Contabilitatea Stocurilor de Materiale Si Materii Prime la Sc Oltchim Srl

CUPRINS

INTRODUCERE:

CAPITOLUL I Aspecte generale privind stocurile ]i organizarea contabilit`\ii acestora

Definirea si structura stocurilor

Aspecte privind evaluarea stocurilor de materii prime ]i materiale

Evaluarea stocurilor la momentul intr`rii in patrimoniu

Evaluarea stocurilor la data ie]irii din patrimoniu

Evaluarea stocurilor la data inventarierii

Evaluarea stocurilor la incheierea exerci\iului financiar

Tratamente contabile conforme cu IAS-urile ]i IFRS-urile privind stocurile

CAPITOLUL 2 Informa\ia contabil` privind stocurile de materii prime ]i materiale ]i particularit`\ile acestora.

2.1 Sistemul de conturi utilizat in reflectarea stocurilor de materii prime ]i materiale

2.2 Suporturile informa\ionalespecifice stocurilor de materii prime ]i materiale

2.3 Metode de organizare a contabilit`\ii sintetice si analitice a stocurilor de materii prime ]i materiale

2.4 Reflectarea stocurilor in situa\ile financiare anuale

2.5 Analiza sistemului informa\ional al gestiunii stocurilor

2.5.1 Sistemul de prelucrare automata a datelor, cale principala de asiguarare a gestiunii stocurilor

2.5.2 Posibilit`\i de perfec\ionare a eviden\ei stocurilor cu ajutorul mijloacelor automate de prelucrare a datelor

CAPITOLUL 3 Studiu de caz privind contabilitatea ]i analiza stocurilor de materii prime ]i materiale in cadrul SC OLTCHIM SA

3.1 Prezentarea firmei

3.1.1 Scurt istoric

3.1.2 Misiunea firmei

3.1.3 Organigrama

3.2 Studiu de caz privind contabilitatea ]i analiza stocurilor de materii prime si materiale in cadrul SC OLTCHIM SA

3.2.1 Contabilitatea stocurilor

CONCLUZII SI PROPUNERI

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

În cadrul elementelor patrimoniale ale unei societăți un rol important îl au activele circulante materiale din cadrul cărora fac parte și stocurile, adică acele materiale deținute pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normale a activității, în curs de producție în vederea vânzării în aceleași condiții că mai sus sau sub formă de materii prime, materiale și alte consumabile ce urmează a fi folosite în procesul de producție sau pentru prestarea de servicii. Această importantă este dată de faptul că o unitate de producție nu poate funcționa fără existența stocurilor.

Stocurile reprezintă cantitățile fizice de materiale de produse sau de mărfuri necesare fiecărei faze a ciclului de exploatare (aprovizionare, producție, desfacere), pentru a asigura desfășurarea continuă și ritmică a activelor de exploatare.

Caracterului continuu al producției (sau al desfacerilor), i se opune, din motive economice, caracterul discontinuu al aprovizionărilor.

Din punct de vedere financiar, stocurile reprezintă alocare de capital ce nu poate fi recuperat până când aceste stocuri nu parcurg întregul ciclu de exploatare și sunt valorificate prin vânzarea și încasarea produselor, lucrărilor sau servidilor realizate de întreprindere.

Stocul de producție reprezintă o cantitate de resurse, care este rezultatul unei cereri și al unei oferte, al unui mod de organizare a activității de asigurare a activității de asigurare materială și care trebuie să asigure consumul între două reaprovizionări.

Am ales acest subiect deoarece mi s-a p`rut un subiect important de dezb`tut cu foarte multe exemple posibile de dat, in cadrul SC OLTCHIM SA unitate care are o contabilitate a stocurilor de materii prime ]i materiale foarte dezvoltat` ]i informatizata. Lucrarea abordeaza problematica propusa prin restângerea aspectelor teoretice în favoarea celor directe legate de practica contabila în concordanta cu Standardele Internationale de Contabilitate si cu Reglementarile contabile din tara noastra.Pornind de la acest aspect,în continutul lucrarii sunt integrate elemente semnificative din reglementari si standarde precum li din Ordinul nr.3055/2009 al Ministerului Finantelor Publice.

Referitor la contextul,sau lucrarea este complexa si consider ca prezenta constituie o sursa documentara utila pentru studentii din învatamânt,economisti contabili,manageri si alti specialisti interesati din domeniul economic.

Lucrarea este structurată pe trei capitole mari, împărțite la rândul lor în subcapitole, astfel încât să se asigure o tratare judicioasă a tuturor aspectelor legate de contabilitatea stocurilor. Aceste capitole sunt:

Cap.I – Aspecte generale privind stocurile si organizarea contabilitatii acestora.

Cap.II– Contabilitatea si analiza stocurilor cu referire la clasificarea și structura stocurilor, evaluarea stocurilor, contabilitatea stocurilor de natură materiilor prime, materialelor, produselor, mărfurilor și a altor materiale consumabile;

Cap. III. Studiul de caz privind stocurile la firma SC OLTCHIM SA capitol care cuprinde contabilitatea stocurilor.

Lucrarea se inchelie cu -Concluzii și propuneri asupra acestei lucrări.

CAPITOLUL I

ASPECTE GENERALE PRIVIND STOCURILE }I ORGANIZAREA CONTABILITA|II ACESTORA

Definirea ]i structura stocurilor

Cea mai integrată și bine adaptată definiție a stocurilor în contabilitatea contemporană este definiția data de Standardele Internaționale de Contabilitate și anume norma contabilă IAS 2 Contabilitatea stocurilor (engleză: inventories), revizuită în 1993. Conform acestei norme “stocurile sunt active: deținute de întreprindere pentru a fi vîndute pe parcursul desfașurării normale a activității; în curs de producție în vedera vânzarii în aceleași condiții ca mai sus; sub formă de materii prime, materiale și alte consumabile ce urmează a fi folosite în procesul de producție sau pentru prestarea de servicii”.

„Stocurile reprezint` ansamblul bunurilor ]i serviciilor din cadrul unit`\ii patrimoniale destinate fie a fi v@ndute in aceea]i stare sau dup` prelucrarea lor in procesul de produc\ie, fie a fi consumate la prima lor utilizare.”

Din punctul meu de vedere aceasta calificare nu depinde de natura elementului considerat, ci de destinația sa care este puternic influențată de activitatea întreprinderii ce deține bunurile. De exemplu terenurile și construcțiile constituie imobilizările în majoritatea întreprinderilor, dar ele sunt stocuri pentru un comerciant de bunuri materiale. De asemenea stocurile pot să aibe o natură necorporala (imaterială). Astfel, în întreprinderile prestatoare de servicii, lucrările realizate și nefacturate, la închiderea exercițiului, constituie stocuri.

Pentru ca un stoc sa fie înscris în activul bilanțului acesta trebuie să raspundă definiției oricărui activ, adică să fie resurse controlate de întreprindere, provenind din evenimente trecute și de la care se așteaptă obținerea de avantaje viitoare sub forma fluxurilor de lichidități.Din punctul meu de vedere un stoc este controlat de întreprindere dacă acesta poate fi influențat prin deciziile managerilor, adică poate fi consumat, vândut ]i folosit la plata unei datorii unde este folosit drept garanție la obținerea unui împrumut bancar etc.

{n opinia mea o caracteristică specifică stocurilor, spre deosebire de celelalte categorii de bunuri aflate în întreprindere este aceea că stocurile și producția în curs de execuție se consumă la prima lor utilizare în procesul de producție și trebuie înlocuite cu exemplare noi de același fel, deci ele intră și ies în și din patrimoniu în mod continuu, în cadrul fiecărui ciclu de exploatare, care nu poate fi mai mare de un an.

Clasificarea stocurilor

Pentru a ne putea crea o imagine completă a ceea ce regăsim în categoria stocurilor și producției în curs de execuție vom prezenta în continuare, pe scurt funcția de exploatare a întreprinderii aceasta fiind una din cele trei funcții ale bilanțului funcțional alături de funcția de finanțare si funcția de investiții. În cadrul ciclului de exploatare al întrepinderii sunt parcurse mai multe faze ale circuitului economic: aprovizionare; producție; desfacere în care stocurile își schimbă atât forma cât și conținutul lor material. Vom analiza în continuare problema structurii stocurilor din punctul de vedere al activității întreprinderilor de producție c@t și ale celor de desfacere, urmând ca la sfârșitul acestei analize să avem un tablou complet al stocurilor și producției în curs de execuție.

În cazul întreprinderilor productive ce crează valori noi, în faza de aprovizionare activele circulante sub forma disponibilităților bănești se transformă în active circulante sub forma stocurilor de materii prime și materiale consumabile; în faza de producție stocurile de materii prime și materiale consumabile se transformă în stocuri de semifabricate și produse finite; în faza de desfacere avem numai stocurile de semifabricate și produse finite care sunt vândute clienților, iar în urma decontărilor cu clienții se transformă în active circulante sub forma disponibilitaților bănești. În ciclul de exploatare următor acest circuit se reia, având loc continuu transformarea stocurilor dintr-o formă în alta, dintr-o stare în alta, dintr-un loc de gestiune în altul.În cazul întreprinderilor de desfacere (de comerț), ciclul de exploatare este realizat (vizibil) numai în două faze ale circuitului economic; aprovizionarea și desfacerea. În faza de desfacere are loc revânzarea lor în aceeași stare, când stocurile de mărfuri se transformă în active circulante bănești.

Ajunși în acest punct putem afirma că în contabilitatea financiară a întreprinderii “stocurile și producția în curs de execuție sunt clasificate și delimitate în functie de 4 criterii:

destinația, locul de creare a gestiunii, faza ciclului de exploatare, fizic”. Corespunzător acestor criterii sunt individualizate următoarele structuri:

Materiile prime sunt acele bunuri care participă și care își transmit direct, atât valoarea, cât și conținutul material, asupra produselor la a căror fabricație participă. Ele se regăsesc în produsul finit integral sau parțial, fie în starea lor inițiala, fie transformată;

Materialele consumabile sunt acele categorii de bunuri de natura activelor circulante (materiale auxiliare, combustibili, ambalaje, piese de schimb, semințe și materiale de plantat, furaje și așternut, alte materiale consumabile), care participă direct la procesul de producție, fără a se regăsi în conținutul material al noilor produse. Ceea ce se transmite este numai valoarea, nu și conținutul lor material.

Semifabricatele sunt alte bunuri, produse care nu au parcurs toate fazele procesului tehnologic din întreprindere, urmând a parcurge restul fazelor pentru a deveni produse finite, sau pot fi vândute, în aceasta stare, altor întreprinderi.

Produsele sunt reprezentate de produse finite și produse reziduale. Produsele finite sunt acele produse care au parcurs toate fazele de fabricație prevăzute de procesul tehnologic, fiind depozitate în vederea livrării lor către cumpăratori. Produsele reziduale constau din produse care se obțin din același proces de producție, necorespunzătoare calitativ și care vor primi o altă întrebuințare: rebuturi, deșeuri, materiale recuperabile.

Mărfurile sunt bunuri cumpărate de întreprinderile comerciale în scopul revănzării lor în aceeiași stare sau după o anumită prelucrare.

Ambalajele sunt bunuri utilizate în scopul păstrării și transportului în bune condiții a celorlalte categorii de bunuri menționate. Ambalajele pot fi cumpărate sau confecționate în întreprindere și sunt refolosibile.

Materialele de natura obiectelor de inventar sunt acele categorii de bunuri care nu îndeplinesc cumulativ cele două condiții de a fi considerate mijloace fixe: au o valoare mai mică decât limita prevăzută de lege, indiferent de durata lor de utilizare, sau au o durată de utilizare mai mică de un an, indiferent de valoarea lor. În structura lor se cuprind: sculele;

dispozitivele verificatoare din dotarea secțiilor, sectoarelor, fermelor etc; echipamentul de protecție și de lucru; cazarmamentul și alte asemenea bunuri.

Animalele și păsările cuprind bunuri de natură agricolă, respectiv animalele tinere existente în întreprindere (născute vii sau cumpărate), în scopul creșterii pentru a fi trecute la îngrășat sau pentru a fi trecute la animale de muncă (mijloace fixe). Ele cuprind animalele tinere din orice specie (bovine, ovine, porcine, bubaline, cabaline etc), coloniile de albine și animalele pentru blană.

Producția în curs de execuție cupinde producția care nu a parcurs toate stadiile de prelucrare prevăzute în procesul tehnologic, sau producția căreia nu i s-au efectuat probele tehnologice și recepția calitativă si cantitativă. Ea cuprinde atât producția de bunuri și servicii, cât și cea de prestări de servicii, și mai poartă denumirea de producție neterminată.

Conform IAS 18 paragraful 16 (Contabilitatea veniturilor) în cazul unui prestator de servicii, stocurile includ costul serviciilor pentru care întreprinderea nu a înregistrat încă venitul aferent, acestea au o natură necorporală (imaterială). În cadrul stocurilor se includ și bunurile aflate în custodie, pentru prelucrare sau în consignație la terți. În raport de locul de creare a gestiunilor, structurile de stocuri prezentate mai sus se grupează în: stocuri aflate în depozitul întreprinderii, stocuri în curs de aprovizionare sau sosite și nerecepționate, stocuri sosite fară factură, stocuri livrate dar nefacturate, stocuri facturate dar nelivrate, stocuri aflate la terți.La rândul lor, stocurile aflate în depozitele întreprinderii la un moment dat pot fi grupate din punct de vedere al apartenenței în: stocuri proprii, proprietate a întreprinderii, care sunt cumpărate sau fabricate și păstrate pentru a fi utilizate în procesul de producție, ele sunt evidențiate în activul patrimonial al întreprinderii; stocuri ale altor întreprinderi, aflate în păstrare, prelucrare sau reparare, urmând a fi restituite, care sunt evidențiate în conturi speciale, conturi în afara bilanțului.În raport de faza ciclului de exploatare se delimiteaza: stocuri cumpărate, stocuri fabricate, stocuri în curs de execuție.

Sub aspect fizic, tehnic si chimic stocurile se dezvoltă pe sortimente și articole specifice activității întreprinderii.Primele 3 criterii de clasificare se regăsesc în Planul de

conturi general clasa a 3- a : Conturi de stocuri și producție în curs de execuție. Ultimul criteriu de clasificare asociat cu primele 3 sta la baza alcătuirii “nomenclatorului stocurilor” propriu fiecărei întreprinderi care gestionează stocuri.

Aspecte privind evaluarea stocurilor de materii prime si materiale.

Evaluarea stocurilor la momentul intr`rii in patrimoniu

Regulă generală de evaluare și înregistrare a stocurilor, la intrarea în patrimoniu, este evaluarea la cost istoric, care poate fi identificată, prin:

Costul de achiziție, în cazul bunurilor achiziționate de la terți, în structura căruia se cuprind următoarele elemente:

Prețul de cumpărare a bunurilor, din care sunt deduse taxele recuperabile (TVA), precum și rabaturile, remizele, risturnuri etc.

Taxe vamale aferente bunurilor importate.

Cheltuieli accesorii de achiziționare – acestea fiind cheltuielile directe sau indirecte legate de aprovizionare până la intrarea bunurilor intrate în gestiune, ele pot fi:

Costuri externe: comisioane, transport extern, asigurare;

Costuri interne: de transport intern, cheltuieli de manipulare.

Nu se includ în costul de achiziție cheltuielile financiare aferente finanțării necesare constituirii stocurilor și nici sconturile financiare acordate pentru plată înainte de scadenta.

Costul de producție, în cazul bunurilor și serviciilor obținute din activitatea proprie de exploatare, format din

Figura 1.1 Costul de produc\ie

3. Valoarea de utilitate, în cazul bunurilor aduse ca:

Figura 1.2 Valoarea de utilitate

Costul de intrare în patrimoniu este denumit și valoare de intrare sau valoare contabilă.

In cazul evalu`rii [n contabilitate, problema fundamental` a [nregistr`rilor la ie]rea stocurilor cump`rate sau fabricate este cea a pretului utilizat pentru evaluarea loturilor ie]ite.

Pentru evaluarea ie]irilor de stocuri trebuie s` se \in` seama de natura elementului considerat. In acest sens trebuie facut` distinc\ia [ntre stocuri (bunuri) identificabile ]i stocuri (bunuri) interschimbabile sau fungibile.

Stocurile identificabile sunt acele bunuri individualizate pentru fiecare articol [n parte sau categorie de bunuri, at@t [n momentul intr`rii [n patrimoniu c@t ]i al stoc`rii ]i ie]irii din stoc.

Astfel de elemente identificabile, cum sunt produsele ]i serviciile destinate unor proiecte specifice, trebuie s` fac` obiectul unei evaluari individuale.

Stocurile interschimbabile sau fungibile sunt bunuri care in interiorul fiec`rei categorii nu sunt [n mod unitar identificabile, dup` intrarea lor [n depozit. Sunt considerate bunuri

fungibile spetele care apar\in aceluia]i sortiment de bunuri, achizi\ionate la date ]i pre\uri de achizi\ie diferite, de la furnizori diversi sau de la acela]i furnizor, la date ]i pre\uri diferite.

