Contabilitatea stocurilor. I ndicatori de analiza influentati de stocuri. [623189]

Contabilitatea stocurilor. I ndicatori de analiza influentati de stocuri.

Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. – 2 –
Cap 1 Contabilitatea stocurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. – 3 –
1.2. Activele circulante – componentă esențială a activului patrimonial ………………………….. ………………. – 3 –
1.2. Evaluarea stocurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. – 6 –
1.2.1. Evaluarea intrări lor în stoc ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. – 6 –
1.2.2. Evaluarea ieșirilor din stoc ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. – 7 –
1.2.3. Evaluarea în situațile financiare ………………………….. ………………………….. ………………………….. . – 10 –
1.3.Evidența stocurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… – 10 –
1.3.1. Evidența operativă a stocurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. … – 10 –
1.3.2. Contabilitatea analitică a stocurilor ………………………….. ………………………….. ………………………. – 11 –
1.4. Metode de contabilizare a stocurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. . – 12 –
1.4.1. Metoda inventarului permanent ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. – 14 –
1.4.2. Metoda inventarului intermitent ………………………….. ………………………….. ………………………….. . – 14 –
Cap 2 Contabilizarea grupelor de stocuri ………………………….. ………………………….. ………………………… – 15 –
2.1. ……….. Contabilitatea stocurilor de materii prime, materii consumabile și materii de natura obiectelor de
inventar ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… – 15 –
2.2. Contabilitatea stocurilor în curs de aprovizionare ………………………….. ………………………….. …………. – 17 –
2.3. Contabilitatea producției în curs de execuție ………………………….. ………………………….. ………………… – 17 –
2.4. Contabilitatea producției ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. – 18 –
2.5. Contabilitatea stocurilor aflate la terți ………………………….. ………………………….. …………………………. – 19 –
2.6. Contabilitatea animalelor și păsărilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. – 20 –
2.7. Contabilitatea măr furilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. – 21 –
2.8. Contabilitatea ambalajelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. – 22 –
2.9. Contabilitatea ajustărilor pentru deprecerea stocurilor și a produselor în curs de execuție …………… – 23 –
Cap 3 Indicatori influențați de strocuri ………………………….. ………………………….. ………………………….. … – 24 –
3.1. Viteza de rotație a stocurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. – 24 –
3.1.1. Numărul de rotații al stocurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. – 25 –
3.1.2. Durata de stocare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… – 25 –
3.2. Rata de finanțare a stocurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. – 25 –
3.3. Lichiditatea imediată ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. – 26 –

– 1 –
3.4. Productia exercitiului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. – 26 –
3.5. Perioada de înlocuire a stocurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… – 27 –
3.6. Rata stocurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … – 27 –
CAP 4 Studiu de caz ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . – 28 –
4.1. Scurt istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. – 28 –
4.2. Analiza indicatori ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… – 30 –
4.2.1. Viteza de ro tație ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. – 30 –
4.2.2. Rata de finanțare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. – 32 –
4.2.3. Rata lichidității imediate ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. – 33 –
4.2.4. Producția exercițiului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… – 35 –
4.2.5. Perioada de înlocuire a stocurilor ………………………….. ………………………….. …………………………. – 36 –
4.2.6. Rata stocurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. – 37 –
4.3. Contabilizarea operațiunilor cu stocuri ………………………….. ………………………….. ………………………… – 38 –
4.4. Evaluarea stocurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… – 40 –
CONCLUZII: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. – 43 –
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… – 43 –
Anexe

– 2 –
Introducere

Fiecare dintre noi are un vis, un vis care să îi asigure un trai decent atât lui
cât și familie i. Fiecare speră la un ideal prin care să se simtă împlinit, prin care să se
realizeze sau care să -i ofere satisfacție. Și eu am un vis, un ideal, o dorință, aceea de -a
avea propria afacere, de -a avea propria firmă de contabilitate.
O afacere reprezintă totalitatea operațiunilor inițiate, organizate și
gestionate sau conduse de unul sau mai mulți întreprinzători . Aceasta are ca scop
realizarea produselor sau servicilor necesare satisfacerii nevoilor clienților, iar pentru
întreprindere generatoare de pro fit.
Pentru a putea crea un produs sau pentru a presta un serviciu avem nevoie de
elemente de forma stocurilor care să facă posibilă realizarea acestora. Stocurile
reprezintă bunuri care urmează a fi vândute în aceiași formă, bunuri care au parcurs
doar o parte din ciclul de producție și bunuri care vor fi consumate la prima utilizare.
Am ales pentru a prezenta în cadrul lucrării de licență tema privind stocurile
și indicatori influențați de acestea deoarece consider că stocurile reprezintă o
componentă d e bază în desfășurarea activității unei entități. Fără existența stocurilor
activitatea de producție sau de prestări servicii nu ar fi posibilă, dacă activitatea nu
este posibilă nici entitatea nu poate înregistra profit și practic existența sa pe piață es te
inutilă.
Ca și structură, lucrarea e împărțită în patru capitole: trei pe partea teoretică
și unul pe partea practică. În primul capitol am sintetizat elemente generale privind
încadrarea stocurilor în activele circulante, modul de evaluare al acestora , modul în
care se realizează evidența acestora și metodele utilizate în general în inventarierea
acesto ra.
În cel de -al doilea capitol am analizat contabilizarea grupelor de stocuri,
respectiv modul în care se înregistrează intrările și ieșirile de stocu ri, funcția contabilă
îndeplinită și conținutul economic al acestora, iar la final informații privind soldul
final debitor sau creditor al conturilor.
Cel de -al treilea capitol este dedicat indicatorilor care suferă modificări în
cazul fluctuaților de stocuri , care ulterior în capitolul patru sunt exemplificați cu
ajutorul firmei S.C. CENTIMA S.A. La finalul capitolului vor fi prezentate câteva
exemple de opera țiuni pe conturile de stocuri, evidențiate cu documente le justificative
prezentate în anexe .

– 3 –
Cap 1 Contabilitatea stocurilor

1.2. Activele circulante – componentă esențială a activului patrimonial

Activul patri monial este format din bunurile economice de ținute ca avere și
din drepturile societ ății de a încasa disponibilit ăți bane ști ca echi valent al produselor
vândute sau a servicilor prestate.
Un activ reprezint ă o resurs ă controlat ă de întreprindere ca rezultat al unor
evenimente trecute, care creaz ă beneficii economice viitoare. Acesta arat ă
întrebuin țarea capitalurilor ca și bunuri de f olosin ță, a stocurilor, a crean țelor, a
disponibilit ăților și a altor valori.
În func ție de modul de valorificare a mijloacelor economice și de gradul de
lichiditate, activele se împart în:
 Active imobilizate
 Active circulante
 Cheltuieli în avans
Activel e circulante sunt bunuri și valori care se întrebuin țează pe o perioad ă
scurt ă de timp , de regul ă la un singur circuit economic. Acestea particip ă la procesul
de produc ție prin consumarea lor integral ă, modificandu -și forma și transmi țându-și
valoarea noului produs. Deoarece sunt de ținute pentru consum sau v ânzare, activele
circulante sunt în continu ă mișcare.
Activele deț inute de societ ăți, pentru a fi privite ca și active circulante
trebuie s ă fie achizi ționate sau produse pentru consumul propriu și al p unerii în
circula ție pe pia ță, trebuie s ă fie reprezentate de crean țe ale ciclului de exploatare și
trebuie s ă fie reprezentate de trezorerie sau echivalente ale acesteia a c ăror utilizare nu
este condi ționat ă.
Activele circulante, în raport cu forma pe c are o îmbraca și func ția pe care o
îndeplinesc, se clasific ă în:
 Stocuri – mijloace circulante material, inclusiv valoare servicilor prestate dar
nefacturate.
 Crean țe – valori aflate în curs de decontare
 Investi ții financiare pe termen scurt – titluri de plasament sau valori de trezorerie
 Casa și conturi la b ănci – plasamente de trezorerie și disponibilit ăți bănești.
Activele circulante sunt evaluate fie la costul de achizi ție, fie la cel de
produc ție. Acestea trebuie prezentate în situa țile anuale finale la valoarea cea mai

– 4 –
mică de pe pia ță, iar în cazuri excep ționale la valoarea minim ă, valori determinate
prin deducerea ajust ărilor pentru deprecier ile de valoare.
Stocurile reprezint ă bunurile și serv icile pe care entitatea le de ține pentru a fi
consumma te în cadrul activit ății de produc ție sau pentru a fi v ândute în aceia și stare.
Fiind o categorie vast ă, stocurile cuprind:
 Materii prime – bunuri utilizate în procesul de produc ție, care se reg ăsesc în produsul
finit fie în forma ini țială fie transforma te.
 Materiale consumabile – sunt acele elemente care participă la ciclul de produc ție fără
a se reg ăsi în produsul finit.
 Materiale de natura obiectelor de invent ar – sunt acele bunuri care nu îndeplinesc cele
două condi ții specifice mijloacelor fixe: au o valoare inferioar ă limitei impuse de lege
pentru a fi considerate mijloace fixe și au o durat ă de folosin ță mai mic ă de un an.
 Stocuri aflate la ter ți – reprezint ă acele bunuri aflate în proprietatea societ ății, dar sunt
în custodia ter ților pentru a fi p relucrate.
 Ambalaje – sunt bunuri utilizate de întreprindere cu s copul protej ării pe parcursul
transportului, mani pulării sau a depozit ării.
 Semifabricate – sunt bunuri care n u au trecut prin toate fazele ciclului de fabrica ție.
 Produse finite – sunt bunur i care au trecut prin toate fazele c iclului de fabrica ție, care
corespund din punct de vedere al standardelor și care urmeaz ă a fi v ândute .
 Produse reziduale – reprezint ă materii care au rezultat la finalul ciclului de produc ție
sub forma de șeurilor, a mat erilor recuperabile sau a rebuturilor.
 Animale și pasari – născute sau cele tinere de orice fel, crescute sau folosite pentru
reproduc ție, îngrașare și valorificare.
 Mărfuri – reprezint ă bunurile achizi ționate de societate cu scopul rev ânzării, fara a
suferi modific ări în structura acestora.
 Produc ția în curs de execu ție – reprezint ă bunurile care se afl ă în ciclul de fabrica ție,
dar care nu au trecut prin toate fazele acestuia, urm ând a fi transformat e în produs e
finite.
“Potrivit legii, în categoria stoc urilor se mai cuprind activele cu ciclu lung de
fabrica ție, destinate v ânzării, precum ansamblurile sau complexurile de locuin țe. Dac ă
construc țile sunt r ealizate pe termen lung, de c ătre entitatea care le -a realizat, ele
reprezint ă imobiliz ări. Activele d e natura ansamblurilor sau complexurilor de locuin țe
care ini țial erau destinate v ânzării și care ulterior își schimb ă destina ția, urm ând a fi
folosite de entitate pe o perioad ă îndelungat ă sau s ă fie închiriate unor ter ți, sunt
transferate de la stocuri l a imobiliz ări corporale. Transferul se efectueaz ă la data

