Contabilitatea Stocurilor In Industria Textila, Cu Studiu De Caz Si Aplicatie Informatica La Sc Pink Media Srl [618375]

Page 1
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1 NORME ȘI REGLEMENTĂRI PRIVIND EVALUAREA ȘI
INVENTARIEREA STOCURILOR
1.1. Structuri de stocuri, cadrul organizatoric privind gestiunea stocurilor, caracteristicile de
păstrare și mișcare ale lor
1.2. Norme și reglementări internaționa le privind evaluarea stocurilor
1.2.1. Directiva IV -a Europeană
1.2.2. Standardul Internațional de Contabilitate IAS 2: “Contabilitatea stocurilor”
1.3. Legea contabilității 82/1992 și regulamentul de aplicare a ei
1.4. Norme metodologice privind organiza rea și desfășurarea inventarierii patrimoniului

CAPITOLUL II ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII STOCURILOR
2.1 Obiective
2.2 Contabilitatea operațiilor privind stocurile cumpărate – metoda inventarului permanent
2.3 Contabilitatea operațiilor privind stocurile c umpărate – metoda inventarului intermitent
2.4. Contabilitatea operațiilor privind stocurile fabricate
2.5 Contabilitatea stocurilor de mărfuri la preț cu amănuntul
2.6 Contabilitatea deprecierii stocurilor și a producției în curs de execuție

CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ – ANALIZA ȘI VALORIFICAREA DATELOR
PRIVIND CONTABILITATEA ȘI GESTIUNEA STOCURILOR LA SC Pink Media S RL
3.1. Prezentarea firmei SC Pink Media S RL – Istoricul companiei, misiune, analiza indicatori
analiza SWOT
3.2. Caracteristici ale st ocurilor în cadrul SC Pink Media S RL
3.3 Reflectarea în contabilitate a stocurilor în cadrul societății SC Pink Media S RL
3.4.Descriere programului informatic WinMENTOR Enterprise folosit de firma si
aplicatie
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE

Page 2

Cuvinte cheie : stocuri, meto de de evaluare, CMP, FIFO, LIFO.

INTRODUCERE

Obiecti vul acestei lucrări este prezent area proble maticii contabili tății mărfur ilor, a
aspectelor teoreti ce și practice ale a cesteia, evalu area sto curilor la ieșirea din patrimoniu din
țara noas tră .
Pe parcursul lucrării voi evide nția aspecte le generale privind stocuri le, evaluarea
stocurilo r, dar și avantajele și dezav antajele în utilizarea metodelor de evaluare ale
stocurilor la ieșirea din patrimoniu din sistemul românesc și sistemul ital ian.
În prima parte a lucrării voi ilustra normele naționale și internați onale privind
stocur ile. În primul rând voi de fini stocurile conform ordinului nr. 1802/2014, dar și
conform IAS 2 Stocuri. Voi clasifica stocurilor în funcție de mai multe c riterii.
În cea de-a doua parte, voi enumera princip alele metode de evaluare a stocurilor, și
anume evaluarea la intrare pr in: costul de achiziție, costul de producț ie, valoarea de aport și
cea de utilita te și alte costuri ocazion ate de stocurile intrat e; și evaluarea la ieșire a
stocurilor: metoda identifi cării specifice, metoda costului mediu ponderat (CMP), me toda
primul intrat-primul ieșit (FIFO) și metoda ultimul intrat -primul ieșit (LIFO) cu avantajele
și dezavantajele proprii fiecărei metode de evaluare. O importanță deosebită voi acorda
ilustrării particularităților privind evaluarea stocur ilor în Uniunea Europe ană, și mai exact în
sistemul ro mânesc și cel i talian. În ultima parte a luc rării voi prezenta dacă și care sunt
asemănările respect iv difere nțele dintre cele două țări privind evaluarea stocurilor la
ieșirea din patri moniu pr in cele trei metode și anume: CMP, LIFO, FIFO.
Pe tot parcursul lucră rii mă voi consul ta, ca sursă de informare și documentare,
lucrările de referință ale celor mai prestigioși autori în materie, din reviste le de
specialitate, din legile adoptate de Minist erul Finanțelor Publice din Ro mânia prec um și
din Stand ardele Int ernaționale de Contabilita te.

Page 3
CAPITOLUL I
NORME ȘI REGLEMENTĂRI PRIVIND EVALUAREA ȘI
INVENTARIEREA STOCUR ILOR

1.1. Structuri de stocuri, cadrul organizatoric privind gestiunea stocurilor,
caracteristicile de păstrare și mișcare ale lor
Desfășurarea activității oricărui agent economic implica intervenția unei mari
diversități de mijloace circulante materiale , de la un capăt la celălalt al lanțului productiv sau
comercial, pe temeiul cărora se realizează obiectul de activitate al societății comerciale.1
Stocurile se constituie ca un ansamblu de bunuri și servicii care pot fi consumate la
prima lor utilizare sa u sunt destinate vânzării: în formă inițială a cumpărării .
Pornind de la diversitatea elementelor care intră în componența stocurilor, structural,
acestea pot îmbrăca diverse forme care pot fi delimitate astfel :
1. mărfuri: valori materiale cumpărate cu scopul revinderii lor
2. materii prime: se consuma în procesul de producție regăsindu -se în structura
produsului în formă inițială sau prelucrata
3. materiale consumabile: în această categorie se încadrează diverse elemente:
materiale auxiliare, piese de s chimb, combustibil, fiind considerate ca materiale a.jutatoare în
procesul de producție și de principiu nu sunt regăsite în structura produsului 4.
produsele: se constituie ca o denumire generică întrucât în această
structura sunt cuprinse:
– produsele finite: care au terminat fazele de fabricare ale produsului, făcând obiectul
depozitarii și livrării în afara unității sau în unele cazuri pot fi reținute în cadrul unității;
– semifabricatele: se constituie ca valori materiale care au parcurs anumit e faze ale
procesului de producție care urmează a fi prelucrate în fazele succesive ale procesului de
producție sau în unele cazuri pot face obiectul vânzării în afara unității;
– producția neterminată: se găsesc sub aspect tehnologic între stadiile de mat erie primă
sau semifabricate și semifabricate sau produs finit
– produsele reziduale: considerate rebuturile rezultate din procesul de producție,
precum și deșeurile obținute

1 Ramona Maia Chivu, Bazele contabilității, Editura Fundației România de Mâine, București, 2014 , p.88

Page 4
5. obiectele de inventar: care se constituie ca o structură distinctă prin contab ilitate,
fiind reprezentat de acele bunuri care nu îndeplinesc cumulativ cele două condiții pentru a fi
încadrate ca mijloace fixe, găsindu -se în situația de a avea o valoare sub limita legală
indiferent de durată sau au o durată sub an, indiferent de valo are.
Asimilate obiectelor de inventar sunt și SDV (scule, dispozitive, verificatoare) care
sunt destinate pentru realizarea unor comenzi de fabricație, pentru produse de unicat sau de
serie.
Asimilate obiectelor de inventar sunt și: de protecție, de lucru, unele ambalaje cu
statutul de obiecte de inventar.2
6. baracamentele și amenajările provizorii pentru unitățile de constructie -montaj care
în vederea realizării unor obiective de investiții realizează, în prealabil, organe ale șantierului
și care sunt con tabilizate ca baracamente sau amenajări temporare rezultând din demontare
sau demolare de valori materiale recuperabile.
7. În categoria stocurilor sunt cuprinse și anumite categorii de animale cum sunt:
animale tinere și la îngrășat, precum și păsările.
Structura de mai sus a elementelor de natura stocurilor se particularizează de principiu
conturile înscrise în Planul de conturi.
În raport de creare a gestiunilor, structurile de stocuri prezentate mai sus se grupează
în: stocuri aflate în curs de aprovizi onare sau sosite și nerecepționate, stocuri sosite fără
factura stocuri livrate sau nefacturate, stocuri facturate dar neIjvrate, stocuri aflate la terți.
La SC PINK MEDIA S RL, care are ca obiect de activitate industria de textile
structurile specifice de stocuri sunt următoarele:
– Obiecte de inventar :
– calculatoare de birou, scaune, mese, ventilatoare de aer, extinctoare, jaluzele, rafturi
pentru depozite.
– Materiale consumabile : – toner imprimantă, dischete, ribon, saci gunoi, alte
materiale consu mabile.

În ceea ce privește cadrul organizatoric al gestiunii stocurilor, indiferent de profilul de
activitate al societății de comerț, de regulă drumul urmat de bunurile materiale se înscrie în
relația : aprovizionare – stocare – vânzare.

2 Ristea Mihai și colab., Contabilitatea societățilo r comerciale, vol. I și II, Editura Universitară, București, 2009 ,
p. 55

Page 5
APROVIZIONAREA : se definește ca un act comercial de trecere a mărfii din
proprietatea vânzătorului în proprietatea cumpărătorului cu acordul expres sau tacit al ambelor
parteneri.
Momentul intrării mărfii în proprietate cumpărătorului, conform legislației și uzanțelor
din România, poate coincide cu :
primirea facturii și recepția mărfii urmată de achitarea contravalorii lor;
primirea facturii furnizorilor, în caz în care apare un decalaj între momentul
cumpărării și cel al recepției, decalaj ce determină apariția mafuril or facturate dar neprimite (
nerecepționate );
recepția mărfii în lipsa facturii, ceea ce determină apariția mărfurilor recepționate dar
nefacturate;
Conform modalităților de plată a contravalorii mărfurilor, aprovizionarea poate fi cu
plata imediată ( în numerar ) sau ulterioară ( în numerar sau prin bancă ) la un termen stabilit
între părțile contractante.
STOCAREA : este operația de formare a rezervelor de mărfuri destinate vânzării.3
Din punct de vedere contabil, stocul de mărfuri reprezintă:
elementul principal al patrimoniului unui comerciant .
element a1 calculației costului de aprovizionare al mărfurilor vândute.
În raport cu exercițiul de exploatare, stocul de mărfuri poate fi:
– stoc inițial ( existent la Începutul exercițiului);
stoc curent (exist ent la un anumit moment din cursul exercițiului);
stoc final ( constatat la sfârșitul exercițiului)
Din punct de vedere financiar: este necesar efectuarea comparației între stocurile
existente și stocul prevăzut, spre a se putea urmări dacă stocurile exist ente sunt sau nu în stare
să asigure continuitatea procesului de exploatare sau dacă s -au acumulat cantități mai mari
decât nevoile inteprinderii. Prin urmare, dacă comparăm stocul prevăzut (Sp) cu cel existent
(Se) poate rezulta:
– când Se > Sp înseamnă c ă întreprinderea a acumulat stocuri supranecesare, ceea ce
echivalează cu blocări de fonduri care conduc la reducerea rentabilita!ii;
– când Se < Sp rezultatul reprezintă o insuficiență de resurse materiale care va pune în
pericol continuitatea activității , constituind totodată un semnal de alertare a inteprinderii
pentru a face noi arovizionari;

3 Elena Burtea, Lăcrămioara Rodica Hurloiu, Management financiar, Editura Fundației România de Mâine,
București, 2014 , p. 90

Page 6
– stocul curent – are rolul de a asigura continuitatea procesului de producție între
aprovizionări;
– stocul de siguranță – asigură continuitatea producției în per ioada în
care au loc în intreprideri procese de aprovizionare;
– stoc pentru transport intern;
– stoc de iarnă.

VÂNZAREA : mărfurilor reprezintă, din punct de vedere juridic, trecerea 1n
proprietatea clientului ( cumpărătorului ) a unor mărfuri pe baza a cordului dintre parteneri cu
privire la obiectul vânzării și al prețului de vânzare.
În principiu, momentul vânzării coincide cu momentul stabilirii consimțământului
părților .
Din punct de vedere contabi1 este considerat cel al facturării mărfurilor sau î ncasării
contravalorii lor, dacă aceasta din urmă coincide cu facturarea.
Ca și la aprovizionare apar decalaje între vânzare și expediere (livrare), care determină
existența:
-mărfurilor livrate, dar nefacturate
-mărfurilor vândute, dar nelivrate.
Iată ca re este circuitul general de documente care se efectuează în cadrul fiecărei
filiale, lucrări contabile ce se întocmesc de către fiecare filială în parte urmând ca la sfârșitul
lunii fiecare filială să întocmească, cu ajutorul programului de contabilitate CIEL jurnalul de
vânzări care ulterior se va transmite la Sediul Central din București în vederea întocmirii
balanțelor de verificare la sfârșitul fiecărei luni și la sfârșitul anului a situațiilor financiare.4
Aprovizionarea cu marfă de la furnizor ;
Retur marfa furnizor ;
Transfer marfa la alta filiala ;
Primire marfă de la alta filiala ;
Încărcarea agentului ;
Descărcarea agentului ;
Factura de vânzare din stocul agentului ;
Retur marfa client în gestiunea agentului ;

4 Mariana Elena Glavan, Mirela Păunescu, Daniela Artemisa Calu, Raluca Gina Gușe, Contabilitate financiară.
Noțiuni teoretice și aplicații, Editura Economică, București,2017 , p. 112

Page 7
Ieșiri diverse din stocul depozitu lui ( protocol, deteriorate, ……..) ;
Corectare ieșiri greșite ;
Facturare directă din depozit ;
Retur de la client direct în depozit.

Având în vedere acest f1ux complex al mișcării mărfurilor, pentru societatea de
comerț se impune o bună organizare a stocurilor de mărfuri și gestiunii acestora. (Mariana
Elena Glavan, Mirela Păunescu, Daniela Artemisa Calu, Raluca Gina Gușe, Contabilitate
financiară. Noțiuni teoretice și aplicații, Editura Economică, București,2017)
Conceptul de "gestiune", în general, are semnificații teoretice și are implicații practice
distincte în funcție de contextul în care este folosit, și anume:
– administrarea generală cu maximă eficientă a patrimoniu1ui sau a bunurilor
aparținând unei persoane fizice sau juridice de către repre zentantul acesteia;
-totalitatea bunurilor încredințate unei persoane, denumite generic "gestionar", în
vederea păstrării și mânuirii lor;
-totalitatea operațiilor de primire, păstrare și eliberare a bunurilor sau valorilor bănești
efectuate de gestionar.
Ultimele două accepțiuni sunt avute în vedere în abordarea metodelor de evidentă
operativă și analitică a stocurilor de mărfuri.
Condițiile înființării gestiunilor de mărfuri nu sunt legiferate. Cu toate acestea,
doctrina contabilă recomanda unele criterii orientative pentru lnfiintarea gestiunilor de
mărfuri, cum ar fi:
-volumul operațiilor de primire – predare dintr -o perioadă de timp dată.
Este cel mai important criteriu, în funcție de care se stabilesc numărul de gestiuni
dintr -o unitate patrimonială.
Indiferent, însă, de criteriile adoptate pentru înființarea gestiunilor de mărfuri, acestea
trebuie astfel organizate încât, pentru fiecare categorie de stoc a cărui evidenta contabilă se
realizează cu ajutorul unui cont distinct, aceasta să poată fi identi ficabila faptic și spațial.
Aceasta restricție este impusă de necesitatea creării condițiilor pentru facilitatea
controlului gestionar, respectiv a concordantei dintre șoldurile scriptice ale conturilor de
stocuri și valoarea stocurilor faptice constatate cu ocazia inventarierilor anuale.
Astfel, organizarea gestiunii mărfurilor permite urmărirea existentului și mișcării
tuturor mărfurilor, chiar și în condițiile unei game sortimentale foarte diverse și a existenței

Page 8
unui număr mare de depozite și magazine p rin care se rea1izeaza circulația mărfurilor,
întrucât ea reflectă intrările, ieșirile, și stocul, cantitativ și valoric, distinct în cadrul fiecărui
depozit sau magazin.
Corespunzător criteriilor de clasificare prezentate sunt individualizate două structu ri
informaționale de bază:
1.structura financiară standardizată;
2.structura internă sau de gestiune.

Structura financiară standardizata este proprie gestiunii și contabilității financiare și
operează cu două criterii: destinația și faza ciclului de explo atare.
Structura astfel definită oferă informații utilizabile în determinarea finanțării pe termen
scurt, calcularea și analiza mecanismului fondului de rulment, bugetarea activității de
exploatare și gestionarea activității de trezorerie. Această structur ă utilizează conturile grupă
(simbolizate cu două cifre), sintetice de gradul I sau divizionare (simbolizate cu trei cifre) și
sintetice de gradul II sau subdivizionare (simbolizate cu patru cifre).
Structura internă sau de gestiune nestandardizată este pr oprie contabilității interne de
gestiune. Ea operează cu celelalte două criterii: fizic și locui de creare a gestiunilor și se
delimitează prin conturile analitice de stocuri corespunzătoare sortimentelor și gestiunilor
(depozitele create ca entități repar tizate în răspunderea unor persoane fizice) .
Modelul de contabilitate a stocurilor din România este conceput astfel încât ambele
structuri informaționale sunt realizate prin contabilitatea financiară.5

1.2. Norme și reglementări internaționale privind ev aluarea stocurilor
1.2.1. Directiva IV -a Europeană
În cadrul Directivei a IV –a Europene, regulile de evaluare fac obiectul articolelor 31 –
42. În fapt, regulile de evaluare se referă la principii contabile. Astfel în articolul 31 este
prevăzut că “ state le membre să asigure că evaluarea posturilor care figurează în conturile
anuale, să se facă în conformitate cu principiile următoare.( Directivei a IV –a Europene,
regulile de evaluare fac obiectul articolelor 31 – 42):
-metodele de evaluare nu pot fi modi ficate de la un exercițiu la altul;
-principiul prudenței trebuie aplicat în toate cazurile, în acest sens:

5 Mariana Elena Glavan, Mirela Păunescu, Daniela Artemisa Calu, Raluca Gina Gușe, Contabilitate financiară.
Noțiuni teoretice și apl icații, Editura Economică, București,2017 , p. 118

Page 9
-numai beneficiile realizate la data închiderii bilanțului pot să facă obiectul
înregistrării în conturile anuale;
-trebuie să se țină seama de toat e riscurile previzibile și pierderile eventuale, care își au
originea în cursul exercițiului, chiar dacă aceste riscuri sau pierderi nu sunt cunoscute decât
între dată de închidere a exercițiului și dată la care bilanțul contabil este întocmit;
-trebuie să setina cont de deprecieri, indiferent dacă activitatea exercițiului se soldează
cu pierderi sau cu beneficii ;
-în articolul 39, paragraful 1.b): elementele activului circulant fac obiectul corectărilor
de valoare pentru a se conferi acestor elemente valo area de piață, dacă aceasta este inferioară
sau, în circumstanțe particulare, o altă valoare ( inferioară ), care să li se atribuie la data
închiderii bilanțului.
-în articolul 39, paragraful 1.c) : statele membre pot autoriza corectări excepționale de
valoare, dacă acestea sunt necesare, pe baza unei aprecieri comerciale raționale, pentru a se
evita ca, într -un viitor apropriat, evaluarea respectivelor elemente să nu fie modificată, ca
urmare a fluctuațiilor de valoare. Mărimea acestor corectări de valoare trebuie să fie indicată,
în mod separat, în contul de profit și pierdere sau în anexă.
Totuși pe de altă parte, în întâmpinarea obiectivului imaginii fidele, directiva IV -a
conține și dispoziții care vin să atenueze excesul de prudență, să evite reduceril e excesive de
valoare, astfel în articolul 39, paragraful 1.d) evaluarea elementelor de activ circulant, la o
valoare inferioară, nu poate să fie menținută, dacă rațiunile care au motivat corectările de
valoare au încetat să existe.
-elementele posturilor de activ și de pasiv trebuie să fie evaluate separat;
-bilantul de deschidere al unui exercițiu trebuie să corespundă bilanțului de închidere
al exercițiului precedent.
-articolul 32 precizează că evaluarea trebuie să fie făcută conform principiului costu lui
istoric, în timp ce articolul 40 prevede că statele membre pot să autorizeze sau să impună
tuturor societăților sau numai unei părți, derogări de la convenția costurilor istorice asfel
evaluarea stocurilor poate fi făcută pe baza valorii de înlocuire;
În unele state comunitare, fiscalitatea influențează mult prelucrarea contabilă, regulile
de evaluare conțin clauze care permit punerea în evidență a impactului legislației fiscale
asupra contabilității. Astfel în articolele 35 și 39 se stipulează că dacă elementele activului
circulant fac obiectul corectărilor excepționale de valoare în scopuri pur fiscale, mărimile
acestor corectări trebie să fie indicate în anexă . În articolul 43 se solicita să fie precizata

Page
10
proporția în care calculul rezultatului exerc ițiului a fost afectat de o evaluare a posturilor pe
baza altei metode decât cea a costurilor istorice, în vederea obținerii unor înlesniri fiscale.(
Directivei a IV –a Europene, regulile de evaluare fac obiectul articolelor 43)

