Contabilitatea Societății Hoteliere Hotel Plaza

=== 4bed8c73fbbb5f270cedef3cd0529ddb05534b97_146025_1 ===

CONTABILITATEA SOCIETĂȚII HOTELIERE HOTEL PLAZA

Cuprins

CAPITOLUL 1 ASPECTE TEORETICE PRIVIND CONTABILITAEA ÎN DOMENIUL HOTELIER

1.1.Prețuri utilizate pentru evaluarea stocurilor și producției
1.2. Documente folosite în contabilitae

1.3.Metode de evaluare a stocurilor

1.4.Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor
CAPITOLUL 2 PREZENTAREA SOCIETĂȚII HOTEL PLAZA
2.1.Obiectul de activitate al societății Hotel Plaza

2.2. Organizarea hotelului Hotel Plaza

CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ CONTABILITATEA ÎN DOMENIUL HOTELIER LA HOTEL PLAZA
3.1.Monografie contabilă privind achizițiile și vânzările la SC HOTEL PLAZA

3.2. Monografie contabilă privind veniturile și cheltuielile la SC HOTEL PLAZA

3.3. Monografie contabilă privind taxele și impozitele la SC HOTEL PLAZA

3.4. Monografie contabilă privind contabilitatea imobilizărilor la SC HOTEL PLAZA

CAPITOLUL 4 PREZENTAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE ANUALE LA 31/12/2017 ȘI VALORIFICAREA INFORMAȚIEI CONTABILE DIN SITUAȚIILE FINANCIARE ANUALE ALE SOCIETĂȚII COMERCIALE HOTEL PLAZA

4.1.Prezentarea situațiilor financiare la 31/12/2017 la SC HOTEL PLAZA

4.2.Utilizarea informațiilor situațiilor financiare în analiza principalilor inddicatori economici

CONCLUZII, PROPUNERI

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL 1 ASPECTE TEORETICE PRIVIND CONTABILITAEA ÎN DOMENIUL HOTELIER

1.1.Prețuri utilizate pentru evaluarea stocurilor și producției

În România evaluarea stocurilor se face conform OMFP 1802/2014, astfel:

Evaluarea la intrare:

pentru materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar, mărfuri, ambalaje și alte bunuri cu titlu oneros se face la costul de achiziție, acesta cuprinzând prețul de cumpărare, taxele de import și alte taxe (excepție făcând cele recuperabile de la autoritățile fiscale), cheltuieli de transport, manipulare și alte cheltuieli direct atribuibile achiziției.

„pentru producția în curs, semifabricate și produse finite se face la costul de producție care cuprinde cheltuielile cu materiale directe, energie consumată în scopuri tehnologice, manoperă directă, alte cheltuieli directe de producție și cota de cheltuieli indirecte alocată fabricației acestora.”

pentru stocurile care reprezintă aport la capital se face la valoarea de aport;

pentru acele stocuri obținute cu titlu gratuit se face la valoarea de utilitate.

La momentul achiziției bunurilor, furnizorul poate acorda clientului diferite reduceri comerciale sau financiare, pentru anumite cazuri.

Reducerile comerciale sunt reprezentate de: rabaturi – acestea se acordă pentru defecte de calitate și se aplică asupra prețului de vânzare; remizele – se acordă atunci când cumpărătorul achiziționează un volum de bunuri mai mare decât cel stabilit; risturnele – se aplică prețurilor după un volum de tranzacții cu același cumpărător.

„Reducerile comerciale primite și înscrise pe factura de achiziție de la furnizor, reduc costul de achiziție al bunurilor. Dacă reducerea este primită ulterior, aceasta va corecta costul stocurilor dacă ele se mai află în gestiune, în caz contrar ea se va evidenția distinct în contabilitate (contul 609 "Reduceri comerciale primite").” În contabilitatea furnizorului reducerea va fi evidențiată în contul 709 "Reduceri comerciale acordate".