– 5 –
schimb ării destina ției, la valoarea la care activele erau înregistrate în contabilitate (
reprezentat ă de cost). ”1
În situa ția în care un teren este achizi ționat cu scopul de a se întemeia pe
acest a construc ții predestinate comercializ ării, acesta este înregistrat la stocuri. Un
activ care a fost identificat primordial la terenuri și este utilizat ulterior pentru
realizarea ansamblurilor de locuin țe în scopul comercializ ării, prețul terenului se
include în pre țul activului realizat sau se va reflecta distinct la stocuri de natura
mărfurilor.
Un criteriu pe baza c ăruia putem clasifica stocurile îl reprezint ă sursa de
provenien ța care ne împarte stocurile în cumparate și fabricate. Apartenen ța la
patrimoniu clasific ă stocurile în stocuri care fac parte din patrimoniu și stocuri care nu
fac parte din acesta. Un ultim criteriu de clasificare reprezentat de gradul de
individualizare și modul de gestionare împarte stocurile în identificabile și
interschimb abile sau fungibile.
“In cadrul stocurilor se cuprind și bunurile aflate în custodie, pentru
prelucrare sau în consigna ție la ter ți, care se înregistreaz ă în contabilitate distinct, pe
categorii de stocuri.
Pentru înregistrarea în contabilitate a bunuri lor material e, se utilizeaz ă
conturile din clasa 3 – Conturi de stocuri și produc ție în curs de execu ție, împar țită în
8 grupe, ultimul cont al fiec ărei grupe fiind un cont de diferen țe de pr eț, având pe
poziția a treia a simbolului cifra opt. Aceste contu ri de diferen țe de pr eț sunt utilizate
în cazul evalu ării bunurilor material e la pre ț prestabilit sau standard sau, în cazul
mărfurilor, pentru eviden țierea adaosului com ercial.”2
Stocurile sunt recunoscute ca active numai în situa ția în care ele aduc
entității beneficii economice viitoare, iar evaluarea costului se poate face credibil.
Pentru ca stocurilor sa le fie acordat ă calitatea de active, fiecare societate aplic ă
raționamentul evalu ării pentru a determina nivelul sub care elementele nu pot fi
înregistrate în bilant, ci în contul de profit sau pierdere. De asemenea, acest
raționament profe sional este aplicat și pentru a se stabili modul de înregistrare a
stocurilor: pe categorii separ ate sau pe o singur ă categorie.

1 Balteș Nicolae,Alina Teodora Ciuhureanu – Contabilitate financiră, Editura Universității “Lucian Blaga” din Sibiu 2014,
paginile 99 -100
2 Balteș Nicolae,Alina Teodora Ciuhureanu – Contabilitate financiră, Editura Universității “Lucian Blaga” din Sibiu,
paginile 91 -92

– 6 –
1.2. Evaluarea stocurilor

1.2.1. Evaluarea intr ărilor în stoc

Stocurile și produc ția în curs de execu ție sunt înregistrate valoric în
contabilitatea sintetic ă, cantitativ și valoric în contabilitatea analitic ă și cantitativ în
eviden ța operativ ă.
La intrarea în entitate toate activel e sunt evaluate și înregistrate la valoarea
de intrare sau la costul istoric. Valoarea de intrare poate fi compus ă din costul de
achizi ție, costul de produc ție sau valoarea just ă a activului respectiv.
Stocurile care au fost achizi ționate sau ob ținute cu titlu oneros vor fi
evaluate și înregistrate la costul de achizi ție. Acesta este format din pre țul fără taxa pe
valoare adaugat ă cerut de furnizor, taxe vamale, accize, comisioane, taxe de asigurare
sau alte taxe nerecuperabile și din cheltuielile aferente transportului, manip ulării sau
alte cheltuieli legate de achizi ția stocurilor. Exceptie fac rabaturile, remizele sau
reducerile acordate de furnizori care nu sunt înregistrate în costul de achizi ție.
Stocurile realizate de entitate sunt evaluate și înregistrate la costul de
produc ție.Costul de produc ție înglobeaz ă cheltuieli directe care cuprind valoarea
materilor prime,a materialelor directe, a energiei consumate, a salarilor muncitorilor
care au participat la realizarea acestora, a altor cheltuieli dir ecte legate de produc ție și
cota cheltuielilor indirecte care cuprinde valoarea amortizarilor utilajelor, valoarea
repara ților realizate utilajelor, valoarea salarilor personalului de conducere din sec ții.
Abatere de la acestea sunt chetuielile perioadei c are sunt compuse din cheltuieli cu
manopera, cheltuieli de desfacere, cheltuieli de administrare și cheltuielile aferente
pierderilor de materiale.
Stocurile care au fost aduse ca aport la capitalul social sunt evaluate și
înregistrate la valoarea de apor t, valoare determinata dup ă evaluarea realizat ă de către
un personal specializat.
Stocurile primite ca și dona ție sau ob ținute cu titlu gratuit se evalueaz ă și
înregistreaz ă la valoarea just ă, valoare reprezentat ă de suma pentru care acesta ar fi
putut fi schimbat ă și determinat ă de pre țul pie ței, de starea și amplasarea stocurilor.
Entit ățile economice pe lang ă înregistrarea bunurilor la cost de achizi ție sau
cost de produc ție, pot opta și pentru evaluarea și înregistrarea activelor la cost
standard sau preț cu am ănuntul. Costul standard este un cost prestabilit care
presupune înregistrarea stocurilor pe baza costurilor din perioada precedent ă. De

– 7 –
asemenea, acesta, presupune înregistrarea pe conturi distincte a diferen țelor de pre ț
față de costul de achiz iție sau de cel de produc ție și impune realizarea evaluarilor
periodice. Pre țul cu am ănuntul este un pre ț utilizat pentru înregistrarea activelor în
entitățile comerciale cu am ănuntul. Pre țul cu am ănuntul presupune înregistrarea
adaosului comercial și a taxei pe valoare adaugat ă neexigibil ă.

1.2.2. Evaluarea ie șirilor din stoc

În momentul în care activele se v ând, se consum ă, se distrug, se doneaz ă sau
se înstrăineaz ă prin orice mijloc , se vor evalua la ie șirea din gestiune. În general,
acestea se evalu ează la valoarea de intrare.
“În cazul stocurilor identificabile se aplic ă metoda identific ării specifice,
care const ă în evaluarea elementelor identificabile ale stocurilor la momentul ie șirii
lor la costul istoric (valoarea de intrare) al acestora. Ide ntificarea specific ă presupune
individualizarea fiec ărui articol de stocuri at ât în momentul intr ării cât și al ie șirii lui
din entitate.”3
În situa ția existen ței decalajelor între v ânzarea și livrarea bunurilor care
nu mai sunt considerate a fi în prop rietatea entit ății, acestea se înregistreaz ă ca ie șiri
astfel:
 bunurile comercializate și nelivrate se înregistreaz ă distinct în conturi
speciale
 bunurile livrate și nefacturate se înregistreaz ă atât în contabilitate pe baza
documentelor întocmite în mome ntul ie șirii din gestiune dar și la locul de
înmagazinare
 bunurile comercializate care ofer ă drept de proprietate se înregistreaz ă atât în
gestiune cât și în contabilitate la intr ări și ieșiri.
În cadrul unui ciclu este foarte greu s ă identificam lotul d in care se face
ieșirea de active și totodat ă valoarea de intrare a acestora. Acest lucru se datoreaz ă
bunurilor de natura stocurilor care sunt fungibile și interschimbabile. Pentru evaluarea
stocurilor fungibile, în contabilitate, se utilizeaz ă mai multe metode cum ar fi FIFO,
LIFO, CMP, etc.
Metoda costului mediu ponderat (CMP) presupune evaluarea ie șirilor de
stocuri la un cost ob ținut prin raportarea valorii stocului precedent sau ini țial și a
valorii intr ărilor la cantitatea precedent ă sau ini țială și la cea intrat ă. Aceast ă metod ă

3 Ristea Mihai, Contabilitate financiară, Editura Universitară, București,2004, pagina 159

– 8 –
se poate utiliza at ât pentru costul mediu ponderat al ultimei intr ări cât și pentru costul
mediu ponderat global al tuturor intr ărilor dintr -un interval de timp.
Metoda costului mediu ponderat al ultimei intr ări (CMPUI) se caracterizeaz ă
prin faptul c ă se va calcula un cost mediu ponderat la fiecare intrare,dupa rela ția:
CMPUI=VP+VI
SC+CI
unde: CMPUI -costul mediu ponderat al ultimei intr ări,
VP-valoarea stocului precedent
VI-intrările valorice
SC-stocul precedent cantitativ,
CI-cantit ăți intrate

Metoda costului mediu ponderat global al tuturor intr ărilor (CMPTI) dintr -o
perioad ă presupune calcularea unui cost mediu ponderat periodic și cel mai adesea la
sfârșitul lunii. Pentru calculul acestui cost se utilizeaz ă urmatoarea rela ție:
CMPTI i=Vi+ Iid
i=1
Si+ Cid
i=1
unde: V i-soldul valoric la începutul perioadei
Si-stocul cantitativ la începutul perioadei
Ii-intrările valorice
Ci-cantit ățile intrate .

Atât prima metod ă cât și cea de -a doua ofer ă avantaje și dezavantaje . Metoda
costului mediu ponderat global al tuturor intr ărilor dintr -o perioada reduce calculele și
niveleaz ă varia țile costurilor cu consumul de stocu ri, dar totodat ă nu valorizeaz ă
ieșirile pe perioada de gestiune. Metoda costului mediu ponderat al ultimei intr ări
creaz ă posibilitatea de a evalua ie șirile în perioada de gestiune, dar presupune
realizarea unui calcul mai complex.
Metoda LIFO, ultimul i ntrat-primul ie șit (last in -first out), potrivit c ăreia
primele loturi ie șite din entitate vor fi evaluate la costul ultimelor loturi intrate. În
momentul epuiz ării unui lot, se va utiliza costul de intrare al celui anterior, iar loturile
rămase în entitat e la finalul perioadei vor fi evaluate la costul celor mai vechi intr ări.
În perioadele infla ționiste ( de cre ștere a pre țului) aplicarea metodei ultimului intrat –
primul ie șit va supraevalua cheltuielile. Aceast ă supraevaluare se datoreaz ă
subevaluarii sto curilor de la finalul perioadei a primelor loturi intrate , care nu au fost
utilizate și scoase din gestiune.

– 9 –
Evaluare a și înregistrarea stocurilor intrate se poate face at ât la cost standard
pentru activitatea de produc ție și la preț cu am ănuntul pentru c omer ț, iar la ie șirea din
gestiune vor fi utilizate acelea și costuri standard. Daca între pre țurile bunurilor intrate
în gestiune și între cele standard vor exista diferen țe, diferen țele vor fi reflectate
distinct urm ând ca la sf ârșitul fiec ărei luni s ă fie distribuite propor țional cu ajutorul
unui coeficient at ât asupra bunurilor ie șite cât și asupra stocurilor r ămase.

Kr=Sid+Dp
Si+Vi

unde:
Kr – coeficient de repartizare
Sid – soldul ini țial al diferen țelor de pre ț
Dp – diferen țe de pre ț aferent e intr ărilor cumulate de la începutul perioadei
Si – soldul ini țial, la pre țul de intrare, al stocurilor
Vi – valoarea intr ărilor cumulat ă de la începutul anului

Dupa calculul coeficientului, acesta se înmulteste cu valoarea bunurilor
ieșite și suma ob ținută se înregistreaz ă în conturile care eviden țează bunurile ie șite. La
final pentru a se reflecta valoarea stocurilor se vor cumula soldurile conturilor de
diferen țe cu cele de stocuri.