1.2.2. Standardul Internaț ional de Contabilitate IAS 2: “Contabilitatea
stocurilor”
Obiectivul Standardului Internațional de Contabilitate IAS 2 este acela de a descrie
tratamentul contabil pentru contabilitatea stocurilor în sistemul costului istoric. O problemă
fundamentală în contabilizarea stocurilor o constituie valoarea costului ce urmează a fi
recunoscut drept activ și reportat până când veniturile aferente sunt recunoscute. Acest
Standard furnizează indicații practice referitoare la determinarea costului și recunoașterea
ulterioară drept cheltuiala, incluzând orice înregistrare la valoarea realizabilă netă. Standardul
furnizează indicații practice referitoare la procedeele de determinare a costului care sunt
utilizate la calcularea costurilor stocurilor.( Standardului Inter național de Contabilitate IAS 2)
Prevederile Standardului definește stocurile ca fiind active :
-deținute pentru a fi revândute pe parcursul desfășurării normale a activității ;
-în curs de producție în vederea unei vânzări în aceleași condiții ca cele de mai sus ;
-sub formă de materii prime, materiale și alte consumabile ce urmează a fi folosite în
procesul de producție sau pentru prestarea de servicii.
O noțiune des folosită în cadrul Standardului este valoarea realizabilă netă definită ca
fiind prețul d e vânzare estimat ce ar putea fi obținut pe parcursul desfășurării normale a
activității, mai puțin costurile estimate pentru finalizarea bunului și a costurilor necesare
vânzării.
Stocurile include bunurile cumpărate și deținute cu scopul revânzării, cum sunt
mărfurile achiziționate de un detailist în vederea revânzării sau terenurile sau alte proprietăți
imobiliare deținute cu scopul de a fi revândute. Stocurile includ produsele finite sau producția
aflată în curs de execuție, precum și materialele și alt e consumabile destinate utilizării în
procesul de producție.
Evaluarea stocurilor
Stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mică dintre cost și valoarea realizabilă
netă. Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziției și pr elucrării ,
precum și alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în formă și în locul în care se găsesc
în prezent. Tipurile de costuri folosite în cadrul Standardului sunt cele de achiziție, cele de

Page
11
prelucrare și cele ale unui prestator de servicii.
Costurile de achiziție trebuie să cuprindă prețul de cumpărare, taxe de import și alte
taxe ( cu excepția celor pe care firma le poate recupera de la autoritățile fiscale ), costuri de
transport, manipulare și alte costuri care pot fi atribuite direct achi ziției de produse, materiale
și servicii. Reducerile comerciale, rabaturile și alte elemente similare sunt deduse pentru a
determina costul de achiziție. Costul de achiziție pot include diferențele de curs valutar care
au apărut direct din achiziționarea r ecentă de bunuri facturate în valută doar în acele cazuri
care sunt permise prin tratamentul alternativ. Aceste diferențe de curs valutar se limitează
doar la acelea care au rezultat dintr -o depreciere monetară accentuată împotriva căreia nu
există nici un mijloc practic de acoperire și care afectează datorii care nu pot fi decontate,
rezultate din achiziția recentă a stocurilor. (Standardului Internațional de Contabilitate IAS 2)
Costurile de prelucrare a stocurilor include costurile direct aferente unităț ilor produse,
cum ar fi costurile cu manopera directă. De asemenea, ele include și alocarea sistematică a
regiei de producție, fixă și variabilă, generată de transformarea materialelor în produse finite.
Regia fixă de producție consta în acele costuri indi recte de producție care rămân relativ
constante, indiferent de volumul producției, cum sunt: amortizarea, întreținerea secțiilor și
utilajelor, precum și costurile cu conducerea și administrarea secțiilor. Regia variabilă de
producție consta în acele costu ri indirecte de producție care variază direct proporțional sau
aproape direct proporțional cu volumul producției, cum sunt costurile indirecte cu mateiile
prime și materialele și cu forța de muncă. Alocarea regiei fixe de producție asupra costurilor
de pre lucrare se face pe baza capacității normale de producție. Alte costuri se includ în costul
stocurilor în măsura în care reprezintă costuri suportate pentru a aduce stocurile în formă și în
locul în care se găsesc în prezent. De exemplu, poate fi adecvată i ncluderea în costul
stocurilor a regiiloe generale sau costul proiectării produselor destinate anumitor clienți. Sunt
prezentate de către IAS -ul 2 o serie de costuri care nu trebuie incluse în costul stocurilor, ci
recunoscute drept cheltuieli ale perioade i în care au survenit ( Standardului Internațional de
Contabilitate IAS 2)
-regiile generale de administrație care nu participa la aducerea stocurilor în formă și în
locul în care se găsesc în prezent;
-costurile de desfacere;
-cheltuielile de depozitare, cu excepția cazurilor în care astfel de costuri sunt necesare
în procesul de producție, anterior trecerii într -o nouă fază de fabricație;
-pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producție înregistrate peste

Page
12
limitele normal admise.
Costul sto curilor unui prestator de servicii consta din manopera și din alte costuri
legate de personalul direct angajat în furnizarea serviciilor, inclusiv personalul însărcinat cu
supravegherea. Costurile cu personalul angajat în activitatea de desfacere și admini strație nu
se include, ci sunt recunoscute drept cheltuieli în perioada în care au loc.
Tehnici de măsurare a costurilor
Diverse tehnici de măsurare a costurilor, cum sunt metoda standard cost sau metoda cu
amănuntul pot fi folosite pentru simplificare, d acă se consideră că rezultatele acestor metode
aproximează costul. Costul standard ia în considerare nivelurile normale ale materialelor și
consumabilelor, manoperei, eficienței și capacității de producție. Aceste niveluri trebuie
revizuite periodic și aju state, dacă este necesar, în funcție de condițiile actuale. Metoda cu
amănuntul este adesea folosită în comerțul cu amănuntul pentru a măsura costul stocurilor de
articole numeroase și cu mișcare rapidă, care au marje similare și pentru care nu este practi c
să se folosească altă metodă de determinare a costului. Costul bunurilor vândute este calculat
prin deducerea valorii marjei brute din prețul de vânzare al stocurilor. Procentajul marjei brute
utilizat ia în considerare stocurile al căror preț a fost red us sub prețul de vânzare inițial.
Adesea este utilizat un procent mediu pentru fiecare departament.
Standardul Internațional de Contabilitate nr. 2 prezintă o serie de formule de
determinare a costului prin intermediul tratamentului contabil de bază și a t ratamentului
contabil alternativ.
Costul acelor stocuri care nu sunt de obicei fungibile și al celor bunuri sau servicii
produse și detinate unor comenzi distincte trebuie determinat prin identificarea specifică a
costurilor individuale. Identificare spec ifică a costului presupune atribuirea costurilor
specifice elementelor identificabile ale stocurilor. Acest tratament contabil este adecvat pentru
acele elemente care fac obiectul unei comenzi distincte, indiferent dacă au fost cumpărate sau
produse. Ident ificarea specifică nu poate fi folosită în cazurile în care stocurile cuprind un
număr mare de elemente care sunt de regulă fungibile. În aceste cazuri, metodă care permite
selectarea acelor elemente ce rămân în stoc ar putea fi folosită pentru obținerea u nor efecte
dorite asupra rezultatului net al perioadei. Standardului Internațional de Contabilitate IAS 2)
Tratamentul contabil de bază spune în cadrul IAS 2 ca evaluarea stocurilor, respectiv
determinarea costului stocurilor trebuie determinat prin metoda “ primul -intrat, primul -iesit “
– FIFO sau metoda costului ponderat. – Metoda FIFO presupune că primele elemente
cumpărate sunt cele care se vând primele și prin urmare elementele care rămân în stoc la

Page
13
sfârșitul perioadei sunt cele care au fost cumpărate sau produse cel mai recent.
– Metoda costului mediu ponderat calculează costul fiecărui element pe baza mediei
ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei și a costului
elementelor similare produse sau cumpărate în ti mpul perioadei. Media poate fi calculată
periodic sau după recepția fiecărui transport, în funcție de circumstanțele în care se găsește
firma.
Tratamentul contabil alternativ spune că determinarea costului stocurilor trebuie
determinat prin metoda “ ultim ul-intrat, primul -iesit “ – LIFO. Metoda LIFO presupune că
ultimele elemente cumpărate se vor vinde primele și astfel elementele rămase în stoc la
sfârșitul perioadei sunt cele produse sau cumpărate primele.
O noțiune des folosită în cadrul Standardului es te valoarea realizabilă netă definită ca
fiind prețul de vânzare estimat ce ar putea fi obținut pe parcursul desfășurării normale a
activității, mai puțin costurile estimate pentru finalizarea bunului și a costurilor necesare
vânzării.
Costul stocurilor es te nerecuperabil dacă acele stocuri au suferit deterioarari, au fost
uzate moral integral sau parțial sau prețurile lor de vânzare sau diminuat. Costul stocurilor
este nerecuperabil și în condițiile în care au crescut costurile estimate pentru finalizare s au
costurile estimate necesare pentru a efectua vânzarea. Practică diminuării valorii stocurilor
sub cost până la valoarea realizabilă netă, este consecventă cu principiul conform căruia
activele nu trebuie reflectate în bilanț la o valoare mai mare decât valoarea care care se poate
obține prin utilizarea sau vânzarea lor. Standardului Internațional de Contabilitate IAS 2)
De obicei, stocurile sunt diminuate până la valoarea realizabilă netă element cu
element, dar ar fi mai corect să se grupeze elementele similare cum ar fi cazul unor elemente
de stoc care apatin aceleași game de produse, care au utilizări similare și sunt produse și
comercializate în aceeași zonă geografică și care nu pot fi evaluate distinct față de alte
elemente din acea gamă de produse. Estimarea valorii realizabile nete se bazează pe cele mai
credibile dovezi în momentul în care are loc estimarea valorii stocurilor care se așteaptă a fi
realizată. Aceste estimări iau în considerare fluctuațiile de preț și de cost care sunt legate de
evenimente ce au intervenit după terminarea perioadei, în măsura în care aceste evenimente
confirma condițiile existente la sfârșitul perioadei. Estimarea valorii nete ia în considerare
scopul pentru care stocurile sunt deținute. Astfel valoarea realizabilă n etă a stocurilor care
urmează să fie livrate în baza unor contracte ferme pentru vânzarea de bunuri este prețul
stabilit contractual. Dacă cantitatea contractată este mai mică decât cantitatea deținută,

Page
14
valoarea realizabilă netă a surplusului se va determi na pornind de la prețurile generale de
vânzare practicate pe piață. Provizioanele pot apărea din contractele ferme de vânzare peste
stocurile deținute sau din contracte ferme de cumpărare.
Pentru perioadele viitoare Standardul Internațional de Contabilitat e spune că se vor
efectua noi evaluări a valorii realizabile nete. Dacă acele condiții care au determinat decizia
de a diminua valoarea stocului până la valoarea realizabilă netă au încetat să mai existe, atunci
valoarea cu care s -a reflectat diminuarea se va storna, astfel încât noua valoare contabilă a
stocului să fie egală cu cea mai mică valoare de intrare și valoarea netă realizabila revizuita.
Aceasta se poate întâmpla atunci când prețul unui produs a scăzut, este încă în stoc într -o
perioadă ulterioa ră, iar prețul sau de vânzare crește. Atunci când stocurile sunt vândute,
valoarea contabilă a stocurilor trebuie recunoscută ca o cheltuială în perioada în care a fost
recunoscut venitul corespunzător. Oricare diminuare a stocurilor până la valoarea reali zabilă
netă și toate pierderile de stocuri trebuie recunoscute drept cheltuiala în perioada în care are
loc diminuarea sau pierderea. Valoarea oricărei stornări a diminuării valorii stocurilor ca
urmare a unei creșteri a valorii realizabile nete trebuie re cunoscută ca o reducere a cheltuielii
cu stocurile în perioada în care a avut loc stornarea. Astfel procesul de recunoatere ca o
cheltuială a valorii stocurilor vândute duce la conectarea costurilor la venituri.
Conform IAS 2 situațiile financiare întocmit e la sfârșitul exercițiului trebuie să
prezinte o serie de informații cu privire la : Standardului Internațional de Contabilitate IAS 2)
politicile contabile adoptate la evaluarea stocurilor, inclusiv metodele folosite pentru
determinarea costului;
valoare a contabilă totală a stocurilor și valoarea contabilă a categoriilor de stocuri,
grupate într -un mod adecvat firmei;
valoarea oricăror stornări ale diminuărilor valorii stocurilor;
circumstanțele sau evenimentele care au dus la apariția unor astfel de stor nări ale
diminuării valorii stocurilor
valoarea stocurilor gajate ca garanție în contul datoriilor.
Informațiile privind valoarea contabilă a diverselor categorii de stocuri, precum și
dimensiunea modificărilor acestor active sunt utile utilizatorilor sit uațiilor financiare. Cele
mai întâlnite clasificări ale stocurilor cuprind : mărfuri, materii prime, materiale, producție în
curs și produse finite. Dacă costul stocurilor este determinat prin metoda FIFO, pe baza
tratamentului alternativ permis, situațiil e financiare trebuie să prezinte diferența între valoarea
stocurilor specificata în bilanț și una din următoarele valori :

Page
15
– valoarea cea mai mică dintre valoarea calculată prin metoda FIFO și valoarea
realizabilă netă;
– valoarea cea mai mică dintre c ostul curent la data bilanțului și valoarea realizabilă
netă. Situațiile trebuie să mai prezinte și una din informațiile :
costul stocurilor recunoscut că o cheltuială în cursul perioadei; sau
b) costurile de exploatare imputabile veniturilor, clasificate după natura lor și
recunoscute ca o cheltuială în cursul perioadei.
Costul stocurilor recunoscute ca o cheltuială în cursul perioadei consta din acele
costuri care fuseseră anterior incluse în evaluarea stocurilor vândute. Circumstanțele specifice
întrepr inderii pot face necesară includerea altor costuri precum ar fi – costurile de distribuție.

1.3. Legea contabilității 82/1992 și regulamentul de aplicare a ei
În legătură cu evaluarea – element cheie în conducerea corectă a contabilității,
Regulamentul d e Aplicare a Legii Contabilității ( emis în baza prevederilor art. 42 din Legea
Contabilității nr. 82 din 24 decembrie 1991) prevede următoarele la articolul 67:
La intrarea în patrimoniu, bunurile materiale se evaluează și se înregistrează în
contabilitat e astfel: materiile prime, materialele consumabile, obiectele de inventar și alte
bunuri procurate cu titlu oneros la costul de achiziție; 6
Tot în Regulament, la art. 68, se precizează că la ieșirea din patrimoniu, bunurile
materiale se evaluează și se în registrează în contabi1itate prin aplicarea metodei "costului
mediu ponderat", "metodei primului intrat – primului ieșit" sau a metodei "ultimul intrat –
primul ieșit".
La art. 19 din Regulament se specifică că în confonnitate cu prevederile art. 7 și art. 9
din lege, pentru evaluarea elementelor patrimoniale, se stabilesc următoarele reguli .7
a. la data intrării în patrimoniu, elementele se înregistrează în contabilitate la valoarea
de intrare, denumită valoarea contabilă, respectiv:
la valoarea de utilita te pentru bunurile reprezentând aport la capitalul social sau
obținute cu titlu gratuit
la cost de achiziție pentru bunurile procurate cu titlu oneros
la cost de producție pentru bunurile produse în unitatea patrimonială.

6 Legea contabilității nr. 82/1991 (r4). Republicată în M.Of. nr. 454 din 18 iunie 2008, cu modificările și
completările ulterioare 2010, 2011 -art. 67
7 Legea contabilității nr. 82/1991 (r4). Republicată în M.Of. nr. 454 din 18 iunie 2008, cu modificările și
completările ulterioare 2010, 2011 -art. 19

Page
16
b. evaluarea bunurilor cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuală sau de utilitate
denumită valoare de inventar.
c. la încheierea exercițiului elementele patrimoniale se evaluează și se reflecta în
bilanțul contabil la valoarea de intrare în patrimoniu, respectiv cu valoarea con tabilă pusă de
acord cu rezultatele inventarierii.
În conformitate cu art. 9 din Legea contabilității nr . 82 din 1991 publicată în
Monitorul Oficial nr. 265 / 27.12.1991, evaluarea elementelor patrimoniale pe baza
inventarierii și reflectarea acestora în bilanțul contabil se fac potrivit normelor stabilite de
Ministerul Finanțelor.
La art. 132 din Regulamentul de Aplicare a Legii contabilității se precizează că
diferențele constatate între șoldurile scriptice corespunzătoare bunurilor evaluate la valoare
actuală și stocurile constatate cu ocazia inventarierii se înregistrează în contabilitate cu
minusuri sau plusuri de inventar , după efectuarea în prealabil, a compensațiilor admise, de
regulă numai în cazurile în care există riscul de confuzie între aceste a, pentru aceeași perioadă
de gestiune.
Bunurile depreciate se evaluează la valoarea de utilitate, stabilită în funcție de valoarea
lor probabilă de încasat, respectiv plată.
Tot în Regulament la art. 138 se precizează că în bilanțul contabil elementele
patrimoniale se evaluează și se reflecta având în vedere normele prevăzute la punctul 19,
litera c din prezentul Regulament.
Conform art. 20 din Regulament, metodele de evaluare a patrimoniului utilizate în
contabilitate trebuie să fie aceleași în tot cursul exercițiului financiar precum și de la un
exercițiu la altul. Modificarea metodelor de evaluare operează începând cu anul fiscal
următor. Anul fiscal al fiecărui contribuabil este anul calendaristic, potrivit art. 3 aliniatul 1
din OG nr 70 / 1994 privind impozitul pe profit republicate în temeiul art. ÎI din Legea nr. 73/
12.07.1996 cu modificările și completările ulterioare prin Ordonanța de Urgență nr. 83 /
23.12.1997 și Ordonanța nr. 40/30.01.1998.8Elementele activelor circulante în baza H.G. nr.
945 / 1990 au fost inventariate și evaluate la prețurile de aprovizionare, respectiv la prețul de
livrare la care sau adăugat cheltuielile de transport și aprovizionare. În baza H.G nr. 26 din
22.01.1992 se precizează norme privind reevaluarea unor active sau p asive ca urmare a
modificării cursurilor de schimb ale leului și regimului de prețuri și tarife.