1.2.2 Evaluarea stocurilor cu ocazia inventarierii

“Organizarea contabilit`\ii sintetice a stocurilor se realizeaz` av@ndu-se in vedere reglementarile contabile aplicabile care printre altele recomanda a fi \inut` cantitativ, valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau inventarului intermitent”

“Inventarierea este un procedeu important al metodei contabilit`\ii comun ]i altor discipline economice care reprezint` ansamblu opera\iunilor prin care se constat` existen\a cantitativ` ]i valoric` sau numai valoric` dup` caz a elementelor de activ ]i de pasiv aflate in patrimonial unita\ii la un moment dat ]i de stabilire a valorii lor de utilitate”

O regulă generală de evaluare și înregistrare a stocurilor, la inventar [n opinia mea este evaluarea la valoarea actuală sau de utilitate denumită și valoare de inventar. Aceste valori se stabilesc în funcție de utilitatea bunului în întreprindere sau la prețul pieței și se identifica, în funcție de destinația lor, astfel:

Stocurile destinate vânzării, li se stabilesc valoarea de inventar sub forma valorii nete de realizare, care este dată de prețul de vânzare previzionat, din care se scad cheltuielile cu transport ]i comisioanele etc.

Semifabricatele și producția în curs de execuție se evaluează la valoarea componentelor materiale încorporate la care se adăugă costurile stadiilor de prelucrare.

Materiile prime și materiale consumabile destinate utilizării în exploatare se evaluează la costul lor de înlocuire.

La stabilirea valorii de inventar se va aplica principiul prudenței, potrivit căruia nu este admisă supraevaluarea elementelor de activ și a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv și a cheltuielilor. În acest sens:

În cazul în care se constată că valoarea de inventar, stabilită în funcție de utilitatea bunului pentru unitate și prețul pieței, este mai mare decât valoarea cu care sunt acestea înregistrate în contabilitate, în listele de inventariere vor fi înscrise valorile din contabilitate.

În cazul în care valoarea lor de inventar este mai mică decât valoarea lor din contabilitate, în listele de inventariere se vor scrie numai valorile de inventar.

Pentru asigurarea imaginii fidele a patrimoniului, în cazul constatării unor deprecieri relative (nedefinitive) trebuie s` constituim un provizion pentru deprecieri, care să reflecte situația reală existenta, chiar și în cazul în care aceste cheltuieli nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal. Provizioanele constituite cu ocazia inventarierii, pentru deprecierile constatate, nu sunt deductibile fiscal.În cazul constatării unor lipsuri în gestiune, imputabile, administratorii vor lua măsură imputării acestora la valoarea lor de înlocuire. Prin valoarea de înlocuire se înțelege costul de achiziție, în care sunt incluse costul de cumpărare practicat pe piață, taxele ne deductibile, inclusiv TVA, cheltuieli de transport aprovizionare.

1.2.3 Evaluarea stocurilor la închiderea exercițiului prin bilanț contabil

Aceast` evaluare se face la valoarea de intrare adic` la valoarea contabilă pusă de acord cu rezultatele evaluărilor la inventariere ]i putem avea următoarele cazuri:

Pentru stocurile unde avem ca rezultat diferențe în plus între valoarea de inventar și valoarea de intrare, în bilanț acestea sunt evaluate la valoarea lor de intrare, [nseamn` c` plusul de valoare nu se înregistrează în contabilitate.

Pentru stocurile unde avem diferențe în minus între valoarea de inventar și valoarea lor de intrare, acestea se evaluează în bilanț la valoarea de inventar. În contabilitate aceste stocuri vor continua să fie înregistrate la valoarea lor de intrare, iar minusul de valoare

datorat unor deprecieri se înregistrează prin intermediul conturilor de provizioane. Dacă din valoarea de intrare a stocurilor se deduce valoarea deprecierilor pentru care au fost calculate și înregistrate provizioanele, se obține valoarea de inventar ca valoare netă ce se înscrie în bilanț. Din cele spuse p@n` acun se desprinde o regulă generală de evaluare și înregistrare a stocurilor, și anume: înregistrarea lor în contabilitate se face numai la valoarea de intrare, ce este stabilită la nivelul costului de achiziție sau a costului de producție, după caz, ca forme a costului istoric. Prin aceasta se asigur` aplicarea principiului realității,adic` costurile efective de achiziție și de producție fiind parametrii reali ai valorii stocurilor.

1.2.4. Evaluarea stocurilor la ieșirea din patrimoniu

În cadrul activelor circulante materiale se disting:

-bunuri identificabile, sunt acele bunuri care pot fi individualizate pentru orice articol atât în momentul intrării, inventarierii, încheierii exercițiului financiar, cât și al ieșirii;

-bunuri interschimbabile ( bunuri fungibile), sunt acele bunuri care nu pot fi individualizate pe fiecare articol în parte ( de exemplu, același sortiment de zahăr aprovizionat la prețuri diferite de la furnizori diverși).

Planul Contabil General francez (PCG) definește valoarea de inventar ca fiind "valoarea venală, respectiv prețul presupus a fi acceptat să-l dea un cumpărător în starea și locul unde se găsește bunul. Valoarea venală trebuie să fie apreciată în funcție de situația întreprinderii".

Această delimitare este necesară din punct de vedere al evaluării bunurilor la ieșirea din patrimoniu. Dacă pentru prima categorie situația este clară (evaluarea lor se face la costul de intrare care nu s-a modificat), pentru cea de-a doua categorie se folosesc următoarele metode de evaluare a activelor circulante la ieșirea din patrimoniu:

A. Metoda "costului mediu ponderat" (CMP)

B. Metoda "primei intrări – primei ieșiri" (FIFO)

C. Metoda "ultimei intrări – primei ieșiri" (LIFO)

D. Metoda "costului sau prețului standard (prestabilit)"

E. Metoda "următorului intrat – primul ieșit" (NIFO) sau "costului de înlocuire"

F. Metoda "prețului de vânzare"

În cazul în care evaluarea bunurilor materiale se face la prețuri standard (prestabilite) diferențele stabilite între prețul de înregistrare și costul de achiziție, respectiv costul de producție efectiv, se înregistrează distinct în contabilitate. Repartizarea diferențelor de preț asupra valorii bunurilor ieșite și asupra stocurilor se efectuează cu ajutorul unui coeficient care se calculează astfel:

soldul inițial al diferențelor de preț intrărilor în curs perioadei cumulat + diferențe de preț aferente

Coeficient de repartizare =–––––––––––––––––––––

soldul inițial al perioadei la preț de înregistrare + valoarea intrărilor al stocurilor la preț de înregistrare cumulat de la începutul anului

Acest coeficient se înmulțește cu valoarea bunurilor ieșite din gestiune la preț de înregistrare, iar suma rezultată se înregistrează în conturile corespunzătoare în care au fost înregistrate bunurile ieșite. Coeficienții de repartizare a diferențelor de preț pot fi calculați la nivelul conturilor sintetice de gradul I și II prevăzute în planul general de conturi, pe grupe sau categorii de stocuri.La finele perioadei, soldurile conturilor de diferențe se cumulează cu soldurile conturilor de stocuri, la preț de înregistrare, astfel încât aceste conturi să reflecte valoarea stocurilor la costul de achiziție, respectiv, de producție, după caz.În legislația din țara noastră sunt recunoscute primele 4 categorii de metode. Ele se pot clasifica în trei mari categorii după cum sugerează și figura 1.3Metode de evaluare a elementelor de stocuri la ieșirea din patrimoniu Figura 1.3

Figura 1.3

A. Metoda "costului mediu ponderat" (CMP)

Costul mediu ponderat se poate calcula lunar sau după fiecare intrare, ca raport între valoarea totală a stocului inițial plus valoarea intrărilor în stoc și cantitatea existentă în stocul inițial plus cantitățile intrate în stoc, adică:

Metoda costului mediu ponderat calculat la sfârșitul perioadei prezintă dezavantajul că nu poate permite evaluarea fiecărei ieșiri din stoc, ci numai evaluarea lor globală, la sfârșitul fiec`rei perioade de gestiune, ceea ce este în contradicție cu principiul de bază al inventarului permanent: adic` nu d` posibilitatea de a determina în orice moment valoarea stocului final.

Dezavantajul calcului complex ce caracterizează metoda costului mediu ponderat poate fi înlăturat prin utilizarea mijloacelor informatice utilizate de entitate.

B. Metoda "primei intrări – primei ieșiri" ( FIFO )

Această metodă constă "în valorizarea ieșirilor de stocuri în ordinea în care au intrat, la costul de achiziție (sau de producție) al primei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție (sau de producție) al lotului următor, în ordine cronologică. În consecință, stocul final este format din elementele evaluate la valorile cele mai recente".

C. Metoda "ultimei intrări – primei ieșiri" ( LIFO)

Această metodă constă "în valorizarea ieșirilor de stocuri la costul de achiziție (sau de producție) al ultimei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție (sau de producție) al lotului anterior, în ordine cronologică. În consecință, stocul final este format din elementele evaluate la valorile cele mai vechi".

D. Metoda costului standard ( prestabilit )

Regulamentul de aplicare a Legii contabilității (pct.69) precizează că evaluarea bunurilor atât la intrare, cît și la ieșire, se face la cost prestabilit, cu condiția evidențierii distincte a diferențelor de preț față de costul de achiziție (de producție ). Aceste diferențe se înregistrează distinct cu ocazia intrării bunurilor în patrimoniu și se repartizează proporțional atât asupra valorii ieșite, cât și asupra stocurilor. Pentru această repartizare se folosește următorul coeficient de repartizare:

Acest coeficient se înmulțește cu valoarea bunurilor ieșite din gestiune la preț de înregistrare, iar suma rezultată se înregistrează în conturile corespunzătoare în care au fost înregistrate bunurile ieșite.

E. Metoda "următorului intrat-primul ieșit"(NIFO)

Metoda NIFO este asemănătoare metodei LIFO, constând în "evaluarea ieșirilor din stoc la prețul estimativ al următoarei facturi sau la costul estimativ al următorului lot ce se va fabrica, adică la valoarea de înlocuire a bunurilor materiale ieșite. Aplicarea unei astfel de metode poate conduce și la obținerea unui sold creditor al conturilor de stocuri. Pentru a nu se ajunge la astfel de situații este necesar să se reevalueze în permanență stocul rămas."

F. Metoda "prețului de vânzare"

Potrivit acestei metode atât ieșirile cât și intrările sunt evaluate la preț de vânzare. Prin această metodă se urmărește simplificarea evidenței operative și analitice a gestiunilor de bunuri destinate vânzării. Metoda prezintă avantajul cunoașterii pe întreaga perioadă de gestiune a valorilor ieșirilor, precum și dezavantajele unei metode neautorizate de către normele contabile românești și o regularizare a valorii stocurilor ce se poate realiza numai la sfârșitul perioadei de gestiune.

1.3. Tratamente contabile conforme cu IAS-urile si IFRS-urile privind stocurile

1.3.1.Directiva IV-a Europeana

In cadrul Directivei a IV –a Europene, regulile de evaluare fac obiectul articolelor 31 – 42. In fapt, regulile de evaluare se refer` la principii contabile. Astfel in articolul 31 este prev`zut ca “ statele membre s` asigure ca evaluarea posturilor care figureaz` in conturile anuale, s` se fac` in conformitate cu principiile urm`toare :

-metodele de evaluare nu pot fi modificate de la un exerci\iu la altul;

-principiul pruden\ei trebuie aplicat in toate cazurile, in acest sens:

-numai beneficiile realizate la data inchiderii bilan\ului pot s` fac` obiectul inregistr`rii in conturile anuale;

-trebuie s` se \in` seama de toate riscurile previzibile si pierderile eventuale, care i]i au originea in cursul exerci\iului, chiar dac` aceste riscuri sau pierderi nu sunt cunoscute decat intre data de inchidere a exerci\iului si data la care bilan\ul contabil este intocmit;

-trebuie s` se mai \in` cont ]i de deprecieri, indiferent dac` activitatea exerci\iului se soldeaz` cu pierderi sau cu beneficii ;

Deasemenea [n articolul 39, paragraful 1.b): elementele activului circulant fac obiectul corect`rilor de valoare pentru a se conferi acestor elemente valoarea de pia\a, dac` aceasta este inferioar` sau, in circumstan\e particulare, o alt` valoare ( inferioar` ), care s` li se atribuie la data inchiderii bilan\ului.

Tot [n articolul 39, paragraful1 se spune c`.c) : statele membre pot autoriza corect`ri excep\ionale de valoare, dac` acestea sunt necesare, pe baza unei aprecieri comerciale ra\ionale, pentru a se evita ca, [ntr-un viitor apropriat, evaluarea respectivelor elemente s` nu fie modificat`, ca urmare a fluctua\iilor de valoare. M`rimea acestor corect`ri de valoare trebuie s` fie indicat`, [n mod separat, in contul de profit si pierdere sau in anex`.

Totu]i pe de alt` parte,[n [nt@mpinarea obiectivului imaginii fidele, directiv` IV-a con\ine si dispozi\ii care vin s` atenueze excesul de pruden\`, s` evite reducerile excesive de valoare, astfel in articolul 39, paragraful 1.d) evaluarea elementelor de activ circulant, la o valoare inferioar`, nu poate s` fie men\inut`, dac` ra\iunile care au motivat corect`rile de valoare au [ncetat s` existe.

-elementele posturilor de activ si de pasiv trebuie s` fie evaluate separat;

-bilan\ul de deschidere al unui exerci\iu trebuie s` corespund` bilan\ului de inchidere al exerci\iului precedent.

-[n cuprinsul articolului 32 se precizeaz` c` evaluarea trebuie s` fie facut` conform principiului costului istoric, [n timp ce articolul 40 prevede ca statele membre pot s` autorizeze sau s` impun` tuturor societ`\ilor sau numai unei p`r\i, derog`ri de la conven\ia costurilor istorice asfel [nc@t evaluarea stocurilor poate fi facut` pe baza valorii de [nlocuire;

{n unele state comunitare, unde fiscalitatea influen\eaz` mult prelucrarea contabil`, unde regulile de evaluare con\in clauze care permit punerea in eviden\` a impactului legislatiei fiscale asupra contabilit`\ii. Astfel [n articolele 35 si 39 se stipuleaz` c` dac` elementele activului circulant fac obiectul corect`rilor excep\ionale de valoare [n scopuri pur fiscale, m`rimile acestor corect`ri trebuie s` fie indicate [n anex` . {n articolul 43 se solicit` s` fie precizat` propor\ia [n care calculul rezultatului exerci\iului a fost afectat de o evaluare a posturilor pe baza altei metode dec@t cea a costurilor istorice, [n vederea ob\inerii unor [nlesniri fiscale.

1.3.2.. Standardul Interna\ional de Contabilitate IAS 2: “Contabilitatea stocurilor”

{n opinia mea obiectivul Standardului Interna\ional de Contabilitate IAS 2 este acela de a descrie tratamentul contabil pentru contabilitatea stocurilor [n sistemul costului istoric. O problem` fundamental` [n contabilizarea stocurilor o constituie valoarea costului ce urmeaz` a fi recunoscut drept activ ]i reportat p@n` c@nd veniturile aferente sunt recunoscute. Acest Standard furnizeaz` indica\ii practice referitoare la determinarea costului ]i recunoasterea ulterioar` drept cheltuial`, aici intr@nd orice [nregistrare la valoarea realizabil` neta. Standardu furnizeaz` indica\ii practice referitoare la procedeele de determinare a costului care sunt utilizate la calcularea costurilor stocurilor.

Prevederile Standardului define]te stocurile ca fiind active: de\inute pentru a fi rev@ndute pe parcursul desf`]ur`rii normale a activit`\ii; active [n curs de produc\ie in vederea unei v@nz`ri [n acelea]i condi\ii ca cele de mai sus; sau sub form` de materii prime, materiale si alte consumabile ce urmeaz` a fi folosite [n procesul de produc\ie sau pentru prestarea de servicii.

Din punctul meu de vedere o no\iune des folosit` [n cadrul Standardului este valoarea realizabil` net` definit` ca fiind pre\ul de v@nzare estimat ce ar putea fi ob\inut pe parcursul desf`]ur`rii normale a activit`\ii, mai pu\in costurile estimate pentru finalizarea bunului si a costurilor necesare v@nz`rii.

Stocurile include bunurile cump`rate si de\inute cu scopul rev@nz`rii, cum sunt m`rfurile achizi\ionate de un detailist in vederea rev@nz`rii sau terenurile sau alte propriet`\i imobiliare de\inute cu scopul de a fi rev@ndute. Stocurile includ produsele finite sau produc\ia aflat` in curs de execu\ie, precum si materialele si alte consumabile destinate utiliz`rii [n procesul de produc\ie.

Evaluarea stocurilor

Stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mic` dintre cost ]i valoarea realizabil` net`. Costul stocurilor trebuie s` cuprind` toate costurile aferente achizi\iei ]i prelucr`rii , precum ]i alte costuri suportate pentru a aduce stocurile [n form` ]i [n locul [n care se g`sesc [n prezent. Tipurile de costuri folosite [n cadrul Standardului sunt cele de achizi\ie, cele de prelucrare ]i cele ale unui prestator de servicii.