Metoda FIFO, primul intrat -primul ie șit (first in -first out) pres upune
evaluarea ultimelor loturi ie șile la costul primelor intrate. În momentul epui zării unui
lot se va utiliza în evaluare costul urmatorului intrat iar cele care r ămân la final de
perioada vor fi evaluate la costul celor mai recente loturi intrate în en titate. În
perioada infla ționist ă – de cre ștere a pre țurilor, prin utilizarea aceste metode și
datorit ă supraevalu ării ultimelor loturi intrate și ne ie șite din gestiune se subevalueaz ă
cheltuielile.
La finalul exerci țiului, se va constitui un provizion p entru deprecierea
stocurilor , în situa ția în care valoarea contabil ă este mai mare ca valoarea de inventar,
prin mic șorarea valorii stocurilor p ână la valoarea realizabil ă netă.

– 10 –
1.2.3. Evaluarea în situa țile financiar e

Stocurile se evalueaz ă la valoa rea de inventar denumit ă și valoare rezidual ă
netă, iar c u ocazia inventarierii elementelor , se vor ob ține diferen țe cantitative și
valorice. Diferen țele cantitative pot fi în minus sau în plus în situa ția faptic ă față de
cea scriptic ă. Concordan ța între s criptic și faptic se realizeaz ă prin înregistrarea
plusurilor în debitul conturilor de stocuri și a minusurilor în creditul conturilor.
Diferen țele valorice, potrivit principiului pruden ței prin care stocurile trebuie
prezentate în situa țile anuale finale la valoarea cea mai mic ă, reprezentate de plusuri
nu se contabilizeaz ă, pe c ând diferen țele reprezentate de minusuri se înregistreaza sub
forma ajust ărilor pentru deprecierea stocurilor constituite pe seama cheltuielilor. Cu
ocazia unei alte inventarieri, constatarea unui alt minus va duce la contabilizarea unei
ajust ări suplimentare, pe c ând un plus la inventar poate duce la mi școrarea ajust ării
anterior create sau chiar la anularea acesteia dac ă valoarea plusului este cel pu țin
egală cu valoarea ajust ării.
Valoarea bilan țieră a stocurilor este dat ă de diferen ța rezultat ă între soldurile
conturilor de stocuri și a celor de ajust ări pentru depreciere.

1.3.Eviden ța stocurilor

1.3.1. Eviden ța operativ ă a stocurilor

Operatile de intrare sau ie șire de stocu ri sunt consemnate în documente
primare. În cazul intr ărilor de stocuri cele mai des utilizate documente sunt: avizul de
însotire a m ărfii, factura, nota de recep ție și constatare de diferen țe, bonul de predare –
transfer -restituire și procesul verbal de rec epție. Pentru ie șirea stocurilor se utilizeaz ă:
dispozi ția de livrare, avizul de însotire a m ărfii, factura, bonul de consum, fi șa limit ă
de consum, bon de v ânzare, raportul de gestiune, bonul de primire în consigna ție,
borderoul de primire/ie șire a obiect elor în consigna ție și borderoul de predare a
documentelor.
Avizul de însotire a m ărfii reprezint ă documentul întocmit pentru eliberarea
și desc ărcarea stocurilor din depozit, documentul de însotire a m ărfii pe parcursul
transportului, documentul care st ă la baza întocmirii facturii și pentru încarcarea
gestiunii primitorului.
Factura se emite în momentul livr ării bunurilor și reprezint ă documentul
care st ă la baza decont ării valorii bunurilor livrate.

– 11 –
Nota de recep ție și constatare de diferen țe reprezi ntă documentul pe baza
căruia se face recep ția bunurilor în cazul în care exist ă diferen țe la recep ție, bunurile
se depoziteaz ă în mai multe loca ții și sunt ținute doar în păstrare.
Bonul de predare -transfer -restituire reprezint ă documentul care st ă la ba za
depozit ării bunurilor proprii și la baza transferului acestora între magazii sau sec țile
de produc ție.
Dispozi ția de livrare reprezint ă documentul întocmit pentru bunurile ie șite în
afara unit ății. De asemenea pentru bunurile ie șite în afara unit ății se pot întocmi și
factur ă sau aviz de însoțire a m ărfii.
Bonul de consum serve ște ca document de desc ărcare a gestiunii, de
înregistrare a ie șirilor de stocuri.
Fișa limit ă de consum este întocmit pentru bunurile a c ăror ie șire din
magazie este cu frecv ență ridicat ă.
Bon de v ânzare este un document întocmit în momentul v ânzării bunurilor în
unitățile cu am ănauntul.
Raportul de gestiune are rolul de a ține eviden ța mărfurilor și ambalajelor în
unitățile de desfacere cu am ănuntul.
Raportul stocurilor es te întocmit pentru a verifica concordan ța fișelor din
magazie cu cele din contabilitate și de a evalua stocurile de valori materiale.
Bonul de primire în consigna ție reprezint ă documentul pe care se
menționeaz ă prețul de vânzare a obiectului primit.

1.3.2. Contabilitatea analitic ă a stocurilor

Unitatile mari trebuie s ă își organizeze și o contabilitate analitic ă a stocurilor
în vederea asigur ării integrit ății, pe c ând cele mici și mijloci nu. Contabilitatea
analitic ă poate fi organizat ă prin utilizarea metodei cantitativ -valorice, a metodei
operativ -contabile sau a metodei global -valorice.
Metoda cantitativ -valoric ă presupune ca la locul de depozitare s ă se țina o
eviden ță cantitativ ă prin intermediul fi șelor de magazie întocmite pentru fiecare
sortime nt și în contabilitate s ă se țina o eviden ță cantitativ -valoric ă cu ajutorul fi șei de
cont analitic întocmit ă, de asemenea , pentru fiecare sortiment.
Aplicarea acestei metode presupune parcurgerea urm ătoarelor etape:
 operarea cantitativ ă a stocurilor în fișele de magazie
 întocmirea documentelor de tip borderou
 înregistrarea documentelor în fișele de cont analitic

– 12 –
 verificarea realiz ării concordan ței între fi șele de magazie și fișele de cont
analitic
 verificarea realiz ării concordan ței între fi șele de cont a nalitic și fișele de cont
sintetic prin utilizarea balan țelor de verificare analitice

Metoda operativ -contabil ă sau pe solduri se bazeaz ă pe înlăturarea fi șelor de
conturi analitice și înlocuirea lor cu fi șe centralizatoare. Aceasta metod ă eviden țează
mișcarea stocurilor în contabilitate și presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
 eviden ța catitativ ă la locul depozit ării pe categori cu ajutorul fi șei de
magazie
 întocmirea unui borderou de predare
 întocmirea la finalul lunii a unui registru al stocurilor
 întocmirea unei fi șe centralizatoare a mi șcărilor pe grupe de bunuri.

Metoda global -valoric ă presupune ținerea eviden ței valorice în contabilitate
și la nivelul gestiunii prin întocmirea raportului de gestiune și a fi șelor de cont.
Aceasta se utilizeaz ă cu precadere în unit ățile de desfacere cu am ănuntul. La locul
depozit ării se întocme ște raportul de gestiune care este completat doar valoric, iar la
compartimentul financiar -contabil se întocmeste fi șa de cont. În mod regulat se
realizeaz ă controale asup ra realiz ării concordan ței între eviden ța operativ ă și cea
contabil ă. Unul dintre avantajele acestei metode îl reprezint ă reducerea volumului de
munc ă.

1.4. Metode de contabilizare a stocurilor

Clasa a 3 -a (Conturi de stocuri și produc ție în curs de ex ecuție) este
reprezentat ă de conturile care țin eviden ța mișcărilor și constituirilor de stocuri și a
produc ției în curs de execu ție. Aceste conturi reprezint ă și conturi de inventar sau de
bilan ț.
“Conturile de stocuri au func ție contabil ă de activ. Ele se debiteaz ă cu
valoarea stocurilor intrate în gestiunea entit ăților economice prin achizi ționarea de la
furnizori, aportate de c ătre asocia ți, realizate din produc ție proprie și din alte surse.
Ele se crediteaz ă cu valoarea stocurilor ie șite din gestiunea entităților economice prin
consum, v ânzare și alte destina ții. Soldul conturilor este debitor și reprezint ă valoarea
bunurilor aflate în stoc sau în sold la sf ârșitul exerci țiului financiar.

– 13 –
Clasa a 3 -a de conturi cuprinde urm ătoarele grupe de conturi:
 grupa 30 Stocuri de materii prime și materiale;
 grupa 32 Stocuri în curs de aprovizionare;
 grupa 33 Produc ția în curs de execu ție;
 grupa 34 Produse;
 grupa 35 Stocuri aflate la ter ți;
 grupa 36 Animale;
 grupa 37 M ărfuri;
 grupa 38 Ambalaje;
 grupa 39 Ajust ări pentru deprecierea stocurilor și produc ției în curs de execu ție.”4

Conturile din clasa a 3 -a se pot grupa dup ă conținutul economic în:
 Conturi de eviden țiere a stocurilor la costul istoric (grupele 30; 32; 33; 34; 35; 36; 37
și 38). Acestea se debiteaz ă cu valoarea stocurilor intrate, se crediteaz ă cu valoarea
celor ie șite și soldul final este debitor reprezent ând stocurile existente la acel moment
în gestiune.
 Conturi rectificative, care au fost create cu scopul de a corecta valorile stocurilor.
Acestea sunt conturile de diferen țe de pre ț (conturile 308; 348; 368; 378 și 388) și
conturile de ajust ări pentru depreciere (grupa 39) . Conturile de diferen țe se debiteaz ă
cu valoarea diferen țelor stocurilor intrate și se crediteaz ă cu valoarea diferen țelor
stocurilor ie șite. Soldul final debitor simbolizeaz ă valoarea diferen țelor de pre ț
aferente stocurilor existente în entitate.

“Contul 378 Diferen țe de pre ț la mărfuri, este un cont de pasiv și începe s ă
funcționeze prin a se credita. Astfel, el se crediteaz ă cu adaosul comercial aferent
mărfurilor intrate în unitate și se debiteaz ă cu adaosul comercial aferent m ărfurilor
ieșite din unitate. Soldul final al contului este creditor și reprezint ă adaosul comercial
aferent m ărfurilor din stoc. Asem ănător func ționează și conturile 308, 348, 368 și 388
în situa ția în care sun t considerate conturi de pasiv.”5
Conturile de ajust ări pentru depreciere a stocurilor și a produc ției în curs de
execu ție respectiv conturile din grupa 39 sunt conturi de pasiv, încep a se cred ita cu
valoarea ajust ărilor constituit ă sau majorat ă, încep a se debita în momentul anul ării

4 Dumitru Matiș și Atanasiu Pop – Contabilitate financiară, 2010, pagina 282
5 Dumitru Matiș si Atanasiu Pop – Contabilitate financiară, 2010, pagina 283

– 14 –
sau diminu ării ajust ărilor; iar soldul creditor reprezint ă valoarea ajust ărilor existente
la acel moment.
Contabilitatea fluxurilor de stocuri se poate organiza și prin utilizarea
metodelor inventarului permanent sau a inventarului intermitent.