8 Legea contabilității nr. 82/1991 (r4). Republicată în M.Of. nr. 454 din 18 iunie 2008, cu modificările și
completările ulterioare 2010, 2011 -art. 20

Page
17
În practică evaluării economice, elementele activelor circulante trebuie să fie analizate
din punct de vedere al existenței cantitativ cuantumului valoric și p osibilităților de
valorificare.
Existența unui cadru legal nu este de natură să îngrădească inițiativa și imaginea celui
care efectuează evaluarea, dar este necesar în asigurarea caracterului unitar al operațiunii.
În legătură cu inventarierea, Regulamentu l de Aplicare a Legii Contabilității ( emis în
baza prevederilor art. 42 din Legea Contabilității nr. 82 din 24 decembrie 1991) prevede
următoarele la articolul 127:
În conformitate cu prevederile art. 8 din lege, persoanele autorizate au obligația să
efectueze inventarierea generală. a patrimoniului: la începutul activității, cel puțin o dată pe an
pe parcursul funcționării sale, în cazul fuzionării sau încetării activității, precum și în alte
situații prevăzute de lege.
Inventarierea are ca scop principal stabilirea situației rea1e a patrimoniului fiecărei
unități și cuprinde toate elernentele patrimoniale, precum și bunurile deținute cu orice titlu,
aparținând altor persoane juridice sau fizice.
Inventarierea reprezintă. ansarnblul operațiilor prin care s e constată existenta tuturor
elernentelor de activ și de pasiv, cantitativ și valoric sau numai valoric, după. caz, existente în
patrimoniu1 unității, la data la care aceasta se efectuează.
La începutul activității, inventarierea are ca obiect principal st abilirea și evaluarea
elernentelor patrimoniale ce constituie aportul în natură.
Pe parcursul funcționării sale, unitatea patrimonială efectuează inventarierea
patrimoniului cel puțin o dată pe an, de regulă, cu ocazia încheierii exercițiului financiar.
În baza prevederilor art. 8, alin. 2 din lege, Ministerul Finanțelor poate aprobă excepții
de la regulă inventarierii obligatorii anuale, la solicitarea justificată a unității patrimoniale, cu
avizul direcțiilor generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat județene,
respectiv a rnunicipiului București.
În aplicarea prevederilor art. 8 din lege, în funcție de natură și cornplexitatea activității
lor, unitățile patrimoniale au obligația să asigure, în principal, urrnatoarele:
-stabilirea pe rioadelor, organizarea și nurnirea persoanelor împuternicite să efectueze
inventarierea; pregătirea condițiilor necesare efectuării inventarierii; înregistrarea în
contabilitate a tuturor operațiilor aferente exercițiului; efectuarea faptica a inventarieri i;
-determinarea rezultatelor inventarierii și valorificarea acestora.
La articolul 131 inventarierea se efectuează la locurile de existența de depozitare sau

Page
18
păstrare a bunurilor, prin numărare, cântărire, rnasurare sau prin alte rnijloace de determinare
a existenței faptice a acestora.
Toate bunurile inventariate, grupate pe gestiuni și categorii de bunuri, se înscriu în
liste de inventariere, care se semnează. de către persoanele imputemicite să efectueze
inventarierea.
Bunurile aparținând altor persoane fizice sau juridice (în custodie, consignație,
prelucrare, închiriere etc. ) se inventariază și se înscriu în liste separate. O copie de pe aceste
liste se trimite, de regulă, și persoanei juridice sau fizice, după. caz, căreia îi aparțin bunurile
respect ive.9
Cu ocazia inventarierii, disponibilitățile af1ate în conturile de la bănci, precum și
creanțele și obligațiile față de terți sunt supuse, de regulă, verificării și confirrnarii pe baza
extraselor de cont sau punctajelor reciproce în funcție de necesi tăți, după caz.
Pentru toate celelalte elernente patrirnoniale, de activ și pasiv, cu ocazia inventarierii
se verifică. realitatea șoldurilor conturilor respective. Pentru bunuri1e depreciate, inutilizabile
sau deteriorate, fără desfacere sau greu vandabil e, comenzi în curs, abandonate sau sistate,
precum și pentru creanțele și obligațiile incerte ori în litigiu se întocmesc, de regulă., liste de
inventariere separate.
La articolul 132 evaluarea elementelor patrimoniale, cu ocazia inventarierii, în sensul
prevederilor pct. 19, lit. b din prezentul regulament, se face astfel:
(a) Bunurile de natura imobilizărilor, stocurile și celelalte bunuri se evaluează la
valoarea actuală., denumită. valoare de inventar .
Diferențele între șoldurile scriptice corespunzăto are bunurilor respective și stocurile
constatate cu ocazia inventarierii se înregistrează. în contabilitate ca plusuri sau minusuri de
inventar, după. efectuarea, în prealabil, a compensărilor admise, de regulă, numai în cazurile
în care există. riscul de confuzie între acestea, pentru aceeași perioadă de gestiune.
(b) Bunurile depreciate se evaluează la valoarea de utilitate a fiecărui element, în
funcție de utilitatea bunului în unitate și de prețul pieței.
Rezultatele inventarierii se consemnează într -un proces verbal de inventariere, în care
se înscriu, în principal: perioadă și gestiunile inventariate, precum și persoanele care au
efectuat inventarierea; plusurile și minusurile constatate; compensările efectuate; bunurile
depreciate, precum și creanțele și datoriile; valorificarea rezultatelor inventarierii; constituirea

9 Legea contabilității nr. 82/1991 (r4). Republicată în M.Of. nr. 454 din 18 iunie 2008, cu modificările și
completările ulterioare 2010, 2011 -art. 131

Page
19
și regularizarea provizioanelor, precum și alte elemente privind concluziile și propunerile
referitoare la inventarierea patrimoniului unității .10

1.4. Norme metodologice privind organiz area și desfășurarea inventarierii
patrimoniului
Ordinul ministrului de stat, ministrul finanțelor pentru aprobarea Normelor privind
organizarea și efectuarea inventarierii patrimoniului.11

Inventarierea patrimoniului reprezintă ansamblul operațiunilor pri n care se constată
existenta tuturor elementelor de activ și de pasiv, cantitativ valoric sau numai valoric, în
patrimoniul unități la data la care aceasta se efectuează.
Rolul inventarierii
Inventarierea, are ca scop principal stabilirea situației reale a patrimoniului fiecărei
unități și cuprinde toate elementele patrimoniale, precum și bunurile și valorile deținute cu
orice titlu, aparținând altor persoane juridice sau fizice, în vederea întocmirii bilanțului
contabil care trebuie să asigure o imagine f idelă, clară și complexă a patrimoniului, a situației
financiare și a rezultatelor obținute.

Clasificarea inventarierii
În temeiul Legii contabilității, unitățile patrimoniale au obligația să efectueze
inventarierea generală a patrimoniului la începutul activității, cel puțin o dată pe an, de regulă
la sfârșitul anului, pe parcursul funcționării sale, în cazul fuzionării, divizării sau încetării
activității, precum și în următoarele situații :
-in cazul modificării prețurilor;
-la cerera organelor de cont rol, cu prilejul efectuării controlului, sau a altor organe
prevăzute în lege;
-ori de câte ori sunt indicii că există lipsuri sau plusuri în gestiune care nu pot fi
stabilite cert decât prin inventariere;
-ori de câte ori intervine o predare primire de ge stiune;
-cu prilejul reorganizării gestiunilor;

10 Legea contabilității nr. 82/1991 (r4). Republicată în M.Of. nr. 454 din 18 iunie 2008, cu modificările și
comp letările ulterioare 2010, 2011 -art. 132
11 Mariana Elena Glavan, Mirela Păunescu, Daniela Artemisa Calu, Raluca Gina Gușe, Contabilitate financiară.
Noțiuni teoretice și aplicații, Editura Economică, București,2017 , p. 119

Page
20
-ca urmare a calamitaților naturale sau a unor cazuri de forță majoră sau alte cazuri
prevăzute de lege.
În cazul în care, în situațiile de mai sus, sunt inventariate toate elementele patrimoniale
dintr -o ges tiune, aceasta poate ține loc de inventariere anuală, cu aprobarea administratorului,
a ordonatorului de credite sau a persoanei care are obligația gestionarii patrimoniului .12
În situația inventarierii unor gestiuni pe parcursul anului, în registrul invent ar se va
cuprinde valoarea stocurilor faptice inventariate și înscrise în listele de inventariere,
actualizate cu cu intrările și ieșirile de bunuri din perioada cuprinsă între data inventarierii și
data de 31 decembrie.
Inventarierea anuală a elementelor patrimoniale se face, de regulă, cu ocazia încheierii
exercițiului financiar, avându -se în vedere și specificul activității unităților patrimoniale.
În cadrul agenților economici cu activitate complexă, bunurile materiale pot fi
inventariate și înaintea da tei de 31 decembrie, cu condiția asigurării valorificării și cuprinderii
rezultatelor inventarierii în bilanțul contabil întocmit pentru anul respectiv.
Pregătirea inventarierii
Inventarierea patrimoniului de efectuează de comisii de inventariere, formate din cel
puțin două persoane numite prin decizie scrisă. Comisia de inventariere răspunde de
efectuarea lucrărilor de inventariere, potrivit prevederilor legale. Inventarierea patrimoniului
se poate efectua atât de salariații proprii, cât și pe bază de cont racte de prestări de servicii
încheiate cu persoane fizice sau juridice.
Din comisia de inventariere nu pot face față gestionarii depozitelor supuse inventarierii
și nici contabilii ce țin evidența gestiunii respective.13
În vederea bunei desfășurări a oper ațiunilor de inventariere, administratorii sau alte
persoane care au obligația gestionarii patrimoniului trebuie să ia măsuri pentru crearea
condițiilor corespunzătoare lucru a comisiei de inventarire prin :
-organizarea depozitarii valorilor materiale gru pate pe sortimente, codificarea, acestora
și întocmirea etichetelor de raft;
-tinerea la zi a evidentei tehnico -operative la gestiunile de valori materiale și a celei
contabile și efectuarea lunară a confruntării datelor dintre aceste evidente;
-participar ea la lucrările de inventariere a întregii comisii de inventarire;

12 Mariana Elena Glavan, Mirela Pău nescu, Daniela Artemisa Calu, Raluca Gina Gușe, Contabilitate financiară.
Noțiuni teoretice și aplicații, Editura Economică, București,2017 , p. 121
13 Mariana Elena Glavan, Mirela Păunescu, Daniela Artemisa Calu, Raluca Gina Gușe, Contabilitate financiară.
Noțiuni teoretice și aplicații, Editura Economică, București,2017 , p. 123

Page
21
-asigurarea personalului necesar pentru manipularea valorilor materiale care se
inventariază, respectiv pentru sortare, așezare, cântărire, măsurare, numărare;
-dotarea gestiunii cu aparate și instrumente adecvate pentru măsurare, cântărire etc, cu
mijloace de identificare ( cataloage, mostre, sonde ), precum și cu formulare și rechizitele
necesare;
-dotarea gestiunilor cu două rânduri de încuietori diferite.
Principalele măsuri organizatori ce care trebuie luate de către comisia de inventarire
sunt următoarele :
-inainte de începerea inventarierii, se ia de la gestionarul răspunzător o declarație
scrisă din care să rezulte:
-gestioneaza valori materiale și în alte locuri de depozitare;
-in afară valorilor materiale ale unității patrimoniale respective, are în gestiune și altele
aparținând terților, primite cu sau fără documente;
-are plusuri saui lipsuri în gestiune despre a căror cantitate sau valoare are cunoștință;
-are valori materiale nar eceptionate sau care trebuie expediate, pentru care s -au
întocmit documentele aferente;
-a primit sau a eliberat valori materiale fără documente legale;
-are documente de primire eliberare care nu au fost operate în evidență gestiunii dau
care nu au fost p redate la contabilitate.
-sa identifice toate locurile în care există valori materiale ce urmează a fi inventariate;
-sa asigure închiderea și sigilarea, în prezența gestionarului ori de câte ori se întrerup
operațiunile de inventariere și se părăsește ges tiunea.
Dacă valorile materiale supuse inventarierii, gestionate de o singură persoană, sunt
depozitate în locuri diferite în locuri diferite sau când gestiunea are mai multe căi de acces,
membrii comisiei care efectuează inventarierea trebuie să sigileze toate aceste locuri și căile
lor acces. 14
La reluarea lucrărilor se verifică dacă sigiliul este intact, în caz contrar acest fapt se va
consemna într -un proces verbal de desigilare.
-sa bareze și semneze, la utima operațiune, fișele de magazie, menționând dată la care
s-au inventariat valorile materiale, să vizeze documentele care privesc intrări sau ieșiri de
valori materiale existente în gestiune, dar neînregistrate, să dispună înregistrarea în fișele de

14 Mariana Elena Glavan, Mirela Păunescu, Daniela Artemisa Calu, Raluca Gina Gușe, Contabilitate financiară.
Noțiuni teoretice și aplicații, Editura Economică, București,2017 , p. 128

Page
22
magazie și predarea lor la contabilitate astfel înc ât situația scriptică a gestiunii să reflecte
realitatea.
-sa controleze dacă toate instrumentele și aparatele de măsură au fost verificate și dacă
sunt în stare bună de funcționare.
În cazul în care gestionarul lipsește, comisia de inventariere aplica sig iliul și comunica
aceasta conducerii unității. Conducerea unității are obligația să înștiințeze imediat în scris pe
gestionar despre inventariere.
Pentru desfășurarea corespunzătoare a inventarierii este indicat să se sisteze
operațiunile de predare -primir e a bunurilor supuse inventarierii, luaindu -se din timp măsurile
corespunzătoare pentru a nu se stânjeni procesul normal de livrare sau de primire a bunurilor.
Dacă operațiunile de predare -primire a bunurilor nu pot fi suspendate, se prevede
crearea unei z one tampon în care să se depoziteze bunurile primite în timpul inventarierii sau
să permită expedieri la clienți, iar operațiunile respective se vor efectua numai în prezența
comisiei de inventariere, care va menționa pe documentele respective – primit sau eliberat în
timpul inventarierii, cu evitarea inventarierii duble sau a omisiunilor.15
Efectuarea faptica a inventarierii
Stabilirea stocurilor faptice de face prin numărare, cântărire, măsurare sau cubare,
după caz. Bunurile aflate în ambalaje originale i ntacte nu se desfac decât prin sondaj, acest
lucru urmând a fi menționat în listele de inventariere respective.
Toate bunurile ce se inventariază se înscriu în listele de inventariere, care trebuie să se
întocmească pe locuri de depozitare, pe gestiuni și pe categorii de bunuri.Bunurile aparținând
altor unități se ininventariaza și se înscriu în liste separate.Listele de inventariere cuprinzând
valorile materiale aflate în custodie se trimit și persoanei fizice sau juridice căreia îi aparțin
bunurile respec tive în termen de 15 zile de la terminarea inventarierii, urmărind că
proprietarul bunurilor să comunice eventualele nepotriviri la termen de 5 zile de la primirea
listelor de inventariere.
Determinarea stocurilor faptice se face astfel încât să se evite o miterea sau
inventarierea de două ori a acelorași bunuri. Produsele aflate în expediție se inventariază de
către unitățile patrimoniale furnizoare și se înscriu în liste separate de inventariere.
Formularele cu regim special se înscriu în listele de invent ariere în ordinea codurilor, pentru a
se putea stabili cu ușurință integritatea acestora, în conformitate cu dispozițiile.
Stabilirea rezultatelor inventarierii

15 Mariana Elena Glavan, Mirela Păunescu, Daniela Artemisa Calu, Raluca Gina Gușe, Contabilitate financiară.
Noțiuni teoretice și aplicații, Editura Economică, București,2017 ,p. 129

Page
23
Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate faptic și
înscrise în listele de inventariere cu cele din evidenta tehnico -operativa ( fișele de magazie ) și
din contabilitate.
Constatările comisiei de inventariere privind stocurile, respectiv șoldurile bunurilor
materiale inventariate și stabilirea diferențelor, se consemn ează în listele de inventariere,
potrivit prezentelor norme. În cazul modificărilor ulterioare făcute în fișele de magazie,
comsemnarile vor fi precedate de o anchetă prealabilă amănunțită.16
Înainte de stabilirea rezultatelor inventarierii se procedează la o verificare minuțioasă a
exactității tuturor șoldurilor din contabilitate pentru bunurile inventariate. Erorile descoperite
cu această ocazie trebuie corectate operativ, după care se procedează la stabilirea rezultatelor
inventarierii, prin confruntarea cantităților consemnate în listele de inventariere, varianta
simplificată, cu evidentă tehnico operativă pentru fiecare poziție în parte, urmând că pozițiile
cu diferențe să fie preluate în lista de inventariere centralizatoare.
Evaluarea stocurilor în lis tele de inventariere se face potrivit Regulamentului de
aplicare a legii contabilității 82/1991,precum și prevederile prezentate în norme. Stocurile
trebuie respectate cu respectarea principiului permanentei metodelor, potrivit căruia metodele
și regulile de evaluare trebuie menținute.
Valorile materiale se vor evalua la valoarea lor actuală, numită valoare de inventar,
care se va înscrie în coloana corespunzătoare din listele de inventariere centralizatoare numai
în cazul constatării deprecierilor.
La stab ilirea valorii de inventar se va aplica principiul prudenței potrivit căruia nu este
admisă supraevaluarea elementelor de activ și a veniturilor, respectiv subevaluarea
elementelor de pasiv și a cheltuielilor.
În cazul în care se constată că valoarea de in ventar, stabilită în funcție de utilitatea
bunului pentru unitate și prețul pieței, este mai mare decât valoarea cu care sunt evidențiate
acestea în contabilitate, în listele de inventariere se vor înscrie valorile din contabilitate.
În cazul în care valoa rea de inventar este mai mică decât valoarea din contabilitate, în
listele de inventariere se înscrie valoarea de inventar ( valoarea actuală determinată în funcție
de utilitatea bunului și prețul pieței).
Pentru asigurarea imaginii fidele a patrimoniului, în cazul constatării unor deprecieri
relative trebuie constituit un provizion pentru deprecieri, care să reflecte situația reală

16 Mariana Elena Glavan, Mirela Păunescu, Daniela Artemisa Calu, Raluca Gina Gușe, Contabilitate financiară.
Noțiuni teoretice și aplicații, Editura Economică, București,2017 , p. 131

Page
24
existenta, indiferent de situația economică a agentului economic respectiv, chiar și în cazul în
care aceste cheltuieli nu sun t recunoscute din punct de vedere fiscal.
Pentru toate plusurile, lipsurile și deprecierile constatate, precum și pentru pagubele
determinate de expirarea termenilor de prescripție a creanțelor sau din alte cauze, comisia de
inventariere trebuie să primeas că explicații scrise de la persoanele care au răspunderea
gestionarii.
Pe baza explicațiilor primite și a documentelor cercetate, comisia de inventariere
stabilește caracterul lipsurilor, pierderilor, pagubelor și deprecierilor constatate, precum și
caract erul plusurilor propunând în conformitate cu dispozițiile legale, modul de regularizare a
diferențelor dintre datele din contabilitate și cele faptice, rezultate în urma inventarierii.
În cazul în care în urma inventaririi, rezulta plusuri sau minusuri de inventar, în
vederea punerii de acord a evidentei contabile cu valorile inventariate, acestea se vor
înregistra ca atare în contabilitate, fără a se face compensări între ele.
Inventarul intermitent, așa cum este definit în Regulamentul de aplicare a Legi i
contabilității nr. 82/1991, are rolul de a stabili stocurile fizice la încheierea perioadei de
gestiune, fără a mai fi necesară confruntarea acestora cu stocurile scriptice.
În cazul inventarului intermitent, valorile materiale inventariate se evaluează la prețul
de înregistrare a ultimei intrări în gestiune. Pe această bază urmează a se efectua corectarea
cheltuielilor pe naturi.
În cazul constatării unor lipsuri în gestiune, imputabile, adminisratorii vor lua măsură
imputării acestora la valoarea lor d e înlocuire.
Prin valoare de înlocuire, în sensul prezenței norme, se înțelege costul de achiziție al
bunului respectivla data constatării pagubei, care va cuprinde prețul de cumpărare practicat pe
piață, la care se adauga taxele nerecuperabile, inclusiv T VA, cheltuielile de transport,
aprovizionare și alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau
pentru intrarea în gestiune a bunului respectiv. În cazul constatate lipsa, ce urmează a fi
imputate, care nu pot fi cumpărate de pe piață, valoarea de imputare se stabilește de către o
comisie formată din specialiști în domeniul respectiv. La stabilirea valorii debitului, în
cazurile în care lipsurile în gestiune nu sunt considerate infracțiuni, se va avea în vedere
posibilitatea comp ensării lipsurilor cu eventualele plusuri constatate, dacă sunt îndeplinite
următoarele condiții :
-existenta riscului de confuzie între sorturile aceluiași bun material, din cauza
asemănării în ceea ce privește aspectul exterior: culoarea, desen, model, dimensiuni, ambalaj

Page
25
sau alte elemente;
-diferentele constatate în plus sau în minus să privească aceiași perioada de gestiune și
aceeași gestiune. La stabilirea valorii de imputare nu se vor avea în vedere provizioanele
pentru depreciere constatate.
Nu se admite compensarea în cazurile în care s -a făcut dovada că că lipsurile
constatate la inventarire provin din sustragerea sau din degradarea bunurilor respective
datorită vinovăției persoanelor care răspund de gestionarea acestor bunuri.Listele cu sorturil e
de produse, mărfuri, ambalaje care întrunesc condițiile de compensare datorită riscului de
confuzie se aprobă anual de administratori. Aceste liste sunt de uz intern, fiind numai la
dispoziția administratorului unității.Compensarea se face pentru cantită ți egale între plusurile
și lipsurile constatate.17
În cazul în care cantitățile sorturilor supuse compensării, la care s -au constatat plusuri,
sunt mai mari decât cantitățile sorturilor admise la compensare, la care s -au constatat lipsuri,
se va proceda la stabilirea egalității cantitative prin eliminarea din calcul a diferenței în plus.
Aceasta eliminare se face începând cu șorțurile care au prețurile unitare cele mai scăzute, în
ordine crescândă.
În cazul în care cantitățile sorturilor supuse compensării, la care s -au constatat lipsuri,
sunt mai mari decât cantitățile sorturilor admise la compensare, la care s -au constatat plusuri,
se va proceda, de asemenea, la stabilirea egalității cantitative prin eliminarea din calcul a
cantității care depășește totalu l cantitativ al plusurilor. Eliminarea se face începând cu
șorțurile care au prețurile unitare cele mai scăzute, în ordine crescândă.
Provizioanele constituite cu ocazia inventarierii, pentru deprecierile constatate și
pentru riscurile și cheltuielile viit oare, nu sunt deductibile fiscal, cu excepția celor prevăzute
în reglementările legale în vigoare.
Rezultatele inventarierii trebuie înregistrate atât în evidență tehnico -operativa, cât și în
contabilitate, în termen de cel mult 5 zile de la data terminări i operațiunilor de inventarire.18

17 Mariana Elena Glavan, Mirela Păunescu, Daniela Artemisa Calu, Raluca Gina Gușe, Contabilitate financiară.
Noțiuni teoretice și aplicații, Editura E conomică, București,2017 ,p.133
18 Mariana Elena Glavan, Mirela Păunescu, Daniela Artemisa Calu, Raluca Gina Gușe, Contabilitate financiară.
Noțiuni teoretice și aplicații, Editura Economică, București,2017 , p. 135

Page
26

CAPITOLUL II
ORGANIZAREA CONTABILITATII STOCURILOR

2.1 Obiective
Principalele obiective ce revin contabilității în acest domeniu reprezintă :
-Asigurarea integrității patrimoniale a stocurilor la locurile de depozitare și urmărirea
permanenta a miscării lor. Se asigură prin organizarea contabilității mijloacelor circulante
materiale pe gestiuni, și în cadrul acestora . pe feluri de stocuri, cantitativ si valoric,
înregistrarea exactă și la timp a cuantumului mișcărilor și a diferențelor constatate la
inventariere, sesizarea existenței . stocurilor fară utilitate sau cu mișcare lentă, pentru luarea
măsurilor necesare lichidării lor.

