți impozabili cu T.V.A. sunt:
persoanele fizice și juridice care efectuează livrări impozabile pe piața internă și la export și sunt înregistrate sau trebuie să fie înregistrate în conformitate cu prevederile CF (art. 112);
persoanele fizice și juridice care importa mărfuri, cu excepția persoanelor fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal, valoarea cărora nu depășește limitele stabilite de legislația în vigoare, indiferent de faptul înregistrării în calitate de subiect al T.V.A. pe teritoriul RM;
persoanele fizice și juridice , care importă servicii considerate ca livrări impozabile efectuate de persoanele menționate.
Obiectele impozabile constituie – livrarea de către subiecții impozabili a mărfurilor și serviciilor, care reprezintă rezultatul activității lor de întreprinzător în RM.
Livrare de mărfuri se consideră: transmiterea dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parțială; achitarea salariului în expresie naturală; alte plăți în expresie naturală; transmiterea mărfurilor puse în gaj în proprietatea deținătorului gajului
Livrare (prestare) de servicii reprezintă activitatea de prestare a serviciilor materiale și nemateriale, de consum și de producție, inclusiv darea proprietății în arendă; transmiterea dreptului (inclusiv pe bază de leasing) privind folosirea oricăror mărfuri contra plată, cu plată parțială sau gratuit; executarea lucrărilor de construcții și montaj, de reparație, de cercetări științifice, de construcții experimentale și a altor lucrări.
Exportul mărfurilor și serviciilor. Export de mărfuri contituie scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal al RM în conformitate cu legislația în vigoare.
Export de servicii reprezintă prestarea de către persoanele juridice și fizice rezidenți ai RM persoanelor juridice și fizice nerezidenți ai RM de servicii, al căror loc de livrare nu este RM
Importul mărfurilor și serviciilor în RM, cu excepția mărfurilor de consum personal importate de persoane fizice, a căror valoare nu depășește limita stabilită în legea bugetului pe anul respectiv.
Importul de mărfuri constituie introducerea mărfurilor pe teritoriul RM în conformitate cu legislația vamală în vigoare.
Importul de servicii reprezintă prestarea serviciilor de către persoanele fizice și juridice aflate în afara RM persoanelor fizice și juridice, rezidente sau nerezidente ai RM, pentru care locul de livrare se consideră RM.
Livrările de bunuri și servicii pot fi grupate înlivrări impozabile cu T.V.A la cota standard – 20%, cota redusă – 8%, și la cota zero în funcție de tipul mărfurilor, consumatorilotr și caracterul operațiunii, și livrări scutite de T.V.A(neimpozabile).
Cota standard se aplică asupra: tuturor livrărilor impozabile efectuate în RM si importurilor de mărfuri și servicii.
Cota zero se aplică conf.art.104 la:
mărfurile și serviciile exportate;
toate tipurile de transport internațional de mărfuri și pasageri;
energia electrică destinată populației livrată de către întreprinderile producătoare rețelelor de distribuție, precum și energia electrică livrată populației de către rețelele de distribuție; energia termică și apa caldă destinate populației livrate de către întreprinderile producătoare rețelelor de distribuție, precum și energia termică și apa caldă destinate populației livrate de către întreprinderile producătoare și rețelele de distribuție, întreprinderile de termoficare locale, cazangerii, stații termice și stații-grup;
mărfurile și serviciile destinate folosinței oficiale a misiunilor diplomatice și a altor misiuni asimilate lor în RM, precum și a uzului sau consumului personal al membrilor personalului diplomatic și administrativ-tehnic al acestor misiuni și a membrilor familiei care locuiesc împreună cu ei, pe bază de rec i proci late, în modul stabilit de Guvern;
mărfurile și serviciile organizațiilor internaționale în limitele acordurilor la care RM este parte. Lista organizațiilor internaționale se stabilește în legea bugetului pe anul fiscal respectiv;
lucrările de construcție a locuințelor efectuate prin metoda ipotecară;
mărfurile (serviciile) livrate în zona economică liberă din afara leriionului vamal al Republicii Moldova, livrate din zona economică libera in ai ara teritoriului vamal al RM, livrate în interiorul zonei economice libere, precum și cele livrate între rezidenții diferitelor zone economice libere ale RM. Mărfurile livrate din zona economică liberă pe restul teritoriului vamal al RM se impun cu TVA conform legislației fiscale.
Cota redusa de 8% se aplica la: pîine și produse de panificație, lapte și produsele lactate,zahăr,medicamente livrate pe teritoriul RM, cu excepția produselor alimentare pentru copii care sunt scutite de TVA, gazele naturale și gazele lichefiate, atât la cele importate, cât și la cele livrate pe teritoriul RM.
Orice livrare efectuată de către plătitorii de TVA care nu este livrare scutită de impozit constituie livrare impozabilă.Toate livrările se impozitează la cota standard în vigoare, cu excepția livrărilor la cota zero și cote reduse.
T.V.A. prevede scutiri pentru un șir de livrări (vezi mai detaliat p.1-30 din alin. (I), art. 103 CF).
T.V.A. nu se aplică: atît pentru livrările efctuate pe teritoriului RM cît și la importul mărfurilor, serviciilor de către subiecții impozabili în cazul în care obiectul tranzacției îl constituie :
locuința, pămîntul, arenda acestora, dreptul de livrare și arendare a acestora (cu excepția plăților de comision);
unele produse alimentare și nealimentare pentru copii;
proprietatea de stat răscumpărată în procesul de privatizare, proprietatea confiscată, fără stăpân, trecută în posesiunea statului cu drept de succesiune, comorile;
mărfurile, serviciile instituțiilor de învățământ legate de de procesul instructiv de producție și educative;
serviciile medicale (cu excepția celor cosmetologice);
serviciile financiare;
serviciile poștale;
serviciile prestate de transportul în comun urban, suburuban, interurban auto, feroviar, fluvial;
producția de carte și publicațiile periodice, ș.a.
La importul:
mărfurilor, la. introducerea pe teritoriul vamal și plasarea în regimurile vamale de tranzit, depozit vamal, transformare sub supraveghere vamală, depozit vamal liber, nimicire, renunțare în folosul statului;
mărfurilor autohtone anterior exportate și reîntroduse în termen de 3 ani în aceiași;
mărfurilor plasate în regimul vamal de admitere temporară;
mărfurilor plasate în regimul vamal de perfecționare active;
materiei prime, materialelor, articolelor de completare de către organizațiile și întreprinderile societăților orbilor, surzilor, invalizilor;
mărfurilor importate de către persoanele juridice în scopuri necomerciale în cazul cînd valoarea lor nu depășește suma de 50 euro.
mărfurilor, serviciilor destinate magazinelor ce deservesc în exclusivitate misiunile diplomatice și alte misiuni asimilate lor în RM și personalul acestora.
mărfurilor, serviciilor destinate acordării de asistență în caz de calamitate naturală, de conflict armat și în alte situații excepționale, pre'cum și.pentru livrările de mărftm, servicii definite ca ajutoare umanitare, în modul stabilit de Guvern.
La cota zero a T.V.A. se impozitează următoarele livrări:
mărfurile, serviciile pentru export și toate tipurile de transporturi internaționale de mărfuri (inclusiv de expediție) și pasageri, serviciile de transport internațional al gazelor naturale prestate de către S.A. “Moldova-Gaz” precum și serviciile operatorului aerodrom (aeroport), de comercializare a biletelor de călătorie în trafic internațional, de deservire la sol a aeronavelor, inclusiv de livrare a combustibilului și a mărfurilor la bordul aeronavei, de securitate aeronautică și de navigație aeriană, aferente aeronavelor în trafic internațional;
energia electrică, energia termică și apa caldă pentru bunurile imobiliare cu destinație locativă, indiferent de subiectul în a cărui gestiune se află aceste bunuri;
în baza principiului reciprocității, importul și/sau livrarea pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor, serviciilor destinate folosinței oficiale de către misiunile diplomatice și oficiile consulare acreditate în Republica Moldova, de reprezentanțele organizațiilor internaționale acreditate în Republica Moldova, destinate uzului sau consumului personal de către membrii personalului acestor misiuni diplomatice și oficii consulare sau al reprezentanțelor organizațiilor internaționale, precum și de către membrii familiilor lor care locuiesc împreună cu ei, cu excepția cetățenilor Republicii Moldova, precum și a cetățenilor străini și apatrizi cu reședința permanentă în Republica Moldova. Modul de aplicare a cotei zero a T.V.A. se stabilește de Guvern;
Importul și/sau livrarea pe teritoriul țării a mărfurilor, serviciilor destinate:
proiectelor de asistență tehnică, realizate pe teritoriul Republicii Moldova de către organizațiile internaționale și țările donatoare în limita tratatelor la care aceasta este parte;
proiectelor de asistență investițională, finanțate din contul împrumuturilor și granturilor acordate Guvernului sau acordate cu garanție de stat, din contul împrumuturilor acordate de organismele financiare internaționale (inclusiv din cota-parte a Guvernului), precum și din contul granturilor acordate instituțiilor finanțate de la buget.
