. Contabilitatea Stocurilorde Materii Prime Si Materiale

MOTTO:

„Obiectul nu trebuie înțeles ca fiind întotdeauna un lucru real și concret, căci referința unui termen poate fi un număr, o clasă, o proprietate, adică obiecte abstracte sau ideale.”

GOTTFRIED WILHELM LEIBNIZ

CONTABILITATEA STOCURILOR

NOȚIUNI GENERALE

Stocurile reprezintă, materiale, lucrări și servicii destinate să fie consumate la prima lor utilizare, să fie vândute în situația când au starea de marfă sau produse rezultate din prelucrare, precum și producția în curs de execuție.

In general,stocurile reprezintă „cantitatea de active materiale și financiare existente la un moment dat într-o unitate patrimonială.''

In categoria stocurilor sunt cuprinse:

– materiile prime,care participă în mod direct la fabricarea produselor;

– materiale consumabile, respectiv materiale auxiliare, combustibilii, materialele de plantat, care participă sau ajută procesul de producție;

– materiale de natura obiectelor de inventar;

– produsele, respectiv – produse finite;

– semifabricate;

– produse reziduale;

– animale și păsări;

– ambalaje care includ stocurile utilizate pentru păstrarea și transportul bunurilor;

– producția în curs de execuție, adică producția care nu a parcurs toate etapele procesului tehnologic;

– mărfurile, adică bunurile cumpărate de unitate în vederea revânzării prin unitățile proprii sau prin alte unități comerciale.

In categoria stocurilor de natura obiectelor de inventar intră:

– bunuri cu valoare mai mică decât limita prevăzută de lege pentru a fi considerate mijloace fixe;

– echipamente de protecție,echipamente de lucru și îmbrăcăminte de lucru și îmbrăcăminte specială;

– 5 –

– mecanisme, dispozitive, verificatoare, aparate de masură și control;

– baracamente, amenajări provizorii.

Stocurile se pot clasifica după mai multe criterii:

– după sursa de proveniență:

''stocuri cumpărate''

''stocuri fabricate''

– după apartenența la patrimoniu:

''stocuri care fac parte din patrimoniu''

''stocuri care nu fac parte din patrimoniu''

– dupa gradul de individualizare și modul de gestionare:

''stocuri identificabile''

''stocuri interschimbabile sau fungibile.''

De asemenea,în categoria stocurilor mai intră bunurile aflate în custodie pentru prelucrare sau în consignție la terți.

In calitatea lor de active, stocurile sunt recunoscute numai atunci când este posibil ca ele să aducă întreprinderii beneficii economice viitoare și costul lor să poată fi evaluat în mod credibil.

Structura stocurilor se modifică în funcție de etapele în care se regăsesc în cadrul ciclului de exploatare, care, în cadrul întreprinderilor de producție se poate reprezenta astfel:

materii prime => producție => semifabricate => produse finite

și materiale nedeterminată și reziduale

In cazul întreprinderilor din domeniul comerțului,ciclul de exploatare constă în cumpărarea de mărfuri, care se vând ulterior în aceeași stare.

– 6 –

CONTABILITATEA ANALITICĂ A STOCURILOR

In vederea asigurării integrării stocurilor,unitățile mari trbuie să își organizeze o contabilitate analitică a stocurilor.

Unitățile mici și mijlocii care folosesc metoda inventarului intermitent în contabilitatea sintetică a stocurilor nu organizează contabilitatea analitică a stocurilor.

Unitățile mari care folosec metoda inventarului permanent în contabilitatea sintetică a stocurilor pot să organizeze contabilitatea analitică a stocurilor folosind una din urmatoarele metode:

– metoda cantitativ-valorică;

– metoda operativ-contabilă sau pe solduri;

– metode global-valorică.

Metoda cantitativ-valorică, pe fișe de cont analitic

Etapele care se parcurg în evidența stocurilor în cazul acestei metode sunt urmatoarele:

# operarea cantitativă a stocurilor în fișele de magazie;

# întocmirea documentului Borderou de predare a documentelor;

# înregistrarea documentelor în ''Fișele de cont analitic pentru valori materiale'';

# verificarea concordanței înregistrărilor din Fișele de magazie cu cele din Fișele de cont analitic;

# verificarea concordanței înregistrărilor din Fișele de cont analitic cu situația din Fișele de cont sintetic cu ajutorul Balanțelor de verificare analitice.

– 7 –

Metoda operativ-contabilă sau pe solduri

Utilizarea metodei operativ-contabilă sau pe solduri se bazează pe suprimarea fișelor de conturi analitice pentru valori materiale de la compartimentul financiar-contabil și înlocuirea ei cu fișele centralizatoare a mișcărilor valorice pe grupe de bunuri.

