. Contabilitatea Stocurilor. Dinamica Principalilor Indicatori Economici (s.c. Xyz S.a.)

Capitolul I

PREZENTAREA SOCIETĂȚII COMERCIALE

S.C. RAMIRA S.A.

1.1. Locul firmei S.C. RAMIRA S.A. după clasificația generală întreprinderilor

S.C. RAMIRA S.A. Baia Mare, sub aspectul formei de proprietate face parte din rândul întreprinderilor private societare, în sensul că, capitalul social este împărțit în acțiuni din care 72,3 % aparțin firmei S.C. ”Izoterom” S.R.L., 23,4 % aparține S.I.F. Banat – Crișana Arad, iar 4,1 % din acțiuni sunt proprietatea unor persoane fizice, fiecare acțiune având valoarea de 25.000lei.

Din punct de vedere al clasificării întreprinderilor, după mărime, societatea este o întreprindere mare, având un număr mediu de 300 de angajați și un capital social de 22.399.650.000 lei.

În raport cu gradul de continuitate, societatea este o întreprindere cu funcționare continuă.

După mediul în care-și desfășoară activitatea și după participarea la patrimoniu, societatea este o unitate comercială națională, activitatea desfășurându-se pe teritoriu României, fără o participare străină la capitalul social.

După felul operațiunilor efectuate, este o societate comercială care asigură desfacerea cu ridicata, efectuând vânzarea mărfurilor către consumatorii finali prin unitățile subordonate, pe baza comenzilor ferme contractate.

După felul mărfurilor comercializate, este o întreprindere comercială care desface mărfuri nealimentate, respectiv piese și accesorii metalice.

După formă juridică, este o societate pe acțiuni, respectiv S.A.

1.2 Prezentarea propriu-zisă a S.C. RAMIRA S.A.

S.C. RAMIRA S.A. a fost înființată în septembrie 1979 sub denumirea de IMUAS Baia Mare.

În decembrie 1990 și-a schimbat denumirea în S.C. RAMIRA S.A. prin preluarea capitalului social de la IMUAS Baia Mare.

În martie 1999 S.C. RAMIRA S.A. devine societate majoritar privată prin cumpărarea acțiunilor de către S.C. Izoterom S.A. Baia Mare de la Fondul Proprietății de Stat, păstrându-și denumirea.

S.C. RAMIRA S.A. are sediul oficial în Baia Mare, str. Vasile Lucaciu, nr. 160, jud. Maramureș.

Societatea este înscrisă în registrul Comerțului Maramureș, sub nr. J.24157/ 1991, cod fiscal R 2206261.

S.C. RAMIRA S.A. Baia Mare, este persoană juridică, având forma juridică de societate pe acțiuni. Societate se constituie, se organizează, și își desfășoară activitatea potrivit legislației din România și în conformitate cu prevederile contractului de societate și ale statutului propriu.

Durata societății este nelimitată, cu începere de la data înregistrării la Camera de Comerț și Industrie și publicată în Monitorul Oficial.

Capitalul social înscris și vărsat este în valoare de 22.399.650.000 lei.

Structura capitalului social și a acționariatului este următoarea:

S.C. ”Izoterom” S.R.L., cu sediul în Baia Mare, str. Mărgeanului nr. 5, deține un capital social de 16.194.946.950 lei divizat în 648.191 acțiuni a către 25.000 lei fiecare, reprezentând 72,3% din capitalul social.

S.I.F. Banat – Crișana Arad deține un capital social de 5.241.518.100 lei, divizat în 210.366 acțiuni a către 25.000 lei fiecare, reprezentând 23,4 % din capitalul social.

Alți acționari dețin un capital social în valoare de 936.184.850 lei, adică 4,1 % din totalul capitalului social al firmei.

Societate este administrată de un Consiliu de Administrație cuprins din trei membri, aleși pe o perioadă de trei ani. Membrii acestui Consiliu sunt:

DUMITRU MATEI – președintele Consiliului de Administrație, cetățenie română, născut la 13.04.1952, în jud. Maramureș, domiciliat în România, jud. Maramureș, loc. Baia Mare, str. Dorobanților Nr.17.

PETREUȘ IOAN – membru, cetățenie română, născut la 28.08.1959, în Șomcuta, jud. Maramureș, domiciliat în România, jud. Maramureș, bd. Independenței nr. 14, Baia Mare.

ARDELEAN NICOLAE – – membru, cetățenie română, născut la 3.11.1945, în Tg. Lăpuș, jud. Maramureș, domiciliat în România, jud. Maramureș, bd. Traian, nr. 4 Baia Mare.

Comisia de cenzori se compune di 3 membri și este următoarea:

PETER BRIGITTA – cetățenie română, născută la21.09.1973, în Borșa, jud. Maramureș, domiciliat în România, jud. Maramureș, Baia Mare, str. Alba Iulia nr. 7.

MIRON EMIL – cetățenie română, născut la 30.07.1963, în Baia Mare jud. Maramureș, domiciliat în România, jud. Maramureș, Baia Mare, str. Victor Babeș, nr. 2.

ALBIȘOR FLORIN – cetățenie română, născut la3.01.1957, În Ardud, jud. Satu Mare, domiciliat în România jud. Satu Mare, bd. Cloșca, nr. 15/A.

Cenzori Supleanți sunt:

DAN FLORIN – cetățenie română, născut la17.05.1943, în Baia Mare jud. Maramureș, domiciliat în România, jud. Maramureș, Baia Mare, str. Iuliu Maniu, nr. 10.

POP CRISTIAN – cetățenie română, născut la 24.09.1951, în Sighetu Marmației, jud. Maramureș, domiciliat în România, jud. Maramureș, Baia Mare, bd. Unirii, nr. 34.

MIHALI MARIA – cetățenie română, născută la 10.12.1950, , în Baia Mare jud. Maramureș, domiciliat în România, jud. Maramureș, Baia Mare, str. Avram Iancu, nr.

1.3. Obiectul de activitate al S.C. RAMIRA S.A.

și descrierea activității firmei

În conformitate cu Statutul și Contractul de Societate, întreprinderea are ca obiectiv principal de activitate:

proiectarea, producerea și comercializarea în țară și în străinătate a mașinilor unelte pentru prelucrări la rece și a accesoriilor aferente;

proiectarea, producerea și comercializarea utilajelor tehnologice și a instalațiilor pentru mecanizarea agriculturii;

fabricarea utilajelor pentru industria alimentară;

fabricarea uneltelor pneumatice de puteri mici pentru mecanizarea operațiilor de lăcătușerie;

montaj a elementelor de construcții metalice pentru mașini – unelte;

montaj utilaje și instalații;

reparații de A.M.C.

reparații și asistență tehnică la produsele executate de societate.

Activitatea de producție se desfășoară în cele 7 secții de producție și 4 sectoare auxiliare:

Sintetic, materia primă (laminate din fontă și oțel, materiale metalice, materiale neferoase, materiale nemetalice) “ curge” prin aceste secții, suferind prelucrări specifice (debitare, tratare termică, acoperiri metalice, prelucrări mecanice prin așchiere, măsurători cantitative și calitative, montaj, retușuri, ambalaj) pentru ca, în final, produsul finit – de multe ori unicat și foarte diversificat – să satisfacă din plin nevoile pieței și să aducă profit.

Prima operație din procesele tehnologice este debitarea (cu pânze drepte sau circulare cu ghilotina, cu oxigaz, sudura electrică, forjare).

Această operație se face centralizat, la Secția de Debitare, pentru toate celelalte secții obținându-se semifabricate. Urmează o serie de prelucrări prin așchiere (strunjiri, rectificări de ghidare, găuriri, mortezări). Pentru îmbunătățirea structurii interne a pieselor și caracteristicilor fizico- mecanice se aplică diferite tratamente termice (îmbunătățiri, normalizare, nitrurare, călire, etc.), iar pentru protecția și înfrumusețare a pieselor metalice se execută acoperiri metalice (cromare dură, zincare alcalină, bromurare alcalină la cald). În final se face montajul (mecanic, electric și hidraulic) a subansamblelor componente și montajul general urmat de probe și încărcări, vopsire, ambalare și expediție.

În calitate sa de producător, societatea comercială obține următoarele categorii de produse:

role

pârghii dreapta

pârghii stânga

menghine

întreprinzătoare de lanț

axe

pene pârghii

suporți falcă stânga și dreapta

pene paralele 18x11x80

adaptatoare batiu și pârghie

Sinteza bilanțurilor S.C. RAMIRA S.A.

ACTIV

PASIV

Modificarea activului patrimonial al S.C. RAMIRA S. A. în anul 2002

Modificarea pasivului patrimonial

al S.C. RAMIRA S.A. în anul 2002

Extras din Contul de Profit și Pierdere

Din analiza bilanțurilor contabile se constată următoarele:

scăderea imobilizărilor financiare în stocuri;

creșterea creanțelor firmei;

creșterea cheltuielilor înregistrate în avans;

diminuarea pierderilor din anii precedenți, datorită faptului că firma realizează profit care este repartizat asupra rezultatului reportat. Acest lucru demonstrează că societatea este viabilă;

creșterea datoriilor ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an, aceste datorii reprezentând datorii care au fost reeșalonate de către stat.

Din analiza comparativă a indicatorilor obținuți la 31.XII.2001 față de 31.XII.2002 se constată următoarele:

creșterea veniturilor din vânzarea mărfurilor cu 55,35%

scăderea cheltuielilor materiale cu 24,96%

creșterea cheltuielilor privind mărfurile cu 236,23%. Ponderea acestor cheltuieli este mare deoarece în acest an se execută o linie tehnologică complexă care a necesitat multe cheltuieli.

creșterea cheltuielilor salariale cu 23,93%

obținerea unui profit mai mare față de anul precedent cu 5,42%.

Sursele de finanțare a cheltuielilor au fost pe de o parte surse proprii obținute din valorificarea producției realizate, iar pe de altă parte surse atrase (credite bancare pentru acoperirea deficitului de mijloace fixe).

Cea mai importantă contribuție în rezultatul final au avut-o veniturile din vânzări care au crescut cu 55,35% și care au acoperit deficitul de mijloace circulante, cheltuielile privind dobânzile, cheltuielile excepționale, veniturile din dobânzi fiind aproape nesemnificative.

Creșterea veniturilor din vânzări a fost datorată, pe lângă creșterea producției și de creșterea cursului valutar al monedei EURO în această perioadă de la ………….la…………….., deoarece produsele cu ponderea cea mai însemnată din punct de vedere valoric se facturează în EURO și deci creșterea cursului valutar al acestei monede a avut impact pozitiv asupra firmei.

Creșterea cursului valutar al monedei EURO nu a acționat însă și în sens negativ pentru firmă, deoarece cheltuielile cu mareriile prime și materialele aprovizionate de la producătorii externi care își determină prețurile în funcție de raportul LEU/EURO au scăzut. Acest lucru demonstrează că firma are o bună orientare în ceea ce privește politica de aprovizionare.

Cheltuielile financiare și veniturile financiare au acționat negativ asupra rezultatului final datorită faptului că veniturile au fost inferioare cheltuielilor.

Cheltuielile excepționale (care au crescut cu 296,66%) și veniturile excepționale (care au crescut cu 190,22%) au acționat pozitiv asupra rezultatului final datorită faptului că veniturile au fost superioare cheltuielilor. Creșterea veniturilor excepționale au avut ca bază valorificarea unor mijloace prin licitație.

Dinamica principalilor indicatori economici ai S.C. RAMIRA S.A. din 2000-2002 se prezintă în figura următoare:

Dinamica principalilor indicatori economici ai S.C. RAMIRA S.A. în perioada 2000 – 2002

Dotarea tehnică

După mai multe etape de dezvoltare și asimilări de produse ( șapte familii de mașini-unelte, șapte familii de unelte pneumatice de mână, piese auto, mașini agricole), actualmente societatea și.a restructurat activitatea astfel:

– 90% din producție este destinată exportului și cuprinde unicat sau de serie, subansamble, montaj mașini și utilaje pentru parteneri din Franța, Germania și Italia.

– 10% producție de mașini-unelte, repere și subansamble pentru parteneri interni din industria minieră și industria construcțiilor de mașini.

Pentru desfășurarea procesului de producție în bune condiții S.C. RAMIRA S.A. este dotată cu mijloacele tehnice și tehnologice corespunzătoare obiectului de activitate prevăzut, astfel:

– strunguri paralele;

– mașini de alezat;

– mașini de rabotat;

– mașini de frezat universale;

– strunguri frontale;

– mașini de debitat prin așchiere;

– strunguri carusel;

– mașini de danturat;

– mașini de găurit;

– mașini de filetat;

– mașini de rectificat;

– prese mecanice;

– prese hidraulice;

– mașini de prelucrat prin electroeroziune;

– macarale;

– aparate de sudat prin puncte;

– polizoare.

Nivelul tehnic al mijloacelor fixe aflate în dotare este destul de scăzut, aproximativ 65% din totalul utilajelor prezenepționale (care au crescut cu 190,22%) au acționat pozitiv asupra rezultatului final datorită faptului că veniturile au fost superioare cheltuielilor. Creșterea veniturilor excepționale au avut ca bază valorificarea unor mijloace prin licitație.

Dinamica principalilor indicatori economici ai S.C. RAMIRA S.A. din 2000-2002 se prezintă în figura următoare:

Dinamica principalilor indicatori economici ai S.C. RAMIRA S.A. în perioada 2000 – 2002

Dotarea tehnică

După mai multe etape de dezvoltare și asimilări de produse ( șapte familii de mașini-unelte, șapte familii de unelte pneumatice de mână, piese auto, mașini agricole), actualmente societatea și.a restructurat activitatea astfel:

– 90% din producție este destinată exportului și cuprinde unicat sau de serie, subansamble, montaj mașini și utilaje pentru parteneri din Franța, Germania și Italia.

– 10% producție de mașini-unelte, repere și subansamble pentru parteneri interni din industria minieră și industria construcțiilor de mașini.