Reducerile financiare sunt reprezentate de sconturi de decontare și se acordă atunci când cumpărătorul achită datoriile înaintea datelor scadente.

„Reducerile financiare primite de la furnizor reprezintă  venituri ale perioadei indiferent de perioada la care se referă și se înregistrează în contul 767,,Venituri din sconturi obținute". La furnizor, reducerile acordate sunt cheltuieli ale perioadei și se înregistrează în contul 667 ,,Cheltuieli privind sconturile acordate".

Evaluarea stocurilor în bilanț se face la cea mai mică valoarea dintre cost și valoarea realizabilă netă.

În situațiile financiare, informațiile cu privire la stocuri trebuie să fie credibile, relevante și comparabile cu evoluția stocurilor.

Ghidul pentru înțelegerea și aplicarea IAS 2 „Stocuri” stabilește că aceste informații cu privire la stocuri vor avea în vedere: „politicile contabile de evaluare a stocurilor; metodele de determinare a costului; valoarea contabilă a stocurilor pe total și pe categorii; valoarea stocurilor evaluate la valoarea realizabilă netă; valoarea stornărilor și diminuărilor de valoare, inclusiv cauzele acestora; valoarea stocurilor gajate în contul datoriilor.”

În notele explicative sunt prezentate și alte informații mai detaliate referitoare la stocuri care sunt necesare utilizatorilor. În funcție de importanța și semnificativitatea stocurilor, se stabilește dacă informațiile vor fi prezentate detaliat în situațiile financiare.

La nivelul Uniunii Europene, evaluarea stocurilor se face conform referențialului contabil IAS 2 "Stocuri.

Interpretarea normei stabilește că „Standardele dau posibilitatea utilizării metodei celei mai adecvate, funcție de caracteristicilediferite ale stocurilor.”

Conform IAS 2, la inventar, stocurilor se evaluează la valoarea realizabilă netă.

În bilanț, evaluarea acestora se face la cea mai mică valoarea dintre cost și valoarea realizabilă netă.

Costul cuprinde toate costurile aferente achiziției, prelucrării și alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma și locul în care se găsesc în prezent.

Există și costuri care nu trebuie incluse în costul stocurilor, dar vor fi recunoscute drept cheltuieli ale perioadei. Câteva exemple de astfel de costuri: pierderi de materiale, manoperă și alte costuri de producție înregistrate peste limitele normal admise; costurile de desfacere; regii generale de administrație; cheltuieli de depozitare.

„Valoarea realizabilă netă este prețul de vânzare estimat, ce ar putea fi obținut pe parcursul desfășurării normale a activității, mai puțin costurile estimate pentru finalizarea bunului și costurile estimare necesare vânzării.”

1.2. Documente folosite în contabilitate

Documentele pentru intrarea socurilor în entitatea economică sunt: comenzi, facturi, avize de expediție, note de livrare, note de intrare recepție și constatare diferențe, bon de transfer-restituire, rapoarte de producție, bon de primire, declarații vamale de import, liste de inventariere, borderou de primire a mărfurilor în consignație, procese verbale de predare primire, procese verbale de donație.

Documente de ieșire a stocurilor din entitatea economică: facturi, avize de expediție, bonuri de predare, transfer restituire, borderou de vânzare, fișă limită de consum, bonuri de consum,, procese verbale de predare primire, procese verbale de donații, rapoarte zilnice de producție. Evidența operativă a stocurilor se ține cu ajutorul documentelor fișa de magazie, registrul stocurilor, raportul de gestiune.

Factura-se întocmește la livrarea bunurilor, atât la intrare cât și la ieșirea stocurilor, este un act justificativ de decontare, încasare sau plată a contravalorii bunurilor sau serviciilor consemnate.

Avizul de însoțire servește ca document pentru eliberarea, primirea în gestiune și ca act de însoșire a stocurilor pe timpul transportului.

Nota de intrare recepție și constatare diferențe, evidențiează bunurile intrate în gestiune și este întocmită pe baza documentelor eliberate de furnizor.