Etapele care se parcurg în evidența stocurilor în cazul acestei metode sunt urmatoarele:

# evidența cantitativă a bunurilor la locurile de depozitare pe categorii de stocuri cu ajutorul Fișei de magazie;

# întocmirea borderoului de predare a documentelor pe baza fișelor de magazie și a documentelor de intrare-ieșire în contabilitate;

# întocmirea Registrului stocurilor la sfarșitul lunii în care se trec:

– cantitățile de stocuri preluate din fișele de magazie;

– prețurile unitare;

– totalul valorilor determinate;

# întocmirea Fișei centralizatoare a mișcărilor valorice pe grupe de bunuri.

Metoda global valorică

Această metodă, presupune ținerea evidenței valorice atât la nivelul gestiunii,cât și în contabilitate.Documentele care se întocmesc sunt Raportul de gestiune și Fișele de cont pentru operațiuni diverse. Periodic, se face un control al concordanței dintre evidența operativă și cea contabilă.

Această metodă se utilizează mai ales în cazul unităților de desfacere cu amănuntul.

In practică se pot întâlni diferite combinații ale metodelor de evidență operativă și analitică a stocurilor.

– 8 –

CONTABILITATEA SINTETICĂ A STOCURILOR

Evidența constituirii și mișcării stocurilor și produției în curs de execuție se realizează cu ajutorul conturilor din clasa a 3-a din Planul de Conturi General,denumită „Conturi de stocuri și producție în curs de execuție.''

Inventarul intermitent presupune stabilirea ieșirilor și înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventării stocurilor la sfârșitul lunii. In acest caz conturile de stocuri se debitează la sfârșitul lunii cu solduri determinate la inventariere și se creditează la începutul perioadei precedente. Intrările de stocuri din cursul perioadei se înregistrează direct în conturile de cheltuieli, conform premisei că aceste stocuri sunt destinate se determină prin calculul extracontabil, conform relației:

stocuri inițiale + intrări – stocuri finale = ieșire

Clasa a 3-a de conturi cuprinde urmatoarele grupe de conturi:

grupa 30''Stocuri de materii prime și materiale''

grupa 33''Producția în curs de execuție''

grupa 34''Produse''

grupa 35''Stocuri aflate la terți''

grupa 36''Animale''

grupa 37''Mărfuri''

grupa 38''Ambalaje''

grupa 39''Provizioane pentru deprecierea stocurilor și producția în curs

de execuție”

– 9 –

După conținutul economic, conturile din clasa 3 se grupează astfel:

– Conturi care țin evidența stocurilor la valoarea de intrare;

– Conturi substractive sau rectificative care au rolul de a corecta valoarea de intrare a

stocurilor,respectiv conturile

308, 348, 368, 388, 378 și conturile de provizioane

. Conturile de diferențe de preț pot fi utilizate ca și conturi bifuncționale sau ca și conturi de activ.

Dacă se utilizează ca și conturi de activ, conturile de diferențe de preț:

Se debitează cu diferențele de preț (în roșu sau în negru) aferente stocurilor intrate.

Se debitază cu diferențele de preț aferente ieșirilor de stocuri.

Soldul debitelor poate fi roșu sau negru și reprezintă diferențele de preț aferente stocurilor existente în unitate.

Conturile care țin evidența stocurilor la valoarea de intrare (la cost istoric), care cuprind conturi din grupele:

30, 33, 34, 35, 36, 37, 38.

După funcția contabilă,aceste conturi sunt conturi de activ.

Ele se debitează cu valoarea stocurilor intrate.

Se creditează cu valoarea stocurilor ieșite.

Soldul final al contului este debitor și reprezintă stocurile existente la un moment dat.

Contul 378 ''Diferențe de preț la mărfuri''

Este un cont de pasiv.

Se creditează cu adaosul comercial aferent mărfurilor intrate în unitate.

Se debitează cu adaosul comercial aferent mărfurilor ieșite din unitate.

Soldul creditor reprezintă adaosul comercial aferent mărfurilor existente în unitate.

– 10 –

Conturile din grupa 39 sunt conturi de provizioane

Conturile de provizioane sunt conturi de pasiv.

Se creditează cu valoarea provizioanelor de depreciere constituite sau majorate.

Se creditează cu ocazia anulării sau diminuării provizioanelor.

Soldul creditor reprezintă provizioanele constituite și nefolosite.

