Contabilitatea Si Raportarea Fluxului DE Numerar In Cadrul Firmei Onaris Sa

Diverse

Contabilitatea Si Raportarea Fluxului DE Numerar In Cadrul Firmei Onaris Sa

Byadmin ianuarie 1, 2024

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI

FACULTATEA CONTABILITATE

CATEDRA CONTABILITATE ȘI AUDIT

Iuliana FULEA

CONTABILITATEA ȘI RAPORTAREA FLUXULUI DE NUMERAR

(în baza materialelor „Onaris” S.A.)

TEZĂ DE LICENȚĂ

Specialitatea 361.1 CONTABILITATE

Autor:
student gr. CON 135,

ADMIS la susținere învățământ cu frecvență la zi Șef catedră: Iuliana FULEA
dr., conf. Angela Popovici ________________

______________________ Conducător științific:

”_____” ______________2016 dr., conf. Angela POPOVICI
__________________

CHIȘINĂU – 2016

Cuprins:

Declarația pe proprie răspundere………………………………………………………………………………….. 3

Lista abrevierilor……………………………………………………………………………………………………………4

INTRODUCERE……………………………………………………………………………………………………………5

Capitolul I: CARACTERISTICA GENERALĂ A RAPORTULUI FLUXULUI DE NUMERAR…………………………………………………………………………………………………………………..10

1.1 Caracteristica generală a elementelor raportului fluxului de numerar……………………………….10

1.2 Modul de prezentare și aprobare a raportului fluxului de numerar…………………………………..14

1.3 Caracteristica actelor normative aferente temei studiate…………………………………………………17

Capitolul II: CONȚINUTUL RAPORTULUI FLUXULUI DE NUMERAR……………….21

2.1 Modul de determinare a elementelor din activitatea operațională…………………………………….21

2.2 Modul de determinare a elementelor din alte activități…………………………………………………..33

Capitolul III: MODUL DE ÎNTOCMIRE A RAPORTULUI FLUXULUI DE NUMERAR ȘI PERFECȚIONAREA STRUCTURII ACESTUIA………………………………………..42

3.1 Modul de dezvăluire a informației în situația fluxului de numerar………………………….42

3.2 Perfecționarea structurii raportului conform Standartului Internațional de Contabilitate…………………………………………………………………………………………………………………..50

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI……………………………………………………….…..56

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………..58

ANEXE…………………………………………………………………………………………..60

Declarația pe propria răspundere

Subsemnatul (a), Iuliana Fulea absolvent(ă) al Facultății ”Contabilitate” a Academiei de Studii Economice a Moldovei, specialitatea ”Contabilitate”, declar pe propria răspundere că teza de licență pe tema “Contabilitatea și raportarea fluxului de numerar”, a fost elaborată de mine și nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituție de învățământ superior din țară sau din străinătate, iar exemplarul prezentat și înregistrat la Catedră corespunde integral cu varianta electronică plasată în Sistemul Anti-plagiat.

De asemenea, declar că sursele utilizate în teză, inclusiv cele din Internet, sunt indicate cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:

fragmentele de text sunt reproduse întocmai și sunt scrise în ghilimele, deținând referința precisă a sursei;

redarea/reformularea în cuvinte proprii a textelor altor autori conține referința precisă;

rezumarea ideilor altor autori conține referința precisă a originalului.

________________________

Numele Premulele

________________________

Semnătura

Lista abrevierilor

BNM – Banca Națională a Moldovei

IAS – Standardul Internațional de Contabilitate

IFRS – Standardul Internațional de Raportare Financiară

SNC – Standardul Național de Contabilitate

TVA – Taxa pe valoarea adăugată

SA – Societate pe Acțiuni

INTRODUCERE

În lucrarea pe care autorul o invocă spre prezentare, numită „Contabilitatea și raportarea fluxului de numerar”, se planifică să se trateze tematica fluxului de numerar, prin divergente poziții, dezvăluind atît laturile teoretice, cît și practice ale temei în cauză.

Desfășurarea activității economice a entității generează alături de fluxul de materiale, mărfuri, servicii, lucrări și fluxuri de numerar. Evidența și controlul fluxului de numerar este una din cele mai vechi, dar și mai eficiente secțiuni ale contabilității.

Actualitatea și importanța temei. Tema invocată spre analizare și cercetare este destul de importantă și actuală în cadrul unui sistem economic-financiar, pentru că nu există persoane fizice sau juridice care pot să-și desfășoare activitatea operațională fără a efectua încasări și plăți de numerar. Raportul fluxului de numerar este singura componentă a situațiilor financiare care este responsabilă de solvabilitatea entității și de flexibilitatea financiară. Datele ce le oferă această componentă a situațiilor financiare îi ajută pe manageri să definească gradul de lichiditate al entității, sau să evalueze efectele unor decizii strategice majore în ceea ce privește investițiile și finanțarea. În cazul în care managerul i-a hotărîre de investiții pe măsură, activitatea entității poate avea un succes remarcabil.

Grație funcției pe care il deține raportul fluxului de numerar, acesta constituie o activitare privilegiată pentru entitate, prin felul cum este conceput, acest sistem dă posibilitate entității să realizeze cu rapiditate termenul cînd v-a dispune de lichiditate pentru a-și planifica plăți în acele perioade, are o influiență directă asupra profitului entității.

Scopul acestei lucrări este de a precăuta întocmirea si prezentarea raportului fluxului de numerar prin numărate feluri, prin accentuarea metodelor, principiilor, etapelor de desfășurare a acestuia.

Pentru a îndeplini obiectivul pe care și l-a stabilit în această lucrare, autorul și-a concretizat următoarele sarcini:

Caracteristica elementelor raportului fluxului de numerar;

Modul de determinare a elementelor raportului ce survin din activitatea operațională, de investiții și financiară;

Prezentarea metodelor de întocmire a raportului fluxului de numerar în situația financiară a entității;

Etapele de întocmire a raporului fluxului de numerar, prezentarea și aprobare;

Modul de dezvăluire a informației în situația fluxului de numerar;

Perfecționarea structurii raportului conform Standardelor Internaționale de Contabilitate.

Obiectul de studiu al lucrării este furnizarea de informații ce ține de încasările și plățile ale unei entități realizate de-a lungul unui exercițiu financiar. Structura raportului fluxului de numerar dă posibilitate de a constata influiența activității de finanțare, de exploatare și de investiții desfășurate de entitate pe parcursul unei perioade e gestiune, asupra disponibilităților bănești și stabilirea creșterii sau descreșterii fluxui de numerar în perioada analizată. Prin urmare, raportul fluxului de numerar determină valoarea netă a numerarului entității ce decurg din activitățile sale cum ar fi de investiții, de exploatare sau de finanțare de-a lungul perioadei de gestiune.

Domeniul de cercetare al tezei este desfășurat modul de prezentare și întocmire a raportului fluxului de numerar în cadrul entității „Onaris” S.A..

Entitatea comercială numită în conformitate cu certificatul de înregistrare Societatea pe Actiuni „Onaris” S.A. este constituită în conformitate cu Legea Republicii Moldova Nr. 845-XII din 03.12.1992 „Cu privire la antreprenoriat și întreprinderi” și Legea Republicii Moldova Nr. 1265-XIV din 25.10.2000 „Cu privire la înregistrarea de stat a întreprinderilor și organizațiilor”, cu IDNO 1003600010546 amplasată pe adresa mun. Chișinău, str. Mitropolitul G. Bănulescu Bodoni 28/2. Este societatea comercială al cărei capital social este în întregime divizat în acțiuni și ale cărei obligații sînt garantate cu patrimoniul societății [3, art.2, alin.1]. În conformitate cu statutul entității în cauză, aceasta are dreptul să deruleze următoasrele tipuri de activități:

Comerțul cu amănuntul a îmrăcămintei, încălțămintei și articolelor de galanterie;

Arenda.

Organizarea contabilității a entităților în baza metodologiei științifice de reflectare a obiectelor contabilizate, evidența cerințelor actuale în domeniul gestiunii permit obținerea informației necesare despre activitatea agentului economic și furnizarea ei utilizatorilor cointeresați în luarea de către aceștia a deciziilor manageriale și economice eficiente.

Conform politiciilor contabile pentru anul 2015, contabilitatea entității „Onaris” S.A. se ține de serviciul contabil conform art.13 alin.3 din Legea Contabilității. Evidența contabilă se ține în conformitate cu Standardele Naționale de Contabilitate (SNC). Pentru o eficiență mai bună și sporirea productivității, în cadrul entitatății „Onaris” S.A. contabilitatea se ține cu ajutorul tehnicii cumputerizate. Evidența contabilă se duce în formă electronică, în baza platformei 1C licențiate, în formă dublă. Stuctura entității fiind una simplă, merge secția administrativă în frunte cu directorul comercial, managerul principal, contabil-șef, vînzător, etc.

Faptele economice se perfectează prin formulare tip de documente primare, precum și formulare elaborate de entitate. Amortizarea imobilizărilor necorporale și corporale se calculează prin metoda liniară.

Contabilitatea se ține în baza sistemului contabil în partidă dublă cu prezentarea situațiilor financiare complete [4, art.15 alin.3]. Entitatea înregistrează elementele contabile în baza contabilității de angajamente [4, art.17 alin.2].

Faptele economice se perfectează prin formulare tipizate de documente primare, precum și formulare de entitate de sine stătător. Documentele primare se întocmesc pe hîrtie.

Responsabilitatea pentru întocmirea și semnarea documentelor primare o poartă administratorul entității și nemijlocit contabilul-șef. Documentele de casă, bancare și de decontare se semnează de către conducătorul entității – Nareico V. și contabilul – șef – Dubalaru A.

Entitatea „Onaris” S.A. contabilizează faptele economice în baza Planului general de conturi contabile. Entitatea utilizează formularele registrelor contabile. Registrele contabile se întocmesc în formă electronică. Registrul contabil obligatoriu care servește drept bază pentru întocmirea situațiilor financiare este balanța de verificare. Perioada de gestiune coincide cu anul calendaristic. Situațiile financiare se semnează de către conducătorul entității. Situațiile financiare se prezintă pe suport de hirtie.