Pentru desfășurarea procesului de producție în bune condiții S.C. RAMIRA S.A. este dotată cu mijloacele tehnice și tehnologice corespunzătoare obiectului de activitate prevăzut, astfel:

– strunguri paralele;

– mașini de alezat;

– mașini de rabotat;

– mașini de frezat universale;

– strunguri frontale;

– mașini de debitat prin așchiere;

– strunguri carusel;

– mașini de danturat;

– mașini de găurit;

– mașini de filetat;

– mașini de rectificat;

– prese mecanice;

– prese hidraulice;

– mașini de prelucrat prin electroeroziune;

– macarale;

– aparate de sudat prin puncte;

– polizoare.

Nivelul tehnic al mijloacelor fixe aflate în dotare este destul de scăzut, aproximativ 65% din totalul utilajelor prezentând un mare grad de uzură fizică și morală, prezentând performanțe similare utilajelor folosite în anii 1980 și fiind mult sub nivelul mondial.

Pentru a depăși aceste dificultăți întreprinderea a dematat în ultimul an o serie de lucrări de investiții, în valoare totală de 5.619.744.802 lei, detaliate astfel:

– modernizare hală de debitare;

– modernizare clădire birouri;

– retehnologizare linie zincare alcalină;

– modernizare sală protocol;

– hidroizolații;

– modernizare mașini de alezat și frezat;

– execuție baie de degresare în vapori tricloetilenă;

– tâmplărie aluminiu cu geamuri termopam.

În prezent în cadrul societății se execută o linie tehnologică, denumită

X 90, de utilaje pentru fabrica Renault Dacia Pitești, care urmează să fie finalizată până la sfârșitul acestui an.

Procesul de privatizare al firmei a avut rezultate benefice asupra situației economico-financiare a unității, prin faptul că s-a crescut interesul oamenilor asupra muncii și utilizarea cu maximă eficiență a întregului potențial uman și material.

Organizare, management ,forță de muncă

Organizarea societății este de tip funcțional, reflectând specificul de activitate și se reprezintă conform organigramei.

Administrarea societății este asigurată de managerul general al societății. Funcțiile tehnice, comerciale și financiar – contabile sunt coordonate de șefii serviciilor compartimentelor respective. Forța de muncă la nivelul întreprinderii are următoarea structură:

Total personal 300

din care:

A) muncitori 225

B) personal TESA 75

MUNCITORII:

Direct productivi (de bază)

Indirect productivi (auxiliari)

De deservire (auxiliari)

PERSONAL TESA:

Tehnic productivi

De administrare

De servire și pază

Muncitorii direct productivi – realizează producția de profil (în cadrul secțiilor de prelucrări metalice, confecții metalice, mecanică grea, montaj), muncitori ce execută reparații capitale și muncitori ce se ocupă de activitatea de control tehnic de calitate.

Muncitorii indirect productivi – sunt cei care execută activitatea de transport intern, degajare și aprovizionare, precum și cei care realizează recepția la materii prime în magazii, manipulanții de materii prime și produse finite, muncitorii ce desfășoară activitatea de reparații și întrețineri.

Muncitorii de deservire au ca atribuții întreținerea clădirii și a inventarului de birou, efectuarea curățeniei în spațiile de producție.

Personalul tehnic productiv este reprezentat de : maiștri, persoane care asigură asistența tehnică, personalul tehnic din C.T.C., personalul din cercetare, proiectare, personalul din informatică.

Personalul administrativ este compus din : personalul de conducere al firmei (manager), personalul ce conduce compartimentele funcționale (birouri, servicii, laboratoare), personalul din compartimentele funcționale (aprovizionare desfacere), personalul din secții ce desfășoară activități economice.

Personalul de serviciu și pază este reprezentat de: portari, paznici, personalul care face curățenie în spațiile administrative (birourile).

Dinamica personalului în perioada 2000-2003 (mai)

Din analiza acestui tabel, se constată o oscilație a numărului mediu de personal, lucru care este oarecum normal, dat fiin faptul că societatea nu produce “pe stoc”, ci pe baza comenzilor ferme contractate.

Principalele meserii sunt:

Inginer în tehnologia construcțiilor de mașini

Inginer chimist

Economist

Jurist

Chimist

Nivelul de pregătire al personalului

în perioada 2000-2003

Din tabelul acesta, rezultă o tendință de creștere ușoară a procentului de personal la categoria studii superioare și medii, ceea ce în condițiile actuale corespunde necesităților pieței.

Categoriile de personal în funcție de grupurile de vârstă

în perioada 2000-2003

Din analiza acestui tabel se constată o creștere a ponderii personalului din grupele de vârstă între 20-45 ani, ceea ce reprezintă o creștere a capacității de muncă și a disciplinei personalului.

Structura organizatorică a S.C. RAMIRA S.A.

Organizarea ca formă a managementului la nivel macroeconomic se concretizează și se manifestă prin stabilirea și delimitarea proceselor de muncă fizică și intelectuală, precum și gruparea acestora pe posturi, formații, compartimente, după criterii specifice, precum și poziționarea acestor grupuri și stabilirea legăturilor dintre ele.

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ reprezintă totalitatea posturilor de muncă, modul de grupare, ierarhizare și de stabilire a legăturilor dintre ele, pe baza sistemului informațional de comunicare.

Rezultatul acestei organizări se concretizează în definirea și delimitarea funcțiunilor întreprinderii.

FUNCȚIUNEA ÎNTREPRINDERII reprezintă un domeniu de activitate al acesteia, fiind formată dintr-un grup de activități omogene, complementare sau convergente asupra exercitării uneia sau mai multor technici și metode, în vederea realizării unor obiective derivate, rezultate din obiectivul general al unității.

ORGANIZAREA DEPARTAMENTELOR FUNCȚIONALE :

1) FUNCȚIUNEA COMERCIALĂ cuprinde ansamblul activităților desfășurate în vederea vânzării mărfurilor și asigurării mijloacelor materiale necesare proceselor legate de acestea. În cadrul ei putem distinge trei grupe de activitate:

a) Vânzări – vizează încheierea de contracte cu funizări, beneficiarii, urmărirea îndeplinirii obligațiilor contractuale (cantități, sortimente, calitate, termene), distribuirea rațională și la timp a mărfurilor către subunități din subordine și aprovizionarea ritmică a acestora, promovarea vânzărilor, reclamă, organizarea comercializării mărfurilor prin cele mai moderne și eficiente metode.

b) Aprovizionări – cu atribuțiile următoare: încheie contracte de aprovizionare cu furnizorii pentru asigurarea necesarului de mărfuri, stabilirea normelor de stoc în volumul și structura cererii, recepția cantitativă și calitativă a mărfurilor și a ambalajelor, asigurarea de condiții optime pentru păstrarea stocurilor de marfă, organizarea activității din depozite.

c) Marketing – cu atribuțiile următoare: elaborarea studiilor complexe în vederea fundamentării strategiei de dezvoltare, culegerea și prelucrarea informațiilor, studii privind cererea de mărfuri și servicii a populației.

2) FUNCȚIUNEA DE CERCETARE- DEZVOLTARE cuprinde ansamblul activităților desfășurate, prin care se concepe și prin care se implementează progresul tehnic și științific în vederea înnoirii sistematice a unității.

3) FUNCȚIUNEA DE PRODUCȚIE- este specifică întreprinderilor de alimentație publică și celor comerciale cu ridicata și cuprinde ansamblul activităților desfășurate în vederea asigurării condițiilor tehnice și materiale necesare. Această funcțiune cuprinde cinci grupe de activități principale:

a) Conducerea operativă a producției:

– defalcarea în timp și spațiu a sarcinilor cuprinse în planul de producție al unității;

– organizarea aprovizionării ritmice a unităților de producție cu cele necesare realizării produselor, preparatelor și semifabricatelor;

– asigurarea cadrului informațional necesar lansării și controlului îndeplinirii programelor de producție;

b) Fabricația:

– pregătirea mașinilor, utilajelor, instalațiilor pentru executarea sarcinilor programate;

– asigurarea condițiilor necesare respectării tehnologiei și rețetelor de fabricație;

– asigurarea încărcării și folosirii raționale a mașinilor, utilajelor și instalațiilor;

– organizarea aprovizionării ritmice a locurilor de muncă cu cele necesare executării producției;

– asigurarea condițiilor necesare pentru respectarea normelor PSI.

c) Controlul tehnic de calitate:

– stabilește formele și metodele de control a calității produselor, preparatelor și semifabricatelor;

– organizează controlul de calitate interoperațional;

– organizează activitatea de control a calității materiilor prime și a materialelor.

d) Întreținerea și repararea mașinilor și utilajelor:

– elaborează planuri de revizii și reparații;

– organizează activitatea în compartimentul propriu de întreținere și reparații;

– organizează execuția lucrărilor de modernizare a unor mașini și utilaje.

e) Producția auxiliară:

– determină necesarul de utilități în corelație cu activitatea de bază;

– organizează activitățile în subunitățile auxiliare proprii.

4) FUNCȚIUNEA FINANCIAR- CONTABILĂ- integrează activitățile prin care se asigură fondurile financiare necesare desfășurării activității, precum și cele privind evidența în expresie valorică a resurselor consumate. Aici se evidențiază trei grupe de activități:

a) Activitatea financiară:

– elaborează bugetul de venituri și cheltuieli;

– elaborează propuneri pentru planul de credite și de casă;

– efectuează studii și analize privind eficiența fondurilor unității, evoluția cheltuielilor, profitului;

– asigură efectuarea la termen a vărsămintelor la buget și cele cuvenite acționarilor;

– repartizează profitul pe destinații.

b) Contabilitatea:

– asigură evidența analitică și sintetică a mărfurilor, preparatelor, ambalajelor, materiilor prime și auxiliare;

– asigură evidența vânzărilor și încasărilor, a rezultatelor economice;

– asigură evaluarea patrimoniului unității;

– creează sistemul informațional care să permită controlul economico-financiar operativ al tuturor activităților.

c) Controlul financiar:

– organizează și execută controlul financiar preventiv;

– execută controlul financiar de fond;

– organizează activitatea de inventariere a bunurilor patrimoniale.

5) FUNCȚIUNEA DE PERSONAL- concretizează activitatea prin care se asigură la dispoziția întreprinderii resursele de care aceasta are nevoie, stimularea și folosirea rațională a lor. Activitățile specifice acestei funcțiuni sunt:

– stabilirea necesarului de personal pe categorii, meserii, profesii;

– stabilirea fondului de salarii necesar;

– organizarea recrutării, repartizării, promovării personalului;

– stabilirea formelor de salarizare și cointeresare a lucrătorilor;

– organizarea perfecționării pregătirii profesionale a salariaților.

În manifestarea acestei funcțiuni, conducerea trebuie să asigure în orice moment un echilibru între interesele angajaților și interesele unității, obiectiv greu de realizat având în vedere diversitatea reacțiilor fiecărui individ.

Structura organizatorică a S.C. RAMIRA S.A. este reflectată în organigrama sa, redată în figura din Anexa nr.1.

ADUNAREA GENERALĂ A ACȚIONARILOR este organul de conducere al societății, care decide asupra activității acesteia și asigură politica ei econimică și comercială.

Adunările Generale sunt de două feluri:

ordinare: se convoacă cel puțin o dată pe an, în cel mult trei luni de la încheierea exercițiului financiar;

extraodinare: se convoacă ori de câte ori este nevoie.

Adunarea Generală a Acționarilor are următoarele atribuții principale:

– aprobă bilanțul pe baza raportului Consiliului de Administrație și a Consiliului de Cenzori, fixând și dividendele;

– aprobă bugetul de venituri și cheltuieli și face propuneri pentru exercițiul financiar următor;

– examinează, aprobă sau modifică bilanțul și contul de profit și pierdere;

– hotărăște cu privire la contractele de împrumuturi bancare;

– alege membrii Consiliului de Administrație și ai Comisiei de Cenzori;

– stabilește nivelul de salarizare al membrilor Consiliului de Administrație;

– hotărăște cu privire la mărirea sau reducerea capitalului social, modificarea numărului de acțiuni.

Obiectivul general al structurii organizatorice e folosirea cu maximă eficiență a potențialului uman și material. Repartizarea personalului în structura organizatorică se face pe două structuri:

structura funcțională, care cuprinde personalul de conducere, administrare și funcționăresc, acesta ajută la realizarea activității de bază.

structura de producție și concepție, cuprinde peste 85% din personal și acesta e implicat în activități legate direct și nemijlocit de obiectivul pentru care e constituită unitatea.

CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE. Membrii Consiliului de Administrație acționează în numele societății, luând în considerare prevederile actului constitutiv, încheie contracte, acordă împuterniciri, deschide conturi bancare, sunt autorizați să dispună de mijloacele materiale și financiare, aprobă organigrama societății.

De asemenea, ei se îngrijesc de măsurile de promovare și impun măsuri disciplinare angajaților, emit dispoziții și instrucțiuni care obligă pe toți angajații.

Membrii Consiliului de Administrație răspund pentru înregistrarea contabilă corectă.

Fiecare membru al Consiliului de Administrație trebuie să depună o garanție pentru activitatea sa, garanție care se stabilește de către AGA. Garanția trebuie să corespundă cel puțin valorii nominale a 10 acțiuni sau dublul unei indemnizații lunare.

Principalele sale atribuții sunt:

– angajează și concediază personalul și stabilește drepturile și obligațiile acestora;

– numește directorii executivi (comercial, financiar, tehnic, de producție și de personal), le stabilește salariile și îi revocă;

– aprobă operații de încasări și plăți;

– stabilește tactica și strategia de marketing, de cercetare-dezvoltare, de asigurare a calității și protecției mediului;

– aprobă încheierea și rezilierea contractelor;

– prezintă cenzorilor cu cel puțin o lună înainte de ziua stabilită pentru ședința Adunării Generale bilanțul exercițiului precedent și contul de profit și pierdere însoțit de raportul administratorilor;

– aprobă numărul de posturi;

– negociază Contractul colectiv de muncă.