DOCUMENTE PRIMARE UTILIZATE PENTRU EVIDENȚA

STOCURILOR

Activele circulante generează diverse operațiuni legate de procesele de:

– aprovizionare;

– păstrare;

– eliberare din depozite;

– prelucrare în procesul de producție;

– inventariere;

– vânzare.

Operațiile care privesc stocurile, respectiv intrarea și ieșirea stocurilor sunt consemnate în documente primare. In continuare, menționăm cele mai des întâlnite documente primare.

Pentru intrările de stocuri se pot utiliza urmatoarele documente:

 Avizul de însoțire a mărfii, care se emite la livrarea stocurilor și servește ca document pentru eliberarea și scăderea din depozit a stocurilor.

 Factura fiscală, care se întocmește în momentul livrării bunurilor, cu sau fără Aviz de însoțire a mărfii.

 Nota de recepție și constatare de diferențe, care se întocmește la primirea și recepția bunurilor, în cazurile când există diferențe la recepție, când sunt depozitate în mai multe locuri și când sunt refuzate la plată, fiind ținute doar în păstrare.

 Bon de predare-transfer-restituire, document folosit atât la consemnarea depozitării unor bunuri provenite din producție proprie, cât și pentru transferul lor între magazine ca restituire la

. – 11 –

locurile de depozitare.

Pentru ieșirile de stocuri se pot folosi urmatoarele documente:

 Avizul de însoțire a mărfii și Factura fiscală, pentru ieșirile în afara unității patrimoniale.

 Bon de consum, pentru materii prime și materiale date în consumul productiv.

 Fișa limită de consum, utilizată la consumul materiilor prime cu frecvență mare a ieșirilor din magazie.

 Bon de vânzare, utilizată pentru vânzarea de mărfuri prin unitățile cu amănuntul.

Lucrare în primire a bunurilor aprovizionate se numește Recepție, care presupune efectuarea urmatoarelor operațiuni:

1. recepția transportului – se efectuează de către delegatul întreprinderii cumpărătoare și constă în verificarea stării ambalajelor.

Pentru lipsurile constatate se întocmește un proces de constatare, semnat de ambele părți.

2. recepția cantitativă – se efectuează de către gestionar și presupune confruntarea datelor din document (comandă, Aviz de însoțire a mărfii sau Factura fiscală) cu cantitătățile de stocuri efectiv primite.Pe baza constatărilor facute, gestionarul întocmește Nota de recepție și constatare de diferențe.

3. recepția calitativă – se realizează de către un specialist (tehnolog sau merceolog).Pentru anumite materiale se iau probe pentru analiza chimică, tehnică etc.

In cazul unor declanșări între aprovizionare și recepția bunurilor care se dovedesc a fi în mod cert în proprietatea unității, se procedează astfel:

 bunurioarelor operațiuni:

1. recepția transportului – se efectuează de către delegatul întreprinderii cumpărătoare și constă în verificarea stării ambalajelor.

Pentru lipsurile constatate se întocmește un proces de constatare, semnat de ambele părți.

2. recepția cantitativă – se efectuează de către gestionar și presupune confruntarea datelor din document (comandă, Aviz de însoțire a mărfii sau Factura fiscală) cu cantitătățile de stocuri efectiv primite.Pe baza constatărilor facute, gestionarul întocmește Nota de recepție și constatare de diferențe.

3. recepția calitativă – se realizează de către un specialist (tehnolog sau merceolog).Pentru anumite materiale se iau probe pentru analiza chimică, tehnică etc.

In cazul unor declanșări între aprovizionare și recepția bunurilor care se dovedesc a fi în mod cert în proprietatea unității, se procedează astfel:

 bunurile sosite fără factură se înregistrază intrări în gestiune atât în locul de depozitare, cât și contabilitate, pe baza Recepției și a documentelor însoțitoare;

 bunurile sosite și nerecepționate se înregistrează distinct în contabilitate ca intrare în gestiune.

Documentul de evidență operativă la depozit este „Fișa de magazie.'' Fișa de magazie se conduce la locurile de depozitare a stocurilor și se deschide pentru fiecare sortiment care este depozitat.Operațiile economice se consemnează în „Fișa de magazie'' numai cantitativ.

– 12 –

EVALUAREA STOCURILOR LA INTRAREA IN

PATRIMONIU

Stocurile și producția în curs de execuție sunt reflectate în contabilitatea sintetică valoric, cel mai adesea în contabilitatea analitică cantitativ-valoric și numai cantitativ în evidența operativă de la depozite.

In cazul materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventa, ambalajelor achiziționate din afara unității, acestea pot fi reflectate în contabilitate la:

– costul de achiziție – este format din prețul de facturare al furnizorului, taxele și ambalajele nerecuperabile, cheltuielile de transport, aprovizionare și alte cheltuieli incluse în factura furnizorului.