Descrierea concisă a fiecărui dintre capitolele tezei. Luând seama de scopurile și obiectivele lucrării, aceasta a fost concepută cu structura următoare: introducere, 3 capitole care însumă în sine conținutul de bază al lucrării, concluzii și recomandări, bibliografie și anexe.

În Introducere se argmentează actualitatea și importanța temei cercetate, sunt definite scopurile și obiectivele tezei de licență, se caracterizează succint entitatea în baza căreia s-a studiat tema abordată.

Capitolul I – Caracteristica generală a raportului fluxului de numerar – include descrierea generală a elementelor raportului fluxului de numerar, modul de prezentare și aprobare a raportului fluxului de numerar, precum și caracteristica actelor normative aferente temei studiate.

Capitolul II – Conținutul raportului fluxului de numerar – include nemijlocit modul de determinare a elementelor raportului fluxului de numerar din activitatea operațională, precum și modul de determinare a elementelor din alte activități.

Capitolul III – Modul de întocmire a raportului fluxului de numerar și perfecționarea structurii acestuia – cuprinde modul de dezvăluire a informației în situația fluxuruilor de numerar, precum și perfecționarea structurii raportului conform Standartelor Internaționale de Contabilitate. În încheiere la compartimentul concluzii și recomandări se însumă informația din lucrare, se enumeră momentele positive și negative depistate ca urmare a cercetării modului de prezentare și întocmire a situației fluxurilor de numerar, se dau și niște recomandări pentru înlăturarea aspectelor negative depistate.

Succesele financiare ale entității „Onaris” S.A. sunt afișate prin intermediul indicatorilor ce urmează ai activității economico-financiare care au fost calculati în baza informației din Raportul financiar pentru anul 2015 (Anexa 1) și Raportul financiar pentru anul 2014 (Anexa 2).

Tabelul 1

Apreciera generală a dinamicii și structurii indicatorilor activității economice a entității „Onaris” S.A.

Sursa: Situațiile financiare ale entității economice „Onaris” S.A. pentru anii 2014-2015

Din datele tabelului expus mai sus putem constata că totalitatea indicatorilor de volum al activității economice și financiare a entității au înregistrat o micșorare semnificativă în dinamică. Potrivit acestora, observăm că pe parcursul anului 2015 entitatea a înregistrat o diminuare a venitului din vînzări, valoarea acestei diminuări fiind 87.511 mii lei, comparativ cu valoarea înregistrată în perioada corespunzătoare a anului precedent, deasemenea o diminuare semnificativă a înregistrat și costul vînzărilor, valoarea acestei diminuări s-a constatat a fi 129.015 mii lei, comparativ cu anul precedent.

Astfel, pe lîngă aceste micșorări, substanțial s-a înregistrat o creștere a profitului brut, valoarea acestei majorări s-a constituit a fi de 41.504 mii lei față de perioada precedentă. Însă profitul pînă la impozitare a dovedit a înregistra o valoare negativă de 90.868 mii lei, la fel profitul net a scăzut, valoareai diminuării fiind 81.616 mii lei. Rezultatul activității operaționale a înregistrat la fel o diminuare semnificativă, valoarea acestei diminuări a constituit 100.57 mii lei.

Prin urmare, pe lîngă toate aceste scăderi entitatea economică „Onaris” S.A. a prezentat și niște creșteri substanțiale. Valoarea medie a activelor a înregistrat o creștere cu 6.459 mii lei față de valoarea înregistrată în perioada corespunzătoare a anului precedent. Valoarea medie a capitalului propriu a înscris o creștere cu mult mai mare și ca valoarea medie a activelor, marimea acestei majorări este de 101.963 mii lei față de valoarea înregistrată în anul precedent.

Așadar, rentabilitatea activelor s-a micșorat cu 14.23 %, pe lîngă acest fapt, rentabilitatea capitalului propriu la fel s-a micșorat cu 68.54 %. Micșorarea nivelului rentabilității activelor de la 24.961 % la 10.728 %, relevă faptul că entitatea analizată „Onaris” S.A. nu a folosit suficient de eficient activele sale. Rentabilitatea capitalului propriu în baza profitului net s-a diminuat de la 92.122 % la 23.578 %. Situația dată indică că, în perioada precedentă 2014, la fiecare leu de capital propriu entitatea economică „Onaris” S.A. obținea cîte 92.12 bani profit net, pe cînd în anul de gestiune 2015 se stabilește o situație nerentabilă, obținîndu-se doar 23.58 bani, acest fapt denotă că entitatea a utilizat neeficient mijloacele proprii.

Deși, eficiența utilizării de către entitate a capitatului a sporit pe parcursul perioadei analizate, entitatea ar trebui să întreprindă măsuri pentru a îmbunătăți indicatorii de performanță a activității de bază. Se poate concluziona faptul că situația financiară la entitatea „Onaris” S.A., este una se mijloc, însă este stabilă, dar pentru a preîntimpina viitoare pierderi entitatea trebuie să elaboreze măsuri de majorare a venitului din vînzări, în contextul restrîngerii aspre a pieții de desfacere.

Capitolul I: CARACTERISTICA GENERALĂ A RAPORTULUI FLUXULUI DE NUMERAR

Caracteristica generală a elementelor raportului fluxului de numerar

În cadrul derulării activității economice în fiecare entitare pe marginea fluxurilor de mărfuri, materiale și servicii se formează si fluxuri monetare. Importanța fluxurilor moneare fiind destul de primordială în economia actuală. Scopul gestionării și organizării fluxurilor monetare fiind garantarea eficienței utilizării lor și lichidității entității. În momentul stingerii datoriilor persoanelor fizice și juridice, numerarul servește ca un acord prin care se convine asupra instrumentelor generale.

Numerarul reprezintă active cu gradul de lichiditate cel mai înalt și cuprind disponibilitățile bănești în casieria entității, depozite, conturile curente în valută națională, valută străină și alte conturi la bănci. Prin lichiditate se înțelege ușurința cu care anumite active sunt transformate în bani într-un interval scurt de timp și cu costuri minime. Dat fiind faptul că încasările și plățile sunt niște operațiuni indispensabile, iar garantarea echilibrului financiar cere asigurarea unei proporții între încasări și plăți, este nevoie să se organizeze la nivel de entitate, un departament aparte care sa aibă funcții de control și ducere a evidenței acestor operațiuni, acest departamen se numeste trezorăria, mai bine zis casieria.

Trezorăria este descrisă ca ansamblul activităților și operațiunilor, care sunt realizate de un aparat specializat, ce se referă la gestiunea încasărilor și plăților, prin urmare, încît să fie garantată o permanentă concordanță între cele doua tipuri de operațiuni. Într-o intonare globală, trezorăria se poate descrie și ca diferența dintre activele curente și datoriile pe termen scurt. Funcția casieriei este destul de primordială anume în circulația monetară cu numerar, mai ales în relațiile cu populația.

Se poate de interpretat faptul că funcționarea și organizarea casieriilor sunt independente sau aparte în raport cu celelalte activități ale firmelor și băncilor. Casieriile își deruleaza activitatea complexă arătînd normele legale de mișcare monetară. Operațiunile de casierie sunt formate din depuneri sau ridicări de numerar din conturi curente deschise la o bancă. Prin intermediul casieriilor băncilor se execută și operațiuni cu numerar în valută, deși în cele mai dese cazuri există casierii care se organizează special în acest scop.

Un alt regim de efectuare a plăților, fiind și cea mai indispensabilă și importantă ca volum este viramentul. Aceste regim de plată a apărut odată cu băncile și nemijlocit este în strînsă legătură cu acestea, prin urmare nu se pot desfășura în afara lor. În concordanță cu Standartul Național de Contabilitate (SNC) „Prezentarea situațiilor financiare”, numerarul reprezintă disponibilități bănești în monedă națională și valută străină în casierie și conturi curente [6, p.12 ].

Prin cele spuse anterior, autorul reiterează faptul că numerarul constituie sursa primară din cadrul entității care este pus în circulație la achiziționarea bunurilor, achitarea impozitelor, stingerea daoriilor și a creanțelor, dar și nemijlocit la efectuarea tuturor operațiunilor care sunt necesare ca, activitatea unității economice să prospere. Mijloacele bănești hotărăște statutul pe care îl are entitatea în domeniul afacerilor, iar volumul acestora expune capacitatea pe care o are entitatea în cadrul plăților obligațiunilor și de a păstra o stare de solvabilitate. Însă la orice entitate situația economico-financiară este definită cu ajutorul situațiilor financiare care se prezintă in fiecare an obligatoriu. Situațiile financiare reprezintă o informație financiară sistematizată despre evenimentele care influențează activitatea entității și operațiile economice.

Scopul situațiilor financiare cu destinație generală constituie prezentarea unei informații accesibile investitorilor și creditorilor reali și potențiali: privind situația financiară a entității, indicatorii activității acesteia și fluxul de numarer, privind resursele economice și datoriile entității, componența activelor și a surselor de formare a acestora, precum și modificările lor, fiind necesare unui cerc larg de utilizatori în luarea deciziilor economice.

Prin urmare, situațiile sau rapoartele financiare sunt următoarele: bialnțul, situația de profit și pierdere, situația modificărilor capitalului propriu, situația fluxurilor de numerar, note la situațiile financiare, inclusiv anexele.

În conformitate cu SNC „Situația fluxurilor de numerar”, bilanțul prezintă poziția financiară a entității și include informații aferente soldurilor existente la data raportării privind: activele, capitalul propriu, datoriile [6, p.3].