Lista tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte, lista proiectelor de asistență tehnică, lista împrumuturilor și granturilor acordate Guvernului sau acordate cu garanție de stat, din contul împrumuturilor acordate de organismele financiare internaționale (inclusiv din cota-parte a Guvernului), din contul granturilor acordate instituțiilor finanțate de la buget, precum și modul de aplicare a cotei zero a T.V.A. la livrarea pe teritoriul țării a mărfurilor, serviciilor destinate proiectelor respective se stabilesc de Guvern.
mărfurile, serviciile livrate în zona economică liberă din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, livrate din zona economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, livrate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum și cele livrate de către rezidenții diferitelor zone economice libere ale Republicii Moldova unul altuia;
serviciile prestate de întreprinderile industriei ușoare pe teritoriul Republicii Moldova în cadrul contractelor de prelucrare în regimul vamal de perfecționare activă. Tipul serviciilor care cad sub incidența prezentului punct, precum și modul de administrare a acestor servicii se stabilesc de Guvern, iar lista agenților economici se aprobă de Ministerul Economiei.
mărfurile livrate în magazinele duty-free.
Valoarea impozabilă a livrării impozabile, reprezintă valoarea livrării achitate sau care urmează a fi achitată (fără T.V.A.). Dacă plata pentru livrare este, în totalitate sau parțial, achitată în expresie naturală, valoarea impozabilă a livrării impozabile constituie valoarea ei de piață. Valoarea impozabilă a livrării impozabile include suma totală a tuturor impozitelor și taxelor care urmează a fi achitate, cu excepția T.V.A.
În cazul aplicării metodelor și surselor indirecte de estimare a sumei obligației fiscale, valoarea impozabilă a livrării impozabile se consideră valoarea estimată în conformitate cu art.225.
Valoarea impozabilă a livrării impozabile de mărfuri (servicii), efectuate de către un subiect al impunerii, nu poate fi mai mică decît consumurile pentru producerea lor sau decît prețul de procurare al mărfurilor livrate, sau decît valoarea în vamă a mărfurilor importate, determinată conform art.100, sau decît prețul de cost al serviciilor prestate, cu excepția cazurilor cînd marfa și-a pierdut calitățile de consum, cu condiția confirmării acestui fapt de către organele și serviciile abilitate cu astfel de funcții. Prevederile textului de mai sus nu se aplică:
– în cazul în care se efectuează livrări de mărfuri, servicii pentru care prețurile sînt stabilite (reglementate) de stat;
în cazul vînzării la licitație a bunurilor debitorilor, în contul stingerii restanțelor acestora.
– pentru livrările producției de fabricație proprie din fitotehnie și horticultură în formă naturală și producției de fabricație proprie din zootehnie în formă naturală, masă vie și sacrificată, efectuate de agenții economici producători agricoli.
Valoarea impozabilă a livrării impozabile a activelor supuse uzurii reprezintă valoarea cea mai mare din valoarea lor de bilanț și valoarea de piață.
Valoarea impozabilă a livrării impozabile a mărfurilor, serviciilor, după livrarea sau achitarea lor, urmează a fi ajustată, cu condiția prezentării documentelor de confirmare, dacă:
a) valoarea livrării impozabile, aprobată anticipat, s-a schimbat ca rezultat al schimbării prețurilor;
b) livrarea impozabilă a fost, în totalitate sau parțial, restituită subiectului impozabil care a efectuat livrarea;
c) valoarea impozabilă a livrării impozabile a fost redusă în urma acordării discontului.
Valoarea impozabilă a mărfurilor importate constituie valoarea lor vamală, determinată în conformitate cu legislația vamală, precum și impozitele și taxele care urmează a fi achitate la importul acestor mărfuri, cu excepția T.V.A.
În cazul absenței documentelor care confirmă valoarea mărfurilor importate sau în cazul diminuării de către importator a valorii mărfurilor, valoarea impozabilă a mărfurilor este determinată de către autoritățile vamale în modul stabilit la alin.(1) și în conformitate cu drepturile acordate acestor autorități de legislație.
Subiectul care desfășoară activitate de întreprinzător, cu excepția autorităților publice, instituțiilor publice, instituțiilor medico-sanitare publice și private, și deținătorilor patentei de întreprinzător, este obligat să se înregistreze ca contribuabil al T.V.A. dacă el, într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depășește 600000 lei, cu excepția livrărilor scutite de T.V.A. Subiectul este obligat să înștiințeze oficial organul fiscal, completînd formularul respectiv, și să se înregistreze nu mai tîrziu de ultima zi a lunii în care a avut loc depășirea. Subiectul se consideră înregistrat din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc depășirea.
Subiectul care desfășoară activitate de întreprinzător are dreptul să se înregistreze în calitate de contribuabil al TVA dacă el, într-o oarecare perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări impozabile de mărfuri, servicii (cu excepția celor de import) în sumă ce depășește 100000 lei, cu condiția că achitarea pentru aceste livrări se efectuează de cumpărători sub formă de decontare prin virament la conturile bancare ale subiectului activității de întreprinzător, deschise în instituțiile financiare ce au relații fiscale cu sistemul bugetar al Republicii Moldova. Subiectul se consideră înregistrat din prima zi a lunii următoare celei în care a fost depusă la organul fiscal cererea de înregistrare.
La înregistrarea subiectului impozabil, organul fiscal este obligat să-i elibereze certificatul de înregistrare, aprobat în modul stabilit, cu indicarea:
a) denumirii (numelui) și adresei juridice ale subiectului impozabil;
b) datei înregistrării;
c) codului fiscal al subiectului impozabil.
Subiectul care desfășoară activitate de întreprinzător și care beneficiază de servicii de import a căror valoare fiind adăugată la valoarea livrărilor de mărfuri, servicii, efectuate pe parcursul oricăror 12 luni consecutive, depășește 600000 de lei este obligat să se înregistreze ca contribuabil al T.V.A.
În cazul suspendării livrărilor supuse T.V.A., subiectul impozabil este obligat să informeze despre aceasta organul fiscal. Anularea înregistrării ca contribuabil al T.V.A. se efectuează în modul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat.Organul fiscal este în drept să anuleze de sine stătător înregistrarea contribuabilului T.V.A. în cazul în care:
a) valoarea totală a livrărilor impozabile ale subiectului impunerii într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive nu a depășit plafonul de 100000 lei;
b) subiectul impunerii nu a prezentat declarație privind T.V.A. pentru fiecare perioadă fiscală.
c) informația prezentată de către subiectul impunerii este neveridică.
În momentul anulării înregistrării contribuabilului T.V.A., el se consideră ca subiect care a efectuat o livrare impozabilă a stocurilor sale de mărfuri și a mijloacelor fixe pentru care, la momentul procurării lor, T.V.A. a fost trecută în cont și trebuie să achite datoria la T.V.A. pentru această livrare. Valoarea impozabilă a livrării respective se consideră valoarea ei de piață.
Data anulării înregistrării ca contribuabil al TVA se consideră data întocmirii actului de control în a cărui bază este emisă decizia șefului (șefului adjunct) al organului fiscal privind anularea înregistrării. În cazul suspendării activității subiectului impozabil în conformitate cu legislația în vigoare, înregistrarea în calitate de contribuabil al T.V.A. nu se anulează, iar perioada de suspendare a activității nu se ia în calcul la aprecierea plafonului stabilit. În cazul efectuării livrărilor în perioada de suspendare a activității, obligațiile și drepturile contribuabilului T.V.A. se restabilesc din prima zi a lunii în care au fost efectuate aceste livrări.