1.4.1. Metoda inventarului permanent

Metoda inventarului permanent presupune utilizarea conturilor de stocuri
astfel încat dup ă fiecare intrare sau ie șire să se poat ă urmări stocurile scriptice.
Metoda este utilizat ă cu prec ădere în entitatile mari, de și presupume un volum ridicat
de munc ă ajuta la o cunoa ștere clar ă a mărimii stocurilor și la un control al integrit ății
acestora.
În utilizarea metodei, co ntabilitatea sintetic ă va reflecta:
 Stocul de la începutul lunii (stocul ini țial) va fi egal cu cel final al lunii
precedente și va fi în mod obligatoriu debitor.
 Intrările de pe parcursul lunii se vor înregistra în debitul conturilor
corespunz ătoare pe ba za documentelor justificative de intrare.
 Ieșirile de pe parcursul lunii se vor înregistra în creditul conturilor
corespunz ătoare pe baza documentelor de ie șire.
 Prin respectarea normelor de mai sus , stocul scriptic va fi în permanen ță
stabilit.
Utilizar ea metodei va presupune utilizarea fiec ărui pre ț de înregistrare,
utilizarea conturilor de diferen țe de pre ț, daca este cazul, și utilizarea unei metode de
contabilitate analitic ă.

1.4.2. Metoda inventarului intermitent

Metoda inventarului intermitent se caracterizeaz ă prin faptul ca nu se vor
urmarii stocurile dup ă fiecare intrare și ieșire, conturile fiind utilizate numai la finalul
perioadei prin debitarea soldurilor finale de la locurile de consum sau depozitare și
prin creditarea cu cele intrate. I ntrările de stocuri vor afecta cheltuielile și veniturile
nu conturile de stocuri. Aceast ă metod ă este utilizat ă în unit ățile mici și mijlocii,
deoarece tehnica aplic ării inventarului intermitent difer ă la stocurile ob ținute din afara
față de cele realizat e de unitate, reduce volumul de munc ă fără a oferi un control
rigulos al stocurilor și fără a verifica integritatea acestora.

– 15 –
În cazul stocurilor procurate din afara unit ății se storneaz ă stocurile ini țiale
pentru a fi revendicate în conturile de cheltuie li, achizi țile de la furnizori o s ă se fac ă
direct asupra cheltuielilor, iar la finalul lunii, dup ă inventariere, se degreveaz ă
cheltuielile prin trecerea lor asupra conturilor de stocuri.
Matematic, aceste stocuri se pot determina prin aplicarea rela ției:
IEȘIRI = STOC INI ȚIAL + INTR ĂRI – STOC FINAL

Cap 2 Contabilizarea g rupe lor de stocuri

2.1. Contabilitatea stocurilor de materii prime, materii consumabile și materii de
natura obiectelor de inventar

Denumit ă și contabilitatea opera țiilor privind st ocurile cump ărate în vederea
consumului intern, aceast ă categorie cuprinde bunurile achizi ționate de ter ți pentru a
fi utilizate în cadrul procesului de produc ție. În aceast a sunt cuprinse stocurile de
materii prime, stocurile de materiale și stocurile de materiale de natura obiectelor de
inventar.
Stocurile de materii prime reprezint ă bunurile care particip ă în mod direct la
fabricarea produsului finit reg ăsindu -se integral sau par țial, în starea lui proprie sau
transformat ă.
Stocurile de materiale consu mabile reprezint ă categoria bunurilor care ajut ă
la fabricarea produsului finit f ără a se reg ăsi în acesta. Principalele materiale
consumabile se împart în urm ătoarele categorii: materiale auxiliare, combustibili,
materiale pentru ambalat, piese de schimb, semin țe și materiale de plantat, furaje etc.
Stocurile de materiale de natura obiectelor de inventar reprezint ă bunuri care
fie au durat ă normal ă de func ționare mai mic ă de un an, fie valoarea de intrare a
acestora este inferioar ă limitei legale.
Contab ilitatea materilor prime și materialelor se realizeaz ă cu ajutorul grupei
30 care în conformitate c u OMFP nr. 1802/2014 se prezint ă astfel:
30 “Stocuri de materii prime și materiale”
301 “Materii prime”
302 “Materiale consumabile”
3021 “Materiale auxiliare”
3022 “Combustibili”
3023 “Materiale pentru ambalat”
3024 “Piese de schimb”

– 16 –
3025 “Semin țe și materiale de plantat”
3026 “Furaje”
3028 “Alte materiale consumabile”
303 “Materiale de natura obiectelor de inventar”
308 “Diferen țe de pre ț la materii prime și materiale”

Atât dup ă conținutul economic c ât și dup ă funcția contabil ă, conturile de
materii prime, materiale consumabile și materiale de natura obiectelor de inventar
sunt conturi de activ . În cazul inventarului permanent materile prime și materialele
consumabile se vor debita cu valoarea intr ărilor, iar creditarea se va face cu valoarea
ieșirilor de materii. Soldul final debitor reprezint ă valoarea materi lor pe care entitatea
le de ține în acel moment. Intrările și ieșirile materiale lor de natura obiectelor de
inventar se înregistreaza similar, dar în acela ș timp, în momentul d ării în folosin ță se
va debita și contul din afara bilan țului 8035 “Stocuri de natura obiectelor de inventar
date în folosin ță”, iar în momentul cas ării acesta se va credita.
În situa ția inventarului intermitent , la finalul lunii, conturile 301, 302 și 303
se debiteaz ă cu valoarea materiilor și materialelor existente în stoc, valoare stabilit ă
prin realizarea inventarierii, iar la început de lun ă acest e conturi se crediteaz ă cu
valoarea stocului ini țial care se include în cheltuieli. Din acest motiv consumurile de
stocuri nu se înregistreaz ă, iar intr ările v or fi trecute direct pe cheltuie li preconiz ându-
se că acestea se vor utiliza pe parcursul lunii în curs. La final de lună, prin intermediul
inventarului, se vor determina soldurile de stocuri și se vor trece pe conturile de
stocuri.
Contul diferen țelor de pre ț la materii prime și materiale este utilizat în
momentul în care eviden ța este ținută la co st standard nu la cel efectiv. Acesta este un
cont reftificativ care poate avea at ât funcție contabil ă de activ c ât și de pasiv. În
situa ția în care reprezint ă un cont de activ acesta se debiteaza cu diferen țele în plus
înregistrate în neg ru sau cu diferen țele în minus înregistrate în roșu, iar creditarea se
face cu cele în minus înregistrate în negru și cu cele în plus în rosu . Soldul debitor
simbolizeaz ă valoarea diferen țelor în plus , nefavorabile entit ății. În situa ția în care
îndepline ște func ția cont abilă de pasiv diferen țele se înregistreaz ă în negru.

– 17 –

2.2. Contabilitatea stocurilor în curs de aprovizionare

“În contabilit ate sunt reflectate distinct stocurile cump ărate, pentru care s –
au transferat riscurile și beneficile aferente, dar care sunt în curs de aprovizionare :
achitate, dar nesosite sau sosite, dar nerecep ționate.”6
Contabilitatea stocurilor în curs de aprovizionare se realizeaz ă cu ajutorul
grupei 32 care în conformitate cu OMFP nr. 1802 /2014 se prezint ă astfel:
32 “Stocuri în curs de ap rovizionare”
321 “Materii prime în curs de aprovizionare”
322 “Materii consumabile în curs de aprovizionare”
323 “Materiale de natura obiectelor de inventar în curs de aprovizionare”
326 “Animale în curs de aprovizionare”
327 “M ărfuri în curs de aprovizionare”
328 “Ambalaje în curs de aprovizionare”

Întreaga grup ă a stocurilor în curs de aprovizionare îndepline ște func ția
contabil ă de activ, iar dup ă conținutul economic sunt de asemenea conturi de activ. Se
debiteaz ă cu valoarea stocurilor ach iziționate dar sunt în curs de aprovizionare, se
crediteaz ă cu valoarea stocurilor achizi ționate dar pentru care a luat sf ârșit procesul de
aprovizionare, iar soldul final debitor reprezint ă valoarea stocurilor care au fost
achizi ționate, pentru care au fo st transferate riscurile și beneficile dar care nu au fost
recep ționate.

2.3. Contabilitatea produc ției în curs de execu ție

Desf ășurarea normal ă a unui proces de produc ție presupune și luarea în calcul a
unei produc ții neterminate, aflat ă în curs de fabrica ție. Aceast ă categorie este
reprezentat ă nu numai de produc ția care nu a trecut prin toate fazele ciclului de
produc ție, ci și din produc ția la care nu au fost realizate probele tehnologice,
produc ția nesupus ă recep ției tehnologice sau produc ția necompletat ă în întregime.
Produc ția în curs de execu ție este concretizat ă în mare parte în cheltuieli
deoarece ele sunt utilizate pentru a stoca cheltuielile aferente produc ției neterminate
în ultima zi a lunii.

6 Dumitru Matiș și Atanasiu Pop – Contabilitate financiară, 2010, pagina 319

– 18 –
La sf ârșitul perioadei, produc ția în curs de execu ție se poate determina prin
metoda contabil ă sau scriptic ă și prin metoda direct ă sau a inventarierii. În cazul
metodei directe, o comisie con stituit ă în acest scop va realiza inventarierea faptic ă a
produc ției în curs și va înscrie valorile rezultate în listele de inventariere, iar în cadrul
metodei contabile, pe baza datelor din eviden ța operativ ă și contabil ă, se calculeaz ă
produc ția neterminat ă prin intermediul rela ției:

Produc ția
neterminat ă = Produc ția neterminat ă
la începutul perioadei + Cheltuieli le
totale ale
perioadei – Cheltuielile
aferente produc ției
terminate

Contabilitatea produc ției în curs de execu ție se realizeaz ă cu ajutorul grupei
33 care în conformitate cu OMFP nr. 3055/2009 se prezint ă astfel:
33 “Produc ția în curs de execu ție”
331 “Produse în curs de execu ție”
332 “Servicii în curs de execu ție”

Atât contul produselor în curs de execu ție cât și cel al servicilor în curs de
execu ție din punctul de vedere al con ținutului economic și al func ției contabile sunt
conturi de activ. Acestea încep a se debita cu valoarea de la finalul lunii a produc ției
aflate în curs de prelucrare și încep a se credita cu valoarea produc ție în curs cu ocazia
scoaterii din gestiune la începutul perioadei urm ătoare. Soldul debitor reprezint ă
valoarea pr oduc ției aflate în curs de realizare la finalul perioadei.

2.4. Contabilitatea prod ucției

Produc ția reprezint ă totalitatea bunurilor realizate de entitatea economic ă
destinate comercializ ării ter ților. Contabilitatea produc ției se realizeaz ă cu ajutorul
grupei 34 “Produse” care în conformitate cu OMFP nr. 1802/2014 se prezint ă astfel:
341 “Semifabricate”
345 “Produse finite”
346 “Produse reziduale”
348 “Diferen țe de pre ț la produse”
Conturile 341, 345 și 346 at ât dup ă conținutul economic c ât și dup ă funcția
îndeplinit ă sunt conturi de activ și în conformitate cu func ționalitatea conturilor de

– 19 –
activ, acestea se vor debita cu valoarea intr ărilor, se vor credita cu valoarea ie șirilor,
iar soldul final va reprezenta valoarea produselor existente în stoc la fi nalul perioadei.
În situa ția în care entitatea economic ă ține eviden ța produselor la un alt cost
decât cel de produc ție, diferen țele rezultate vor fi înregistrate în contul 348, cont
reftificativ cu func ție contabil ă de activ care este utilizat, în genera l, în situa ția
aplic ării inventarului permanent. Acesta se debiteaz ă cu diferen țele intrărilor
nefavorabile ( în plus) înregistrate în negru sau cu diferen țele intr ărilor favorabile ( în
minus) înregistrate în roșu. Creditarea se va face în negru a diferen țelor în plus sau în
roșu a diferen țelor în minus aferente ie șirilor de produse.