– prețul standard – este un preț prestabilit care constă în evaluarea și înregistrarea stocurilor în prețuri fixe, stabilite anterior pe baza prețurilor medii ale stocurilor din perioada precedentă.

– prețul de facturare – este prețul indicat în factura acestuia.Prețurile de facturare devin prețuri de înregistrare în contabilitate dacă diferențele de preț față de costul de achiziție se evidențiază distinct.

EVALUAREA STOCURILOR LA IEȘIREA DIN GESTIUNE

Evaluarea ieșirilor din stoc, respectiv din gestiune, se face cel mai adesea ținând cont de valoarea de intrare în stoc.

Principalele metode utilizate pentru evaluarea stocurilor la ieșirea din gestiune în situația utilizării costului efectiv de înregistrare în contabilitate sunt:

Metoda primului intrat, primului ieșit (FIFO) – are la bază premisa ca primele loturi de bunuri cumpărate sunt primele care se dau în consum sau sunt vândute.Ca urmare, bunurile ieșite din gestiune se evaluează la valoarea de intrare a primei intrări aferente unui anumit lot.

– 13 –

Metoda ultimului intrat, primului ieșit (LIFO) – presupune ca ultimele loturi intrate sunt vandute mai întâi, deci costul unitar al ultimei intrări e atributul primei ieșiri.De aceea bunurile ieșite din gestiune se evaluează la valoarea de intrare a ultimei intrări aferente unui anumit lot.

Metoda costului mediu ponderat (CMP) – presupune calcularea mediei ponderate a costurilor unui anumit element, fie periodic (de regulă, la sfârșitul lunii), fie după fiecare recepție.

Când se calculează la sfârșitul lunii, costul mediu ponderat (CMP) se stabilește ca un raport între valoarea stocului (VSi) plus valoarea intrărilor (Vi) și cantitatea existentă în stocul inițial (QSi) plus cantitățile intrate (Qi), adică:

CMP = (VSi + Vi) : (QSp + Qi)

Cînd se calculează după fiecare recepție, costul mediu ponderat (CMP) se stabilește ca un raport între valoarea stocului precedent (VSp) plus valoarea intrărilor (Vi) și cantitatea existentă în stocul precedent (QSp) plus cantitățile intrate (Qi), adică:

CMP = (VSp + Vi) : (QSp + Qi)

Daca se ponderează cantitățile ieșite (QE) cu costul unitar mediu ponderat se obține valoarea bunurilor ieșite (VE) adică:

VE = CMP x QE

Metoda identificării individuale – constă în evaluarea bunurilor ăi costul istoric (de

intrare).Se poate folosi în cazul produselor de folosință îndelungată, care se pot identifica prin serie, data de intrare, costul de achiziție.

– 14 –

ALTE METODE DE EVALUARE A STOCURILOR

Datorită diversității în activitatea economică, există și alte metode de evaluare a stocurilor.Acestea sunt:

 Costul standard, sau prețul standard – este o categorie economică care ia în considerare un nivel normal al consumurilor de materiale și manoperă.De asemenea, ține cont de gradul de eficiență și de utilizare a capacităților de producție.

Costurile standard trebuie revizuite periodic în funcție de condițiile economice.Intre costul standard și costul de achiziție sau de producție (costul efectiv) apar diferențe de preț care se vor înregistra în contabilitate în conturile de diferențe de preț, incluzându-se în costuri pe masura utilizării stocurilor sau o data cu vănzarea bunurilor respective.

Coeficientul de repartizare a diferențelor de preț se repartizează astfel:

Soldul inițial al diferențelor de preț +

Diferențe de preț aferente intrărilor.

K = ––––––––––––––––––––––––

Sold inițial al stocurilor la preț standard +

Valoarea cumulată la preț standard aferent intrărilor

Coeficientul se ponderează cu valoarea bunurilor ieșite din stoc la preț standard, determinandu-se diferențele de preț aferente bunurilor ieșite.Aceste diferențe se repartizează asupra costurilor.

– 15 –

 Prețul cu amănuntul – este utilizat în comerț, respectiv în unitățile comerciale cu amănuntul.Acest preț permite determinarea rapidă a valorii stocurilor.Aceste prețuri au inclusă marja de adaos comercial.

Costul bunurilor vândute este calculat prin deducerea valorii marjei brute din prețul de achiziție a stocurilor.Orice modificare a prețului de vânzare presupune recalcularea marjei brute.

 Metoda de evaluare a ieșirilor din stoc la un cost apropiat de stocurile de achiziție reale de intrare calculat statistic pe baza prețurilor de achiziție reale din perioadele de gestiune anterioare.