Termenele obligației fiscale. Data obligației fiscale privind T.V.A. este data livrării. Data livrării se consideră data predării mărfurilor, prestării serviciilor. Pentru mărfuri, data livrării se consideră data predării (transmiterii) mărfurilor cumpărătorului (beneficiarului) sau dacă mărfurile sînt transportate, data livrării se consideră data la care începe transportarea, cu excepția mărfurilor de export pentru care data livrării se consideră data scoaterii lor de pe teritoriul Republicii Moldova.
În cazul livrării de bunuri imobiliare, data livrării se consideră data trecerii bunurilor imobiliare în proprietatea cumpărătorului la data înscrierii lor în registrul bunurilor imobiliare.
Pentru servicii, data livrării se consideră data prestării serviciului, data eliberării facturii fiscale sau data la care plata se efectuează subiectului impozabil, parțial sau în întregime, în dependență de ce re loc mai înainte.
Dacă factura fiscală este eliberată sau plata este primită pînă la momentul efectuării livrării, data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii plății, în dependență de ce are loc mai înainte. Dacă mărfurile, serviciile sînt livrate regulat pe parcursul unei anumite perioade de timp stipulate în contract, data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii fiecărei plăți regulate, în dependență de ce are loc mai înainte.
În cazul livrării de mărfuri și servicii în cadrul unui contract de leasing (financiar sau operațional), data livrării se consideră data specificată în contract pentru plata ratei de leasing. În cazul încasării ratei de leasing în avans, data livrării se consideră data încasării avansului.
Pentru mărfurile importate utilizate pentru desfășurarea activității de întreprinzător, termenul obligației fiscale se consideră data declarării mărfurilor la punctele vamale de frontieră, iar data achitării – data depunerii de către importator (declarant) sau de către un terț a mijloacelor bănești la casieria organului vamal sau la Contul Unic Trezorerial, confirmată printr-un extras din contul bancar. La serviciile importate, utilizate pentru desfășurarea activității de întreprinzător, termenul obligației fiscale și data achitării T.V.A. se consideră data efectuării plății, inclusiv a plății prealabile pentru serviciul de import.
Marfa se consideră importată dacă importatorul respectă toate cerințele prevăzute de legislația vamală la importul de mărfuri pe teritoriul Republicii Moldova și dacă marfa a fost supusă taxei vamale. În cazul în care taxa vamală pe marfa importată nu trebuie achitată, marfa se consideră importată, ca și cum ea ar fi fost supusă taxei vamale, cu respectarea procedurilor corespunzătoare de import a mărfurilor, prevăzute în legislația vamală.
Entitatea „Vladalina” S.R.L. ca subiect al impunerii cu TVA recunoaște datoriile față de buget privind TVA în corespundere cu prevederile legislația în vigoare și în special în corespundere cu Codul Fiscal.
1.2 Modul de calcul și plată a TVA
Documentația ca procedeu al contabilității, este parte cea mai importantă cu privire la reflectarea și înregistrarea datoriilor creditoare sau debitoare privind taxa pe valoare adăugată.
Ca documente primare de înregistrare a taxei pe valoare adăugată sunt: facturile fiscale, registrele de livrare sau procurare, analizele conturilor cu privire la creanțele sau datoriile privind TVA, declarațiile vamale cu privire la import sau export de bunuri și servicii, precum și registrul general electronic al facturilor fiscal, operat și monitorizat de Inspectoratul Fiscal, și organele administrației fiscale.
Factura fiscală reprezintă un document care după indicatorii pe care-i conține îndeplinește funcțiile facturii de expediție și ale facturii TVA în ansamblu.
Astfel, factura fiscală este eliberată pentru livrările impozabile efectuate nemijlocit de către agenții economici înregistrați în calitate de subiecți impozabili cu TVA, care anterior eliberau facturi TVA sau se vor înregistra conform cerințelor Codului Fiscal (Titlul III) în calitate de plătitori de TVA și vor efectua livrări de mărfuri și servicii impozitate cu TVA la cotele standard, reduse sau zero.
Facturile fiscale nu se eliberează în cazurile în care:
se efectuează livrări de mărfuri și servicii scutite de TVA;
se efectuează livrări de mărfuri și servicii de către un agent economic neînregistrat în calitate de plătitor de TVA;
lipsește trecerea dreptului de proprietate asupra valorilor materiale de la un agent economic la altul (de exemplu, în cazul transmiterii mărfurilor la păstrare de către un subiect impozabil cu TVA – proprietarul mărfii);
ransportarea mărfurilor se efectuează în cadrul unei unități economice, adică are loc circulația internă ale acestora.
În toate aceste cazuri agentul economic completează și eliberează doar facturile de expediție.
Facturile fiscale nu se eliberează și în cazurile prevăzute anterior pentru facturile TVA, adică la:
importul serviciilor;
primirea avansului pentru livrările de mărfuri și servicii ce urmează a fi efectuate, cu excepția vânzării edițiilor periodice impozabile cu TVA prin abonarea la acestea și prestării serviciilor de publicitate;
livrarea mărfurilor, serviciilor populației cu plată în numerar, inclusiv și la decontările cu populația prin intermediul serviciului instituțiilor financiare, Î.S. „Poșta Moldovei" și altor persoane autorizate.
Este de menționat că la cererea consumatorului factura fiscală urmează a fi eliberată.
Facturile fiscale vor fi eliberate subiecților impozabili cu TVA nemijlocit de către subdiviziunile teritoriale ale IFPS, contra plată și contra semnăturii persoanelor autorizate, la prezentarea delegației, certificatului de atribuire a codului fiscal și certificatului ce autentifică înregistrarea în calitate de subiect impozabil cu TVA.
Pentru livrările de mărfuri factura fiscală este completată în 3 sau 5 exemplare (după caz), iar pentru livrările de servicii în 2 exemplare, și anume:
pentru livrările de mărfuri, în cazul când se perfectează 3 exemplare, primul exemplar rămâne la furnizor, exemplarul 2 se transmite cumpărătorului, exemplarul 3 – transportatorului;
pentru livrările de mărfuri, când se perfectează 5 exemplare, primul exemplar rămâne la furnizor și servește pentru scoaterea din gestiune a valorilor materiale; exemplarele 2,3,4 – se transmit șoferului , din care exemplarul 2 șoferul îl transmite cumpărătorului, iar celelalte exemplare rămân la dispoziția transportatorului și se anexează la factura pentru transportul efectuat și foaia de parcurs; exemplarul 5 îl completează furnizorul, servind drept autorizație de ieșire a autovehiculului de la locul de încărcare.
Pentru livrările de servicii, primul exemplar rămâne la prestatorul de servicii, iar exemplarul 2 se eliberează beneficiarului de servicii.
În factura fiscală, la livrările de export, trebuie să fie indicat că bunurile sunt destinate exportului, precum și țara de destinație. Facturile fiscale se numerotează în ordine succesivă și se păstrează la furnizor în aceeași ordine.
Pentru vânzarea cu amănuntul în locurile special amenajate, cu plată în numerar, eliberarea facturii fiscale nu este obligatorie dacă sunt respectate următoarele condiții:
subiectul impozabil ține evidența sumei primite și achitate în numerar la fiecare punct comercial și de prestări servicii în conformitate cu legislația privind efectuarea decontărilor bănești pentru operațiile comerciale sau serviciile prestate, înscrierea se efectuează în momentul primirii sau achitării sumei în numerar. La sfârșitul fiecărei zile de lucru se face bilanțul.
la sfârșitul fiecărei zile de lucru, în documentația de evidență, este înscrisă suma totală a TVA pe livrările efectuate, iar în documentul de evidență a valorilor materiale procurate se introduc datele din facturile fiscale care au fost achitate în numerar.
în cazul livrării serviciilor contra plată în numerar, factura fiscală se eliberează în momentul primirii banilor sau până la acest moment.
Factura fiscală conține 25 de rubrici care convențional pot fi structurate în 4 părți: partea introductivă; partea calitativă; partea cantitativă; partea însoțitoare.
Unele companii sunt favorizate de lege și pot imprima singuri de sine stătători facturile fiscale, cu permisiunea organelor fiscale.
Ce ține de registrele de livrare și procurare sunt tipizate și furnizate de Î.S. Editura de Imprimare „Statistica”, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare.