Bonul de predare, transfer, restituire este folosit pentru predarea la magazie a stocurilor de produse finite, semifabricate, obținute din producția proprie sau prin transmiterea bunurilor de la un loc de depozitare la altul în cadrul aceleiași unități.

Declarația vamală este utilizată pentru declararea bunurilor în detaliu clasificate în tariful vamal cu ocazia efectuării operațiunilor de import sau export și care dovedește efectuarea propriu zisă a operațiunilor de import sau export după caz, în condițiile legale.

Documentul care stă la baza vânzărilor și cumpărărilor este factura. Pentru furnizor, ea este un document de vânzare a stocurilor, iar pentru client, de cumpărare.

Factura cuprinde:

Prețul unitar al stocului care înmulțit cu cantitatea vândută sau cumpărată pentru fiecare sortiment permite stabilirea valorilor parțiale. Acestea însumate dau valoarea totală.

Reducerile de preț care pot fi de două tipuri: reducerile comerciale; reducerile financiare.

Reducerile comerciale pot fi: bonificații, remize, risturne.

Bonificațiile, denumite și rabaturi comerciale, sunt reduceri de preț acordate de furnizor clientului pentru unele defecte de calitate conținute de stocul vândut, dar care nu fac stocul nevandabil, sau neconsumabil. Se mai acordă la vânzarea bunurilor la o dată foarte apropiată de data expirării termenului de garanție.

Remizele sunt reduceri acordate asupre prețului de vânzare convenit, în funcție de importanța cantității vândute remize de cantitate sau de rolul de revânzător al clientului, remize de revânzare. Se calculează, în general, prin aplicarea unui procent asupra prețului de vânzare.

Risturnele reprezintă reduceri de preț calculate asupra ansamblului de operații efectuate cu același partener, client pentru o anumită perioadă convenită de comun acord pentru care s-a depășit valoarea cntractată.

Reducerile financiare apar sub forma sconturilor sau sconturilor de reglementare. Sconturile sunt reduceri acordate de furnizor clientului pentru plata datoriei sau încasarea creanței înainte de termenul de scadență.

1.3.Metode de evaluare a stocurilor

Metoda costului mediu ponderat (CMP). Această metodă încearcă să anuleze efectele creșterii și descreșterii prețurilor, deoarece costul final calculat conform acestei metode este influențat de toate prețurile plătite în cursul perioadei și de prețul stocului inițial. Costul mediu ponderat se calculează ca raport între valoarea totală a stocului inițial (Si) plus valoarea totală a intrărilor (Vi) și cantitatea existentă în stocul inițial (Qs), plus cantitățile intrate (Qi):

Dintre avantajele CMP la sfârșitul perioadei menționez: aduce la același nivel variațiile costurilor prețurilor în cazul instabilității: simplifică calculele de evaluarea stocurilor iar ca dezavantaje menționăm că permite doar evaluarea globală la sfârșitul perioadei ceea ce contrazice principul inventarului permanent, adică determină în orice moment valoarea stocului final.

În cazul CMP după fiecare recepție ca avantaje remarcăm faptul că se cunosc în permanență valoarea stocurilor și a ieșirilor, valoarea ieșirilor calculate după această metodă se apropie de realitatea economică dar este o metodă dificilă în practică acolo unde sunt mișcări de stocuri numeroase.

Metoda primul intrat – primul ieșit (FIFO).

Potrivit metodei „primul intrat – primul ieșit” (FIFO), „bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție sau de producție al primei intrări.

Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție sau de producție al lotului următor, în ordine cronologică.”

Ca o caracteristică specifică a acestei metode, ea generează aceleași rezultate în oricare dintre sistemele de inventariere – permanent sau intermitent.  

Ca avantaj această metodă este simplă și ușor de aplicat; stocurile rămase sunt evaluate la costurile actuale și se apropie de realitatea economică iar ca dezavantaje în perioada inflației ieșirile sunt subevaluate iar acest lucru duce la micșorarea cheltuielilor și la supraevaluarea rezultatului final, în perioada deflației ieșirile sunt supraevaluate, costurile corelându-se cu întârziere cu variațiile de preț.