Astfel, bilanțul ilustrează situația numerarului și echivalentelor de numerar în cadrul patrimoniului entității la finele unei perioade de gestiune și dă posibilitatea examinării măririlor sau micșorărilor acestora față nivelul care a fost stabilit la începutul perioadei de gestiune, fără ca să ofere informații ce tine de structura și factorii acestei modificări. Contul de profit și pierdere ne înfățișează informații ce țin de venituri, cheltuieli precum și rezultate generate de unitate, ceea ce furnizează într-o măsură anumită sursele și utilizările numerarului precum și echivalentelor de numerar, însă nu dau nici o explicație de ce elementele date au înregistrat diminuări sau creșteri.

Echivalentele de numerar sunt deținute în scopul îndeplinirii angajamentelor de numerar pe termen scurt, mai degrabă decît pentru investiții sau în alte scopuri. Pentru a eticheta o investiție drept echivalent de numerar, aceasta trebuie să fie cu ușurință convertită într-o sumă cunoscută de numerar și trebuie să fie supusă unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.

În cele din urmă, o investiție se etichetează în mod normal ca un echivalent de numerar doar atunci cînd are p scadență scurtă. Investițiile în acțiuni sunt excluse din echivalente de numerar, se face excepție în cazurile cînd sunt în esență echivalente de numerar. Situația modificărilor capitalului propriu definește și arată acea latură a activelor, care formează proprietatea entității.

Situația fluxurilor de numerar se caracterizează ca, fiind unul dintre cele mai importante formulare în cadrul raportului financiar ale unei entități, în care se ilustrează totalitatea modificărilor care au survenit în resursele financiare, dacă privim din latura încasărilor și plăților de numerar în decursul anului.

În această situație financiară sunt menționate următoarele:

Modificările din patrimoniul net al entității;

Situația financiară a entității;

Analiza capacității financiare.

Discursul financiar bazat pe fluxurile de numerar este demonstrat de dezvoltarea irepetabilă a piețelor financiare. Astfel de informații sunt divulgate de raportul fluxului de numerar. Scopul de bază a acestuia este furnizarea informațiilor ce privește încasările și plățile de numerar ale unei entități care au fost realizate in cadrul unui exercițiu financiar.

Structura acestui raport ne dă posibilitatea ca să putem determina influiența activităților de investiție, de exploatare, precum și de finanțare care au fost realizate de entitate în cadrul unei perioade de gestiune, asupra disponibilităților bănești și determinarea măririi sau diminuării numerarului în perioada de gestiune analizată.

Raporul fluxului de numerar este utilizat la:

Estimarea capacității entității de a cîștiga mijloare bănești;

Comparații între activitățile entității în ceea ce privește fluxul de numerar;

Calculul perioadei și certitudinii viitoarelor fluxuri de numerar;

Analiza estimărilor pe viitor a fluxului de numerar în raport cu cele care au fost efectuate anterior;

Examinarea legăturilor reciproce dintre profit, flux net, de numerar precum și influiența modificărilor a nivelului prețului la produsele pe care le comercializează entitatea.

Situația fluxului de numerar se bazează amănunțit pe feluri de activități care formează și utilizează numerarul. Dat fiind faptul că situația fluxului de trezorerie este în majoritatea cazurilor considerată mai puțin critică în comparație cu bilanțul și situația de profit și pierdere, ea se poate utiliza pentru a remarca tendințele de performanță a afacerii care nu sunt evidențiate în restul situațiilor financiare. Însă se întîlnesc cazuri cînd se înregistrează diferențe semnificative între rezultatele care sunt prezentate în situația de profit și pierdere și în situația fluxurilor de trezorerie. Asemenea caz se datorează faptului că există diferențe temporale între înregistrarea unei tranzacții și momentul în care banii aferenți sunt utilizați sau primiți, dar și în cazul dacă managementul utilizează recunoașterea agresivă a veniturilor și raportează venituri pentru care încasările de numerar sunt prevăzute într-un moment dat în viitor.

Potrivit SNC „Prezentarea situațiilor financiare”, situația fluxurilor de numerar caracterizează soldurile și fluxurile de numerar pentru perioada de gestiune analizată și conține informații privind:

numerarul – numerar în monedă națională și valută străină în casierie și conturi curente;

numerarul în expediție – numerarul depus în casieriile băncilor, oficiilor poștale sau transmise încasatorilor pentru înregistrarea ulterioară a acestora în conturile curente ale entității sau pentru transmiterea către beneficiari;

documentele bănești – timbrele taxei de stat, mărcile poștale, biletele de călătorie achitate, biletele de tratament și odihnă achitate etc.

În situația fluxurilor de numerar nu se reflectă:

mișcarea internă a numerarului (de exemplu, ridicările în numerar de la conturile curente, deschiderea acreditivului, alimentarea cardurilor bancare ale entității, transferarea numerarului de la un cont curent la altul, procurarea/vînzarea valutei străine);

tranzacțiile pe bază de barter (schimb de active/servicii);

convertirea datoriilor în capital social;

amortizarea și pierderile din deprecierea activelor imobilizate etc.

Situația fluxurilor de numerar se întocmește în baza contabilității de casă, conform căreia:

intrările de numerar sînt reflectate la sumele efectiv încasate în casierie și conturi curente;

ieșirile bănești – la sumele efectiv achitate din casierie și conturi curente;

documentele bănești – la valoarea documentelor bănești efectiv intrate și ieșite [6, p.12-13].

Situația fluxurilor de numerar se întocmește în conformitate cu un formular prezentat în anexa 4 la SNC „Prezentarea situațiilor financiare”.

Raportul este constituit din 24 de rînduri ce au raportarea separată a fluxurilor de numerar ierarhizate dupa feluri de activitate: operațională, financiară și de investiții. Nu în ultimul rînd în raport se reprezintă influiența cursului de chimb valutar asupra modificărilor ce au avut loc asupra soldurilor numerarului în entitate.

O entitate prezintă fluxurile sale de numerar din activitatea operațională, financiară și de investiții în modul care se cuvine cel mai potrivit pentru activitatea pe care o are entitatea. Clasificarea pe feluri de activități furnizează informații care dau posibilitate utilizatorilor să estimeze impactul acestor activități asupra poziției financiare a entității și valoarea numerarului și echivalentelor de numerar repartizare acestora. Aceste informații la fel pot fi utilizate la apreciera relațiilor care pot apărea între activitățile numite mai sus. O unică tranzacție poate să înglobeze fluxuri de numerar care sunt clasificate diferit.

Modul de prezentare și aprobare a raportului fluxului de numerar.

Informațiile ce țin de numerar sunt dezvăluite în Situațiile financiare și anume în Situația fluxurilor de numerar care este încadrat în situațiile financiare ale entității.

Nevoia întocmirii situațiilor financiare este provocată de prevederile legislative în vigoare la etapa acutuală, precum și de nevoile entității în estimarea afacerii proprii, cît și luarea deciziilor de către departamentul de management al entității.

Potrivit prevederilor Legii contabilității, situațiile financiare reprezintă ansamblul sistematic de indicatori care definesc situația patrimonială, precum și cea financiară, insă arată și esența și fluxul capitalului propriu și al fluxului de numerar al entității pe o perioadă de gestiune pe care o analizăm.

Situațiile financiare ilustrează valoarea elementelor aferente perioadelor de gestiune adică perioada curentă și precedentă. În cazul în care acestă valoare nu poate fi comparată, datele din perioada precedentă vor fi ajustate. Lipsa comparabilității și orice ajustare vor fi ilustrate în notele explicative.

Conținutul, componența, precum și modul de prezentare și întocmire a situațiilor financiare ale entității sunt precizate de Legea contabilității, SNC ” Prezentarea situațiilor financiare ” precum și alte standarte de contabilitate care sunt aprobate de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova.

Situațiile financiare se întocmesc în concordanță cu principiile de bază (contabilitatea de angajamente, continuitatea activității, separarea patrimoniului și datoriilor, necompensarea, consegvența prezentării) precum și caracteristicile calitative (relevanța, credibilitatea, comparabilitatea, inteligibilitatea).

Spre deosebire de celelalte situații financiare, ce se întocmesc după principiul specializării exercițiului (contabilitatea de angajamente), situația fluxurilor de numerar se întocmesc după contbilitatea de casă, după care:

Intrările de numerar sunt ilustrate la sumele aferent încasate în casieria entității și în conturi curente;

Ieșirile de numerar sunt ilustrate la sumele aferent achitate din casieria entității și din conturi curente;

Disponibilitățile bănești sunt la fel ilustrate la valoarea disponibilităților aferent intrate și ieșite .

În practica mondială se întrebuințează două metode de prezentare a situației fluxurilor de numerar, aceste metode sunt, metoda directă și cea indirectă.

Metoda directă se fundamentează pe analiza încasărilor și plăților de numerar în conturile curente ale entității economice. Categorisirea fluxurilor de numerar pe feluri de activități (operațională, financiară și de investiții), garantează utilizatorii de informații cu date pe care le dau posibilitatea să aprecieze influiența felurilor de activități asupra situației financiare a entității și volumul numerarului.

Metoda indirectă se axează pe analiza posturilor bilanțului și situației de profit și pierdere. Metoda aceasta permite ilustrarea relației între diferite tipuri de activitate ale entității precum și între profitul net și modificările în activele entității pe tot parcursul perioadei de gestiune.

În raport cu metoda directă, metoda indirectă nu subîmparte intrările și ieșirile de numerar pe categorii, dar relevă modificările în cadrul componentelor activelor și datoriilor curente care au fost contabilizate ca corecții la rezultatele nete. În țara noastră, potrivit SNC ”Prezentarea situațiilor financiare”, toți agenții economice constituie situația fluxurilor de numerar prin metoda directă.

Constructivitatea situațiilor financiare este definită de perioada pentru care aceste situații sunt prezentate. La toate entitățile economice, situațiile financiare se întocmesc și se prezintă trimestrial sau annual. Perioada de gestiune se începe cu 1 ianuarie și se termină cu 31 decembrie al anului calendaristic. Se face excepție în primul an de gestiune în cazul entităților economice nou-create și nemijlocit în ultimul an de activitate a enităților economice care urmează să fie lichidate.

