Contabilitatea Sintetica Si Analitica a Datoriilor Si Creantelor Comerciale la Societatea Transparent

Cuprins

Introducere 2

Capitolul I. Delimitări conceptuale privind decontările cu furnizorii și clienții 4

1.1. Definiții și concept privind decontările cu furnizorii și clienții 4

1.2. Clasificarea datoriilor și creanțelor comerciale 6

Capitolul II. Documentarea, evaluarea și inventarierea creanțelor și datoriilor comerciale 8

2.1. Documentarea operațiilor privind datoriile și creanțele comerciale 8

2.2. Evaluarea creanțelor și datoriilor comerciale 25

2.3. Evaluarea datoriilor și creanțelor comerciale exprimate în valută 2

2.4. Datoriile și creanțele consemnate în avansuri comerciale 2

2.5. Datoriile și creanțele comerciale consemnate în efecte de comerț 2

2.6. Efectul reducerilor comerciale asupra creanțelor și datoriilor 32

2.7. Inventarierea elementelor de creanțe și datorii comerciale 33

Capitolul III. Contabilitatea sintetică și analitică a datoriilor și creanțelor comerciale 35

3.1. Sistemul conturilor de datorii și creanțe comerciale 35

3.2. Reflectarea în situațiile financiare și indicatori de analiză privind creanțele și datoriile comerciale 45

3.2.1. Reflectarea în situațiile financiare a creanțelor și datoriilor comerciale 45

3.2.2. Indicatori de analiză a creanțelor și datoriilor comerciale 45

3.2.3. Analiza economico-financiară a creanțelor și datoriilor comerciale la SC. Transparent S.R.L. 47

Capitolul IV. Prezentarea societății Transparent 49

4.1. Prezentare generală 49

4.2. Modul de organizare a contabilității 49

4.3. Partenerii Societății 50

4.4. Analiza poziției societății din punct de vedere economic 51

Capitolul V. Înregistrări financiar-contabile efectuate pe baza documentelor justificative 54

Concluzii 59

Bibliografie 61

Anexe 63

Introducere

Încă din primele secole schimburile de produse între oameni au reprezentat o formă de manifestare a relațiilor comerciale, aceste schimburi au determinat apariția și tipărirea banilor, iar mai apoi apariția și dezvoltarea științei contabile.

Prin intermediul compartimentului de contabilitate se evidențiază relațiile unei societăți cu furnizorii și clienții săi, iar cu ajutorul informațiilor centralizate, întreprinderile pot realiza analize economico-financiare care de cele mai multe ori facilitează luarea de decizii la nivelul conducerii.

Clienții și furnizorii au un rol deosebit în buna desfășurare a oricărei activități, deoarece vânzările condiționează activitatea entităților, iar resursele de care are nevoie orice firmă pentru atingerea obiectivelor propuse sunt livrate de către furnizori.

Principalul obiectiv al acestei lucrări este de a prezenta importanța decontărilor comerciale în cadrul unei entități economice, fiindcă prosperul oricărei activități este dat de vânzările, care aduc venituri societății, și achizițiile de materii, produse sau mărfuri, care facilitează desfășurarea activității.

În ceea ce privește motivația temei alese, prin acestă lucrare am dorit să realizez un studiu asupra creanțelor și datoriilor care apar în cadrul tranzacțiilor realizate între societăți și să pun în evidență importanța relațiilor pe care le au entitățile cu partenerii lor de afaceri, denumiți clienți și furnizori, datorită faptului că nici o societate nu poate să supraviețuiască fără existența unor relații comerciale eficiente.

Lucrarea este structurată pe șase capitole, iar ultimul capitol cuprinde concluziile. În finalul lucrării se găsesc anexele pe baza cărora au fost efectuate înregistrile contabile, care aparțin studiului de caz efectuat.

Primul capitol intitulat „Delimitări conceptuale privind decontările cu furnizorii și clienții” prezintă aspectele generale privind contabilitatea decontărilor comerciale și modalitățile de clasificare a datoriilor și creanțelor.

Al doilea capitol intitulat „Documentarea, evaluarea și inventarierea creanțelor și datoriilor comerciale” este cel mai cuprinzător capitol și este structurat în șapte subcapitole, prezentând: metodele de evaluare a creanțelor și datoriilor comerciale, aspecte legate de inventarierea acestora, prezentarea documentelor contabile privind evidența relațiilor comerciale, efectele pe pe care le au reducerile asupra creanțelor și datoriilor comerciale și avansurile comerciale primite sau acordate.

Al treilea capitol intitulat „Contabilitatea sintetică și analitică a datoriilor și creanțelor comerciale” prezintă, în principal, funcțiunile conturilor de datorii și creanțe comerciale, modul lor de reflectare în situațiile financiare și principalii indicatori de analiză a acestora.

Al patrulea capitol intitulat „Prezentarea societății Transparent” cuprinde date generale despre firma Transparent cu privire la forma de organizare, sediul societății, capitalul social, obiectul de activitate principal și secundar, conducerea și organizarea activității de comerț, modul de organizare a contabilității în cadrul firmei, respectiv principalii clienți și furnizori ai societății.

Al cincilea capitol intitulat „Înregistrări financiar-contabile efectuate pe baza documentelor justificative” cuprinde propriu-zis studiul de caz efectuat la SC. Transparent S.R.L.

În consecință,

Capitolul I. Delimitări conceptuale privind

decontările cu furnizorii și clienții

Definiții și concept privind decontările

cu furnizorii și clienții

Contabilitatea relațiilor cu terții asigură evidența datoriilor și creanțelor pe termen scurt ale unei societăți comerciale cu furnizorii, clienții, personalul, asigurările sociale, bugetul statului, entitățile afiliate, asociații/acționarii, debitori și creditori diverși.

În contabilitatea creanțelor și datoriilor se reflectă opearațiile patrimoniale referitoare la livrările reciproce de bunuri între client și furnizori, a lucrărilor executate și serviciilor prestate, precum și a altor operațiuni efectute în baza contractelor încheiate cu aceștia, sau ca efect al legilor.

“O datorie reprezintă o obligație actuală a entității ce decurge din evenimente trecute și prin decontarea căreia se așteaptă să rezulte o ieșire de resurse care încorporează beneficii economice. O datorie este recunoscută în contabilitate și prezentată în bilanț atunci când este probabil că o ieșire de resurse încorporând beneficii economice va rezulta din decontarea unei obligații prezente și când valoarea la care se va realiza această decontare poate fi evaluată în mod credibil.”

Datoriile unei entități sunt surse atrase de la diferiți creditori, născute în urma decalajului de timp de la momentul primirii bunurilor sau serviciilor economice până la momentul efectuării unei contraprestații.

În contabilitate reflectarea datoriilor are loc în momentul creării angajamentelor și încetează o data cu efectuarea plăților.

“Creanțele reprezintă contrapartida unei prestatații, a unei livrări și concretizează în drepturile creditorilor de a pretinde debitorilor anumite sume de bani, bunuri, servicii sau lucrări”.

Creanțele sunt drepturi față de debitori, care iau naștere în urma unui decalaj de timp de la momentul vânzării bunurilor economice, prestării de servicii sau efectuării de lucrări până la momentul primirii unui echivalent valoric, altfel spus primirii contravalorii bunurilor, lucrărilor sau serviciilor.

În contabilitate reflectarea creanțelor are loc odată cu apariția dreptului și încetează o data cu încasarea ei.

Într-o economie de piață, achitarea echivalentului valoric nu se face în momentul achiziției ci ulterior, de regulă. Vânzătorul devine astfel creditor al cumpărătorului, creditul de acest tip fiind denumit credit comercial.

Relațiile comerciale ale întreprinderii sunt determinate de necesitatea aprovizionării cu bunuri și servicii, precum și de vânzarea bunurilor și serviciilor realizate, ocupând un loc central în activitatea întreprinderii. Terții cu care întreprinderea intră în relații ca urmare a operațiunilor de cumpărare sunt furnizorii, iar terții cu care întreprinderea intră în relații ca urmare a operațiunilor de vânzare sunt clienții.

Datoriile comerciale față de furnizorii de stocuri și alte active sunt considerate elemente curente ale pasivelor din două considerente:

fie sunt rambursate în cadrul cicului normal de exploatare al întreprinderii;

fie sunt rambursate la o scadență în cadrul următorului an care succede data închiderii exercițiului.

Furnizorul este un partener al întreprinderii și are calitatea de vânzător sau prestator, fiind cel care pune la dispoziția terților bunuri sau servicii contra cost, de regulă pe baza unei înțelegeri prealabile.

Clientul este un partener al întreprinderii are calitatea de compărător sau beneficiar al bunurilor și serviciilor achiziționate contra cost de la furnizor sau prestator.

Furnizorii înregistrează în contabilitate valoarea creanțelor față de clienți privind livrările de bunuri și serviciile executate precum și datoriile pentru avansurile primite de la clienți.

Clienții înregistrează în contabilitate valoarea datoriilor față de furnizori privind bunurile sau serviciile achiziționate precum și creanțele pentru avansurile acordate furnizorilor.

Odată cu achiziționarea bunurilor se plătește, conform legii, taxa pe valoare adăugată aferentă, taxa indirectă, care este suportată de consumatorul final.

Contabilitatea furnizorilor și clienților, a celorlalte datorii și creanțe se ține pe categorii, precum și pe fiecare persoană fizică sau juridică. În acest sens, în contabilitatea analitică, furnizorii și clienții se grupează astfel: interni și externi, iar în cadrul acestora pe termene de plată, respectiv de încasare.

Clasificarea datoriilor și creanțelor comerciale

După modul în care se regăsesc în Planul General de Conturi datoriille și creanțele sunt următoarele:

Datorii și creanțe față de salariați;

Datorii și creanțe comerciale față de furnizori și clienți;

Datorii și creanțe față de bugetul asigurărilor sociale;

Datorii și creanțe față de bugetul statului;

Datorii și creanțe față de asociați;

Datorii și creanțe față de diverși creditori, respective debitori.