-Urmărirea și controlul realizării programului de aprovizionare. Prin organiza rea evidenței pe
grupe și feluri de stocuri, precum și a cheltuielilor de transport -aprovizionare pe feluri de
cheltuieli, comparate permanent cu prevederile programelor, se asigura informatii utile cu
privire la stadiul aprovizionării .19

-Urmărirea utili zării raționale a mijloacelor materiale aprovizionate impune un asemenea mod
de organizare care să permită respectarea normelor . de consum specifice la eliberarea lor din
depozit, evidența economiilor sau a materialelor neutilizate, precum și a materialelo r
recuperabile rezultate din prelucrarea în secțiile de fabricație.

-Înregistrarea și controlul valorificării stocurilor de mărfuri și a celorlalte categorii de stocuri
destinate a fi livrate terților.

19 Cicilia IONESCU coordonator, Floarea GEOR GESCU, Provocări actuale in contabilitatea firmei, Editura
Fundației România de Mâine, București, 2015

Page
27
-Evidența și urmărirea stocurilor de produse în pro cesul obținerii și livrării la prețuri
competitive.

-Evaluarea realistă a stocurilor și determinarea influențelor asupra entitatii economice și
rezultatelor, prin aplicarea corectă a regulilor de evaluare.

-Promovarea principiului prudenței . si principiul ui continuității activității la evaluarea și
înregistrarea în contabilitate a stocurilor.

-Asigurarea delimitării cheltuielilor de transport -aprovizionare față de valoarea materialelor
aprovizionate, impune organizarea contabilitatii astfel încât acestea să poată furniza informații
cu privire la nivelul și structura cheltuielilor de transport aprovizionare.

Atingerea acestor obiective este conditionată . de studierea și luarea în considerare a
factorilor specifici care influențează organizarea c ontabilității activelor circulante materiale
printre care:
-mărimea intreprinderii, ca factor care determină alegerea metodei de contabilitate sintetică a
stocurilor, fie metoda inventarului permanent, fie metoda inventarului intermitent.
-structura organi zatorică și functională a gestiunilor de stocuri, determină circuitul
documentelor primare si evidența analitică pe gestiuni. Modul de organizare a activității de
aprovizionare și livrare, depozitare și mișcare a stocurilor de materiale constituie premise de
bază ale contabilității, întrucât operațiile specifice lor generează o mare diversitate de
documente primare de a căror corectă întocmire și completare depend de gradul de exactitate
a informațiilor furnizate.
-caracteristicile tehnico -productive ale ac tivelor circulante materiale, în funcție de care se face
clasificarea acestora; se stabilesc principalele categorii și conturile sintetice corespunzătoare
lor; se elaborează nomenclatorul stocurilor și pe aceasta bază se organizează evidența
operativă și c ontabilitatea analitică.
-decalajul ce poate apărea, uneori, în vânzarea și livrarea stocurilor.
-sursele de proveniența a activelor circulante materiale aprovizionate (furnizori, din
producție proprie, din prelucrare la terți ) influențează, în principa l, conturile sintetice utilizate
și prețurile de evaluare.
-modul de evaluare a activelor circulante materiale influențează, în special, modul de

Page
28
înregistrare a acestora în contabilitatea sintetică, dar și alegerea metodelor de determinare a
prețurilor de ieșire la stocurile intersarjabile.
-sistemul de indicatori privind gestiunea de valori materiale influențează organizarea
contabilității stocurilor în vederea calculării mărimii cantitative si valorice a intrărilor,
ieșirilor și stocurilor, precum și a ch eltuielilor efective de transport aprovizionare, în funcție
de care se aleg metodele de contabilitate analitică a stocurilor.

2.2 Contabilitatea producției în curs de execuție
20Producția în curs de execuție este reprezentată de:
-produsele care n -au par curs toate fazele procesului tehnologic, ocupand o poziție
intermediară fie între materii prime si semifabricate, fie între semifabricate și produse finite;
-produsele nesupuse recepției tehnice de calitate;
-lucrările, serviciile și studiile în curs de ex ecuție.
Producția in curs de execuție se determină prin inventarierea producției neterminate la
sfârșitul perioadei, folosind metode tehnice de ajustare a gradului de finisare sau a stadiului de
efectuare a operațiilor tehnologice.21
22Producția în curs de execuție se evaluează la cost de producție. Este evidențiată prin
intermediul conturilor din grupa 33 „Produse în curs de execuție”, din care fac parte : 331 „
Produse în curs de execuție” și 332 „ Lucrări și servicii în curs de execuție”
Dupa conțin utul economic reprezintă conturi circulante materiale, iar după funcția contabilă
reprezintă conturi de activ.
Se debitează cu costul de producție al produselor, lucrăriilor și serviciilor în curs de execuție
la sfârșitul perioadei stabilit pe bază de i nventar:

% = 711 „ Venituri din producția stocată”
331 „Produse în curs de execuție”
332 „ Lucrări și servicii în curs de execuție”

20Marius Dumitru Paraschivescu, Willi Pavaloaia, Florin Radu, Gabriela -Daniela Olaru, “Contabilitate
financiara” Editura Tehnopress, Iasi 2007, pg 230
21 Cicilia IONESCU coordonator, Floarea GEORGESCU, Provocări actuale in contabilitatea firmei, Editura
Fundației România de Mâine, București, 2015
22Balteș , N. , Contabilitate Financiară, Editura Univ. “Lucian Blaga”, Sibiu 2001, pg 80

Page
29
Se creditează cu ocazia scăderii din gestiune a valorii produselor, lucr ărilor și serviciilor în
curs de execuție la începutul perioadei următoare:

711 „ Venituri din producția stocată” = %
331 „ Produse în curs de execuție”
332 „ Lucrări și servicii în curs de ex ecuție”

Soldul conturilor este debitor și reprezintă costul de producție al produselor, lucrărilor și
serviciilor în curs de execuție la sfârșitul perioadei.

2.3 Contabilitatea produselor
23Produsele fac parte din categoria stocurilor, fiind reprezenta te de urmatoarele elemente:
-Semifabricate reprezintă acele produse al căror proces tehnologic a fost încheiat într -o
secție sau fază de fabricație și care trec in continuare pentru prelucrare în altă secție sau fază
de fabricație sau se livrează terților ;
-Produse finite reprezintă bunu24rile care au parcurs toate fazele procesului tehnologic,
întrunesc condițiile de calitate si reprezintă predate pe baza de acte de magazie sau reprezintă
livrate direct terților;
-Produse reziduale reprezintă rebuturile , materialele recuperabile, deșeurile.
Reprezintă evidențiate în contabilitate prin intermediul conturilor din grupa 34 „Produse”
Întrucât funcționarea conturilor este asemănătoare, mă voi referi mai pe larg asupra funcțiunii
contului 345 „ Produse fi nite”
25 Contabilitatea produselor finite se ține cu ajutorul conturilor 345 „ Produse finite” 348 „
Diferențe de preț la produse finite” și 711 „ Venituri din producția stocată”.
Contul 345 „ Produse finite” , evidențiază existența și mișcarea stocuri lor de produse finite.
După conținutul economic este cont de active circulante materiale iar după funcția
contabilă este cont de activ. Este de menționat faptul că, pentru evaluarea produselor finite se
pot utiliza costul de producție sau costul prest abilit( standard), în cazurile în care costul de
producție efectiv al produselor finite este determinat doar de finele perioadei prin intermediul
costurilor din clasa 9 „ Conturi de gestiune”

23Marius Dumitru Parasc hivescu, Willi Pavaloaia, Florin Radu, Gabriela -Daniela Olaru, “Contabilitate
financiara” Editura Tehnopress, Iasi 2007, pg 235

25Cicilia IONESCU coordonator, Floarea GEORGESCU, Provocări actuale in contabilitatea firmei, Editura
Fundației România de Mâin e, București, 2015 , pg 80

Page
30
Se debitează cu valoarea la preț de înregistrare a intrărilor de produse finiteîn depozite, din
secțiile de producție, precum și a plusurilor de inventar, în corespondență cu creditul contului
711 „ Venituri din producția stocat”

345 „ Produse finite” = 711 “ Venituri din producția stocată”

– Valoarea la preț de înr egistrare a produselor finite aduse de la terți în corespondență cu
creditul contului 354 “ Produse aflate la terți” sau 401
“ Furnizori”

345 “ Produse finite “ = 354 „ Produse aflate la terți”
( 401 „ Furnizori”)
Se creditează cu valoarea la preț de înregistrare a produselor finite scăzute din gestiune în
urma vânzării acestora către clienți , precum și cu lipsurile constatate cu ocazia inventarierii,
în corespondență cu debitul contului 711 „ Venituri din producția stocată”

711 „Venituri din producția stocată”= 345 „ Produse finite”
Valoarea la preț de înregistrare a produselor finite trimise la terți, în corespondență cu
debitul contului 354 „ Produse aflate la terți”
Valoarea la preț de înregistrare a produselo r finite livrate magazinelor proprii de desfacere, în
corespondență cu debitul contului 371 „ Mărfuri”.

371 „ Mărfuri” = 345 „ Produse finite „

Valoarea pierderilor din calamități sau a donațiilor de produse finite, în corespondență cu
debitul contului 671 „ Cheltuieli excepționale privind operațiile de gestiune”

671 „ Cheltuieli excepționale privind operațiile de gestiune” = 345 „ Produse finite”

Soldul contului este debitor și reprezintă valoarea la preț de înregistrare a produselor finite
existen te în stoc.
Contul 348 „ Diferențe de preț la produse , ține evidența diferențelor între prețul standard și
costul de producție al produselor obținute. După conținutul economic este cont rectificativ al

Page
31
valorii de înregistrare al produselor iar după fu ncția contabilă , este cont bifuncțional. De
precizat că în acest cont , înregistrările se efectuează numai la finele lunii.26
Se debitează la finele . lunii cu diferențele de preț între costul de producție și prețul
prestabilit , aferent intrărilor de p roduse în gestiune. Debitarea se face în roșu pentru
diferențele favorabile ( costul de producție este mai mic decât prețul prestabilit) și în negru
pentru diferențele nefavorabile ( costul de producție este mai mare decât prețul prestabilit).
Înrecistrări le au loc după cum este . prezentat în următoarea schemă27:

D 711 C D 345 C D 711 C

Intrări de produse finite în depozit Ieșiri de produse finite
345 = 711 711 = 345

D 348 C

La sfârșitul lunii se înregistrează Diferențele de preț aferente
diferențele de preț aferente produselor intrate produselor finite ieșite

Favorabile : 348 = 711 Favorabile : 711= 348
Nefavorabile: 348 = 711 Nefavorabile : 711 348

2.4 Contabilitatea materiilor prime și materialelor
28Contabilitate a materiilor . prime, materialelor și a diferențelor de preț aferente acestora se
organizează cu ajutorul următoarelor conturi :

 301 “ Materii prime”

26 Cicilia IONESCU coordonator, Floarea GEORGESCU, Provocări actuale in contabilitatea firmei, Editura
Fundației România de Mâine, București, 2015
27Balteș, N., Contabilitate Financiară, Editura Univ. “Lucian Blaga”, Sibiu 2001, pa g.81
28Cicilia IONESCU coordonator, Floarea GEORGESCU, Provocări actuale in contabilitatea firmei, Editura
Fundației România de Mâine, București, 2015

Page
32
 302 “ Materii consumabile”
 303 “ Materiale de natura obiectelor de invetar”
 308 „Diferențe de preț la ma terii prime și materiale”
Conturile:
301 “Materii prime”; 302 “Materiale consumabile .;303„Materiale de natura obiectelor de
inventar” reprezintă după conținutul economic : conturi de stocuri materiale .După funcția
contabilă: conturi de activ.
Se debitează cu valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime și materialelor intrate în
întreprindere astfel:
– achiziționate de la furnizori
– valoarea taxelor vamale aferente achiziiilor de import
– aduse ca aport la capital
– rezultate din donații sau plus de inventa r:- revenite de la terți
– valoarea la preț de înregistrare a produselor reținute și consumate în aceea și unitate.
Se creditează cu valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime și materialelor ieșite din
gestiune:
– date în consum
– materialele de natu ra obiectelor de inventar date în folosință
– lipsurile la inventar în cadrul normelor legale de perisabilitate
– lipsurile peste normele legale de perisabilitate sau ieșite prin donații:
– lipsuri datorate unor cauze extraordinare (pierderi din calamități)
– vând ute în starea în care au fost procurate (se trec la mărfuri)
– trimise pentru prelucrare sau aflate în custodie la terț
– retrase din aportul la capitalul social:
Soldurile conturilor reprezintă debitoare ș i exprimă valoarea materiilor prime, respectiv a
materialelor existente în gestiune la preț de înregistrare.
Contul 308 “ Diferențe de preț la materii prime și materiale”.
După conținutul economic cont rectificativ al prețului de înregistrareal materiilor prime și
materialelor. Se utilizează atunci c ând evidența materiilor prime și materialelor se conduce la
prețuri standard, evidențiindu -se în cadrulcontului diferența dintre prețul standard și costul de
achiziție ( în plus sau înminus). După funcția contabilă: cont bifuncțional.

Soldul contului poat e fi:

Page
33

– debitor și exprimă diferențele de preț în plus aferente intrărilor respectiv diferențele în minus
aferente ieșirilor de materii prime, materiale consumabile și materiale de natura obiectelor de
inventar;
– creditor și exprimă diferențele de preț în p lus aferente ieșirilor respectiv diferențele de preț în
minus aferente intrărilor de materii prime,materiale consumabile și materiale de natura
obiectelor de inventar.

2.5 29Contabilitatea obiectelor de inventar
În cadrul stocurilor se cuprind si mate rialele de natura obiectelor de inventar .Conturile în
care se reflectă obiectele de inventar reprezintă :
303 “Materiale de natura obiectelor de inventar”
323 “Materiale de natura obiectelor de inventar în curs de aprovizionare”
603 “Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar”
8035 “Stocur i de natura obiectelor de inventar date în folosiță”

Contul 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar”
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența existentei, miscarii si uzurii materialelor de natura
obiectelor de inventar.Contul 303 “Materiale de na tura obiectelor de inventar” este un cont de
activ.
În debitul contului 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar” se înregistreaza:
– valoarea la preț de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar achiziționate de
la terți (401, 408, 446, 323, 542);
– valoarea la preț de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar primite de la
entități afiliate sau entități legate prin interese de participare (451, 453);
– valoarea la preț de înregistrare a materialelor de natura obiecte lor de inventar primite ca aport
în natură de la acționari/asociați (456);
– valoarea la pret de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar primite de la
unitate sau subuniăți (481, 482);
– valoarea la preț de înregistrare a materialelor de n atura obiectelor de inventar aduse de la terți
(351, 401);

29Prof. univ. dr. DOREL MATEȘ, Prof. univ. dr. DUMITRU COTLE, “ Contabilitate financiară”, Editura Univ.
Aurel Vlaicu, Arad 2009 , pg 76

Page
34
– valoarea la preț de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar constatate plus
la inventar, a celor primite cu titlu gratui t si a celor rezultate din dezmembrări (603, 758);
-valoarea la pret de înregistrare a produselor reținute pentru a fi folosite ca materiale de natura
obiectelor de inventar în aceeași unitate (345);
-diferențele de preț în minus sau favorabile, aferente materialelor de natura obiectelor de
inventar achiziționate (308).
În creditul contului 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar” se înregistrează:
– valoarea la preț de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar incluse pe
cheltuie li, precum si a celor constatate lipsă la inventar sau distruse (603);
– valoarea la preț de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar livrate unității
sau subunităților (481, 482);
– valoarea la preț de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar trimise spre
prelucrare sau în custodie la terți (351);
– valoarea la preț de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar ieșite prin
donație (658);
– valoarea la preț de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar vândute ca atare
(371);
– valoarea la preț de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar distruse prin
calamități (671).
Soldul contului reprezintă valoarea materialelor de natura obiectelor de inventar existente în
stoc.

2.6 Contabilitatea stocurilor aflate la terți
30Stocurile aflate la terți cuprind materii și materiale, obiecte de inventar și produse trimise la
terți precum și stocuri aflate în curs de arovizionare.
Reprezintă evidențiate în contabilitate prin intermediul conturilor din grupa 35 “ Stocuri
aflate la terți “, din care fac parte :
 351 “ Materii și materiale aflate la terți “
 352 “ Obiecte de inventar la terți”
 354 “ Produse aflate la terți”

17 Cicilia IONESCU coordonator, Floarea GEORGESCU, Provocări actuale in contabilitatea firmei, Editura
Fundației România de Mâine, București, 2015 , pg 83 -84

Page
35
După conținutul economic reprezintă conturi de active circulante, iar după funcția contabilă
reprezintă conturi de activ.
Se decitează cu :
– prețul de înregistrare al stocurilor trimise la terți
35 “ Stocuri aflate la terți” = %
301 “ Materii prime”
302 “ Materiale consumabile”
303 “ Materiale de natura obiectelor de inventar”
341 “ Semifabricate”
345 “ Produse finite “
346 “ Produse reziduale “
– prețul de înregistrare a materiilor prime, materialelor și obiectelor de inventar în curs de
aprovizionare:

35 “ Stocuri aflate la terți “ = 401 “ Furnizori”

Se creditează cu prețul de înregistrare al stocurilor intrate în gestiune de la terți sau afla te în
curs de aprovizionare:
% = 35 “ Stocuri aflate la terți”
301 “ Materii prime”
302 “ Materiale consumabile”
303 “ Materiale de natura obiectelor de inventar”
341 “ Semifabricate”
345 “ Produse finite “
346 “ Produse reziduale “

Soldul conturilor este debitor și reflectă valoarea stocurilor aflate la terți sau în curs de
aprovizionare.

Page
36

CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ – ANALIZA ȘI VALORIFICAREA DATELOR
PRIVIND CONTABILITATEA ȘI GESTIUNEA STOCURI LOR
LA
SC Pink Media S RL

3.1. Prezentarea firmei SC Pink Media S RL –
Istoric
S.C. PINK MEDIA S.R.L este o companie fondatã în 1991 care are ca obiect de activitate
fabricarea de articole de îmbrãcãminte în sistem lohn si propriu precum si comertul c u
acestea.
O parte din comenzile aferente activitãtilor desfãsurate sunt preluate prin firma proprie din
Marea Britanie, KAMIDE LTD Modul de lucru al societãtii noastre este axat pe seriozitatea
privind conditiile de calitate , onorarea termenelor de l ivrare si profesionalismul specialistilor
care a asigurat longevitatea relatiei între PINK MEDIA si clientii sãi interni si externi .
Gama de produse pe care o executãm cuprinde în principal:bluze, camãsi, fuste, rochii,
jachete, sacouri, pantaloni din tes ãturã, bluze si rochii din jersey .
În ceea ce priveste comenzile pe care le poate onora societatea noastrã acestea sunt de
ordinul a 20000 -25000 bucati/luna.
În a doua jumãtate a anului 2017 a fost lansatã colectia proprie, remarcatã pe piata int ernã
datoritã armoniei dintre linia sport si casual. Ca urmare a prospectãrii pietei, participãrii la
târguri si expozitii de profil, chestionãrii clientilor, departamentul de marketing elaboreazã
rapoartele de prognozã referitoare la modele, tehnologii, m ateriale, culori, care constituie
datele de intrare pentru realizarea colectiilor proprii, în cadrul compartimentului de creatie.
Aprovizionarea cu materii prime este asiguratã de la furnizori atent selectati. Selectarea
unui furnizor se bazeazã pe eva luarea capacitãtii acestuia de a furniza produse de calitate, în

Page
37
conditii economice si comerciale avantajoase.
Activitatea de desfacere este asiguratã de cãtre departamentul de marketing care distribuie
produsele PINK MEDIA la magazine specializate si la alti clienti .
În aprilie 2016, PINK MEDIA a parcurs auditul de supraveghere efectuat de organismul de
certificare AJA REGISTRARS , care a decis mentinerea certificatului pentru sistemul de
management al calitãtii din cadrul organizatiei, conform SR ISO 9001:2001. In decembrie
2016 societatea a parcurs auditul efectuat de organismul de certificare QEC ,care a certificat
PINK MEDIA pentru sistemul de management al calitatii ISO 9001 -2000.
Certificarea sistemului de management al calitãtii reprezin tã angajamentul nostru pentru
satisfactia clientului. Îmbunãtãtirea performantei prin calitate este deviza politicii firmei si
premiza de bazã pentru o cooperarea si dezvoltare fructuoasã.