Evidența electronică a facuturilor fiscale a impus implementarea unui sistem informational performant de companiile subiecți ai impunerii cu TVA, ceeace asigură o rapiditate și comoditate de întocmire, prezentare și declarare a obligațiilor entității față de bugetul de stat privind TVA.
Entitatea „Vladalina” S.R.L. prezintă și întocmește electronic declarațiile privind TVA, un exemplu de declarație servește declarația privind TVA pentru luna noiembrie 2014 (Anexa 7), precum și înregistrează facturile fiscale în registrul general electronic al facturilor fiscale, în corespundere cu legislația fiscală.
În conformitate cu CF al RM subiecții impozabili stipulați la art.94 sînt obligați să declare, conform art.115, și să achite la buget pentru fiecare perioadă fiscală, stabilită conform art.114, suma T.V.A., care se determină ca diferență dintre sumele T.V.A. achitate sau ce urmează a fi achitate de către cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate lor și sumele T.V.A. achitate sau ce urmează a fi achitate furnizorilor la momentul procurării valorilor materiale, serviciilor (inclusiv T.V.A. la valorile materiale importate) folosite pentru desfășurarea activității de întreprinzător în perioada fiscală respectivă, ținîndu-se cont de dreptul de trecere în cont.
Dacă suma T.V.A. achitată sau ce urmează a fi achitată furnizorului la procurarea valorilor materiale, serviciilor depășește suma T.V.A. primită sau care urmează să fie primită de la cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate, diferența se reportează în următoarea perioadă fiscală și devine o parte a sumei T.V.A. ce urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate în această perioadă. Dacă suma T.V.A. la valorile materiale și la serviciile procurate de către întreprinderile ce produc pîine și produse de panificație și întreprinderile ce prelucrează lapte și produc produse lactate depășește suma T.V.A. la livrările de pîine, produse de panificație, lapte și produse lactate, diferența se restituie din buget în limitele cotei-standard a T.V.A., înmulțite cu valoarea livrării ce se impozitează la cota redusă. T.V.A. se restituie în modul stabilit de lege, într-un termen ce nu va depăși 45 de zile.
Subiecții impozabili care importă servicii achită T.V.A. la data efectuării plății, inclusiv a plății prealabile pentru serviciul de import.
Dacă depășirea sumei T.V.A. la valorile materiale, serviciile procurate se datorează faptului că subiectul impozabil a efectuat o livrare care se impozitează la cota zero, acesta are dreptul la restituirea sumei cu care a fost depășită T.V.A. la valorile materiale, serviciile procurate achitată prin intermediul contului bancar și/sau al stingerii sumelor din contul restituirii impozitelor, în limitele cotei-standard a T.V.A., sau cotei reduse a T.V.A înmulțite cu valoarea livrării, ce se impozitează la cota zero. Restituirea T.V.A. se efectuează în modul stabilit de lege, într-un termen care nu depășește 45 de zile. La exportul mărfurilor supuse accizelor, fabricate din materia primă supusă accizului, limita valorii maxime a T.V.A. apreciate spre restituire se majorează cu suma ce se apreciază prin înmulțirea cotei standard a T.V.A. la valoarea accizelor achitate furnizorilor la procurarea materiei prime utilizate la producerea mărfurilor exportate.
Dacă suma T.V.A. la valorile materiale și/sau la serviciile procurate de către întreprinderile ce desfășoară activitate de leasing depășește suma T.V.A. la livrările de bunuri sau servicii efectuate în cadrul contractelor de leasing financiar și/sau operațional, diferența se restituie din buget în limitele cotei-standard a T.V.A. înmulțite cu valoarea acestor livrări de bunuri sau servicii. T.V.A. se restituie în modul stabilit de Guvern, într-un termen ce nu va depăși 45 de zile.
Persoanele juridice și fizice care importă mărfuri pentru desfășurarea activității de întreprinzător achită T.V.A. pînă la sau în momentul prezentării declarației vamale, adică pînă la momentul introducerii mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova. Persoanele fizice care importă mărfuri a căror valoare depășește limita neimpozabilă de 300 de euro achită T.V.A. în funcție de valoarea impozabilă a mărfurilor (limita neimpozabilă nu micșorează valoarea impozabilă a mărfurilor).
Restituirea T.V.A. conform prezentului articol se efectuează în contul stingerii datoriilor agenților economici (sau ale creditorilor lor) față de bugetul public național, iar în caz contrar, la cererea agentului economic, în contul viitoarelor obligații ale acestora față de bugetul public național sau la contul bancar al agentului economic.
Pentru determinarea T.V.A. ce trebuie achitată la buget pentru fiecare perioadă fiscală, este necesar de calculat: T.V.A. – achitată sau care urmează a fi achitată de către consumatori pentru mărfurile, serviciile livrate lor (TVA aferentă livrărilor) – TVA colectată;
T.V.A. achitată sau care urmează a fi achitată furnizorilor la procurarea bunurilor materiale și la prestarea serviciilor pe teritoriul RM, TVA pentru valorile materiale și serviciile importate (TVA aferent procurărilor) – T.V.A. deductibilă.
Obligația fiscală privind T.V.A. (T.V.A. ce trebuie achitată la buget) se determină în modul următor:
TVAcolectată și TVAdeductibilă se calculează în baza Registrului de evidență a livrărilor și Registrului de evidență a procurărilor (care sunt completate în baza facturilor fiscale).
Dacă suma TVA deductibilă depășește TVAcolectată într-o perioadă fiscală, adică
TVA ded. > TVA col,
atunci diferența se reportează în următoarea perioadă fiscală și devine o parte a sumei TVA ce urmează a fi dedusă din TVA colectată pentru perioada respectivă.
În cazurile în care agenții economici au creanțe cu bugetul (TVA ded. > TVA col,) din cauza livrărilor efectuate la cota zero sau la cote reduse, atunci TVA se restituie în conformitate cu Instrucțiunea privind restituirea sumelor taxei pe valoarea adăugată nr. 188 din 17/11/2005 într-un termen ce nu va depăși 45 de zile.
Dacă suma TVA deductibilă la întreprinderile ce produc pîine și produse de panificație și întreprinderile ce prelucrează lapte și produse lactate depășește suma TVAcolectată, atunci diferența se restituie din buget în limitele cotei-standard a TVA, înmulțită cu valoarea livrării ce se impozitează la cota redusă.
Dacă depășirea sumei TVA la valorile materiale, serviciile procurate se datorează faptului că subiectul impozabil a efectuat o livrare ce se impozitează la cota „zero", acesta are dreptul la restituirea sumei (achitată prin intermediul contului de decontare) cu care a fost depășită TVA la valorile materiale, serviciile procurate în limitele cotei -standard a TVA, înmulțită cu valoarea livrării, ce se impozitează la cota zero.
În cazul achitării TVA la buget, subiecților impozabili înregistrați li se permite trecerea în cont a sumei TVA achitate furnizorilor pe valorile materiale și serviciile procurate pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfășurării activității de întreprinzător.
Suma TVA aferentă valorilor materiale și serviciilor procurate care sunt folosite pentru efectuarea livrărilor scutite de TVA nu se trece în cont și se reportează la consumuri sau cheltuieli. Suma TVA achitată pe valorile materiale, serviciile procurate care sunt folosite pentru efectuarea livrărilor atât impozabile cât și neimpozabile se trece în cont dacă se referă la livrările impozabile.
Mărimea trecerii în cont a TVA se determină lunar prin aplicarea proratei față de suma TVA aferentă valorilor materiale și serviciilor procurate, care sînt utilizate pentru efectuarea livrărilor atît impozabile, cît și scutite de TVA.
Prorata lunară = Valoarea livrărilor impozabile efectuate (fără TVA)/ Valoarea livrărilor totale efectuate (fără TVA). Prorata lunară se determină pentru fiecare perioadă fiscală la prezentarea Declarației privind TVA.
Prorata defenitivă = Valoarea livrărilor impozabile efectuate (fără TVA) pe durata un an fiscal/ Valoarea livrărilor totale efectuate (fără TVA) pe durata un an fiscal. Prorata defenitivă se determină pentru ultima perioadă fiscală.
Diferența dintre TVA trecută în cont în perioadele precedente și TVA determinată conform proratei defenitive se reflectă în Declarația privind TVA .