Primul an de gestiune pentru entitățile nou-create se consideră perioada de la data înregistrării de stat pină la data de 31 decembrie inclusive. În cazul entităților care se lichidează, prezintă situațiile finaciare pentru perioada de la 1 ianuarie și pînă la momentul lichidării.

Conform rezultatelor anului de gestiune întreprinderile sunt obligate să întocmească și să prezinte situațiile financiare anuale, în componența cărora sunt incluse:

Bilantul;

Situația de profit și pierdere;

Situația modificărilor capitalului propriu;

Situația fluxurilor de numerar;

Notele la situațiile financiare.

Rapoartele financiare trebuie să conțină indicatorii corespunzători pentru perioadele curentă și precedenă. Datele pentru perioadele curentă și precedentă trebuie să fie calculate conform unei metodici unice, cu excepția cazurilor de introducere a modificărilor în politica de contabilitate.

Corectarea datelor conținute ăn rapoartele financiare ale anului de gestiune curent se permite numai până la aprobarea raportului anual [12, p.281]

Situația fluxurilor de numerar se întocmesc în conformitate cu formularul tipizat care a fost aprobat de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova.

Pentru întocmirea situației fluxurilor de numerar la entitatea care a fost analizată „Onaris” S.A. se execută o amplă activitata de pregătire. Rolul acestei activități se rezumă la verificarea oportunității, obietivităților, precum și plenititudinii datelor care urmează a fi incluse în situația fluxurilor de numerar.

Raportarea fluxurilor de numerar este aprobată de SNC „Prezentarea situațiilor financiare”, în compartimentul Situația fluxurilor de numerar. În practica international acest raport este tratat în Standartele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) de către Standartele Internaționale de Contabilitate (IAS) 7 „Situația fluxurilor de trezorerie”.

Situația fluxurilor de numerar este parte componentă a situațiilor financiare ale entității în conformitate cu punctul 8 din SNC „Prezentarea situațiilor financiare”. Standartul Național nu reglementează modul de elaborare a situațiilor financiare ale entității de interes public precum și altor entități care aplică IFRS, organizațiilor necomerciale și instituțiilor publice, pe cînd IAS 7 impune tuturor entităților să prezinte o situație a fluxurilor de numerar.

Situația fluxurilor de numerar împreună cu situațiile finaciare ale entității „Onaris” S.A. se prezintă organelor pentru statistică conform locului de înregistrare a entității. În genere situațiile financiare de asemenea pot fi prezentate altor autorități publice, precum băncilor care acordă credite sau altor utilizatori care sunt cointeresați în baza acordului care a fost încheiat cu agentul economic.

Perioada de prezentare a situațiilor financiare anuale este de la 25 ianuarie pînă la 15 martie a anului următor după anul de gestiune. Însă perioada concretă în care se prezintă situațiile finaciare de către fiecare entitate în parte se stabilesc de organele teritoriale ale Departamentului Analizei Statistice, care au autorizația să primească, să verifice precum și să generalizeze situațiile financiare ale entităților.

Situațiile financiare pentru anul 2015, entitatea „Onaris” S.A. le-a prezentat pe data de 23 martie 2016 la Direcția națională pentru statistică a municipiului Chișinău.

Situațiile financiare prezentate sunt aprobate în modul în care este în documentele de constituire. Absolut toate formularele sunt semnate de administrator și de contabilul-șef al entității. În cazul entității economice „Onaris” S.A. care a fost analizată, persoanele responsabile de semnarea situațiilor financiare sunt: Nareico Valentina care îndeplinește funcția de administrator și Dubalaru Angela – contabil-șef. Responsabilitatea pentru adeverirea informațiilor prezentate în situațiile financiare o poartă conducătorul entității economice.

Caracteristica actelor normative aferente temei studiate.

Bazele juridice, economice și organizatorice de ținere a evidenței contabile și de prezentare a situațiilor finaciare sunt precizate prin intermediul diferitor acte normative și legislative. Entitațile se bizuie pe un șir de legi și acte normative care reglementează întocmirea și prezentarea situațiilor fluxului de numerar.

Principalul act normative ce definește politica de ținere a contabilității în Republica Modova este Legea contabilității nr.113-XVI, 27 aprilie 2007. Scopul primordial al acestei legi este de a stabili cadrul juridic și mecanismul de reglementare și raportare a contabilității financiare. Legea contabilității determină principiile metodologice unice ale contabilității și situațiilor financiare, precum și stabilește modul de organizare și ținere a contabilității, de întocmire și prezentare a situațiilor financiare, însă aceasta în prezent reflectă insuficient principiile internațioanle de fundamentare a contabilității.

Prin intermediul Legii contabilității sunt indicate organele de reglementare a contabilității, acestea sunt:

Autorități statale precum Guvernul, Ministerul Finanțelor, Banca Națională a Moldovei, Comisia Națională a Pieței Financiare, organele centrale de specialitate ale administrației publice locale, Serviciul situațiilor financiare de pe lîngă Biroul Național de Statistică;

Asociații profesionale care au drept scop perfecționarea și dezvoltarea contabilității.

Legea contabilității este principalul document justificativ de care trebuie neapărat să țină cont administratorul și contabilii fiecărei entități economice indiferent de statutul său juridic sau forma de proprietate.

Un alt act normativ este Codul fiscal. Prin acest cod se stabilește principiile generale ale impozitării în Republica Moldova, statutul juridic al contribuabililor, ale organelor fiscale și al altor participanți la relațiile reglementate în legislația fiscală, principiile de determinare a obiectului impunerii, principiile contabilității veniturilor și cheltuielilor [2].

Codul fiscal reglementează subiectul și obiectul impozabil, valoarea impozabilă a livrării impozabile și ajustarea acesteia, livrările efectuate la un preț mai mic decât cel de piață, fără efectuarea plății în contul retribuirii muncii, valoarea imozabilă a mărfurilor importante. Codul fiscal stabilește înregistrarea subiectului impozabil cît și anularea înregistrării acestuia.

De asemenea, Codul fiscal reglementează modul și termenele de eliberare a facturii fiscale, cazurile speciale de eliberare a facturii fiscale și registrul general electronic al facturii fiscale.

Codul civil este un act normativ care caracterizează următoarele:

Relațiile dintre bancă și entitate se efectuează în baza contractului de cont și se înregistrează în contul titularului de cont sumele bănești depuse de acesta sau de un terț în numerar sau transferate din conturile altor persoane, să execute în limitele disponibilului din cont ordinele clientului privind transferul unei sume către alte persoane, retragerele de numerar, precum și să efectueze alte operațiuni în contul clientului din însărcinarea lui în conformitate cu legea, cu contractul și cu uzanțele bancare, iar clientul să achite o remunerație pentru prestarea serviciilor menționare;

Banca este obligată să efectueze operațiunile în contul clientului numai la ordinul lui, cu excepția cazurilor revăzute de lege sau de contract;

Banca datoreză clientului o dobîndă pentru folosirea mijloacelor din contul acestuia dacă în contract nu este prevăzut altfel [1].

Document normativ de bază în contabilitatea tuturor enităților economice este Planul general de conturi contabile, reprezintă un model normativ privind clasificarea și codificarea conturilor contabile. El reprezintă un tablou al sistemului de conturi în cadrul căreia fiecare cont desemnat printr-o denumire și simbol cifric este încadrat într-o anumită grupă și clasă în raport cu o anumită caracteristică de grupare.

Prezentul plan este fundamentat în baza Standartului Național de Contabilitate și este alcătuit din trei capitole:

Dispoziții generale;

Nomenclatorul conturilor contabile;

Caracteristica și modul de aplicare a conturilor contabile.

Capitolul I reflectă caracteristica generalizatoare a capitolelor Planului general de conturi contabile, precum și mediul de acțiune a acestuia și legătura cu noile forme ale situațiilor finaciare. Deasemenea în primul capitol este exprimat modul de clasificare și simbolizare a conturilor contabile.

Capitolul II reflectă lista conturilor contabile subdivizate în clase și grupe, în care se evidențiază conturile de gradul I, conturile sintetice și conturile de gradul II, subconturile.

Capitolul III reflectă caracteristica claselor, grupurilor de conturi și conturi de gradul I: este prezentată corespondența conturilor pe tipuri principale ale operațiunilor economice .

Pentru generalizarea informației privind existența și mișcarea numerarului în casieria entității economice analizate „Onaris” S.A. sunt destinate conturile clasei a 2-a din Planul general de conturi contabile „Active circulante”, și anume, grupa 24 „Numerar”. Toate conturile de numerar sînt conturi de active. Soldul acestor conturi este debitor, se prezintă în partea de active al bilanțului și formează patrimoniul entității economice.

Evidența operațiilor privind existența și mișcarea numerarului din casieria entității „Onaris” S.A. se ține în contul de activ 241 „Casa”. În debitul contului se înregistrează încasările de numerar, iar in creditul contului se înregistrează ieșirile de numerar în baza documentelor justificative întocmite. Soldul contului este debitor și reprezintă numerarul existent în casieria entității economice la finele perioadei de gestiune.

La contul 241 “Casa” entitatea „Onaris” S.A. poate deschide aceleași subconturi care sunt prevăzute de Planul general de conturi contabile:

2411 „Casa în monedă națională”;

2412 „Casa în valută străină”;

2413 „Numerar în casierie legat”.

Subcontul 2413 se deschide în cazul sechestrului numerarului din casieria entității, blocării, gajării numerarului și în alte circumstanțe asemănătoare. Pe parcursul activității entității analizate nu s-au depistat cazuri de sechestru a numerarului din casierie.

Operațiunile de încasări și plăți în numerar sunt reglementate de Norme pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova nr.764 din 25.11.1992. Conform acestei Norme, în casa instituțiilor se poate păstra zilnic o sumă maximă, în limita soldului de casă stabilit de comun acord cu unitățile bancare, provenită din restituiri de avansuri spre decontare nefolosite, din ridicarea de numerar de la unitatea bancară, precum și din alte sume aprobate prin acte normative [10, p.73].