2.5. Contabilitatea stocurilor aflate la ter ți

Bunurile care au fost achitate și înca se afl ă în posesia furnizorilor, bunurile
care au fost date spre prelucrare unor ter ți, bun urile care au fost oferite pentru a fi
comercializate în consigna ții sau bunurile care au fost depozitate de catre ter ți pentru
o perioad ă temporar ă se considera a fi stocuri aflate la ter ți.
Contabilizarea stocurilor aflate la ter ți, care în conformitate cu OMFP nr.
1802/2014 se prezint ă astfel:
35 “Stocuri aflate la ter ți”
351 “Materii și materiale aflate la ter ți”
354 “Produse aflate la ter ți”
356 “Animale aflate la ter ți”
357 “M ărfuri aflate la ter ți”
358 “Ambalaje aflate la ter ți”

Find con turi de activ, at ât dup ă funcția contabil ă cât și dup ă conținutul
economic, conturile din grupa 35 se debiteaz ă cu valoarea de înregistrare a stocurilor
aflate la ter ți și se crediteaz ă cu valoarea de înregistrare a stocurilor reajunse în
gestiunea entit ății. Soldul debitor ne indic ă valoarea stocurilor care înca sunt în
posesia ter ților.

– 20 –
2.6. Contabilitatea animalelor și păsărilor

“Se ține prin intermediul conturilor din grupa 36 Animale în care sunt
eviden țiate pe de o parte, efectivele de animale și păsări de natura stocurilor, respectiv
animalele n ăscute și cele tinere de orice fel ( vi ței, miei, purcei, m ânji, etc.) în vederea
creșterii și folosirii lor pentru munc ă și reproduc ție, animalele și păsările la îngrășat
pentru valorificare, coloniile de albine, precum și animalele pentru produc ție ( l ână,
lapte și blană), obținute prin produc ție proprie sau prin achizi ție de la ter ți. Pe de alt ă
parte, în aceast ă grupă se mai includ diferen țele de pre ț în plus sau nefavorabile,
respectiv în minus sau favo rabile, între pre țul standard (prestabilit) și costul de
achizi ție, respectiv costul de produc ție.”7
Ieșirile de animale din entitate pot fi realizate fie prin comercializarea
animalelor vii sub forma produselor finite, fie prin comercializarea produselor
animaliere realizate în urma sacrific ării. Cre șterile în greutate a animalelor și păsărilor
se pot înregistra la cost de produc ție sau la cost standard.
În cadrul grupei 36 “Animale și păsări” sunt cuprinse conturile 361
“Animale și păsări” și 368 “Difer ențe de pre ț la animale și păsări”.
Contul 361 “Animale și păsări” este un cont de activ at ât din prisma
conținutului economic c ât și din prisma func ției contabile. Acesta se debiteaz ă cu
valoarea animalelor intrate în entitate c ât și cu valoarea cre șterii în greutate, iar
creditarea contului se va face cu valoarea animalelor ie șite din entitate. Soldul final
debitor simbolizeaz ă valoarea animalelor existente înca în societate la finalul
perioadei.
Contul 368 “Diferen țe de pre ț la animale și păsări” dup ă funcția contabil ă
îndeplinit ă este un cont de activ, iar dup ă conținutul economic este un cont reftificativ
al activelor circulante. Acest cont este utilizat cu prec ădere atunci cand înregistrarea
animalelor se va face la un cost standard, ținând eviden ța diferen țelor de pre ț în plus
sau în minus, diferen ță calculat ă între costul standard și costul de produc ție sau
achizi ție. Contul 368 se debiteaz ă cu diferen țe în plus rezultate din situa ția în care
costul standard este mai mic ca și costul efectiv înregis trate în negru sau cu diferen țele
în minus în situatia în care costul standard este superior costului efectiv înregistrate în
roșu aferente animalelor intrate în entitate. Creditarea se va face prin înregistrarea în
negru a diferen țelor în plus sau prin înregistrarea în roșu a diferen țelor de pre ț în
minus aferente animalelor ie șite din entitate. Soldul debitor reprezint ă diferen țele

7 Nicolae Balteș si Alina Teodora Ciuhureanu – Contabilitate financiară, Editura Universității Lucian Blaga din Sibiu,
2014, pagina 128

– 21 –
nefavorabile de pre ț sau în plus înregistrate în negru sau diferen țele de pre ț favorabile
sau în minus înregistrate în roșu a animalelor existente în entitate la finalul perioadei.

2.7. Contabilitatea m ărfurilor

În activitatea comercial ă a unei întreprinderi sunt cuprinse și mărfurile, acele
bunuri care sunt achizi ționate pentru a fi rev ândute în aceia și stare, f ără a suferi
modifi cări. În categoria m ărfurilor pot fi cuprinse și alte categorii de active care au
fost achizi ționate pentru consumul propriu al firmei și care ulterior și-au schimbat
destina ția fiind oferite spre v ânzare sau alte stocuri provenite din produc ție proprie și
care sunt comercializate prin intermediul magaziei.
Circula ția mărfurilor de la produc ător p ână la consumatorul final se poate face
prin:
 Circul ația cu ridicata (“en -gros”) care presupune achizi ționarea m ărfurilor în
cantit ăți ridicate cu scopul de a fi r evândute altor societ ăți care realizeaz ă comer țul cu
amănuntul.
 Circula ția cu am ănuntul (“en -detail”) presupune comercializarea m ărfurilor
consumatorilor individuali sau unor societ ăți pentru consum propriu.
Inventarierea m ărfurilor se realizeaz ă la costul de achizi ție pentru m ărfurile
comercializate en -gros sau cu ridicata deoarece contabilitatea analitic ă este ținută pe
sortimente, iar inventarierea pentru m ărfurile comercializate en -detail sau cu
amănuntul se realizeaz ă la pre țul de v ânzare deoarece cont abilitatea analitic ă este
ținută pe magazine.
În cazul m ărfurilor comercializate cu am ănuntul pre țul de v ânzare este compus
din costul de achizi ție, adaosul comercial și TVA neexigibil ă. În cazul în care
detaili știi sunt nepl ătitori de TVA pre țul de v ânzare va fi format doar din costul de
achizi ție și adaosul comercial, care trebuie s ă acopere cheltuielile de circula ție și
realizarea unui profit.
Contabilizarea m ărfurilor, care în conformitate cu OMFP nr. 1802/2014
prezint ă grupa 37 “M ărfuri” prin intermedi ul conturilor sintetice 371 “M ărfuri” și 378
“Diferen țe de pre ț la mărfuri”.
Contul m ărfurilor, at ât dup ă conținutul economic c ât și dup ă funcția contabil ă
îndeplinit ă este un cont de activ, care în cazul inventarului permanent se debiteaz ă cu
valoarea in trărilor de m ărfuri în entitate, se crediteaz ă cu valoarea ie șirilor de
mărfurilor din entitate, iar soldul final debitor reprezint ă valoarea marfurilor existente
în stoc. În cazul inventarului intermitent, contul 371 se debiteaz ă la finalul perioadei

– 22 –
cu v aloarea m ărfurilor existente în stoc și se crediteaz ă sau debiteaz ă în roșu la
începutul perioadei urm ătoare cu valoarea m ărfurilor existente în stoc.
Contul 378 dup ă conținutul economic este un cont reftificativ, iar dup ă funcția
contabil ă este un cont de pasiv, care în cazul inventarului permanent se debiteaz ă cu
valoarea adaosului m ărfurilor ie șite din entitate, se crediteaz ă cu valoarea adaosului
mărfurilor intrate în societate, iar soldul final reprezint ă valoarea adaosului m ărfurilor
existente în soci etate. În cazul inventarului intermitent, contul 378 se crediteaz ă la
sfârșitul lunii cu valoarea adaosului m ărfurilor intrate și se debiteaz ă la începutul lunii
următoare cu valoarea adaosului m ărfurilor existente în stoc.
Deseori, în realitate, entit ățile detailiste utilizeaz ă practicarea cotelor de adaos
diferen țiate, iar pentru determinarea acestuia se va calcula coeficientul de repartizare
(K378).
K378=SIC378 + RC378
SID3781 + RD371 RD378 = RC371× K378

2.8. Contabilit atea ambalajelor

“Ambalajele sunt bunuri care asigur ă protecția materiilor prime,
materialelor, produselor, m ărfurilor pe perioada transportului și depozit ării lor și/sau
asigur ă prezentarea m ărfurilor în vederea comercializ ării lor.”8
Pe baza conexiu nii pre țurilor marf ă-ambalaj se disting ambalaje al c ăror pre ț
e inclus în prețul mărfurilor și ambalaje al c ăror preț nu este inclus. Dup ă posibilitatea
de folosire se pot clasifica ambalajele în ambalaje de unic ă folosin ță și ambalaje
refolosibile. Confo rm duratei de utilizare le putem împar ți în ambalaje de natura
imobilizarilor, de natura obiectelor de inventar, de natura materialelor de ambalat și
ambalaje de transport. Dup ă modul de facturare se disting ambalaje cu factur ă
proform ă, ambalaje care circ ulă la schimb și ambalaje care circul ă pe baza
principiului v ânzare -cump ărare.
Eviden ța ambalajelor se ține prin intermediul grupei 38 cu ajutorul contului
381 “Ambalaje” și al contului 388 “Diferen țe de pre ț la ambalaje”.
Contul 381, dup ă conținutul eco nomic și func ția contabil ă este un cont de
activ care începe a se debita cu valoarea ambalajelor intrate, începe a se credita cu
valoarea ambalajelor ie șite, iar soldul final reprent ând valoarea ambalajelor înca aflate
în gestiune.

8 Nicolae Balteș si Alin a teodora Ciuhureanu – Contabilitate financiară, Editura Universității Lucian Blaga din Sibiu, 2007,
pagina 125

– 23 –
Contul 388 ține eviden ța diferen țelor de pre ț al ambalajelor în situa ția în care
acestea sunt înregistrate la cost standard și nu la costul de achizi ție. Acest cont
reftificativ are func ția contabil ă de activ, prin urmare se va debita cu valoarea
diferen țelor în plus înregistrat e în negru sau a diferen țelor în minus înregistrate în roșu
a ambalajelor intrate în gestiunea entit ății, se va credita cu valoarea în minus
înregistrat ă în negru sau cu valoarea în plus înregistrat ă în roșu a ambalajelor ie șite
din gestiunea entit ății. Soldul debitor reprezint ă valoarea diferen țelor de pre ț aferent e
ambalajelor înca existente în gestiune.