Structura funcțională și de producție a S.C. RAMIRA S.A. a fost stabilită în conformitate cu prevederile Legii nr.15/1990 cu privire la organizarea societății comerciale.

Întreaga activitate productivă a societății se desfășoară în șapte secții (module) mari, conduse de către șefii de secții.

Pentru o imagine de ansamblu a obiectivului, în continuare se prezintă secțiile de producție, cu activitățile de bază aferente fiecărei secții:

1.DEBITAREA. În procesul tehnologic de prelucrare mecanică, debitarea este prima operație. Se face centralizat, această secție alimentând cu semifabricate toate secțiile de prelucrări mecanice ale societății (se execută debitarea cu pânze drepte sau circulare sau pe ghilotină, debitarea cu disc abraziv). Tot aici se confecționează subansamble sudate prin sudare electrică, precum și debitarea cu oxigaz pe mașina specializată în acest scop. Secția are în dotare și un cuptor de forje pentru necesitățile procesului de producție.

2.TRATAMENTE TERMICE. Profilul activității: termice și termochimice aplicate pieselor metalice care intră în componența produselor (îmbunătățiri, recoacere, normalizare, călire-remaniere, cementare, nitrurare ionică, călire în băi de săruri). Aici se obțin produse care din punct de vedere dimensional sunt identice cu cele dinaintea operațiilor de tratare, schimbările fiind legate de structura internă a pieselor și îmbunătățirea caracteristicilor fizico-mecanice.

3.ACOPERIRI METALICE. Profilul activității: acoperiri de protecție și/sau înfrumusețare a pieselor metalice, în băi, prin procesul electronic de electroliză.

S.C. RAMIRA S.A. execută următoarele tipuri de acoperiri metalice: cromare, dură, zincare alcalină, brumare alcalină la cald.

4.SECȚIA UNELTE PNEUMATICE ȘI ACCESORII. Profilul activității îl constituie prelucrările mecanice prin așchiere a pieselor din oțel, fontă, materiale neferoase și materiale nemetalice; prelucrări neconvenționale prin electroeroziune, ascuțirea sculelor așchietoare; montajul uneltelor pneumatice și accesoriilor; verificarea produselor finite pe standul de probe.

5.SECȚIA PRELUCRĂRI MECANICE, MECANICĂ GREA. Profilul activității: prelucrări mecanice prin așchiere pe mașini de alezat și frezat, pe strunguri carusel, pe centre de prelucrare, rectificări de ghidare a pieselor din fontă și oțel, a materialelor nemetalice.

6.SECȚIA PRELUCRĂRI MECANICE MAȘINI UNELTE. Profilul de activitate: prelucrări mecanice prin așchiere a pieselor din oțel, fontă, materiale neferoase și materiale nemetalice, prelucrări de finisare a suprafețelor interioare prin honuire.

7.SECȚIA MONTAJ MAȘINI UNELTE. Profilul activității: montajul mecanic, electric și hidraulic a subansamblelor componente și montajul general urmat de probe și încercări, vopsire, ambalare, expediție.

Activitățile auxiliare sunt:

1.ÎNTREȚINEREA GENERALĂ ȘI REPARAȚII CAPITALE. Profilul activității este întreținerea instalațiilor electrice de transport a energiei electrice până la consumatorii interni, întreținerea instalațiilor de alimentare cu apă a societății, întreținerea instalațiilor de ridicat, prelucrări mecanice prin așchiere a pieselor de schimb în activitatea de reparații capitale, acțiuni de demontare și montare a subansamblelor supuse reparării.

2.METROLOGIE. Se ocupă cu verificarea, întreținerea și repararea mijloacelor de măsurare din cadrul societății.

3.LABORATOARE DE VERIFICĂRI. Au în vedere verificarea concentrației elementelor de aliere în fonte și oțeluri, verificarea caracteristicilor fizice ale materialelor metalice, determinarea defectelor interioare ale pieselor metalice sau discontinuităților de material

4.TRANSPORT. Are ca obiect de activitate întreținerea și repararea mijloacelor de transport uzinal, precum și întreținerea mijloacelor auto din dotarea societății.

Modul de organizare și forma de înregistrare

la S.C. RAMIRA S.A.

Rolul contabilității în cadrul sistemului informațional economic este acela de a reflecta și controla, în expresie bănească procesele economice privind crearea, circulația și consumul de valori, caracterizând într-o expresie generalizată situația financiară a societății.

Conform prevederilor Legii Contabilității nr.82/1991 și a Hotărârii de Guvern nr.704/1993 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii Contabilității, agenții economici și orice alte organisme cu personalitate juridică au obligația să realizeze contabilitatea în partidă dublă și să întocmească bilanțul contabil împreună cu anexele sale.

Obiectul contabilității patrimoniului S.C. RAMIRA S.A. îl constituie reflectarea în expresie bănească a bunurilor materiale și imobiliare și a altor bunuri cu potențial economic, precum și a disponibilităților bănești, titlurilor de valoare, a drepturilor și obligațiilor unității, respectiv mișcările și modificările intervenite în urma operațiilor patrimoniale efectuate și a veniturilor și cheltuielilor, a rezultatelor obținute de societate.

Evidența sintetică se organizează pe baza următoarelor documente:

1) Jurnalul clienților;

2) Jurnalul furnizorilor;

3) Jurnalul pentru TVA deductibilă;

4) Jurnalul pentru TVA colectată;

5) Registrul jurnal- acesta este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează zilnic, în mod cronologic, toate notele de contabilitate.

Orice înregistrare în Registrul jurnal trebuie să cuprindă elemente cu privire la: felul, numărul, data documentului justificativ, sumele corespunzătoare operațiilor efectuate, explicații privind operațiile respective, conturile debitoare și creditoare în care s-au înregistrat.

Unitățile patrimoniale mari pot utiliza pentru detaliere registre jurnale auxiliare pentru operațiile de casă și bancă, situația încasării- achitării facturilor, situația decontării avansurilor, etc.

6) Registrul inventar- este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează grupat toate elementele patrimoniale inventariate în unitate.

Evidența analitică cuprinde:

1) evidența analitică pe facturi emise de către clienți;

2) evidența analitică pe facturi primită de la furnizori;

3) situația avansurilor date spre decontare salariaților;

4) evidența debitorilor acționați în judecată;

5) evidența pagubelor materiale create în gestiune.

În depozite, pentru evidența operativă se folosesc următoarele documente:

– nota de recepție;

– fișa de magazie;

– bonul de consum;

– avizul de însoțire a mărfii;

– raportul de producție.

Pentru evidența contabilă se folosesc:

1) Registrul – jurnal;

2) Balanța sintetică;

3) Fișe sintetice;

4) Situații analitice pe calculator;

5)Bilanțul.

Documentele primare folosite în acest scop sunt:

– ordinul de plată sau de încasare;

– foi de vărsământ;

– cecuri limite de sumă primite de la bancă;

– chitanțe;

– state de plată;

– dispoziții pentru casierie;

– monetare întocmite la casieria societății;

– facturi;

– chitanțe fiscale.

Contabilitatea în partidă dublă practicată în această firmă asigură:

înregistrarea cronologică și sistematică în contabilitate a tuturor operațiilor patrimoniale în funcția de natura lor, în mod simultan, în debitul unor conturi și creditul altor conturi;

stabilirea totalului sumelor debitoare și creditoare, precum și a soldului final al fiecărui cont;

întocmirea lunară a balanței de verificare;

prezentarea situației patrimoniului și a rezultatelor obținute, respectiv ale activelor și pasivelor prin bilanț, precum și a veniturilor, cheltuielilor și beneficiilor sau pierderilor prin contul de profit și pierdere.

Contabilitatea la S.C. RAMIRA S.A se organizează în cadrul compartimentului financiar – contabil condus de un șef de compartiment care îndeplinește fucția de director economic. Acesta coordonează întreaga activitate desfășurată în cadrul întreprinderii și răspunde de eventualele nereguli apărute în evidența contabilă.

Acest compartiment este alcătuit din două părți:

– compartimentul de contabilitate internă;

– compartimentul de contabilitate externă;

În cadrul compartimentului de contabilitate internă există un departament de administrație depozite compus din trei persoane care sunt conduse de un șef de compartiment, acesta având funcția de asistent al directorului economic. În cadrul acestui departament se întocmesc și se preiau documentele primare referitoare la mișcarea stocurilor (facturi, avize, fișe de magazie, bonuri de materiale, etc.) care se introduc în calculator, datele fiind salvate pe dischete, care ulterior sunt prelucrate.

În cadrul compartimentului contabilității externe își desfășoară activitatea patru contabili conduși de un șef de compartiment, aceștia realizând înregistrarea operațiilor referitoare la relațiile întreprinderii cu clienții, furnizorii și a altor persoane din afara întreprinderii.

Biroul financiar, pe baza datelor primite de la serviciul de calculație, întocmește evidența sintetică a furnizorilor și clienților, a debitorilor și creditorilor. Acest birou ține evidența plăților și a încasărilor, a cheltuielilor ocazionate de desfășurarea activității, asigurând buna desfășurare a activității societății prin prisma disponibilităților bănești, urmărind și derularea decontărilor fără numerar și a cecurilor cu limită de sumă.

Cu ajutorul calculatoarelor IBM- PC se asigură prelucrarea automată a datelor. Acestea au în vedere, în general, aceleași formulare de lucru specifice formelor de înregistrare contabilă clasice, pe care le adaptează posibilităților de lucru ale calculatoarelor. Societatea S.C. RAMIRA S.A. dispune de 24 calculatoare care sunt racordate în rețea.

Sistemul informatic utilizat în această unitate cuprinde date care sunt preluate de mijloace automate de prelucrare a datelor (calculatoare). Cu ajutorul acestora are loc:

– urmărirea producției pe secții;

– urmărirea produselor finite;

– evidența clienților;

– evidența furnizorilor;

– evidența tehnologiei – norma de timp, consumul materialelor;

– evidența stocurilor;

– evidența salariilor;

– evidența facturilor;

– elaborarea listelor, fișelor de cont;

– evidența sintetică și analitică;

– elaborarea balanței.

Prin regulamentul de aplicare a Legii Contabilității se precizează că orice societate comercială care utilizează sisteme de prelucrare automată a datelor are obligația să respecte normele contabile, precum și stocarea, păstrarea sub forma suporților tehnici și controlul datelor înregistrate în unitate.

Potrivit aceluiași regulament, registrele de contabilitate și documentele justificative se păstrează în arhiva unității timp de zece ani, cu excepția statelor de salarii și a balanțelor de verificare, care se păstrează cincizeci de ani.

Capitolul II

Structura și contabilitatea materiilor prime, a producției

în curs de execuție, a produselor finite și a mărfurilor

în cadrul S.C. RAMIRA S.A.

Caracterizarea generală a stocurilor și a producției

în curs de execuție

Desfășurarea activității oricărui agent economic implică intervenția unei mari diversități de mijloace circulante materiale, de la un capăt la celălalt al lanțului productiv sau comercial, pe temeiul cărora se realizează obiectul de activitate al societății comerciale.

Înainte de a analiza conținutul, structura și funcționalitatea grupelor și conturilor din această clasă se impune a face o delimitare clară între imobilizări și stocuri.

Să rememorăm distincția realizată în Standardele Internaționale de Contabilitate:

Imobilizările sunt elemente corporale sau necorporale destinate să servească, în mod durabil, activității întreprinderii (este vorba de o durată de utilizare mai mare de un an).

Stocurile sunt bunuri și servicii care intră în ciclul de exploatare pentru a fi vândute sau consumate la prima utilizare.

Ciclul de exploatare al unei persoane juridice reprezintă perioada de timp dintre achiziționarea materiilor prime care intră într-un proces de transformare și finalizarea acestora în numerar sau sub forma unui echivalent în numerar (adică fazele unui circuit economic: aprovizionare – producție – desfacere). Pe parcursul acestui proces de transformare stocurile își modifică atât forma cât și conținutul lor material.

În Standardele Internaționale de Contabilitate stocurile sunt definite ca active circulante:

deținute pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normale a activității;

în curs de producție în vederea vânzării în aceleași condiții ca mai sus sau

sub formă de materii prime, materiale și alte consumabile ce urmează a fi folosite în procesul de producție sau pentru prestarea de servicii.

Conținutul economic al mijloacelor circulante materiale este foarte divers, în funcție de sursele și căile de procurare, destinație, activitățile deservite, regimul financiar etc, astfel că o sistematizare a acestora nu „asanează” problema, dar, cel puțin sub aspectul „comportamentului contabil”, câteva categorii sunt evidente și anume:

a) materii prime – constituie substanța principală care compune produsul finit, în care se regăsesc total sau parțial, în forma lor inițială sau transformată;

b) materiale consumabile – participă sau ajută la procesul de fabricație sau de exploatare fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit. Principalele materiale consumabile sunt: materialele auxiliare, combustibilii, piesele de schimb, materialele pentru ambalat, semințe și materiale de plantat, furaje și alte materiale consumabile.

Materialele auxiliare se adaugă materiei prime în scopul de a ajuta la transformarea ei, în scopul de a contribui la fabricarea produselor finite sau sunt utilizate pentru asigurarea condițiilor necesare desfășurării în bune condiții a activității.

Combustibilii iau parte direct sau indirect la procesele care au loc într-o unitate patrimonială. În funcție de rolul și de destinația lor deosebim: combustibili tehnologici, combustibili energetici și combustibili gospodărești.

Piesele de schimb servesc pentru înlocuirea unor componente ale mașinilor și utilajelor în vederea reparării acestora.

c) produsele, reprezentate de:

Semifabricate: sunt acele produse al căror proces tehnologic a fost terminat într-o secție (fază de fabricație) și care trec în continuare în procesul tehnologic al altei secții (faze de fabricație) sau se livrează terților.

Produse finite, adică produsele care au parcurs în întregime fazele procesului de fabricație și nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul unității patrimoniale, putând fi depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienților.