Norme pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova aprobate prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.764 din 25.11.1992 sunt următoarele:

Întreprinderile, de regulă, primesc de la bănci bani în numerar pentru retribuirea muncii, plata pensiilor și indemnizațiilor, achiziționarea producției agricole, procurarea ambalajului ți obiectelor de la populație, acoperirea cheltuielilor de deplasare și pentru alte scopuri prevăzute de Instrucțiunea în vigoare a Băncii Naționale a Moldovei cu peivire la modului întocmirii raportului statistic asupra volumului operațiunilor de casă la instituțiile financiare din Republica Moldova;

Întreprinderile sunt obligate să predea băncilor ce le deserves toate surplusurile de numerar ce depăsesc necesarul minim pentru efectuarea decontărilor la începutul zilei următoare, pentru încasările lor în conturile curente;

Întreprinderile au dreptul să păstreze în casieriile lor numerar, pentru retribuirea muncii, plata subvențiilor de asigurare socială, burselor, pensiilor, numai pentru un termen de cel mai mult 3 zile lucrătoare, inclusive ziua de primire a banilor la bănci;

Eliberarea numerarului spre decontare se efectuiază din casieriile întreprinderilor. În cazul cînd întreprinderile nu dispun de casierie proprie li se permite să elibereze casierilor întreprinderii sau persoanelor ce le înlocuiesc, cecuri pentru primirea banilor în numerar direct din casieria băncii;

Întreprinderile eliberează numerar spre decontare pentru cheltuieli operaționale și de gospodărie în proporții și termene stabilite de conducătorii de întreprinderi, dar nu mai mult de o lună. Eliberarea de numerar spre decontare pentru cheltuieli legate de deplasări de serviciu, se efecuiază în limitele sumelor aferente persoanelor detașate conform Regulamentului în vigoare pe teritoriul Republicii Moldova;

Operațiunile de casă se perfectează prin documente, formulare – tip interdepartamentale ale cărora se aprobă de Departamentul Analize Statistice și Sociologice, de comun accord cu Ministerul Finanțelor. În mod obligatoriu aplicate fără schimbări, în toate întreprinderile, indiferent de subordonarea lor departamentală și formele de proprietate [5, pct.5, 7, 9, 10, 11].

Situația fluxurilor de numerar a unei entități este cea mai sigură strategie pentru planificarea activităților eficient, cu perspectivă inaltă precum și rentabil.

Capitolul II. CONȚINUTUL RAPORTULUI FLUXULUI DE NUMERAR.

2.1. Modul de determinare a elementelor din activitatea operațională.

Situația fluxurilor de numerar se axează în particular pe tipuri de activități care creează și utilizează numerar. Necătând la faptul că situația fluxurilor de numerar este în general considerată mai puțin critică decît bilanțul și situația de profit și pierdere, aceasta poate fi utilizată pentru distingerea tendințelor de performanță a afacerii care nu sunt evidente în restul situațiilor financiare.

Pot exista diferențe semnificative între rezultatele prezentate în situația de profit și pierdere și în situația fluxurilor de numerar, din motiv că există diferențe temporale între înregistrarea unei tranzacții și momentul în care banii aferenți sunt de fapt utilizați sau primiți, dar și în cazul dacă managementul folosește recunoașterea agresivă a veniturilor și raportează venituri pentru care încasările de numerar sunt prevăzute într-un moment dat în viitor.

Situația fluxurilor de numerar se elaborează în baza contabilității de casă, conform căreia:

intrările de numerar sunt ilustrate la sumele efectiv încasate în casierie și conturi curente;

ieșirile bănești sunt ilustrate la sumele efectic achitate din casierie și conturi curente;

documentele bănești sunt ilustrate la valoarea documentelor bănești efectiv intrate și ieșite.

Situația fluxurilor de numerar se întocmește conform formularului care e afișat în anexa 4 la SNC ”Prezentarea situațiilor financiare”.

Situația fluxurilor de numerar are în componența sa 24 de rînduri cu raportare separată a fluxurilor de numerar clasificate pe tipuri de activități: operațională, de investiții și financiară . De asemena în situația fluxurilor de numerar se reflectă inluiența cursului de schimb valutar asupra modificării soldului numerarului entității.

O entitate prezintă fluxurile sale de numerar din activitatea operațională, de inestiții și financiară în modul în care este cel mai potrivit pentru activitatea pe care o desfășoară. Clasificarea pe activități frnizează informații care permit utilizatorilor să evalueze impactul acestor activități asupra poziției financiare a entității și valoarea și valoarea numerarului, precum și a echivalentelor de numerar atribuite acestora.

Prin urmare, aceste informații pot fi de asemenea folosite pentru a evalua relațiile ce apar între activitățile respective. O singura tranzacție poate include fluxuri de numerar care sunt clasificate diferit. De exemplu, în multe cazuri, rata plații pentru un mijloc fix achiziționat include atît dobînda cît și împrumutul, dobînda fiind clasificată în activitatea financiară, iar elementul de împrumut este clasificat în activitatea de investiții.

Clasificarea încasărilor și plăților de numerar pe tipuri de activități

Încasări de numerar Feluri de activitate Plăți de numerar

Continuare figura 2.1.1

Figura 2.1.1 Încasările și plățile de numerar pe tipuri de acitvități

Sursa: Sintetizată de autor în baza surselor bibliografice.

Activitățile de exploatare sunt definite ca fiind principalele activități producătoare de venit ale întreprinderilor, precum și alte activități care nu sunt activități de investiții sau financiare. Activitățile de investiții constau în achiziționarea și cedarea de active imobilizate și de alte investiții care nu sunt incluse în echivalentele de numerar, iar activitățile de finanțare reprezintă activități care au ca efect modificări ale dimensiunii și compoziției capitalurilor proprii și datoriilor întreprinderii [13, p.389].

Situația fluxurilor de numerar reflectă în mod sintetic impactul activităților operaționale, deinvestiții și financiare asupra numerarului ale unei entități sub forma intrărilor și ieșirilor de numerar precum și echivalentelor de numerar, pe parcursul unei perioade de gestiune.

Situația fluxurilor de numerar are trei compartimente după cum a fost specificat mai sus. Prima dintre cele trei compartimente sunt fluxurile de numerar din activitatea operațională. Celelalte doua compartimente sunt fluxurile de numerar din activitatea de investiții și fluxurile de numerar din activitatea financiară. Metoda directă și metoda indirectă de creare a situației fluxurilor de numerar sunt în primul rînd diferite în prima secțiune a situației financiare – situația fluxurilor de numerar din activitatea operațională.

Metoda directă de creare a situației fluxurilor de numerar utilizează tipurile principale de încasări. Se raportează toate încasările în numerar din compartimentul activității operațioanle a siutuației fluxurilor de numerar de la orice sursă, inlusiv clienți. În același timp , metoda directă raportează toate plățile în numerar și decontările în secțiunea activității operaționale din situația fluxurilor de numerar. Exemple de plăți ar putea servi plățile către angajați, furnizori și alte operațiuni. Utilizarea metodei directe, în fond, reprezintă diferența dintre încasările și plățile în numerar, cifra finala rezultînd în fluxul net de numerar.

Una dintre momentele complexe ale metodei directe de elaborare a situației fluxurilor de numerar este nivelul necesar de complexitate. În cazul entităților mici si mijlocii cum este și entitatea economică analizată „Onaris” S.A., enumerarea încasărilor și plăților în numerar este o chestiune destul de simplă. Pe când în cazul entităților mari enumerarea și clasificarea tuturor încasărilor și plăților ce au proveniența din diferite surse este o chestiune destul de complicată dar totodată și interesantă. Metoda directă ajunge să fie foarte complexă, motiv pentru care în practica internațională, majoritatea firmelor utilizează metoda indirectă pentru crearea situației flxurilor de numerar, însă necătând la acest fapt, IAS 7 „Situația fluxurilor de numerar” stimulează entitățile să raporteze fluxurile de numerar obținute din activitatea operașională anume prin metoda directă.

Standartul Național de Contabilitate (SNC) prevăd doar o singură metodă de raportare a situației fluxurilor de munerar, aceasta fiinf metoda directă. Potrivit acestei metode, intrările și ieșirile de numerar se determină în baza datelor din conturile de evidentă a numerarului, fiind fracționate separat pe activitățile operaționale, de investiții și financiare. În scopul verificării veridicității calculului fluxului net de numerar din activitatea operațională, entitatea poate folosi metoda indirectă conform cu IAS 7 „Situația fluxurilor de numerar”.

În practica internațională, conform IAS 7 „Situația fluxurilor de numerar”, o entitate trebuie să raporteze situația fluxurilor de numerar din activitatea operațională utilizînd una din următoarele metode:

metoda directă, în care sunt prezentate clasele principale de încasări și plăți de numerar;

motoda indirectă, prin care profitul net sau pierderea este ajustată de efectele tranzacțiilor de natură non-monetară, amînări sau angajamente de încasări sau plăți operaționale trecute sau viitoare și elementele de venituri sau cheltuieli ce se asociază fluxurilor de numerar din activitatea de investiții sau financiară.

Metoda directă furnizează informații ce pot fi folositoare pentru estimarea fluxurilor de numerar viitoare care nu sunt disponibile prin metoda indirectă. Conform metodei directe informațiile privind clasele principale de încasări și plăți în numerar sunt obținute din înregistrările contabile ale entității.

Conform metodei indirecte, fluxul de numerar net din activitatea operațională este determinată prin ajustarea profitului net sau a pierderii cu următoarele efecte:

modificările pe parcursul perioadei a stocurilor, creanțelor și datoriilor operațioanle;

elementele nemonetare cum ar fi amortizarea, provizioanele, impozitele amînate și cîștigurile și pierderile din curs de schimb valutar nerealizate;

alte elemente pentru care efectele numerarului sunt fluxuri de numerar financiare sau de investiții.