2.9. Contabilitatea ajust ărilor pentru deprecerea stocurilor și a produselor în curs de
execu ție

“Activele de natura stocurilor nu trebuie prezentate în bilanț la o valoare mai
mare dec ât valoarea care se poate ob ține prin utilizarea sau v ânzarea lor. În acest
scop, valoarea stocurilor se diminueaz ă până la valoarea realizabil ă netă, prin
reflectarea unei ajust ări pentru depreciere.”9
Ajust ările pentru depr eciere, de regul ă, se formeaz ă la finalul exerci țiului
financiar cu ocazia realiz ării inventarierii și se înregistreaz ă în contabilitate cu
ajutorul conturilor din grupa 39 “Ajust ări pentru deprecierea stocurilor și produc ției în
curs de execu ție”, format din:
391 “Ajust ări pentru deprecierea materiilor prime”
392 “Ajust ări pentru deprecierea materialelor”
393 “Ajust ări pentru deprecierea produc ției în curs de execu ție”
394 “Ajust ări pentru deprecierea produselor”
395 “Ajust ări pentru deprecierea stoc urilor aflate la ter ți”
396 “Ajust ări pentru deprecierea animalelor ”
397 “Ajust ări pentru deprecierea m ărfurilor”
398 “Ajust ări pentru deprecierea ambalajelor”

Ajust ările, dup ă conținutul economic sunt conturi refti ficative care îndeplinesc
funcția co ntabil ă de pasiv. Creditarea se va face cu valoarea ajust ărilor pentru
deprecierea stocurilor și produc ției în curs de execu ție constituit ă sau majorat ă, iar
debitarea se va face cu valoarea ajust ărilor pentru deprecierea stocurilor și produc ției
în curs d e execu ție diminuat ă sau anulat ă. “Soldul conturilor este creditor și reprezint ă

9 OMFP nr 1802/2014, articolul 166, pagina 56

– 24 –
valoarea ajust ărilor pentru deprecierea stocurilor și produc ție în curs de execu ție
constituite la finele exerci țiului financiar.”10

Cap 3 Indicatori influen țați de strocuri

3.1. Viteza de rotație a stocurilor

Prin intermediul v itezei de rotație a stocurilor obținem informații cu privire la
numărul de rotații ale stocurilor sau numărul de zile în care sunt stocate în
întreprindere bunurile pe durata unui exercițiu financi ar. Acesta reprezintă unul dintre
cei mai importanți și totodată cei mai relevanți indicatori aflați în strânsă legatură cu
activitatea entității. Este recomandat ca viteza de rotație să atingă valoarea minima de
8 rotații sau respectiv 45 de zile pentru a se asigura eficiența gestiunii stocurilor.
Pentru a ridica nivelul rotației stocurilor, entitatea poate apela la căi de
îmbunătățire specifice pe fie care fază: aprovizionarea să fie una ritmică, asigurăndu –
se mereu un stoc minim de siguranță, îmbunătăț irea condiților de depozitare astfel
încât pierderile să fie minime sau chiar inexistente, transportul să se realizeze în
condiții optime astfel încât să nu existe stocuri sau produse deteriorate. În cazul
pierderilor datorate fazei de producție se poate r ealiza asimilarea unor noi produse
care să reducă consumurile, iar în cazul produselor existente se poate recurge la
reproiectarea acestora. De asemenea se poate recurge și la perfecționarea proceselor
tehnologice, la organizarea muncii și a producției în sine, la creșterea calității și la
organizarea raționale a aprovizionării sau a transportului. Din punct de vedere al
vânzării, pentru sporirea vitezei de rotație a stocurilor, se poate apela la creșterea
ritmului vanzare, respectiv de încasare.
O imagine clară și amănunțită a gestiunii stocurilor poate fi creată prin
analizarea celor două categorii de indicatori: numărul de rotații și durata de stocare.

10 Nicolae Balteș și Alina Teodora Ciuhureanu – Contabilitate financiară, Editura Universității Lu cian Blaga din Sibiu,
2014, pagina 140

– 25 –
3.1.1. Număr ul de rotații al stocurilor

Numărul de rotații al stocurilor (NRS) prezintă sub urmatoarea expresie:

NRS = Cifră de afaceri
Stocuri medii

3.1.2. Durata de stocare

Durata de stocare (DS) prezintă sub urmatoarea expresie:

DS = Stocuri medii
Cifră de afacer i x 365

3.2. Rata de finan țare a stocurilor

Reprezintă una din ratele utilizate pentru determinarea echilibrului financiar.
Aceste rate de echilibru reprezintă expresia atingerii stabilității financiare atât pe
termen lung, cât și pe termen scurt , acce ntuând existența sau insuficiența fondului de
rulment.
Rata de finanțare a stocurilor (RFS) reflectă proporția de contribuire a
fondului de rulment la finanțarea stocurilor. Rata de finanțare a stocurilor se prezintă
sub urmatoarea expresie:
RFS = Fond de rulment
Stocuri x 100

De asemenea, rata de finanțare reflectă potențialul de finanțare a stocurilor
prin intermediul capitalului de lucru net.

RFS = CLN
Stocuri = AC−DC
Stocuri
Unde:
CLN reprezinta capitalul de lucru net.
AC s unt activele circulate.
DC reflectă datoriile curente.

– 26 –
3.3. Lichiditatea imediată

Lichiditatea determină capacitatea entității de a face față obligaților pe
termen scurt și nu numai, reflectând potențialul de a transforma, în mod accelerat,
activel e circulante în numerar și echivalente ale acestuia.
Rata lichidității imediate (RLI) reflectă potențialul entității de a -si plăti
datoriile pe termen scurt prin încasarea creanțelor, a investiților financiare pe termen
scurt și a disponibilităților băneș ti. Pragul normal al indicatorului, care trebuie atins,
este cuprins între 0,8 și 1. Expresia prin care se determină rata lichidității imediat e
este reprezentată de expresia:

RLI = Active curente− Stocuri
Datorii curente

3.4. Productia exercitiului

Producția exercițiului (Qe) , ca indicator valoric utilizat în exprimarea
rezultatelor din activitatea de producție și comercializare, redă rezultatul direct al
activității industrial -productive și comerciale pe o anumită perioadă de timp, în mod
normal lună, trimestru sau an, cuprinzând valoarea tuturor bunurilor și servicilor
realizate de entitate pe parcursul perioadei analizate. Producția exercițiului se exprimă
prin urmatoarea expresie:

Qe = Qv ± Qs + Qi
Unde:
Qv reprezintă producția vândută î n perioada analizată.
Qs reflectă creșterea sau decreșterea producției stocate, în care sunt cuprinse
stocurile de produse finite, semifabricate și producția în curs de execuție la sfârșitul
perioadei față de începutul perioadei.
Qi reprezintă p roducția imobilizată, în care sunt cuprinse imobilizările corporale și
necorporale realizate în regie, consumul intern de semifabricate și produse finite.

– 27 –
3.5. Perioada de înlocuire a stocurilor

Perioada de înlocuire a stocurilor (PÎSt) reflectă dura ta teoretică în care sunt
înlocuite stocurile din cifra de afaceri. În funcție de industrie, se întâlnesc situații de
înlocuire diferite. Dacă în industrile în care predomină servicile, înlocuirea stocurilor
se face la 2 -3 luni, iar în cele în care predomi nă producerea de bunuri, înlocuirea
stocurilor se realizeaza aproape săptămânal, se recomandă ca înlocuirea să se
realizeze odată pe lună. Expresia de calcul a perioadei de înlocuire a stocurilor se
prezintă sub următoarea formă:
PÎSt = Stocuri
Cifră de afaceri x NrZP
Unde:
NeZP reprezintă numărul de zile al perioadei.

3.6. Rata stocurilor

Rata stocurilor (RSt) reflectă ponderea activelor circulante cel mai puțin
lichide – stocurile – în totalul activelor circulante. Rata stocurilor, în practica
economică, ar trebui să atingă un nivel echilibrat de 30% în sectorul industrial și 40% –
45% în sectorul comercial și al construcților. Excepție de la toate acestea face sectorul
sevicilor care, prin specificul său, atinge niveluri scăzute.

RSt = Stocu ri
Active circulante x 100

– 28 –
CAP 4 Studiu de caz

4.1. Scurt istoric

Inițiativa a fost luată în anul 2010, când Dragotă Felix s -a hotarât să -și creeze
propiul bussines. A început prin elaborarea unui studiu asupra pieței în urma căruia s –
a hotarât a supra “Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare
predominantă de produse nealimentare”, respectiv clasificării CAEN, codul 4719.
Următorul pas a fost realizarea documentaților necesare, respectiv rezervarea
numelui, stabilirea sediului s ocial,întocmirea actului constitutiv, depunerea
capitaluilui social, obținerea specimenului de semnătură, depunerea actelor și
înregistrarea la Registrul Comerțului, iar după obținerea autorizaților de funcționare a
urmat începerea activității efective.
Societatea a luat naștere la data de 19 iulie 2010, fiind localizată pe strada
Șoimului, numărul 1 în orașul Sibiu, cod poștal 550311 din județul Sibiu, prin
depunerea unui capital social în cuantum de 200 de lei. Societatea se poate identifica
după codul u nic de înregistrare fiscală RO 27190802 și după numărul de înregistrare
la Registrul Comerțului J32/451/2010.0

Începând cu data de 01 ianuarie 2012, SC CENTIMA SRL a devenit plătitor al
contribuției de asigurări sociale, al contribuției de asigurări pen tru șomaj, al
contribuției angajatorilor pentru Fondul de garantare pentru plata creanțelor sociale, al
contribuției pentru asigurările de sănătate, al contribuției pentru concedii și

– 29 –
indemnizații de la persoane fizice sau juridice și al impozitului din ve nitul pe salarii.
În data de 01 februarie 2013 societatea devine agent comercial plătitor de impozit pe
venit, iar în data de 01 august 2014 societatea devine plătitor de taxă pe valoare
adăugată.
Activitatea economică include comerțul cu amănuntul al une i largi palete de
bunuri, în care produsele alimentare, băuturile sau produsele din tutun nu sunt
preponderente, activități ale magazinelor universale care comercializează, în general,
produse ca: îmbrăcăminte, mobilă, produse electrocasnice, articole de f ierărie,
cosmetice, bijuterii, jucării, articole sportive etc.
De la data înființării, SC CENTIMA SRL prezintă următoarea situație
financiară:
Tabel 4.1. Situația financiara a firmei SC CENTIMA SRL
AN CIFRĂ
DE
AFACERI PROFIT DATORII CREANȚE ACTIVE
IMOBILIZ . ACTIVE
CIRC . CAP ITAL
TOTAL CAPITAL
SOCIAL ANGAJAȚI
2010 0 -886 1.702 0 789 227 -686 200 1
2011 149.488 1.153 62.819 0 2.184 61.027 392 200 1
2012 197.714 14.244 49.364 1.294 3.134 58.498 12.268 200 2
2013 197.107 -2.084 40.370 0 2.118 42.831 4.579 200 2
2014 399.098 22.200 32.185 5.339 1.102 54.825 23.112 200 2
Sursă: http://www.listafirme.ro/centima -srl-27190802/

Fig. 4.1. Situația financiara a firmei SC CENTIMA SRL
0149488197714 197107399098
170262819493644037032185
0 0 1294 0 5339-686 392 12.268 457923112
-50000050000100000150000200000250000300000350000400000
2010 2011 2012 2013 2014CA
Datorii
Creante
Capital total

– 30 –
4.2. Analiza indicatori

Pe baza anexelor numărul 1 , numărul 2 și numărul 3 unde sunt prezentate
situațiile anuale financiare ale firmei SC CENTIMA SRL, începând cu anul 2012, am
realizat o scurtă analiză a principalilor indicatori influențați de stocuri.