Produse reziduale, adică bunuri rămase în urma procesului de producție ce pot fi valorificate la prețuri inferioare ca: rebuturi, materiale recuperabile și deșeuri.

d) animale și păsări – în această categorie sunt incluse animalele și păsările născute și tinere sau achiziționate în vederea creșterii (viței, miei, porci, etc.), reproducției, producției (lână, lapte, blănuri, etc.), îngrășării, precum și coloniile de albine. Nu sunt cuprinse în această categorie animalele adulte de producție, reproducție și muncă care sunt incluse în cadrul mijloacelor fixe.

e) mărfuri – respectiv bunurile materiale achiziționate de la terți în vederea revânzării lor ca atare, sau fabricate în unitate și trecute în magazinul propriu de desfacere.

f) ambalaje – sunt bunuri materiale folosite pentru protejarea altor bunuri pe timpul transportului și a depozitării. Ambalajele la rândul lor contribuie la promovarea vânzărilor și se clasifică în: ambalaje de circulație și ambalaje de producție.

OBIECTELE DE INVENTAR- reprezintă bunuri care au o valoare mai mică decât limita prevăzută de lege pentru a putea fi considerate mijloace fixe, indiferent de durata lor de serviciu, sau cu o durată mai mică de un an, indiferent de valoarea lor. De asemenea, sunt asimilate acestora echipamentul de protecție și de lucru, îmbrăcămintea specială, mecanismele, dispozitivele, verificatoarele, SDV-urile, aparatele de măsură și control, matrițele folosite la executarea anumitor produse și alte obiecte similare.

PRODUCȚIA ÎN CURS DE EXECUȚIE- reprezintă producția care n-a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare, prevăzute în procesul tehnologic, precum și produsele nesupuse probelor și recepției tehnice sau necompletate în întregime. În cadrul producției în curs de execuție se cuprind de asemenea lucrările și serviciile precum și studiile în curs de execuție sau neterminate.

Sub aspectul gestionării, stocurile se pot grupa în stocuri propriu-zise și producție în curs de execuție, ambele fiind considerate active circulante materiale.

În funcție de proveniența lor, stocurile se pot grupa în:

Stocuri provenite din cumpărări din afara unității patrimoniale, cum sunt: materii prime, materiale consumabile, mărfuri, obiecte de inventar, etc.

Stocuri provenite din producție proprie: produse, animale, etc.

După apartenența lor la patrimoniu, stocurile se pot grupa în:

Stocuri aflate în gestiune, care fac parte din patrimoniul propriu al unității. Acestea se găsesc fie în depozitele sau spațiile proprii (depozite, magazii, magazine, locuri de producție), fie se află la terți (materii prime și materiale aflate la terți, produse aflate la terți, mărfuri în custodie sau consignație la terți).

Stocuri aflate în gestiune, dar care nu fac parte din patrimoniul propriu.

Materiile prime și materialele utilizate în cadrul S.C. RAMIRA S.A.

și depozitarea lor

Materiile prime și materialele necesare procesului de producție sunt în concordanță cu obiectul de activitate al firmei și cel al comenzilor existente, în cantitățile și sortimentația cerută de procesul tehnologic.

Se constată ponderea mare a laminatelor metalice de toate tipurile, a materialelor neferoase, a tablelor de diferite dimensiuni și grosimi, specifice prelucrărilor prin așchiere. Se folosesc, de asemenea, chituri, vopsele, uleiuri, ambalaje din lemn, diferite substanțe chimice, arătând complexitatea proceselor de producție; însă cantitățile relativ mici, exprimă volumul destul de redus al producției.

Se observă, în același timp, utilizarea, în ultima perioadă, a materialelor performante în vederea ușurării pregătirii și introducerii în producție, respectării condițiilor tehnologice impuse, a cantității obținute, a necesităților sumare de tratare a deșeurilor rezultate, compensate însă prin dotare de ultimă generație, microclimat și personal calificat.

Stocarea materialelor și depozitele de materii prime

Aprovizionarea se face în cantități mici, pe termen scurt, societatea neproducând „pe stoc”, ci pe baza comenzilor ferme, adaptată la starea actuală a economiei, ceea ce dă senzația de spații mari de depozitare, capacitatea proiectată fiind inițial mult mai mare.

Indiferent de modul de aprovizionare, bunurile cumpărate sunt dirijate la „Depozitele centrale” unde sunt recepționate cantitativ și calitativ, pe baza documentelor primare, apoi dirijate către gestiunea depozitelor de profil.

S.C. RAMIRA S.A are următoarele magazii și depozite:

1. MAGAZIA CENTRALĂ- este folosită pentru grupuri și elemente hidraulice, motoare și componente electrice, rulmenți, elemente din cauciuc și plastic. Suprafața aferentă acestei magazii este de 480 mp.

2. DEPOZIT-LAMINATE (amplasată pe o platformă descoperită)- este utilizată pentru materiale laminate din oțel, materiale neferoase (reprezentate de profile și țevi), table, blumuri și tagle. Suprafața aferentă acestui depozit este de 570 mp.

3 .DEPOZIT-TURNATE (amplasată pe o platformă descoperită) pentru: depozitarea semifabricatelor turnate din fontă în scopul îmbătrânirii naturale sau pentru păstrarea până la intrarea în procesul de fabricație. Suprafața ocupată de acest depozit este de 1.350mp.

4. DEPOZIT- PRODUSE FINITE – folosit pentru depozitarea înainte de livrare. Această incintă are o suprafață de 1.500mp.

5. MAGAZII INTERMEDIARE DE SECȚII – se utilizează în mod curent în cadrul secțiilor cu scopul de a crea un mic stoc tampon, de a elimina pe cât posibil timpii morți din producție. Aceste depozite sunt spații bine delimitate, iar distribuția lor pe secții este conform necesităților existente.

6. MAGAZIA PENTRU SUBSTANȚE TOXICE – sunt spații cu dotări speciale (cântare cu precizie ridicată, vase de sticlă), conform legislației în vigoare, cu gestiune separată, manipularea făcându-se de către o persoană autorizată, stocurile de produse periculoase fiind mici, de ordinul a 10-20 kg.

Este posibil ca în viitor aceste magazii să fie reorganizate, ele fiind legate atât de tipul de producție, de cantitățile de aprovizionare, cât și de modernizările generale ale societății.

Evaluarea stocurilor și a producției în curs de execuție

În contabilitatea S.C. RAMIRA S.A. Baia Mare, stocurile și producția în curs de execuție se reflectă după cum urmează:

– valoric, în contabilitatea sintetică;

– cantitativ și valoric, în contabilitatea analitică;

– cantitativ, în evidența operativă a depozitelor.

Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziției și prelucrării, precum și alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma și în locul în care se găsesc.

În conformitate cu prevederile Legii Contabilității, pentru evaluarea elementelor din bilanț se stabilesc următoarele reguli:

a) la data intrării în patrimoniu, bunurile se evaluează și se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, denumită valoare contabilă, care se stabilește astfel:

– bunurile ce reprezintă aport la capitalul social, la valoarea de aport, stabilită în urma evaluării;

– bunurile obținute cu titlu gratuit, la valoarea justă (adică suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părți aflate în cunoștință de cauză, în cadrul unei tranzacții, cu prețul determinat obiectiv);

– bunurile procurate cu titlu oneros, la cost de achiziție;

– bunurile produse în unitate, la cost de producție.

Costul de achiziție este format din prețul de cumpărare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport-aprovizionare și alte cheltuieli necesare pentru punerea în stare de utilizare sau intrarea în gestiune a bunului respectiv.

Costul de producție al unui bun cuprinde: costul de achiziție al materiilor prime și consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de producție, precum și cota cheltuielilor indirecte de producție alocate în mod rațional ca fiind legate de fabricația acestuia.

Prețul standard sau prestabilit are la bază prețurile medii ale bunurilor respective. Acestea se mai numesc și prețuri de înregistrare. Prețurile standard se actualizează periodic, de regulă cel puțin o dată pe an, în funcție de evoluția prețurilor și de alți factori.

În cazul în care evaluarea bunurilor se face la prețurile standard, diferențele stabilite între prețul de înregistrare standard și costul de achiziție, respectiv costul de producție efectiv, se înregistrează distinct în contabilitate, diferențele astfel stabilite la intrarea bunurilor în patrimoniu, se repartizează proporțional, atât asupra bunurilor ieșite cât și asupra stocurilor, cu ajutorul unui coeficient de repartizare.

Prețul de facturare al furnizorului este prețul indicat în factura acestuia. Când acest diferă, cumpărătorul, la livrările ulterioare va considera stocurile aprovizionate ca sortimente diferite, deoarece au prețuri unitare diferite chiar dacă sortimentele sunt aceleași.

În acest caz, bunurile sunt înregistrate la prețul de facturare, cu condiția evidențierii distincte a diferențelor de preț, față de costul de achiziție.

b) evaluarea elementelor patrimoniale cu ocazia inventarierii – se face la valoarea actuală a fiecărui element, denumită și valoare de inventar, stabilită în funcție de utilitatea bunului, starea acestuia și prețul pieței.

c) evaluarea la încheierea exercițiului – se stabilește valoarea bilanțieră. Se compară valoarea de intrare cu valoarea rămasă și dacă valoarea de intrare este mai mică pentru diferențe se constituie un provizion pentru deprecierea stocurilor, în caz invers, în baza principiului prudenței, diferențele de valoare nu se înregistrează.

d) evaluarea la data ieșirii din unitate sau la darea în consum.

Deoarece prețul de înregistrare în contabilitate a stocurilor la S.C. RAMIRA S.A. diferă de la o perioadă la alta, se ridică problema prețurilor unitare care trebuie practicate la ieșirea stocurilor în cauză de la locurile de depozitare. Astfel, legislația stabilește posibilitatea alegerii de către agenții economici a uneia din următoarele metode:

– costul mediu ponderat (C.M.P.)

– prima intrare – prima ieșire (F.I.F.O.)

– ultima intrare – prima ieșire (L.I.F.O.)

Costul mediu ponderat se calculează după fiecare intrare ca raport între valoarea totală a stocului inițial, plus intrările și cantitatea în stocul inițial, plus cantitatea intrată. Acesta se determină după formula:

Si-soldul inițial al conturilor de stocuri;

Rd- rulajul debitor al conturilor de stocuri;

Sti- stocul inițial;

I-cantitățile intrate.

În cadrul S.C. RAMIRA S.A. se utilizează, pentru a evidenția ieșirile de bunuri din depozite metoda primei intrări – primei ieșiri. Conform acestei metode, ieșirile se evaluează la costul de achiziție a primei intrări. Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție a lotului următor, în ordine cronologică.

Producția în curs de execuție, semifabricatele, produsele finite și alte bunuri produse de unitatea patrimonială sunt reflectate în contabilitatea S.C. RAMIRA S.A. la prețul standard prevăzut în planurile de producție. Fiind un preț prestabilit el este reprezentat de costul de producție antecalculat (planificat). El devine preț de înregistrare în contabilitate cu condiția evidențierii distincte a diferențelor de preț față de costul de producție.

Costul standard ia în considerare nivelurile normale ale materialelor și consumabilelor, manoperei, eficienței și capacității de producție. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic și ajustate, dacă este necesar, în funcție de condițiile existente la un moment dat.

Diferențele de preț față de costul de achiziție sau de producție trebuie evidențiate distinct în contabilitate, fiind recunoscute în costul activului; astfel acestea pot fi:

Favorabile, când prețul standard este mai mare decât costul efectiv, se înscriu în roșu.

Nefavorabile, când prețul standard este mai mic decât costul efectiv, se înscriu în negru.

Repartizarea diferențelor de preț asupra valorii bunurilor ieșite și asupra stocurilor se efectuează cu ajutorul unui coeficient care se calculează astfel:

Acest coeficient se înmulțește cu valoarea bonurilor ieșite din gestiune la preț de înregistrare, iar suma rezultată se înregistrează în conturile corespunzătoare în care au fost înregistrate bunurile ieșite.

K x Valoarea bunurilor ieșite la preț standard = Valoarea diferențelor de preț aferente ieșirilor.

La sfârșitul perioadei, soldurile conturilor de diferențe se cumulează cu soldurile conturilor de stocuri, la preț de înregistrare, astfel încât aceste conturi să reflecte valoarea stocurilor la costul de achiziție sau de producție.

Diferențele de preț astfel stabilite la recepția bunurilor respective se înregistrează proporțional atât asupra valorii bunurilor ieșite, cât și asupra stocurilor.

Organizarea sistemului informațional contabil al stocurilor și a producției în curs de execuție la S.C. RAMIRA S.A.

În cadrul S.C. RAMIRA S.A., conform articolului șase din Legea Contabilității care prevede că orice operațiune economică se consemnează în documente în momentul efectuării ei, înscris care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ, operațiile privitoare la mișcarea stocurilor sunt consemnate astfel:

Pentru intrările de stocuri se folosesc următoarele documente:

1) NOTA DE COMANDĂ- achiziționarea materiilor prime, materialelor, mărfurilor, etc se face pe bază de comandă întocmită de merceolog în trei exemplare, din care unul rămâne la unitatea beneficiară, originalul se predă de către merceolog serviciului comercial al societății, iar al treielea rămâne la merceologul voiajor. Documentul trebuie să conțină informații despre sortimentul de marfă și cantitățile solicitate.

2) DELEGAȚIA PENTRU RIDICAREA MĂRFURILOR- pentru ridicarea mărfurilor din depozitele furnizorilor, serviciul comercial desemnează un salariat, dându-i-se în acest scop o delegație. Delegația trebuie să cuprindă următoarele elemente:

– denumirea și adresa unității care a emis delegația;

– numărul și data delegației;

– numele și prenumele salariatului delegat;

– seria, numărul și data emiterii buletinului de identitate, secția de poliție emitentă și numărul de înregistrare a buletinului;

– felul și numărul documentului în baza căruia se primesc mărfurile;

– felul și numărul autovehiculului care transportă marfa;

– numărul de cont și sediul băncii prin care se face plata;

– durata valabilității delegației.