Dorel Mateș clasifică creanțele respective datoriile după următoarele criterii: după natura operațiilor din care provin datoriile și creanțele, respectiv în funcție de conținutul activității la care se referă creanțele și datoriile.

După natura operațiilor din care provin datoriile și creanțele există:

Datorii și creanțe din activitatea comercială

Datorii și creanțe din activitatea financiară

Alte datorii și creanțe

În funcție de conținutul activității la care se referă creanțele se clasifică în:

Creanțe din activitatea de exploatare și anume :

față de clienți, pentru livrări și prestații;

față de salariați, pentru avansurile acordate;

față de buget, pentru subvențiile de primit, tva de recuperat, etc.

față de furnizori, pentru avansurile și aconturile acordate.

Creanțe diverse: față de asociați sau acționari, față de unități din cadrul grupului, față de debitori diverși etc.

Cheltuieli anticipate, constate și înregistrate în prezent dar care aparțin de drept perioadelor contabile viitoare. Ele reflectă o creanță a exercițiului curent față de exercițiile viitoare.

După conținutul activității la care se referă datoriile pot fi:

Datorii din activitatea de exploatare:

față de furnizori, pentru livrări și prestații;

față de personal, pentru drepturile salariale:

față de buget: impozite, taxe, contribuții;

față de clienți, pentru avansurile primite de la aceștia.

Datorii diverse:

datorii față de asociați sau acționari;

datorii față de unități din cadrul grupului;

datorii față de creditori diverși.

Creanțele și datoriile sunt rezultatul operațiilor de vânzare-cumpărare pe bază de credit comercial.

Clasificarea creditelor comerciale după natura lor:

Creditele comerciale clasice presupun faptul că decontarea facturii se face într-un anumit interval de timp, folosindu-se instrumente clasice precum ordine de plată, cecuri sau chitanțe.

Creditele comerciale cambiale sunt acele credite prin care plata datoriei este amânată, având la bază existența unui efect comercial: bilet la ordin sau cambie.

În funcție de moneda în care sunt exprimate creanțele și datoriile comerciale pot fi:

În valuta – creanțe și datorii față de clienți și furnizori externi;

În lei – creanțe și datorii față de clienți și furnizori interni.

După termenul de lichiditate, respectiv de exigibilitate există:

Creanțe și datorii pe termen scurt (sub 1 an);

Creanțe și datorii pe termen lung (peste 1 an).

Capitolul II. Documentarea, evaluarea și inventarierea

creanțelor și datoriilor comerciale

Documentarea operațiilor privind

datoriile și creanțele comerciale

La baza oricărei relații comerciale dintre societăți stau contractele încheiate. Înainte de a încheia contracte orice societate comercială ar trebui să culeagă informații despre credibilitatea financiară și seriozitatea partenerului cu care dorește să desfășoare tranzacții. Aceste informații se pot obține de la Banca Națională a României.

Conform cu articolul 6 alin. (1) din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, “orice operațiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ”.

Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale:

denumirea documentului;

denumirea/numele și prenumele și, după caz, sediul/adresa persoanei juridice/fizice care întocmește documentul;

numărul documentului și data întocmirii acestuia;

menționarea părților care participă la efectuarea operațiunii economico-financiare (când este cazul);

conținutul operațiunii economico-financiare și, atunci când este necesar, temeiul legal al efectuării acesteia;

datele cantitative și valorice aferente operațiunii economico-financiare efectuate, după caz;

numele și prenumele, precum și semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operațiunii economico-financiare, ale persoanelor cu atribuții de control financiar preventiv și ale persoanelor în drept să aprobe operațiunile respective, după caz;

alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operațiunilor efectuate.

Răspunderea privind documentele justificative revine persoanelor care le-au întocmit, vizat și aprobat, dar și a celor care au efectuat înregistrările în contabilitate.

Nu sunt admise modificări, ștersături, sau alte procedee asemănătoare, și nici lăsarea de spații libere între operațiunile înscrise sau file lipsă, la întocmirea documentelor justificative și a celor contabile.

Societățile sunt obligate la arhivarea documentelor contabile și a celor justificative care stau la baza înregistrării în contabilitate, pe care le vor prezenta organelor fiscale în cazul controalelor efectuate de aceștia. Sunt arhivate de regulă de compartimentele financiar-contabile la sediul principal al firmei ori la sediile secundare.

Perioada de arhivare a documentelor justificative și contabile este în general de 10 ani, de la data încheierii exercițiului financiar, în care au fost întocmite.

Documentele contabile, care se nasc pe baza relațiilor comerciale pot fi grupate în documente justificative și documente de evidență.

Operațiunile economice generate de relațiile dintre furnizori și clienți, se înregistrează pe baza documentelor justificative privind înregistrarea creanțelor și datoriilor: factură fiscală, borderou de achiziții, aviz de însoțire a mărfii și documentelor justificative privind contarea creanțelor și datoriilor comerciale, care pot fi instrumente de plată: chitanța, ordinul de plată sau instrumente de credit și de plată: cecul, cambia, biletul la ordin, forfetarea sau factoring-ul.

Documentele prin care unitățile economice țin evidența furnizorilor și clienților sunt: situația încasării-achitării facturilor, jurnalul privind decontările cu furnizorii și extrasul de cont.

Factura fiscală este un document care se emite pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuate, pentru fiecare vânzare la distanță, pentru livrările intracomunitare de bunuri și pentru orice avans încasat. Este totodată documentul pe baza căruia se nasc obligațiile de plată aferente produselor și mărfurilor livrate, lucrărilor executate și serviciilor prestate.

În cazul în care se vând bunuri sau se execută lucrări pe teritoriul statului, facturarea se face conform prevederilor legale din România. Iar, în cazul în care bunurile sunt vândute în afara teritoriului Român, facturarea se va face conform normelor aplicabile în statele în care are loc livrarea de bunuri sau prestarea de servicii.

De regulă, sumele cuprinse în factură se pot exprima în orice monedă, singura condiție este ca valoarea taxei pe valoare adăugată colectată să fie exprimată în lei. În cazul în care valoarea taxei colectate este exprimată într-o altă monedă, aceasta se va converti în lei utilizând ultimul curs de schimb comunicat de Banca Națională a României sau ultimul curs de schimb publicat de Banca Centrală Europeană ori cursul de schimb utilizat de banca prin care se efectuează decontările.

Conform prevederilor legale orice societate are obligația de a emite o factură cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a luat naștere faptul generator al taxei, cu excepția cazului în care factura a fost deja emisă.

Entitățile pot întocmi o factură centralizatoare pentru mai multe livrări separate de bunuri sau prestări separate de servicii, către același client, în cazul în care au fost încasate avansuri într-o perioadă ce nu depășește 30 de zile, cu condiția ca documentele emise la data livrării bunurilor să fie atașate ulterior la factura centralizatoare.

Facturile sunt acceptate atât în format electronic cât și pe suport de hârtie. Totodată societățile pot emite facturi simplificate atunci când valorea facturii, care include și TVA-ul, nu este mai mare de 100 de euro sau în cazul documentelor sau mesajelor tratate drept factură.

Este folosită ca document de însoțire a bunurilor pe timpul transportului precum și ca document de înregistrare în contabilitatea furnizorului și cumpărătorului.

Circuitul documentului

Schema nr. 1. Emiterea și circuitul facturii. Sursă proprie.

Figura nr. 1 “Factura Fiscal”

Sursa: http://codfiscal.net/38825/factura-fiscala-informatii-obligatorii-conditii-optiuni; accesat la data de 02.05.2015.

Borderou de achiziție este un document de înregistrare în gestiune și în contabilitate a bunurilor cumpărate de la producătorii individuali sau de la alte persoane fizice și un document pentru justificarea sumelor primite ca avans spre decontare pentru achiziții sau pentru decontarea sumelor plătite pentru achiziții.

Circuitul documentului:

Schema nr. 2. Emiterea și circuitul borderoului de achiziție. Sursă proprie.

Figura nr. 2 “Borderou de achiziție”

Sursa: OMFP nr. 3512 din 27 noiembrie 2008 privind documentele financiar-contabile; accesat la data de 05.03.2015.

Avizul de însoțire este asemănătoare cu dispoziția de livrare și este întocmită de furnizor. Pe baza acestui document sunt eliberate bunurile din magazine, în vederea vânzării lor, trimiterii spre prelucrare, păstrării în custodie. În cazul în care sunt trmise bunuri spre prelucrare la terți pe aviz va apărea mențiunea "Pentru prelucrare la terți".

Este un document:

de însoțire pe timpul transportului,

ce stă la baza întocmirii facturii,

de primire în gestiune.

Circuitul documentului:

Schema nr. 3. Emiterea și circuitul avizului de însoțire a mărfii. Sursă proprie.

Circulația documentului între vânzător (furnizor) și cumpărător (client):

Furnizor Cumpărător

Figura nr. 3 “Aviz de însoțire a mărfii ”

Sursa: OMFP nr. 3512 din 27 noiembrie 2008 privind documentele financiar-contabile; accesat la data de 05.03.2015.

Chitanța este un document justificativ întocmit în cazul depunerii unei sume de bani la casieria unității și totodată un document justificativ de înregistrare în registrul de casă în contabilitate.

Chitanța care va rămâne societății emitente este necesară pentru verificarea operațiunilor efectuate în registrul de casă.

Circuitul documentului:

Schema nr. 4. Emiterea și circuitul chitanței. Sursă proprie.

Figura nr. 4 “Chitanță”

Sursa: OMFP nr. 3512 din 27 noiembrie 2008 privind documentele financiar-contabile; accesat la data de 05.03.2015.