Metoda ultimul intrat – primul ieșit (LIFO) – (IAS 2 nu acceptă folosirea acestei metode).

Figura 1.1. Metoda LIFO – caracteristici

Sursa:autor lucrare

Metoda costului standard (metoda pretului prestabilit).

Repartizarea diferențelor de preț asupra valorii bunurilor ieșite și asupra stocurilor se efectuează cu ajutorul unui coeficient care se calculează astfel:

Figura 1.2. Metoda costului standard- caracteristici

Sursa:autor lucrare

 Metoda la preț cu amănuntul.

În această situație, costul bunurilor vândute se calculează prin deducerea valorii marjei brute din prețul de vânzare al stocurilor. Orice modificare a prețului de vânzare presupune recalcularea marjei brute. Formula de calcul a prețului cu amănuntul este:

Prețul de vânzare = Costul de achiziție (producție) + Adaosul comercial + T.V.A. neexigibilă       

Metoda indentificării specifice.

Această metodă se aplică pentru acele stocuri care nu sunt de obicei fungibile sau care fac obiectul unor comenzi distincte. Identificarea specifică a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor identificabile ale stocurilor. Acest tratament nu poate fi aplicat în cazul în care stocurile cuprind un număr mare de elemente, care sunt fungibile.

1.4.Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor,

1.Contabilitatea veniturilor.

Conturile de evidență contabilă a veniturilor. Conturile de venituri sunt conturi de pasiv care la sfărșitul luni nu prezintă sold. Ele încep să activeze în cursul lunii creditundu-se cu sumele reprezentând creșterile de venituri generate de operațiunile economice și se debitează cu sumele reprezentând creșterile de venituri generate de operațiunile economice și se debitează cu sumele reprezentând eventualele descreșteri iar la sfârșitul lunii soldul curent al conturilor de venituri este încorporat în rezultatul exercițiului prin debitarea conturilor de venituri cu suma corespunzătoare și deci conturile de cheltuieli nu prezintă sold.

Clasa 7 – conturi de venituri. Conturile din clasa 7 sunt conturi cu funcție de pasiv. Fac excepție conturile 709-reduceri comerciale acordate, care are funcție de activ, și cele din grupa 71-Venituri aferente costului producției în curs de execuție, care sunt bifuncționale funcționează prin creditare cu creșterile de pasiv iar soldul conturilor din clasa 7 se transferă la sfârșitul perioadei de gestiune sau sfârșitul exercițiului asupra contului 121- Profit și pierdere.

Conturile de evidență contabilă a cheltuielilor. Conturile de cheltuieli sunt conturi de activ care la sfărșitul luni nu prezintă sold. Ele încep să activeze în cursul lunii debitându-se cu sumele reprezentând creșterile de cheltuieli generate de operațiunile economice și se creditează cu sumele reprezentând creșterile de cheltuieli generate de operațiunile economice și se creditează cu sumele reprezentând eventualele descreșteri iar la sfârșitul lunii soldul curent al conturilor de cheltuieli este încorporat în rezultatul exercițiului prin creditarea conturilor de cheltuieli cu suma corespunzătoare și deci conturile de cheltuieli un prezintă sold.

CAPITOLUL 2 PREZENTAREA SOCIETĂȚII HOTEL PLAZA

2.1.Obiectul de activitate al societății Hotel Plaza

Hotelul Plaza Craiova este situat în centrul orașului Craiova în imediata apropiere de Casa studenților la 400 de metri distanță de Universitate. A fost renovat în 2011 are un design modern, armonios și oferă clenților săi servicii foarte bune este considerat cel mai nou hotel de lux din oraș și dispune de 11 camere cu pat matrimonial, 9 camere twin, 1 suite VIP și 1 suite VIP cu jacuzzi.