În cadrul S.C. RAMIRA S.A. delegațiile sunt semnate de către șeful serviciului comercial, șeful contabil și directorul societății. Totodată, ele se înscriu în ordinea eliberării lor în Registrul de evidență al delegațiilor emise.

La primirea mărfurilor, pe verso-ul delegației se va completa numărul și data fișei de recepție, data și ora intrării mărfurilor în depozit.

Documentele și delegațiile care au servit la transportarea mărfurilor de la furnizor se predau în maxim 24 de ore de la primire la serviciul comercial, pentru lichidarea delegațiilor eliberate și urmărirea acelora care nu au fost returnate la termen.

3) FACTURA FISCALĂ- reflectă vânzarea de produse finite, sunt întocmite de departamentul desfacere și include sortimentele livrate, cantitatea și prețul de vânzare la care se aplică cota de TVA. În cadrul S.C. RAMIRA S.A. facturile sunt întocmite și centralizate informatizat.

Borderoul de vânzări se întocmește la facturile emise pentru fiecare zi de facturare, acesta fiind un document centralizator ce include denumirea beneficiarului, cantitățile livrate de fiecare beneficiar din fiecare sortiment și TVA-ul aferent fiecărei facturi.

Pe baza acestor borderouri se întocmește un Centralizator de borderouri care va servi ca document de contabilizare a vânzărilor (întocmirea articolului contabil).

Pe de altă parte se întocmește Jurnalul de vânzări, unde este reflectat TVA colectată și servește ca bază de comparație pentru Centralizatorul de borderouri.

4) AVIZUL DE ÎNSOȚIRE A MĂRFII- acesta înlocuiește provizoriu factura, se emite la livrarea stocurilor și servește ca document justificativ pentru eliberarea și scăderea din depozit a stocurilor, ca document de însoțire a bunurilor pe timpul transportului, ca document pentru întocmirea facturii și ca document de încărcare a gestiunii. Acesta se întocmește în trei exemplare, conținând următoarele coloane:

– denumirea mărfii transportate;

– unitatea de măsură în care sunt exprimate bunurile;

– cantitățile livrate;

– prețul unitar al bunurilor livrate.

5) NOTA DE RECEPȚIE ȘI CONSTATARE DE DIFERENȚE- se întocmește pe baza actului de însoțire a mărfii, în prezența comisiei de recepție sau a unei persoane competente, numită de directorul general. Acest document sevește pentru:

– constatarea cantitativă și calitativă a mărfurilor primite;

– stabilirea răspunderii gestionarilor;

– înregistrarea intrărilor de mărfuri în evidența sintetică și analitică;

Notele de recepție și constatare de diferențe se întocmesc la primirea și recepția bunurilor, dar și în cazurile când există diferențe la recepție, când sunt depozitate în mai multe locuri și când sunt refuzate la plată, fiind preluate doar în păstrare.

Pe baza acestor note magaziile se încarcă în gestiune ci cantitățile respective la prețurile de inventar. Aceste documente se centralizează informatizat și se obține Balanța de materii prime și materiale, care cuprinde:

– la intrări: cantitățile de materii prime și materiale intrate în magazii pe coloana debit, la preț de intrare;

– la ieșiri: cantitățile de materii prime și materiale ieșite din magazie sau date în consum pe coloana de credit, la preț de intrare sau la preț de stoc;

– la sold: stocul din fiecare materie primă și material în parte existent în magazie.

Pe baza notelor de recepție și constatare de diferențe și a facturilor ce reflectă cumpărarea de materii prime, materiale se întocmește, informatizat, un Jurnal de cumpărări unde este reflectat TVA deductibilă.

6) BONUL DE PREDARE – TRANSFER – RESTITUIRE – este utilizat pentru depozitarea unor bunuri provenite din producție proprie, cât și pentru transferul lor între magazii ca și restituirii la locurile de depozitare inițiale.

Pentru evidențierea ieșirilor de stocuri la S.C. RAMIRA S.A. sunt utilizate următoarele documente:

1) Vânzarea stocurilor se face pe baza NOTEI DE COMANDĂ emisă de client, în urma unei comenzi ferme are loc programarea, lansarea și urmărirea producției;

2) Livrarea stocurilor se face pe baza AVIZULUI DE ÎNSOȚIRE A MĂRFII. La eliberarea acestuia, distribuitorul semnează pe ultimul exemplar, care rămâne la depozit, pentru înregistrarea în fișa de magazie.

3) FACTURA FISCALĂ – cuprinde date privind identificarea clientului (denumirea, codul fiscal, sediul, banca cu care lucrează), denumirea produsului comercializat, unitatea de măsură în care se exprimă produsul, prețul de vânzare fără TVA, valoarea și TVA aferentă. În partea de jos a facturii se semnează pentru întocmire și se pune ștampila unității emitente.

4) BONUL DE CONSUM – se întocmește de către secția consumatoare pentru materiile prime, materialele date în consumul productiv, care au o frecvență mai redusă la eliberarea din magazie. Acesta poate fi individual sau colectiv. Bonurile de consum sunt însoțite de semnătura de primire și contavizate de controlul financiar preventiv. Sunt centralizate și reflectate în Centralizatorul de consumuri.

5) FIȘA LIMITĂ DE CONSUM – este utilizată la consumul de materii prime, materiale cu o frecvență mai mare la eliberarea din magazii. Acest document se întocmește pentru fiecare produs finit în parte și are în vedere realizarea unei producții programate care este specificată în colțul din stânga sus și consumul specific realizării cantității programate pentru fiecare sortiment de materie primă în parte. Servește și ca mijloc de urmărire a depășirii consumurilor, dacă este cazul.

Fiecare ridicare de cantitate din sortimentele de materii prime și materiale aflate în magazie este însoțită de semnătura beneficiarului sau a reprezentantului secției destinatare. La sfârșit de lună acestea se prelucrează informatizat pe fiecare cod de sortiment de materie primă, material, ambalaj și apoi se vor reflecta în coloanele ieșiri din Balanța de materii prime, materiale și în Centralizatorul de consumuri.

Toate notele de recepție însoțite de facturile de cumpărare, fișele limită de consum, bonurile de consum și tot ceea ce reflectă mișcările prin magazie sunt depuse periodic la biroul de contabilitate de către gestionarul magaziei sub semnătura de primire pentru a fi date spre prelucrare.

În cazul producției neterminate, la sfârșitul lunii, șeful de secție întocmește un Inventar al producției neterminate, care-l anexează la fișa limită de consum pentru fiecare produs în parte, doument pe baza căruia secția își justifică cantitățile de materii prime, materialele negăsite în produsul finit, dar regăsite în produsul neterminat aflat în fluxul de producție.

Pe baza acestor inventare, biroul contabilitate întocmește un Centralizator de producție neterminată evaluând aceste cantități la prețurile la care au fost recepționate fiecare sortiment din materiile prime, materiale, ambalaje, etc. Acest centralizator servește la întocmirea articolului contabil al producției în curs de execuție și totodată se închide producția neterminată din luna precedentă considerată terminată în luna curentă.

Producția neterminată din luna curentă și cea terminată din luna influențează calculul prețului de cost la care se iau în calcul și cheltuielile de producție directe și indirecte, mai puțin cele excepționale și cele financiare.

Înregistrările în contabilitate se fac în mod cronologic și sistematic. Înregistrarea cronologică a operațiunilor se face cu ajutorul următoarelor formulare cu caracter financiar-contabil:

1) DOCUMENTUL CUMULATIV – folosit în cazul centralizatoarelor;

2) NOTE DE CONTABILITATE – în care sunt înregistrate articolele contabile pentru toate operațiunile;

3) REGISTRUL JURNAL – în care se înregistrează, în ordine cronologică, toate notele de contabilitate și în care se stabilesc rulajele totale ale operațiunilor efectuate;

4) FIȘELE DE CONT SINTETIC – în care se înscriu în mod sistematic toate operațiunile înregistrate pentru fiecare cont de gradul I sau II după caz.

Evidența operativă a stocurilor și a producției

în curs de execuție la S.C. RAMIRA S.A. Baia Mare

Evidența operativă se organizează de regulă, acolo unde se produc faptele, operațiile efectuate operându-se în momentul înfăptuirii acestora. Această evidență presupune exprimarea stocurilor în etaloane de măsură naturale sau natural-convenționale care să permită măsurarea și exprimarea cantitativă a obiectelor în unități de măsură specifice proprietăților fizico-chimice ale acestora.

Evidența stocurilor la S.C. RAMIRA S.A. se ține la locurile de depozitare, cantitativ, pe feluri de materiale cu ajutorul fișelor de magazie. Acestea sunt ștampilate și vizate de conducătorul compartimentului financiar-contabil și sunt numerotate în ordinea înscrierii fiecărui document în Registrul Stocurilor.

Fișele de magazie nu circulă, fiind documente de înregistrare operativă care servesc ca:

document de evidență operativă a intrărilor, ieșirilor și stocurilor existente la un moment dat la fiecare loc de depozitare;

sursă de informații pentru controlul operativ curent și contabil al stocurilor de valori materiale (controlul operațiunilor înregistrate de gestionar);

calcularea valorii mărfurilor existente în stoc la finele lunii, în scopul confruntării cu datele sintetice din evidența contabilă.

Fișele de magazie deschise pentru valorile materiale primite pentru prelucrare de la terț sau în custodie se țin și se ordonează separat de fișele de magazie deschise pentru valorile materiale proprii. Acestea se emit de compartimentul contabilității stocurilor și se predau depozitelor de materiale, după ce în prealabil au fost completate cu unele date privitoare la: denumirea materialelor, calitatea, dimensiunile, simbolul din nomenclatorul de stocuri, stoc normat, stoc de siguranță, etc.

Fișele de magazie se deschid pentru fiecare element stocabil în parte și se ordonează pe conturi sintetice de stocuri, grupe și subgrupe de elemente stocabile concordante cu structurile de conturi analitice instituite pentru acestea sau în ordine alfabetică a codurilor atribuite de programele informatice utilizate.

În fișe gestionarul operează zilnic pe baza documentelor privind intrările de materiale (factura sau avizul de expediere, nota de intrare-recepție) și ieșirile acestora (bonul de consum), cantitățile intrate respectiv ieșite. După fiecare operație se stabilește stocul nou.

După înregistrarea în fișele de magazie, documentele primare de intrare și ieșire a stocurilor se trimit împreună cu borderoul de predare a documentelor la contabilitatea stocurilor zilnic sau la termenele stabilite de conducătorul compartimentului financiar – contabil. Borderoul respectiv se întocmește de gestionar în două exemplare, pe măsura predării documentelor, separat pentru intrări și separat pentru ieșiri.

Contabilul verifică la sfârșitul fiecărei luni dacă stocul scriptic al fișelor de magazie concordă cu soldul final al lunii precedente, plus rulajul intrărilor pe luna în curs, minus rulajul ieșirilor pe aceeași lună, completând și semnând în coloanele fișei de magazie.

În paralel, evidența operativă a stocurilor și a producției în curs de execuție la S.C. RAMIRA S.A. se face și asistat pe calculator, utilizând programe informatice adecvate. În cadrul compartimentului administrației depozit se introduc datele referitoare la intrările și ieșirile de stocuri. Acestea se transportă pe dischete la compartimentul financiar contabil unde se preiau datele respective în calculatoare.

La închiderea de lună, după prelucrarea acestor date, se scot, în compartimentul de contabilitate al S.C. RAMIRA S.A. următoarele situații:

Situația intrărilor de materiale pe recepții in care se verifică corectitudinea fiecărei recepții din punct de vedere cantitativ și al prețurilor unitare înregistrate;

Listele de consumuri de materiale care sunt împărțite pe fiecare secție în parte și pe conturile din afara bilanțului;

Situația mișcării materialelor pe coduri care reflectă intrările și ieșirile de materiale în luna respectivă și totodată soldul inițial și cel final pentur fiecare material în parte;

Situația stocurilor finale a lunii respective. La sfârșitul fiecărei luni se face confruntarea situației stocurilor finale cu fișele de magazie.

Contabilitatea analitică a stocurilor și a producției

în curs de execuție la S.C. RAMIRA S.A.

Nevoile de informare și control, impun ca anumite operațiuni din evidența sintetică să fie înregistrate într-un mod mai detaliat, operațiune care se realizează cu ajutorul contabilității analitice. În contabilitatea analitică se ține evidența atât cantitativ, cât și valoric.

În cadrul S.C. RAMIRA S.A. contabilitatea se ține cu ajutorul fișelor de cont sau a registrelor. Pentru cunoașterea la nivelul societății a conturilor analitice deschise, se ține o evidență a acestora, care cuprinde coloane pentru simbolul și denumirea conturilor. Înregistrările se efectuează zilnic pe baza documentelor justificative.

Fișele de cont analitice se folosesc în tot cursul anului, analizându-se în continuare rulajul pe debit și pe credit până la sfârșitul anului, când se stabilește rulajul total și se barează rândurile necompletate. La începutul fiecărui an se deschid fișe noi.

Contabilitatea analitică în unitățile industriale se poate organiza după una din următoarele metode:

cantitativ valorică;

global valorică;

operativ contabilă (pe solduri).

S.C. RAMIRA S.A. utilizează în contabilitatea analitică a stocurilor metoda cantitativ valorică care se ține cu ajutorul fișei de cont analitic pentru fiecare fel de stoc, în care înregistrările privind intrările și ieșirile de stocuri se fac zilnic, atât cantitativ cât și valoric, pe baza documentelor folosite pentru evidența operativă.

Intrările se înregistrează în fișe analitice, zilnic, poziții cu poziții, iar după înregistrarea mișcărilor, contabilitatea efectuează controlul identității soldurilor din fișele analitice de la magazie, cu cele din fișele analitice de la contabilitate, luând măsuri pentru clarificarea și înlăturarea eventualelor diferențe.

De asemenea, lunar se totalizează soldurile din fișele analitice, separat pe fiecare cont de stocuri și le confruntă cu soldurile înscrise în fișele sintetice.