Chitanță pentru operațiuni în valută este un document justificativ, utilizat de către unitățile care desfășoară activitate de comerț extern, pentru încasările și plățile în valută efectuate în numerar.

Acest document circulă de la depunător la plătitor, și va fi un document de verificare a operațiunilor înregistrate în registrul de casă în valută.

Circuitul documentului:

Schema nr. 5. Emiterea și circuitul chitanței pentru operațiuni în valută. Sursă proprie.

Figura nr. 5 “Chitanță pentru operațiuni în valută”

Sursa: OMFP nr. 3512 din 27 noiembrie 2008 privind documentele financiar-contabile; accesat la data de 05.03.2015.

Ordinul de plată este o instrucțiune necondiționată, dată de către emitentul acesteia unei instituții financiare, de a pune la dispoziția unui beneficiar a sumei de plată indicată în document, prin creditarea contului acestuia.

Circuitul documentului:

Schema nr. 6. Circuitul ordinului de plată. Sursă proprie.

Figura nr. 6 “Ordinul de plată”

Sursa: http://www.infoinstitutii.ro/articole/contabilitate-fiscalitate-3/noul-model-de-ordin-de-plata-pentru-2014-455.html; accesat la data de 06.05.2015.

Cecul reprezintă un alt instrument decât numerarul, mai eficient decât cambia, deoarece spre deosebire de cambie, acesta se plătește în momentul prezentării sale la banca.

Circuitul documentului:

Emiterea

Remiterea Prezentarea la Plata

plată

Prezentarea la plată

Plata

Schema nr. 7. Circuitul cecului.

Sursă: Prelucrare proprie după Zăpodeanu Daniela – Monedă și credit. Instituții monetare și de credit, Editura Universității din Oradea, 2003.

Figura nr. 7 “Cecul”

Sursa: http://www.dreptonline.ro/legislatie/norma_tehnica_privind_cecul_4_2008.php; accesat la data de 06.05.2015.

Cambia este unul din cele mai vechi titluri de credit folosit și ca instrument de plată în relațiile comerciale. Acest document circulă între trei persoane după cum este prezentat și în schema de jos.

Circuitul documentului:

Emiterea

Remiterea Plata

Schema nr. 8. Circuitul cambiei,

Sursă: Prelucrare proprie după Zăpodeanu Daniela – Monedă și credit. Instituții monetare și de credit, Editura Universității din Oradea, 2003.

Figura nr. 8 “Cambia”

Sursa: http://idrept.ro/EmbedView.aspxEmbedId=63f414d-2b89-4a19-94379ae1c230cb; accesat la data de 06.05.2015.

Biletul la ordin implică prezența a două persoane și este emis de debitor la cererea creditorului pentru recunoașterea datoriei acestuia.

Circuitul documentului:

Emiterea

Prezentarea la plată

Plata

Schema nr. 9. Circuitul biletului la ordin.

Sursă: Prelucrare proprie după Zăpodeanu Daniela – Monedă și credit. Instituții monetare și de credit, Editura Universității din Oradea, 2003.

Figura nr. 9 “Bilet la ordin”

Sursa: http://idrept.ro/EmbedView.aspxEmbedId=63f4174d-2b89-4a19-379ae1c230c4cb; accesat la data de 06.05.2015.

Situația încasării-achitării facturilor – este un jurnal auxiliar întocmit în vederea ținerii contabilității analitice a clienților sau furnizorilor, pentru entitățile care aplică forma de înregistrare “pe jurnale”, evidențiază facturile rămase neachitate până la sfârșitul lunii și totodată se prezintă situația soldurilor contului 4111 "Clienți", 401 "Furnizori" sau 404 "Furnizori de imobilizări".

Acest document de înregistrare contabilă se întocmește lunar, în ordinea desfășurării cronologice a operațiunilor. Se poate întocmi pentru toți clienții sau furnizorii sau separat pe furnizor sau client în parte.

Acest jurnal se poate întocmi periodic pe baza documentelor justificative sau la începutul lunii prin transcrierea pozițiilor rămase neîncasate din Situația încasării facturilor întocmită pentru luna precedentă. Documentul rămâne în cadrul compartimentului financiar, el nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă.

Întocmit, Verificat,

Figura nr. 10 “Situația încasării achitării-facturilor”

Sursa: OMFP nr. 3512 din 27 noiembrie 2008 privind documentele financiar-contabile; accesat la data de 05.03.2015.

Jurnalul privind decontările cu furnizorii este un document de înregistrare în contabilitate, care servește ca jurnal auxiliar pentru înregistrarea operațiunilor privind decontările cu furnizorii, pentru bunuri materiale, servicii prestate sau lucrări executate, în cazul unităților care aplică forma de înregistrare “pe jurnale”. Totodată este documentul cu ajutorul căruia se ține contabilitatea analitică a furnizorilor și este util la completarea registrului Cartea mare.

Este completat pe baza documentelor justificative facturi, note de recepție și constatare de diferențe etc. sau pe bază de centralizatoare, pentru operațiunile înregistrate în creditul contului de furnizori și pe baza documentelor justificative, pentru operațiunile înregistrate în debitul acestui cont.

Facturile care au rămas neachitate până la sfârșitul lunii sunt înregistrate în Situația încasării-achitării facturilor. Acest document nu circulă, fiind document de înregistrare în contabilitate.

Schema nr. 10. Întocmirea și arhivarea jurnalului privind decontările cu furnizorii. Sursă proprie.

Figura nr. 11 “Jurnalul privind decontările cu furnizorii”

Sursa: OMFP nr. 3512 din 27 noiembrie 2008 privind documentele financiar-contabile; accesat la data de 05.03.2015.

Extrasul de cont este util pentru confirmarea soldurilor și servește la înștiințarea unității destinatare cu privire la debitele cu care figurează în contabilitate la anumite date.

Circuitul documentului:

Schema nr. 11. Circuitul extrasului de cont. Sursă proprie.

verso

Figura nr. 12 “Extrasul de cont”

Sursa: OMFP nr. 3512 din 27 noiembrie 2008 privind documentele financiar-contabile; accesat la data de 05.03.2015.

Evaluarea creanțelor și datoriilor comerciale

Evaluarea reprezintă un procedeu al contabilității, care constă în exprimarea bănească a elementelor patrimoniale și a modificării tuturor acestor elemente generate de operațiile economice la care sunt supuse.

Evaluarea este un procedeu prin care valorile corespunzătoare ale creanțelor și datoriilor comerciale unei unități econmice sunt recunoscute în situațiile financiare.

Recunoașterea creanțelor și datoriilor curente în situațiilor financiare se realizează pe baza a două condiții care trebuie îndeplinite în mod cumulativ:

probabilitatea realizării unui beneficiu economic viitor, respective a unei ieșiri de resurse purtătoare de beneficii economice;

evaluarea să se poată realiza în mod credibil.

Evaluarea se va efectua cu respectarea principiului permanenței metodelor, potrivit căruia modelele și regulile de evaluare trebuie menținute, asigurând comparabilitatea în timp a informațiilor contabile.

Pentru a evalua creanțele și datoriile sunt folosite următoarele metode de evaluare: evaluarea la inventar, evaluarea bilanțieră și curentă.

Evaluarea curentă conform căruia evaluarea datoriilor se face în momentul creării obligațiilor față de terți, la valoarea nominală de rambursare consemnată în documente. Evaluarea creanțelor se face în momentul intrării lor în patrimoniu, la valoarea nominală de încasare consemnată în documente. Valoarea nominală poate fi: “costul istoric, costul curent, valoarea realizabilă, valoarea actualizată”.

Diferențele care pot să apară între momentul plății datoriilor sau momentul încasării creanțelor în devize și data înregistrării lor, se înregistrează în contabilitate sub forma veniturilor dacă diferența este favorabilă sau cheltuielilor financiare în cazul în care diferența este nefavorabilă. În momentul întocmirii situațiilor financiare, creanțele și datoriile în valută sunt evaluate la cursul din ultima zi lucrătoare a perioadei de raportare, publicat de BNR. Datoriile față de furnizori și creanțele exprimate în valută, rezultate ca efect al tranzacțiilor entității, se înregistrează în contabilitate atât în lei, cât și în valută.

Evaluarea la inventar a creanțelor și a datoriilor se face la valoarea care se stabilește la valoarea lor probabilă de încasare sau de plată. După compararea valorii contabile cu valoarea de inventar pot să apară trei situații: cele două valori sunt egale, valoarea de inventar este mai mare decât valoarea contabilă, caz în care diferența nu se înregistrează și situația în care valoarea de inventar este mai mica decât valoarea contabilă diferență care se înregistrează în contabilitate pe seama ajustărilor pentru deprecierea creanțelor.

Pentru creanțele incerte se constituie ajustări pentru pierdere de valoare conform normelor în vigoare.

Evaluarea la bilanț a creanțelor și a datoriilor exprimate în valută și a celor cu decontare în lei în funcție de cursul unei valute se face la valoarea actuală la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României, valabil la data încheierii exercițiului financiar. În scopul prezentării în bilanț, valoarea creanțelor, astfel evaluate, se diminuează cu ajustările pentru pierdere de valoare.

Creșterea valorii a unui element de datorie poate fi definitivă, care va fi consemnată ca atare, ca o creștere a datoriei și care va fi suportată de întreprindere ca o cheltuială dau nedefinitivă caz în care se va înregistra un provizion pentru riscuri și cheltuieli.

“Evaluarea creanțelor și a datoriilor se face la valoarea lor probabilă de încasare sau de plată. Pentru nerespectarea principiului independenței exercițiului, creanțelor și a datoriilor pentru care se prevede ajustarea sumelor de încasat sau de plătit în funcție de cursul valutar, se evaluează la sfârșitul exercițiului în funcție de evoluția exercițiului în funcție de evoluția cursului valutar la această data, iar diferențele rezultate se evidențiază pe seama veniturilor, respective a cheltuielilor din exploatare”.