 Metoda de evaluare a ieșirilor din stoc la un cost prestabilit determinat pe baza unor studii tehnice și de previziune a evoluției costurilor de achiziție.

 Metoda de evaluare a ieșirilor din stoc la valoarea de înlocuire sau la prețul zilei, metoda indicată în perioadele de hiperinflație, pentru a se realiza o evoluție concordantă între evoluția costurilor de achiziție și evoluția prețului de vânzare.

EVALUAREA LA INVENTARIERE ȘI LA INCHIDEREA EXERCIȚIULUI

La inventarierea patrimoniului de la sfarșitul exercițiului, stocurile se evaluează la valoarea actuală sau de utilitate, denumită și valoarea de inventar.

Cu acest prilej se stabilesc:

– diferențele cantitative în plus sau în minus dintre situația faptică stabilită la inventariere și

situația scriptică din contabilitate;

– diferențele valorice în plus sau în minus dintre valoarea contabilă (de intrare) și valoarea actuală.

– 16 –

CONTABILITATEA MATERIILOR PRIME ȘI MATERIALELOR

GENERALITĂȚI

Aceasta categorie de stocuri este reprezentată de acele bunuri care sunt achiziționate de la terți pentru a fi consumate în procesul de producție și cuprinde:

1. Stocuri de materii prime sunt bunuri care participă direct la fabricarea produselor, regăsindu-se integral sau parțial, în stare inițială sau în stare transformată, în produsul obținut.

2. Stocurile de materiale consumabile sunt bunuri care participă sau ajută la procesul de fabricație sau de exploatare fără a se regăsi, de regulă, în produsul realizat.Principalele categorii de materiale consumabile sunt: materialele auxiliare, combustibilii, materialele pentru ambalat, piesele de schimb, semințele și materialele de plantat, furajele etc.

3. Stocurile de materiale de natura obiectelor de inventar sunt reprezentate de bunuri care nu îndeplinesc cumulativ condițiile pentru a fi incluse în categoria imobilizarilor corporale, adică, fie au durata de utilizare mai mică de un an, fie au valoarea de intrare mai mică decât limita legală.Astfel de bunuri pot fi:

– echipamentul de protecție, echipamentul de lucru și îmbrăcămintea specială impuse salariaților de normele de protecție a muncii sau de regulamente speciale;

– sculele, dispozitevele, verificatoarele (SDV-uri), aparatele de măsură și control (AMC-uri), mecanismele, matrițele și alte obiecte similare;

– baracamentele și amenajări provizorii de șantier, care sunt bunuri achiziționate sau construite în regie proprie pentru buna funcționare a șantierelor de construcții cum ar fi:bărăci, podețe, schele, împrejurimi etc.

– 17 –

CONTURI UTILIZATE

Potrivit Planului de conturi general, contabilitatea materiilor prime și a materialelor se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 30 „Stocuri de materii prime și materiale” care are urmatoarea structură:

301 „Materii prime”

302 „Materiale consumabile”

3021 „Materiale auxiliare”

3022 „Combustibilii”

3023 „Materiale pentru ambalat”

3024 „Piese de schimb”

3025 „Semințe și materiale de plantat”

3026 „Furaje”

3028 „Alte materiale consumabile”

303 „Materiale de natura obiectelor de inventar”

308 „Diferențe de preț la materii prime și materiale”

Conturile 301 „Materii prime”, 302 „Materiale consumabile” și 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” sunt, după conținutul economic, conturi de active circulante materiale, iar după funcția contabilă, conturi de activ.

Se debitează cu valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime și a materialelor intrate în întreprindere.

Se creditează cu valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime și materialelor ieșite din activul întreprinderii.

Soldul debitor al conturilor reprezintă valoarea materiilor prime și materialelor existente în stoc.

Contul 308 „Diferențe de preț la materiile prime și materiale” Se utilizează atunci când evidența stocurilor de materii prime și materiale se ține la un alt cost decât costul de achiziție, respectiv la un cost standard.

– 18 –

Este utilizat, de regulă, de către întrprinderile care utilizează inventarul permanent.După conținutul economic, este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a materiilor prime și a materialelor, iar după funcția contabilă, este un cont de activ.

Se debitează cu diferențele de preț în plus înregistrate „în negru” sau în minus înregistrate „în roșu” aferente materiilor prime și materialelor intrate în gestiune.

Se creditează cu diferențele de preț în plus („în negru”) sau în minus („în roșu”) aferente materiilor prime și materialelor ieșite din gestiune.