Eleganța, stilul modern dar totodată și rafinamentul designului interior creează o atmosferă plăcută iar dotările camerelor privind sistemele de climatizare, spații sanitare individuale, cablu tv, linie telefonică internațională, conexiune internet , mini-bar asigură un confort sporit.

Restaurantul hotelului are o capacitate de 350 de locuri și oferă un menu cu preparate tradițional românești și internaționale asupra cărora se regăsește amprenta maeștrilor bucătari. Varietatea serviciilor oferite de Plaza constau în room-service, servicii de spălătorie, de curățătorie, bar de zi, terasă de vară, spații de parcare proprii, servicii închiriere mașini.

Hotel Plaza Craiova afost înregistrat la Registrul comerțului din Craiova cu numărul J /16/1161/1993 avănd un cui RO 3872624, sub denumirea Sc Parc Ștrand Impex Srl și are sediul pe Strada Arieș numărul 16-Craiova.

Servicii oferite: recepție 24 de ore din 24; 18 camere elegante și confortabile, telefon și acces la internet din fiecare cameră, tv color și programe tv prin cablu,climatizare, minibar, pază și protecție, parcare privată cu supraveghere video, seif în fiecare cameră, centru de relaxare sauna și dușuri, doctor la cerere, servicii de secretariat și mesagerie, fax și copiator, spălătorie clasică și chimică, stand de ziare și reviste, masaj, personal calificat, vorbitor de limbi de circulație internațională, servicii de transfer aeroport și gară total la niște prețuri și tarife accesibile. Hotelul este amplasat în centrul orașului Craiova și mai dispune și de 3 săli de conferință cu o capacítate de 600 de locuri, 2 săli de restaurant cu o capacítate de 560 de locuri.

Tarife:

Cmeră Superioară:

1 persoană 230 ron/noapte

2 persoane 260 ron/noapte

Cameră Deluxe :

1 persoană 260 ron/noapte

2 persoane 290 ron/noapte

Apartament:

1 persoană 300 ron/noapte

2 persoane 240 ron/noapte

2.2. Organizarea hotelului Hotel Plaza

Structura organizatorică poate fi definită cau sistem de activități coordonate, ale unui grup de oameni care cooperează în atingerea unui scop comun.

Hotelul este o organizație pentru că este înfințat pentru a atinge anumite obiective cum ar fii serviciile de cazare și alimentație prestate în vederea obținerii profitului maxim.

Distingem 2 nivele de organizare și anume nivelul managementului hotelului și nivelul operațional al hotelului.

Alimentație publică oferă clienților săi o diversitate de facilități, dar se concentrează pe oferta de preparate culinare și băuturi, aici se relizează prin restaurant și room-service. Activitatea se desfășoară prin producție în bucătărie și în spațiile de servire.

Vânzări și marketing. Acest serviciu este responsabil de generarea de noi afaceri pentru hotel, care pot consta în noi închirieri de camere și săli de conferințe, organizarea de reuniuni, evenimente pe restaurante, publicitate și vânzări.

Contabilitate. Acest serviciu este responsabil de monotorizarea tuturor activitățălor financiare și economice ale hotelului.

Include încasările și plățile în numerar, operațiuni bancare de încasări și plăți, procesarea statelor de plată, acumularea de date operaționale, pregătirea datelor și a rapoartelor interne pentru management și externe pentru bănci în vederea finanțării, autofinanțării obținerii de leasinguri, credite pe termen scurt, mediu și lung, rapoarte pentru audit și elaborarea balanțelor lunare și a situațiilor financiare semestiale și anuale.

Datorită importanței datelor șă a statisticilor financiare, este necesar să existe o coordonare strânsă între serviciul financiar contabil și front-office-ul hotelului.

Întreținere. Acest serviciu este responsabil cu întreținerea și funcționarea corespunzătoare a tuturor instalațiilor, aparatelor, mașinilor din hotel.

Securitate. Securitatea hotelului este responsabilă pentru siguranța hotelului, a clienților, vizitatorilor, angajaților hotelului și a bunurilor acestora.