Evaluarea datoriilor și creanțelor comerciale

exprimate în valută

Prin termenul tranzacție se înțelege potrivit dicționarului românesc orice “convenție între două sau mai multe părți, prin care se transmit anumite drepturi și se face un schimb comercial”.

Potrivit reglementărilor în vigoare, “o tranzacție în valută este o tranzacție care este exprimată sau necesită decontarea într-o altă monedă decât moneda națională (leu), inclusiv tranzacțiile rezultate atunci când o entitate:

a) cumpără sau vinde bunuri sau servicii al căror preț este exprimat în valută;

b) împrumută sau oferă spre împrumut fonduri, iar sumele ce urmează să fie plătite sau încasate sunt exprimate în valută; sau

c) achiziționează sau cedează într-o altă manieră active, contractează sau achită datorii exprimate în valută”.

La închiderea fiecărui exercițiu financiar orice societate trebuie să actualizeze creanțele și datoriile pe care le are în valută, ba mai mult de atât conform Codului Fiscal societatea este obligate să le actualizeze la finele fiecărei luni, la cursul din ultima zi lucrătoare, comunicat de Banca Națională a României. În urmă comparării valorii actuale cu valoarea de înregistrare a creanței sau datoriei ori cu valoarea de la ultima actualizare, pot să apară diferențe favorabile sau nefavorabile de curs valutar, care vor influența rezultatul financiar.

În cazul creanțelor dacă are loc o creștere a cursului valutar va rezulta o diferență favorabilă, și se vor înregistra venituri din diferențe de curs valutar. În cazul în care cursul va scădea, va avea loc o diminuare a creanței, și vor apărea cheltuieli din diferențe de curs valutar.

În cazul datoriilor dacă are loc o creștere acestora, diferența de curs va fi una nefavorabilă, datorită faptului că datoria în monedă națională devine mai mare odată cu creșterea cursului, stfel societatea va înregistra cheltuieli din diferențe de curs valutar. La o scăderea a cursului valutar în cazul datoriilor, societatea va înregistra venituri din diferențe de curs valutar.

Atunci când creanța sau datoria în valută este decontată în decursul aceleiași luni în care a survenit, întreaga diferență de curs valutar este recunoscută în acea lună. Diferențele de curs valutar care apar cu ocazia decontării creanțelor și datoriilor exprimate în lei, în funcție de un curs valutar diferit de cel la care au fost înregistrate inițial pe parcursul lunii sau față de cele la care sunt înregistrate în contabilitate trebuie recunoscute în luna în care apar, la alte venituri sau cheltuieli financiare.

În cazul în care cheltuielile din diferențele de curs valutar ale contribuabilului depășesc veniturile din diferențele de curs valutar, diferența va fi tratată ca o cheltuială cu dobânda, adică vor fi integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei.

Pentru ultima zi a lunii se efectuează atât contabilizarea tranzacțiilor în valută, cât și evaluarea lunară la cursul Băncii Naționale a României, utilizându-se:

a) pentru contabilizarea tranzacțiilor efectuate în ultima zi a lunii, cursul de schimb al pieței valutar, comunicat de Banca Națională a României, din ultima zi bancară anterioară operațiunii;

b) cursul de schimb al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României, din ultima zi bancară a lunii în cauză, pentru evaluarea creanțelor și datoriilor în valută, a disponibilităților în valută și a altor valori de trezorerie, cum sunt titlurile de stat în valută, acreditivele și depozitele în valută, existente în sold la sfârșitul lunii.

Datoriile și creanțele consemnate în

avansuri comerciale

În cadrul relațiilor comerciale dintre agenții economici pot să apară situații în care clienții acordă avansuri comerciale furnizorilor pentru bunurile achiziționate, serviciile prestate sau lucrările executate. Aceste avansuri se înregistrează distinct cu ajutrorul conturilor 419 “Clienți – creditori” și 409 “Furnizori – debitori”.

La aplicarea pentru prima a Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1802/2014 valorile reprezentând avansurile pentru imobilizări corporale, respectiv necorporale, au fost scoase din evidența imobilizărilor, adică din clasa a 2-a și au fost preluate de clasa a 4-a. Astfel contul 4093 va prelua funcțiunea contului 232 „Avansuri acordate pentru imobilizări corporale“ și 4094 „Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale“ va prelua funcțunea contului 234 „Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale“.

Începând cu data de 1 ianuarie 2015, sumele înregistrate și reflectate în conturile 409 „Furnizori – debitori“ și 419 „Clienți – creditori“, nu mai fac obiectul evaluării în funcție de cursul valutar, la finele lunii, respectiv la finele exercițiului financiar.

Datoriile și creanțele comerciale consemnate

în efecte de comerț

Având în vedere faptul că obiectul fiecărei unități economice este de a obține profit din vânzare, între societăți se stabilesc relații economice. În urma afacerilor derulate se creează obligații între întreprinderi, care de cele mai multe ori se satisfac prin intermediul băncilor. Pentru a crea modalități de plată, societățile apelează la efecte comerciale.

O societate poate utiliza efecte de comerț pentru plata datoriilor sale față de furnizori sau poate accepta efecte de comerț de la clienții.

Efectele comerciale trebuie să îndeplinească condițiile de formă și fond prevăzute de legislația în vigoare, în caz contrar validitatea lor poate fi contestată sau anulată.

Efectele comerciale reprezintă titluri de valoare, negociabile pe termen scurt sau imediat, care atestă datorii sau creanțe în cadrul relațiilor comerciale cu furnizorii și clienții. Fiind negociabile, pot fi vândute, cedate sau transmise.

Titlul de valoare este un înscris ce face obiectul tranzacțiilor financiare și a cărui proprietate conferă posesorului dreptul de asociere, de creanțe și valoare de plată.

Din ordinul efectelor comerciale fac parte: cambia, biletul la ordin, cecul, warantul etc., acestea fiind folosite în cadrul operațiunilor de vânzare-cumpărare.

Acestea sunt instrumente de credit și titluri de valoare negociabile. Titlurile de credit îndeplinesc fincția de instrumen de plată și servesc și ca instrumente de garantare a creditului și ca mijloace de procurare a unor resurse financiare, prin operațiunile de scontare și rescontare.

Biletul la ordin este un instrument de credit prin emitentul (debitor) își asumă obligația de a plăti la o anumită dată, într-un anumit loc o sumă de bani beneficiarului (creditorului).

Biletul la ordin este astfel o promisiune de a plăti, emitentul este defapt plătitorul, numărul persoanelor implicate, se reduce la două, pe când în cazul cambiei prezentate mai jos sunt trei persoane implicate. Plata către beneficiar se face în funcție de termenul de scadență.

Cambia reprezintă „un titlu de credit sub semnătură privată ce atestă o obligație pe termen scurt restituibilă la scadență și pune în relație trei persoane; o persoană numită trăgător dă ordin unei alte persoane numite tras să plătească necondiționat la scadență o anumită sumă de bani unei a treia persoane numită beneficiar (sau la ordinul acesteia)”

Cambiile pot fi trase la vedere, la un anumit timp de la data emiterii, la un anumit timp de la vedere sau la o zi fixă. Societatea ca deține o cambie plătibilă la o zi fixă sau la un anumit termen de la data emiterii trebuie să o prezinte la plată în ziua în care acesta este plătibilă sau într-una dintre cele două zile lucrătoare care urmează acesteia.

„Acceptarea este angajamentul luat de către tras, față de orice posesor legitim de a plăti cambia la scadență. Trasul nu este obligat să accepte dar dacă acceptă, el devine debitorul (obligatul) principal”.

Această operațiune nebancară are loc printr-o mențiune înscrisă pe cambie „acceptat” sau este însoțită de semnătura trasului care-i mărește credibilitatea și garantează valabilitatea cambiei. În cazul în care trasul nu acceptă se întocmește un „protest de neacceptare”.

Cecul este un titlu de credit utilizat mai mult ca instrument de plată, prin trăgătorul dă ordin altei persoane numită tras (de obicei banca tragătorului) să plătească la vedere o anumită sumă de bani beneficiarului, sau de a trece această sumă în contul său.

Cecul poate fi transmis prin gir acesta, astfel se transmit toate drepturile rezultate din instrumente de plată. Plata unei file de cec poate fi garantată printr-un aval pentru întreaga sumă sau doar pentru o parte din aceasta. Fila de cec emisă și plătibilă în România trebuie să fie prezentată la plată în mod obligatoriu, în termen de 15 zile .

Creanțele sub forma efectelor de primit au un dublu avantaj, primul ar fi faptul că se transformă ușor în disponibilități – nefiind necesară plata efectivă a clientului – prin intermediul unei instituții de credit, care va deveni proprietară a efectelor urmând să încaseze la scadență creanța, iar în al doilea rând se poate valorifica în bancă ca și hârtii de valoare.

În cazul în care o unitate are nevoie urgentă de bani poate să vândă unei bănci comerciale efectele comerciale înainte ca acestea să ajungă la scadență. Această operațiune prin care o societate bancară plătește înainte de scadență efectul se numește scontare.

De regulă valoarea creditului (valoarea actuală) este mai mică decât valoarea nominală a cambiei, iar diferența dintre cele două o reprezintă scontul.

Scontul comercial reprezintă operațiunea prin care, în schimbul unui efect de comerț (cambie, bilet la ordin), instituția de credit pune la dispoziția posesorului creanței valoarea efectului, mai puțin taxa de scont și comisioanele aferente, fără a aștepta scadența efectului respectiv, iar instituția are drept de recurs asupra beneficiarului fondurilor.

Scontul comercial este costul operațiunii de scontare, adică dobânda percepută de bancă pentru operațiunea de scontare, suportată de prezentatorul efectului commercial. Practic scontul este o dobândă simplă antecalculată.