Soldul debitor al contului reprezintă diferențele de preț în plus (nefavorabile, „în negru”) sau în minus (favorabile, „în roșu”) aferente materiilor prime și materialelor existente în stoc.

OPERAȚII CONTABILE

1. Se primesc, în mod gratuit, 100 l combustibil în valoare de 2.000.000 lei:

3024 = 7582 2.000.000

2.Un asociat aduce ca aport la Capitalul social stocuri de semințe și materiale de plantat în sumă de 7.000.000lei:

3025 = 456 7.000.000

3. La inventariere se constată un plus de materii prime în valoare de 3.000.000 lei:

301 = 601 3.000.000

sau

601 = 301 4.240.000

– 19 –

4. Inregistrarea la preț de evidență, a valorilor materiilor prime (80.000.000) și materialelor consumabile (20.000.000) reprezentând aportul în natură al asociațiilor pentru capital.

% = 456 100.000.000

301 80.000.000

302 20.000.000

5. Inregistrarea la preț de evidență a valorii materiilor prime (35.000.000) și materiale consumabile (15.000.000) returnare de la terți:

% = 351 50.000.000

301 35.000.000

302 15.000.000

6. Inregistrarea la preț de evidență a valorii materiilor prime (20.000.000) și a materialelor consumabile (20.000.000), primite de la furnizori fără factură:

TVA 19%.

% = 408 47.600.000

301 20.000.000

302 20.000.000

4428 7.600.000

7. Inregistrarea la preț de evaluare a materiilor prime constatate plus la inventar:20.000.000 lei.

301 = 601 20.000.000

– 20 –

8. Inregistrarea la preț de evidență a valorii materiilor prime (35.000.000) și a materialelor consumabile (25.000.000) ieșite prin donație:

6582 = % 60.000.000

301 35.000.000

302 25.000.000

9. Inregistrarea valorii diferențelor de preț în minus aferente materiilor prime (15.000.000) și a materialelor consumabile (10.000.000) ieșite din gestiune:

308 = % 25.000.000

601 15.000.000

602 10.000.000

10. Inregistrarea la preț de evidență a valorii obiectelor de inventar reprezentând aportul în natură al asociaților pentru capital:42.500.000.

303 = 455 42.500.000

11. Inregistrarea la preț de evidență a valorii materiilor prime (7.000.000) și materialelor consumabile (6.000.000) achiziționate din avansuri de trezorerie:

TVA 19%.

% = 542 15.470.000

301 7.000.000

302 6.000.000

4426 2.470.000

– 21 –

12. Inregistrare la preț de evidență a valorii materiilor prime (12.000.000) și materialelor consumabile (8.000.000), trimise spre prelucrare la terți:

351 = % 20.000.000

301 12.000.000

302 8.000.000

13. La inventariere se constată un minus de materii prime în valoare de 1.800.000 lei, care se impută gestionarului la valoarea actuală de 2.000.000 lei și TVA 19%.

601 = 301 1.800.000

4282 = % 2.380.000

758 2.000.000

4427 380.000

5311 = 4282 1.428.000

14. Inregistrarea la preț de evidență a valorii materiilor prime primite de la grup (40.000.000), unitate (30.000.000), subunitate (20.000.000).

301 = % 90.000.000

4511 40.000.000

481 30.000.000

482 20.000.000

– 22 –

15. Inregistrarea la preț de evidență a valorii materiilor primite livrate la grup (8.000.000), unitate (7.000.000), subunitate (6.000.000).

% = 301 21.000.000

4511 8.000.000

481 7.000.000

482 6.000.000

16. Inregistrarea la preț de evidență a valorii materialelor consumabile incluse pe cheltuieli, constatate lipsa la inventar, precum și pierderile din deprecieri: 32.000.000.

602 = 302 32.000.000

17. La inventarierese constată un minus de materii prime în valoare de 2.000.000 lei, care se impută gestionarului la valoarea actuală de 2.200.000 lei și TVA 19%.

Debitorul achită suma la casieria unității.

601 = 301 2.000.000

4282 = % 2.618.000

758 2.200.000

4427 418.000

– 23 –

18. Se înregistrează valoarea diferențelor de preț în plus aferente materiilor prime și materialelor consumabile intrate în gestiune prin achiziționare de la furnizori(3.000.000) și din avansuri de trezorerie (2.000.000).