Resurse umane. Asigură recrutarea, intervievarea, selecționarea, angajarea, întocmirea dosarului fiecărui angajat, completarea registrului de salariați în Revisal și în programul informatic, legal și corespunzător, implementarea programelor de training pentru salariații hotelului.

Cazare. Închirierea camerelor de hotel constituie în general, principala sursă de venit pentru hotel, se obține și cea mai mare rată aprofitului din această activitate.

Serviciul cazare este compus din:

Recepție sau front-office,

Cameriste sau housekeeping.

Punctual forte este desk-ul recepției care cuprinde următoarele sectoare:

Casierie

Corespondență și informații

Luarea în evidență a clienților hotelului și atribuirea camerelor

Atribuțiile recepționerului sunt:

Atunci când un client solicită cazare la hotel i se prezintă oferta camerelor libere și tarifele corespunzătoare, i se cere actul de identitate, se completează fișa de cazare în care se menționează data sosirii și a plecării, dacă dorește mic dejun sau nu, în momentul achitării recepționerul va da bon fiscal și eventual factură dacă clientul dorește aceasta.

Sintetizând un recepționer asigură întâmpinarea clienților, întocmește actele necesare cazării și încasării clienților pentru serviciile hoteliere de carea au beneficiat, asigurînd astfel procedura de cazare și plecare din hotel, întocmește zilnic rapoarte ( le emite din programul informatic al hotelului) privind încasările hotelului din ziua respectivă, primește și distribuie corespondența turiștilor din hotel, primirea și transmiterea de mesaje strict profesionale, oferă informații diverse și utile turiștilor cazați sau nu în hotel.

Circuitul informațiilor în Hotelul Plaza Craiova:

Front – office-ul reprezintă pentru hotel centrul tranzacțiilor cu clienții iar informația trebuie asigurată astfel: cu cei ce asigură rezervarea camerelor și cu serviciul recepție care după cum am văzut are un rol foarte important în actualizarea datelor despre clienții cazati în hotel, cu serviciul de vânzări care are nevoie de informații privind disponibilitatea camerelor, cu serviciul financiar contabil pentru a afla informații privind încasările , încasările în avans, cu managementul superior care are nevoie de informații statistice privind gradul de ocupare al hotelului, veniturile realizate.

Mai jos prezint organigrama hotelului Plaza Craiova:

Figura 2.1. Organigrama hotelului Plaza Craiova

Directorul general are principalele responsabilități și atribuții: participă la alcătuirea strategiilor și politicilor hotelului, implementează strategiile și politicile hotelului, răspunde de performanțele globale ale hotelului, răspunde de performanțele globale ale hotelului,coordonează activitățile tuturor departamentelor, managementul zilnic al hotelului, tratarea urgențelor șă reclamațiilor sau evenimente speciale, asigurarea securității personalului, proprietății și clienților.

Alți directori au următoarele sunt subordonați directorului general și au ca responsabilități planuri pe termen lung al finanțelor,marketingului și dezvoltării personalului în domeniul propriu de specializare.

Organizarea contabiliății privind evidența activității hoteliere

Serviciul contabilitate este răspunzător de monotorizarea tuturor activităților financiare ale hotelului.activitățile hotelului includ activități încasări de numerar și operațiuni bancare, procesarea statelor de plată acumularea de date operaționale, pregătirea rapoartelor interne de audit și întocmirea situațiilor financiare anuale și trimestriale

Conducerea serviciului contabilitate revine contabilului șef. Serviciul contabilitate regrupează următoarele compartimente: casă facturare, casierie generală, controlul încasărilor, debitori, furnizori, trezorerie. După ce înregistrează toate prestațiile furnizate clientului, compartimentul casă-facturare asigură încasarea notei de plată sau transmiterea ei la compartimentul debitori dacă s-a acceptat constituirea unui dtrept de creanță. Lucrătorul de noapte este cel care procedează la înregistrarea contravalorii serviciilor de cazare și elaborează rapoartele de activitate ale zilei.