Costurile de achizi\ie trebuie s` cuprinda pre\ul de cumparare, taxe de import ]i alte taxe ( cu excep\ia celor pe care firma le poate recupera de la autorit`\ile fiscale ), costuri de transport, manipulare ]i alte costuri care pot fi atribuite direct achizi\iei de produse, materiale ]i servicii. Reducerile comerciale, rabaturile ]i alte elemente similare sunt deduse pentru a determina costul de achizi\ie.{n costul de achizi\ie se pot include diferen\ele de curs valutar care au ap`rut direct din achizi\ionarea recent` de bunuri facturate [n valut` doar [n acele cazuri care sunt permise prin tratamentul alternativ.Aceste diferen\e de curs valutar se limiteaz` doar la acelea care au rezultat dintr-o depreciere monetar` accentuat` [mpotriva c`reia nu exist` nici un mijloc practic de acoperire ]i care afecteaz` datorii care nu pot fi decontate, rezultate din achizi\ia recent` a stocurilor.

Costurile de prelucrare a stocurilor include costurile direct aferente unit`tilor produse, cum ar fi costurile cu manopera direct`. De asemenea, ele include ]i alocarea sistematic` a regiei de produc\ie, fix` ]i variabil`, generat` de transformarea materialelor [n produse finite. Regia fix` de produc\ie const` [n acele costuri indirecte de produc\ie care r`m@n relativ constante, indiferent de volumul produc\iei, cum sunt: amortizarea, [ntre\inerea sec\iilor ]i utilajelor, precum ]i costurile cu conducerea ]i administrarea sec\iilor. Regia variabil` de produc\ie const` [n acele costuri indirecte de produc\ie care variaz` direct propor\ional sau aproape direct propor\ional cu volumul produc\iei, cum sunt costurile indirecte cu materiile prime si materialele ]i cu for\a de munc`. Alocarea regiei fixe de produc\ie asupra costurilor de prelucrare se face pe baza capacit`\ii normale de produc\ie. Alte costuri se includ [n costul stocurilor [n m`sura [n care reprezint` costuri suportate pentru a aduce stocurile [n form` ]i [n locul [n care se g`sesc [n prezent. De exemplu, poate fi adecvat` includerea [n costul stocurilor a regiilor generale sau costul proiect`rii produselor destinate anumitor clien\i. Sunt prezentate de c`tre IAS-ul 2 o serie de costuri care nu trebuie incluse [n costul stocurilor, ci recunoscute drept cheltuieli ale perioadei [n care au survenit :

-regiile generale de administra\ie care nu particip` la aducerea stocurilor [n form` ]i [n locul [n care se g`sesc [n prezent;

-costurile de desfacere;

-cheltuielile de depozitare, cu excep\ia cazurilor [n care astfel de costuri sunt necesare [n procesul de produc\ie, anterior trecerii [ntr-o noua faz` de fabrica\ie;

-pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de produc\ie inregistrate peste limitele normal admise.

Costul stocurilor unui prestator de servicii const` din manopera ]i din alte costuri legate de personalul direct angajat [n furnizarea serviciilor, inclusiv personalul [ns`rcinat cu supravegherea. Costurile cu personalul angajat [n activitatea de desfacere ]i administra\ie nu se include, ci sunt recunoscute drept cheltuieli [n perioada [n care au loc.

Tehnici de m`surare a costurilor

Diverse tehnici de m`surare a costurilor, cum sunt metoda standard cost sau metoda cu am`nuntul pot fi folosite pentru simplificare, dac` se consider` c` rezultatele acestor metode aproximeaz` costul. Costul standard ia [n considerare nivelurile normale ale materialelor ]i consumabilelor, manoperei, eficien\ei ]i capacit`\ii de produc\ie. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic ]i ajustate, dac` este necesar, [n func\ie de condi\iile actuale. Metoda cu am`nuntul este adesea folosit` [n comer\ul cu am`nuntul pentru a m`sura costul stocurilor de articole numeroase ]i cu mi]care rapid`, care au marje similare ]i pentru care nu este practic s` se foloseasc` alt` metoda de determinare a costului. Costul bunurilor v@ndute este calculat prin deducerea valorii marjei brute din pre\ul de v@nzare al stocurilor. Procentajul marjei brute utilizat ia [n considerare stocurile al c`ror pre\ a fost redus sub pre\ul de v@nzare ini\ial. Adesea este utilizat un procent mediu pentru fiecare departament.

Standardul Interna\ional de Contabilitate nr. 2 prezint` o serie de formule de determinare a costului prin intermediul tratamentului contabil de baz` ]i a tratamentului contabil alternativ.

Costul acelor stocuri care nu sunt de obicei fungibile ]i al celor bunuri sau servicii produse ]i detinate unor comenzi distincte trebuie determinat prin identificarea specific` a costurilor individuale. Identificare specific` a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor identificabile ale stocurilor. Acest tratament contabil este adecvat pentru acele elemente care fac obiectul unei comenzi distincte, indiferent dac` au fost cump`rate sau produse. Identificarea specific` nu poate fi folosit` [n cazurile [n care stocurile cuprind un numar mare de elemente care sunt de regul` fungibile. {n aceste cazuri, metoda care permite selectarea acelor elemente ce r`m@n [n stoc ar putea fi folosit` pentru ob\inerea unor efecte dorite asupra rezultatului net al perioadei.

Tratamentul contabil de baz` spune [n cadrul IAS 2 c` evaluarea stocurilor, respectiv determinarea costului stocurilor trebuie determinat prin metoda “ primul-intrat, primul-iesit “ – FIFO sau metoda costului ponderat. – Metoda FIFO presupune c` primele elemente cump`rate sunt cele care se v@nd primele ]i prin urmare elementele care r`m@n [n stoc la sf@r]itul perioadei sunt cele care au fost cumparate sau produse cel mai recent.

– Metoda costului mediu ponderat calculeaz` costul fiecarui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate [n stoc la [nceputul perioadei si a costului elementelor similare produse sau cumparate [n timpul perioadei. Media poate fi calculat` periodic sau dup` recep\ia fiec`rui transport, [n func\ie de circumstan\ele [n care se gase]te firma.

Tratamentul contabil alternativ spune c` determinarea costului stocurilor trebuie determinat prin metoda “ ultimul-intrat, primul-iesit “ – LIFO. Metoda LIFO presupune c` ultimele elemente cump`rate se vor vinde primele ]i astfel elementele r`mase [n stoc la sf@r]itul perioadei sunt cele produse sau cump`rate primele.

O no\iune des folosit` [n cadrul Standardului este valoarea realizabil` net` definit` ca fiind pre\ul de v@nzare estimat ce ar putea fi ob\inut pe parcursul desf`]ur`rii normale a activit`\ii, mai pu\in costurile estimate pentru finalizarea bunului ]i a costurilor necesare v@nz`rii.

Costul stocurilor este nerecuperabil dac` acele stocuri au suferit deterior`ri, au fost uzate moral integral sau par\ial sau pre\urile lor de v@nzare sau diminuat. Costul stocurilor este nerecuperabil ]i [n condi\iile [n care au crescut costurile estimate pentru finalizare sau costurile estimate necesare pentru a efectua v@nzarea. Practica diminu`rii valorii stocurilor sub cost p@n` la valoarea realizabil` net`, este consecven\a cu principiul conform c`ruia activele nu trebuie reflectate [n bilan\ la o valoare mai mare dec@t valoarea care care se poate ob\ine prin utilizarea sau v@nzarea lor.

De obicei, stocurile sunt diminuate pana la valoarea realizabil` net` element cu element, dar ar fi mai corect s` se grupeze elementele similare cum ar fi cazul unor elemente de stoc care apa\in acelea]i game de produse, care au utiliz`ri similare ]i sunt produse comercializate in aceeasi zona geografic` ]i care nu pot fi evaluate distinct fa\` de alte elemente din acea gama de produse. Estimarea valorii realizabile nete se bazeaz` pe cele mai credibile dovezi [n momentul [n care are loc estimarea valorii stocurilor care se asteapt` a fi realizat`. Aceste estim`ri iau in considerare fluctua\iile de pre\ ]i de cost care sunt legate de evenimente ce au intervenit dup` terminarea perioadei, [n masura [n care aceste evenimente confirm` condi\iile existente la sf@r]itul perioadei. Estimarea valorii nete ia [n considerare scopul pentru care stocurile sunt de\inute. Astfel valoarea realizabil` neta a stocurilor care urmeaz` s` fie livrate [n baza unor contracte ferme pentru v@nzarea de bunuri este pre\ul stabilit contractual. Dac` cantitatea contractat` este mai mica dec@t cantitatea detinut`, valoarea realizabil` net` a surplusului se va determina pornind de la pre\urile generale de v@nzare practicate pe pia\a. Provizioanele pot ap`rea din contractele ferme de v@nzare peste stocurile detinute sau din contracte ferme de cump`rare.

Pentru perioadele viitoare Standardul Interna\ional de Contabilitate spune c` se vor efectua noi evalu`ri a valorii realizabile nete. Dac` acele condi\ii care au determinat decizia de a diminua valoarea stocului p@n` la valoarea realizabil` net` au [ncetat s` mai existe, atunci valoarea cu care s-a reflectat diminuarea se va storna, astfel [nc@t noua valoare contabil` a stocului s` fie egal` cu cea mai mic` valoare de intrare ]i valoarea net` realizabil` revizuit`. Aceasta se poate [nt@mpla atunci c@nd pre\ul unui produs a sc`zut, este [nc` [n stoc [ntr-o perioada ulterioar`, iar pre\ul sau de v@nzare cre]te. Atunci c@nd stocurile sunt v@ndute, valoarea contabil` a stocurilor trebuie recunoscut` ca o cheltuiala [n perioada [n care a fost recunoscut venitul corespunzator. Oricare diminuare a stocurilor p@na la valoarea realizabil` net` ]i toate pierderile de stocuri trebuie recunoscute drept cheltuial` [n perioada [n care are loc diminuarea sau pierderea. Valoarea oric`rei storn`ri a diminu`rii valorii stocurilor ca urmare a unei cre]teri a valorii realizabile nete trebuie recunoscut` ca o reducere a cheltuielii cu stocurile [n perioada [n care a avut loc stornarea. Astfel procesul de recunoatere ca o cheltuiala a valorii stocurilor v@ndute duce la conectarea costurilor la venituri.

Conform IAS 2 situa\iile financiare [ntocmite la sf@r]itul exerci\iului trebuie sa prezinte o serie de informa\ii cu privire la :

-politicile contabile adoptate la evaluarea stocurilor, inclusiv metodele folosite pentru determinarea costului;

-valoarea contabil` total` a stocurilor ]i valoarea contabil` a categoriilor de stocuri, grupate [ntr-un mod adecvat firmei;

-valoarea oric`ror storn`ri ale diminu`rilor valorii stocurilor;

-circumstan\ele sau evenimentele care au dus la apari\ia unor astfel de storn`ri ale diminu`rii valorii stocurilor

-valoarea stocurilor gajate ca garan\ie [n contul datoriilor.

Informa\iile privind valoarea contabil` a diverselor categorii de stocuri, precum ]i dimensiunea modific`rilor acestor active sunt utile utilizatorilor situa\iilor financiare. Cele mai [ntalnite clasific`ri ale stocurilor cuprind : m`rfuri, materii prime, materiale, produc\ie [n curs ]i produse finite. Dac` costul stocurilor este determinat prin metoda FIFO, pe baza tratamentului alternativ permis, situa\iile financiare trebuie s` prezinte diferen\a [ntre valoarea stocurilor specificat` [n bilan\ ]i una din urm`toarele valori :

– valoarea cea mai mic` dintre valoarea calculat` prin metoda FIFO ]i valoarea realizabil` net`;

– valoarea cea mai mic` dintre costul curent la data bilan\ului ]i valoarea realizabil` net`. Situa\iile trebuie s` mai prezinte ]i una din informa\iile :

a)costul stocurilor recunoscut ca o cheltuiala [n cursul perioadei; sau

b) costurile de exploatare imputabile veniturilor, clasificate dup` natura lor ]i recunoscute ca o cheltuial` [n cursul perioadei.

Costul stocurilor recunoscute ca o cheltuiala [n cursul perioadei const` din acele costuri care fuseser` anterior incluse [n evaluarea stocurilor v@ndute. Circumstan\ele specifice [ntreprinderii pot face necesar` includerea altor costuri precum ar fi – costurile de distribu\ie.

1.3.3. Regimul juridic al stocurilor prin prisma Legii contabilit`\ii 82/1991 ]i al regulamentului de aplicare potrivit OUG 37/2011.

{n leg`tura cu evaluarea – element cheie [n conducerea corect` a contabilit`\ii, Regulamentul de Aplicare a Legii Contabilit`\ii ( emis [n baza prevederilor art. 42 din Legea Contabilitatii nr. 82 din 24 decembrie 1991) prevede urmatoarele la articolul 67:

La intrarea [n patrimoniu, bunurile materiale se evalueaz` ]i se [nregistreaz` [n contabilitate astfel: materiile prime, materialele consumabile, obiectele de inventar ]i alte bunuri procurate cu titlu oneros la costul de achizi\ie;

Tot in Regulament, la art. 68, se precizeaz` ca la ie]irea din patrimoniu, bunurile materiale se evalueaz` ]i se inregistreaz` [n contabi1itate prin aplicarea metodei "costului mediu ponderat", "metodei primului intrat – primului iesit" sau a metodei "ultimul intrat – primul ie]it".

La art. 19 din Regulament se specific` c` [n conformitate cu prevederile art. 7 ]i art. 9 din lege, pentru evaluarea elementelor patrimoniale, se stabilesc urm`toarele reguli:

a. la data intr`rii [n patrimoniu, elementele se inregistreaz` [n contabilitate la valoarea de intrare, denumit` valoarea contabil`, respectiv: la valoarea de utilitate pentru bunurile reprezent@nd aport la capitalul social sau ob\inute cu titlu gratuit; la cost de achizi\ie pentru bunurile procurate cu titlu oneros; la cost de produc\ie pentru bunurile produse [n unitatea patrimonial`.

b. evaluarea bunurilor cu ocazia inventarierii se face la valoarea actual` sau de utilitate denumit` valoare de inventar.

c. la incheierea exercitiului elementele patrimoniale se evalueaza si se reflecta in bilantul contabil la valoarea de intrare in patrimoniu, respectiv cu valoarea contabil` pus` de acord cu rezultatele inventarierii.

{n conformitate cu art. 9 din Legea contabilit`\ii nr. 82 din 1991 publicat` [n Monitorul Oficial nr. 265/27.12.1991,cu modific`rile ]i complet`rile ulterioare, evaluarea elementelor patrimoniale pe baza inventarierii ]i reflectarea acestora [n bilan\ul contabil se fac potrivit normelor stabilite de Ministerul Finan\elor.

La art. 132 din Regulamentul de Aplicare a Legii contabilit`\ii se precizeaz` ca diferen\ele constatate [ntre soldurile scriptice corespunz`toare bunurilor evaluate la valoare actual` ]i stocurile constatate cu ocazia inventarierii se [nregistreaz` [n contabilitate cu minusuri sau plusuri de inventar , dup` efectuarea [n prealabil, a compensa\iilor admise, de regul` numai [n cazurile [n care exist` riscul de confuzie [ntre acestea, pentru aceea]i perioad` de gestiune.

Bunurile depreciate se evalueaz` la valoarea de utilitate, stabilit` [n func\ie de valoarea lor probabil` de [ncasat, respectiv aceea de plat`.

Tot [n Regulament la art. 138 se precizeaz` c` [n bilan\ul contabil elementele patrimoniale se evalueaz` ]i se reflect` av@nd [n vedere normele prev`zute la punctul 19, litera c din prezentul Regulament.

Conform art. 20 din Regulament, metodele de evaluare a patrimoniului utilizate [n contabilitate trebuie s` fie acelea]i [n tot cursul exerci\iului financiar precum ]i de la un exerci\iu la altul. Modificarea metodelor de evaluare opereaz` [ncep@nd cu anul fiscal urm`tor.

Existen\a unui cadru legal nu este de natur` s` ingr`deasc` ini\iativa ]i imaginea celui care efectueaz` evaluarea, dar este necesar [n asigurarea caracterului unitar al opera\iunii.

{n leg`tura cu inventarierea, Regulamentul de Aplicare a Legii Contabilitatii ( emis in baza prevederilor art. 42 din Legea Contabilit`\ii nr. 82 din 24 decembrie 1991) prevede urm`toarele la articolul 127:

“{n conformitate cu prevederile art. 8 din lege, persoanele autorizate au obliga\ia s` efectueze inventarierea general`. a patrimoniului: la [nceputul activit`\ii, cel pu\in o dat` pe an pe parcursul func\ion`rii sale, [n cazul fuzion`rii sau [ncet`rii activit`\ii, precum ]i [n alte situa\ii prev`zute de lege.

Inventarierea are ca scop principal stabilirea situa\iei rea1e a patrimoniului fiec`rei unit`\i ]i cuprinde toate elernentele patrimoniale, precum ]i bunurile de\inute cu orice titlu, apar\in@nd altor persoane juridice sau fizice.