Misiune si viziune
Misiunea afacerii este de a produce și comercializa produse profitabile pe piața internă și
externă, în scopul permanentei îmbunatațiri a pecepției pe care clientii, angajatii și asociatii o
v-or acumula despre calitatea activitații noastre.
În acest scop fieca re compartiment al firmei trebuie să obțina rezultate superioare în
comparație cu principalii concurenți. Ne vom dezvolta în principal prin inovarea și
perfecționarea de noi produse, servicii lucrând pe bază de contracte, succesul depinde în cea
mai mare m âsură de felul în care v -om satisface cerintele pieței. Acesta presupune o
colaborare deplină cu clienții noștri care depașind întelegerea și satisfacerea necesităților lor,
vor încearca să le anticipeze.
Noi suntem deplin constienți că succesul este d irect proporțional cu calitatea salariaților
noștri și cu grija pe care o manifestăm față de aceștia. Pentru a -i depași pe concurenții noștri,
este absolut necesar să luptam permanent pentru pefecționare.
Trebuie să ne asumâm riscul de a descoperi soluț ii originale și îndraznete pentru
rezolvarea cât mai multor probleme complexe, introducand pe piețile pe care concurâm
produse mai avantajoase comparativ cu cele ale concurenților.

Obiective:
-optimizarea permanenta combinarii factorilor de prod ucție utilizați în vederea obținerii
celor mai bune rezultate economice cu costuri cât mai reduse și având în permanență în
vedere situația piețelor de aprovizionare și desfacere;

Page
38
Pozitia pe piață: – “PINK MEDIA” va deține 15% din piața natională a pro duselor
vestimentare pentru femei pana în anul 2016, iar la nivelul zonei de nord a Romaniei va
deține 35% din piața pana în anul 2010.
Inovarea: firma va introduce anual, sezonier 4 noi tipuri de produse, bazate pe tendința
modei și cerințele consum atorilor.
Productivitatea: firma va reduce cheltuielile productive cu 5% anual.
Profitabilitatea: cresterea profitului cu 7% pe an între 2017 -2016.
Dezvoltarea performanțelor manageriale: se vor mari numarul de ore afectate
antrenamentului managerilor, s pecialistilor cu 10% în urmatorul an.
Atitudinea și performanța în muncă: se doreste de a se realiza o diminuare a
absentismului cu 50% în urmatorii 3 ani.
Responsabilitatea publică: Firma va aloca 1% din cifra de afaceri pentru susținerea
programul ui local de îngrijire a bolnavilor pensionari.

Micro si macromediu
Micromediul întreprinderii este ansamblul relațiilor dezvoltate de agenții economici
cu care firma întră în legătură directă. Forțele care activează în micromediul întreprinderii
sunt: furnizorii, concurența, intermediarii, clientela, organismele publice.
Furnizorii sunt producătorii, întreprinderile și persoanele fizice care asigură firma cu
resurse materiale necesare pentru producerea mărfurilor concrete. În cazul nostru principalii
furni zori cu care întreprinderea va fi mereu în contact sunt cei de materii prime și accesorii.
Întreprinderile cu care vom colabora în privința prestării de materii prime vor fi contractate
respectiv având o baza juridică prin care în caz de nerespectare a ter menelor de livrare a
produselor se pot necesita despăgubiri bănești a contravalorii pierderilor. Pe cât va fi de
posibil, întreprinderea va încerca să se asigure de aceste riscuri, astfel ca aprovizionarea cu
materii prime să se programeze cu ceva timp îna inte de a pune în flux modelul confecționat
din materialul respectiv. Astfel se vor reduce considerabil unele divergențe ce pot apărea, și se
va respecta graficul de furnizare a producției.
Prețul oferit de furnizori la rândul lui este un element care poate obliga ridicarea
prețurilor la produsele finite astfel una din sarcinile managerului comercial va fi negocierea și
găsirea furnizorilor cu prețurile cele mai reduse de pe piața produselor necesare întreprinderii
respectiv cu un nivel de calitate rid icat.
Intermediarii sunt agenții economici care ajută firma în promovarea și realizarea și

Page
39
distribuirea mărfii către clienți. În cazul nostru principalii intermediari sunt firmele care se vor
ocupa de realizarea articolelor confecționate, acestea v -or fi persoane fizice care activiză în
punctele comerciale mari și direcția acestor centre cu care întreprinderea va avea relații legate
de promovarea mărfurilor prin amplasarea de placate, informarea asupra reducerilor,
organizarea de defileuri și alte măsuri legate de activitatea de promovare a întreprinderii, cu
care v -om colabora prin intermediul contractelor. Intermediarii în general nu reprezintă un
factor de risc deoarece activitatea lor este vital dependentă de Societatea cu care colaborează.
Prețurile sunt influențate în general de factorii externi precum inflația sau majorarea unor
servicii, respectiv în cazul apariției unui astfel de factor produsul își va majora prețul din
ambele părți. În cazul intermediarilor cu care va colabora întreprinderea ” PINK MEDIA” se
vor efectua contracte în care se va mentiona că firmele ce va comercializa produsele de
vestimentație produse de firma data va primi un procent fix din vănzări care va fi stabilit la
încheerea contractului. Astfel Societatea Comercială va pu tea manipula însăși prețurile asta
făcând parte din politica de preț.
Concurenții reprezintă firme ce produc bunuri materiale similare. Competitorii se
deosebesc între ei după rolul pe care îl joacă cu consumatorii. Concurenții la rândul lor
privind din alt punct de vedere nu joacă mereu un rol negativ în activitatea comercială a
întreprinderii. Unul din avantajele pe care ne este oferit de către concurenții de pe piață este
capacitatea consumatorului de percepere de a face diferențe între produsele ce i se ofera pe
piață, respectiv acesta este un stimul destul de important, având în vedere că în Republica
Moldova marea majoritate a confecțiilor sunt importate acestea fiind de o calitate foarte
proasta, astfel producând produse calitative putem deveni lid er pe piață. În mod normal
concurența joacă un rol foarte important în activitatea de zi cu zi a întreprinderii și este
necesar de a fi mereu informați de noile mărci apărute pe piață, de strategiile comerciale
implementate de ei, de promoții le și reducerile organizate.
Concurenții actuali având în vedere întreprinderile autohtone nu prezintă nici un
obstacol pentru întreprindere, deoarece în marea lor parte acestea produc pentru export, din
punct de vedere a concurenței marfurilor ce sunt comercializate, oferite pe piața internă există
concurență aceasta o v -om îndepărta utilizând mixul de marketing.
Conceptul de marketing – mix desemnează orientarea activității de marketing în
funcție de resursele de care dispune această și de condițiile ce se manifestă pe piață prin
combinarea într -un tot unitar, coerent, sub forma unor programe, a patru componente, cei
patru ”P” – produs, preț, promovare, plasament.

Page
40
Structura mixului de marketing este următoarea: produsul înglobează calitatea,
modelul, ambalajul, marca, designul; prețul include stabilirea nivelurilor de prețuri în diferite
etape ale vieței produsului, structura prețului; plasament prevede canalele de distribuție,
logistica, nivelurile stocurilor; promovarea se realizează prin publicitate , merchandising,
relații publice, prezentări de colecții noi.
Calitatea mixului modern de marketing depinde de capacitatea de a adapta
întreprinderile le elementele externe din mediul ambiant, de capacitatea de a anticipa direcția
și intensitatea schimbăr ilor, de a folosi cu o finalitate maximă resursele interne de care dispun,
pentru a face față atăt mutațiilor survenite în structura cererii consumatorilor căt și a
comportamentului actual și previzibil al concurenței.
Consumatorii ocupă un rol central în tematica studiilor de marketing și reprezintă cel
mai important segment al micromediului firmei. Consumatorii sau utilizatorii finali al
produselor se pot împărți în două categorii: consumatori care în condițiile date cumpară și
utilizează produsele și consumatori potențiali sau nonconsumatori relativi, care au nevoie de
produsul care li se adresează lor, dar datorita unor conditii subiective ori obiective, nu -l
cumpără și nu -l consumă. Pentru cercetarea comportamentului și reacțiilor consumatorului ne
vom conduce de un plan elaborat în acest scop:
– vom analiza lunar, trimestrial comenzile pentru a observa care sunt tendințele atât din
punct de vedere al cantităților cât și valorilor aferente lor.
– prin contactul direct cu consumatorii acesta stabilindu -se între personalul vânzător și
cumpărătorii, v -om afla dacă produsele noastre satisfac cerințele/nevoile consumatorilor în
sensul calității, prețului, caracteristicilor. Din acest punct de vedere personalul care vinde,
acesta va constitui personalul firme lor prin intermediul carora v -om comercializa confecțiile,
va fi instruit special privind modul în care trebuie prezentate produsele clienților( avantajele
pe cere le oferă, materia primă folosită ș.a.).
Astfel vom fi informați de situația existentă ceea ce ne dă posibilități de a perfecționa
situația.
Organismele publice reprezintă orice grup din lumea (financiară), din mediul de presă,
radio, TV, din consumatori care influențează asupra capacității organizației de a -și atinge
scopurile propuse. Respe ctivele organisme publice au o importanță dublă în activitatea
întreprinderilor deoarece nu sunt mereu benefice.
Organismele publice media sunt unul din cei mai importanți intermediari între
producător și public având ca scop final relația Societății Com erciale cu publicul informând

Page
41
sau amintind unele inovații sau reduceri implementate, însă în același timp prin intermediul
surselor media pot fi date publicului și informații discriminante în defavoarea întreprinderii
care pot influența negativ asupra act ivității firmei, astfel de informații adesea sunt plasate
intenționat de către unele persoane care au ca scop final eliminarea mărcii date de pe piață în
favoarea alteia. Având un contract de prestare a serviciilor de publicitate cu o sursă media
oarecare radio, TV, presă ne putem asigura că cel puțin la acel post sau ziar riscul de
antireclamă este mai mic. Organismele publice sunt mereu interesante să colaboreze cu
agenții economici pe perioade mai lungi astfel oferind reduceri considerabile și asigurarea de
către ei a unui profit pe termen lung.
O altă grupă a organismelor publice sunt băncile de fapt organismul care joacă un rol
foarte important pentru orice unitate de comerț sau producție. Începând cu proiectarea
întreprinderii și ajungând la punctul c el mai înalt al activității sale antreprenorul mereu
solicită ajutorul băncii pentru reutilare, stocuri, achitare de datorii către alți creditori, s. a.
Uneori de decizia băncii de a oferi un credit sau nu depinde însăși succesul firmei, adesea
ducând chia r la faliment. Respectiv achitarea în termenii stabiliți a creditelor, și loialitatea față
de o bancă va face ca instituția respectivă să exprime față de întreprinderea condusă încredere
și să ne acorde eventualele credite.
Precum și în cazul organ ismelor media și băncile pot fi influențate din exterior asupra
unei creditări ce este de importanță majoră asupra activității, dar după cum am specificat mai
sus loialitatea și respectarea normelor de creditare face ca instituția respectivă financiară să se
manifeste reciproc.
Firma se va deschide cont în valută și lei, pentru efectuarea plăților către furnizorii de
materii prime, firmelor ce v -or colabora privind prestări servicii (transport) și pentru încasarea
sumelor din urma comercializării mărfii.
Macromediul întreprinderii reprezintă ansamblul factorilor necontrolabili de către
întreprindere și constituie o legătură de regulă indirectă, dar care acționează asupra ei și a
agenților economici cu care aceasta se află în contact direct.
Factorii principali de funcționare a macromediului firmei sunt grupați în felul următor :
mediul demografic, mediul economic, mediul tehnologic, mediul cultural.
Mediul demografic este reprezentat de populație și de structurile sale pe diferite
criterii. Un criteri u prin care acest mediu poate afecta activitatea economica a întreprinderii
este deteriorarea situației populației, în urma majorării prețurilor la serviciile comunale,
energie electrică, termică, etc. acest fenomen influențează negativ capacitatea de cump ărare a

Page
42
populației. Acest mediu este unul din cele mai importante și are o influență directă asupra
economiei și realizării producției. În ultimul timp s -a simțit o stabilitate în inflația monedei
naționale și menținerea relativ constantă a prețurilor pent ru întreținere, facilitând astfel
puterea de cumpărare a populației.
Mediul economic reprezintă suportul capacității de cumpărare a pieței. Nivelul general
al capacității de cumpărare a populației depinde de nivelul veniturilor bănești, de prețuri,
econom ii și de accesibilitatea creditelor.
Având în vedere ca fluxul de venituri din republică este foarte mare în paralel cu
venitul pe locuitor al Republicii ne dăm bine seama că în sfera noastră de activitate precum și
în majoritatea industriilor, resursele principale bănești provin de la persoanele emigrate.
Persoanele din Republică care sunt plecate muncind la negru sau prin contracte de muncă
transferă fonduri destul de mari la patrie având în vedere că peste sunt plecate circa 800 mii
persoane care au în mediu au salarii lunare de 900 $ lunar respectiv aduc un aport considerabil
la dezvoltarea economiei naționale.
Accesibilitatea creditelor este un factor de asemenea foarte important pentru orice
agent economic, însă în prezent mediul de creditare este încă la început și antreprenorul nu se
poate bucura de avantaje considerabile din cauza lipsei formei de creditare precum este
lizingul care facilitează cu mult inițierea și dezvoltarea afacerilor, încă un minus în acest
mediu este procentul ridicat al dob ânzii care este în mediu de 17%.
Mediul tehnico -științific . Descoperirile tehnico -științifice de obicei sunt admirate sau
condamnate de om, în dependență de influența lor asupra mediului. Unii factori ce aparțin de
acest mediu sunt apariția pe piața mater iilor prime a unor tipuri de materii noi, a unor
tehnologii de coasere sau de proiectare a hainelor mai performante cu un nivel de
corespundere mai înalt, inovațiile din domeniul tehnologic al utilajului de producție care are o
importanță vitală asupra act ivității de producție și asupra capacității de concurare și nivelul
calitativ respectiv este foarte important de achiziționa un utilaj mai performant de la începutul
activității pentru a putea evita pe perioada viitorilor ani nevoia de a reutila secția de producție.
Mediul cultural prevede devotamentul și conservarea valorilor tradiționale:
respectarea obiceiurilor, tradițiilor, credinței și normelor de consum.
Piața întreprinderii se referă la spațiul unde ea este prezentă cu produsele sale, cu
prestigi ul și influiența sa. Ea se definește prin gradul de pătrundere a produselor care intră în
profilul de activitate în consum al firmei și se măsoară prin cifra de afaceri efectiva sau
potențială.

Page
43
Fiecare întreprindere are un rol special în formarea pieței globale, atât în calitate de
vânzător al unor produse cât și în calitate de cumpărător. În baza activității sale, întreprinderea
selectează modalitățile de sporire a eficacității sale, și de realizare a producției prin
determinarea locului pe care îl va o cupa în cadrul pieței naționale și internaționale.
Întreaga activitate de marketing este strâns legată de economia de piață și de
mecanismul funcționării pieței. Activitatea de marketing pe piață începe cu studierea
conținutului acesteia, verificându -se oportunitatea și eficiența tuturor activităților legate de
obiectul tranzacției vânzare – cumpărare.
Studiul de piața cuprinde totalitatea activităților sistematice concepute și desfașurate
pentru culegerea, înregistrsrea, prelucrarea, analiza și inte rpretarea informațiilor referitoare la
fenomenele și procesele pieței în scopul formularii concluziilor necesare procesului
managerial. Aceasta sugerează nivelul cererii și a ofertei care pe piața de comerț actuală este
la un vivel ridicat, nivelul prețur ilor la fel este foarte mare.
Piața reprezintă o structură internă deosebit de complexă. Ea este formată dintr -o mare
diversitate de consumatori, cu obiceiuri, gusturi, nevoi. Astfel apare necesitatea de segmentare
a pieței, cu scopul de a ne adapta mai bine politica de marketing.
Segmentarea pieței – procesul de divizare a pieței în anumite părți (segmente,
subgrupe), cu nevoi și preferințe sociale, care diferă prin caracteristica cererii la marfă,
precum și prin reacția la complexul de acțiuni de mark eting. La baza segmentării se află
necesitatea evidenței depline a cerințelor diverșilor consumatori.
Criteriile de segmentare a pieței de care ne vom conduce sunt: criteriul demografic și
criteriul de comportament .
Criteriul demografic . Acest criteriu prevede împărțirea pieței în grupuri de bază,
conforma variabilelor demografice, ca fiind populari factori de deosebire între grupurile de
consumatori. Segmentul de bază căruia i se va orienta activitatea de producție va fi femei și
adolescente cu vârsta între 16 -55 ani. Segmentul la care mă refer este unul cu o putere de
cumpărare foarte mare, și este un consumator foarte activ de articole de vestimentație datorită
tendințelor de modă a tinerilor și a zonei climaterice temperate care presupune o garderobă
mare de articole pentru fiecare sezon.
Criteriul de comportament prevede împărțirea cumpărătorilor privind fregvența
cumpărării, calitatea cerută. Frecvența de cumpărare a acestui segment de consumători este în
general regulată, sezonier, actele de cump ărare fiind efectuate în general în dependență de
apariția de colecții noi și de campaniile de reduceri, calitatea cerută este optima un mare

Page
44
accent punînd pe aspectul exterior.

3.4 Analiza SWOT

Puncte tari:
• realizează produse competitive în raport preț/calitate, pentru piața externă destinate
necesităților vitale și de modă ale populației;
• are tradiție îndelungată în producția și comerțul cu astfel de produse pe piața internă și
externă;
• deține o forță de muncă stabilă și bine instruită care se poate specializa într -o perioadă scurtă
și cu costuri reduse;
• are perspective reale de a crește exportul de confecții textile și pe alte noi piețe;
• dispune de utilaje și instalații relativ performante în majoritatea Sub -sectoarelor confecții și
tricot aje;
• necesită costuri relativ mici față de alte ramuri industriale pentru modernizări,
retehnologizări și înființări de întreprinderi mici și mijlocii;
• costul redus pentru crearea unui loc de muncă în confecții
• capacitate mare de adaptare la cerințe le pieței;
• are capacitatea de a -și susține importurile, creând un excedent valutar pentru alte necesități
ale economiei.

Puncte slabe:
• rămânerea în urmă din punct de vedere tehnic și tehnologic a sectoarelor primare de produse
textile (pondere încă ma re de utilaje și tehnologii neperformante)
• orientare întârziată a noilor I.M.M – uri către produse mai complexe și pentru segmentul
superior al pieței;
• nume de marcă interne fără forță sau în curs de formare;
• informații limitate ale I.M.M – urilor desp re piețele externe și despre produsele destinate
segmentului superior de piață;
• accesul dificil la sursele de finanțare;
• insuficiența fondurilor de investiții și a fondurilor necesare achiziționării resurselor
materiale;

Page
45
• comunicarea greoaie a agențil or economici ca urmare a accesului dificil la infrastructura de
comunicații (costuri ridicate);
• lipsa rețelelor proprii de desfacere și a cooperării interne pe orizontală;
• neîncadrarea în totalitate în standardele internaționale privind protecția medi ului, în special
în sub -sectoarele finisaje textile și argăsitorii care au un impact negativ asupra mediului.

Oportunități:
• de-localizarea producției textile -confecții din țările dezvoltate în țările în curs de dezvoltare;
• existența unui mediu concure nțial real datorită numărului mare de agenți economici de
profil. Firmele românești de confecții care au produse și servicii exportabile au noi
oportunități de a deservi piețele europene, dar vor trebui să investească în a învăța cum să
profite de aceste o portunități. Firmele care au produse și servicii ce nu pot fi valorificate la
export pot doar să investigheze tendințele din țările vecine care au o experiență mai mare în
privatizare, liberalizare și globalizare și să testeze selectiv introducerea inovați ilor în
Moldova. Firmele care nu sunt competitive vor trebui să -și adune resursele umane, de capital
și organizaționale și să migreze spre alte segmente de piață sau chiar industrii.
• dezvoltarea asociațiilor de afaceri, să poată dezvolta comerțul interna țional și legăturile
investiționale pentru a căpăta acces la piețe și tehnologii. Această acțiune necesită însă o mai
bună comunicare și cooperare între sectorul privat și sectorul public. Acțiunile așteptate de
către unitățile economice de la Guvern su nt este crearea unui Consiliu a tuturor
antreprenorilor din această sferă a industriei care faciliteze:
• sprijin pentru instituționalizarea dialogului dintre sectoarele privat și public identificând
preocupările prioritare;
• analize anuale ale I.M.M – urilor și înlăturarea sistematică a constrângerilor birocratice la
constituirea companiilor și a activităților antreprenoriale;
• cooperare cu Guvernul la negocierea accesului pe piețele externe în condiții avantajoase.
Consiliul ar funcționa prin asociațiile de afaceri existente și institutele de cercetare dar nu ar
încerca să le dubleze. Ar trebui mai curând să continue cercetarea făcută deja în privința
competitivității moldovenești, politicii de reformă și grupărilor de ramură decât să reia
cercetarea de l a capăt. Accentul ar trebui pus pe acțiune mai mult decât pe studiu, precum și
pe crearea unui ciclu automat de cooperare a sectoarelor privat și public pentru implementarea
schimbării

Page
46

3.2. Caracteristici ale stocurilor în cadrul SC Pink Media S RL
Gener alități׃
•o concurență puternică din partea importurilor ilegale de produse textile și îmbrăcăminte;
• sistemul bancar din Romania este încă slab, cu un nivel scăzut de intermediere, costuri mari
de capital, o lipsă acută de disciplină financiară și o sla bă alocare de fonduri pentru credite,
deși sectorul bancar a trecut printr -o reformă;
• corupția și procedurile lipsite de transparență diminuează competitivitatea tarii precum și
atractivitatea ei ca destinație investițională;
• lipsa diferențierii produs elor;
• costuri relativ ridicate ale transportului datorită insuficientei infrastructuri a Romaniei;
• lipsa unor companii individuale puternice deschizătoare de drum și lideri ai schimbărilor
tehnologice și ai modernizării proceselor în industrie;
• din p rocesul de elaborare a politicii Guvernului lipsește consultarea sectorului privat, iar
politicile nu reușesc să reflecte preocupările sectorului privat și asta îi diminuează
competitivitatea;
• lipsa comunicării între guvern și diverși membri ai societăți i civile ceea ce face ca
organizațiile neguvernamentale să aibă doar un impact marginal în influențarea politicii
sociale și economice;
• lipsa coordonării/colaborării în cadrul industriei de confecții pe linia implementării
strategiilor de dezvoltare a ac estei ramuri;
• lipsa informațiilor vizând specificul piețelor externe cu implicații asupra IMM -urilor.
• lipsa coordonării/colaborării în cadrul industriei de confecții pe linia implementării
strategiilor de dezvoltare a acestei ramuri;
• lipsa informații lor vizând specificul piețelor externe cu implicații asupra IMM -urilor.