Rolul controlului intern în desfășurarea corespunzătoare a activității financiar contabile în unitatea de cazare. Principala caracteristică a sistemului de control intern este separația și independența funcțiilor operaționale care stau la originea faptelor, contabile și de control.

SC HOTEL PLAZA CRAIOVA are organizată contabilitatea conform legislației în vigoare:

Legea contabilității nr 82/1991, republicată în 2016, cu modificările și completările ulterioare,

OMFP nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ Partea I-Pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și Situațiile financiare anuale consolidate emitent: Ministerul Finanțelor Publice publicat în: Monitorul Oficial nr. 963 din 30 decembrie 2014;

OMFP 2861/2009 pentru aprobarea normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii,

OMFP 1826/2003 pentru aprobarea Precizărilor privind unele măsuri unele măsuri referitoare la organizarea și conducerea contabilității de gestiune,

OMFP 2634/2015 din 5 noiembrie 2015 privind documentele financiar contabile emitent: Ministerul Finanțelor Publice publicat în: Monitorul Oficial nr. 910 din 9 decembrie 2015;

Legea societăților comerciale nr 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare,.

Legea 227/2015 privind Codul Fiscal, actualizat în 2018,

Societatea comercială organizeză și conduce contabilitate proprie, în limba română și în moneda națională. Organizarea contabilității reprezintă, nu numai o necesitate, dar și o obligație impusă prin reglementările legale în vigoare.

De altfel, întreprinderea ca sistem complex economico-social și administrativ-organizatoric, îndeplinește o serie de funcții, în cadrul cărora un rol esențial îl are funcția financiar- contabilă.

Pentru îndeplinirea acestei funcții și în același timp pentru respectarea legii, în cadrul întreprinderii se organizează și funcționează un compartiment specializat, financiar-contabil.

În cadrul acestui compartiment lucrează persoane cu studii de specialitate, medii și superioare, având atribuții distincte în domeniul evidenței contabile operative și generale.

Compartimentul financiar-contabil se subordonează contabilului șef, care are studii superioare în finanțe-contabilitate.

CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ CONTABILITATEA ÎN DOMENIUL HOTELIER LA HOTEL PLAZA

3.1.Monografie contabilă privind achizițiile și vânzările la SC HOTEL PLAZA

Monografie contabila. Reflectarea în contabilitate a operatiunilor economice desfasurate in cadrul hotelului trebuie sa se efectueze in conformitate cu prevederile OMFP nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ Partea I-Pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și Situațiile financiare anuale consolidate emitent: Ministerul Finanțelor Publice publicat în: Monitorul Oficial nr. 963 din 30 decembrie 2014;

In acest sens, trebuie avut în vedere faptul că se desfășoara mai multe tipuri de activitati distincte, cum ar fi: alimentatie publica, restaurant, comerț-bar și prestări servicii-cazarea în hotel. În cadrul celor 3 tipuri de activități întâlnim operațiuni distincte acestora, cum ar fi:

1.Alimentația publica – restaurant: aprovizionare cu marfuri alimentare si nealimentare, productia de produse alimentare, vanzarea de produse alimentare, intretinere, curatenie, obiecte de inventar vesela;

2. Comerț – bar: aprovizionare cu produse alcoolice, cu produse alimentare si nealimentare, intretinere, curatenie, obiecte de inventar;

3. Prestari servicii (hotel): cazare clienti, activitati minibar, servire in camera, întretinere, curatenie, obiecte de inventar, precum si alte servicii prestate clientilo aprovizionare cu marfuri alimentare si nealimentare, produse alcoolice si non-alcoolice, vanzarea de produse alimentare.

Înregistrari contabile în alimentatie publica (restaurant)

3.2. Monografie contabilă privind veniturile și cheltuielile la SC HOTEL PLAZA

3.3. Monografie contabilă privind taxele și impozitele la SC HOTEL PLAZA

3.4. Monografie contabilă privind contabilitatea imobilizărilor la SC HOTEL PLAZA