308 = % 5.000.000

401 3.000.000

302 2.000.000

19. Inregistrarea valorii diferențelor de preț în minus aferente materiilor prime(1.500.000) și materialelor consumabile(1.100.000) ieșite din gestiune:

308 = % 2.600.000

601 1.500.000

602 1.100.000

20. Inregistrarea valorii diferențelor de preț în plus aferente materiilor prime (9.000.000) și a materialelor consumabile(7.000.000) ieșite din gestiune:

% = 308 16.000.000

601 9.000.000

602 7.000.000

21. Inregistrarea la prețde evidență a valorii materiilor prime incluse pe cheltuieli, constatate lipsa de inventar, precum și pierderea din deprecieri: 28.000.000.

601 = 301 28.000.000

– 24 –

22. Se primesc, în mod gratuit, 150 l combustibil în valoare de 3.000.000 lei:

3024 = 7582 3.000.000

23. Un asociat aduce ca aport la Capitalul social stocuri de semințe și materiale de plantat în sumă de 9.000.000 lei:

3025 = 456 7.000.000

24. La inventariere se constată un plus de materii prime în valoare de 2.600.000:

301 = 601 2.600.000

25. La inventariere se constată un minus de materii prime în valoare de 1.500.000 lei, care se impută gestionarului la valoarea actuală de 2.100.000 lei și TVA 19%.

Debitorul achită suma la casieria unității.

601 = 301 1.500.000

4282 = % 2.499.000

758 2.100.000

4427 399.000

5311 = 4282 2.499.000

– 25 –

26. Se înregistrează valoarea diferențelor de preț în minus (costul de achiziție este mai mic decât prețul de evidență prestabilit) aferente materiilor prime (3.800.000) intrate în gestiune prin achiziționare de la furnizori:

% = 308 4.000.000

301 3.800.000

302 200.000

27. Inregistrarea la preț de evidență, a valorilor materiilor prime (65.000.000) și materialelor consumabile (5.000.000) reprezentând aportul în natură al asociațiilor pentru capital.

% = 456 70.000.000

301 65.000.000

302 5.000.000

28. Inregistrarea la preț de evidență a valorilor materiilor prime (44.000.000) și materiilor consumabile (6.000.000) primite cu titlu gratuit:

% = 7582 50.000.000

301 44.000.000

302 6.000.000

– 26 –

29. Inregistrarea la preț de evidență a valorii materiilor prime (30.000.000) și materiale consumabile (10.000.000) returnate la terți:

% = 351 40.000.000

301 30.000.000

302 10.000.000

30. Inregistrarea la preț de evidență a valorii materiilor prime (12.000.000) și a materialelor consumabile (8.000.000), primite de la furnizori fără factură: TVA 19%.

% = 408 23.800.000

301 12.000.000

302 8.000.000

4428 3.800.000

31. Se înregistrează valoarea diferențelor de preț în plus (cost de achiziție mai mare decât prețul de evidență prestabilit) aferente materiilor prime și materialelor consumabile intrate în gestiune prin achiziționare de la furnizori (30.000.000) și din avansuri de trezorerie (20.000.000):

308 = % 50.000.000

401 30.000.000

302 20.000.000

– 27 –

– 28 –

PREZENTAREA SOCIETĂȚII

Societatea comercială „MANUELA PROD-COM” SRL este persoană juridică română, având forma juridică de societate cu raspundere limitată.Aceasta își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și cu prezentul statului.

Sediul societății este în România, localitatea Suceava, str.Mihai Viteazu nr.15, județul Suceava.Sediul societății poate fi schimbat în alt loc din România, pe baza Adunării Generale a Acționarilor (A.G.A), potrivit legii.Societatea poate avea sucursale, filiale, agenții situate și în alte localități din țară și din străinătate.

Durata societății este nelimitată, cu începere de la data înmatriculării în Registrul Comerțului.

Societatea este administrată și reprezentată de Lazăr Mariana, asociat unic.

Obiectul de activitate: servicii

transporturi (terestre) de marfuri

comerț cu ridicata al diferitelor produse din ceramică, sticlărie, cosmetice, fierărie, produse chimice.

comerț cu amănuntul al diferitelor produse chimice

Capitalul social al societății comerciale este de 300.000.000 lei, impărțit în 30.000 acțiuni, în valoare nominală de 10.000 lei fiecare, în întregime subscris și vărsat integral la data constituirii societății.

Acțiunile nominative ale societății vor cuprinde toate elementele prevăzute de lege, vor purta timbrul sec al societății și semnătura a doi administratori.

Exercițiul economico-financiar începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie al fiecarui an.Primul exercițiu începe la data înmatriculării societății în Registrul Comerțului.

Vânzarea produselor se face pe mai multe căi:

pe bază de contract comercial încheiat anticipat la cererea clientului;

pe bază de comandă fermă, urmată de onoarea imediată a acesteia;

– 29 –

la cerere neprogramată, pe baza informațiilor furnizate de magazinele și depozitele proprii sau ale rețelei comerciale.