În unele cazuri pot interveni scurt circuite ale efectelor comerciale determinate de incapacitate de plată. În aceste cazuri trasul poate să ceară anularea și înlocuirea efectului cu unul nou sau poate să amâne termenul de decontare a efectului.

În cazul în care se reînoiesc efectelor comerciale de primit, în practică exista două situații: efectul commercial este încă în posesia trăgătorului, anularea depinde de bunăvoința acestuia sau efectul commercial nu se mai află în posesia lui și trebuie reclamat pentru a putea fi recuperate de la andosit.

Forfetarea reprezintă cumpărarea, fără recurs asupra oricărui deținător anterior, a unor creanțe scadente la termen, ca rezultat al livrării de bunuri sau prestărilor de servicii, contra unei taxe forfetare.

Warantul este un titlu de credit, variantă a biletului la ordin, subscris de o persoană care dă un gaj în garanție sub semnătura sa. Gajul este reprezentat de produse sau de mărfuri depozitate.

Mecanismul de circulație a documentului, respectiv termenele și condițiile de plată sunt asemănătoare cu cele ale biletului la ordin.

Factoring-ul este “contractul încheiat între o parte, denumită aderent, furnizoare de mărfuri sau prestatoare de servicii, și o societate bancară sau o instituție financiară specializată, denumită factor, prin care aceasta din urmă asigură finanțarea, urmărirea creanțelor și prezervarea contra riscurilor de credit, iar aderentul cedează factorului, cu titlu de vânzare, creanțele născute din vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru terți”.

Întreprinderea de factoring încasează creanțele și le varsă apoi întreprinderii care folosește serviciile sale, mai puțin remunerația sa. Întreprinderea de factoring poate, de asemenea, să achiziționeze creanțele și să plătescă întreprinderii contravaloarea, în schimbul unei remunerații.

Efectele comerciale care au fost scontate însă nu au ajuns la scadență se înregistrează într-un cont în afara bilanțului și anume contul 8037 „Efecte scontate neajunse la scadență“ și totodată sunt menționate în note explicative.

Operațiunile de vânzare sau de cumpărare de bunuri, prestările de servicii sau executările de lucrări efecuate în baza efectelor comerciale se înregistrează în conturi corespunzătoare de efecte de primit sau de plătit.

Evidența contabilă a efectelor de comerț se realizează cu ajutorul următoarelor conturi:

403 “Efecte de plată”

405 “Efecte de plătit pentru imobilizări”

413 “Efecte de primit”

Efectul reducerilor comerciale asupra

creanțelor și datoriilor

Furnizorii acordă clienților reduceri comerciale pentru ca aceștia să fie considerați de încredere. În literatura de specialitate se întâlnesc reduceri comerciale și financiare. Reducerile comerciale se întâlnesc sub forma rabatului, remizei și risturnului, iar cele financiare sub forma scontului.

Reducerile comerciale acordate de furnizor și înscrise pe factura de achiziție ajustează în sensul reducerii costul de achiziție al bunurilor. Atunci când achiziția de produse și primirea reducerii comerciale sunt tratate împreună, reducerile comerciale primite ulterior facturării ajustează, de asemenea, costul de achiziție al bunurilor.

Reducerile financiare care se primesc de la furnizor sunt venituri ale perioadei (contul 767 „Venituri din sconturi obținute“). În cazul furnizorului, reducerile acordate sunt cheltuieli ale perioadei (contul 667 „Cheltuieli privind sconturile acordate“).

Reducerile financiare se regăsesc sub forma sconturilor de decontare care sunt acordate pentru plata datoriilor înainte de termenul normal de scadență.

Tabel nr. 1. Reducerile comerciale și financiare.

Sursă: Prelucrare proprie după OMFP nr. 1802 din 2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate.

În cazul în care reducerile comerciale reprezintă evenimente ulterioare datei bilanțului care conduc la ajustarea situațiilor financiare anuale, acestea se înregistrează la data bilanțului în contul 408 „Furnizori – facturi nesosite“, respectiv contul 418 „Clienți – facturi de întocmit“, și se reflectă în situațiile financiare ale exercițiului pentru care se face raportarea, pe baza documentelor justificative. Reducerile care urmează a fi primite, înregistrate la data bilanțului în contul 408 „Furnizori – facturi nesosite“, corectează costul stocurilor la care se referă, dacă acestea mai sunt în gestiune.

Inventarierea elementelor de creanțe

și datorii comerciale

Inventarierea datoriilor și capitalurilor proprii reprezintă toate operațiunile prin care se constată existența lor, din punct de vedere cantitativ-valoric sau doar valoric, după caz, în momentul în care aceasta se va efectua.

Creanțele și obligațiile față de terți sunt supuse verificării și confirmării pe baza extraselor soldurilor debitoare și creditoare ale conturilor de creanțe și datorii care dețin ponderea valorică în totalul soldurilor acestor conturi, potrivit "Extrasului de cont" sau punctajelor reciproce scrise.

Extrasul de cont este un document de inventariere a soldurilor conturilor de creanțe și datorii ale entității și este util la comunicarea și solicitarea de la debitor a sumelor pretinse, care au rămas neachitate.

În cazul în care există diferențe între cele două entități cu privire la aceste solduri se anexează o notă explicativă cu obiecțiile entității creditoare.

Documentul care se întocmește în mod obligatoriu în urma procesului de inventariere este Registrul-inventar, în care se vor înscrise rezultatele inventarierii. În cazul datoriilor și creanțelor acest document se întocmește pe baza situațiilor analitice.

Capitolul III. Contabilitatea sintetică și analitică a

datoriilor și creanțelor comerciale

Sistemul conturilor de datorii și creanțe comerciale

Conturile de creanțe evidențiază relațiile de decontare cu clienții și alte persoane privind drepturi ale unității și au funcție contabilă de active. Conturile de datorii evidențiază obligațiile gerenerate de bunurile și valorile furnizate de terți pentru care unitatea va acorda un echivalent valoric și au funcție contabilă de pasiv.

Pentru a reflecta în contabilitate obligațiile față de furnizori, se utilizează un sistem de conturi, care cuprinde unrmătoarele conturi sintetice prevăzute în Planul de conturi general cuprinse în Reglementările contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1802 din 30.12.2014:

401 “Furnizori”

403 “Efecte de plătit”

404 “Furnizori de imobilizări”

405 “Efecte de plătit pentru imobilizări”

408 “Furnizori – facturi nesosite”

419 “Clienți – creditori”

Toate aceste conturi, au funcția contabilă de pasiv și sunt conturi de obligații.

Contul 401 „Furnizori” are rolul de a urmări și controla datoriile comerciale generate de operațiunile de achiziție pe credit de stocuri, precum și alte bunuri materiale. Este un cont de datorii după conținutul său economic și după funcția contabilă este un cont de pasiv.

Tabel nr. 2. Funcțiunea contului 401.

Sursă: Prelucrare proprie după OMFP nr. 1802 din 2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate.

Contul 403 “Efecte de plată” înregistrează biletele la ordin și alte efecte comerciale emise de debitor în favoarea creditorului său. Este un cont de datorii curente iar după funcția contabilă este un cont de pasiv.

Tabel nr. 3. Funcțiunea contului 403.

Sursă: Prelucrare proprie după OMFP nr. 1802 din 2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate.

Contul 404 “Furnizori de imobilizări” funționează asemănător contului 401 “Furnizori”, singura diferență este faptul că acest cont se utilizează atunci când se achiziționează imobilizări și nu active circulante.

Contul 405 “Efecte de plătit pentru imobilizări” asigură evidența obligațiilor de plată către furnizorii de imobilizări corporale și necorporale pe baza de efecte comerciale. Funcționează asemănător contului 403 “Efecte de plată”.

Datoriile către furnizorii de bunuri, respectiv prestatorii de servicii, de la care, până la finele lunii, nu s-au primit facturile se evidențiază distinct în contabilitate (contul 408 „Furnizori – facturi nesosite“), pe baza documentelor care atestă primirea bunurilor, respectiv a serviciilor.

Contul 408 “Furnizori – facturi nesosite” ține evidența facturilor nesosite pentru furnizările de bunuri, prestări de servicii și executarea de lucrări la încheierea exercițiului financiar a căror valoare este cunoscută și care se referă la cheltuielile ce trebuie incluse în exercițiul la care acestea se referă și se debitează cu facturile sosite. Este un cont de datorii după conținutul său economic și după funcția contabilă este un cont de pasiv.

Tabel nr. 4. Funcțiunea contului 408.

Sursă: Prelucrare proprie după OMFP nr. 1802 din 2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate.

Contul 419 “Clienți – creditori” este utilizat pentru evidența sumelor facturate clienților reprezentând avansuri pentru livrări de bunuri, prestări de servicii sau executări de lucrări, respectiv a ambalalajelor care circulă în sistem de restituire. Acest cont după funcția contabilă este un cont de pasiv.

Tabel nr. 5. Funcțiunea contului 419.

Sursă: Prelucrare proprie după OMFP nr. 1802 din 2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate.

Înregistrarea în contabilitate a datoriilor față de furnizori se derulează în doi timpi:

recunoașterea angajamentelor sau a datoriilor în baza documentelor justificative;

stingerea sau decontarea datoriilor asumate prin plată, utilizând instrumente de decontare adegvate.

Conturile utilizate în contabilitate pentru reflectarea creanțelor apărute ca urmare a relațiilor comerciale sunt următoarele:

4111 “Clienți”

4118 “Clienți incerți sau în litigiu”

413 “Efecte de primit de la clienți”

418 “Clienți – facturi de întocmit”

409 “Furnizori – debitori”

4091 “Furnizori – debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor”

4092 “Furnizori – debitori pentru prestări de servicii”

4093 “Avansuri acordate pentru imobilizări corporale”

4094 “Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale”

Toate aceste conturi au funcție contabilă de activ și reprezintă conturi de creanțe comerciale.