Inventarierea reprezint`. ansamblul opera\iilor prin care se constat` existen\a tuturor elernentelor de activ ]i de pasiv, cantitativ ]i valoric sau numai valoric, dupa. caz, existente in patrimoniu1 unit`\ii, la data la care aceasta se efectueaz`.

La [nceputul activit`\ii, inventarierea are ca obiect principal stabilirea ]i evaluarea elementelor patrimoniale ce constituie aportul [n natur`.

Pe parcursul func\ion`rii sale, unitatea patrimonial` efectueaz` inventarierea patrimoniului cel pu\in o dat` pe an, de regul`, cu ocazia [ncheierii exerci\iului financiar.

{n baza prevederilor art. 8, alin. 2 din lege, Ministerul Finan\elor poate aproba excep\ii de la regula inventarierii obligatorii anuale, la solicitarea justificat` a unit`\ii patrimoniale, cu avizul direc\iilor generale ale finan\elor publice ]i controlului financiar de stat jude\ene, respectiv a rnunicipiului Bucure]ti.

{n aplicarea prevederilor art. 8 din lege, [n func\ie de natura ]i cornplexitatea activit`\ii lor, unit`\ile patrimoniale au obliga\ia s` asigure, [n principal, urrn`toarele: stabilirea perioadelor, organizarea ]i numirea persoanelor [mputernicite s` efectueze inventarierea; preg`tirea condi\iilor necesare efectu`rii inventarierii; [nregistrarea [n contabilitate a tuturor opera\iilor aferente exerci\iului; efectuarea faptic` a inventarierii;determinarea rezultatelor inventarierii ]i valorificarea acestora.

La articolul 131 inventarierea se efectueaz` la locurile de existen\` de depozitare sau p`strare a bunurilor, prin num`rare, c@nt`rire, m`surare sau prin alte rnijloace de determinare a existen\ei faptice a acestora.Toate bunurile inventariate, grupate pe gestiuni ]i categorii de bunuri, se [nscriu [n liste de inventariere, care se semneaz` de c`tre persoanele [mputernicite s` efectueze inventarierea.

Bunurile apar\in@nd altor persoane fizice sau juridice ([n custodie, consigna\ie, prelucrare, [nchiriere etc. ) se inventariaz` ]i se [nscriu [n liste separate. O copie de pe aceste liste se trimite, de regul`, ]i persoanei juridice sau fizice, dup` caz, c`reia [i apar\in bunurile respective.

Cu ocazia inventarierii, disponibilit`\ile af1ate [n conturile de la b`nci, precum ]i crean\ele si obliga\iile fat` de ter\i sunt supuse, de regul`, verific`rii ]i confirm`rii pe baza extraselor de cont sau punctajelor reciproce [n func\ie de necesit`\i, dup` caz.

Pentru toate celelalte elemente patrimoniale, de activ si pasiv, cu ocazia inventarierii se verific`. realitatea soldurilor conturilor respective. Pentru bunuri1e depreciate, inutilizabile sau deteriorate, far` desfacere sau greu vandabile, comenzi [n curs, abandonate sau sistate, precum ]i pentru crean\ele ]i obliga\iile incerte ori [n litigiu se intocmesc, de regul`, liste de inventariere separate.

La articolul 132 evaluarea elementelor patrimoniale, cu ocazia inventarierii, [n sensul prevederilor pct. 19, lit. b din prezentul regulament, se face astfel:

(a) Bunurile de natur` imobiliz`rilor, stocurile ]i celelalte bunuri se evalueaz` la valoarea actual`, denumit` valoare de inventar .Diferen\ele [ntre soldurile scriptice corespunz`toare bunurilor respective ]i stocurile constatate cu ocazia inventarierii se [nregistreaz` [n contabilitate ca plusuri sau minusuri de inventar, dup` efectuarea, [n prealabil, a compens`rilor admise, de regul`, numai [n cazurile [n care exist` riscul de confuzie [ntre acestea, pentru aceea]i perioada de gestiune.

(b) Bunurile depreciate se evalueaz` la valoarea de utilitate a fiec`rui element,[n func\ie de utilitatea bunului [n unitate ]i de pretul pie\ei.

Dup` inventariere, rezultatele se consemneaz` [ntr-un proces verbal de inventariere, [n care se [nscriu, [n principal: perioada ]i gestiunile inventariate, precum ]i persoanele care au efectuat inventarierea; plusurile ]i minusurile constatate; compensarile efectuate; bunurile depreciate, precum ]i crean\ele ]i datoriile; valorificarea rezultatelor inventarierii; constituirea ]i regularizarea provizioanelor, precum ]i alte elemente privind concluziile ]i propunerile referitoare la inventarierea patrimoniului unit`\ii.

CAPITOLUL II

INFORMA|II CONTABILE PRIVIND STOCURILE DE MATERII PRIME }I MATERIALE }I PARTICULARIT~|ILE ACESTORA.

2.1 Sistemul de conturi utilizat in reflectarea stocurilor de materii prime si materiale

Eviden\a constituirii ]i mi]c`rii stocurilor ]i a produc\iei [n curs de execu\ie se realizeaz` prin conturile din clasa 3 ” Conturi de stocuri ]i produc\ie [n curs de executie “.
{n cadrul planului de conturi general, din clasa a 3-a face parte grupa 30 ” Stocuri de materii prime ]i materiale” , cu urm`toarele conturi sintetice :

Contul 301 ” Materii prime ” materiile prime sunt bunuri care participa direct la fabricarea produsului , [n care se reg`sesc integral sau par\ial , fie [n starea lor ini\ial` , fie sunt transformate.

Cu ajutorul acestui cont se \ine evidenta existen\ei ]i mi]c`rii stocurilor de materii prime. Contul 301 “Materii prime” este un cont de activ iar [n situa\ia aplic`rii inventarului permanen avem [n debitul contului 301 “Materii prime” urmatoarele [nregistr`ri:
– la valoarea la pre\ de [nregistrare a materiilor prime achizi\ionate de la ter\i pe baz` de factur`(401, 408, 446, 321, 542);

– la valoarea la pre\ de [nregistrare a materiilor prime aduse de la ter\i pe (351, 401);
– la valoarea la pre\ de [nregistrare a materiilor prime de la entit`\i afiliate sau entit`\i legate prin interese de participare(451, 453);

– la valoarea la pre\ de [nregistrare a materiilor prime primite de la unitate sau subunit`\i(481,482);
– la valoarea la pre\ de [nregistrare a materiilor prime reprezent@nd aport [n natur` al ac\ionarilor/asocia\ilor(456);
-la valoarea la pre\ de [nregistrare a semifabricatelor ]i produselor re\inute ]i consumate ca materie prima [n aceea]i unitate ]i inclusiv a diferen\elor de pre\ nefavorabile aferente(341,345);
-la valoarea materiilor prime constatate plus la inventar ]i a celor primite cu titlu gratuit ]i a celor ce au rezultat din dezmembr`ri(601, 758);

-diferen\ele de pre\ [n minus sau favorabile ]i aferente materiilor prime achizi\ionate (308).

{n creditul contului 301 „Materii prime” se [nregistreaz` urm`toarele:

– valoarea la pre\ de [nregistrare a materiilor prime incluse pe cheltuieli, precum ]i acelor constatate lips` la inventar sau au fost distruse

– valoarea la pre\ de [nregistrare a materiilor prime v@ndute ca atare (371);
– valoarea la pre\ de [nregistrare a materiilor prime livrate unit`\ii sau subunit`\ilor (481,482);
– valoarea la pre\ de [nregistrare a materiilor prime trimise spre prelucrare sau [n custodie la ter\i(351)

– valoarea la pre\ de [nregistrare a materiilor prime ie]ite prin dona\ie (658);
– valoarea la pre\ de [nregistrare a materiilor prime distruse prin calamit`\i (671).
Soldul contului reprezint` valoarea materiilor prime existente [n stocla data efectu`rii inventarului.

• 302 ” Materiale consumabile ” – bunuri care particip` sau ajut` la procesul de produc\ie sau de exploatare, f`r` a se reg`si de regula [n produsul finit

Cu ajutorul acestui cont se \ine eviden\a existen\ei ]i mi]c`rii stocurilor de materiale consumabile (materiale auxiliare, piese de schimb combustibili, ambalaje, semin\e ]i materiale pentru plantat, furaje ]i alte materiale consumabile).
Contul 302 “Materiale consumabile” este un cont de activ, iar in situa\ia aplic`rii inventarului permanent avem [n debitul contului 302 “Materiale consumabile”
– la valoarea la pre\ de [nregistrare a materialelor consumabile achizi\ionate de la ter\i (401, 408, 446, 322, 542);
–la valoarea la pre\ de [nregistrare a materialelor consumabile aduse de la ter\i (351, 401);
–la valoarea la pre\ de [nregistrare a materialelor consumabile ce sunt primite de la entit`\i afiliate sau entit`\i legate prin interese de participare (451, 453);
–la valoarea la pre\ de [nregistrare a materialelor consumabile care sunt primite de la unitate sau de la subunit`\i (481, 482);
– la valoarea la pre\ de [nregistrare a materialelor consumabile reprezent@nd aport [n natura al ac\ionarilor/asocia\ilor (456);
– la valoarea la pre\ de [nregistrare a semifabricatelor ]i produselor re\inute ]i consumate ca materiale consumabile [n aceea]i unitate (341, 345);
– valoarea la pre\ de [nregistrare a materialelor consumabile constatate plus la inventar, a celor primite cu titlu gratuit ]i a celor rezultate din dezmembr`ri (602, 758);
– contravaloarea materialelor consumabile achitate prin alte valori (353); – diferen\ele de pre\ [n minus sau favorabile, aferente materialelor consumabile achizi\ionate (308) de entitate.
În creditul contului 302 “Materiale consumabile” se [nregistreaz`:
– valoarea la pre\ de [nregistrare a materialelor consumabile ce sunt incluse pe cheltuieli, precum ]i a celor constatate lipsa la inventar sau distruse (602);
– valoarea la pre\ de [nregistrare a materialelor consumabile v@ndute ca atare (371);
– valoarea la pre\ de [nregistrare a materialelor consumabile livrate unit`\ii sau subunit`\ilor (481, 482) societ`\i.
– valoarea la pre\ de [nregistrare a materialelor consumabile trimise spre prelucrare sau [n custodie la ter\i (351);
– valoarea la pre\ de [nregistrare a materialelor consumabile ie]ite prin dona\ie (658) din societate.
– valoarea la pre\ de [nregistrare a materialelor consumabile distruse prin calamit`\i (671).
Soldul contului reprezint` valoarea materialelor consumabile existente [n stoc.

• 303 ” Materiale de natura obiectelor de inventar ” ( bunuri care nu [ndeplinesc cumulativ pentru a fi incluse [n categoria imobiliz`rilor corporale, echipamente de lucru, de protec\ie, piese de schimb, baracamente ]i amenaj`ri provizorii, etc)

Cu ajutorul acestui cont se \ine eviden\a existen\ei, mi]c`rii ]i uzurii materialelor de natura obiectelor de inventar.Contul 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar” este un cont de activ.În situa\ia aplic`rii inventarului permanent avem [n debitul contului 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar” se [nregistreaz` urm`toarele:
– valoarea la pre\ de [nregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar ce sunt achizi\ionate de la ter\i (401, 408, 446, 323, 542);
– valoarea la pre\ de [nregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar ce sunt primite de la entit`\i afiliate sau entit`\i legate prin interese de participare (451, 453);
– valoarea la pre\ de [nregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar ce sunt primite ca aport [n natura de la ac\ionari/asocia\i (456);
– valoarea la pre\ de [nregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar primite de la unitate sau subunit`\i (481, 482);
– valoarea la pre\ de [nregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar aduse de la ter\i (351, 401);
– valoarea la pre\ de [nregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar constatate plus la inventar, a celor primite cu titlu gratuit ]i a celor rezultate din dezmembr`ri (603, 758);
– valoarea la pre\ de [nregistrare a produselor re\inute pentru a fi folosite ca materiale de natura obiectelor de inventar [n aceeasi unitate (345); – – diferen\ele de pre\ [n minus sau favorabile, aferente materialelor de natura obiectelor de inventar achizi\ionate (308) de societate.

În creditul contului 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar” se [nregistreaz`:

– valoarea la pre\ de [nregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar incluse pe cheltuieli, precum si a celor constatate lipsa la inventar sau distruse (603);
– valoarea la pre\ de [nregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar livrate unit`\ii sau subunit`\ilor (481, 482);
– valoarea la pre\ de [nregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar trimise spre prelucrare sau [n custodie la ter\i (351);
– valoarea la pre\ de [nregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar ie]ite din unitate prin dona\ie (658);
– valoarea la pre\ de [nregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar v@ndute ca atare (371);
– valoarea la pre\ de [nregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar distruse prin calamit`\i (671).
Soldul contului reprezint` valoarea materialelor de natura obiectelor de inventar existente [n stoc.
• 308 ” Diferen\e de pre\ la materii prime ]i materiale ” (cont rectificativ al valorii de [nregistrare a materiilor prime ]i materialelor care \ine eviden\a diferen\elor nefavorabile – [n plus sau favorabile – [n minus dintre costul de achizi\ie ]i pre\ul standard aferente materiilor prime, materialelor consumabile ]i materialelor de natura obiectelor de inventar)
Cu ajutorul acestui cont se \ine eviden\a diferen\elor ([n plus sau nefavorabile, respectiv [n minus sau favorabile) [ntre pre\ul de [nregistrare standard (prestabilit) ]i costul de achizi\ie, aferente materiilor prime, materialelor consumabile ]i materialelor de natura obiectelor de inventar.
Contul 308 “Diferen\e de pre\ la materii prime ]i materiale” este un cont rectificativ al valorii de [nregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile ]i materialelor de natura obiectelor de inventar.

În debitul contului 308 “Diferen\e de pre\ la materii prime si materiale” se [nregistreaz` urm`toarele diferente

– diferen\ele de pre\ [n plus sau nefavorabile (costul de achizi\ie este mai mare dec@t pre\ul standard) aferente materiilor prime, materialelor consumabile ]i materialelor de natura obiectelor de inventar intrate [ngestiune(401,542);
– diferen\ele de pret in plus sau nefavorabile, aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar achizi\ionate de la entit`\i(451,453);
– diferen\ele de pre\ [n minus sau favorabile aferente materiilor prime, materialelor consumabile precum ]i a materialelor de natura obiectelor de inventar ie]ite din gestiune (601,602,603).
În creditul contului 308 “Diferen\e de pre\ la materii prime ]i materiale” se [nregistreaz`:
– diferen\ele de pre\ [n minus sau favorabile, aferente materiilor prime, materialelor consumabile ]i a materialelor de natura obiectelor de inventar achizi\ionate (301, 302, 303, 542);
– diferen\ele de pre\ [n plus sau nefavorabile aferente materiilor prime, materialelor consumabile ]i materialelor de natura obiectelor de inventar ie]ite din gestiune (601, 602, 603).
Soldul contului reprezint` diferen\ele de pre\ aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar existente [n stoc.
În situa\ia aplic`rii inventarului intermitent: Stocurile existente la [nceputul exerci\iului financiar, precum ]i intr`rile [n cursul perioadei de materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar se [nregistreaz` direct [n debitul conturilor 601 “Cheltuieli cu materiile prime”, 602 “Cheltuieli cu materialele consumabile” ]i 603 “Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar.”

Conturile 301 “Materii prime”, 302 “Materiale consumabile” ]i 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar” se debiteaz` numai la sf@r]itul perioadei cu valoarea la pre\ de [nregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, existente [n stoc, stabilit` pe baza inventarului, prin creditul conturilor 601 “Cheltuieli cu materiile prime”,602“Cheltuieli cu materialele consumabile”, 603 “Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar”, iar la [nceputul perioadei imediat urm`toare, pentru respectarea permanentei metodelor, se reiau pe cheltuieli la aceea]i valoare.

„Conturile de stocuri ]i produc\ie [n curs de execu\ie sunt conturi de activ. Se debiteaz` cu valoarea stocurilor intrate [n gestiunea entit`\ii prin achizi\ionare de la furnizori , realizate din produc\ia proprie ]i din alte surse ]i se crediteaz` cu valoarea stocurilor ie]ite din gestiunea unit`\ii patrimoniale prin consum,v@nzare ]i alte destina\ii.”
Con\inutul conturilor de stocuri se evinde\iaza diferit [n func\ie de metoda inventarului folosit,astfel:
a. [n cazul folosirii metodei inventarului permanent, conturile de stocuri ]i comenzi [n curs de execu\ie se debiteaz` cu intr`rile de valori materiale ]i se crediteaza cu ie]irile de valori materiale.

b. [n cazul folosirii metodei inventarului intermitent, la [ncheierea exerci\iului, [n debitul conturilor se inregistreaza stocurile de la sf@]itul perioadei, determinate prin inventariere, iar la deschiderea exerci\iului, [n credit, stocurile de la [nceputul perioadei [n categoria cheltuielilor, pentru perioada urm`toare de gestiune [n cazul materialelor ]i m`rfurilor ]i ca venituri, [n cazul produselor]iproduc\iei[ncursdefabrica\ie.