Programa de producție al întreprinderii reprezintă planul de fabricație și comercializare a
producției în expresie naturală și valorică pentru o perioadă dată. Programul de producție
include volumele producției planificate prin fabricare, care sunt detreminate de mai mulți
factori, în primul rînd de capacitatea de producție a firmei și de cerințele pieței în diferite
tipuri de producție. Deaceea la elaborarea programei de fabricație tr ebuie cunoscută
capacitatea de absorbție a pieței. Aceasta va însemna calcularea cantității de produse textile în

Page
47
bucăți, sau în valoare, care va putea fi asimilată de o piață concretă, de obicei pe perioada
unui an.
– Numărul de populație, care sunt purtă torii potențiali ai produselor proiectate;
– Normele raționale de purtare pentru o persoană (capacitatea de cumpărare a populației).
Necesitatea de produse se calculează conform formulei:
N=N p· N 1 pers.
Unde: N – necesitatea programată în produse, buc.;
Np – numărul de purtători potențiali ai produselor proiectate;
N1 pers. – norme raționale de purtare pentru o persoană.
La determinarea volumului de vînzări se va ține cont de acea cantitate de produse textile
analoge , care la momentul actual există pe piață.
Știind numărul de purtători potențiali pentru produsele proiectate pentru fabricație și
necesitatea în confecții de tipul dat, se determină necesitatea totală în produse de tipul dat, și
cota parte a firmei pe pia ță luând în considerație concurenții, care va constitui 20%.

Tabelul 1 – Calculul necesității în produse de îmbrăcăminte.
Nr.
crt.
Tipul produsului Numărul de
populație
care poartă
tipul dat de
produs,
mii/pers. Necesitatea în
produse
pentru o
persoa nă, buc. Necesitatea
totală în
produse
pentru tipul
dat, mii buc. Volumul de
vînzări luînd
în
considerație
concurenții,
buc.
1 2 3 4 5 6
1 Costum pentru femei 908 0,7 635,6 127,12
2 Costum pentru
adolescente 159,9 0,7 111,93 22,386
3 Pantalon pentru
femei 908 1,2 1089,6 21792

Page
48
4 Pantalon pentru
adolescente 159,9 1,1 175,89 35,178
5 Fustă pentru femei 908 1,5 1362 272,4
6 Fustă pentru
adolescente 159,9 2,8 447,72 89,544
7 Jachetă pentru femei 908 0,6 544,8 108,96
8 Jachetă pentru
adolescente 159,9 0,6 95,94 19,188
9 Bluză pentru femei 908 2 1816 363.2
10 Bluză pentru
adolescente 159,9 2,3 367,77 73,554
11 Pardesiu pentru
femei 908 0,3 272,4 5,48
12 Rochie pentru femei 908 2 1816 363,2
13 Rochie pentru
adolescente 159,9 3 479,7 95,94

Tabelul 2 – Programa de fabricație
Anul 2016 Nr. crt.
Sortiment Numărul
de
executori
în linia
tehnologic
ă, N Cheltuie
li de
timp la
confecț.
în sec. de
cusut
Tore Productivi
tate
produs.
Proiectate
în buc/om

PM Capacita
tea în zi,

Mzi Numărul
de zile în
care se
produce
produsul,
Di Capacitat
ea anuală,
bucăți

Man
1 Costum pentru
femei 29 2,31 3,4 96,9 20 1938

Page
49
2 Costum pentru
adolescente 29 2,31 3,4 96,9 20 1938
3 Pantalon pentru
femei 29 1,0 8 232 30 6960
4 Pantalon pentru
adolesc ente 29 1,0 8 232 30 6960
5 Fustă pentru
femei 29 0,40 20 580 30 17400
6 Fustă pentru
adolescente 29 0,40 20 580 15 8700
7 Jachetă pentru
femei 29 1,09 7,3 211,7 20 4234
8 Jachetă pentru
adolescente 29 1,09 7,3 211,7 12 4234
9 Bluză pentru
femei 29 0,43 18,6 539,4 25 13485
10 Bluză pentru
adolescente 29 0,43 18,6 539,4 15 8091
11 Pardesiu pentru
femei 29 2,20 3,6 104,4 15 1566
12 Rochie pentru
femei 29 1,0 8 232 12 2784
13 Rochie pentru
adolescente 29 1,0 8 232 10 2320

Tabel 3
Anul 2017
1 Costum pentru
femei 29 1,81 3,6 104 20 2080
2 Costum pentru
adolescente 29 1,81 3,6 104 20 2080

Page
50
3 Pantalon pentru
femei 29 0,55 8,7 252 30 7560
4 Pantalon pentru
adolescente 29 0,55 8,7 252 30 7560
5 Fustă pentru
femei 29 0,35 20,7 600 30 18000
6 Fustă pe ntru
adolescente 29 0,35 20,7 600 15 9000
7 Jachetă pentru
femei 29 1,03 8 232 20 4640
8 Jachetă pentru
adolescente 29 1,03 8 232 12 2784
9 Bluză pentru
femei 29 0,40 19 551 25 13775
10 Bluză pentru
adolescente 29 0,40 19 551 15 8265
11 Pardesiu pentr u
femei 29 2,15 4 116 15 26100
12 Rochie pentru
femei 29 0,55 8,7 252 12 3024
13 Rochie pentru
adolescente 29 0,55 8,7 252 10 252

Tabel 4
Anul 2016
Nr. crt.
Sortiment Numărul de
executori în
linia
tehnologică
, N Cheltuiel
i de timp
la
confecț.
în se c. de
cusut
Tore Productivit
ate produs.
Proiectate
în buc/om

PM Capacitat
ea în zi,

Mzi Numărul
de zile în
care se
produce
produsul,
Di Capacitate
a anuală,
bucăți

Man

Page
51
1 Costum pentru
femei 32 1,81 3,6 115 20 2300
2 Costum pentru
adolescente 32 1,81 3,6 115 20 2300
3 Pantalon pentru
femei 32 0,55 8,7 278 30 8340
4 Pantalon pentru
adolescente 32 0,55 8,7 278 30 8340
5 Fustă pentru
femei 32 0,35 20,7 662 30 19860
6 Fustă pentru
adolescente 32 0,35 20,7 662 15 9960
7 Jachetă pentru
femei 32 1,03 8 256 20 5120
8 Jachetă pentru
adolescente 32 1,03 8 256 12 3072
9 Bluză pentru
femei 32 0,40 19 608 25 15200
10 Bluză pentru
adolescente 32 0,40 19 608 15 9120
11 Pardesiu pentru
femei 32 2,15 4 128 15 1920
12 Rochie pentru
femei 32 0,55 8,7 278 12 3336
13 Rochie pentru
adolescente 32 0,55 8,7 227 10 2780

3.3 Reflectarea în contabilitate a stocurilor în cadrul societății SC Pink Media S RL
1.Contabilitatea materialelor

Page
52

Societatea are un stoc de materiale de 1.000 lei. În cursul lunii decembrie se
achiziționeaza materiale în valoare de 3.000 lei, TVA 19%. Tot în luna decembrie se dau în
consum materiale în valoare de 3.500 lei la cost de achiziție. Stocul faptic la sfârșitul lunii
este da 400 lei.
Există 2 metode de contab. a inventarului:
– metoda i nventarului permanent (MIP);
– metoda inventarului intermitent (MII).

I. În cazul MIP situația prezentată mai sus se înregistrează astfel:
1) Achiziția materialelor
% = 401 3.720
302 3.000
4426 720
2) Darea în consum a materialelor
602 = 302 3.500

SF faptic = 400 lei
SF scriptic = 500 lei (1.000 + 3.000 –3.500)
Minus la inventar 100 lei

3) Înregistrarea minusului c onstatat la inventar (cheltuială suplimentară)
602 = 302 100

 Dacă se cunoaște vinovatul se impută minusul astfel:
Preț imputare 150 lei,TVA= 19%
a)Dacă vinovatul este salariatul:
4282 Alte creanțe în leg. = % 186
cu personalul 7588 150
Alte venituri din exploatare
4427 36
TVA colectată

Page
53

b)Dacă vinovatul este o persoană din afara societății:

461 Debitori diverși = % 186
7588 150
Alte venituri din exploatare
4427 36
TVA colectată

II. În cazul MII situația prezentată mai sus se înregistrează astfel:

1) Achiziția materialelor:
% = 401 3.720
602 3.000
4426 720
2) Nu se înregistrează consumul și scăderea din gestiune în cursul lunii.

3) Anularea soldului inițial al contului 302
602 = 302 1.000

4) Înregistrarea soldului final faptic
302 = 602 400

Stocurile fabricate

Societatea obține un produs finit pentru care s -a stabilit un cost standard d e 10
lei/buc.La începutul exercițiului soldul inițial al contului de produse finite era de 80 buc.* 10
lei = 800 lei. Diferențele în contul 348 la începutul perioadei sunt favorabile de 10 lei. În
cursul exercițiului au loc următoarele operații:
a) se obțin p roduse finite 20 buc.;
b) se vând produse finite la preț de vanzare de 15 lei/buc., TVA 19%, număr bucăți vândute

Page
54
50.
La sfârșitul perioadei se calculează costul de producție al produsului finit de 10,1
lei/buc. (conform datelor obținute din contabilitatea de gestiune). Înregistreze acestor operații
în contabilitate este următoarea.

a) Înreg. obținerii de produse finite
345 = 711 200 (20 buc * 10 lei)
Înreg. diferențelor de preț aferente obținerii de produse finite
348 = 711 2 (20 buc * 10 bani)

Cost standard(prestabilit) ~la care se așteaptă să se obțină producția,se înregistrează în
contul 345.
Cost efectiv ~cel realizat în urma procesului de producție, se înregistrează în 711
C.S.>C.E.~ diferență favorabilă
C.S.<C.E.~diferență nefavorabilă
D 348 “Diferențe de preț la produse” C

Diferența nefavorabilă Diferența nefavorabilă
(Stornare în negru) (Stornare în negru)
PENTRU INTRĂRI PENTRU IEȘIRI

cost standard = 10
cost efectiv = 10,1
diferenta nefavorabila = 0,1

b) Vânzarea produselor finite
411 = % 930
701 750
4427 180 Difere nța favora bilă
(Stornare în roșu) Difer ența favorabil ă
(Stornare în roșu)

Page
55
Scăderea din gestiune a produselor la cost standard
711 = 345 500 (50 buc * 10 lei)

Înregistrarea diferenței de preț:
Pentru calculul diferenței de preț aferente ieșirilor se d etermină coeficientul de repartizare a
diferențelor de preț :
K348 = (Si 348 + Rd 348)/(Si 345 + Rd 345) = (10 + 2)/(800 + 200) = 0,012
RC 348= K348 * RC 345 = 0,012 * 500 = 6
711 = 348

Metode de evaluare la ieșire a stocu rilor

Situatia stocului de materii prime este următoarea:
SI 02.12. 150 buc.* 6,1 lei
Intrare 11.12. 100 buc.* 6,5 lei
Intrare 22.12. 200 buc.* 6,3 lei
În aceeași lună au loc consumuri de materii prime la data de 12.12. – 190 buc. si 30.12. –
160 buc. Calcularea valoarii de ieșire și stocul final de materii prime, se face conform
metodelor:
a) FIFO
b) LIFO
c) CMP (costul mediu ponderat)
a. FIFO
SI 02.12.N 150 buc.* 6,1 lei
I 11.12.N 100 buc.* 6,5 lei
E 12.12.N 190 buc: 150 buc.* 6,1 = 915
40 buc.* 6,5 = 260
1175
I 11.12.N 60 buc.* 6,5 lei
I 22.12.N 200 buc.* 6,3 lei
E 30.12.N 160 buc: 60 buc * 6,5 = 390
100 buc * 6,3 = 630
1020 6

Page
56
Total iesiri: 2195 lei = 1175 + 1020
Stoc final: 630 lei (100 buc * 6,3 lei)

b.LIFO
SI 02.12.N 150 buc.* 6,1 lei
I 11.12.N 100 buc.* 6,5 lei
E 12.12.N 190 buc.: 100 buc.* 6,5 = 650
90 buc.* 6,1 = 549
1199
SI 02.12.N 60 buc.* 6,1 lei
I 22.12.N 200 buc.* 6,3 lei
E 30.12.N 160 buc.* 6,3 = 1008
Total ieșiri: 2207 lei
Stoc final: 40 buc.* 6,3 = 252 lei
60 buc.* 6,1 = 366 lei
618 lei

c.CMP = Suma (Cantitate intrată *Preț) / Suma cantitătii intrate

I. La sfârșitul lunii
CMP = (150*6,1 + 100*6,5 + 200*6,3) / (150+ 100+ 200) = 6,3 lei
Total ieșiri = (190 + 160) * 6,3 = 2205
Stoc final = 100 * 6,3 = 630 lei

II. După fiecare intrare
CMP 1 = (150*6,1+ 100*6,5)/(150 + 100) = 6,26 lei
Iesiri = 190 * 6,26 = 1189,4
Rămân = 60 * 6,26 = 375,6

CMP 2 = (60*CMP 1 + 200*6,3)/(60 + 200) ~ 6,291 lei
Ieșiri = 160 * 6,291 = 1006,5
Stoc final = 100 * 6,291 = 629,1
Total ieșiri = 1189,4 + 1006,5 = 2195,9

Page
57

Contabilitatea mărfuri lor la prețul cu amănuntul

Se achiziționează un stoc de marfă la cost de achiziție (CA) de 1000 lei, adaos
comerc ial (AC) 20%, TVA 19 %. Sold inițial al contului de mărfuri este 200 lei și al celui de
diferențe de preț de 10 nefavorabilă. Ulterior mărfuri le sunt vândute la preț de vânzare cu
amănuntul de 500 lei.
Înregistrarea achiziției și vânzarea mărfurilor dacă evaluarea acestora se face la preț de
vânzare cu amănuntul (PVA) este următoarea.
PVA = CA + AC + TVA neexigibilă = 1000 + 200 + 288 = 1488

1. Achiziția mărfurilor
% = 401 1240
371 1000
4426 240

2. Înregistrarea adaosului comercial și a TVA neexigibilă
371 = % 488
378 200
4428 288

3. Vânzarea mărfurilor
5311 = % 500
707 403,2258
4427 96,7741

4. Scăderea din gestiune
% = 371 500
607 342,7420
378 60,4839
4428 96,7741

Page
58
K378 = (Si 378 + Rc 378) / [(Si 371 + Rd 371) – (Si4428 + Rc 4428)] = (10+ 200) / [(200 + 1428 – 288)] =
0,15
Cota de adaos comercial aferentă ieșiri ( K378 ) = 0,15* Rc 707 = 0,15* 403,2258 = 60,4839

Ajustări p entru deprecierea stocurilor

În urma inventarierii efectuate la sfârșitul anului s -a înregistrat următoarea situație:
NC Sortimentul Valoarea contabilă Valoarea de inventar Depreciere
1 A 40 37,5 2,5
2 B 100 140 _
3 C 60 27,5 32,5
TOTAL 200 205 35

Pe baza listei de inventariere se constituie provizioane pentru sortimentele la care s -au
înregistrat deprecieri:
– A:
6814
Cheltuieli de exploatare privind
provizioane pentru deprecierea
activelor circulante = 391
Provizioane pentru deprecierea
materialelo r consumabile 2,5
– C:
6814 = 391 32,5

La sfârșitul anului următor, situație celor trei categorii de stocuri se prezintă astfel:
NC Sortiment Valoarea istorică (contabilă) Valoarea de inventar Deprecierea
1 A 50 45 5
2 B 100 90 10
3 C 20 20 _

Page
59
TOTAL 170 155 15

Înregistrările contabile de la sfârșitul anului sunt:
– A: Majorarea provizionului
6814 = 391 2,5
– B: Constituirea provizionului
6814 = 391 10
– C: Anularea provizionului
391 = 7814 32,5

3.4 Descriere programului informatic WinMENTO R Enterprise folosit de firma si
aplicatie
WinMENTOR Enterprise este destinat utilizarii de catre firme cu profil de comert
en-gros si en -detail, constructii, evidenta si audit financiar -contabil, alimentatie publica,
prestari servicii , depozite produse farmaceutice, etc.
Pachetul de programe este astfel conceput incat poate fi folosit si de catre persoane
neinitiate în contabilitate, odata ce configurarea initiala a fost definitivata sub indruma rea
coordonatorului compartimentului economic. In momentul introducerii datelor din
documentele primare in machete, programul genereaza automat inregistrarile contabile
aferente, acestea putand fi vizualizate imediat.
Folosirea tehnologiei client/server pe baza de date Oracle este o solutie de varf in
materie de gestionare a bazelor de date.
Evidenta contabila
WinMENTOR Enterprise asigura posibilitatea introducerii planului de conturi
specific firmei Dvs. Cu aceste adaptari puteti folosi analitice pe un num ar nelimitat de
niveluri. Pentru fiecare firma in parte se poate configura modul de realizare a inregistrarilor
contabile, astfel incat acestea sa fie conforme cu activitatea sa specifica.

Page
60

Programul calculeaza automat coeficientul diferentelor de pret la marfuri, inchide
automat conturile de venituri si cele de cheltuieli, conturile de TVA. Pentru firmele asociate
in participatiune, pr ogramul asigura distribuirea procentuala a veniturilor si cheltuielilor.
Intrucat inregistrarile contabile sunt efectuate automat, programul compune si explicatiile
acestora. Inregistrarile contabile efectuate automat de program pot fi completate, eventual , cu
note contabile diverse (ex.: pentru cheltuieli de constituire, repartizarea profitului, impozit pe
dividende). Este posibila si obtinerea unei balante cumulate pentru firmele din cadrul unui
grup.
Stocuri
WinMENTOR Enterprise rezolva integral problema stocurilor, in stransa legatura cu
aspectul contabil. Iata cateva caracteristici:
 descrierea flexibila a articolelor prin posibilitatea folosirii atributelor la nivelul
carora se pot detalia toate caracteristicile de descriere; se poate opta in orice mome nt pentru
trecerea de la lucrul fara atribute la lucrul cu atribute, iar lista de atribute ce descriu articolul
poate fi schimbata oricand;
 evidenta separata pe subunitati, multi -gestiune cantitativ -valorica sau global –
valorica;

Page
61
 descarcarea automata din st oc pe baza metodelor de gestiune cunoscute: FIFO,
LIFO, CMP, identificare specific;
 nomenclatorul articolelor de stoc este compact (pentru intrari cu preturi diferite
la acelasi articol nu se creeaza pozitii noi in nomenclator);
 posibilitatea inregistrarii automate de taxe asociate pentru fiecare articol de
stoc in parte;
 identificarea rapida a articolelor din stoc prin folosirea claselor de incadrare si
a atributelor de caracterizare;
 folosirea de unitati de masura multiple, cu transformarea automata a can titatii
si a pretului pe baza paritatilor specificate si cu posibilitatea gestionarii stocurilor pe unitati de
masura de ambalare / stocare;
 evidenta pe serii, termene de garantie si date de expirare;
 calculul coeficientului de diferente de pret in cazul e videntei global -valorice;
 descrierea de preturi multiple si folosirea acestora in functie de criterii
comerciale;
 posibilitatea descrierii anumitor caracteristici pe intervale lunare de
valabilitate;
 definirea de articole echivalente si posibilitatea folos irii acestora pe
documente;
 posibilitatea actualizarii automate a nomenclatoarelor de articole, pentru
domeniul farmaceutic, conform listelor impuse de Ministerul Sanatatii.
Rezolvarea documentelor legate de inregistrarea stocurilor si a serviciilor se fac e pe
machete specializate, cu aspect asemanator cu cel al formularelor tipizate. Posibilitati:
 intrari de stocuri sau servicii pe facturi, avize de expeditie, bonuri de achizitie,
cu evidentierea diferentelor constatate la receptie si tiparirea de note de receptie
corespunzatoare;
 intrari din import (DVI) si calcul automat al pretului de import, cu toate
componentele acestuia (taxe si comisioane vamale, accize etc.);
 intrari din productia proprie;
 iesiri spre consum, cu preluarea automata a consumurilor spe cifice aferente
comenzilor interne lansate in productie si tiparirea de bonuri de consum;
 vanzari de marfuri sau produse din stoc sau vanzari de servicii evidentiate pe
agenti de vanzari, cu tiparirea facturilor sau avizelor de expeditie;

Page
62
 vanzari la export , cu tiparirea de invoice;
 transfer de articole din stoc intre gestiuni, modificari de stoc (modificarea
pretului de inregistrare, mariri sau diminuari de stoc, modificarea carcateristicilor de stocare),
cu tiparirea de note de transfer sau avize de expedi tie;
 evidenta facturilor nesosite, aferente intrarilor pe avize de la furnizori si a
facturilor de intocmit, posibilitatea tiparirii facturilor corespunzatoare avizelor emise.
WinMENTOR Enterprise inregistreaza orice tip de discount, cu posibilitatea de
distribuire pe preturi a discounturilor de la furnizori si generarea automata de discounturi
pentru vanzari in functie de valoarea facturii, volumul tranzactiilor incheiate cu clientul,
cantitatea facturata catre un client sau termenul de plata a facturii. P entru toate tipurile de
documente de vanzare se pot urmari termene de plata si majorari de intarziere la plata.