Diferența care apare între conturile prevăzute în Planul de conturi general cuprinse în Reglementările contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr.3.055/2009, cu modificările și completările ulterioare și cele prevăzute în noul ordin, este dată de conturile modul de înregistrare a avansurilor acordate de entitate în conturile: 4093 “Avansuri acordate pentru imobilizări corporale”, 4094 “Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale”, care erau evidențiate conform ordinului 3055 în conturile: 232 “Avansuri acordate pentru imobilizări corporale”, 234 “Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale”.

Contul 4111 „Clienți” asigură evidența decontărilor cu clienții interni și externi, pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri vândute precum și pentru lucrări executate și servicii prestate. Este un cont de creanțe după conținutul său economic și după funcția contabilă este un cont de activ.

Tabel nr. 6. Funcțiunea contului 4111.

Sursă: Prelucrare proprie după OMFP nr. 1802 din 2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate.

Contul 4118 “Clienți incerți sau în litigiu” ține evidența clienților clienților ale căror creanțe nu s-au încasat la scadență, existând o lipsă de încredere în solvabilitatea acestor parteneri comerciali, generată de posibilitatea de a nu-și onora obligațiile asumate de aceștia. Clienții sunt litigioși în situația în care s-a deschis o acțiune juridică pentru decontarea creanțelor. De asemenea, se mai utilizează și noțiunea de creanțe dubioase în cazul clienților incerți care pot deveni irecuperabili.

Tabel nr. 7. Funcțiunea contului 4118.

Sursă: Prelucrare proprie după Doina Maria Robu, Contabilitate Generală, Biblioteca digitală ASE;

Deprecierile probabile, ca urmare a insolvabilității debitorului sau ca urmare a unor litigii sunt constituite ajustări pentru deprecierea creanțelor.

Debitorii deveniți insolvabili se evidențiază în contabilitate în conturi analitice distincte, iar în cadrul acestora, pe fiecare debitor, urmărindu-se recuperarea lor potrivit legii.

Contul 413 “Efecte de primit” asigură evidența creanțelor de încasat de la client pe baza efectelor comerciale. Este un cont de creanțe după conținutul economic, iar după funcția contabilă este un cont de activ.

Tabel nr. 8. Funcțiunea contului 413.

Sursă: Prelucrare proprie după OMFP nr. 1802 din 2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate.

Contul 418 “Clienți – facturi de întocmit” este utilizat pentru ține evidența clienților pentru care nu s-au întocmit facturi, dar s-au livrat produsele sau mărfurile. Acest cont are funcția contabilă de activ.

Tabel nr 9. Funcțiunea contului 418.

Sursă: Prelucrare proprie după OMFP nr. 1802 din 2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate.

Contul 409 “Furnizori – debitori” este utilizat pentru a ține evidența: avansurilor acordate furnizorilor pentru achiziții de stocuri și a ambalajelor care circulă pe sistemul restituirii – 4091 “Furnizori – debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor”; pentru prestări de servicii – 4092 “Furnizori – debitori pentru prestări de servicii”; avansurilor acordate pentru achiziționarea de imobilizări corporale – 4093 “Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” și avansurilor acordate pentru imobilizări necorporale – 4094 “Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale”.

Tabel nr 10. Funcțiunea contului 409.

Sursă: Prelucrare proprie după OMFP nr. 1802 din 2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate.

Înregistrarea în contabilitate a creanțelor față de clienți se derulează în doi timpi:

recunoașterea drepturilor de creanță în baza documentelor justificative;

stingerea sau decontarea drepturilor de creanță prin încasare, apelând la instrumente de plată convenite între parteneri.

Reflectarea în situațiile financiare și

indicatori de analiză privind creanțele și datoriile comerciale

Reflectarea în situațiile financiare a creanțelor și datoriilor comerciale

Creanțele și datoriile comerciale apar prezentate în cadrul situațiilor financiare în:

Bilanț

Date informative

Nota explicativă nr. 5

Tabloul fluxurilor de trezorerie

În bilanț creanțele și datoriile comerciale sunt reflectate în rândul 06, respectiv în rândul 11, în sumă totală, cuprinzând creanțele și datoriile comerciale, față de stat și cele în legătură cu personalul.

În datele informative acestea sunt prezentate separat pe fiecare element în parte. Creanțele comerciale și avansurile acordate furnizorilor se regăsesc în rândul 80, creanțele comerciale externe în rândul 81, creanțele neîncasate la scadență în rândul 82.

Datorii comerciale precum și avansurile primite de la client sunt reflectate în rândul 155, datoriile comerciale externe în rândul 156. Furnizorii restanți sunt evidențiați separate în funcție de numărul de zile restante 30, 90 respectiv și peste 1 an.

În nota explicativă nr. 5 se evidețiază în primele rânduri furnizorii și clienții interni și externi, respectiv furnizorii și clienții de imobilizări, după care se evidențiază creanțele și datoriile față de stat și față de salariați.

Situația fluxurilor de trezorerie evaluează capacitatea întreprinderii de genera numerar pentru a-și onora datoriile față de furnizori, creditori, angajați, stat etc. În cadrul acestui document un loc important ocupă creanțele și datoriile comerciale care sunt reflectate prin încasările și plățile efectuate . Încasările de la clienți se regăsesc în primul rând, iar plățile către furnizori la rândul număru 4, fiind încadrate în activitatea de exploatare.

Indicatori de analiză a creanțelor și datoriilor comerciale

Indicatori de activitate

Acestea reflectă capacitatea entității de a controla activitățile comerciale de bază (vânzare-cumpărare).

Durata de încasare a creanțelor

Durata de încasare a creanțelor arată numărul de zile necesar pentru încasarea creanțelor de la terți. Se dorește ca acesta durată sa fie mai mică de 30 de zile.

Dcr =

O valoare ascendentă a indicatorului poate arăta probleme legate de controlul creditelor comerciale acordate clienților și, astfel, creanțe mai greu de încasat (clienți rău platnici).

Durata de achitare a furnizorilor

Durata de achitare a furnizorilor exprimă numărul de zile în care se face plata furnizorilor. Societatea dorește ca aceasta durată să fie cât mai mare, însa nu ar bine să se depășească 30 zile.

Dfz=

Indicatori de lichiditate

Rata lichidității curente

RLc =

Rata lichiditatii curente compară totalul activelor circulante cu cel al datoriilor pe termen scurt. Acest indicator reflectă capacitatea sau incapacitatea entității de a-și onora datoriile scadente pe termen scurt numai din activele curente deținute in patrimoniu. Procentul recomandat se află în jurul valorii 2, dar de regulă se dorește să fie mai mare de 1.

Rata lichidității reduse

Rata lichidității reduse exprimă capacitatea firmei de a-și onora datoriile scadente pe termen scurt numai din creanțe și disponibilități banești. Teoria economico-financiară sugerează ca o valoare optimă a acestei rate s-ar situa în intervalul [0,8; 1].

RLr=

Indicatori de structură

Rata creanțelor

Rentabilitatea creanțelor indică ponderea creanțelor întreprinderii în total active circulante. Gradul lor de lichiditate este mai mare decât cel al stocurilor.

Rcr = × 100

Acestă rată este mult influențată de natura relațiilor comerciale, de domeniul de activitate al firmei, dar și de termenele de decontare practicate.

Rata datoriilor pe termen scurt

Rata datoriilor pe termen scurt

Acestă rată se determină ca raport procentual între datoriile comerciale și datoriile tatale ale firmei. Astfel se poate evidenția ce pondere au datoriile către furnizor în totalul datoriilor.

Rdc = × 100

3.2.3. Analiza economico-financiară a creanțelor și datoriilor comerciale la SC. Transparent S.R.L.

Durata de încasare a creanțelor

Dcr2013 =

Dcr2014 =

Societatea înregistreză valori situate sub limita maximă de 30 de zile, cee ce înseamnă că societatea își încasează la timp creanțele, aspect favorabil. Tendința este de scădere aspect pozitiv din punct de vedere economic.

Durata de achitare a furnizorilor

Dfz2013=

Dfz2014=

În perioada analizată, durata de plată a furnizorilor este mai mare decât durata de încasare a clienților, aspect favorabil pentru societate, deoarece plata furnizorilor se face mai târziu decât încasarea clienților.

Se poate observa faptul că din anul 2013 față de anul 2014 timpul de plată a furnizorilor scade, aspect pozitiv din punct de vedere economic.

Rata lichidității curente

RLc2013 =

RLc2014 =

Aceasta rata este supraunitară în ambele perioade, fiind un aspect favorabil pentru societate și reflectă capacitatea acesteia de a-și achita datoriile scadente pe termen scurt numai din activele circulante deținute în patrimoniu.

Rata lichidității reduse

RLr2013=

RLr2014=

În cazul analizat, societatea înregistrează valoari sub limita recomandată, ceea ce înseamnă că societatea nu își poate onora datoriile pe termen scurt din creanțe și disponibilități. Tendința este de scădere de la un an la altul, aspect nefavorabil pentru societate.

Rata creanțelor

Rcr2013 = × 100 = 22,20%

Rcr2014 =

La societatea analizată, rata creanțelor comerciale înregistrează valori moderate în anul 2013, în timp ce în anul 2014 înregistrează valori destul de mici. Așadar tendința este una favorabilă de scădere.

Rata datoriilor pe termen scurt

Rdc2013 = × 100 = 89,46%

Rdc2014 = × 100 = 86,83%

Se poate observa faptul că datoriile comerciale reprezintă principalele surse de datorii, datorită faptului că societatea Transparent nu are datorii pe termen lung în cei doi ani analizați. În principal datoriile societății sunt către stat, personal, furnizori etc. Tendința este de scădere, deoarece au crescut datoriile către stat, prin impozitele plătite datorită creșterii profitului și a scăzut valoarea datoriile comerciale.