2.2 Suporturile informa\ionale specifice stocurilor de materii prime si materiale

Elementele cu care operează sistemul informațional contabil, referitor la stocuri și producție în curs de execuție se pot împărți în principiu în trei subsisteme:

Subsistemul de documente: aici se cuprind documentele întocmite la locul și în momentul producției operațiilor economice pe feluri de operații, intrări/ieșiri care constituie purtătorii de informații ai sistemului informațional contabil.

Astfel cu ocazia intrăilor de stocuri în patrimoniul întreprinderii se folosesc: “Factura” primită de la furnizor o dată cu bunurile cumpărate; “Nota de recepție și constatare de diferențe”, întocmită cu ocazia recepției acestora; “Bonul de predare-transfer-restituire”, cu ocazia intrării în stocuri de la alte subunități ale întreprinderii sau de la gestiunea centrală la secțiile și sectoarele unității; “Bonul de primire”, cu ocazia primirii bunurilor în consignație.

Cu ocazia ieșirilor de stocuri se întocmesc următoarele documente: “Bonul de consum”; “Fișa limită de consum”, cu ocazia dării în consum la secțiile principale și auxiliare de producție; “Factura”; “Dispoziția de livrare”; “Aviz de însoțire a mărfii”, cu ocazia vânzării;

Tabel 2.1 Documente

Subsistemul evidenței tehnic-operative: în cadrul acestui sistem se cuprind o serie de fișe, situații, registre, care se întocmesc periodic la nivelul subunităților, locurilor de gestionare etc, în care se prelucreză datele din documentele primare și în care se determină o serie de indicatori specifici, necesari conducerii operative a subunităților respective. Subsistemul cuprinde: Registrul stocurilor; Fișa de evidență a materialelor și obiectelor de inventar în folosință; Fișa de evidență a materialelor și obiectelor de inventar pe locuri de folosință; Fișa de stoc; Listele de inventariere.

Subsistemul conturilor de stocuri: organizarea contabilității stocurilor și producției în curs de execuție se realizează cu ajutorul conturilor din clasa 3 “Conturi de stocuri și producție în curs de execuție” din Planul de Conturi General, care cuprinde mai multe grupe și conturi sintetice de gradul 1 și 2. În ceea ce privește grupele, acestea se structureaza astfel: conturi de stocuri cumpărate, conturi de stocuri din producție proprie, conturi rectificative de stocuri.

Tabel 2.2 Conturi de stocuri cump`rate

2.3 Metode de organizare a contabili\ii sintetice ]i analitice a stocurilor de materii prime si materiale În abordarea metodelor de evidență operativă și analitică a stocurilor de mărfuri trebuie avut în vedere conceptul de gestiune. În accepțiunea economică, “gestiunea reprezintă totalitatea valorilor (materiale sau bănești) încredințate unei persoane, care are obligația primirii, păstrării și eliberării lor, în conformitate cu sarcinile unității în care funcționează și cu legislația economică în vigoare. Din acest punct de vedere, gestiunea este un compartiment specializat, o subdiviziune a unității patrimoniale. Din punct de vedere juridic, “gestiunea reprezintă totalitatea operațiilor de primire, păstrare și eliberare a bunurilor materiale sau valorilor bănești, îndeplinite de angajatul unei organizații, în cadrul atribuțiunilor sale de serviciu”.În cadrul unităților patrimoniale, organizarea gestiunilor de mărfuri este influențată de o serie de factori dintre care cei mai importanți sunt:

volumul operațiunilor de primire-predare dintr-o perioadă de timp dată constituie principalul criteriu în funcție de care se stabilește numărul de gestiuni dintr-o unitate patrimonială. Astfel, într-o unitate patrimonială de dimensiuni reduse poate fi înființată o singură gestiune pentru toate mărfurile pe care le deține, în timp ce într-o unitate patrimonială de dimensiuni mari este necesar să se înființeze gestiuni specializate pe principalele categorii de mărfuri;

volumul, suprafața și amplasamentul spațiului de depozitare constituie un alt criteriu în raport de care se pot înființa depozite centrale sau generale care deservesc întreaga unitate patrimonială sau depozite de repartizare care deservesc, de regulă, unități operative proprii.

Indiferent de criteriul ales, gestiunile de mărfuri trebuie astfel organizate încât pentru fiecare categorie de stoc a cărui evidență contabilă se realizează cu ajutorul unui cont distinct, aceasta să poată fi identificată faptic și spațial. Această restricție este impusă de necesitatea creării condițiilor pentru facilitatea controlului gestionar, respectiv, a concordanței dintre soldurile scriptice ale conturilor contabile de stocuri și valoarea stocurilor faptice constatate cu ocazia inventarierilor anuale. Pentru facilitarea controlului gestionar al bunurilor stocabile se utilizează următoarele metode de evidență operativă și analitică a gestiunilor de m`rfuri

Figura 2.1 Metode de eviden\`

Ultima metodă enunțată se practică de către unitățile comerciale cu amănuntul.În unitățile comerciale cu ridicata se practică o contabilitate analitică pe sortimente de mărfuri folosind, de regulă, metoda cantitativ-valorică.

Metoda cantitativ-valorică (pe fișe de conturi analitice), în forma sa clasică, constă în ținerea evidenței cantitative pe categorii de bunuri materiale la locul de depozitare, iar la contabilitate a evidenței cantitativ-valorice.

La locul de depozitare a bunurilor se primesc documentele privind intrările și ieșirile de bunuri. Aceste documente se înregistrează cantitativ în “Fișa de magazie”. Ulterior documentele sunt predate la contabilitate pe bază de borderou semnat de gestionar și de reprezentantul compartimentului de contabilitate. La compartimentul contabilității gestiunii stocurilor se realizează o verificare a exactității și oportunității înregistrărilor din fișele de magazie. Apoi se realizează evaluarea cantităților consemnate de gestionar ținând cont de metodele de evaluare acceptate de legislație și adaptate de unitatea patrimonială. Pentru fiecare element stocabil se deschide câte o “Fișă de cont analitic pentru valori materiale” în care se face înregistrarea cantitativ și valoric pentru fiecare intrare sau ieșire din stoc.

Concomitent cu înregistrarea fiecărui document de intrare sau ieșire, în “Fișa de cont analitic pentru valori materiale” se pot întocmi situații centralizatoare, cum sunt: “Situația stocurilor intrate” și “Situația stocurilor ieșite”. Aceste situații stau la baza înregistrărilor în contabilitate deoarece în documente intrările și ieșirile sunt grupate pe conturi corespondente ale conturilor de stocuri.

Controlul gestionar-contabil al stocurilor, în situația metodei cantitativ-valorice, se realizează prin:

confruntarea datelor cantitative din “Fișele de magazie” cu datele similare din “Fișele de cont analitic pentru valori materiale”;

concordanța datelor valorice din “Fișele de cont analitic pentru valori materiale” cu totalurile balanțelor analitice de verificare a conturilor de stocuri.

Metoda cantitativ-valorică prezintă avantajul că poate furniza în orice moment date cu privire la existența și mișcarea stocurilor. Principalul inconvenient al acestei metode este volumul mare de muncă deoarece înregistrarea mișcărilor cantitative de bunuri se face atât la locurile de depozitare, cât și la contabilitate.

Versiunea simplificată a metodei cantitativ-valorice constă în comasarea evidenței operative de la locurile de depozitare cu evidența analitică a elementelor stocabile de la compartimentul contabilitate. Astfel, “Fișa de magazie” este înlocuită la locul de depozitare cu “Fișa de cont analitic pentru valori materiale” pentru fiecare element stocabil în parte. Această versiune este denumită metoda valorică la locul de depozitare. Principalul avantaj al acestei versiuni este faptul că furnizează operativ date cu privire la situația stocurilor concomitent cu reducerea volumului de muncă.

Metoda operativ-contabilă (pe solduri) implică ținerea la locul de depozitare a evidenței operative cantitativ pe categorii. La contabilitate se ține evidența valorică desfășurată pe gestiuni, iar în cadrul gestiunilor, pe grupe sau subgrupe de bunuri.Gestionarul înregistrează documentele justificative cu privire la stocuri în “Fișa de magazie” ,fi]` care este vizată de contabilul șef. Astfel, după fiecare operațiune se poate determina stocul cantitativ.Serviciul contabilitate verifică înregistrările din “Fișele de magazie” și preia documentele respective împreună cu borderourile întocmite de către gestionar, separat pentru bunurile intrate și pentru cele ieșite, înscriind prețul și calculând valoarea lor.Totalurile valorice stabilite sunt înscrise în “Fișa centralizatoare a mișcărilor valorice pe grupe de stocuri” întocmită separat pentru intrări și pentru ieșiri.

Concordanța dintre stocurile înregistrate cantitativ în “Fișele de magazie” și datele valorice din “Fișa centralizatoare a mișcărilor valorice pe grupe de mărfuri” se realizează cu ajutorul documentului denumit “Registrul stocurilor”. Acest registru se deschide anual la compartimentul contabilității gestiunii stocurilor.La sfârșitul fiecărei luni, stocurile din “Fișele de magazie” se înscriu în “Registrul stocurilor”. Aceste stocuri se evaluează în conformitate cu metodele de evaluare adoptate de unitatea patrimonială la intrarea și la ieșirea din patrimoniu a stocurilor.Pentru fiecare grupă de elemente stocate, stocul valoric din “Registrul stocurilor” trebuie să fie egal cu soldul din “Fișa centralizatoare a mișcărilor valorice pe grupe de stocuri”. În caz de neconcordanță, se fac verificări operațiilor din grupa respectivă de bunuri.Metoda operativ-contabilă prezintă avantajul că se poate utiliza în cazul aplicațiilor computerizate în cadrul cărora existența și mișcările cantitative ale stocurilor sunt urmărite operativ, iar cele valorice sunt urmărite periodic, cu ocazia înregistrărilor în contabilitatea gestiunii stocurilor.

Metoda global-valorică se realizează prin ținerea evidenței stocurilor numai valoric, atât la nivelul gestiunii operative, cât și în contabilitate. Această metodă este utilizată pentru evidența mărfurilor și ambalajelor aflate în unitățile de desfacere cu amănuntul.În aplicarea metodei global-valorice, evidența operativă la locurile de depozitare nu se face cu ajutorul “Fișelor de magazie”, ci se realizează cu ajutorul “Raportului de gestiune”. În acesta sunt înregistrate valoric intrările și ieșirile din fiecare zi, pe baza documentelor justificative. La sfârșitul fiecărei zile se stabilește soldul valoric.

2.4 Reflectarea stocurilor in situa\iile financiare anuale

Pentru studierea cât mai rapidă a acestui set de operații cât și pentru formarea unei vederi de ansmblu care să corespundă scopului acestui capitol, respectiv aceea de a prezenta cât mai multe tipuri de operații cu stocuri vom prezenta în pagina următoare un tabel în care sunt trecute operațiile după "natura" lor.

2.5 Analiza sistemului informațional al gestiunii stocurilor

2.5.1 Sistemul de prelucrare automat` a datelor, cale principal` de asigurare a gestiunii stocurilor

Sistemul informațional prezintă o importantă deosebită pentru gestiunea eficientă a stocurilor. Un sistem informațional care să permită cunoașterea permanentă a proceselor si fenomenelor economice ce are legătură directă si chiar indirectă în nivelul, structura si evoluția stocurilor. Desigur, există o multitudine de procese, fenomene si activități economice ce influențează sau sunt influențate de către stocuri, ele referindu-se, în principal, la: determinarea aprovizionarea cu mărfuri, urmărirea executării contractelor, livrarea mărfurilor din depozite către magazinele detailiștilor, urmărirea comenzilor cu beneficiarii, inventarierea stocurilor existente în depozite, evidențierea cheltuielilor aferente activității de stocare etc. Toate asemenea activități generează informații de mare însemnătate pentru fundamentarea deciziilor, astfel încât să se creeze toate premisele, pe de o parte, pentru preîntâmpinarea abaterilor, iar, pe de alta, pentru sesizarea lor imediat ce sau produs, în acest fel urmărindu-se reducerea stocului la limitele normale.

Sistemul informațional cuprinde ansamblul mijloacelor si procedurilor de preluare, clasare, stocare, prelucrare, difuzare si valorificare a datelor si informațiilor la nivelul unei unități economico-sociale . Finalitatea sistemului informațional este furnizarea de informații sub o formă direct utilizabilă, la momentul oportun, în scopul asigurării bunei funcționări a sistemelor operaționale, precum si a luării deciziilor la diferite nivele. Cu alte cuvinte, sistemul informațional realizează legătura necesară între organele de conducere si cele conduse, si invers, într-un mod dinamic.

Buna conducere a unui agent economic este condiționată de existenta unui sistem informațional judicios conceput si implantat, atotcuprinzător, capabil să furnizeze managerilor la toate nivele ierarhice informații sintetice si la nevoie, analitice, de care aceștia au nevoie pentru fundamentarea deciziilor.

Sistemul informațional nu are un rol în sine, ci este subordonat sistemului de conducere pentru care a fost creat. Trebuie să permită managerilor de la orice nivel să pătrundă în procesul intim al fenomenelor, să examineze critic stările de fapt, să evidențiez aspectele pozitive si negative precum si cauzele lor, furnizând suportul documentar pentru elaborarea unor decizii eficiente, al exercitării controlului aplicării deciziilor luate, semnalând abaterile de la îndeplinirea obiectivelor fixate..

Din punct de vedere financiar, stocurile reprezintă alocări de capital ce nu pot fi recuperate decât după parcurgerea întregului ciclu de exploatare, mai precis odată cu realizarea lor. Din această perspectivă, investigația în stocuri de materii prime, materiale si obiecte de inventar si, în general, investițiile în toate categoriile de stocuri constituie cel mai important cont de depozit neaducător de dobândă.

Gestiunea modernă a stocurilor este departe de a mai considera eficientă formarea de stocuri cu mult peste necesitățile exploatării.

Managementul agentului economic trebuie să-și concentreze eforturile pentru realizarea unei gestiuni științifică a stocurilor, utilizând o suită de modele economico-practice de optimizare.

Aportul matematic, uneori complex si ipotezele abstracte ale gestiunii stocurilor fac greu abordabile aceste modele.. Sistemele informatice, în speță cele de gestiune a stocurilor, elimină acest inconvenient, oferind suportul informațional si prelucrările necesare elaborării unor decizii riguros fundamentale, la toate nivelele funcționale.

Organizarea unui circuit rațional de culegere, pregătirea si prelucrare a informațiile cu privire la mișcarea si transformarea valorilor materiale constituie premisa trecerii la adoptarea unor metode moderne de gestionare.

În acest context, se impune necesitatea asigurării unui sistem informatic integrat care să corespundă unei concepții unitare privind activitatea întreprinderii, în care subsistemul de gestiune a stocurilor ar trebuie să pornească de la fenomenele reale cu care se confruntă unitatea. În linii mari, acestea, ar putea fi:

nerespectarea termenelor contractuale de livrare, ceea ce conduce la întârzieri în aprovizionare, determină apariția „rupturii de stoc”, cu repercusiuni nefavorabile asupra întregii activități. Pentru a se evita o asemenea situație se apelează la alte surse de acoperire a nevoilor materiale, dar care ulterior, prin sosirea comenzilor întârziate, conduc la formarea de stocuri nerațională;

volumul mare de muncă atras de gestiunea stocurilor, cu deosebire pe linia determinării stocurilor normate si a urmăririi mișcării acestora, face ca acțiunea de normare să fie limitată la nivel de grupe de materiale. Avându-se în vedere structura sortimentală a materialelor folosite în industria prelucrătoare, atunci calculul normelor de stoc ar trebui să facă necondiționată pe sortimente și aceasta pentru a se evita supra stocarea unora si lipsa altora;

ca urmare, sistemul de gestiune a stocurilor va putea fi capabil să tină pasul cu mutațiile ce se manifestă în producție si aprovizionare, să asigure o informare operativă asupra stării de fapt, în vederea luării deciziilor pe treptele ierarhice interesate, să susțină buna desfășurare a întregii activități.

Sistemul de gestiune a stocurilor, integrat sistemului informațională a întreprinderii oferă răspuns mai multor pachete de informații:

-cunoașterea operativă, la zi si selectiv, la cerere a situației stocurilor la orice tipodimensiune de materiale, reper, piesă, subansamblu, produs finit;

-perioada pentru care stocul existent asigură consumul corelat cu planul de fabricație;

-perspectivele reîntregirii stocurilor, adică date intrării si volumul următorului lot de livrare (când este vorba de materiale sau produse care se primesc din afara întreprinderii) si respectiv data finalizării fabricației si cantitatea de piese si repere ce se asigură din fabricație curentă a întreprinderii respective.

Acest pachet de informații constituie sursa de semnalizare, de informare a organelor de decizie din întreprindere asupra situației critice a unor stocuri. În mod practic ar trebui editată zilnic, sau atunci când apare situația respectivă, lista stocurilor cu nivel zero, perspectiva reaprovizionării materialelor în cauză si stocurile care se apropie de nivelul critic, pe baza căreia personalul din compartimentul aprovizionare urmează să acționeze la furnizori pentru impulsionarea livrărilor.