Furnizori si clienti
WinMEN TOR Enterprise da posibilitatea impartirii in clase de incadrare, in functie
de necesitatile curente de operare, pentru identificarea rapida a partenerilor.
Pachetul de programe pastreaza in nomenclatorul de parteneri o singura inregistrare,
indiferent de moneda tranzactiei sau de tipul contabil al partenerilor (furnizori, furnizori de
imobilizari, furnizori platiti in avans, furnizori – facturi nesosite, clienti, incasari in avans de
la clienti, clienti – facturi de intocmit); in functie de macheta in care este utilizat un partener,
fie el furnizor sau client, programul identifica tipul contabil potrivit pentru a trata corect cazul
propus spre rezolvare.

Page
63

 toate tranzactiile legate de parteneri (documente, plati, incasari, compensari) se
pot inregistra pe sedii (puncte de lucru);
 pe baza creditelor acordate clientilor, WinMENTOR Enterprise semnaleaza
situatiile in care pe un document de iesir e este depasit plafonul de creditare acordat unui
client;
 programul permite acordarea de discounturi automate pentru fiecare articol din
stoc sau serviciu vandut in functie de distanta pana la client, termen de plata, volumul
tranzactiilor inregistrate in decursul timpului cu un client sau orice alte discounturi asociate
partenerului respectiv;
 se pot consulta in orice moment fise lunare sau anuale de clienti si furnizori in
lei sau valuta, balante de furnizori sau clienti, situatia furnizorilor neachitati sau a clientilor
datornici;
 WinMENTOR Enterprise permite lucrul cu parteneri externi (cu care se
efectueaza tranzactii in valuta), precum si efectuarea operatiunilor de compensare cu tertii, pe
baza de proces verbal de compensare;
 lista incasarilor lunare de la clienti, permite evidenta stingerii obligatiilor de
incasare pe clase de parteneri sau pe agentii care au intermediat vanzarile;
 stingerea obligatiilor de plata sau incasare pentru parteneri se poate face si intr –
o alta moneda decat cea care a genera t obligatia.
Trezorerie
 WinMENTOR Enterprise permite legarea platilor si incasarilor de
documentele primare care au generat obligatia de plata sau incasare. Platile si incasarile in

Page
64
valuta sunt insotite de inregistrarea automata a diferentelor de curs va lutar;
 evidentiaza operatiunile bancare aflate in curs (cambie, cec, bilet la ordin etc.);
 gestioneaza complet avansurile de trezorerie prin plati, restituiri si justificarea
sumelor cheltuite;
 ofera posibilitatea regularizarii soldurilor in valuta (Casa/B anca, Parteneri,
Personal);
 tipareste registre de casa si de banca in lei sau valuta. Sumele in curs de
decontare pot fi tiparite separat pentru incasari sau plati in curs, cu evidentierea datei reale sau
probabile de decontare.

Principalele avantaje ale aplicatiei WinMentor Enterprise sunt urmatoarele:

 permite evidenta si operarea unui numar nelimitat de firme;
 firmele pot fi organizate pe subu nitati distincte, iar fiecare document va apartine unei
anume subunitati
 lucrul cu subunitati permite inregistrarea de tranzactii pe o subunitate, dar in numele
alteia:
o cheltuieli/venituri din documente de intrare, iesire, trezorerie, compensari, note

Page
65
contabile diverse;
o plati/incasari/compensari de documente emise pe o subunitate si stinse pe alta
subunitate;
 soldurile initiale si rulajele precedente se pot imparti pe subunitati;
 se pot genera liste contabile pe subunitati;
 se poate lucra cu mai multe firm e care formeaza un holding ;
 toate firmele din holding au nomenclatoare, planuri de conturi, setari de functionare si
setari contabile comune;
 listele se pot genera pe firme sau pe tot holding -ul.

 permite accesul simultan la baza de date a unui numar mare de utilizatori, indiferent
de locatie, cu conditia asigurarii unei conexiuni, chiar si de viteza mica;
 baza de date nu mai este impartit a pe luni iar pentru valabilitatea datelor la nivel de
luna se folosesc intervale de valabilitate a datelor ;

Page
66

 criteriile de Discount/ Majorare pret vanzare se pot defini pe intervale de valabilitate;
 la adaugarea unui nou interval se poate clona cel curent pentru ca valorile de pe noul
interval sa poata fi mai usor de modificat;
 actualizarea nomenclatorului pentru firmele care lucreaza i n domeniul produselor
textile ;
 in nomenclatorul de locatii se definesc spatiile de depozitare din gestiuni, putand fi cu
sau fara legatura stricta cu o anumita gestiune;
 tehnologia Oracle incorporata asigura o gestiune optima si lucrul la viteza maxima,
indiferent de dimensiunea bazelor de date;
 structura datelor si mecanismele Oracle permit eliminarea pericolului de aparitie a
stocurilor negative sau a documentelor cu legaturi pierdute;
 setul de servicii de implementare asociate fiecarei vanzari a programelor confera
siguranta tranzitiei de la o aplicatie la alta cu minimum de dificultate;
 inchiderea de luna este foarte rapida, utilizatorii avand imaginea corecta a stocurilor si
soldurilor, chia r daca un alt utilizator opereaza intr -o alta luna din urma;
 a disparut necesitatea refacerii de stocuri/solduri;

Page
67
 integritatea referentiala este mentinuta de mecanisme Oracle, astfel incat nu pot fi
sterse coduri care au fost deja folosite;
 utilizarea atri butelor nu mai este restrictionata de pretul de vanzare, modul de
descriere al unui articol devenind astfel mai flexibil si mai analitic;
 se poate trece, din mers de la lucrul fară atribute la lucrul cu atribute, iar lista de
atribute care descriu articolu l poate fi schimbată oricând;
 se pot modifica automat denumirile tuturor obiectelor pornind de la valorile de
atribute, prin optiunea Actualizare denumiri obiecte cu atribute ;
 de asemenea, există posibilitatea de export caracteristici care are ca efect cop ierea
tururor informațiilor de pe obiectul curent pe alte obiecte selectate;
 in nomenclatorul de articole se poate asocia o unitate de masura specifica si unitati
de masura de ambalare care se pot dezvolta din unitatile de masura secundare;

 in nomenclatorul de articole se pot descrie unitati de masura corelate ;
 in nomenclatorul de articole se poate activa optiunea “ Nefacturabil “, care d aca se
seteaza pe “DA” si se lucreaza cu constanta “La facturi, afiseaza numai articole
facturabile=DA”, atunci acel articol nu apare in view -ul de articole ce se deschide pe
factura/aviz;
 in nomenclatorul de articole se poate introduce “Cod catalog” care poate fi “Vizibil
pentru comenzi on -line”(optiune disponibila la nivel de articol);
 in nomenclatorul de articole s -a introdus optiunea “Traducere din articolul generic” iar
traducerea articolului sau obiectului se va introduce folosind optiunea “Articole -> Traduceri

Page
68
denumiri articole”;
 la nivel de obiect se poate seta optiunea “Inactiv pentru comenzi on -line”, iar pe
campul “…” se pot introduce explicatii pentru motivul indisponibilitatii (aceste explicatii sunt
afisate pe Comenzi on -line);
 in nomenclatoru l de articole, pe butonul “Structura colete” se poate descrie in cate
colete se imparte produsul respectiv, cu descrierea aferenta si un cod unic generat automat;
 aceste colete se pot exporta si importa la alte obiecte (Salvare sablon nou / Import din
sablon);
 pe facturi se poate afisa numarul total de colete in care sunt ambalate produsele
continute;
 pe facturi, daca factura de avans a fost generata direct din comanda cu ajutorul
butonului “Generare factura avans” pe factura dupa preluarea comenzii sau la factura la aviz
dupa preluarea avizului ce urmeaza a fi stins se poate selecta de pe “+” -ul albastru optiunea
“Stornare avans la comanda” si se pot storna facturile de avans legate de comanda clientului;
 de asemenea daca se anuleaza comenzi pentru care au fost emise facturi de avans
aceasta legatura cu factura de avans se poate face pe noile comenzi ale partenerului cu
ajutorul optiunii “Preluare facturi avans emise pentru alte comenzi”;
 pe facturi la avize, daca factura de avans a fost generata direct din comanda cu ajutorul
butonului “Factura avans” pe factura la aviz dupa preluarea avizului ce urmeaza a fi stins se
poate selecta de pe “+” -ul albastru optiunea “Stornare avans la comanda” si se pot storna
facturile de avans legate de comanda clientului;
 in Configurari contabile articole se pot seta machetele pe care sa poata fi utilizata
caracterizarea contabila curenta;
 se poate modifica o intrare daca de pe ea s -au operat numai iesiri (facturi, avize la
clienti, chitante/bonuri fiscale, monetare, bonuri d e consum);
 pe bonul de consum exista posibilitatea de a alege tipul de consum si anume: cheltuieli
generale , consum proiectat conform retelelor , suplimentare consum comenzi interne ;
 se poate lucra cu Avize intrare/iesire fara TVA neexigibil;
 se poate repar tiza valoarea facturii de transport/asigurare pe mai multe DVI -uri
folosind optiunea Repartizare transport/asigurare pe mai multe DVI -uri;
 macheta DVI-uri la aviz permite preluarea de avize in valuta pe Intrari din import cu
DVI aferent;
 coletele de livrar e sunt utilizabile in cazul in care facturarea marfurilor catre clienti

Page
69
sau trimiterea acestora la alte gestiuni sau subunitati ale firmei curente este insotita si de
efectuarea de operatiuni de ambalare si transport;
 asupra facturilor de iesire se pot rep artiza cheltuielile de transport aferente;
 pe documentele de iesiri, pe livrari se poate completa pentru fiecare linie un cont
intermediar ce da posibilitatea setarii unor tipuri contabile intermediare diferite pe un singur
document sau doar pe anumite lin ii din livrare;
 in machetele de Intrari/Iesiri, pe tabul de “Plati” / ”Incasari”, pe machetele de
tranzactii Casa / Banca si pe Initializare solduri parteneri se gaseste iconul de trezorerie
(iconul cu punguta cu bani) cu ajutorul caruia se pot consulta do cumentele care sting
respectivul document;
 se pot introduce transferuri fara NIR operat (acesta putand fi introdus si operat
ulterior);
 pe Transferuri, la “Gestiunea care comanda”, se poate alege dintre toate gestiunile, nu
doar din cele dedicate. Daca ins a se alege dintr -o gestiune nededicata, atunci NIR -ul nu poate
fi salvat ca operat;
 pe Transferuri exista optiunea “Fara schimbare tip contabil” care daca e bifata nu mai
permite ca pe Receptie sa se mai modifice tipul contabil. Acesta este completat autom at cu
tipul contabil de pe Livrare. Valoarea implicita a optiunii este data de constanta “Intrari din
transfer: Tip implicit transfer”;
 pe Transferuri, daca un utilizator este restrictionat sa aiba acces doar la vizualizarea
documentelor proprii, atunci el are dreptul sa vada pe langa documentele emise de el si
transferurile a caror destinatar este una dintre gestiunile dedicate;
 pe Transferuri se poate asocia o reteta informativa articolelor transferate;
 pe Transferuri si Modificari de pret se poata face l ivrare pe transferuri /modificari de
pret din pozitii de stoc rezervate si astfel se muta rezervarea pe pozitiile de stoc nou create;
 cu optiunea Calcul pret de referinta pe retete se determina pretul de antecalcul
format din valorile de materiale si de ma nopera, prin parcurgerea stocurilor de pe subunitatea
curenta, din toate lunile de lucru, fara ultima, si calculul de preturi de achizitie maxime dintre
ultimele 2 intrari;
 se pot creea documente de Marire de stoc de tip Modificare caracteristici de
stocar e, ceea ce permite corectia unor informatii din stoc prin clonarea unei pozitii de stoc
existente si modificarea caracteristicilor: serie, locatie, data expirare, furnizor sau data
achizitie;

Page
70
 comenzile de la clienti pot rezerva anumite pozitii de stoc;

 in plus, mai exista si generatorul de comenzi clienti creat in aceeasi idee cu
generatoarele de iesiri;
 prin generatorul de co menzi de aprovizionare se poate pleca de la necesarul de
aprovizionat din comenzile client care urmeaza a fi acoperite, de la stocul mediu necesar in
firma sau de la necesarul de aprovizionat generat de comenzile de productie cu proiecte
asociate si se pot genera comenzi centralizate catre furnizori;
 macheta Centralizator comenzi client pentru livrare permite pregătirea livrării
înainte de facturare;
 in cadrul contractelor comerciale clienti/furnizori se pot defini target -uri pe volum,
termen plata si cant itate precum si articolele -cadou;
 se pot lansa in productie automat comenzi interne pentru produse cu retete complexe
(pe mai multe niveluri);
 prin optiunea Recalcul pret pe Note de predare se completeaza preturi noi pe notele de
predare din luna de lucru;
 se pot genera Note credit clienti / furnizori din contracte sau se pot introduce fara
legatura cu acestea si permit analiza vanzarilor/achizitiilor, calculul discount -urilor teoretice
dintr -o anumita perioada si pe un anumit partener si respectiv generare a facturilor de discount
off invoice;

Page
71

 se pot repartiza, proportional cu valoarea documentului, discounturile financiare
primite/acordate ulterior facturarii pe fiecare document de intrare/iesire cu ajutorul machetelor
Repartizare note cred it de la furnizori si Repartizare note credit pentru clienti ;
 se poate introduce target -ul lunar de vanzari cantitativ si valoric, pentru fiecare agent
si pe fiecare articol (pe articole / pe toate articolele / pe clasa de articole), pe un numar de
clienti lunar;
 ulterior, se pot face analize prin rapoarte specifice;
 se pot defini trasee de livrare asociate partenerilor precum si posibilitatea de alocare
a agentilor pe trasee si compararea traseului prestabilit cu traseul realizat prin urmarirea datei,
orei, secundei generarii facturii si/sau chitantei;
 se pot sterge facturi catre clienti importate;
 se pot schimba automat agentii de la nivel de sediu partener cu ajutorul optiunii
Inlocuire agent;
 se pot asocia anumitor pozitii de stoc, procente de discount de lichidare de stoc,

Page
72
folosind macheta specifica Discount likidare stoc din modulul Comercial;
 introducerea machetei Centralizator comenzi client pentru livrare pentru pregatirea
livrarii inainte de facturare;

 se pot defini si asocia certificate de calitate pe receptii, pentru articolele cu serii, si
se listeaza de pe livrarile documentelor de iesire;
 se pot asocia mij loace fixe la imobilizari in curs;
 cheltuielile in avans inregistrate pe documente de intrare se pot transfera lunar in
contul de cheltuiala propriu -zis, dupa rezolvare, care presuspune specificarea anului si lunii in
care va incepe stingerea si durata de stingere;
 contabilizarea se va face automat iar elementul de cheltuiala va fi propagat luna de
luna pana la stingerea completa a valorii;
 exista posibilitatea generarii unor compensari automate;
 pe Compensari, la nivel de document, exista rubrica pentru co mpletare Agent (pentru
obligatiile create prin aceste macheta);
 pe linie de compensare si la nivel de document exista Centru de cost;
 optiunea Sertarul cu CEC -uri/ bilete la ordin permite asocierea unori obligatii de
plata/ incasare unor efecte primite/emi se, fara a le stinge efectiv; valorile obligatiilor asociate
acestor efecte din sertar nu se mai pot prelua pe alte tipuri de stingeri (casa, tranzactii in curs,

Page
73
compensari);
 in relatia firmei cu banca se pot opera importuri si exporturi de extrase de cont in
anumite formate;
 in Banca – tranzactii curente, daca se alege la Beneficiar clientul Nedefinit, atunci sunt
aduse toate cecurile cu rest de la toti partenerii si observatiile aferente (partenerul initial de la
cecurile girate trebuie trecut la Tranzact ii in curs in Observatii);
 preluarea unui cec are ca efect si completarea partenerului la care a fost inregistrat
efectul pe grila de trezorerie;
 in Banca – tranzactii curente in valuta, pe butonul de aducere curs (“…”), poate fi adus
cel de la Banca din c onstanta “Tranzactii in valuta: casa / banca / justificare avans decont:
Curs la banca” sau de la Banca curenta in functie de cum este setata constanta “Cursul pentru
tranzactii in valuat Banca este:” (care poate avea valorile: “Cursul bancii din constanta
Tranzactii in valuta…” sau “Cursul bancii documentului”);
 termenele multiple pe intrari si iesiri se pot completa automat;
 optiunea Renegociere termene de plata clienti permite modificarea termenele de
plata ale facturilor in sold de la un anumit client;
 optimizarea machetelor de lucru prin folosirea de informatii ascunse, care la apelarea
tastei F3 devin disponibile;

Page
74

 viteza de generare a listelor este mult mai mare;
 listele au trei moduri de salvare (setabile, desigur, prin constante):s alvare locala,
salvare comuna, salvare in depozit de liste.
 se pot stabili anumite seturi de liste ce se vor lansa in executie la o anumita ora
definita de utilizator prin intermediul Jobului de liste;
 pentru a repara o lista personalizata, care in urma co nfigurarilor facute de operator
afiseaza mesaj de eroare la deschidere, se poate folosi optiunea Activare/dezactivare Safe
Mode ;
 valorile coloanelor din doua liste se pot compara utilizand optiunea Comparatii liste
CDS ;
 poate fi setatat un grup de liste c are sa se compare automat cu ajutorul machetei
Corelatii> Verificare AUTOMATA corelatii liste . Aici trebuie setate listele care se
compara, campul dupa care se face comparatia si campul cu valorile care se compara;
 o versiune de comparatie poate fi folosit a oricand: ca verificare de final de luna, ca
verificare inainte si dupa upgrade la versiune noua, ca si instrument de comparatie balanta
contabila cu un etalon salvat de balanta;
 comparatia poate fi lansata sa se efectueze automat si la un anumita zi si o ra;
 nomenclatorul de verificari automate se poate exporta de pe o firma pe alta prin
optiunile Export global si Import global de pe iconita cu ceasul din coltul stanga – sus;

Page
75
 coloanele disponibile sunt ordonate alfabetic in Coloane in lista , Ordonare si
grupare si Filtrare , pentru o mai usoara identificare;
 existenta coloanelor etajate ce permit listarea datelor de pe mai multe coloane ca sir de
caractere, pe randuri, unul sub altul;
 utilizatorul poate adauga intr -o lista coloane noi prin alegere dintr -o lista de coloane
posibile, numite Coloanele suplimentare ;
 utilizatorul poate evidentia folosind culori, liniile din lista care indeplinesc o anumita
conditie definita;
 documentele pot fi listate in 3 culori : exemplar 1 negru, exemplar 2 rosu, exemplar 3
verde;
 centralizarea listelor cu ajutorul unui buton adaugat in grupul de butoane din stanga
listei , cu efect expandare/colaps pentru toata lista (echivalent cu dublu -click pe Total
general );

 pe interfata de printare s -a introdus un buton pentru eMail , care permite trimiterea
listei curente in format xls sau pdf;
 fiecare utilizator are posibilitatea de a folosi un anumit set de liste astfel incat t oate