Capitolul IV. Prezentarea societății Transparent

4.1. Prezentare generală

S.C. „Transparent” S.R.L. a fost înființată în 21.11.2003 și este condusă și administrată de domnul Filip Dorel, asociat unic.

Sediul societății este în România, municipiul Oradea, strada Lucreția Suciu, nr. 4, județul Bihor. Firmele cu care colaborează societatea sunt situate în diferite locații din țară și străinătate.

Societatea comercială „Transparent” este persoană juridică română, având forma de organizare societatea cu răspundere limitată cu asociat unic: Filip Dorel.

În baza legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, modificată ulterior, a fost constituită societatea comercială – S.C. „Transparent” S.R.L. – cu numărul de înmatriculare în Registrul Comerțului J05/1538/2003 /21.11.2003, codul unic de înregistrare 15929805 și codul fiscal – C.I.F. – RO 15929805.

Capitalul social a fost la data înființării de 200 lei, fiind divizat în 20 părți sociale, având fiecare parte o valoare nominală de 10 lei. Capitalul a fost vărsat la înființare integral de către un asociat ca aport în numerar.

Societatea funcționează de 11 ani, are cont deschis la Banca Comercială Română și are contract de asigurare cu S.C. „Allianz – Țiriac Asigurări” S.A. Oradea.

Durata de activitate a societății este nelimitată, începând cu data înregistrării ei șa Registrul Comerțului din cadrul Camerei de Comerț și Industrie a județului Bihor.

Societatea desfășoară activitate de comerț cu ridicata și amănuntul a echipamentelor de protecție, dar și vânzare online prin site-urile sale oficiale: http://www.topprotectie.ro; http://www.sikashop.ro; http://www.coverguard.ro.

Societatea comercială „Transparent” S.R.L. are ca obiect principal de activitate „alte activități profesionale, științifice și tehnice” – cod CAEN: 7490.

Obiect secundar de activitate a firmei: „comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare” – cod CAEN: 4719;

Societatea are două sedii, sediul principal se află pe strada Lucreția Suciu nr. 4 în Oradea, unde se află și biroul în care se desfășoară activitatea de contabilitate, iar sediul secundar este tot în Oradea pe strada Pasteur Louis Nr. 109.

4.2. Modul de organizare a contabilității

În prezent SC. Transparent S.R.L. își desfășoară actvitatea contabilă în conformitate cu legislația în vigoare și anume Legea contabilității nr. 82 din 1991, Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul fiscal cu normele metodologice de aplicare, Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1802 din 2014, Ordinul Ministrului Finanțelor Publice 3512 din 2008, Ordinul Ministrului Finanțelor Publice 2861 din 2009.

Contabilitatea societății este condusă în partidă dublă, în limba română, în moneda națională (în cazul operațiilor efectuate în valută evidența se ține atât în monedă națională cât și în valută), iar înregistrarea în contabilitate a operațiunilor economico-financiare este realizată în ordine sistematică și cronologică.

SC. Transparent S.R.L. nu este o microîntreprindere în conformitatate cu reglementările prevăzute în Codul fiscal, datorită faptului că cifra de afaceri realizată într-o perioadă de gestiune depășește echivalentul în lei a 65.000 €, devenind astfel o societate plătitoare de impozit pe profit.

În ceea ce privește obligațiile firmei, aceasta trebuie să depună lunar la Administrtația Financiară Oradea următoarele declarații: Declarația 100 privind obligațiile de platăla bugetul de stat, Declarația 101 privind impozitul pe profit, Declarația 106 privind dividendele cuvenite acționarilor, Declarația 112 privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate, Declarația 300 denumită “Decont de taxă pe valoarea adăugată”, Declarația informativă 394 privind livrările/prestarile și achizițiile efectuate pe teritoriul national.

4.3. Partenerii Societății

Furnizorii reprezintă o componentă a micro-mediului care asigură întreprinderii resursele necesare realizării obiectivelor firmei. Furnizorii S.C. Transparent S.R.L. sunt, în principal, firme consacrate în producția de echipamente de protecție, de la care entitatea se aprovizionează cu mărfuri.

Principalii furnizori ai S.C. Transparent S.R.L. Oradea sunt:

Clienții sunt beneficiarii bunurilor, lucrărilor și serviciilor realizate de societate.

Succesul unei societăți este condiționat de vânzările sale, care depind de clienții entității. S.C. Transparent S.R.L. are o paletă largă de clienți față de care are drepturi de a încasa o sumă de bani sau de a beneficia de o contraprestație. Principalii clienți ai firmei sunt persoane juridice cărora societatea le livrează echipamente de protecție.

Principalii clienți ai S.C. Transparent S.R.L. Oradea sunt:

4.4. Analiza poziției societății din punct de vedere economic

Societatea Transparent prezintă evoluția următorilor indicatori pe ultimi 8 ani:

S.C. Transparent S.R.L. este o societate cu o poziție privilegiată în județul Bihor. În ceea ce privește cifra de afaceri, aceasta se află mult peste media cifrei de afaceri a firmelor din județul Bihor, după cum se observă și din graficul de mai jos. În ceea ce privește profitul net al acesteia, în comparație cu cel al firmelor din județul Bihor, se poate spune că este mult peste medie, cu excepția anului 2010 și 2014. În anii 2009 și 2010, societatea nu a realizat profit având pirderi de 10.242 lei, respectiv 17.370 lei.

Cifra de afaceri și profitul net a firmei Transparent sunt reprezentate comparativ cu media cifrei de afaceri respectiv a profitului net a firmelor din județul Bihor în următoarele grafice.

Grafic nr. 1. Cifra de afaceri al firmei Transparent.

Sursa: https://membri.listafirme.ro/transparent-srl-15929805/; accesat la data de 11.06.2015.

Grafic nr. 2. Profitul net al firmei Transparent.

Sursa: https://membri.listafirme.ro/transparent-srl-15929805/; accesat la data de 11.06.2015.

Capitolul V. Înregistrări financiar-contabile efectuate

pe baza documentelor justificative

În baza facturii nr 85 (anexa nr. 1) și a notei de intare resepție nr. 10 (anexa nr. 2), în data de 1.12.2014, SC. Transparent S.R.L. achiziționează 100 de salopete de lucru în valoare de 50 lei/salopeta, de la furnizorul SC. Temad Co S.R.L.

% = 401 6200

371 5000

4426 1200

În baza chitanței în valută (anexa nr. 3), în data de 3.12.2014, SC. Transparent S.R.L. achită datoria față de un furnizor extern, din Republica Moldova, în valoare de 650 € la un curs de 4.45 lei/€. Cursul de la ultima actualizare a fost de 4.42 lei/€.

% = 5314 2892,5 (650 €)

401 2873

665 19,5

În data de 4.12.2014, SC. Transparent S.R.L. acceptă de la clientul SC. Apolodor S.R.L. un bilet la ordin (anexa nr. 4) în valoare de 3200 lei.

413 = 4111 3200

În data de 5.12.2014, SC. Transparent S.R.L. se înregistrează pe baza notei contabile nr. 1 (anexa nr. 5) depunerea biletului la ordin (anexa nr. 5) la bancă în vederea încasării, fiind evidențiat într-un borderou al documentelor achitate (anexa nr. 6).

5113 = 413 3200

Pe baza avizului de însoțire a mărfii nr. 26 (anexa nr. 7) din data de 18.11.2014, în data de 6.12.2014, se primește factura nr. 125 (anexa nr. 8) aferentă celor 20 de salopete cu pieptar achiziționate din luna precedentă, de la furnizorul SC. Honest General Trading S.R.L.

408 = 401 1500

4426 = 4428 360

În baza Facturii nr. 35 (anexa nr. 9), în data de 7.12.2014, SC. Transparent S.R.L. vinde 20 de bocanci de protecție și 16 salopete de lucru unui client SNC Construct S.R.L. din Republica Moldova. Valoarea totală a facturii fiind de 800 €. Cursul de la data vânzării a fost de 4.46 lei/€. Costul de achiziție a mărfurilor a fost de 2600 lei.

= 707 3568

În baza notei contabile nr.2 (anexa nr. 10), în data de 8.12.2014, se constată că SC. Novaconstruct Group S.R.L. devine solvabil și se reactivează creanța în valoare totală de 3200 lei.

4118 = 754 3200

C8034 = 3200

Pe baza avizului de însoțire a mărfii nr. 175 (anexa nr. 11), în data de 9.12.2014, SC. Transparent S.R.L. vinde, 35 de salopete cu pieptar clientului SC. Romprofix S.R.L. în valoare de 3500 lei, urmând să trimită ulterior factura.

418 = % 4340

707 3500

840

În baza facturii nr. 36 (anexa nr. 12), în data de 10.12.2014, în, SC. Transparent S.R.L. înregistrează un avans plătit prin virament bancar, conform ordinului de plată nr. 1 (anexa nr. 13), din data de 10.12.2014, datorat furnizorului SC. Cătălina S.R.L. în sumă de 1500 lei.

% = 401 1500

4091 1210

4426 290

401 = 5121 1500

În baza facturii nr. 54 (anexa nr. 14) și a procesului verbal de recepție nr. 7, în data de 12.12.2014 (anexa nr. 15) , SC. Transparent S.R.L. achiziționează un Fiat Ducato 1900d de la SC. Autoland S.R.L. în valoare de 719.200 lei.

% = 404 719.200

2133 580.000

4426 139.200

În baza facturii nr. 37 (anexa nr. 16), în data de 13.12.2014, SC. Transparent S.R.L. înregistrează un avans de 250.000 furnizorului pentru mijlocul de transport achiziționat, conform ordinului de plată nr. 3 (anexa nr. 17).

% = 404 250.000

232 201.613

4426 48.387

404 = 5121 250.000

Pe baza extrasului de cont nr. 3 (anexa nr. 18), în data de 14.12.2014, se rectifică datoria față de furnizorul SC. Protesan Serv S.R.L., și se constată o diferență între soldurile conturilor la cele două firme de 30 de lei. SC. Transparent S.R.L. va recurge la rectificarea datoriei față de furnizor pe baza informațiilor furnizate de acesta.