Un al doilea pachet de informații se referă la stocurile excedente:

situația cantităților în stoc peste nivelul normal si perspectiva evoluției în funcție de reaprovizionările posibile;

-lista stocurilor disponibile;

lista stocurilor fără mâncare sau cu mișcare lentă cu prezentarea duratei de menținere în stoc si a termenului estimativ de absorbție (pentru stocurile cu mișcare lentă), în funcție de ritmul de consum realizat anterior.

Selecționarea acestor informații presupune constituirea fișierelor cu norme de stoc (curent, de siguranță, de condiționare etc.) si stabilirea criteriilor precise de încadrare a unui stoc în categoria de mișcare sau cu mișcare lentă. O dificultate practicată ce nu trebuie neglijată este aceea că sunt multe cazuri când pentru aceeași sortotipodimensiune de materiale sau produse se \in în paralel mai multe fi]e de magazie, în funcție de diferitele pre\uri de aprovizionare determinate de sursele de aprovizionare diferite, dar mișcările nu se efectuează în toate fisele si astfel este posibil ca unele fise să apară cu stocuri fără mâncare, desi fizic materialul rulează din stoc. În aceste cazuri este necesar ca în programul calculatorului să se prevadă posibilitatea însumării cantitative din diferite fise de magazie care se referă la același sortiment, pentru a evita concluziile eronate.

Pe baza informațiilor referitoare la stocurile excedentare se acționează în următoarele direcții:

actualizarea listei stocurilor disponibile, pe baza analizei situațiilor stocurilor fără mâncare sau cu mișcare lentă;

analiza stocurilor al cărui nivel depășește normativul stabilit si precizarea cauzelor, a măsurilor si perspectivelor de reintrare în normal.

În sfârșit, o a treia categorie de informații privitoare la stocuri sunt cele în expresie valorică:

situația stocurilor pe categorii:

materii prime si materiale;

materiale consumabile;

combustibil;

semifabricate;

produse finite.

situația încadrării în normativul mijloacelor circulante;

volumul dobânzilor plătite pentru creditele aferente stocurilor, din care dobânzi penalizatoare.

Aceste informații servesc de regulă la stabilirea unor concluzii si măsuri de ansamblu în cadrul analizelor periodice pe bază de bilanț.

În domeniul stabilirii normelor de stoc, sistemul informațional trebuie să includă unele fișiere de date si programe specifice astfel:

fișiere privind intervalele între livrările rezultate din contractele economice;

fișiere privind nivelul diferitelor categorii de cheltuieli referitoare la

comandarea, primirea, gospodărirea stocurilor;

fișiere cu date din perioadele anterioare privind mărimea si data de intrare a fiecărui lot, pe sortotipodimensiuni de materiale în vederea stabilirii intervalelor între livrări si a abaterilor de la ritmicitatea aprovizionării;

informațiile privind duratele de condiționare a diferitelor materiale, în funcție de tehnologia de folosit;

programe de prelucrare pe calculator a diferitelor modele referitoare la normarea stocurilor.

Informațiile si programele respective permit să se efectueze calcule operative referitoare la norma de stoc curent, de siguranță, de condiționare si aplicarea practică a acestora.

Sistemul informatic trebuie proiectat si realizat folosind documentele de evidentă primară si statisticile existente aprobate în cadrul sistemului informațional:

notele de emisie-recepție;

dispozițiile de livrare;

fisele limită;

documente de lansare;

documente de recepție;

alte documente a căror conținut de informație trebuie utilizat pentru subsecțiunea „stocuri” a sistemului informațional si simultan pentru celelalte secțiuni (aprovizionare, desfacere, producție, financiar contabil etc.).

Un asemenea sistem permite menținerea pe calculator si a datelor necesare pentru raportare, la perioade fixe stabilite sau la cerere, a situației stocurilor efective în raport cu cele normate ca si urmărirea si controlul operativ al mișcării stocurilor în vederea prevenirii sau formării celor nerațională.

2.5.2 Posibilități de perfecționare a eviden\ei stocurilor cu ajutorul mijloacelor automate de prelucrare a datelor

Modulul ISIS

Modulul GESTIUNE STOCURI permite unităților patrimoniale organizarea eviden\ei si contabilității analitice a stocurilor conform metodei operativitățile.

Modulul GESTIUNE STOCURI oferă mijloacele necesare inițializării si controlului stocurilor existente în fiecare gestiune. Pentru fiecare articol din stoc sunt memorate informații calitative si cantitative. În cazul articolelor înregistrate la mai multe pre\uri de gestiune, eviden\a se face separat, pentru fiecare preț.

Modulul GESTIUNE STOCURI oferă posibilitatea lucrului pe luni calendaristice definite ca perioade în sistem. Prin menținerea informațiilor detaliate cu privire la mișcările efectuate asupra stocurilor în lunile anterioare,se pot realiza rapoarte de analiză privind evoluția stocurilor în timp.

Ieșirile din stoc se efectuează conform metodei FIFO (primul intrat, primul ieșit).

Verificarea concordanTei între stocurile scriptice rezultate în urma prelucrării documentelor si stocurilor reale, existente în gestiuni se realizează prin intermediul formularelor de inventar, întocmite pe baza datelor existente în sistem si a celor completate manual în momentul efectuării controlului.

Modulul GESTIUNE STOCURI permite evaluarea materiilor prime si materialelor din producția neterminată.

Modulul gestionează documentele de tip: Proces Verbal de Constatare Diferențe Inventar, Bon de Consum, Bon de Transfer la Altă Unitate Contabilă, Bon de Restituire, Bon de Predare, Fisă Limită de Consum, Proces Verbal de Casare si Recuperare, Proces Verbal de Reevaluare si Bon de Conversie care descriu mișcările de articole (materii prime, materiale, semifabricate, produse finite) între gestiunile (magaziile, depozitele, secțiile de producție) companiei.

Prelucrarea unui document este completă, în sensul că sistemul asigură nu numai înregistrarea în baza de date a informațiilor continue de document, ci efectuează simultan actualizarea stocurilor pentru articolele specificate în document si generarea tranzacțiilor contabile corespunzătoare.

Acest mod de prelucrare, ce presupune înregistrarea tuturor efectelor (asupra stocurilor si în contabilitate) ce decurg din adăugarea, modificarea sau ștergerea unui document, permite cunoașterea în timp real a situației financiare si materiale a companiei, contribuind eficient la fundamentarea deciziilor de aprovizionare, lansare în producție si desfacere.

Modulul GESTIUNE STOCURI oferă suportul necesar fundamentării deciziei de aprovizionare, lansare în producție si desfacere.

Asistarea utilizatorului în prelucrarea documentelor

Modulul operează în modulul gestiune de lucru si perioada curentă care permite gruparea naturală a documentelor după gestiunea emitentă si data emiterii. Gestiunea de lucru se selectează utilizând un dialog care prezintă structura companiei sub formă arborescentă.

Modulul oferă facilități de asistare a utilizatorului la specificarea unui articol: afișarea denumirii si unității de măsură, verificarea tipului articolului, alegerea preotului din listă, afișarea stocului curent, actualizarea automată a valorilor la schimbarea cantității sau preotului. Pentru documentele de ieșire din stoc, sistemul avertizează utilizatorul când cantitatea specificată pe document depășește cantitatea din stoc sau cantitatea maximă permisă.

Modulul asigură consistenTă între datele de stoc si cele de contabilitate, prevenind modificarea directă a cantităților din stocuri de către utilizator. Astfel actualizarea stocurilor se realizează indirect, prin intermediul documentelor. Inițializarea stocului este permisă numai în cazul adăugării unei gestiuni sau la instalarea sistemului.

Modulul oferă posibilitatea verificării datelor introduse de utilizator cu cele completate pe formularele primite, prin calculul valorilor pe linii si a valorii totale pentru toate tipurile de documente pentru care aceste valori au sens.

Modulul permite selectarea unui document introdus anterior, în vederea modificării sau ștergerii, după criterii multiple de selecție: data documentului, gestiunea presatoare sau primitoare, numărul extern al documentului sau identificatorul generat de sistem.

Modulul oferă posibilitatea vizualizării conținutului oricărui tip de document prelucrat, prin generarea unui raport asemănător formularului primar, raport care poate fi afișat sau tipărit la imprimantă.

Modulul permite anularea efectelor unor documente prin facilitatea de introducere a documentelor „în roșu” (cu cantități negative).

Modulul oferă mecanismul de închidere/deschidere a perioadelor comerciale (de prelucrare a documentelor). Acest mecanism previne prelucrarea documentelor în timpul operațiilor de închidere a perioadei contabile, respectiv efectuarea de corectă după închiderea perioadei contabile.

Modulul asigură înregistrarea informațiilor necesare pentru generarea rapoartelor de urmărire dinamică a stocurilor, prin opțiunea de comutare a perioadei curente a stocului.

Siguranța în exploatare

Accesul la informațiile din baza de date este controlat prin mecanismul de parole si drepturi de acces structurate pe utilizatori, gestiuni si operații.

Modulul lucrează în modul „tranzacțional” la salvarea unui document în baza de date. Dacă operația eșuează, datele revin la starea anterioară operației.

Sistemul este protejat împotriva erorilor de operare. Datele sunt validate înainte de salvare si în cazul unei operați greșite, este afișat un mesaj care indică explicit modalitatea de corectare a erorii.

Inițializarea sistemului

Sistemul se poate instala în orice perioadă a anului, fiind necesare: completarea nomenclatorului de articole, introducerea gestiunilor si inițializarea stocurilor pe gestiuni cu cantitățile existente în momentul instalării.

Integrare în sistemul ISIS

Modulul GESTIUNE STOCURI generează automat, la salvarea unui document, tranzacțiile contabile asociate inserării, modificăriisau ștergerii documentului respectiv. Aceste tranzacții sunt exportate si prelucrate de modului CONTABILITATE GENERALĂ.

Modulul GESTIUNE STOCURI utilizează lista de articole gestionată de modului NOMENCLATOR ARTICOLE.Utilizatorul poate selecta un articol completând un filtru complex ce poate cuprinde mai mul\i parametrii: identificator, cod, tip contabil,

denumire, grupa, atribute grupa.

Modulul GESTIUNE STOCURI verifică pentru fiecare utilizator drepturile sale de acces pe o anumită gestiune sau unitate contabilă / filială si pentru o anumită operație. Acordarea acestor drepturi ca si modificarea sau ștergerea lor se realizează cu modulul SISTEM CENTRAL.

B Modulul TRENDIX

Sistemul Informatic Integrat TRENDIX care rezolvă în detaliu:

gestiunea cantitativă si valorică a stocului;

gestiunea datelor de intrare în stoc si de expirare a garanției;

– gestiunea tranzacțiilor de stoc (intrări, ieșiri, transferuri, corecții si inventare);

generarea automată a documentelor contabile: Nota de intrare recepție, Bon de consum, Aviz de expediție, Nota de transfer.

vizualizarea informațiilor de bază asociate unui articol (stare inventar, tranzacție de stoc cu eviden\ă cantitativă si valorică, procese de achiziții, furnizorii unui articol).

TRENDIX – STOCURI poate gestiona stocurile si magaziile în cadrul oricărui tip de societate comercială atât în evidenta engros cât si en detail.

Acest proces se realizează prin parametri zare, aplicația fiind adaptată astfel laspecificul societăți comerciale.

-evidenta stocurilor se poate organiza pe mai multe nivele, magazii, gestiuni / depozite si tipuri articole;

– se pot utiliza mai multe metode de organizare a stocurilor: preț mediu ponderat sau după prețul unic de intrare;

– evidenta stocurilor poate fi urmărită pe diverse perioade de timp (anual semestrial, trimestrial, lunar, săptămânal, zilnic sau pe întreaga perioadă de activitate);

– gestiunea documentelor cu regim special.

Actualizare stocuri:

1. Componenta GESTIUNE-STOCURI tratează orice articol tranzacționat si stocat în interiorul unei magazii ca produs de stoc. Aceasta permite crearea, modificarea sau ștergerea precum si schimbarea codului sau a prafului de listă al unui articol existent.

2. Gruparea produselor după mai multe tipuri de stocuri poate fi definită de utilizator.

3. Definirea unităților de măsură folosite pentru înmagazinarea si achizitionarea produsului.

4. Definirea unor clase echivalente de produse.

MISCĂRI STOCURI

1. GESTIUNE-STOCURI efectuează toate operațiile de modificare a stocului din magazii. Astfel societatea comercială beneficiară poate lucra cu informații corecte, în timp real, referitoare la cantitățile existente în stoc.

2. Definirea produselor de stoc corespunde creării unui nomenclator.

a) Intrări

– intrările de marfă pot fi operate pe bază de comandă, aviz sau factură;

– intrările pe bază de aviz se pot prelua automat în momentul sosirii facturii;

– retururile către furnizor pot fi parțiale sau integrale.

Se pot vizualiza si/sau lista:

1. note parțiale de intrare recepție (N.I.R.) atât în momentul introducerii cât si pe un anumit interval de timp;

2. centralizatoare NIR-uri;

3. totaluri contare;

4. situația valorică a importurilor atât în lei cât si în valută cu posibilitatea de selecție a furnizorilor.

b) Ieșiri

intrările de marfă pot fi operate pe baza de comandă, aviz sau factură;

-intrările pe bază de aviz se pot prelua automat în momentul emiterii facturii;

-retururile de la clienți pot fi parțiale sau integrale.

Se pot vizualiza ]i/sau lista:

1. facturi în momentul introducerii, atât pe formulare tip cât si pe formulare personalizate;

2. centralizatoare facturi;

3. totaluri contare.

4. situația ieșiri-vânzări: facturi, aviz ne facturate, retur la facturi, retur la avize, facturi directe, avize directe, cu selecție pe client sau magazie/gestiune/depozit;

5. situația în funcție de opțiunea aleasă de ordonare (ex. alfabetic, cantitativ, valoric);

6. rapoarte de ieșiri în funcție de dată si tipuri de produse;

7. ieșiri pe bază de bon de consum.

c) Mișcări între gestiuni

-permite transferul produselor dintr-o gestiune în alta sau se creează magazii/gestiuni/depozite noi;

-se pot vizualiza si lista: mișcări gestiuni, centralizatoare mișcări între gestiuni.

d) Mișcări între mărfuri

-oferă posibilitatea de a transforma un anumit produs în mai multe produse păstrând valoarea.

e) Comenzi

– gestionarea comenzilor de la clienți către furnizori cu posibilitatea de a se transforma automat în aviz, factura sau mișcarea între gestiuni (în cazul subunităților);

-gestiunea manoperei de comandă în funcție de serviciile solicitate, efectuate cu transformare automată în factură.

f) Contracte

– permite evidențierea onorării contractelor în funcție de produsele si cantitățile contractate.

g) Inventar

– se realizează inventarierea produselor de stoc la o anumită dată în funcție de magazie/gestiune/depozit selectat sau pe toate;

-diferențele ce se constată între scriptic si faptic pot fi înregistrate într-un cont implicit ales de utilizator;

-se pot utiliza si lista produsele inventariate conform următoarelor criterii: magazie/gestiune/depozit, ordonare crescătoare sau descrescătoare după cantitate plus, cantitate minus, valoare plus, valoare minus.

CAPITOLUL III.

Studiul de caz privind contabilitatea stocurilor de materii prime ]i materiale [n cadrul S.C. OLTCHIM S.A.

3.1Prezentarea firmei

3.1.1Scurt istoric OLTCHIM

Oltchim Râmnicu Vâlcea este una dintre cele mai mari companii de produse chimice din România și din Europa de Sud-Est având în 2012 un număr de 2720 de angajați. Oltchim este ultima companie operațională în domeniul petrochimiei din România care produce, între altele, materiale de construcții din PVC. În anul 2010, Oltchim exporta circa 78% din produse în 80 de țări din Europa, Orientul Mijlociu, Asia – Pacific.

Combinatul este amplasat într-o zonă limitrofă a orașului Râmnicu Vâlcea bogată în resurse: sare, petrol, cărbune, calcar și apă; de asemenea are legături prin conducte subterane de etilenă și propilenă cu Arpechim Pitești, Compania a fost înființată în anul 1966 și este deținută de către statul român iar din 18 februarie 1997 un pachet de acțiuni este listat la Bursa de Valori București, sub simbolul OLT.

Oltchim comercializează policlorură de vinil (PVC), sodă caustică, propenoxid, propilenglicol, polieteri polioli sau materiale de construcții în peste 80 de țări.

În mai 2007, Oltchim a devenit membru deplin în Consiliul European al Producătorilor de Vinili fiind prima societate producătoare de PVC din Europa de Est care primește această distincție.

În decembrie 2009, Oltchim a preluat de la Petrom divizia de petrochimie (Petrochemicals Argeș), de pe platforma Arpechim Pitești, pentru suma de 15 milioane Euro.

Rezultate financiare (milioane euro):

Tabel nr 3.1 Rezultate financiare

Etapa 1966 – 1970

{n 1966 15 mai, se înființează Combinatul Chimic Râmnicu Vâlcea prin HCM nr. 1046/26.05.1966; începe construcția propriu-zisă a combinatului

{n 1967, încep lucrările la instalațiile de oxo-alcooli, clorură de vinil, policlorură de vinil, HCH-lindan Începe construcția Grupului Școlar de Chimie care va pregăti personal pentru OLTCHIM.