Pe de altă parte, fluxul net de numerar din activitatea operațională poate fi prezentat folosind metoda indirectă, prin scoaterea în evidență a veniturilor și cheltuielilor operaționale, cu excepția elementelor nemonetare prezentate în contul de profit și pierdere și modificările pe parcursul perioadei în stocurile, creanțele și datoriile ce ce referă activității operaționale.

Fluxurile de numerar survenite din activitatea operațională, financiară și de investiții pot fi raportate la valoarea netă:

încasări și plăți în numele clienților, momentul cînd fluxurile de numerar reflectă activitățile clientului mai exagerat decît activitatea entității;

încasări și plăți în numerar pentru elementele ce au circuit rapid și scadență scurtă.

Mai jos v-or fi expuse cîteva exemple de încasări și plăți în numerar care se referă la încasările și plățile în numele clienților, momentul cînd fluxurile de numerar reflectă activitățile clientului mai exagerat decît activitatea entității:

acceptarea și rambursarea depozitelor la valoarea pe care o stabilește banca;

fondurile ce sunt deținute pentru clienți de către o entitate de investiții;

rente încasate în numele posesorilor proprietăților și sunt plătite tot de ei.

Exemple de încasări și plăți în numerar care se referă la încasări și plăți în numerar pentru elementele ce au circuit rapid și scadență scurtă, sunt avansurile acordate și rambursările de:

valoarea aferentăcardurilor de credit ale clienților;

cumpărarea și comercializarea investițiilor;

alte împrumuturi pe termen scurt, precum cele care au o perioadă de maturitate de trei luni sau și mai puțin.

Fluxurile de numerar care survin din activitățile unei entități pot fi raportate la valoarea netă:

încasări și plăți pentru accempatrea și rambursarea depozitelor cu scadentă fixă;

plasarea depozitelor și retragerea lor de la alte entități financiare;

avansurile în numerar și împrumuturile acordate clienților și rambursarea acestor avansuri și împrumuturi.

Fluxurile de numerar care provin din tranzacții în valută trebuie neapărat sa fie înregistrate în moneda de raportare a entității prin aplicarea la moneda străină ratei de schimb dintre moneda de raportare și moneda străină, la data fluxului de numerar. Efectul variației cursului de schimb valutar asupra numerarului și echivalentelor de numerar deținute într-o monedă străină o sa fie raportate ca o parte separată de reconciliere a schimbărilor în numerar și echivalente de numerar în cursul perioadei. Acest lucru permite folosirea unui curs de schimb care echivalează cursul real. Ca exemplu poate servi, rata de schimb medie pentru o perioadă, poate fi utilizata pentru înregistrarea unor tranzacții în valută.

Cîștigurile precum și pierderile care rezultă din diferențe de curs valutar nerealizate nu sunt fluxuri de numerar. Cu toate acestea, efectul variației cursului de schimb valutar asupra numerarului pecum și echivalentului de numerar deținute sau datorate în valută este raportat în situația fluxurilor de numerar, în scopul de a reconcilia numerarul și echivalente de numerar la începutul precum și la finele perioadei de gestiune. Această valoare este reprezentată separat de fluxurile de numerar din activitatea operațională, financiară și de investiții și include diferențele, dacă este nevoie, a acestor fluxuri de numerar ce sunt raportate la cursul de schimb existent la finele perioadei.

Fluxurile de numerar din dobînzi și dividende încasate și plătite trebuie să fie prezentate separat fiecare. Fluxurile de numerar survenite din dobînda ce a fost plătită și dividendele ce au fost încasate, în cazul unei entități financiare ar fi cazul sa fie clasificate ca fluxuri de numerar ce sunt survenite din activitatea operațională. În cazul altor entități, fluxurile de numerar care au fost generate din dobînzi plătite at trebui sa fie clasificate ca fluxuri de numerar din activitatea financiară pe cînd dobînda și dividendele ce au fost încasate at trebui sa fie clasificate ca fluxuri de numerar din activitatea financiară.

Fluxurile de numerar aferente impozitului pe venit e necesar sa fie dezvăluite aparte, drept fluxuri de numerar din activitatea operațională, excepție face cazurile cind pot fi atribuite în mod specific activitățile financiare și de investiții. Impozitul pe venit apare în urma tranzacțiilor care generează niște fluxuri de numerar care sînt clasificate drept activități operațioanle, financiare sau de investiții în situația fluxurilor de numerar.

În conformitate IAS 7 „Situația fluxurilor de numerar”, profitul și pierderile nerealizate ce provin din variația cursurilor de schimb nu sunt considerate fluxuri de numerar. Totuși, efectul variației cursului de schimb asupra disponibilităților bănești este raportat în cadrul Situației fluxurilor de numerar separat de fluxurile generate din activitatea de exploatare, investiție și financiare.

Fluxurile de numerar generate de activitățile de exploatare (operaționale) sunt generate de principalele activități producătoare de venituri ale întreprinderii, respectiv aceste fluxuri de numerar rezultă din tranzacțiiși alte evenimente care intră în determinarea profitului net sau a pierderii nete.

Astfel, există următoarele intrări și ieșiri de numerar determinate de activitățile operaționale:

Intrări de numerar și echivalente de numerar:

Încasări în numerar din vânzarea de bunuri și prestarea de servicii;

Încasări de numerar din redevențe, onorarii, comisioane și alte venituri;

Încasări în numerar din restituiri ale impozitului pe profit.

Ieșiri de numerar și echivalente de numerar:

Plăți în numerar către furnizori și prestatorii de servicii;

Plăți în numerar către angajați și în numele acestora;

Plata în numerar ale dobânzilor pentru credite;

Plăți privind impozite, taxe și vărsăminte.

Valoarea fluxurilor de numerar din activitățile de exploatare exprimă măsura în care activitățile întreprinderiiau generat suficient flux de numerar pentru a rambursa împrumuturile și ratele de leasing financiar, a menține capacitatea de funcționare a întreprinderii, a plăti dividende acționarilor și de a face investițiinoi fără a apela la surse externe de finanțare. În plus, datorită importanței activităților de exploatare și probabilității mari de realizare a acestor fluxuri, valoarea fluxurilor de numerar din activitățile operațioanle este foarte utilă pentru previzionarea fluxurilor viitoare de numerar ale întreprinderii [13, p.389-390].

Activitatea operațională

Cantitatea fluxurilor de numerar survine din activități operaționale și este un indicator decisiv al măsurii capacității activităților de bază a entității de a genera fluxuri de numerar suficient pentru a menține o funcționare continuă și complexă a activității entității, a plăti dividende, a rambursa împrumuturile și a face oarecare investiții, pentru a nu solicita surse de finanțare externe.

Informațiile istorice despre componentele specifice ale fluxurilor de numerar din activitatea operațională sunt utile, în colaborare cu alte informații, în prognozarea viitoarelor fluxuri de numerar din activități operaționale. Fluxurile de numerar din activități operaționale sunt survenite în primul rînd din principalele activități care generează venit în entitate.

Prin urmare, aceste fluxuri rezultă în general din tranzacții și alte evenimente care contribuie în determinarea profitului net și a pierderii. În conformitate cu prevedrile SNC ”Prezentarea situațiilor financiare”, compartimentul raportului ce reflectă fluxurile din activitatea operațională este condtituit din 8 rînduri, inclusiv indicarea fluxului net de numerar din activitatea operațională.

În continuare se prezintă câteva exemple de fluxuri de numerar provenite din activitatea operațională:

Încasări de la cumparători, clienți pentru mărfurile/produsele vîndute, serviciilor prestate sau lucrărilor executate;

Încasări de la locatari pentru activele transmise în leasing operațional și financiar, precum și dobînda aferentă leasingului financiar;

Încasări sub formă de avansuri primite din contul livrării ulterioare a mărfurilor/produselor sau serviciilor;

Plățile furnizorilor, antreprenorilor pentru stocurile și serviciile achiziționate;

Plățile salariaților în contul retrbuirii muncii și altor operațiuni și organelor de asigurare socială și medicală;

Plata dibînzii pentru credite și împrumuturi primite, pentru activele primite în leasing financiar, pentru obligațiuni, cambii și alte titluri de datorii;

Plăți de numerar achitate la buget aferente impozitului pe venit;

Încasări din vînzarea altor active circulante;

Încasări sub formă de amenzi, penalități sau alte sancțiuni;

Plăți sub formă de redevențe aferente activității operaționale.

Unele tranzacții, cum ar fi vinderea unei instalații, poate generea un cîștig sau o pierdere care este inclusă în determinarea profitului net sau a pierderii. Cu toate acestea, fluxurile de numerar aferente acestor tranzacții sunt fluxuri de numerar care au survenit din activitatea de investiții. O entitate poate să dețină valori mobiliare și împrumuturi pentru scopuri de tranzacționare, în acest caz acestea sunt analogice stocurilor achiziționate special pentru a fi vîndute.

Prin urmare, fluxurile de numerar care sunt generate din achiziționarea și comercializarea avestor valori mobiliare sînt clasificate ca activități operaționale. În mod asemănător, avansurile de numerar și creditele acordate de entitățile financiare sunt, de regulă, clasificate drept activități operaționale, fiindcă se referă la activitatea primordială care aduce venit în entitate.