401 = 7588 30

În baza facturii nr. 38 (anexa nr. 19), în data de 15.12.2014, SC. Transparent S.R.L. livrează clientului SC. Romprofix S.R.L. 50 de pantofi de protecție, 100 de ochelari de protecție și 100 de mănuși de protecție. Prețul de vânzare a mărfurilor este de 8500 lei, plus TVA. Pe factură se înregistrează următoarele reduceri: un rabat de 5% și o remiză de 10%.

4111 = % 9011,7

707 7267,5

4427 1744,2

Pe baza notei contabile nr. 3 (anexa nr. 20), în data de 16.12.2014 se va înregistra insolvabilitatea și falimetul firmei SC. Paviment S.R.L., de la care societatea SC. Transparent S.R.L., avea de încasat o creanță în valoare de 1800 lei.

654 = 4118 1800

D8034 = 1800

Pe baza ordinului de plată nr. 33 (anexa nr. 21) și a facturii nr. 39 (anexa nr. 22), în data de 18.12.2014, clientul SC. Romprofix S.R.L., achită contravaloarea facturii aferentă mărfurilor livrate. SC. Transparent S.R.L. va acorda un scont de 2% clientului pentru plata înainte de scadență.

5121 = 4111 8831,47

% = 4111 180,23

667 145,35

4427 34,88

În data de 19.12.2014, SC. Transparent S.R.L. emite un bilet la ordin (anexa nr. 23) furnizorului SC. Honest General Trading S.R.L. pentru contravaloarea mănușilor de protecție cumpărate în valoare de 3210 lei.

401 = 403 3210

Conform facturii nr. 129 (anexa nr. 24) și a ordinului de plată nr. 56 (anexa nr. 25), în data de 20.12.2014, SC. Transparent S.R.L. acceptă, un avans de clientul SC. Architm S.R.L. în valoare de 650 lei.

4111 = % 650

419 525

4427 125

5121 = 4111 650

În data de 23.12.2014, SC. Transparent S.R.L. există indicii despre faptul că o creanță în valoare de 3400 lei, s-ar putea să nu se încaseze, din cauza insolvabilității clientului SC. Prin Construct Sib S.R.L.

Se va solicita un extras de cont (anexa nr. 26) de la firma SC. Prin Construct Sib S.R.L. și se va înregistra insolvabilitatea clientului și se va constitui ajustare pentru deprecierea creanței, pe baza notei contanbile nr. 4 (anexa nr. 27).

4118 = 4111 3400

6814 = 491 3400

În data de 28.12.2014, SC. Transparent S.R.L. emite un bilet la ordin (anexa nr. 28) pentru mijlocul de transport achiziționat.

404 = % 719.200

405 469.200

232 201.613

4426 48.387

Pe baza chitanței nr. 12 (anexa nr. 29), din data de 29.12.2014, SC. Transparent S.R.L. achită în numerar furnizorul SC. Temad Co S.R.L. pentru salopetele de lucru achiziționate la începutul lunii.

401 = 5311 6200

Concluzii

În această lucrare am încercat să prezint principalele noțiuni teoretice cu privire la creanțele și datoriile comerciale, importanța relațiilor comerciale în buna desfășurare a oricărei activități, măsura în care aceste relații influențează atingerea obiectivelor entității. În ceea ce privește studiul de caz am contabilizat operațiile economico financiare ale firmei Transparent în legătură cu creanțele și decontările comerciale ale acesteia și totodată am realizat o analiză din punct de vedere economic prin ajutorul principalilor indicatori economico-financiari asupra acestora.

Cu privire la activitatea economică a firmei Transparent se poate spune faptul că este una eficientă, după cum relatează și datele statistice, spre exemplu anul trecut a fost pe locul 1 în Top Afaceri România din județul Bihor. De aici se poate concluziona faptul că societatea realizează încheierea unor contracte și comenzi avantajoase, pe termen lung; încearcă pe cât posibil să mențină clienții serioși, prin calitatea produselor, magazinul aprovizionându-se doar cu produse de cea mai bună calitate din țară și din străinătate și prin livrarea rapidă a mărfurilor.

În ceea ce privește clienții rău platnici sau aflați în litigiu entitatea dorește recuperarea sumelor datorate de aceștia într-un timp cât mai scurt. Însă, în cazul clienților care au intrat în procesul de insolvență, apoi în faliment aceste creanțe vor reprezenta pierderi în cele mai multe cazuri.

Un punct forte al acestei firme este dat de faptul că se adaptează rapid și sistematic la modificările condițiilor de piață prin lansarea și vânzarea de noi modele de produse adaptate mereu la cerințele pieței actuale.

Din analiza realizată asupra societății pe baza indicatorilor económico financiară se poate spune faptul că realizează o gestiune eficientă a resurselor, își încasează la timp creanțele, iar plata furnizorilor se face mai târziu decât încasarea clienților.

Din datele de la prezentarea societății s-a putut observa faptul că rezultatele financiare ale societății, aferente exercițiilor financiare din ultimii ani, sunt foarte bune și sunt pe profit. Totodată firma realizează vânzări remarcabile reflectate prin cifra de afaceri care înregistrează valori destul de mari, cu mult peste 200.000 de euro anual, în special în ultimii ani de activitate.

Se poate observa o evoluție favorabilă din punct de vedere economic a societății Transparent în ultimii ani de activitate, în perioada de după criza economică. Însă, în perioada crizei economice entitatea a realizat pierdere ca și în primii ani de activitate. În ceea ce privește perioada de până la criza economică, societatea realiza venituri mult mai mari decât cele actuale din ultimele exerciții financiare, iar profitul era aproape dublu. Acest lucru relevă faptul că această societate a fost, la rândul ei afectată destul de mult de criza economico-financiară manifestată în țara nostră în anii 2009 – 2010.

În ceea ce privește datoriile acesteia se poate spune că nu sunt mari, datorită faptului că societatea nu are credite sau împrumuturi pe termen lung. Iar principalele datorii pe termen scurt sunt reprezentate de cele comerciale, fiscale, datoriile cu bugetul asigurărilor sociale, cu personalul și cu asociații societății.

În concluzie, pentru ca firma să se mențină în acestă poziție pe piață și pentru a-și asigura prosperitatea în continuare este necesară încheierea cât mai multor contracte în viitor cu furnizorii, respectiv clienții actuali sau noi clienți și furnizori pentru a-și asigura stocul de mărfuri, pentru creșterea marjei comerciale și buna funcționare a activității.

Economie actuală poate fi caracterizată ca fiind una concurențiala în care orice entitate care dorește sa rămână sau să devină competitivă, trebuie sa amelioreze în mod continuu calitatea produselor sale, trebuie sa încheie contracte avantajoase prin care costul mărfurilor să fie cât mai redus, să asigure rentabilitatea activității sale și nu în ultimul rând sa aibă o organizare cât mai bună a gestiunii economico-financiare.

Bibliografie

Cărți

Victoria Bogdan, Bazele contabilității contemporane, Editura Universității din Oradea, Oradea, 2005;

Octavian Bojian, Contabilitatea întreprinderilor, Editura Economică, 1999;

Florin Coman, Contabilitate financiară, Editura Economică, 2009;

Gheoghe Crețoiu, Ion Bucur, Contabilitate, Editura All Beck, București, 2004;

Nicolae Ecobici, Contabilitate financiară aplicată, Editura Universității Craiova, 2010;

Lorant Eros, Ioan Marius Pantea, Analiza situației financiare a firmei, Editura Economică, București, 2001;

Mariana Farcaș, Contabilitate financiară, Editura Universității din Oradea, Oradea, 2011;

Dorel Mateș, Delia David, Contabilitate financiară conformă cu Directiva a IV-a a Comunităților, Editura Gutenberg Univers, Arad, 2010;

Dumitru Matiș și Atanasiu Pop, Contabilitate financiară Ediția a II-a, Editura: Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2008;

Ioan Moroșan, Contabilitate financiară și de gestiune, Editura CECCAR, București, 2010;

Maria Niculescu, Alain Burlaud, Contabilitate financiară aprofundată, Editura Economică, București, 2002;

Ardeleanu Carmen Popa, Diana Popa, Elemente de contabilitate, Editura Universității din Oradea, Oradea, 2006;

Dorina Nicoleta Popa, Analiză economico-financiară, Editura Universității din Oradea, Oradea, 2010;

Mihai Ristea, Contabilitate aprofundată, Biblioteca digitală ASE;

Doina Maria Robu, Contabilitate Generală, Biblioteca digitală ASE;

Nicolae Todea, Contabilitate financiară, Editura Aeternitas, Alba Iulia, 2006;

Daniela Zăpodeanu – Monedă și credit. Instituții monetare și de credit, Editura Universității din Oradea, 2003;

Texte legislative

OMFP nr. 1802 din 2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate;

OMFP nr. 2861 din 9 octombrie 2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii;

OMFP nr. 3512 din 27 noiembrie 2008 privind documentele financiar-contabile;

Legea contabilității nr. 82/1991, actualizată în 2015, articolul 6, aliniatul 2;

Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul fiscal cu normele metodologice de aplicare;

Pagini web

http://www.bnro.ro/;

http://codfiscal.net/38825/factura-fiscala-informatii-obligatorii-conditii-optiuni;

http://www.infoinstitutii.ro/articole/contabilitate-fiscalitate-3/noul-model-de-ordin-de-plata-pentru-2014-455.html;

http://www.dreptonline.ro/legislatie/norma_tehnica_privind_cecul_4_2008.php;

http://idrept.ro/EmbedView.aspxEmbedId=63f414d-2b89-4a19-94379ae1c230cb;

Anexe