Suma TVA achitată pe valorile materiale, serviciile procurate de către subiectul impozabil în scopul organizării de activități distractive ce nu țin de domeniul activității de întreprinzător nu se trece în cont ci se raportează la cheltuieli. Subiecții impozabili a căror activitate de întreprinzător constă în organizarea distracțiilor și timpului liber, iar valorile materiale, serviciile procurate sunt folosite nemijlocit pentru desfășurarea acestei activități au dreptul la trecerea în cont a TVA pe valorile materiale, serviciile procurate.
Subiectul impozabil are dreptul la trecerea în cont a TVA achitate sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate, dacă dispune de:
factura fiscală la valorile materiale, serviciile procurate pe care a fost achitată TVA;
documentul eliberat de autoritățile vamale, care confirmă achitarea TVA pe mărfurile importate (declarație vamală).
de documentul care confirmă achitarea TVA pentru serviciile importate (ordin de plată).
Subiecții impozabili sunt obligati lunar sa calculeze suma diferentei dintre TVA aferent livrarilor si TVA aferent procurărilor luînd în considerare trecerea în cont în luna precedentă. În cazul în care se obtine o valoare pozitivă a tunci avem sold creditor la contul 534.2 și respectiv aceasta suma urmeaza a fi achitată la buget. În cazul în care se obține o valoare negativă atunci avem sold debitor, această marime se trece în cont pentru perioadele viitoare. Din această creanță contribuabilul nu poate pretinde la restituirea sumei dacă au avut loc livrări la cota 0 sau la cote reduse.
Compartiment II. Contabilitatea Taxei pe Valoare Adăugată
Contabilitatea TVA aferentă operațiilor de procurare a marfurilor și serviciilor pe teritoriul Republicii Moldova
Taxa pe valoarea adaugata aferenta livrarilor de bunuri si servicii impozabile cu TVA pe piata interna se reflecta in creditul contului 534 “Datorii privind decontarile cu bugetul”în corespondența cu debitul conturilor de mijloace banesti sau creante.
La incasarea in avans a mijloacelor contra livrarilor ulterioare se reflecta prin urmatoarele formule contabile:
1. la suma avansului primit:
debit contul 242 „Conturi curente in valuta nationala”
credit contul 523 „Avansuri pe termen scurt primite”
2. la suma TVA calculata prin ipartirea sumei avansului primit la 6:
debit contul 225 “Creante pe termen scurt privind decontarile cu bugetul”
creditul contul 534 “Datorii privind decontarile cu bugetul”.
La procurarea marfurilor in scopul desfasurarii activitatii de intreprinzator pe piata interna sau prin import, TVA aferenta se trece in cont in baza facturilor fiscale, chitantelor fiscale sau declaratiilor vamale si se reflecta prin formula contabila
debit contului 534 “Datorii privind decontarile cu bugetul” si
credit conturile 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, 522 “Datorii pe termen scurt fata de partile legate”, 539 “Alte datorii pe termen scurt”
TVA aferenta importului de servicii se calculeaza si se reflecta ca datorie la buget si se trece la cheltuielile perioadei.
Suma TVA de platit la buget se calculeaza lunar ca diferenta dintre TVA aferenta vanzarilor din creditul contului 534 “Datorii privind decontarile cu bugetul” si TVA aferenta cumpararilor reflectate in debitul acestui cont. In cazul obtinerii unui sold debitor aferent taxei pe valoarea adaugata la contul specificat, acesta se trece la creante in baza notei contabile prin formula contabila:
debit contul 225 “Creante pe termen scurt privind decontarile cu bugetul”,
creditcontul 534 “Datorii privind decontarile cu bugetul”.
Achitarea sumei TVA la buget in cazul cind se obtine sold creditor se reflecta prin formula contabila:
debit contul 534 “Datorii privind decontarile cu bugetul”,
credit contul 242 “Conturi curente in valuta nationala”.
Principal document primar pe baza caruia este contabilizat TVA-ul servește facture fiscal document în baza caruia se înregistrează operațiile de ieșire a bunurilor materiale de la furnizori și de intrare la cumpărători. Facture fiscal este perfectată de către agenții economici înregistrați în calitate de plătitori de TVA pentru livrările impozabile indifferent de cotele TVAaplicate. În cazul procurărilor contribuabilul are dreptul la trecerea în cont a TVA :
1 . contribuabilul să fie plătitor de TVA
. să existe document justificativ (facture fiscal, declaratia vamala)
. procurările sunt destinate activității de întreprinzător
. procurările să fie destinate livrărilor impozabile.
În caxzul în care nu se respect condițiile mentionate, TVA afferent procurărilor se trece la cheltuieli sau consumuri.
Procurările de bunuri și servicii pot fi efectuate de către contribuabili contra numerar, prin virament, cu plata ulterioară, în avans, sub forma de aport la capitalul statutar, titlu gratuity, pe calea schimbului.
Procurarea valorilor materiale(serviciilor) contra numerar
Suma TVA aferentă valorilor materiale procurate se trece în cont în momentul înregistrarii la intrări a acestora:
Debit contul 121 „Imobilizări corporale în curs de execuție”
Debit contul 123 „Imobilizari corporale”
Debit contul 211„Materiale”
Debit contul 213 „Obiecte de mica valoare și scurta durată”
Debit contul 217„Mărfuri”
Debit contul 534 „Datorii privind decontarile cu bugetul” subcontul 2 „Taxa pe valoarea adăugată”
Credit contul 226 „Creanțe ale personalului”
Procurarea bunurilor impozabile cu TVA cu achitarea prin virament
Înregistrarea la intrări a valorilor materiale:
Debit contul 121 „Imobilizări corporale în curs de execuție”
Debit contul 123 „Imobilizari corporale”
Debit contul 211„Materiale”
Debit contul 213 „Obiecte de mica valoare și scurta durată”
Debit contul 217„Mărfuri”
Debit contul 534 „Datorii privind decontarile cu bugetul” subcontul 2 „Taxa pe valoarea adăugată”
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente”
Virarea mijloacelor banesti în achitarea datoriei față de furnizor:
Debit contul 521 „ Datorii comerciale curente”
Credit contul 242 „Cont curent în valută națională” sau Credit contul 243 „ Cont curent în valută străină”
Primirea bunurilor sub formă de aport la capitalul statutar
Înregistrarea la intrări a activelor pe termen lung si a activelor curente cu excepția mijloacelor fixe:
Debit contul 112 „Imobilizări necorporale în curs de execuție”
Debit contul 111„Imobilizări necorporale”
Debit contul 211„Materiale”
Debit contul 213 „Obiecte de mica valoare și scurta durată”
Debit contul 217„Mărfuri”
Credit contul 313 „Capital nevărsat”
Primirea bunurilor cu titlu gratuit
În conformitate cu prevederile CF subiectul impozabil ce primeste bunurile, serviciile cu titlu gratuit nu achită și nici nu urmează sa achite TVA aferenta acestora, el nu are dreptul de a trece in cont TVA.
La beneficiar: intrarea bunurilor și serviciilor primite cu titlu gratuit
Debit contul 211„Materiale”
Debit contul 213 „Obiecte de mica valoare și scurta durată”
Debit contul 217„Mărfuri”
Debit contul 123„Imobilizări corporale”
Debit contul 121„Imobilizări corporale în curs de execuție”
Debit contul 811„Activități de bază”
Debit contul 713„Cheltuieli administrative”
Debit contul 712„Cheltuieli de distribuire”
Credit contul 622„Venituri financiare”
La furnizor :
Casarea costului bunurilor/serviciilor prestate:
Debit contul 711„Costul vîzărilor”
Credit contul 217„Mărfuri”
Credit contul 216„Produse”
Credit contul 811„Activități de bază”
Restabilirea TVA la buget:
Debit contul 713„Cheltuieli administrative”
Credit contul 534„Datorii privind decontarile cu bugetul” subcontul 2 „Taxa pe valoarea adăugată”
În cazul unor procurări în scopul de antreprenoriat si pentru livrări impozabile care ulterior si-au schimbat destinația este necesar de a restabili suma TVA (lipsuri la inventariere).