Odată cu introducerea sistemului de prelucrare automată a datelor la S.C. RAMIRA S.A. locul fișelor de conturi analitice a fost luat de tabelograme și situații editate pe calculator, în care se regăsesc conținutul, structura și funcția conturilor analitice, dintre acestea de o importanță deosebită este Situația stocurilor (soldurilor) pe gestiuni și coduri de materiale, Lista consumurilor de comenzi, etc.

Alte întreprinderi pot utiliza celelalte două metode pentru ținerea contabilității analitice a stocurilor.

Contabilitatea analitică, cu ajutorul metodei global-valorice, se conduce pe gestiuni folosind fisele de conturi pentru operații diverse in care înregistrările se fac numai valoric. Pentru aceasta perioada se efectuează un control asupra integrității bunurilor stocate.

Metoda operativ – contabilă (pe solduri) constă în ținerea la magazie a evidenței cantitative a mărfurilor pe feluri, iar în contabilitate a evidenței valorice pe conturi de materiale și pe gestiune.

Această evidență se crează la sfârșitul lunii cu scopul de a verifica concordanța dintre contabilitatea analitică și evidența cantitativă ținută la locul de depozitare.

Contabilitatea sintetică a stocurilor și a producției

în curs de execuție la S.C. RAMIRA S.A.

S.C. RAMIRA S.A. își organizează contabilitatea sintetică a stocurilor și a producției în curs de execuție folosind metoda inventarului permanent care constă în utilizarea conturilor de stocuri pentru a determina și urmării în permanență stocul scriptic al acestora după fiecare operație de intrare și ieșire.

Ca atare contabilitatea sintetică a stocurilor va reflecta:

stocul inițial de la începutul lunii, care va fi cel final din luna precedentă și care nu poate fi decât debitor;

intrările în cursul lunii, pe baza documentelor de intrare a stocurilor ce se vor înregistra în debitul conturilor corespunzătoare;

ieșirile din cursul lunii, în baza documentelor de ieșire a stocurilor care vor forma din rulajul creditor al conturilor din stocuri;

în baza documentelor menționate: stoc inițial, intrări ieșiri se va stabili în permanență stocul scriptic al bunurilor.

Ele vor putea fi comparate la perioadele de inventariere cu stocurile faptice din a căror comparare se pot stabili plusuri sau minusuri de inventar. Cu acestea vor fi corectate stocurilor scriptice pentru a se pune de acord situația scriptică din contabilitate cu situația faptică, determinată prin inventariere.

Folosirea acestei metode presupune:

utilizarea fiecăruia dintre prețurile de înregistrare a stocurilor menționate la paragrafele precedente;

folosirea conturilor de diferențe de preț aferente stocurilor;

conducerea unei contabilități analitice a stocurilor prin adaptarea metodei fișelor de cont analitic cantitativ-valorice.

Metoda inventarului permanent, deși presupune un volum mai mare de muncă, asigură o mai riguroasă cunoaștere, în orice moment, a mărimii stocurilor și un mai bun control al integrității lor.

Întreprinderile mici și mijlocii pot utiliza cealaltă metodă de organizare a contabilității sintetice – metoda inventarului intermitent prin care conturile de stocuri se utilizează numai la finele perioadelor de gestiune, mișcările de stocuri fiind înregistrate direct în conturile de cheltuieli și venituri. Relația de calcul a ieșirilor de stocuri ar putea fi redate de următoarea formulă:

E = valoarea ieșirilor;

Si = valoarea stocurilor inițiale;

I = valoarea intrărilor în cursul perioadei;

Sf = valoarea stocurilor finale stabilite prin inventariere.

S.C. RAMIRA S.A. este o întreprindere mare, în care nu se aplică această metodă de evidență deoarece este necesară urmărirea permanentă a intrărilor și a ieșirilor de stocuri precum și un control riguros al gestionării stocurilor și asigurării integrității lor.

Înregistrările în contabilitate se fac în mod cronologic și sistematic. Înregistrarea cronologică a operațiunilor se efectuează cu ajutorul următoarelor formulare cu caracter financiar contabil:

documentul cumulativ – care cuprinde centralizarea pe conturi sintetice a documentelor justificative care reflectă același gen de operațiuni;

note de contabilitate – în care înregistrarea operațiunilor se poate face, fie document cu document, în cazul în care în cursul unei zile sau a unei perioade, există mai multe documente care reflectă același gen de operațiuni, fie pe baza documentului cumulativ. Înregistrarea operațiunilor în nota de contabilitate se face pe conturi de gradul F;

jurnalul de înregistrare – servește la atribuirea numerelor de ordine a notelor de contabilitate, la înregistrarea cronologică a operațiunilor pe baza notelor de contabilitate, precum și stabilirea rulajului total al operațiunilor.

Toate operațiunile înregistrate se înscrie apoi în mod sistematic, grupate pe conturi, în fișele de cont sintetic. Acestea se deschid pentru fiecare fond de gradul I sau II, după caz.

În fișele sintetice deschise fiecărui cont sintetic, se înregistrează operațiunile care se referă la acel cont.

Contabilitatea sintetică se realizează cu ajutorul fișei de cont sintetic, care conține simbolul și denumirea contului, precum și anul de gestiune.

La începutul anului, pentru conturile care prezintă solduri în bilanțul anual, se redeschid fișele de cont, înscriindu-se pe primul rând al fișei soldul contului din bilanț. În fișele de cont se fac înregistrări pe baza notelor de contabilitate, înscriindu-se pe fiecare rând sumele corespunzătoare. După completarea în întregime a unei pagini se stabilește totalul rulajului, care se reportează la pagina următoare. Fișele de cont sintetic se folosesc în tot cursul anului, anulându-se în continuare rulajele pe debit și pe credit, până la sfârșitul anului. La sfârșitul fiecărei luni, în fișele de cont sintetic, se face totalul cumulat a rulajului pe debit și pe credit precum și soldul contului. De asemenea, se verifică și se confruntă datele din balanța de verificare a conturilor analitice, cu cele ale conturilor sintetice de stocuri.

Conturi utilizate pentru înregistrarea în contabilitate a stocurilor

și a producției în curs de execuție

Funcționarea contabilă a conturilor de stocuri și a producției în curs de execuție

Contabilitatea sintetică a stocurilor și a producției în curs de execuție se realizează cu ajutorul conturilor din clasa a 3-a a Planului de Conturi General. În cadrul acestei clase sunt cuprinse 8 grupe de conturi așezate și simbolizate în ordinea crescătoare a lichidităților stocurilor, după cum urmează:

Grupa 30 „Stocuri de materii și materiale”

Grupa 33 „Producția în curs d execuție”

Grupa 34 „Produse”

Grupa 35 „Stocuri aflate la terți”

Grupa 36 „Animale”

Grupa 37 „Mărfuri”

Grupa 38 „Ambalaje”

Grupa 39 „Provizioane pentru deprecierea stocurilor și a producției în curs de execuție”.

Din grupa 30 „Stocuri de materii și materiale” fac parte:

Contul 301 „Materii prime” – cu ajutorul acestui cont se ține evidența existenței și mișcării stocurilor de materii prime. Acest cont are funcția contabilă de activ.

În debitul contului se înregistrează valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime achiziționate de la furnizori sau din avansuri de trezorerie (401, 408, 542, 446), aduse de la terți (351, 401), reprezentând aport în natură al acționarilor sau asociaților (456), precum și a celor primite cu titlu gratuit (601,758), constatate plus la inventar, primite de la societățile din grup, alte societăți legate prin participații, unitate sau subunități (451, 452, 481, 482).

În creditul contului se înregistrează valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime incluse pe cheltuieli, constatate lipsă la inventar, și pierderile din deprecieri (601), vândute ca atare (371), livrate societăților din grup, altor societăți legate prin participații, unitate sau subunități (451, 452, 481, 482), ieșite prin donație și pierderile din calamități (658, 671), trimise spre prelucrare sau în custodie la terți (351).

Soldul contului reprezintă valoarea materiilor prime existente în stoc.

În contabilitatea S.C. RAMIRA S.A. acest cont sintetic este neoperațional, fiind necesară o dezvoltare pe analitice în funcție de tipurile materii prime din gestiuni.

Contul 302 „Materiale consumabile” – cu ajutorul acestui cont se ține evidența stocurilor de materiale consumabile (materiale auxiliare, combustibili, ambalaje, piese de schimb, semințe și materiale de plantat, furaje și alte materiale consumabile). Este un cont de activ.

Se debitează cu valoarea la preț de înregistrare a materialelor consumabile achiziționate de la furnizori sau din avansuri de trezorerie (401, 408, 542, 446), aduse de la terți (351, 401), reprezentând aport în natură al acționarilor și asociaților (456), precum și a celor constatate plus de inventar și a celor primite cu titlu gratuit (602, 758), primite de la societățile din grup, alte societăți legate prin participații, unitate sau subunități (451, 452, 481, 482).

Se creditează cu valoarea la preț de înregistrare a materialelor consumabile incluse pe cheltuieli, constatate lipsă la inventar, și pierderile din deprecieri (602), vândute ca atare (371), livrate la societăți din grup, alte societăți legate prin participații, unitate sau subunități (451, 452, 481, 482), donate și pierderile din calamități (658, 671) trimise spre prelucrare sau în custodie la terți (351).

Soldul contului reprezintă valoarea la preț de înregistrare a materialelor consumabile existente în stoc.

S.C. RAMIRA S.A. utilizează pentru evidența materialelor consumabile existente în unitate contul 302 „Materiale consumabile”, având funcționalitatea descrisă mai sus și se dezvoltă pe următoarele conturi sintetice de gradul II:

Contul 3021 „Materiale auxiliare” cu ajutorul căruia se ține evidența materialelor utilizate pentru ambalarea produselor finite, care în cadrul acestei societăți constau în: șuruburi, reductori, garnituri, etc.

Contul 3022 „Combustibili” în care se înregistrează combustibilul utilizat la funcționarea utilajelor de fabricație precum și la mașinile de transport a mărfurilor (benzină, motorină, uleiuri, etc.)

Contul 3023 „Materiale pentru ambalat” ține evidența materialelor auxiliare care intră în procesul de ambalare. La S.C. RAMIRA S.A. acestea pot fi pungi, lipici, capse, sfoară, etc.

Contul 3024 „Piese de schimb” în care se înregistrează piesele utilizate pentru eventualele reparații a utilajelor de fabricație, constituindu-se stocuri în atelierele de reparații existente în incintă, pentru a nu se întrerupe ciclul de fabricație.

Contul 3028 „Alte materiale consumabile” conține alte materiale folosite pentru buna funcționare a activităților auxiliare (suporți de hârtie, imprimate, suporturi electronice, etc.).

Contul 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” –cu ajutorul acestui cont se ține evidența existenței, mișcării și uzurii materialelor de natura obiectelor de inventar. Este un cont de activ.

Se debitează cu valoarea la preț de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar achiziționate de la furnizori sau din avansuri de trezorerie (401, 408, 446, 542), primite de la societățile din grup, alte societăți legate prin participații, unitate sau subunități (451, 452, 481, 482), aduse de la terți (351, 401), reprezentând aport în natură la capitalul social (456), precum și celor constatate plus la inventar și a celor primite cu titlu gratuit (603, 758) sau obținute din producție proprie (345).

Se creditează cu valoarea la preț de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar date în folosință (603, 471), lipsă la inventar și pierderile din deprecieri (603), vândute ca atare (371), trimise la terți (351), livrate de societățile din grup, alte societăți legate prin participații, unitate sau subunități (451, 452, 481, 482), ieșite prin donație, precum și pierderile din calamități (658, 671) și retragerile din aportul la capitalul social (456).

Soldul contului reprezintă valoarea la preț de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar existente în stoc.

Contul 308 „ Diferențe de preț la materii prime și materiale” – cu ajutorul acestui cont se ține evidența diferențelor (în plus sau în minus) între prețul de înregistrare standard (prestabilit) și costul de achiziție, aferente materiilor prime, materialelor consumabile și materialelor de natura obiectelor de inventar. Este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile și materialelor de natura obiectelor de inventar.

În debitul contului se înregistrează diferențele de preț în plus (costul de achiziție este mai mare decât prețul standard) aferente materiilor prime, materialelor consumabile și materialelor de natura obiectelor de inventar intrate în gestiune (401, 542), precum și diferențele de preț în minus aferente materiilor prime, materialelor și materialelor de natura obiectelor de inventar ieșite din gestiune (601, 602, 603).

În creditul contului se înregistrează diferențele de preț în minus aferente materiilor prime, materialelor consumabile și materialelor de natura obiectelor de inventar achiziționate (301, 302, 303), precum și diferențele de preț în plus aferente materiilor prime, materialelor consumabile și materialelor de natura obiectelor de inventar ieșite din gestiune (601, 602, 603).

Soldul contului reprezintă diferențele de preț aferente materiilor prime, materialelor consumabile și materialelor de natura obiectelor de inventar existente în stoc.

S.C. RAMIRA S.A. utilizează acest cont pentru evidențierea diferențelor de preț ale materiilor prime, materialelor consumabile și materialelor de natura obiectelor de inventar, reflectând cheltuielile de transport-aprovizionare aferente acestora.

Din grupa 33 „Producția în curs de execuție” fac parte:

Contul 331 „Produse în curs de execuție” cu ajutorul acestui cont se ține evidența stocurilor de produse în curs de execuție (care nu au trecut prin toate fazele de prelucrare prevăzute de procesul tehnologic, respectiv producția neterminată) existente la sfârșitul perioadei. Este un cont de activ.

În debitul contului se înregistrează valoarea la cost de producție a stocului de produse în curs de execuție la sfârșitul perioadei, stabilită pe bază de inventar (711).

În creditul contului se înregistrează scăderea din gestiune a valorii producției în curs de execuție la începutul perioadei următoare (711).

Soldul contului reprezintă valoarea la cost de producție a produselor aflate în curs de execuție la sfârșitul perioadei.

Contul 332 „Lucrări și servicii în curs de execuție” – cu ajutorul acestui cont se ține evidența lucrărilor și serviciilor în curs de execuție existente la sfârșitul perioadei. Acest cont este un cont de activ.