{n 1968 28 iulie, e pusă în funcțiune prima unitate de producție: Electroliza I

{n 1969, primii absolvenți ai Grupului Școlar de Chimie 11 nov., se pune în funcțiune instalația Oxo-alcooli I 16 dec., se pornește instalația de HCH-lindan

{n 1970 16 dec., se pune în funcțiune instalația de Clorură de Vinil I, cu o capacitate de 40 000 t/an 18 dec. pornirea instalației Policlorură de Vinil I, cu capacitatea de 36 000 t/an

Etapa 1971 – 1975

{n 1972, se pune în funcțiune instalația de Solvenți Clorurați I

{n 1974, punerea în funcțiune a instalației Solvenți Clorurați II; se pune în funcțiune instalația de Sodă Caustică Electrolitică (Electroliza III) cu catod de mercur și anozi de titan, cristalizarea sării, concentrare sodă caustică

{n 1975, se pune in finc\iune instalația de Oxo-alcooli II, instalația Clorură de Vinil II, instalația Policlorură de Vinil II

Etapa 1976 – 1990

{n 1977,porne]te instala\ia de Propilenoxid – 10 000 t/an, Propilenglicol – 6 300 t/an, Acid 2 etil hexanoic – 100 t/an, Copolimeri vinilici Polimeri polisulfidici (tiocoli) – 1 500 t/an, Chituri bicomponente pe bază de polimeri polisulfidici lichizi (chituri tiocolice) – 500 t/an

{n 1978, se pune in func\iune instala\ia de Polieteri polioli – 3 000 t/an, Clorură de etil – 8 000 t/an Policarbonați – 400 t/an, Metilcloroform – 2 800 t/an, valorificare izomeri inactivi ai HCH benzen 1 050 t/an, Clorbenzen 1 380 t/an, Acid clorhidric 17 500 t/an, instalația de fosgen – 8 500 t/an

{n 1979 porne]te instalația Alchilamine – diizobutilamina (DIBA): – 2 400 t/an, Ciclohexilamina (CHA): – 3 000 t/an, Secundar Butilamina (SBA): – 260 t/an, instalația de erbicide tiocarbamice ( butilat -4 500 t/an, cicloat -1 465 t/an, molinat -150 t/an)

{n 1984,se pune in func\iune instalația alchilenamine (etilendiamina (EDA) -2 400 t/an, trietilentetraamina (TETA) -250 t/an, dietilentriamina (DETA) – 760 t/an, poliamine – 180 t/an), instalația de ortofenilendiamina (OFDA), capacitate: 600 t/an, instalația de electroliză cu diafragmă și anozi de titan (Electroliza IV) capacitate: NaOH leșie 102 500 t/an, clor 90 900 t/an, acid clorhidric 29 000 t/an

{n 1985, este pus` [n func\iune instalația de alaclor (mecloran), capacitate: 2 400 t/an, instalația metiltiofanat (METOBEN), capacitate: 1 500 t/an

Etapa 1990 – 1995

{n anul 1990,[ncepe o nou` etapa a Combinatul Chimic Rm Vâlcea ,acesta devine o societate pe ac\iuni nunindu-se S.C. Oltchim S.A..

Din anul 1991functioneaz` instalația de polieteri pentru spume rigide (Petoli pe bază de zaharoză), capacitate: 1 500 t/an (inițial), 5 000 t/an (ulterior)

Iar din 1992, instalația de producție plastifianți (Dioctilftalat), capacitate:10 000 t/an Produse tensioactive (tenside) pentru formulări pesticide, capacitate: 800 t/an

{n urm`torul an -1993se pune [n func\iune instalația pentru producția esterului 2-etil hexilic al acidului 2,4 D (OLTISAN), capacitate:1300 t/an

Un lucru important se [nt@mpl` in anul 1994,adic` înființarea departamentului Asigurarea Calității

Urmeaz` [n anul 1995, instalația de producție ambalaje de volum mic (0,5/1/5 l), capacitate: 4 mil. buc/an, instalația de ambalare automată pesticide: lichide – capacitate:1 000 l/h, pulberi, capacitate: 300 kg/h.

Adunarea Generală a Acționarilor aprobă in 2 iunie fuziunea prin absorbție a societăților INCERCHIM S.A. Râmnicu Vâlcea, COMVIL HOLDING S.A Băbeni, AVICOLA S.A. Băbeni și CONSERVIL S.A. Râmnicu Vâlcea

Etapa 1996 – 2010

Se infiin\eaz` 1996, instalația de producție panouri celulare din PVC, tip PANPLAST cu o capacitate de 500 mp/zi, instalația de producție profile din PVC pentru uși și ferestre RAMPLAST, cu o capacitate de 1 600 t/an. {n anul1996 intr` [n func\iune instalația de producere panouri termoizolante de tip sandwich OLTPAN, capacitate150000t/an, instalația de formulare pesticide sub forma de suspensii concentrate și emulsii apoase (suspo-emulsii), capacitate 2 000t/an, modernizarea instalațiilor de producere și distribuție frig industrial, etapa I : – capacitate: 3 GF/h(-15 °C) , 18 GF/h(+5 °C), Certificarea Sistemului de Management al Calității conform ISO 9001:1994 de către TŰV SUDDEUTSCHLAND.{n anul 1999 [ncepe modernizarea instalației de obținere Oxo-alcooli (OXO-II) prin trecerea fazei de oxosinteza pe catalizator de rhodiu, capacitate 52 000t/an, din care: octanol – 47 000t/an, izobutanol – 5 000t/an, instalația de producere Apă Oxigenată, capacitate 6 000t/an, Certificarea Sistemului de Management al Mediului – prima certificare din Romania- conform ISO 14001:1996 TŰV SUDDEUTSCHLAND

Din anul 2000se modernizeaz` instalația de Electroliză IV prin trecerea la procedeul cu membrană schimbătoare de ioni, instalația de concentrare sodă caustică și obținerea de sodă fulgi Instalația de ardere rezidii clorurate cu recuperare de energie termică și acid clorhidric Certificare Sistem Integrat Calitate-Mediu, primirea Premiului Român Pentru Calitate "J M Juran"

{n anul 2001, modernizarea instalațiilor de tratare și demineralizare apă, Câștigarea Trofeului Român de Calitate "J M Juran" pentru întreprinderi mari.

Din anul 2002,se pune [n func\iune instalația de plastifianți – Dioctilftalat, Recertificarea Sistemului Integrat Calitate-Mediu conform ISO 9001:2001 și ISO 14001:1996 de către TŰV SUDDEUTSCHLAND

{n anul 2003 incep lucrarile de mărire capacitate la instalația de producere panouri termoizolante tip sandwich – OLTPAN

{n anul 2004 se pune [n func\iune instalația de Anhidridă Ftalică, instalația de Sodă Caustică Perle

{n 2005 [ncep lucr`rile de modernizare și mărire capacitate instalația de Propenoxid, mărire capacitate instalația de Polioli Polieteri, modernizare stații frig-etapa II (PVC I, PVC II, Propenoxid), modernizare SRA IV, mărire capacitate la instalația de producție profile din PVC pentru uși și ferestre RAMPLAST, recertificarea Sistemului Integrat Calitate-Mediu conform ISO 9001:2001 și ISO 14001:2004 de către TŰV SUDDEUTSCHLAND

Acordarea certificatului “Recognised for Excellence in Europe” de către UAQ-EFQM “Din 1966 OLTCHIM oferă produse chimice. Fie că e vorba de policlorură de vinil (PVC), sodă caustică, propenoxid, propilenglicol, polieteri polioli sau materiale de construcții, veți găsi produsele OLTCHIM peste tot în jurul dumneavoastră, în peste 80 de țări.

3.1.2 Misiunea firmei

Societatea are peste 40 de ani de cercetare și inovație. Promovăm transparența și ne concentrăm tot mai mult pe client. Întelegem și anticipăm nevoile, exigențele, aspirațiile clienților noștri. Conștientizăm importanța comunicării: am câștigat încrederea clienților răspunzând prompt cererilor acestora și încurajând dialogul. Am acceptat provocările, avem încredere în forțele noastre. Prețuim informația, progresul tehnologic, mai ales că acestea ne-au modelat viitorul. NS.C OLTCHIM S.A.are 300 de parteneri, o familie de peste 5000 de membri, certificatele de calitate și protecție a mediului…pe scurt: OLTCHIM.-UN BRAND S.C. OLTCHIM S.A este un partener de încredere. Compania noastră se află în topul marilor jucători din industria chimică. În Europa Centrală și de Est suntem numărul unu pe piața produselor clorosodice, piața poliolilor polieteri și piața propenoxidului, iar pe piața PVC ocupăm locul al doilea.

S.C. OLTCHIM S.A a devenit un brand puternic. Ne-am angajat în cursa competitivității și reușim să ne păstrăm poziția. Pentru că am reușit să reducem costurile de producție, consumurile energetice și de materii prime. Pentru că oferim produse performante, la nivelul așteptărilor clienților noștri. Pentru că asigurăm respectul cuvenit mediului înconjurător, reducând poluarea. Am reușit să insuflăm dragostea pentru calitate, performanță, muncă și spirit de echipă în tot ce am atins. Pentru că e datoria noastră să avem grijă de cei de lângă noi.”

3.1.3Organigrama firmei

Uzina Petrochimică

Oltchim este unicul producător din România și al treilea din Europa pentru policlorura de vinil, cu 250 000 t/an. Pe aceasta piață foarte importantă, Oltchim este prezentaăcu OLTVIL, un produs recunoscut în peste 60 de țări. Acesta reprezinta 38.2% din tot exportul Oltchim.Încercăm să fim mai buni întotdeauna. Investim masiv pentru a crește capacitatea de producție la 350 000 t/an, devenind astfel numărul 2 în Europa pentru policlorura de vinil.

  Uzina Chimică I

Producția de polieteri pentru poliuretani se realizează într-un sistem integrat, inovator și foarte bine conceput, unicul de acest fel din Europa Centrală. Integrarea constă în pornirea producției de la propilenă, trecând prin propenoxid, și apoi propilen- glicol și polieteri polioli. Oltchim a făcut eforturi mari pentru a spori valoarea adaugată a produselor din această categorie, realizând multe inovații de-a lungul timpului.

 Direcția Tehnică

Cercetarea și inovarea sunt activități esențiale în cadrul OLTCHIM.

OLTCHIM a adăugat portofoliului său produse de înaltă performanță. Investim în tehnologii cu un mare potențial pentru afaceri. Pentru că dorim ca brandul OLTCHIM să întrunească și cele mai exigente cerințe ale clientilor nostri. Pentru că asiguram respectul cuvenit mediului înconjurător, reducând poluarea. Pentru că ne pasă de cei din comunitatea noastră, pe care îi considerăm parte din familia OLTCHIM. Pentru că suntem alături de clienții noștri și îi sprijinim pentru a avea mai mult succes.

Să lăsăm rezultatele să vorbească de la sine:

37 ani de cercetare continuă

30 tehnologii proprii pilot în doar 10 ani

140 brevete de invențtie

82 articole în reviste științifice

560 comunicări științifice

29 ediții ale Conferinței Naționale de Chimie – cea mai importantă manifestare de acest fel din România

Obiectivul nostru: creșterea continuă, motiv pentru care ne concentrăm în câteva direcții de dezvoltare unde credem că avem ceva de spus:

cercetări privind perfecționarea proceselor tehnologice existente, privind îmbunătățirea calității produselor finite;

cercetări pentru obținerea de intermediari și/sau produse noi cu un potențial major pentru afaceri;

cercetări în domeniul compușilor organici cu activitate biologică;

studii și procedee de tratare a deșeurilor de fabricație și a apelor reziduale rezultate în diverse procese tehnologice;

monitorizarea permanentă a calității unor produse de bază (PVC și Polioli Polieteri).

OLTCHIM, companie listată pe Bursa de Valori București

Tranzacționarea acțiunilor emise de S.C. Oltchim S.A. se faceîin cadrul Bursei de Valori București pe baza Deciziei de înscriere la cota nr. 21/26.11.1996, începând cu data de 18.02.1997.

Acțiunile societății sunt cotate la categoria I (simbol OLT) și volumul tranzacționării acestora intră în calculul indicelui BET-C și BET-XT (începând cu data de 01.04.2010).

Structura actionariatului

Tabel 3.2 Structura Ac\ionariatului

Certificări Calitate

Calitatea este motorul a tot ce înseamnă OLTCHIM. Din 1966, de la înființarea companiei, OLTCHIM a însemnat proiecte de calitate,  management de calitate și produse de calitate.

OLTCHIM  a fost prima companie din care a obtinut certificări pe linie de calitate – un pas firesc care a reflectat tradiția calității la OLTCHIM, veche de zeci de ani. 

Vom lăsa rezultatele să vorbească pentru Oltchim. Iată câteva din etapele parcursului pe linia calității:

1994 – înființarea departamentului Asigurarea Calității

1997 – certificarea Sistemului de Management al Calității conform ISO 9001:1994 de către TŰV SUDDEUTSCHLAND

1999 – certificarea Sistemului de Management al Mediului conform ISO 14001:1996 de catre TŰV SUDDEUTSCHLAND – prima certificare din România

 2000 – certificarea Sistemului Integrat Calitate-Mediu

 2000 – primirea Premiului Român Pentru Calitate "J M Juran"

 2001 – primirea Trofeului Român de Calitate "J M Juran" pentru întreprinderi mari

 2002 – recertificarea Sistemului Integrat Calitate-Mediu conform ISO 9001:2001 și ISO 14001:1999

2003 – acreditarea laboratoarelor de control al calității de către RENAR ( Asociația de Acreditare din România) conform SR EN ISO/ CEI 17025:2001

 2005 – recertificarea Sistemului Integrat Calitate-Mediu conform ISO 9001:2001 și ISO 14001:2004

 2005 – reacreditarea laboratoarelor de control al calității de către RENAR ( Asociația de Acreditare din România) conform SR EN ISO/ CEI 17025:2005

2005 – acordarea certificatului “Recognised for Excellence in Europe” de către UAQ-EFQM

 2005 – certificarea conformității produselor utilizate ca materii prime pentru industria alimentară și farmaceutică: PVC, dioctilftalat, acid clorhidric 32%, propilenglicol.

 2008 – recertificarea Sistemului Integrat Calitate Mediu conform standardelor ISO 9001:2001 și ISO 14001: 2005 de către TÜV SÜD

2008 – recertificarea conformitătii produselor utilizate ca materii prime pentru industria alimentară și farmaceutică: PVC, dioctilftalat, acid clorhidric 32%, propilenglicol.

Certificări protecția mediului

OLTCHIM activează în domeniul chimic, unde poluarea este inerentă. Însă știm că lucrurile pot să stea mult mai bine decât atât. Poluarea poate fi redusă până aproape de inexistență. Asta este dorința noastră pentru OLTCHIM, dorință pe care o punem în practică încă de la începutul existenței companiei.

Ne-am concentrat asupra epurării apei încă de la început prin instalații complexe axate pe:

epurare specifică în funcție de impurificatori

stație de corectare finală, care purifică și mai mult apele reziduale

epurare biologică

O altă problemă pe care am tratat-o excepțional, prin impunerea unui standard în domeniu, este cea a depozitării rezidiilor solide și periculoase.

Apa, Aer si Sol

1991 a fost anul în care am extins programele de mediu și asupra calității aerului și solului. Am investit în laboratoare specializate care să țină sub control nivelurile de poluare a apei, aerului și solului. Totul pentru ca impactul OLTCHIM asupra mediului să fie minim.

Laboratorul de Control Aer-Sol

Laboratorul de Control Ape

Acestea monitorizează continuu influența companiei asupra mediului. Laboratoarele colaborează cu numeroase institute cu ajutorul cărora se urmărește o îmbunătățire continuă a calității mediului în care OLTCHIM activează. Am introdus astfel multe inovații care să transforme în timp OLTCHIM într-o companie verde.

Nici un program de protecție a mediului nu poate fi complet fără certificări de respectare a normelor ISO în vigoare. S-au făcut eforturi de a adera la standarde încă de la publicarea acestora. A fost foarte important pentru OLTCHIM să fie printre primele companii românești care obțin o astfel de certificare. În 1999 am reușit.

Desfășurându-și întreaga activitate în jurul axei calitate, OLTCHIM a obținut numeroase aprecieri pe această linie:

1999 – certificarea Sistemului de Management al Mediului ISO 14001/1996, prima certificare din România

2000 – Sistemul Integrat Calitate-Mediu ISO 9001/1994

2005 – recertificarea Sistemului Integrat Calitate-Mediu ISO 9001/2004 și ISO 14001/2004

O adevarată cultura de protecție a mediului vine din interiorul companiei. OLTCHIM investește în educația echipei de producție pentru a dezvolta entuziasmul și cunoștințele cu privire la mediul înconjurător.

OLTCHIM publică încă din 1995 Buletinul Ecologic trimestrial care este distribuit tuturor angajaților. Însă cum învățarea și pasiunea apar cu adevărat din acțiune, politica OLTCHIM este de a implica personal angajații în toate programele de mediu și îmbunătățire a indicatorilor de performanță a mediului.