În rezultatul efectuarii inventarierii s-au depistat lipsuri, iar persoana vinovată si-a recunoscut vina și respectiv lipsa create va fi retinută din contul salariului acestuia. Momentul economic va fi contabilizat astfel:
Casarea valorii de bilanț a materialelor constatate lipsa:
Debit contul 714„Alte cheltuieli din activitatea operatională”;
Credit contul 211„Materiale”;
Restabilirea TVA la buget:
Debit 713„Cheltuieli administrative”;
Credit 534„Datorii privind decontarile cu bugetul”
Înregistrarea creanței gestionarului privind despagubirea daunei materiale:
Debit contul 226„Creante ale personalului” la suma totală a daunei materiale;
Credit contul 612„Venituri din activitatea operațională” la suma recuperata in prima luna(reprezinta un venit pentru intreprindere);
Credit contul 534„Datorii privind decontarile cu bugetul” la suma TVA calculate pentru prima luna de recuperare a daunei;
Reflectarea retinerii in erioadele urmatoare:
Debit contul 226„Creante ale personalului” la suma daunei ce va fi recuperate
urmatoarea perioada;
Credit contul 535„Venituri anticipate curente” ;
Reținere din slariu:
Debit contul 531„Datorii față de personal privind retribuirea muncii” la suma retinerii lunare;
Credit contul 226„Creanțe ale personalului” la suma retinerii;
2.2. Contabilitatea aferentă operațiilor de procurare a mărfurilor si serviciilor prin import
Toate mărfurile importate în Republica Moldova sînt supuse TVA, cu excepția mărfurilor scutite de impozit conform prevederilor articolului 103 al Codului fiscal, sau mărfurile, a căror valoare nu depășește plafonul stabilit conform prevederilor articolului 94 al Codului fiscal prin legea bugetului pe anul respectiv și sînt importate de persoanele fizice pentru folosință proprie. Conform prevederilor articolului 104 al Codului fiscal unele mărfuri importate pot fi impozitate la cota zero a TVA.
Pentru importator valoarea mărfurilor, pe baza căreia se calculează TVA este costul mărfurilor, la momentul intrării în Republica Moldova, inclusiv toate taxele legate de import, taxele vamale, impozitele, asigurarea, fraht, cheltuieli de transport, royalty și alte plăți care urmează a fi achitate de către importator.
Importatorii sînt obligați să prezinte documentele, care confirmă valoarea mărfurilor importate, cum ar fi: factura de la furnizor, alte documente comerciale așa ca contractele, facturile de expediție a mărfurilor sau alte documente stabilite de legislație.
Achitarea TVA pentru mărfurile importate de către subiecții impozabili se efectuează pînă la sau în momentul prezentării declarațiilor vamale necesare sau a declarației verbale, în cazul în care persoana fizică efectuează importul mărfurilor pentru folosință proprie. TVA va fi impusă la cota 20% de la valoarea mărfurilor calculată, cu excepția mărfurilor, a căror cotă este zero. Importatorii de mărfuri sînt obligați să indice codul lor fiscal în declarația vamală cu excepția cazurilor cînd mărfurile nu sînt destinate pentru revînzare sau altă activitate de întreprinzător.
Subiecții impozabili, care importă mărfuri în scopuri de întreprinzător au dreptul de a trece în cont TVA achitată la import, luînd în considerație restricțiile privind trecerea în cont a TVA pentru subiecții impozabili, care efectuează livrări scutite de impozitare.
Importul serviciilor.Serviciile importate în Republica Moldova sînt obiecte ale impozitării și sînt definite în conformitate cu articolul 93 (8) al Codului fiscal.
Valoarea serviciilor importate se consideră prețul achitat sau care urmează să fie achitat furnizorului de către persoana juridică sau fizică – beneficiarul serviciilor prestate. Valoarea va include plățile efectuate în Republica Moldova sau plățile efectuate în afara republicii.
Persoanele juridice sau fizice, care sînt înregistrate ca contribuabili ai TVA, sau care sînt obligați să se înregistreze conform prevederilor articolului 112 al Codului fiscal, sînt obligați să considere aceste servicii importate ca livrări efectuate de ei înșiși.
În perioada de 1.07.98 – 1.01.99, data obligațiunii fiscale privind TVA la importul serviciilor este considerată data eliberării facturii TVA (exemplarele 2 și 3) la plata de facto a serviciilor furnizorului. În perioada ce începe cu 1.01.99 eliberarea facturii TVA la importul serviciilor se efectuează concomitent cu primirea de facto a serviciilor.
Importul temporar al mărfurilor, mărfurile în transit.Mărfurile declarate la momentul importului ca mărfuri pentru import temporar, și destinate reexportării în aceeași stare în timp de 12 luni începînd cu data trecerii frontierei, sînt scutite de TVA. Importul mărfurilor în republică se efectuează conform condițiilor stipulate în legislația vamală. Trecerea în cont a TVA în cazul importului temporar de mărfuri nu se admite. În cazul în care importatorul nu reexportează mărfurile timp de 12 luni, TVA se va achita în modul stabilit de titlul III al Codului fiscal.
Mărfurile în tranzit prin teritoriul Republicii Moldova sînt scutite de TVA. Trecerea mărfurilor în tranzit prin vamă se efectuează conform legislației vamale în vigoare.
În cazul importului de marfuri și servicii TVA aferentă acestor tranzacții are următoarele caracteristici:
TVA se achită în avans la conturile trezoreriei de stat
TVA se achită împreună cu alte plăți vamale care se numesc drepturi de import-export
TVA se calculează în declaratia vamala care serveste drept baza documentară pentru trecerea în cont și contabilizare
TVA se calculează prin înmultirea cotei TVA la valoarea în vamă care se determina prin însumarea următoarelor elemente:
Valoarea de procurare
Cheltuieli de transport de asigurare, încărcare, descărcare, accize, taxa vamală și alte procedure vamale.
Exemplu: SRL „X” a importat mărfuri în valoare de 200000 lei, cheltuieli de transport efectuate de un agent economic din RM constituie 10000 lei, taxa vamală 10% din valoarea în vamă a mărfurilor. Taxa pentru proceduri vamale 0,4%, suma serviciilor față de organul vamal a fost achitată pina la momentul devamării prin transfer.
Valoarea în vamă = 200000+10000=210000 lei
TV=210000*10%=21000 lei
TVP=210000*0,4%=840
TVA=(210000+21000+840)*20%=46368
Transferarea taxei vamale în avans organului vamal :
Debit contul 234„Alte creanțe curente” la valoarea sumei TV si TVP – 21840 lei;
Credit contul 242„Cont curent în valută națională” la suma virată organului vamal – 21840 lei;
Transferarea TVA la buget la momentul devamarii:
Debit contul 534„Datorii privind decontările cu bugetul” subcontul 2 „Taxa pe valoarea adaugata” la valoarea TVA calculata – 46368 lei;
Credit 242„Cont curent în valută națională” la suma TVA transferata la buget – 46368 lei;
Reflectarea la intrari a marfurilor procurate:
Debit 217„Mărfuri” la valoarea marfurilor – 200000lei;
Credit 521„Datorii comerciale curente” la valorea marfurilor procurate – 200000lei;
Reflectarea cheltuielilor de transport care se includ in costul marfii:
Debit contul 217„Mărfuri” la valoarea serviciilor de transport – 10000lei;
Credit contul 544„Alte datorii curente” la valoarea serviciilor de transport- 10000lei;
Includerea taxei vamale și taxei pentru proceduri vamale în costul marfii:
Debit contul 217„Marfuri” la valoarea TV si TVP – 21840 lei;
Credit contul 234„Alte crențe curente” la valoarea TV si TVP – 21840 lei;
Achitarea datoriei față de furnizori:
Debit contul 521„Datorii comerciale curente” la valoarea marfurilor – 200000;
Credit contul 243„Cont curent în valută străină” la valoarea marfurilor – 200000;
Achitarea datoriei fata de organizația de transport:
Debit contul 544„Alte datorii curente” la valoarea serviciilor de transport – 10000;
Credit contul 242„Cont curent in valută națională” la valoarea serviciilor de transport – 10000;
Specificul la importul de servicii privind TVA are următoarele particularități:
Import de servicii – serviciile în care beneficiarul este rezident al RM, prestatorul este nerezident si locul prestării serviciului este RM.
Obligația de plată a TVA apare la momentul achitarii datoriei față de nerezident.
TVA aferent importului de servicii se trece în cont în perioada achitării serviciilor și din punct de vedere contabil acest TVA se reflectă atit in debit cit si in credit la contul 534„Datorii privind decontarile cu bugetul”.