Se debitează cu valoarea la cost de producție a lucrărilor și serviciilor în curs de execuție la sfârșitul perioadei (711).

Se creditează prin scăderea din gestiune a valorii lucrărilor și serviciilor în curs de execuție la începutul perioadei următoare (711).

Soldul contului reprezintă valoarea la cost de producție a lucrărilor și serviciilor în curs de execuție la sfârșitul perioadei.

S.C. RAMIRA S.A. stabilește în fiecare lună, pe bază de postcalcul stocul de producție neterminată care se înregistrează în contul 332 „Produse în curs de execuție”.

Din grupa 34 „Produse” fac parte:

Contul 341 „Semifabricate” – cu ajutorul acestui cont se ține evidența existenței și mișcării stocurilor de semifabricate. Este un cont de activ.

În debitul contului se înregistrează valoarea la preț de înregistrare sau la preț de producție a semifabricatelor intrate în gestiune din activitatea proprie și plusurile constatate la inventariere (711), a semifabricatelor aduse de la terți (354, 401), primite de la societățile din grup, alte societăți legate prin participații, unitate sau subunități (451, 452, 481, 482).

În creditul contului se înregistrează valoarea la preț de înregistrare a semifabricatelor vândute și lipsurile constatate la inventariere (711), consumate în aceeași unitate (301, 302), trimise la terți (354), livrate la societățile din grup, alte societăți legate prin participații, unitate sau subunități (451, 452, 481, 482), precum și pierderile din calamități (671).

Soldul contului reprezintă valoarea la preț de înregistrare a semifabricatelor existente în stoc la sfârșitul perioadei.

Contul 345 „Produse finite” – cu ajutorul acestui cont se ține evidența existenței și mișcării stocurilor de produse finite. Acest cont are funcțiunea contabilă de activ.

Se debitează cu valoarea la preț de înregistrare sau la cost de producție a produselor finite intrate în gestiune și plusurile constatate la inventar (711) sau aduse de la terți (354, 401).

Se creditează cu valoarea la preț de înregistrare sau cost de producție a produselor finite vândute și lipsurile de inventar (711), acordate salariaților, ca plată în natură, potrivit legii (421), cuvenite acționarilor, asociaților sau unităților prestatoare ca plată în natură, potrivit prevederilor contractuale (462, 401), transferate în magazinele proprii de vânzare (371), reținute și consumate în aceeași unitate (301, 302, 303), trimise la terți (354), precum și donațiile de produse finite și pierderile din calamități (658, 671).

Soldul contului reprezintă valoarea la preț de înregistrare a produselor finite existente în stoc la sfârșitul perioadei.

Contul 346 „Produse reziduale” – cu ajutorul acestui cont se ține evidența existenței și mișcărilor de produse reziduale (rebuturi, materiale recuperabile sau deșeuri). Este un cont de activ.

Se debitează cu valoarea la preț de înregistrare sau cost de producție a produselor reziduale intrate în gestiune din producție proprie (711) sau aduse de la terți (354, 401).

Se creditează cu valoarea la preț de înregistrare sau cost de producție a produselor reziduale ieșite din gestiune (711) sau trimise la terți (354).

Soldul contului reprezintă valoarea la preț de înregistrare a produselor reziduale existente în stoc la sfârșitul perioadei.

Contul 348 „Diferențe de preț la produse” – cu ajutorul acestui cont se ține evidența diferențelor între prețul standard (prestabilit)și costul de producție la produse. Este un cont rectificativ al valorii de înregistrare al produselor.

Se debitează cu diferențele de preț în plus (costul de producție este mai mare decât prețul standard) aferente produselor intrate în gestiune din producție proprie (711), precum și diferențele de preț în minus repartizate asupra produselor ieșite din gestiune prin vânzare (711).

Se creditează cu diferențele de preț în minus (costul de producție este mai mic decât prețul standard) aferente produselor intrate în gestiune din producție proprie (711), precum și diferențele de preț în plus repartizate asupra produselor ieșite din gestiune prin vânzare (711).

Soldul contului reprezintă diferențele de preț aferente produselor existente în stoc.

Din grupa 35 „Stocuri aflate la terți” fac parte:

Contul 351 „Materii și materiale aflate la terți” – cu ajutorul acestui cont se ține evidența existenței și mișcării stocurilor de materii prime, materiale consumabile și materiale de natura obiectelor de inventar trimise de la terți. Este un cont se activ.

Se debiteză cu valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile și materialelor de natura obiectelor de inventar aflate la terți (301, 302, 303, 401).

Se creditează cu valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile și materialelor de natura obiectelor de inventar intrate în gestiune (301, 302, 303), cu scăderea din gestiune a stocurilor constatate lipsă la inventariere, distruse de calamități (601, 602, 603, 671).

Soldul contului reprezintă valoarea materiilor prime, materialelor consumabile și materialelor de natura obiectelor de inventar trimise la terți.

Conținutul și funcționalitatea conturilor 354 „Produse aflate la terți”, 356 „Animale aflate la terți”, 357 „Mărfuri în custodie sau în consignație la terți” și 358 „Ambalaje aflate la terți” sunt similare cu cele ale contului prezentat în această grupă.

Astfel cu ajutorul acestor conturi se ține evidența existenței și mișcării stocurilor trimise la terți, precum și cele în curs de aprovizionare. Sunt conturi de activ.

Se debitează cu valoarea la preț de înregistrare a stocurilor aflate la terți și a celor în curs de aprovizionare (301, 302, 401).

Se creditează cu valoarea la preț de înregistrare a stocurilor aduse de la terți și a celor în curs de aprovizionare (301, 302).

Soldul conturilor reprezintă valoarea stocurilor trimise la terți precum și a celor în curs de aprovizionare.

Grupa 36 „Animale” – din această grupă fac parte:

Contul 361 „Animale și păsări” – cu ajutorul acestui cont se ține evidența efectivelor de animale și păsări de natura stocurilor, respectiv animalelor născute și celor tinere de orice fel (viței, miei, purcei, mânji, etc.), în vederea creșterii și folosirii lor pentru muncă și reproducție; animalelor și păsărilor la îngrășat pentru valorificare; coloniilor de albine, precum și a animalelor pentru producție (lână, lapte și blană). Este un cont de activ.

Se debitează cu valoarea la preț de înregistrare a animalelor și păsărilor achiziționate (401, 408, 452), aduse de la terți (356, 401), primite de la unitate sau subunități (481, 482), primite cu titlu gratuit (758), precum și cu costul de producție a animalelor și păsărilor aduse ca aport de capital (456) sau obținute din producție proprie, sporuri în greutate și plusurile de inventar (711).

Se creditează cu valoarea la preț de înregistrare a animalelor și păsărilor vândute, incluse pe cheltuieli, constatate minus la inventar și cele trimise la terți (356, 371, 606, 711), livrate la unitate sau subunități (481, 482), precum și cu valoarea pierderilor din calamități (671).

Soldul contului reprezintă valoarea la preț de înregistrare a animalelor și păsărilor existente în stoc la sfârșitul perioadei.

Contul 368 „Diferențe de preț la animale și păsări” – cu ajutorul acestui cont ține evidența diferențelor, în plus sau în minus, între prețul de înregistrare standard și costul de achiziție, respectiv costul de producție. Este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a animalelor și păsărilor.

Se debitează cu diferențele de preț în plus aferente animalelor și păsărilor achiziționate (401, 542), cu diferențele de preț în minus incluse pe cheltuieli (606), cu diferențele în plus aferente animalelor din producție proprie (711) și cu diferențele în minus repartizate asupra valorii animalelor și păsărilor ieșite din gestiune (711).

Se creditează cu diferențele de preț în minus aferente animalelor și păsărilor achiziționate (361, 542) sau din producție proprie (711), precum și cu diferențele de preț în plus aferente animalelor incluse pe cheltuieli (606)sau repartizate asupra valorii animalelor din producție proprie ieșite din gestiune (711).

Soldul contului reprezintă diferențele de preț aferente animalelor și păsărilor existente în stoc.

Din grupa 37 „Mărfuri” fac parte:

Contul 371 „Mărfuri” – cu ajutorul acestui cont se ține evidența existenței și mișcării stocurilor de mărfuri. Este un cont de activ.

Se debitează cu valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor achiziționate (401, 408, 446, 542), reprezentând aportul în natură al asociaților și acționarilor (456), aduse de la terți (357, 401), vândute ca atare (301, 302, 303, 361),primite de la societățile din grup, alte societăți legate prin participații, unitate sau subunități (451, 452, 481, 482), constatate plus la inventar și a celor primite cu titlu gratuit (607, 758), precum și valoarea adaosului comercial și taxa pe valoarea adăugată neexigibilă, în situația în care evidența mărfurilor se șine la preț cu amănuntul (378, 4428).

Se creditează cu valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor ieșite din gestiune prin vânzare și lipsurile constatate la inventariere (607), trimise la terți (357),livrate societăților din grup, altor societăți legate prin participații, unitate sau subunități )451, 452, 481, 482), precum și valoarea adaosului comercial și a taxei pe valoarea adăugată neexigibile aferente mărfurilor ieșite din gestiune (378, 4428).

Soldul contului reprezintă valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor existente în stoc la sfârșitul perioadei.

Contul 378 „Diferențe de preț la mărfuri”- cu ajutorul acestui cont se ține evidența adaosului comercial (marja comerciantului) aferent mărfurilor din unitățile comerciale. Este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a mărfurilor.

Se creditează cu valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor intrate în gestiune (371).

Se debitează cu valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor ieșite din gestiune (371).

Soldul contului reprezintă valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor existente în stoc la sfârșitul perioadei.

Din grupa 38 „Ambalaje” fac parte:

Contul 381 „Ambalaje” – cu ajutorul acestui cont se ține evidența existenței și mișcării stocurilor de ambalaje. Este un cont de activ.

Se debitează cu valoarea la preț de înregistrare a ambalajelor achiziționate (401, 408, 542), aduse de la terți (358, 401), reprezentând aportul în natură al acționarilor și asociaților (456), primite de la societățile din grup, alte societăți legate prin participații, unitate sau subunități (451, 452, 481, 482), constatate plus la inventar și a celor primite cu titlu gratuit (608, 758), precum și a celor realizate din producție proprie (345).

Se creditează cu valoarea la preț de înregistrare a ambalajelor vândute ca atare (371),lipsurile constatate la inventar (608), trimise la terți (358), livrate societăților din grup, altor societăți legate prin participații, unităților și subunităților (451, 452, 481, 482), precum și cu valoarea donațiilor și a pierderilor din calamități (658, 671).

Soldul contului reprezintă valoarea la preț de înregistrare a ambalajelor existente în stoc la sfârșitul perioadei.

Contul 388 „Diferențe de preț la ambalaje” – cu ajutorul acestui cont se ține evidența diferențelor în plus sau în minus între prețul standard și costul de achiziție, aferente ambalajelor.

Se debitează cu diferențele de preț în plus (costul de achiziție mai mare decât prețul standard) aferente ambalajelor intrate în gestiune (401, 542) și cu diferențele de preț în minus aferente ambalajelor ieșite din gestiune (608).

Se creditează cu diferențele de preț în minus aferente ambalajelor achiziționate (381, 542) și cu diferențele de preț în plus aferente ambalajelor ieșite din gestiune (608).

Soldul contului reprezintă diferențele de preț aferente ambalajelor existente în stoc la sfârșitul perioadei.

Din grupa 39 „Provizioane pentru deprecierea stocurilor și a producției în curs de execuție” fac parte conturile:

Contul 391 „Provizioane pentru deprecierea materiilor prime”

Contul 392 „Provizioane pentru deprecierea materialelor”

Contul 393 „Provizioane pentru deprecierea producției în curs de execuție”

Contul 394 „Provizioane pentru deprecierea produselor”

Contul 395 „Provizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la terți”

Contul 396 „Provizioane pentru deprecierea animalelor”

Contul 397 „Provizioane pentru deprecierea mărfurilor”

Contul 398 „Provizioane pentru deprecierea ambalajelor”.

Cu ajutorul conturilor din această grupă se ține evidența constituirii, de regulă la sfârșitul exercițiului financiar, a provizioanelor pentru deprecierea stocurilor de materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar , producție în curs de execuție, produse, animale, mărfuri și ambalaje, precum și a suplimentării, diminuării sau anulării acestora, potrivit legii. Conturile din această grupă sunt conturi de pasiv.

Se creditează cu valoarea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor și a producției în curs de execuție, constituite sau suplimentate, potrivit legii, pe feluri de provizioane (681).

Se debitează cu sumele reprezentând diminuarea sau anularea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor și a producției în curs (781).

Soldul conturilor reprezintă valoarea provizioanelor constituite la sfârșitul perioadei.

S.C. RAMIRA S.A. nu constituie provizioane pentru deprecierea stocurilor deoarece producția se realizează pe bază de comenzi ferme, iar aprovizionarea se face în raport cu acestea, diminuând riscul deprecierii stocurilor.

Contabilitatea analitică a produselor finite

Contabilitatea analitică a stocurilor în cadrul S.C. RAMIRA S.A. se realizează cu ajutorul metodei cantitativ – valorice descrise anterior după cum s-a prezentat în capitolul II.

S.C. RAMIRA S.A. utilizează pentru înregistrarea mișcării stocurilor de produse finite metoda inventarului permanent, adică toate operațiile priind intrarea și ieșirea produselor finite ase înregistrează în conturile de stocuri corespunzătoare, intrările fiind evaluate la cost de producție.

Materiile prime, materialele se dau în consum, ultimele intrate și se vând ultimele fabricate, pentru a nu se deprecia în magazie.

Vânzările de produse finite se realizează numai pe bază de contracte încheiate cu clienții societății, deci vânzările dimensionează activitatea de producție.