OLTCHIM în cifre

Cu o experiență de mai bine de 40 de ani, OLTCHIM se bucură, azi, de recunoaștere în peste 80 țări, colaborează cu cel puțin 300 companii și este prezent pe piețele din Europa, Orientul Mijlociu, Asia Pacific, în condițiile în care exportă, la ora actuală, mai bine de trei sferturi din producția sa.

Figura 3.2 Structura vânzărilor 2010

OLTCHIM. produse, vânzări.

22% din totalul vânzărilor este destinat pieței interne

unicul producător de PVC, polioli polieteri, plastifianți (dioctilftalat)

37,5% este ponderea PVC din totalul vânzărilor în 2010

28,7% reprezintă ponderea livrărilor de propenoxid și polioli (intermediari pentru poliuretani) în total vânzări 2010

14,4% reprezintă ponderea produselor clorosodice în total vânzări 2010

Figura 3.3 : Ponderea produselor în structura vânzărilor

OLTCHIM. Piața externă.

80 reprezintă, la ora actuală, numărul țărilor în care sunt comercializate produsele OLTCHIM

300 parteneri mondiali garantează profesionalismul OLTCHIM

78% din totalul vânzărilor reprezintă livrări pe piața externă

36,8% este ponderea PVC în totalul exporturilor OLTCHIM

32,8% reprezintă ponderea exporturilor de propenoxid și polioli (intermediari pentru poliuretani) în total exporturi 2010

14,6% reprezintă pondere export produse clorosodice în total export 2010

OLTCHIM – Ponderea Produselor in Exporturi 2010

Figura 3.4 : Structura produselor în total vânzări la export

23,0% din export se indreaptă către Orientul Mijlociu (inclusiv Turcia)

39,6% este ponderea Europei Centrale și de Est în cadrul exportului

33,8% reprezintă exporturi OLTCHIM în Europa de Vest

Figura 3.5 : Ponderea zonelor geografice în exportul produselor

3.2 Studiul de caz privind contabilitatea ]i analiza stocurilor de materii prime ]i materiale [n cadrul S.C. OLTCHIM S.A

3.2.1 Contabilitatea stocurilor

Pentru buna desfa]urare a procesulului de produc\ie la SC OLTCHIM S.A este necesar` aprovizionarea cu materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar ]i ambalaje.

Aprovizionarea se face de la diversi furnizori: pentru materii prime-Exploatarea Minier` Rm. V@lcea, S.C Arpechim S.A Pite]ti, S.C Bulrom S.A ]i pentru materialele consumabile, piese de schimb, ambalaje-S.C Mairon S.A Gala\i, S.C.Ispar S.A, S.C.Primagra S.A, S.C Electro Daniela S.A. Cluj et

*Se [nregistreaz` factura nr. 00120/07.02.2012 emis` de S.C. Bulrom Gaz Impex S.R.L. Bucure]ti,CIF RO14012099,J40/6335/2001 [n valoare de209300.2 lei ]I nr de NIR 51200/04.02.2012

% = 4011 209300,2 lei Furnizori

3011 159068,16 lei Materii prime

4426 50232,04 lei TVA deductibil`

*Se [nregistreaz` factura00435/10.02.2012 emis` de S.C.Didona S.R.L. Bra]ov, CIF RO3951906, J17/1247/1993 [n valoare de 90420,3;TV- 21708,87lei ]i nr.NIR2421/10.02.2012 reprezent@nd aprovizionarea cu obiecte de inventar (echipamente de protec\ie)

% =4011 90420,3 lei Furnizori

3031 68719,43 lei Materiale de natura obiectelor de inventar

4426 21708,87 lei TVA deductibil`

*Se [nregistreaz` factura 6000581/11.02.2012 emis` de S.C.Divers Util Service S.R.L, CIF RO15045752. JO3/878/2002 [n valoare de 480328 lei cu NIR. 18038 din 11/02/2012 reprezent@nd materiale nefaroase.(inox,cupru)

% =4011 480328lei Furnizori

3021 365049,28lei Materiale auxiliare

4426 115278,72lei TVA deductibil`

*Se inregistreaz` factura cu nr. 3659/17/03/2012 emis` de S.C. Cosmin S.A [n valoare de 1380,76lei reprezent@nd telefoane panasonic de natura obiectelor de inventar.

% =4011 1380,76 lei Furnizori

3031 1049,38 lei Materiale de natura obiectelor de inventar

4426 331,38 lei TVA deductibil`

*Se inregistreaz` factura extern` cu 240354/15.02.2012 emis` de Trilot Belgia in valoare de 32463,15lei nr. NIR 203/15.02.2012 care are un discaunt de 2% din valoarea m`rfii, reprezent@nd cilindrii de diferite dimensiuni.

% = 4011 32463,15lei

3024 33125,66lei

3028-05 -662,51lei

3028-06

-la sf@r]itul lunii inregistrarea discountului este:

3028-05 =767 662,51lei

*Se [nregistreaz` factura nr. 100879/19.02.2012 emis` de S.C. Mairon S.A. Gala\i, CIF RO6581999,J17/3127/1994 [n valoare de16438,1 ]i nr. NIR 18040/19.02.2012 reprezent@nd \eav` de construc\ie.

% =4011 16438,1lei

3024 12492,95lei

4426 3945,15

*Se [nregistreaz` factura nr.1145601/20.02.2012 emis` deS.C. DIVERS Util Service S.R.L. Pite]ti, CIF RO15045752, J03/878/2002 [n valoare de 520320lei recep\ionat` cu NIR 18038/20.02.2012 reprezent@nd materieale feroase(\eav`, tabla, s@rm`).

% =4011 520320lei

3021 395443,2lei

4426 124876,8lei

*Se [nregistreaz` factura cu nr. 4430/07/03/2012 emis` S.C. Comphis S.R.L. Rm V@lcea, CIF RO 1471510, J38/1061/1991 [n valoare de 3232,04lei recep\ionat` cu NIR 4051/08.03.2012, reprezent@nd rechizite necesare S erviciului Financiar.

% =4011 3232,04lei

3028 2456,36lei

4426 775,68lei

*Se [nregistreaz` factura cu nr. 325/08.03.2012 emis` de S.C. Euroberings S.R.L. Bucure]ti, CIF RO5037159, JO8/3579/1993 [n valoare de2870,07 lei ]i nr. NIR 1360 reprezent@nd rulmen\i SKF.

% =4011 2870,07lei

3024 2181,26lei

4426 688,81lei

*Se [nregistreaz` factura nr 3945/09.03.2012 emis` de Uzinele Sodice Govora ,CIF RO1467188, J38/2501/1990 [nvaloare de14594,16lei ]I NIR 3686/10.03.2012 reprezent@nd cantitatea de soda calcinat` necesar` procesului de produc\ie.

% =4011 14594,16lei

3011 11091,57lei

4426 3502,59lei

*Se [nregistreaz` factura nr. 3966/10.03.2012 emisa de S.C. Upruc S.A Fag`ra], CIF RO12527609, J08/1094/1999 [n valoare de 20438,01lei cu NIR 7101/14.03.2012 reprezent@nd monstre de produse chimice.

% =4011 20438,01lei

3021 15532,89lei

4426 4905,12lei

*Se [nregistreaz` factira cu nr. 7520/03.03.2012 emis` de S.C. Mentchim S.A. Rm V@lcea CIF RO 17571575, J38/501/2005 [n valoare de 1043lei recep\ionat` cu NIR 25346/03.03.2012 reprezent@nd confectii (buc]I uzur`).

% =4011 1043lei

3024 796,68lei

4426 250,32lei

*Se [nregistreaz` factura cu nr. 1253/12.03.2012 emis` de Industrial GP S.R.L. Bucuresti, CIF RO5719547, J40/10115/1994 [n valoare de 48520,3lei cu NIR 8215/16.03.2012 reprezent@nd past` adeziv`.

% =4011 48520,3lei

3028 36875,43lei

4426 11644,87lei

*Se [nregistreaz` factura cu nr. 120407184/27.04.2012 eliberat` de Seda Invest S.R.L, CIF RO13043763, J08/470/2000 [n valoare de 107,04lei reprezent@nd ]uruburi. Marfa a fost recep\ionat` cu NIR 1105/30.04.2012.

% =4011 107,04lei

3021 86,32lei

4426 20,72lei

Anexez factura ]i NIR

*Se [nregistreaz` factura cu nr 211681/26.04.2012 eliberat` de Turbonef S.R.L. CIF RO2989481, J38/64/1993.[n valoare de 10074,97lei reprezent@nd semifabricate bronz. Marfa a fost recep\ionat` cu NIR086/26.04.2012.

% =4011 10074,97lei

3024 8124,98lei

4426 1949,99lei

Anexez factura ]i NIR.

*Se [nregistreaz` factura cu nrMA114/23.04.2012 eliberata de S.C. Multiacces com S.R.L CIF RO11396831. J38/1165/2004. [n valoare de 23612,77lei reprezent@nd tabla ltg(materiale feroase).Marfa a fost recep\ionat` cu NIR18007/24.04.2012.

% =4011 23612,77lei

3021 19042,56lei

4426 4570,21lei

Anexez factura ]i NIR.

*Din depozitul central s-au eliberat marfuri de natura materialelor consumabile unei sectii din cadrul societ`\ii pe baz` de bon de consum.

6024 =3024 45620lei

* Se inregistreaz` eliberarea de materiale consumabile pe baz` de aviz de [nsotire a m`rfii.

371.01 =3021 36214lei

*Se inregistreaz` eliberarea de materiale consumabile pe baz` de not` de transfer.

3024 =3024 2365lei

Concluzii și propuneri

Din punct de vedere financiar, stocurile reprezintă alocări de capital recuperabile doar după parcurgerea întregului ciclu de exploatare. Din acest motiv, investițile în stocuri constituie cel mai important cont de depozit neaducător de dobândă.

În aceste condiții gestiunea ștințifica a stocurilor consideră ineficientă formarea de stocuri, cu mult peste necesitățile exploatării. Managementul agentului economic este chemat să asigure stocul considerat a fi optim din punct de vedere a relației rentabilitate-risc. Un rol esențial în realizarea acestui obiectiv îl are alegerea celor mai potrivite metode de gestiune și evidență a stocurilor astfel încât, la un moment dat, să nu lipsească articolele necesare procesului de exploatare.

SC OLTCHIM SA este o unitate economică puternică integrată, cu o producție complexă și diversă.

Evoluția în timp a întreprinderii a fost determinată de preocuparea permanentă pentru asimilarea de produse noi și modernizarea celor existente. Aceasta a condus la modernizarea și diversificarea producției, urmărindu-se creșterea calității produselor și a prestigiului mărcii fabricii.

SC OLTCHIM SA beneficiază de o structură organizatorică funcțională, cu un nivel ridicat de centralizare, un sector de management îngust, în care transmiterea deciziei este formată și precisă.

Mediul dinamic în care societatea își desfășoară activitatea reclamă trecerea de la structura organizatorică de tip birocratic la o structură de organizare cu "adîncime" scăzută, flexibilă, capabilă de a se adapta la mediul extern în continuă schimbare.

Capacitatea de adaptare la cerințele mediului extern a SC OLTCHIM SA este medie, ca urmare a influenței următorilor factori :

-poziția întreprinderii pe piețele pe care activează este nivelul mediu;

-contribuția birourilor de concepție, la ocuparea unei poziții onorabile pe piață, este sub nivelul cerințelor , dar situația poate fi ameliorată cu resurse proprii;

-raportul performanță-preț atinge un nivel satisfăcător, cu posibilități semnificative de îmbunătățire până la nivelul principalilor concurenți;

-funcția de marketing este desfășurată la un nivel satisfăcător pentru a asigura supraviețuirea întreprinderii ;

-strategia de marketing prezintă un conținut adecvat cerințelor și posibilităților întreprinderii, dar aplicarea ei se afla sub nivelul așteptat.

Rezultă că sunt necesare măsuri pentru îmbunătățirea generală a poziției pe piață și, în mod deosebit , pentru îmbunătățirea contribuției birourilor de concepție și a relației performanță-preț .

Aprovizionarea cu materii prime și materiale auxiliare necesare procesului de producție se face pe baza unui portofoliu de furnizori , având la bază criterii stiințifice de determinare .

Astfel, SC OLTCHIM SA dispune în permanență de doi-trei furnizori importanți care asigură aproximativ 80% din necesarul de materii prime, pentru a putea beneficia de reducerile de preț , fără a-i fi afectată independența Totodata, cantitatea optimă de aprovizionat este organizată sistematic, având la bază metode științifice de dimensionare.

Desfacerea produselor presupune un singur intermediar, respectiv firme de comerț cu amănuntul, canalele de distribuție putând fi considerate optime din punct de vedere economic.

În perspectivă, costul canalelor de distribuție este suportat de către beneficiari, tipul de livrare fiind ''franco-fabrica''.

Activitatea de producție se desfășoară după un program de fabricație ce cuprinde contracte cu diverși clienți, în stransă corelație cu cererea de piață pentru utilizarea judicioasă a factorilor existenți.

Potențialul tehnologic al SC OLTCHIM SA este apreciat la o valoare medie, în raport cu principalii concurenți, din următoarele motive;

echipamentele tehnologice au o performanță medie . Uzura fizică și morală, pe ansamblu, este ridicată, însă utilajele de bază sunt la zi, ca urmare a reparațiilor și modernizărilor aduse;

întreținerea preventivă este considerată fără neajunsuri, dar cu durată lungă de indisponibilitate a echipamentelor;

frecvența redusă a întreruperilor accidentale;

există reglementări organizatorice și măsuri tehnice privind reducerea consumurilor de energie ;

fluxurile tehnologice sunt programate și urmărite pe bază de evidențe scriptice;

transporturile interne sunt mecanizate la nivelul funcțiilor respective;

efortul de cercetare-dezvoltare pentru îmbunătățirea potențialului tehnologic este sub nivelul exigențelor;

Creșterea volumului producției, în strânsă legatură cu potențialul tehnologic necesită luarea unor măsuri în vederea :

punerii în funcțiune a unor noi capacități de producție și tehnologizarea celor uzate fizic și / sau moral ;

modernizării fluxurilor de fabricație, în scopul creșterii productivitații muncii și a calității acestora;

sporirii fondurilor alocate cercetări în domeniul îmbunătățirii potențialului tehnologic.

În prezent, SC OLTCHIM SA se afla în faza de finalizare a activității de concepție a unui sistem informațional integrat, capabil să asigure informațiile necesare sistemului managerial, precum și celorlalte categori de utilizatori de informații.

BIBLIOGRAFIE

1. Cocri] V, Isan V- Economia afacerilor, ]i 2005

2. Darie V, ].a –Manualul expertului contabil ]i al contabilului autorizat. Editura Agora, Bac`u

3. Elena Diaconu-Contabilitate financiar` curent` ]i de raportare. Editura Didactic` ]i Pedagogic` 2012

4. Elena Diaconu, Ion }uiu, Cristina C`lin –Contabilitate baze ]i proceduri. Editura Sitech Craiova 2007.

5. Feleag` N. Iona]cu –Tratat de contabilitate financiar`, volumul II, Editura Economic` Bucure]ti.

6. Coman –Contabilitate financiar`, Editura Funda\ia Rom@nia de M@ine, Bucure]ti 2002.

7. Fusaru Doina, Gherasim Zenovic ]i colaboratorii, -Aaplicatii economice in Visual Basic]i Access, Editura Funda\iei Rom@nia de M@ine, Bucuresti 2006.

8. Gherasim Zenovic, Fusaru Doina,Andronie Maria,-Sisteme informatice pentru asistarea deciziei economice, Editura Funda\iei Rom@nia de M@ine, Bucure]ti 2008.

9. Ionescu Cicilia –Contabilitate baze ]i proceduri, Editura Funda\iei Rom@nia de M@ine, Bucuresti,2007.

10. Ionescu Cicilia –Sisteme contabile moderne, Editura Funda\iei Rom@nia de M@ine, Bucure]ti,2005.

11 Ionescu Lumini\a –Contabilitatea aprofundat` a societ`\ilor comerciale, edi\ia aIII-a revizuit` ]i ad`ugit` ,Editura Funda\ia Rom@nia de M@ine, Bucure]ti,2007.

12. Mihuleac E.-Bazele managementului, Editura Tempus, Bucure]ti 2005.

13 Octavian Bojian –Ccontabilitatea inteprinderilor, Editura Economic` Bucure]ti.

14 OUG 37/2011

15 Ristea Mihai ]i colaboratori Contabilitatea societ`\ilor comerciale, vol.I Editura Universitar` Bucure]ti 2009.

16 Standardul Interna\ional de Contabilitate IAS2 –Contabilitatea stocurilor.

17 Standardele Interna\ionale de Contabilitate, Editura Economic` Bucure]ti 2000

18 http://ro.wikipedia.org/wiki/Oltchi

19 Vi]an Dumitru ]i colaboratorii-Contabilitate financiar`,Editura Independen\a Economic` Pite]ti 2006.

http://www.oltchim.ro/

https://www.bvb.ro/

(http://www.oltchim.ro/index.php?name=despre-noi/oltchim-in-cifre)