Reeșind din punctul 3 TVA aferent importului de servicii se declara în luna achitarii la buget și se prezintă declaratia TVA, se contabilizează astfel:
La suma TVA calculată debit contul 225„Creanțe ale bugetului”; credit contul 534„Datorii privind decontarile cu bugetul” ;
La suma TVA achitată debit 534„Datorii privind decontarile cu bugetul”; credit contul 242„Cont curent în valută națională”
La suma TVA trecută în cont debit contul 534„Datorii privind decontările cu bugetul”; credit contul 225„Creanțe ale bugetului”.
Contabilitatea TVA aferentă operațiilor de livrare a marfurilor și serviciilor pe teritoriul Republicii Moldova.
Livrare de servicii se consideră activitatea de prestare a serviciilor pentru alte persoane, inclusiv acordarea drepturilor sau înlesnirilor, acordarea ajutorului sau sprijinului, prestarea serviciilor de consulting, marketing și altor servicii, executarea lucrărilor, cu excepția celor efectuate prin angajare la lucru, prestarea serviciilor în calitate de agent, prestarea serviciilor în domeniul alimentației publice și sferei de agrement și altor activități similare. Aceste livrări trebuie impozitate, dacă ele sînt efectuate contra plată sau în calitate de compensare pentru livrarea efectuată în baza înțelegerii reciproce sau în baza acordului de executare sau neexecutare a anumitor obligațiuni. Livrare de servicii se consideră și acordarea proprietății imobiliare și mărfurilor în chirie și dreptul de leasing cu privire la utilizarea lor. Livrare de servicii se consideră activitatea de executare a lucrărilor de construcție și montaj, de reparație, de construcții experimentale și altor lucrări. Livrarea de servicii include orice livrare, efectuată contra oricărui tip de plată, și nu constituie livrare de mărfuri. Livrare impozabilă a serviciilor constituie livrarea efectuată în procesul activității de întreprinzător și nu este scutită de plata impozitului. Livrarea de mărfuri legată de livrarea de servicii se consideră livrare de servicii.
Noțiunea de valoare impozabilă a livrării impozabile, inclusiv costul transportării care reprezintă valoarea livrării achitate sau care urmează a fi achitată, fără TVA. În conformitate cu Codul Fiscal, plata constituie obligațiunea de executare sau neexecutare a livrării. Subiectul impozabil, care procură o livrare în valoarea căreia se includ cheltuielile de transportare, are dreptul la trecerea în cont a TVA achitată în cazul transportării. În majoritatea cazurilor plata se efectuează sub formă bănească, însă, plata poate fi efectuată nu numai sub formă bănească, dar poate fi exprimată în echivalentul bănesc. Furnizorul și consumatorul livrării pot să se înțeleagă ca o parte din plată pentru livrare să fie executată sub formă bănească, iar altă parte să fie achitată cu mărfuri, valoarea cărora este egală cu partea a doua a plății. Furnizorul și consumatorul de asemenea pot să se înțeleagă că în calitate de plată pentru livrare, beneficiarul poate presta anumite servicii furnizorului. Trebuie de ținut cont, că chiar în pofida faptului că banii nu au trecut din mînă în mînă, livrarea se consideră efectuată.
De regulă, valoarea livrării este indicată în factura eliberată de furnizor. În conformitate cu articolul 117 (1) al Codului fiscal, subiectul impozabil este obligat să elibereze consumatorului factura TVA pentru toate livrările impozabile. În articolul 108 sînt stabilite termenele obligațiunii fiscale, iar în articolul 108(5) este prevăzut că primirea plății pentru o livrare anumită înseamnă că livrarea a fost efectuată. Lipsa facturii nu înseamnă că livrarea nu a avut loc.Dacă subiectul impozabil efectuează livrarea, însă nu percepe TVA, atunci o parte din plată se consideră ca TVA spre plată în buget și se calculează prin îmulțirea valorii livrării la mărimea recalculată de 16.67%.
Valoarea livrării se poate schimba din diferite motive. În articolul 98 al Codului fiscal este prevăzută ajustarea valorii livrării impozabile, dacă, de exemplu, o parte din livrare este întoarsă furnizorului cu acordul acestuia, din cauza defectelor sau nereclamației. În articolul 99 al Codului fiscal este stabilită ordinea de determinare a valorii livrării în cazurile, cînd ea este efectuată la un preț mai jos decît cea de piață. În majoritatea cazurilor, valoarea acestor livrări va constitui valoarea lor de piață, determinată conform ordinii stabilite de Guvernul Republicii Moldova. Sursa de plată a TVA va fi venitul (profitul) obținut de subiectul impozabil.
Livrările efectuate în scopul activității de întreprinzător.Prezența criteriilor stabilite pentru întreprinderea din sfera întreprinzătorului sînt importante pentru determinarea faptului dacă livrarea este sau nu impozabilă. Activitatea de întreprinzător nu trebuie să fie neapărat rentabilă pentru a corespunde criteriilor stabilite pentru întreprinderea din sfera întreprinzătorului. În afară de aceasta, dacă agentul economic nu desfășoară o activitate de întreprinzător în regim continuu și el are nevoie de susținerea din altă parte, atunci este necesar de stabilit dacă această activitate este antreprenorială sau filantropică. Dacă agentul economic nu corespunde criteriilor stabilite pentru întreprinderea din sfera de întreprinzător, el nu are dreptul la trecerea în cont a impozitului achitat pe mărfurile, valorile materiale și serviciile procurate pentru desfășurarea activității, pentru care trecerea în cont a impozitului este interzisă.
Există un șir de criterii care confirmă dacă activitatea desfășurată de agentul economic este sau nu o activitate de antreprenoriat. Unele tipuri de livrări sînt considerate în conformitate cu criteriile stabilite pentru întreprinderile din sfera întreprinzătorului. Mărfurile, serviciile procurate pentru folosință personală a proprietarului sau conducătorului întreprinderii, nu sînt livrări pentru activitatea de întreprinzător, deși ele pot fi efectuate și primite prin intermediul agentului economic. Activitatea comercială sau altă activitate profesională este activitate de întreprinzător, iar accesul persoanelor în clădire sau pe teritoriul întreprinderii contra plată poate fi considerat ca activitate de antreprenoriat, dacă sînt prezente și alte criterii pentru desfășurarea acestei activități.
Nu toate livrările de bunuri și servicii sînt livrări impozabile. Livrările scutite în conformitate cu articolul 103 al Codului fiscal sînt livrări neimpozabile. Pentru înțelegerea corectă a funcționării TVA și pentru administrarea corespunzătoare a impozitului este foarte important de a cunoaște faptul că livrările care nu sînt efectuate în scopuri de afaceri sînt livrări neimpozabile. Dacă livrarea este livrare neimpozabilă, atunci agentul economic care o efectuează, chiar dacă este înregistrat ca contribuabil al TVA, nu are dreptul de a obține trecerea în cont a impozitului pe mărfurile procurate, valorile materiale și serviciile necesare pentru efectuarea unei asemenea livrări. În mod similar, dacă livrarea nu este livrare impozabilă, atunci persoana care primește livrarea dată nu are dreptul la trecerea în cont a impozitului cu referință la o astfel de livrare.
Termenele obligației fiscale.Codului fiscal prevede că data obligației fiscale cu privire la TVA este data efectuării livrării. Pentru mărfuri, data livrării se consideră data eliberării (transmiterii) mărfurilor consumatorului. În cazurile, cînd mărfurile nu se transportă de către furnizorul acestora și furnizorul se folosește de serviciile organizației de transport, atunci data livrării se consideră data la care începe transportarea.În cazul livrării de bunuri imobiliare, construirii unui obiect pe terenul consumatorului care se află în afara teritoriului furnizorului, data livrării se consideră data, cînd bunurile imobiliare, obiectele de construcții trec în posesia consumatorului.
Pentru servicii data livrării se consideră data eliberării facturii TVA sau data la care plata se efectuează subiectului impozabil, parțial sau în întregime, în dependență de ce are loc mai înainte. Această procedură de asemenea se aplică față de livrările efectuate regulat pe parcursul unei anumite perioade de timp și în acest caz data efectuării livrării se consideră data eliberării facturii cu privire la TVA sau data primirii fiecărei plăți regulate, în dependență de ce are loc mai înainte.