4.2.1. Viteza de rota ție

4.2.1.1. Num ăr de rota ții stocuri

NRS = Cifră de afaceri
Stocuri medii

Stocuri medii 2012 = Stocuri 2011 +Stocuri 2012
2 = 43.439 +14.389
2 = 57.828
2 = 28.914

NRS 2012 = 𝐶𝑖𝑓𝑟ă 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖2012
𝑆𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑖2012 = 197 .714
28.914 = 6,838 rota ții

Stocuri medii 2013 = 𝑆𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖2012 +𝑆𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖2013
2 = 14.389 +23.754
2 = 38.143
2 = 19.071 ,5

NRS 2013 = 𝐶𝑖𝑓𝑟ă 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖2013
𝑆𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑖2013 = 197 .107
19.071 ,5 = 10,335 rotații

Stocu ri medii 2014 = 𝑆𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖2013 +𝑆𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖2014
2 = 23.754 +18.464
2 = 42.218
2 = 21.109

NRS 2014 = 𝐶𝑖𝑓𝑟ă 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖2014
𝑆𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑖2014 = 399 .098
21.109 = 18,906 rotații

Tabel 4.2.1.1. Număr de rotații la SC CENTIMA SRL
2012 2013 2014
Cifră de afaceri 197.714 197.107 399.098
Stocuri medii 28.914 19.071,5 21.109
NRS (rotații) 6,838 10,335 18,906

– 31 –

Fig. 4.2.1.1. Număr de rotații la SC CENTIMA SRL

Pentru a se asigura o gestine eficientă se o ptimizează un număr minim de 8
rotații. Ceea ce observăm din analiza efectuată este că în primul an gestiunea
stocurilor este mai scazută, dar nu cu mult față de numărul optim de rotații, pe când în
anul 2013 și 2014 aceasta depășește pragul minim, lucru b enefic pentru activitatea de
producție.

4.2.1.2. Durata de stocare

DS = 𝑆𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑖
𝐶𝑖𝑓𝑟ă 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖 x 365

DS 2012 = 𝑆𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑖2012
𝐶𝑖𝑓𝑟ă 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖2012 x 365 = 28.914
197.714 x 365 = 0,146 x 365 = 53,29 zile

DS 2013 = 𝑆𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑖2013
𝐶𝑖𝑓𝑟ă 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖2013 x 365 = 19.071 ,5
197 .107 x 365 = 0,096 x 365 = 35,04 zile

DS 2014 = 𝑆𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑖2014
𝐶𝑖𝑓𝑟ă 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖2014 x 365 = 21.109
399 .098 x 365 = 0,052 x 365 = 18,98 zile
6.83810.33518.906
678910111213141516171819
2012 2013 2014Număr Rotații Stocuri (rotații)
NRS

– 32 –
Tabel 4.2.1.2. Durată stocare la SC CENTIMA SRL
2012 2013 2014
Stocuri medii 28.914 19.071,5 21.109
Cifră de afaceri 197.714 197.107 399.098
DS (zile) 53,29 35,04 18,98

Fig. 4.2.1.2. Durată stocare la SC CENTIMA SRL

Pentru a se asigura o gestine eficientă se optimizează un număr maxim de 45 de
zile. Ca și în cazul numărului de rotații, problema e aceiași. În primul an rata atinge
un nivel superior nivelului ma xim de zile, pe când în anul 2013 și anul 2014 aceasta
se află sub nivelul maxim ceea ce determină creșterea calității procesului de
producție.

4.2.2. Rata de finanțare

RFS = 𝐶𝐿𝑁
𝑆𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖 = 𝐴𝐶−𝐷𝐶
𝑆𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖

RFS 2012 = 𝐹𝑅2012
𝑆𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖2012 x 100 = = 9.134
14.389 x 100 = 0,634 x 100 = 63,4 %

RFS 2013 = 𝐹𝑅2013
𝑆𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖2013 x 100 = 2.461
23.754 x 100 = 0,103 x 100 = 10,3 %

152025303540455055
2012 2013 201453.29
35.04
18.98Durată Stocare (zile)
DS

– 33 –
RFS 2014 = 𝐹𝑅2014
𝑆𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖2014 x 100 = 22.010
18.464 x 100 = 1,192 x 100 = 1 19,2 %

Tabel 4.2.2. Rat a de finațare la SC CENTIMA SRL
2012 2013 2014
Fondul de rulment 9.134 2.461 22.010
Stocuri 14.389 23.754 18.464
RFS (%) 63,4 10,3 119,2

Fig. 4.2.2. Rata de finațare la SC CENTIMA SRL

Ratele de finața re pe parcursul celor trei ani analizați au valori mai mari de 2
ceea ce denotă faptul că se realizează o finanțare completă a stocurilor.

4.2.3. Rata lichidității imediate

RLI = 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒− 𝑆𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖
𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑐𝑢r𝑒𝑛𝑡𝑒

RLI 2012 = 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒2012− 𝑆𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖2012
𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒2012 = 58.498−14.389
49.364 = 44.109
49,364 = 0,893

63.4
10.3119.2
0102030405060708090100110120
2012 2013 2014Rata de finanțare
RFS

– 34 –
RLI 2013 = Active curente 2013− Stocuri 2013
Datorii curente 2013 = 42.831−23.754
40.370 = 19.077
40.370 = 0,472

RLI 2014 = Active curente 2014− Stocuri 2014
Datorii curente 2014 = 54.825−18.464
32.815 = 36.361
32.815 = 1,108

Tabel 4.2.3. Rata lichidității imediate la SC CENTIMA SRL
2012 2013 2014
Active curente 58.498 42.831 54.82 5
Stocuri 14.389 23.754 18.464
Datorii curente 49.364 40.370 32.815
RLI 0,893 0,472 1,108

Fig. 4.2.3. Rata lichidității imediate la SC CENTIMA SRL

Se poate observa că Rata lichidității imediate a atins un nivel oprim în anul
2012 ( 0,893 ), fiind situat în nivelul recomandat (0,8 -1). În anul 2013, rata se afla
sub pragul recomandat, lucru datorat al nivelului scăzut al activelor curente și al
ponderii stocurilor din acestea. În anul 2014 situația se schimbă radical deoarece rata
este sit uată în superioritatea pragului recomandat, lucru datorat nivelului ridicat al
activelor curente și nivelului scăzut al datoriilor curente.

00.20.40.60.811.2
2011 2012 2013 2014 2015Rata Lichidității Imediate
RLI

– 35 –
4.2.4. Producția exercițiului

Qe = Qv ± Qs + Qi

Qe2012 = Qv 2012 ± Qs 2012+ Qi 2012 = 3.971 + 0 – 0 + 0 = 3.971

Qe2013 = Qv 2013 ± Qs 2013+ Qi 2013 = 0 + 0 – 0 + 0 = 0

Qe2014 = Qv 2014 ± Qs 2014+ Qi 2014 = 2.232 + 0 – 0 + 0 = 2.232

Tabel 4.2.4. Producția exercițiului la SC CENTIMA SRL
2012 2013 2014
Qv 3.971 0 2.232
Qs 0 0 0
Qs 0 0 0
Qi 0 0 0
Qe 3.971 0 2.232

Se poate observa ca din punct de vedere al producției exercițiului, entitatea stă
foarte prost: atât în anul 2012 cât și în anul 2014 producția exercițiului este scăzută,
iar în anul 2013 aceasta este 0. Această situație se datorează producției stocate și
producției imobilizate care pe parcursul celor trei ani analizați este 0.

Fig. 4.2.4. Producția exercițiului la SC CENTIMA SRL
Qe00.511.522.533.54
2012
2013
20143.971
02.232Producția exercițiului
Qe

– 36 –

4.2.5. Perioada de înlocuire a stocurilor

PÎSt = Stocuri
Cifră de afaceri x NrZP

PÎSt 2012 = Stocuri 2012
Cifră de afaceri 2012 x NrZP = 14.389
197 .714 x 90 = 0,072 x 90 = 6,48 zile

PÎSt 2013 = Stocuri 2013
Cifră de afaceri 2013 x NrZP = 23.754
197 .107 x 90 = 0,120 x 90 = 10,8 zile

PÎSt 2014 = Stocuri 2014
Cifră de afaceri 2014 x NrZP = 18.464
399 .098 x 90 = 0,046 x 90 = 4,14 zile

Tabel 4.2.5. Perioada de înlocuire a stocurilor la SC CENTIMA SRL
2012 2013 2014
Stocuri 14.389 23.754 18.464
Cifră de afaceri 197.714 197.107 399.098
PÎSt (zile) 6,48 10,8 4,14

Fig. 4.2.5. Per ioada de înlocuire a stocurilor la SC CENTIMA SRL

PÎSt1234567891011
2012
2013
20146.4810.8
3.5PÎSt
PÎSt

– 37 –
Dacă la o întreprindere stocurile se înlocuiesc o data la una -două luni, în
perioada analizată avem trei situații diferite: în anul 2012 stocurile se înlocuiesc o
dată la 2 luni, în anul 2013 înlocuirea s e realizează aproape lunar, iar în anul 2014
înlocuirea stocurilor se realizează la aproximativ 3 luni, lucru puțin îngrijoră tor pentru
segmentul comercial.

4.2.6. Rata stocurilor

RSt = Stocuri
Active circulante x 100

RSt 2012 = Stocuri 2012
Active circulante 2012 x 100 = 14.389
58.498 x 100 = 24,5 %

RSt 2013 = Stocuri 2013
Active circulante 2013 x 100 = 23.754
42.831 x 100 = 55,4 %

RSt 2014 = Stocuri 2014
Active circulante 2014 x 100 = 18.464
54.825 x 100 = 33,6 %

Tabel 4.2.5. Rata stocurilor la SC CENTIMA SRL
2012 2013 2014
Stocuri 14.389 23.754 18.464
Active circulante 58.498 42.831 54.825
RS (%) 24,5 55,4 33,6

Fig. 4.2.5. Rata stocurilor la SC CENTIMA SRL
0102030405060
2012 2013 201424.555.4
33.6Rata Stocurilor
2012
2013
2014

– 38 –

Din tabelul prezentat se constată că în cea de -a doua perioa dă făță de prima și
chiar de a treia nivelul ratei stocurilor este mult mai ridicat, aș putea spune că e chiar
dublu. Nivelul din anul 2012 și din anul 2014 se află sub nivelul recomandat pentru
sectorul comercial ( 40% – 45% ), fapt datorat nivelului scăz ut deținut de stocuri în
activele circulante.