Entitatea economică „Onaris” S.A. la începutul anului 2015 a înregistrat un sold de numerar în sumă totală de 29184,0 lei. În decursul anului „Onaris” S.A. a încasat numerar în casierie și în conturile curente în monedă națională (Anexa 7):

Din vînzarea mărfurilor și a serviciilor de locațiune a imobilului în sumă de 1480085 lei;

Din achitarea creanțelor comerciale în sumă de 9167 lei;

Sub formă de împrumut de la personalul societății în sumă de 31000 lei;

În perioada raportată entitatea „Onaris” S.A. a achitat numerar din din conturile curente în monedă națională:

Furnizorilor și antreprenorilor pentru mărfurile procurate și serviciile prestate suma de 771558.0 lei;

Salariul, primele și alte plăți cuvenite angajaților în sumă de 302471.0 lei;

Contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii ale angajatorilor și angajaților în sumă de 107400 lei;

Primele de asigurare obligatorie de asistență medicală ale angajatorilor și angajaților suma de 32415 lei;

Băncii comerciale comisionul pentru deservirea contului suma de 5109.0 lei;

Bugetului de stat și bugetului unității administrativ – teritoriale:

Impozitul pe venit din sumele salariilor îndreptate spre plată, TVA, alte impozite și taxe în sumă de 187679.0 lei;

Impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător plătit în rate în sumă de 15643 lei;

Pentru achitarea dobînzii acționarilor pentru anii precedenți suma de 407.0 lei;

Rambursarea împrumutuluide la personalul societății suma de 47620.0 lei.

Activitatea operaționlă este considerată activitatea de vîrf și cea mai principală a unei entități, în ceea ce privește obținerea venitului. Surse nemijlocite ale fluxului de numerar provenite din activitatea operațională se consideră în primul rînd, direcțiile principale ale activității acestuia care generează veniturile de bază. De cele mai multe ori, este vorba de comercializarea produselor, mărfurilor, executarea lucrărilor, precum și prestarea serviciilor. Surse nemijlocite de încasări și plăți de numerar din alte activități operaționale pot servi alte operațiuni economice, ce asigură îndeplinirea funcțiilor comerciale, precum și de producție ale entității, însă care nu sunt legate de activitatea financiară sau de investiții.

Fluxul de numerar din activitatea operațională este fesfășurat în compartimentul „Fluxuri de numerar din activitatea operațională” care cuprinde rîndurile 010 – 080 din Situația fluxurilor de numerar.

În rîndul 010 „Încasări din vînzări” se indică numerarul încasat, inclusiv aferent impozitelor indirecte:

de la cumpărători, clienți pentru produsele/mărfurile vîndute și/sau serviciile prestate/lucrările executate;

de la locatari pentru activele transmise în leasing operațional și financiar (arendă, locațiune), precum și dobînda aferentă leasingului financiar;

sub formă de avansuri primite în contul livrării ulterioare a produselor/mărfurilor și/sau serviciilor [6, p.13].

Aceste încasări cuprind achitarea facturilor comerciale ale perioadei de gestiune, precum și plata prealabilă și avansurile, încasările în contul achitării creanțelor aferente facturilor comerciale.

Pe parcursul perioadei de gestiune „Onaris” S.A. a înregistrat încasări din vînzări, valoarea căreia sa calculat ca suma numerarului încasat de la cumpărători pentru vînzarea mărfurilor și încasare creanțelor comerciale aferente ale entității: 1480085 lei (operațiunea 1).

În rîndul 020 „Plăți pentru stocuri și servicii procurate” se indică plățile de numerar, inclusiv aferent impozitelor indirecte, achitate:

furnizorilor, antreprenorilor pentru stocurile și serviciile procurate;

locatorilor pentru activele primite în leasing operațional și financiar (arenda, locațiune), cu excepția dobînzilor;

sub formă de avansuri acordate în contul procurării ulterioare de stocuri și servicii [6, p.13].

Pe parcursul perioadei de gestiune „Onaris” S.A. a înregistrat plăți pentru stocuri și servicii procurate în valoare de 771558 lei (operațiunea 4).

În rîndul 030 „Plăți către angajați și organe de asigurare socială și medicală” se indică numerarul plătit:

salariaților în contul retribuirii muncii și altor operații (cu excepția împrumuturilor acordate și dividendelor plătite);

organelor de asigurare socială și medicală privind contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală ale angajatorilor și angajaților [6, p.13].

Tot aici se mai reflectă contribuțiile la fondul de pensii și asigurărilor sociale transferate organelor de asigurări sociale precum și organizațiilor sindicale.

Pe parcursul perioadei de gestiune „Onaris” S.A. a înregistrat plăți către angajați și organe de asigurare socială și medicală în valoare de 442286 lei = 302471 lei + 107400 lei + 32415 lei (operațiunile 5, 6, 7).

În rîndul 040 „Dobînzi plătite” se indică dobînzile plătite în perioada de gestiune pentru:

credite și împrumuturi primite, indiferent de faptul, dacă acestea au fost recunoscute ca cheltuieli curente sau capitalizate în conformitate cu SNC „Costurile îndatorării”;

activele primite în leasing financiar;

obligațiuni, cambii și alte titluri de datorii [6, p.13].

Pe parcursul perioadei de gestiune „Onaris” S.A. a înregistrat operațiuni care constituie dobînzile achitate, valoarea acestora fiind de 407 lei (operațiunea 10).

În rîndul 050 „Plata impozitului pe venit” se indică suma plăților de numerar achitate la buget aferente impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător, inclusiv plățile acestui impozit în rate.

La momentul întocmirii Situației fluxurilor de numerar este important să nu uităm faptul că, plata impozitului pe venit al salariaților este reflectat în rîndul 070 „Alte plăți”, ci nu în rîndul nominalizat.

Pe parcursul perioadei de gestiune „Onaris” S.A. a înregistrat operațiuni care constituie plata impozitului pe venit, valoarea lor fiind 15643 lei (operațiunea 9 b)).

În rîndul 060 „Alte încasări” se indică sumele încasărilor de numerar rezultate din activitatea operațională, care nu sînt incluse în rîndul 010. Acestea includ încasări în numerar:

din vînzarea altor active circulante;

sub formă de amenzi, penalități și alte sancțiuni;

din onorarii și comisioane;

sub formă de avansuri returnate de către titularii de avans;

sub formă de finanțări și încasări cu destinație specială;

sub formă de subvenții, prime și sponsorizări;

din redevențele aferente activității operaționale;

sub formă de documente bănești procurate cu achitarea ulterioară a acestora;

din recuperarea prejudiciului material cauzat entității (cu excepția prejudiciului rezultat din evenimente excepționale) etc [6, p.13-14].

Este de menționat că primirea creditelor și împrumuturilor pe termen lung și scurt face obiectul activității financiare a întreprinderii. Însă overdrafturile bancare plătite la prima solicitare, care fac parte integrantă din pîrghiile de gestionare a mijloacelor bănești, precum și rambursarea împrumuturilor pe termen scurt acordate terților, se includ în categoria altor încasări din activitatea operațională [12, p.376].

Pe parcursul perioadei de gestiune „Onaris” S.A. a înregistrat operațiuni care constituie alte încasări, valoarea cărora sa calculat ca suma altor plăți de numerar din activitatea operațională ce nu au fost indicate ca încasări din vînzări (din vînzarea altor active circulante,amenzi, penalități și alte sancțiuni, etc.): 9167 lei (operațiunea 2).

În rîndul 070 „Alte plăți” se indică sumele altor plăți de numerar rezultate din activitatea operațională, care nu sînt incluse în rîndurile 020-050, care asigură îndeplinirea tututror funcțiilor de producție și comerciale ale entității, însă care nu au legătură cu activitatea financiară sau de investiții. Acestea includ plăți în numerar:

sub formă de amenzi, penalități și alte sancțiuni;

sub formă de avansuri acordate titularilor de avans;

aferente achitării impozitului pe venit a persoanelor fizice, taxei pe valoarea adăugată, accizelor, altor impozite și taxe, precum și sancțiunilor pentru încălcarea legislației în vigoare;

sub formă de documente bănești utilizate în perioada de gestiune cu achitarea ulterioară a acestora;

sub formă de redevențe aferente activității operaționale etc [6, p.14].

Pe parcursul perioadei de gestiune „Onaris” S.A. a înregistrat operațiuni care constituie alte plăți, valoarea cărora sa calculat ca suma altor plăți de numerar care au survenit din activitatea operațională dar care nu au fost inlcuse ca plăți pentru stocuri și servicii procurate, plăți către angajați și organe de asigurare socială și medicală, dobînzi plătite sau plata impozitului pe venit: 192788 lei = 187679 lei + 5109 lei (operațiunea 9 a), 8).

În rîndul 080 „Fluxul net de numerar din activitatea operațională” se indică diferența dintre numerarul care a fost încasat și plătit în cursul perioadei de gestiune din activitatea operațională, ce se determină prin relația: rd.010–rd.020–rd.030–rd.040–rd.050+rd.060–rd.070.

Pe parcursul perioadei de gestiune „Onaris” S.A. a înregistrat un flux net de numerar din activitatea operațională în valoare de 66570 lei = 1480085 lei – 771558 lei – 442286 lei – 407 lei – 15643 lei + 9167 lei – 192788 lei .

2.2 Modul de determinare a elementelor din alte activități.

Activitatea de investiții

Prezentarea aparte a fluxurilor de numerar ce au proveniența din activități de investiții este primordială, fiindcă fluxurile de numerar ilustreazămăsura cheltuielilor făcute pentru resursele menite de a stîrni venituri viitoare precum și fluxuri de numerar. În conformitate cu prevederile SNC ”Prezentarea situațiilor financiare” compartimentul situației fluxurilor de numerar este compus din 6 rînduri, inclusive indicarea fluxului net de numerar din activitatea de investiții.

Mai jos sunt redate niște exemple de fluxuri de numerar din activitatea de investiții:

Numerarul încasat pentru activele imobilizate vîndute;

Numerarul plătit pentru achiziționarea și/sau crearea activelor imobilizate;

Dobînzile primite sub formă de numerar din împrumuturi acordate, conturi de depozit și alte investiții financiare;

Plăți în numerar pentru achiziționarea acțiunilor sau titlurilor de creanțe ale altor entități;

Dividende încasate din cotele de participație (acțiuni) în capitalul social a altor entități și altele.