O particularitate a firmei S.C. RAMIRA S.A. este că încă din fazele de proiectare și lansare a producției se face un necesar de materii prime și materiale care nu poate fi depășit. Darea în consum a materiilor prime și materialelor necesare realizării producției se face pe baza bonului de consum care în această întreprindere are caracteristici asemănătoare cu Fișa limită de consum.

Societatea își rezervă o „portiță” de adaptare la inflații, prin vânzare specificând în fiecare contract majorări de întârziere pentru neîncasarea la timp a facturilor emise către unii clienți mai rău platnici.

De menționa este faptul că S.C. RAMIRA S.A. are ca parteneri de afaceri persoane juridice străine, lucrând în cea mai mare parte export, dar și persoane juridice din țară apelează la serviciile acestei firme. Astfel principalii clienți ai

S.C. RAMIRA S.A. sunt:

Farman – Franța

Rolenhalter – Germania

Umlenk – Germania

Zahnrad – Germania

Bolzen – Italia

S.C. Silcotub S.A.- Zalău

Rom Metal – Oradea

Angred – Baia Mare

Bega Mecanică – Negrești Oaș

Faimar – Baia Mare

Izoterom – Baia Mare

Ieșirea din gestiune a produselor finite se face prin metoda FIFO și se evidențiază pe baza Borderourilor de vânzare. Borderourile de vânzare se întocmesc în fiecare zi când se face facturarea acesta este un centralizator care include facturile emise cu cantitățile livrate din fiecare produs finit, pe fiecare beneficiar sau client în parte și TVA aferentă (colectată) pentru fiecare factură.

Societatea practică preferențial discounturi pentru anumiți clienți. Reflectarea discounturilor acordate în contabilitate apare ca și o cheltuială pentru societatea care îl acordă. Discountul se acordă pe factură în cotă procentuală care variază între 5 și 7%.

Contabilitatea analitică a semifabricatelor

Semifabricatele reprezintă produsele a căror proces tehnologic a fost terminat

într-o secție și care trec în continuare în procesul tehnologic al altei secții sau se livrează terților.

În cadrul S.C. RAMIRA S.A. trecerea semifabricatelor dintr-o secție în alta se face numai pe baza documentelor justificative și anume a bonului de predare, transfer, restituire.

Evidența contabilă a semifabricatelor în această întreprindere se ține cu ajutorul contului 341 „semifabricate”, cont de activ a cărui funcționalitate am prezentat-o în acest capitol.

Înregistrările în contabilitate a intrărilor și ieșirilor de semifabricate în și din gestiunea unității patrimoniale sunt identice cu cele privind intrările, respectiv ieșirile de produse finite.

Contabilitatea analitică a producției în curs de execuție

În această categorie intră producția care nu a trecut prin toate stadiile de prelucrare. Determinarea valorii acesteia se face prin inventariere la sfârșitul lunii, iar evaluarea și înregistrarea se face la costuri de producție, în funcție de stadiul de prelucrare în care se află.

În cadrul S.C. RAMIRA S.A. fiecare secție face o situație de raportare pe baza cărora se întocmește un centralizator al producției neterminate.

S.C. RAMIRA S.A. a renunțat la înregistrarea în contabilitate a producției în curs de execuție după formula contabilă:

Produse în 331=711. Variația producției

curs de execuție

Acest fapt se datorează în principal posibilității ca unele comenzi în curs de execuție să fie anulate din anumite motive (calitatea proastă a materiei prime), să nu corespundă calitativ și să fie considerate rebuturi sau deșeuri. Astfel se evită încărcarea contului 331 și 711 cu sume care la începutul lunii viitoare să nu poată fi stornate și care vor influența rezultatul exercițiului.

Monografie contabilă privind înregistrarea în contabilitate

a stocurilor și a producției în curs de execuție

la S.C. RAMIRA S.A.

Mișcarea stocurilor și a producției în curs de execuție se înregistrează în contabilitate cu ajutorul conturilor prezentate în capitolul anterior după cum urmează:

Intrări de stocuri din aport de capital:

% =456. Decontări cu asociații privind capitalul

301 Materii prime

302 Materiale consumabile

303 Materiale de natura obiectelor de inventar

371 Mărfuri

381 Ambalaje

Achiziții de la furnizori, pe baza facturilor:

% = 401 Furnizori

301 Materii prime

302 Materiale consumabile

303 Materiale de natura obiectelor de inventar

371 Mărfuri

381 Ambalaje

4426 T.V.A. deductibilă

Achitarea furnizorilor:

401 Furnizori = %

409 Furnizori debitori

512 Conturi curente la bănci

531 Casa

541 Acreditive

542 Avansuri de trezorerie

Obținerea de produse din producție proprie:

% = 711 Variația stocurilor

341 Semifabricate

345 Produse finite

346 Produse reziduale

348 Diferențe de preț la produse

Intrări de materii prime din donații:

% = 771 Venituri din subvenții pentru evenimente

extraordinare și altele similare

301 Materii prime

302 Materiale consumabile

303 Materiale de natura obiectelor de inventar

371 Mărfuri

381 Ambalaje

Înregistrarea producției în curs de execuție la sfârșitul perioadei de gestiune:

331 Produse în curs de execuție = 711 Variația stocurilor

Reluarea producției în curs de execuție la începutul perioadei:

711 Variația stocurilor = 331 Produse în curs de execuție

Înregistrarea materiilor prime, materialelor date spre prelucrare sau în custodie la terți:

351 Materii și materiale aflate la terți = %

301 Materii prime

302 Materiale consumabile

Primirea bunurilor de la terți, inclusiv valoarea serviciilor prestate:

301.Materii prime = %

351 Materii și materiale aflate la terți

401 Furnizori

Concomitent se înregistrează T.V.A. aferentă

4426 T.V.A. deductibilă = 401 Furnizori

Consum de materii prime înregistrate pe baza bonului de consum colectiv și a fișei limită de consum:

601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime

Consum de materiale consumabile:

602 Cheltuieli cu materialele = 302 Materiale consumabile

consumabile

Înregistrarea diferențelor de preț repartizate la sfârșitul perioadei aferente materiilor prime și materialelor consumabile ieșite din patrimoniu:

– favorabile

Diferențe de preț la materii 308 = %

prime și materiale

601 Cheltuieli cu materii prime

602 Cheltuieli cu materiale

consumabile

– nefavorabile

% = 308 Diferențe de preț la materii

601 Cheltuieli cu materii prime prime și materiale

602 Cheltuieli cu materiale

consumabile

Înregistrarea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor și a producției:

681 Cheltuieli de exploatare = %

privind amortizările și 391 Provizioane pentru deprecierea provizioanele materiilor prime

392 Provizioane pentru deprecierea

materialelor consumabile

393 Provizioane pentru deprecierea

producției în curs de execuție

394 Provizioane pentru deprecierea

produselor

395 Provizioane pentru deprecierea

lor aflate terți

396 Provizioane pentru deprecierea

animalelor

397 Provizioane pentru deprecierea

mărfurilor

398 Provizioane pentru deprecierea ambalajelor

Anularea sau diminuarea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor și producției în curs de execuție:

% = 781 Venituri din provizioane privind activitatea de

391;392;393;394;395;396;397;398. exploatare

Pierderi din calamități naturale:

671 Cheltuieli privind calamitățile = %

și alte evenimente extraordinale 301 Materii prime

302 Materiale consumabile

303 Materiale de natura obiectelor de

inventar

Înregistrarea în contabilitate a materiilor prime și materialelor, în cazul utilizării prețului prestabilit, respectiv a prețului standard.

Achiziționarea de materii prime și materiale de la furnizori:

% = 401 Furnizori

301 Materii prime

302 Materiale consumabile

4426 T.V.A. deductibilă

Înregistrarea diferențelor de preț aferente materiilor prime și materialelor intrate în gestiune:

– favorabile

% = 308 Diferențe de preț la materii prime și materiale

301 Materii prime

302 Materiale consumabile

– nefavorabile

% = 308 Diferențe de preț la materii prime și materiale

601 Cheltuieli cu materii prime

602 Cheltuieli cu materiale

consumabile

Consum de materii prime și materiale:

601 Cheltuieli cu materii prime = 301 Materii prime

– ambalaje

Cheltuieli privind ambalajele 608 = 381 Ambalaje

Lipsuri contabile cu ocazia inventarierii:

a) materii prime

Cheltuieli cu materiile prime 601 = 301 Materii prime

b) materiale consumabile

Cheltuieli cu materiale 602 = 302 Materiale consumabile

Consumabile

c) semifabricate, produse finite și produse reziduale

Variația stocurilor 711 = %

341 Semifabricate

345 Produse finite

346 Produse reziduale

d) mărfuri

Cheltuieli privind mărfurile 607 = 371 Mărfuri

e) ambalaje

Cheltuieli privind ambalajele 608 = 381 Ambalaje

Imputarea lipsurilor constatate:

461 Debitori diverși sau = %

Alte datorii și creanțe în legătură 758 Alte venituri din exploatare

cu personalul 428 4427 T.V.A. colectată

Vânzarea către terți a produselor, mărfurilor și ambalajelor:

Clienți 411 = %

701 Venituri din vânzarea produselor finite

708 Venituri din activități diverse

4427 T.V.A. colectată

Concomitent se înregistrează scoaterea din gestiune a bunurilor vândute:

– produse finite, semifabricate, produse reziduale

Variația veniturilor din stocuri 711 = %

341 Semifabricate

345 Produse finite

346 Produse reziduale

348 Diferențe de preț la produse

– mărfuri

Cheltuieli privind mărfurile 607 = 371 Mărfuri

Contabilitatea materiilor prime, produselor finite

și a mărfurilor la S.C. RAMIRA S.A.

Pentru exemplificare vom prezenta în continuare situația mișcărilor de stocuri la S.C. RAMIRA S.A. în luna mai 2003.

Contabilitatea aprovizionării și consumului de materii prime

la S.C. RAMIRA S.A. precum și documentele utilizate

Pentru evidențierea stocurilor de produse finite și produse în curs de execuție S.C. RAMIRA S.A. folosește metoda inventarului permanent.

Cazul înregistrării la costurile de producție efective:

1. Pe baza facturii nr. din 2.05.2003 (vezi anexa 2) S.C. RAMIRA S.A. se aprovizionează cu materii prime (tablă aluminiu) în valoare de 86.000.000 lei.

2. Pe baza facturii nr. 2007837 din 3.05.2003 societatea se aprovizionează cu combustibil în valoare de 8.925.000 lei.

3. În data de 9.05.2003 se înregistrează recepția de țeavă 133×14 sosită fără factură, în baza avizului de însoțire a mărfii nr. 4575401 (vezi anexa 3) în valoare de 81.000.000 lei.

4. În data de 13.05.2003 se primește factura întocmită pe baza avizului de însoțire a mărfii nr. 4575401.

5. Pe baza facturii externe nr. 176372 din data de 17.05.2003 se înregistrează importul de panouri EL HO 150×2750, în valoare de 175.000.000 lei, taxe vamale calculate 12.500.000 lei.

6. În data de 10.05.2003 se predau din magazia de materii prime pe baza bonului de consum nr. 171… (vezi anexa 4) tablă de aluminiu în valoare de 21.500.000 lei, țeavă 133×14 în valoare de 12.506.000 lei, combustibili în valoare de 3.126.700 lei și panouri EL HO 150×2750 în valoare de 23.187.600 lei

7. Se vând în data de 27.05.2003 societății S.C. SILCOTUB S.A. Zalău materii prime din depozitul societății în valoare de 5.375.000 lei.

8. În data de 30.05.2003 se efectuează inventarierea materiilor prime din magazie și se constată lipsuri în valoare de 1.250.000 lei din care 900.000 lei sunt neimputabile, iar 350.000 lei se impută gestionarului.

9. În urma unor calamități naturale sunt degradate 30 kg de tablă de aluminiu. Pierderea se estimează la 2.200.000 lei.

10. În urma inventarului din data de 30.05.2003 se constată un plus la inventar de bandă striată de 1.115.000 lei care se încarcă în gestiune.

Articolele contabile pentru reflectarea operațiunilor efectuate în acest exemplu sunt date în tabelul următor:

Contabilitatea intrărilor și ieșirilor de produse finite

la S.C. RAMIRA S.A. și documente utilizate

B. Cazul înregistrării produselor finite pe baza prețurilor prestabilite:

La data de 1.05.2003 la S.C. RAMIRA S.A. se consideră următoarele situații în contul 345 „Produse finite” și 348 „Diferențe de preț la produse”:

Si 345=22.499 (65,5m x343.500)

Si 348=1.938.500 lei

1) În data de 31.05.2003 S.C. RAMIRA S.A. recepționează obținerea de produse finite înregistrate în Centralizatorul Recepțiilor la un cost de producție total de 194.550.000 lei care se transferă pe baza bonului de predare – transfer – restituire nr. 76 (vezi anexa 5) în magazia de produse finite.

Centralizatorul recepțiilor pe luna mai 2003

Prețul prestabilit al kg de țeavă Spiro este de 350.000 lei.

2) Din producția de țeavă spiro obținută 80% se vinde la S.C. SILCOTUB S.A. Zalău la un preț de vânzare negociat de 30.840.000 lei (80kgx385.500 lei).

Prețul prestabilit al unui kg de țeavă Spiro fiind de 350.000 lei rezultă diferențele de preț aferente acestui produs finit în valoare de 650.000 (350.000-343.500)x100.

3) În urma unei inundații se constată că s-au deteriorat 15 kg țeavă Spiro. Pe baza procesului verbal nr. 17 din 27.05.2003 se înregistrează descărcarea din gestiune a produselor distruse.

4) În 30.05.2003 se constată prin inventariere un plus de 7 kg țeavă Spiro.

345.1 348.1

Si 22.499.250 Si 1.938.500

35.000.000 28.000.000 650.000 1.387.800

2.450.000 5.250.000 45.500 97.500

Rd 37.450.000 Rc 33.250.000 Rd 695.500 Rc 1.485.300

TSD: 59.949.250 Tsc 33.250.000 TSD: 2.634.000 Tsc 1.485.300

SfD 26.699.250 SfD 1.148.700