Potrivit rezultatelor cercetărilor efectuate de către specialiști în domeniu, fenomenul de lichidare a societăților se datorează în mare măsură managementului neperformant și lipsei de experiență managerială a societăților noi înființate.

Lichidarea societăților se realizează, în cele mai dese cazuri, prin faliment.Societățile care se află în prag de faliment, înainte de a fi supuse procesului de lichidare, sunt supuse unor tratamente economice, financiare și juridice, cu scopul de a mai salva ceea ce se mai poate salva.Litigiile societății cu persoane fizice sau juridice române sunt de competența instanțelor judecătorești competente din România, iar cele cu persoane juridice străine de competența instanțelor prevăzute în contractele încheiate cu acestea.Prevederile prezentului statut se completează cu dispozițiile legale referitoare la societățile comerciale.

MONOGRAFIE CONTABILĂ

Se recepționează elemente patrimoniale primite de la furnizorul S.C „MINERVA”S.R.L, conform facturii, astfel:

materie primă în valoare de 4.000.000 lei

materiale auxiliare în valoare de 2.000.000 lei

TVA deductibilă 19%

Se dau în consum materiile prime și materialele auxiliare.

Se ridică de la bancă suma de 1.000.000 lei și se depune la casierie.

Se acordă prin casierie un avans de trezorerie de 3.000.000 lei salariatului Popescu în vederea efectuării unei deplasări.

Se vând pe credit comun, produse finite clientului în valoare de 7.000.000 lei , TVA colectată 19%.

Se înregistrează cheltuieli cu salarii – 1.500.000 lei.

– 30 –

Furnizor …………MINERVA SRL……. Seria SVACA Nr. 2132801

(denumire,forma juridică) Cumpărător:SC „MANUELA”SRL

Nr ord registru com/an FACTURA (denumire,forma juridică)

…………………………………………. FISCALĂ …………………………………

Cod fiscal R 10755554 …………………… Cod fiscal R 39753234……………….

Sediul Suceava………………………… Sediul Suceava…………………….

Județul Suceava………………………… Județul Suceava…………………….

Contul SV 7576767689……………… Contul SV 8546789235119……

Banca …………..BRD……………….. Banca BCR SUCEAVA………

Cota TVA ….19%…….

SC „MANUELA”S.R.L

REGISTRU JURNAL

– 33 –

S.C „MANUELA” S.R.L

REGISTRU „CARTEA MARE”

4.000.000 2.000.000

4.000.000 0 2.000.000 0

4.000.000 0 2.000.000 0

4.000.000 2.000.000

1.140.000 7.140.000

1.140.000 0 7.140.000 0

1.140.000 0 7 140.000 0

7.140.000

4.000.000 4.000.000

4.000.000 0 0 4.000.000

4.000.000 0 0 4.000.000

4.000.000 4.000.000

2.000.000

2.000.000 0 2.000.000

2.000.000 0 0 2.000.000

2.000.000 0 2.000.000

2.000.000

1.000.000 1.000.000

1.000.000 0 0 1.000.000

1.000.000 0 0 1.000.000

1.000.000 1.000.000

3.000.000 3.000.000

3.000.000 0 0 3.000.000

3.000.000 0 0 3.000.000

3.000.000 3.000.000

7.000.000 1.330.000

0 7.000.000 0 1.330.000

0 7.000.000 0 1.330.000

7.000.000

8.330.000 1.500.000

8.330.000 0 1.500.000 0

8.330.000 0 1.500.000 0

8.330.000 1.500.000

1.500.000

0 1.500.000

0 1.500.000

1.500.000

CONCLUZII

Principala sursă de date a sistemului informațional este contabilitatea, a cărei sferă de acțiune o reprezintă întreprinderea.

Contabilitatea reflectă continuu și în totalitate existența și modificarea elementelor patrimoniului ce apar datorită operațiilor economice din cadrul unităților patrimoniului.Existența și mișcarea valorilor materiale și bănești sunt consemnate în documente și apoi înregistrate în evidența contabilă și evidența operativă, însă aceste date prezentate în contabilitate pot să fie diferite în raport cu situația reală patrimonială.

In activitatea curentă pot avea loc unele modificări cantitative și valorice ale patrimoniului care nu pot fi consemnate în documente.Informația economică este prezentă astăzi în toate domeniile de activitate.

– 36 –

– 37 –

S.C „MANUELA” S.R.L

JURNAL PENTRU CUMPĂRĂRI

Intocmit, Verificat,

Unitatea…S.C „Manuela” S.R.L…….