4.3. Contabilizarea operațiunilor cu stocuri

În data de 30.09.2014 SC CENTIMA SRL a achiziționat mărfuri în valoare de
251,14 lei de la AS FRUCT SRL. Achiziția este reflectată în factura ASF 40840
atașată în anexa numărul 4. Înregistrarea contabilă prin care se reflectă această
achiziție este următoarea:
% = 401.01 „Furnizor AS FRUCT SRL” 251,14 lei
„Banane” 371.01 51,77 lei
„Mere” 371.02 15,94 lei
„Lămâi” 371.03 14,68 lei
„Ardei gras” 371.04 16,77 lei
„Morcovi” 371.05 8,06 lei
„Cartofi” 371.06 59,27 lei
„Roșii” 371.07 12,87 lei
„Țelină” 371.08 10,65 lei
„Varză” 371.09 12,52 lei
TVA deductibilă 4426 48,61 lei

În momentul recepționării, datorită faptului că entitatea practică comerț cu
amănuntul, se înregistrează diferențele de preț care au ca rol să corecteze valoarea de
achiziție până la nivelul prețului de comercia lizare cu amănuntul. Înregistrarea
contabilă prin care se reflectă această diferență prezentată în anexa 5 este următoarea:
% = 378 „Diferențe de preț la mărfuri” 63,68 lei
„Banane” 371.01 10,36 lei
„Mere” 371.02 7,12 lei
„Lămâi” 371.03 4,51 lei
„Ardei gras” 371.04 5,88 lei
„Morcovi” 371.05 3,23 lei
„Cartofi” 371.06 19,76 lei

– 39 –
„Roșii” 371.07 4,90 lei
„Țelină ” 371.08 4,79 lei
„Varză” 371.09 3,13 lei

Concomitent se înregistrează TVA -ul nee xigibil care se reflectă în prețul de
vânzare cu amănuntul și devine exigibil în momentul în care are loc vânzarea
mărfurilor.
% = 4428 „TVA neexigibilă” 63,89 lei
„Banane” 371.01 14,91 lei
„Mere” 371.02 5,54 lei
„Lămâi” 371.03 4,61 lei
„Ardei gras” 371.04 5,43 lei
„Morcovi” 371.05 2,71 lei
„Cartofi” 371.06 18,97 lei
„Roșii” 371.07 4,27 lei
„Țelină” 371.08 3,70 lei
„Varză” 371.09 3,75 lei

Presupune că după impunerea cotei reduse de TVA de 9%, la data de 31 mai
2015 s -a realizat inventarul în cadrul entității, în urma căruia a rezultat un minus de
pâine în valoare de 120 de lei și un plus de Kinder Bueno în valoare de 75 de lei.
Minusul de pâine se înregistrează cu ajutoru l următorului articol contabil:
„Cheltuieli privind mărfurile” 607 = 371.10 „Pâine” 120 lei

„Cheltuieli cu alte impozite,
taxe si varsaminte asimilate ” 635 = 4427 „TVA colectată” 28,8 lei

Plusul de Kinder Bueno se înregistrează prin intermediul următorului articol:
Cheltuieli privind mărfurile” 607 = 371.11 „Kinder Bueno”

75 lei

– 40 –
4.4. Evaluarea stocurilor

Să presupunem că în luna în curs avem următoarele intrări de pâine:
 În data de 03.05.2015 : 10 pâini cu valoarea de intrare de 2 lei (TVA inclus)
 În data de 06.05.2015 : 15 pâini cu valoarea de intrare de 2,5 lei (TVA inclus)
 În data de 09.05.2015 : 7 pâini cu valoarea de intrare de 3 lei (TVA inclus)

În data de 29.05.2015 au fost vândute toate pâini le la un preț de 3,5 lei.

În data de 03.05.2015 avem urmatoarele înregistrări:
Achiziție : 371.1 2 = 401 18,35 lei
Adaos: 371.1 2 = 378 15 lei
TVA neexigibil: 371.1 2 = 4428 1,65 lei

În data de 06.05.2015 avem urmatoarele înregistrări:
Achiziție : 371.1 2 = 401 34,4 lei
Adaos: 371.1 2 = 378 15 lei
TVA neexigibil: 371.1 2 = 4428 3,10 lei

În data de 09.05.201 5 avem urmatoarele înregistrări:
Achiziție : 371.1 2 = 401 19,27 lei
Adaos: 371.1 2 = 378 3,5 lei
TVA neexigibil: 371.1 2 = 4428 1,73 lei

În data de 29.05.2015 avem urmatoarele înregistrări privind ieșirea de mărfuri:
Vânzare: 411 = 707 112 lei

Pentru a afla val oarea la care scoatem din gestiune mărfurile vândute calculăm
coeficientul k.
K=Si378 +Rc378
Si371 +Rd371 = 0+33,5
0+112 = 0,30

Marja brută= Valoarea de vanzare fără TVA* K = 102,75 * 0,3 = 30,83
Valoarea de ieșire = Valoarea de vanzare făr ă TVA – Marja brută
= 102,75 – 30,83 = 71,92

– 41 –
Descărcare gestiune: 607 = % 105,42 lei
371.1 2 71,92 lei
768 33,5 lei

Să presupunem ca în locul comerțului cu amănuntul entitatea ar fi practicat
comerț cu ridicata astfel încât valoarea ieșirilor ar fi putut fi calculată cu ajutorul
metodelor CMP, FIFO și LIFO. De asemenea, presupunem că în luna în curs avem
următoarele intrări de pâine:
 În data de 03.05.2015: 10 pâini cu valoarea de intrare de 2 lei (TVA inclus)
 În data de 06.05.2015: 16 pâini cu valoarea de intrare de 2,5 lei (TVA inclus)
 În data de 15.05.2015: 7 pâini cu valoarea de intrare de 3 lei (TVA inclus)
Și următoarele ieșiri:
 În data de 10.05.2015: 20 pâini.
 În data de 20.05.2015: 13 pâini.

În cazul aplicării metodei costului mediu ponderat global valoarea ieșirilor va
fi:

CMPTI i=Vi+ Iid
i=1
Si+ Cid
i=1 = 20+40+21
10+16+7 = 81
33 = 2,45

 În data 10.05.2015

Valoarea ieșirilor = 20 * 2,45 = 49 lei

 În data 20.05.2015

Valoarea ieșirilor = 13 * 2,45 = 31,85 lei

În cazul aplicării metodei costului mediu ponde rat al ultimei intrări valoarea
ieșirilor va fi:

 În data 10.05.2015

CMPUI = VP+VI
SC+CI = 20+25
10+10 = 45
20 = 2,25 lei

– 42 –

Valoarea ieșirilor = 20 * 2, 25 = 4 5 lei

 În data 2 0.05.2015

CMPUI = VP+VI
SC+CI = 15+21
6+7 = 36
13 = 2,77 lei

Valoarea ieșirilor = 13 * 2, 77 = 36,01 lei

În cazul aplicării metodei primului intrat – primul ieșit valoarea ieșirilor va fi:

 În data 10.05.2015

Valoarea ieșirilor = 10 * 2 + 10 * 2,5 = 45 lei

 În data 20.05.2015

Valoarea ieșirilor = 6 * 2,5 + 7 * 3 = 36 lei

În cazul aplicării metodei ultimului intrat – primul ieșit valoarea ieșirilor va fi:

 În data 10.05.2015

Valoarea ieșirilor = 16 * 2,5 + 4 * 2= 48 lei

 În data 20.05.2015

Valoarea ieșirilor = 7 * 3 + 6 * 2 = 33 lei

– 43 –
CONCLUZII:

În procesul de producție întălnim adesea perturbații cum ar fi un personal
instabil, existența unor timpi morți cauzați de situații neprevăzute, rebuturile etc.
Niciun proces de produ cție nu este sigur datorită existenței acțiunilor parametrilor
care apar întâmplător și este benefic să existe posibilități de eliminare a acestor
influențe. Un element esențial care asigură deconectarea și care poate fi privit ca un
amortizor al acestor influențe create de perturbații îl reprezintă stocurile.
Gestionarea stocurilor, ca și proces economic de o complexitate ridicată, are o
sferă largă de cuprindere, deoarece în aceasta sunt cuprinse probleme legate de
management, probleme privind dimensionar ea, probleme privind amplasarea
stocurilor , de repartizarea și utilizare a acestora pe deținători sau secții, probleme de
recepționare, depozitare, păstrare, urmărire și control în interiorul întreprinderii .
Pe parcursul activității unei entități este ben efic să se recurgă la formarea unor
stocuri bine dimensionate astfel încât să se asigure o ritmicitate a producției, o
ritmicitate care să nu cauzeze o stopare a procesului de producție datorată unei lipse
de materiale și materii necesare, și de asemnea ca re să nu încarce gestiunea cu prea
multe materiale încât acestea să nu fie consumate și să producă doar costuri. Ținând
cont de influența procesului de stocare, este esențiala găsirea unor metode de stocare
minime, atât din punct de vedere al volumului cât și din punct de vedere al structurii,
astfel încât desfășurarea activității să se efectueze într -un mod normal cu cheltuieli
minime.
Stocurile oferă certitudine, siguranță și garanție în realizarea aprovizionării
continue a producției, astfel încât proces ul de stocare este un mijloc de regularizare al
ritmului de alimentare cu cel al producției și asigură sincronizarea consumului cu
furnizarea resurselor materiale necesare.
Formarea stocurilor este justificată de condiționarea existenței și a nivelului de
formare, de stabilizarea funcției și a scopului pentru care au fost constituite. Printre
factorii care condiționează formarea stocurilor, cei mai relevanți suntȘ diferența dintre
producție și consum, caracterul sezonier al consumului și al producției, peri odicitarea
consumului și a producției, periodicitatea transportului, necesitatea eficientizării
proceselor.
Orice entitate nu poate funcționa fără existența stocurilor. In vestirea unei parți
din capital în acestea pentru a se realiza diminuarea cheltuielil or organizaționale,
evidențierea mult mai ușoara a capitalului investit, asigurarea unui proces de
producție neîntrerupt, previzionarea creșterilor prețurilor și imposibilitatea realizării
comenzilor de aprovizionare imediate reprezintă de asemenea motive esențiale pentru
crearea stocurilor.

Bibliografie

– 44 –
 Balteș Nicolae, Ciuhureanu Alina -Teodora – „Contabilitatea financiară ”,
Editura Universității „Lucian Blaga”, Sibiu, 2007
 Balteș Nicolae, Ciuhureanu Alina -Teodora – „Contabilitatea financiară ”,
Editura Universității „Lucian Blaga”, Sibiu, 2014
 Balteș Nicolae – „Contabilitate financiară”, Editura Continent, Sibiu,
2001
 Balteș Nicolae (coordonator) – „Analiza economico -financiară a
întreprinderii ”, Editura Univ ersității „Lucian Blaga”, Sibiu, 2003
 Balteș Nicolae – „Contabilitatea firmei”, Ed.Continent, Sibiu, 1998
 Dumitru Mati ș și Atanasiu Pop, Contabilitate financiar ă 2010
 Pătruț Vasile – „Contabilitatea financiară a întreprinderii”, Editura Alma
Mater, Bacău, 2003
 Pântea Iacob Petru, Bodea Gheorghe – „Contabilitatea financiară
românească”, Editura Intelcredo, Deva, 2006
 Pântea Iacob Petru, Pop Atanasiu – „Contabilitatea financiară a
întreprinderii”, Editura Dacia, Cluj -Napoca, 2004
 Ristea M ihai, Contabili tate financiar ă , Editura Universitara, Bucuresti,2004
 Ristea Mihai (coordonator) – „Contabilitatea financiară a întreprind erii”,
Editura Universitară, București, 2005
 Todea Nicolae – „Contabilitate financiară: Curs Universitar”, Editura
Aeternitas Alba -Iulia, 2006