Livrarea mărfurilor are loc în cazurile în care acestea sînt transmise sau trec în posesia consumatorului. În cazul în care transportarea face parte din livrare, locul livrării este locul unde începe transportarea, cu excepția exportului de mărfuri, cînd livrarea are loc în momentul cînd mărfurile părăsesc teritoriul republicii. Data livrării energiei electrice, energiei termice sau gazului se consideră data primirii livrării.
Exemple de aplicare a taxei pe valoarea adăugată. Exemplul 1.
Să presupunem că producătorul articolelor de bucătărie ia un împrumut de la bancă pentru desfășurarea activității sale de afaceri și garantează prin gaj acest împrumut prin stocul său de foi de aluminiu. Dacă el nu achită datoria pe împrumut și banca intră în posesia foilor de aluminiu, această operațiune este examinată ca o livrare de mărfuri. Deoarece producătorul dat este înregistrat ca contribuabil al TVA și foile de aluminiu se consideră livrate, atunci pe valoarea livrării trebuie să fie calculat impozitul. În conformitate cu titlul III al Codului fiscal, banca are dreptul la trecerea în cont a sumei TVA, achitată la procurarea articolelor de bucătărie, cu condiția îndeplinirii prevederilor articolului 102 (3) al Codului fiscal.
Exemplul 2. Un întreprinzător independent a primit o comandă de reînnoire a circuitelor electrice într-un bloc. El prestează servicii. Deși în scopul executării lucrului său el procură astfel de mărfuri ca cablu și prize, aceste cheltuieli sînt considerate ca parte a serviciului. Pe de altă parte, comerciantul care furnizează computere unei companii de audit de asemenea poate conveni să presteze un serviciu de instalare și testare a rețelei. Atunci cînd este vorba de livrarea computerelor, lucrările de instalare a utilajului poartă caracter auxiliar și întreaga tranzacție este considerată livrare de mărfuri. Dacă furnizorul de computere dă în chirie rețeaua de computere firmei de audit, el prestează un serviciu. Dacă furnizorul de computere este de acord să compenseze pierderile legate de rețea, cauzate de astfel de riscuri, ca furt sau deterioare incidentală și adaugă o primă de asigurare la prețul chiriei, atunci întreaga livrare este considerată livrare impozabilă a serviciilor. De obicei, prima de asigurare este scutită de impozit, însă deoarece polița de asigurare în raport cu prețul chiriei poartă caracter auxiliar, întreaga livrare este considerată livrare impozabilă a serviciilor. În acest caz furnizorul de computere trebuie să achite TVA la cota obișnuită, iar firma de audit, conform prevederilor Codului fiscal, are dreptul la trecere în cont a impozitului pe mărfurile și valorile materiale procurate, serviciile prestate.
Exemplul 3. Să presupunem că o firmă contabilă care prestează servicii contabile, duce evidența contabilă pentru un restaurant și o tipografie. Acesta ar putea fi un serviciu prestat pe parcursul unei perioade îndelungate de timp și, din cînd în cînd firma va trebui să elibereze o factură pentru a cere plata pentru lucrul executat pentru ambele întreprinderi. De fiecare dată, cînd se eliberează o factură TVA, prestarea serviciului devine livrare impozabilă, aplicîndu-se cota stabilită a TVA. Dacă firma contabilă cere, ca clientul său să efectueze o plată în prealabil pentru orice serviciu prestat, atunci primirea unei atare plăți este considerată compensație pentru serviciul prestat și impozitul este necesar de calculat pentru perioada dată, chiar dacă factura TVA nu este prezentată, însă în acest caz clientul nu va putea să solicite trecere în cont a impozitului pe valorile materiale și serviciile procurate în această perioadă. Să analizăm situația cînd firma contabilă este de acord să primească articole de papetărie ca plată parțială a serviciilor sale. Suma mijloacelor bănești pe care o primește firma contabilă poate fi mai mică, decît suma pentru servicii, indicată în factura TVA, însă valoarea serviciilor prestate de el n-a fost redusă și TVA trebuie să fie achitată în mărime deplină. Plata acordată pentru prestarea serviciilor a fost efectuată în formă bănească și în formă de livrare a articolelor de papetărie. Dacă firma contabilă indică corect și deplin suma TVA în factura TVA eliberată tipografiei, tipografia va putea solicita o trecere în cont a impozitului pe valorile materiale și serviciile procurate în mărimea aceleiași sume. Totuși, tipografia a efectuat o livrare a articolelor de papetărie firmei contabile – o livrare a mărfurilor, efectuată în procesul desfășurării activității de afaceri, contra plată care reprezintă prestare a serviciilor de către firma contabilă. Tipografia trebuie să achite TVA pe livrarea mărfurilor, iar firma contabilă este în drept, conform regulilor în vigoare, să solicite o trecere în cont a impozitului achitat pe valorile materiale procurate. Însă dacă colaboratorii firmei contabile sînt de acord să ia masa în fiecare zi la restaurant în locul unei părți a onorariului, care nu duce la micșorarea valorii serviciilor lor, în acest caz restaurantul trebuie să calculeze TVA pe valoarea alimentației, însă firma contabilă nu va avea dreptul la trecerea în cont a impozitului calculat la valoarea alimentației. Aceasta se explică prin faptul că livrarea de către restaurant a fost efectuată în cadrul activității de afaceri, iar consumul de alimente de către colaboratorii firmei nu este scopul afacerilor lor. Reieșind din aceste considerente, valoarea serviciilor, prestate de către restaurant va include impozitul. Dacă, pe parcursul unei perioade de timp, restaurantul livrează alimente în valoare totală de 18,000 lei, impozitul spre plată pe mesele livrate va constitui 3,000 lei. Dacă tipografia ar fi realizat articole de papetărie la prețul de 300 lei, dar ar fi fost omisă suma TVA (care constituie 60 lei) și n-ar fi corectat greșeala, ea ar fi obligată să achite TVA în mărime de 50 lei. Acesta este condiționat de faptul că valoarea mărfurilor livrate este egală cu prețul ei minus TVA, care în cazul dat este 250 lei, ea fiind impozitată la cota de 20%, generează un impozit în mărime de 50 lei.
Exemplul 4. Dacă tipografia oferă un discont în mărime de 5% din prețul indicat în factura TVA consumatorilor care efectuează plata pentru mărfuri în termen de o săptămînă de zile de la livrare, tipografia poate reduce suma TVA spre plată cu 5%. Dacă consumatorul este înregistrat ca contribuabil al TVA, el poate solicita trecerea în cont a impozitului pe valorile materiale procurate doar în mărimea impozitului pe prețul redus al livrării. Dacă jumătate din mărfurile livrate de către tipografie unui consumator se dovedesc a fi deficiente și sînt întoarse tipografiei, ultima poate reduce suma TVA spre plată în aceeași proporție, în care el reduce prețul, însă dacă consumatorul trebuie să achite TVA, el trebuie în mod similar să reducă suma solicitată a trecerii în cont a impozitului pe valorile materiale procurate.
Referințe bibliografice
I. Acte legislative și normative
Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 90-93 din 29.06.2007;
Codul Civil al Republicii Moldova nr. 1107 din 06.06.2002, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 82-86 din 22.06.2002.
Ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova nr. 118 din 06.08.2013 cu privire la aprobarea Standardele Naționale de Contabilitate ale Republicii Moldova (S.N.C.), Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 233-237 din 22.10.2013;
Ordinul Ministerului de Finanțe al Republicii Moldova nr. 119 din 06.08.2013 cu privire la aprobarea Planul general de conturi contabile, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 233-237 din 22.10.2013;
Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 44 din 01.04.2013 privind acceptarea și publicarea Standardelor Internaționale de Raportare Financiarăși a Cadrul general conceptual de raportare financiară.
Codul Fiscal al Republicii Moldova nr. 1163 din 24.04.1997, Monitorul Oficial ed. spec. din 25.03.2005.
II. Manuale, monografii, cărți, broșuri
Nederiță A. coordonator Contabilitate financiară: Manual, Ediț ia a II-a- Chișinău: Ed. ACAP, 2003, p.637
Nederița A. Corespondența conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. și Codului Fiscal- Chișinău: Contabilitate și audit, 2007, p.640.
III. Articole din presa periodică
http://guerillafiscala.ro/blog/2011/05/istoria-taxelor-si-impozitelor.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Contabilitatea Taxei pe Valoare Adaugata Si Modul de Intocmire Si Prezentare a Declaratiei Privind Tva (ID: 138325)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.