Page
76
versiunile noi sa faca parte din acest set;
 se poate marca un set de liste ca si “Dedicat” ceea ce inseamna ca la acesta vor avea
acces doar utilizatorii specificati;
 apare o noua facilitate, si anume stiva de mesaje , prin care se evita mesajele care au
un singur buton, date de aplicatie;
 a fost schimbat modul de cautare si filtrare;
 pe view -uri se pot ascunde sau afisa coloane dintre cele disponibile ;
 pentru fiecare view se memoreaza dimensiunea setata de fiecare operator, se pot salva
si respectiv i mporta configurarile de la un user la altul;
 jurnalul contabil nu se mai poate strica;
 inregistrarile contabile se pot imparti pe centre de cost , care pot fi selectate pe orice
tip de document;
 se pot completa centrele de cost de pe liniile documentelor si pe Termene de plata/
incasare fiind retinute la nivel de obligatii, centrele de cost se preiau apoi pe liniile de stingere
din trezorerie (casa/ banca);
 in momentul in care se considera ca o luna este încheiata, balanta contabila valabila in
acel moment p oate fi salvata si pastrata ca balanta – etalon ;
 optiunea blocare luni este disponibila pentru efectuarea de service pe lunile blocate
fara a afecta operatorii care pot lucra in continuare pe lunile neblocate;
 pe luni blocate se pot efectua operatiuni de Inchidere/Deschidere luni, Refacere
jurnal, Fixare solduri /stocuri ;
 in aplicatia de service WinMService se pot vedea utilizatorii activi in cheia Hasp,
sesiunile active pe serverul Oracle (detalii la fiecare user logat privind schema, HaspID,
calculator, d ata si ora logare);
 in tab -ul Module revendicate se afiseaza module rezervate si revendicate de fiecare
utilizator logat;
 in lista de luni de lucru, cele blocate sunt afisate pe fond rosu.
 se pot adauga luni in avans (ulterioare lunii curente a sistemului) ;
 alertele permit lansarea automata a unor proceduri la o anumita data si ora;
 procedurile de actualizare date permit alegerea unei anumite proceduri, definita
implicit, ce se va lansa conform orarului de executie selectat;
 apare macheta de blocare stocuri , cu ajutorul careia se poate modifica starea
articolelor din stoc;

Page
77
 un utilizator poate modifica starea unui lot din “Liber” in “Blocat” pentru a nu putea fi
vandut.
 status -ul articolelor se poate schimba si automat prin proceduri de actualizare, in
functi e de termenul de valabilitate al articolului respectiv si de restrictionarile sezoniere de
perisabilitati care se introduc ca zile limita de distributie ( shelf life ) pe sezoane, in
nomenclatorul de articole;
 exista posibilitatea de a accesa informatii desp re stoc prin optiunea Info stoc,
disponibila pe view -ul mic de articole, dar si prin dublu -click pe imaginea de fundal din
modulul Date;
 in functie de optiunile selectate se pot accesa: stocul detaliat, rezervarile, stocul altor
subunitati si calculeaza p revizionatul la o anumita data;
 se pot defini promotii la vanzare, dar si la achzitie (pentru verificarea respectarii
conditiilor contractuale), sub forma de preturi speciale, discounturi sau articole promotionale
(cadou);

 oricarui document i se pot asocia unul sau mai multe fisiere externe care se salveaza
si arhiveaza in baza de date;
 pe toate machetele unde exista buton pentru arhiva de documente, su b iconul cu
simbolul de arhivare se afiseaza intre paranteze numarul de documente atasate: de ex. (0), (5);
 a fost creata macheta pentru introducerea si repartizarea sarcinilor catre operatorii WM

Page
78
Enterprise;
 in colțul din stanga -jos al ecranului (atat in modulul Date cat si in modulul Liste) s -a
introdus un buton care deschide un view cu raspunsurile aferente taskurilor emise de
operatorul curent;
 apare posibilitatea de LogOff fara repornirea aplicatiei;
 in Managementul operatorilor se poate clona o catego rie de utilizatori cu drepturile
aferente;
 se pot copia constantele de utilizator de pe o firma si un utilizator pe alta firma si mai
multi utilizatori;
 setarea /modificarea valorii unei constante utilizator, simultan pentru toti utilizatorii
prin optiunea “Constante pe toti utilizatorii “;
 in nomenclatorul de personal poate fi setata o parola pentru acces la privilegii de
operare de catre un utilizator de rang “Master”;
 aceasta parola este ceruta in cazul salvarii unui document care, in mod normal, nu
poate fi salvat din cauza depasirii limitei de creditare sau a termenului de plata;
 carnetele de documente pot fi setate ca si “Dedicate”, ceea ce înseamna ca vor putea fi
folosite doar de anumiti utilizatori;
 la upgrade -urile de versiuni :
– se pot actualiza au tomat constantele pe toate firmele;
– se pot configura automat listele noi introduse in versiunea respectiva;
– se poate face automat si upgrade -ul pe toate statiile din retea .
 programul de Help din WM Enterprise contine instructiunile de utilizare a
programului, exemple si descrieri ale diverselor solutii . Apelarea lui se face utilizand tasta F1;
Liste noi sau facilitati noi in liste vechi:
 Documente > Certificat de calitate : lista n oua pe livrarea documentelor de iesire, ce
aduce informatii din certificatele de calitate asociate pozitiilor de stoc din care se face
livrarea.
 Stocuri > Necesar de aprovizionat – proiecte productie : lista noua care calculeaza
necesarul de aprovizionat co nform proiectelor asociate comenzilor client si dispozitiilor de
productie pe stoc, pe de o parte si comenzilor furnizori deja introduse pe de alta parte, luand
in calcul si stocul la moment.
 Situatia imobilizarilor in cur s: lista noua in Mentor>Miscari ce aduce imobilizarile
in curs asociate mijloacelor fixe si nepreluate inca pe imbunatatiri mijloace fixe.

Page
79
 Cheltuieli parc auto: lista noua care pornind de la: bonurile de consum, intrarile,
notele contabile, mijloacele fixe unde este asociata masina si tran zactiile din trezorerie cu
masina asociata, grupeaza aceste cheltuieli pe centrele de cost asociate fie la nivel de cont fie
la nivel de linie document.
 Regularizare valuta casa/banca : s-a introdus aceasta lista pentru reflectarea
inregistrarilor de regula rizare casa/banca si parteneri.
 Trezorerie > Efecte in perioada: lista noua care aduce toate efectele (inclusiv
stornarile de efecte) inregistrate in perioada selectata in Banca – tranzactii in curs, indiferent ca
au fost sau nu stinse prin tranzactii in ba nca curente sau stornari. Poate fi generata si cu
detalierea documentelor stinse.
 Trezorerie > Sertarul cu cecuri/ bilete la ordin: lista noua care aduce toate efectele
inregistrate in sertarul de cecuri si nedecontate in banca.
 Clienti datornici/Furnizori neachitati : s-a introdus in interfetele acestor liste
optiunea “Calcul adaos marfa”, care are ca efect completarea coloanei “Adaos marfa”.
 Furnizori neachitati : s-a introdus coloana “Val.disc.zile plata” care se completeaza
daca exista contracte comercial e cu partenerul, respectiv valabile la data facturii si macar un
articol pe factura cu discount tip “Target Zile plata” specificat. Valoarea discount -ului este o
suma de discounturi ce s -ar primi pentru fiecare articol daca s -ar face plata obligatiei la da ta
de referinta a listei. In cazul in care restul de plata e diferit de valoarea documentului, se
calculeaza o pondere a valorii articolului in total factura si astfel se estimeaza “restul” la nivel
de articol.
 Fisa analitica partener , Fisa de cont , Fisa d e personal : pot fi generate si pe ani.
 Miscari > Bonuri cantarire, analiza si receptie: lista noua care cuprinde toate
BCAR -urile, coloana “Semn calcul stoc” diferentiaza bonurile de tip intrare de la furnizor sau
din productie (1) de cele catre client ( -1).
 Urmarire articole pe furnizori : lista in meniul Stocuri din Comercial. Aceasta
urmareste pe fiecare zi din intervalul ales la generare si pentru fiecare din articolele selectate,
stocul provenit de la un anumit furnizor si intrarile/iesirile din stocul de la furnizorul selectat.
 Furnizori > Scadentar rate leasing: lista noua in care sunt aduse toate contractele de
leasing si graficele aferente, inclusiv cu facturi pentru ratele facturate. Aceasta lista poate fi
folosita pentru verificarea soldului contu lui 167.
 Profit pe articole : este lista ce afiseaza profitul obtinut la nivel de articol in cadrul
fiecarui document de iesire si respectiv pe fiecare client. Analiza documentelor se face

Page
80
pornind de la livrari, prin identificare in functie de pozitia de st oc a intrarilor in baza pentru
care au fost emise facturile de iesire.
 Trasabilitate stocuri : lista ce permite urmarirea miscarilor pe o anumita/anumite
serie/serii de articole.
 Distributia stocurilor pe locatii : lista noua in care stocul total pe fiecare articol,
calculat pe subunitatea curenta, este detaliat pe locatii (sau gestiuni, in cazul celor care nu au
definite locatii).
 SAP UPLOAD reprezinta un meniu in care se gasesc liste create pe structuri specifice
aplicatiei SAP si care se pot importa in ace asta.

Aplicatie program
Obiectul de studiu al programului este reprezentat de arta și știința creării de
programe, pe baza unor algoritmi, scrise într -un limbaj de programare.
Acest program în cazul aplicației noastre permite calcularea costului unita r pe produs
în funcție de: suma totală a cheltuielilor de producție dintr -un anumit articol de calculație și
cantitatea producției care formează obiectul calculației, calcularea costului marginal ca raport
între cheltuielilor totale de producție ale anul ui curent diminuate cu cheltuielile anului
precedent și cantitatea producție curente diminuată cu cea a anului precedent respectiv,
stabilirea raportului dintre cei doi indicatori la nivelul unei unități de produs.

Programul conține două ferestre astf el, la selectarea primei forme „Bine ați venit!”, în
imagine va apărea un mesaj care conține informații cu privire la conținutul programului și un
butoan, prin intermediul căruia se face trecerea la următoarea fereastră „Program”.

Page
81

Figura nr. Prima formă – „Bine ați venit”

Codul folosit pentru butonul este:
Private Sub Command1_Click()
Load Form 2
Form2.Visible = True
End Sub

OK

Nr.crt Sortimentul Ch. T -2008 Ch.T -2009 Vol.P -2008 Vol.P -2009 Costul unitar Costul
marginal
1. Birou 350000 143232 2000 1119
2. Comoda 433800 214500 1200 750
3. Cuier 309960 134000 945 500
4. Drome 162855 79945 495 295 Program
Calcularea și compararea costului unitar -costului marginal
Incarca date
Salveaza
date X ș ▬
Bine ati venit!

Acest program poate fi folosit pentru a calcula
costul unitar, respectiv costul marginal și pentru a
stabili raportul dintre cei doi indicatori la nivelul unei
unități de produs.

OK
X ș ▬

Page
82

Figura nr. A -II-a formă – „Program”

Programul conține pe lângă butoane command, casete de text, o listă și un tabel cu
informații legate de denumirea sortimentelor, cheltuielile și volumul de producție al acestora,
necesare aplicație, tot în cadrul tabelului sunt rezervate două coloane unde pot fi calculate
costurile unitare și costurile marginale. Astfel pentru a scrie în celulele tabelului s -a folosit
următoarea subrutină:
Private Sub T_KeyPress(KeyAscii As Integer)
If (KeyAscii = 8) And (T.Text <> "") Then
L = Len(T.Text)
T.Text = Left(T.Tex t, L – 1)
Else
If KeyAscii >= 32 Then
T.Text = T.Text + Chr$(KeyAscii)
End If
End If
După scrierea datelor e nevoie de o salvare și o restaurare a datelor, efectuarea acestor
operații fiind posibile prin intermediul butoanelor și . Calculeaza
costul marginal Calculeaza
costul unitar Birou
Sterger
e Birou
1.83 Raportul
Compara
Iesire Raportul dintre cei doi indicatori la nivelul pr odusului Birou este de
1,83 ce reflecta o situatie nefavorabila cu efecte negative asupra
profitului unitar, cat si total!
Incarca date Salveaza
date

Page
83
Se folosește codurile următoare pentru cele două butoane:
Private Sub Incarca_Click()
Open App.Path + " \T.txt" For Input As #1
For i = 0 To T.Rows – 1
For j = 0 To T.Cols – 1
Line Input #1, s
T.TextMatrix(i, j) = s
Next j
Next i
Close #1
End Sub
Open App.Path + " \T.txt" For Output As 1
For i = 0 To T.Rows – 1
For j = 0 To T.Cols – 1
Print #1, T.TextMatrix(i, j)
Next j
Next i
Close #1
În urma introducerii datelor în tabel se pot calcula costul unitar respectiv, cos tul
marginal fâcându -se click pe butoanele și .
Subrutinele care calculează cei doi indicatori sunt:
Private Sub Command1_Click()
For i = 1 To T.Rows – 1
If T.TextMatrix(i, 1) <> "" Then
X = Val(T.Tex tMatrix(i, 3))
Y = Val(T.TextMatrix(i, 5))
T.TextMatrix(i, 6) = X / Y
End If
Next i
End Sub
Private Sub Command4_Click()
For i = 1 To T.Rows – 1
If T.TextMatrix(i, 1) <> " " Then Calculeaza
costul unitar Calculeaza
costul marginal

Page
84
X = (Val(T.TextMatrix(i, 3)) – Val(T.TextMatrix(i, 2)))
Y = (Val(T.TextMatrix(i, 5)) – Val(T.TextMatrix(i, 4)))
T.TextMatrix(i, 7) = X / Y
End If
Next i
End Sub
Dacă se dorește calcularea raportului unui anumit produs, se poate introduce
denumirea acestuia în caseta de text rezervată în cadrul formei, ia r apoi prin activarea
butonului , se va afișa denumirea și valoarea acestuia într -o listă.
Codul folosit pentru acest buton fiind:
Private Sub Command6_Click()
For i = 1 To T.Rows – 1
If Text1.Text = T.TextMatrix(i, 1) Then
X = Val(T. TextMatrix(i, 7)) / Val(T.TextMatrix(i, 6))
End If
Next i
Text2.Text = X
List1.AddItem Text1.Text
List1.AddItem Text2.Text
End Sub
Pentru executarea unui nou raport se va face click pe butonul , folosindu -se
următorul cod pentru acest but on:
Private Sub Command5_Click()
Text1.Text = ""
Text2.Text = ""
Label2.Caption = ""
End Sub
Efectuarea unei comparații presupune mai întâi calcularea raportului dintre cei doi
indicatori, după care prin intermediul butonului , se va afișa într-un Label rezultatul
obținut în urma comparării costului unitar cu cel marginal.
Subrutiuna de calcul pentru acest buton este:
Private Sub Command8_Click()
If Text1.Text = "" Or Text2.Text = "" Then Raport
Comp ara Sterger
e

Page
85
MsgBox "Nu ai introdus datele necesare!", vbInforma tion, "Eroare!"
Else
If Val(Text2.Text) < 1 Then
Label2.Caption = " Raportul dintre cei doi indicatori la nivelul produsului " + Text1.Text + "
este de " reflecta posibilitatea de majorare a productiei la nivelul produsului!"
Else
Label2.Caption = "Raportu l dintre cei doi indicatori la nivelul produsului " + Text1.Text + "
este de " reflecta o situatie nefavorabila cu efecte negative asupra profitului unitar, cat si total!
"
If Val(Text2.Text) = 1 Then
Label2.Caption = "Raportul dintre cei doi indicatori la nivelul produsului " + Text1.Text + "
reflecta nivelul optim al cpacitatii de productie! "
End If
End If
End If
End Sub
În cazul în care se dorește ieșirea din program, un click pe butonul și se va
ieși din program imediat, codul de calc ul al acestui buton fiind:
Private Sub Command2_Click()
End
End Sub

CONCLUZII:

Stocurile, ca mijloace circulante materiale prezintă o importanță deosebită în cadrul
unității, atât în sfera producției, cât și în sfera circulației. Ca urmare a analizelo r făcute am tras
câteva conluzii cu privire la modul de organizare, conducere și gestionare a stocurilor în
cadrul societății .

În primul rând unitatea, în viitor are în obiectiv să -și reducă stocurile prin trecerea la un Iesire

Page
86
mediu de operare în timp real (ju st-in-time). În acest mediu în loc să acumuleze stocuri pentru
utilizarea ulterioară, unitatea va colabora îndeaproape cu furnizorii pentru a coordona și
prognoza aprovizionările, astfel încât bunurile să sosească în timp util pentru a fi consumate.
Astfel mai puțin capital este imobilizat în stocuri, iar costurile legate de păstrarea stocurilor
reprezintă reduse considerabil.

În ceea ce privește organizarea contabilității stocurilor unitatea a adoptat metoda
inventarului permanent, fiind mai avantajoasă în comparație cu metoda inventarului
intermitent, iar contabilitatea analitică este condusă după metoda cantitativ valorică.
Unitatea patrimonială folosește ca metodă de evaluare a stocurilor la ieșirea din
gestiune, în cazul procurării bunurilor la prețu ri diferite, metoda prima intrare -prima ieșire
(FIFO). Astfel, în cazul creșterii de prețuri, prin aplicarea metodei FIFO, ieșirile reprezintă
evaluate la valorile cele mai scăzute, stocurile finale la valorile cele mai ridicate, rezultând o
majorare a rez ultatului unității. Din contră, dacă prețurile reprezintă în scădere, aplicarea
metodei FIFO conduce la evaluarea ieșirilor de stocuri la valoare maximă, stocul final și
beneficiul fiind micșorate. În condiții de relativă stabilitate a prețurilor, este rec omandată
metoda costului mediu ponderat.
În ceea ce privește determinarea costului de achiziție se includ
următoarelecomponente: prețul de cumpărare, exclusiv taxele recuperabile legal (TVA și taxe
asimilate), rabaturile, remizele ș.a.;taxele ne recuperabile, cum este cazul celor vamale pentru
bunurile importate;
iar în costurile de producție, asa cum s -a observat si în subcapitolul de calculație reprezintă
incluse: costurile direct aferente bunurilor produse (cheltuieli sau costurile cu manopera
directă); alocarea sistematică a regiei de producție, fixă și variabilă, generată de transformarea
materialelor în produse finite. Din analiza înregistrărilor efectuate în contabilitate se observă
ca firma nu folosește contul de ambalaje 381, ea înregistrâ ndu-le în contul de materiale
consumabile 3023, deoarece ele reprezintă incluse în prețul produselor finite.

Unitatea nu utilizează conturile de ajustări pentru deprecierea stocurilor.
În final putem spune faptul că toate datele și informațiile culese c onduc la concluzia
că firma relizează o activitate eficientă în ceea ce privește gestiunea, finanțarea și
contabilitatea stocurilor, fapt care rezultă și din analiza financiară efectuată pe baza
situațiilor financiare.

Page
87

BIBLIOGRAF IE

*** Aurelian -Virgil Baluta, – Contabilitate si gestiune fiscala, Editura Fundatiei Romania de
Maine, Bucuresti, 2007;
*** Ramona Maia Chivu, Bazele contabilitatii, Editura Fundației România de Mâine,
Bucuresti, 2016 .
*** Ristea Mihai si colab., Contab ilitatea societăților comerciale, vol. I si II, Editura
Universitară, Bucuresti, 2009
*** Elena Burtea, Lacramioara Rodica Hurloiu, Management financiar, Editura Fundației
România de Mâine, Bucuresti, 2016

Page
88
*** A. Isfanescu : Practica evaluarii economice a intreprinderii – Tribuna Economica Nr.
2/2008
*** Cicilia IONESCU coordonator, Floarea GEORGESCU, Provocări actuale in
contabilitatea firmei, Editura Fundației România de Mâine, București, 2017
*** Cecilia Ionescu – Contabilitate – Baze si Proceduri , Ed. F undatiei Romania de Maine,
Bucuresti, 2007;
*** D. Margulescu : Analiza economico -financiara a(coordonator) intreprinderii – Editura
Tribuna Economica – 2007
*** Luminita Ionescu – Reforma bugetului public si a contabilitatii publice in Romania,
Editura Eco nomica, Bucuresti, 2016 ;
*** Luminita Ionescu, Liana Gadau – Contabilitatea institutiilor publice , teste grila si aplicatii
practice, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007;
*** Luminita Ionescu – Contabilitatea aprofundata a societatilor comercia le, Ed. a III -a
revizuita si adaugita, Editura FRM, Bucuresti, 2007;
*** Luminita Ionescu, Lucian Ilincuta, Floarea Georgescu – Contabilitatea aprofundata a
societatilor comerciale , teste grila si aplicatii practice, Editura FRM, Bucuresti 2008;
*** Legea C ontabalitatii nr. 82/1991, republicata, Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
454 din 18/06/2008.
** V. Deac : Strategia firmei A. Bagu – Editura Eficient . Bucuresti . 2016
** OMFP nr. 1802/ 2016 privind Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale
individuale și situațiile financiare anuale consolidate (OMFP nr. 1938/2016)