Conform literaturii de specialitate, aceste fluxuri de numerar reprezintă intrări și ieșiri determinate în special de achiziția și cedarea activelor imobilizate pe termen lung. Se pot enumera următoarele tipuri de fluxuri de numerar provenite din activitatea de investiții:

Intrări de numerar și echivalente de numerar:

Încasări în numerar din vînzarea de imobilizări corporale și necorporale;

Încasări în numerar din vînzarea de instrumente de capitaluri proprii sau de creanță ale altor firme;

Încasări în numerar din rambursarea avansurilor și creditelor acordate altor părți;

Încasări din dobînzi și dividende.

Ieșiri de numerar și echivalente de numerar:

Plăți în numerar pentru achiziționarea de imobilizări corporale și necorporale;

Plăți în numerar pentru achiziția de instrumente de capitaluri proprii sau de creanțe ale altor firme;

Avansuri în numerar și împrumuturi acordate altor părți [13, p.391].

Fluxurile de numerar aferente activității de investiții a entității se evidențiază într-un compartiment aparte, deoarece acestea caracterizează cheltuielile de numererar pentru procurarea resurselor care pot genera venit și fluxuri de numerar pe viitor.

Operațiunile entității care cuprind achiziționarea și comercializarea activelor nemateriale și materiale pe termen lung, acțiunilor, cotelor de particioație, cotelor în capitalul statutar al entităților mixte, altor titluri de valoare, precum și acordarea imprumuturilor pe termen lung altor entități pentru primirea ulterioară a numerarului, reprezintă componentele primordiale ale activității de investiții.

Conform Situației fluxului de numerar pentru anul 2015, al entității „Onaris” S.A., fluxul de numerar din activitatea de investiții se generalizează în compartimentul „Fluxuri de numerar din activitatea de investiții” care cuprinde rindurile 090 – 140 din Situația fluxurilor de numerar.

În rîndul 090 „Încasări din vînzarea activelor imobilizate” se calculează ca suma numerarului încasat în perioada de gestiune pentru activele imobilizate vindute, precum și suma avansurilor primite pentru vînzarea ulterioară a acestor active.

Pe parcursul perioadei de gestiune „Onaris” S.A. nu a înregistrat încasări din vînzarea activelor imobilizate.

În rîndul 100 „Plăți aferente intrărilor de active imobilizate” se include suma numerarului care a fost achitat sau virat efectiv pentru activele imobilizate. În acest rînd se mai reflectă avansurile acordate pentru achiziționarea activelor imobilizate pe termen lung, dar și plățile de numerar aferente creării activelor pe termen lung cu propriile forțe ale entității.

Pe parcursul perioadei de gestiune „Onaris” S.A. nu a înregistrat plăți aferente intrărilor de active imobilizate.

În rîndul 110 „Dobînzi încasate” se include dobînzile primite sub formă de numerar din împrumuturi acordate, conturi de depozit și alte investiții financiare.

Pe parcursul perioadei de gestiune „Onaris” S.A. nu a înregistrat încasări de numerar aferente dobînzilor încasate.

În rîndul 120 „Dividende încasate” se include sumele dividendelor încasate din cotele de participație din profitul rezultat din capitalul investit în alte entitiăți.

Pe parcursul perioadei de gestiune „Onaris” S.A. nu a înregistrat încasări aferente dividendelor primite.

În rîndul 130 „Alte încasări (plăți)” se include diferența dintre încasările și plățile de numerar rezultate din activitatea de investiții ale entității, care nu sînt incluse în rîndurile 090 „Încasări din vînzarea activelor imobilizate” și 120 „Dividende încasate”.

Din alte încasări de numerar din activitatea de investiții fac parte:

Rambursarea de către terți a împrumuturilor pe termen lung acordate anterior;

Achitarea de către terți a titlurilor de creanțe pe termen lung (obligațiuni, cambii);

Alte încasări aferente activității de investiții.

Alte plăți de numerar din activitatea de investiții cuprind:

Acordarea împrumuturilor pe termen lung de către terți;

Cheltuielile aferente procurării obligațiunilor, cambiilor, altor titluri de creanțe ale organizațiilor terțe;

Alte cheltuieli aferente activității de investiții [12, p.379].

Pe parcursul perioadei de gestiune „Onaris” S.A. nu au înregistrate operațiuni care constituie alte încasări (plăți) de numerar din activitatea de investiții.

În rîndul 140 „Fluxul net de numerar din activitatea de investiții” se indică diferența dintre numerarul încasat și plătit în cursul perioadei de gestiune din activitatea de investiții, șo se determină prin relația următoare: rd.090 – rd.100 + rd.110 + rd.120 ± rd.130.

Pe parcursul perioadei de gestiune „Onaris” S.A. nu a înregistrat flux net din activitatea de investiții.

Activitatea financiară

Prezentarea separată a fluxurilor de numerar care provin din activitatea financiară are un impact deosebit, fiindcă este necesară pentru evidențierea pretenșiilor de viitor asupra fluxurilor de numerar de către furnizorii de fonduri de capital și de împrumuturi pentru entitate.

În continuare v-or fi expuse cîteva exemple de fluxuri de numerar care au proveniența din activitatea financiară:

Încasări de numerar sub formă de credite și împrumuturi, inclusiv din plasarea obligațiunilor proprii, cambiilor și altor titluri de datorii;

Plățile de numerar în contul rambursării creditelor și împrumuturilor, fără dobînzi, achitării titlurilor de datorii;

Dividende plătite;

Încasări din emisiunea acțiunilor proprii, majorarea părților sociale, din vinderea cotelor de participație în capitalul social (acțiunilor proprii) răscumpărate anterior de la proprietari;

Alte plăți și încasări, și altele.

Fluxurile de numerar provenite din activitatea de finanțare sunt determinate de modificările intervenite în dimensiunile capitalului total al entității, precum și ale structurii de finanțare a acesteia. Valoarea acestor fluxuri de numerar este relevantă precum previzionarea fluxurilor de numerar așteptate de către furnizorii de capital, respectiv creditorii și acționarii companiei. În cardul fluxurilor de numerar generate de activitățile de finanțare se pot include:

Intrări de numerar și echivalente de numerar:

Încasări de numerar provenite din emisiunea de acțiuni sau alte instrumente de capital propriu;

Încasări în numerar provenite din emisiunea titlurilor de creanță, a împrumuturilor, datoriilor neasigurate, obligațiunilor, ipotecilor și a altor împrumuturi pe termen scurt sau lung.

Ieșiri de numerar și echivalente de numerar:

Plăți de numerar efectuate către proprietari pentru a răscumpăra acțiunile întreprinderii;

Plăți în numerar ale dividendelor către acționari;

Rambursările în numerar ale unor sume împrumutate;

Plățile în numerar efectuate de locatar pentru reducerea obligațiilor aferente unui contract de leasing financiar [13, p.391].

Activitatea financiară a enitiății alcătuiește în ansamblu operațiunile aferente modificărilor care apar în mărime și structura capitalului propriu.

Se consideră că entitățile desfășoară activitatea financiară în cazul cînd această entitate primește resurse de la acționari, le restituie, primește și rambursează credite și împrumuturi, plătește dividende.

Încasările și plățile de numerar ce sunt aferente operațiunilor financiare ies în evidență într-un compartiment special al Situației fluxurilor de numerar, întrucît această informație permite prognozarea viitorului volum de numerar, la care vor avea investitorii dreptul.

Conform Situației fluxului de numerar pentru anul 2015, al entității „Onaris” S.A., fluxul de numerar din activitatea financiară se generalizează în compartimentul „Fluxuri de numerar din activitatea financiară” care cuprinde rindurile 150 – 240 din Situația fluxurilor de numerar.

În rîndul 150 „Încasări sub formă de credite și împrumuturi” se indică încasările de numerar sub formă de credite și împrumuturi pe termen lung și scurt, inclusiv încasări din plasarea obligațiunilor proprii, cambiilor și altor titluri de datorii, precum și finantările și încasările cu destinație specială, după conținutul lor economic, alcătuiesc obiectul mijloacelor împrumutate.

Pe parcursul perioadei de gestiune „Onaris” S.A. a înregistrat încasări sub formă de credite și împrumuturi în valoare de 31000 lei (operațiunea 3).

În rîndul 160 „Plăți aferente rambursării creditelor și împrumuturilor” se indică plățile de numerar în contul rambursării creditelor și împrumuturilor (cu excepția dobînzilor), achitării titlurilor de datorii. În afară de aceasta, în rindul 160 se arată de asemenea, restituirea finanțărilor cu destinație specială neutilizată.

Pe parcursul perioadei de gestiune „Onaris” S.A. a înregistrat plăți aferente rambursării creditelor și împrumuturilor în valoare de 47620 lei (operațiunea 11).

În rîndul 170 „Dividende plătite” se indică sumele dividendelor plătite proprietarilor în cursul perioadei de gestiune, precum și fondatorilor și participanților sub formă de dividende sau cote din profitul aferent capitalului pe care l-au investit.

Pe parcursul perioadei de gestiune „Onaris” S.A. nu a înregistrat nici o plată a dividendelor.

În rîndul 180 ,,Încasări din operațiuni de capital” se indică suma încasările din emisiunea acțiunilor proprii, majorarea părților sociale, din vînzarea cotelor de participație în capitalul social (acțiunilor proprii) răscumpărate anterior de la proprietari. Tot aici se indică și aporturile de numerar ale fondatorilor și participanților aduse la capitalul statutar.

Pe parcursul perioadei de gestiune „Onaris” S.A. nu a înregistrat încasări din operațiuni de capital.

În rîndul 190 „Alte încasări (plăți)” se indică diferența dintre încasările și plățile de numerar rezultate din activitatea financiară, ce nu au fost incluse în rîndurile 150 „Încasări sub formă de credite și împrumuturi” și 180 ,,Încasări din operațiuni de capital”.

Acestea includ:

încasări de numerar:

sub formă de redevențe, cu excepția celor înregistrate în rîndul 060;

din modificarea altor elemente a capitalului propriu;

pentru acoperirea pierderilor excepționale etc.;

plăți (ieșiri) de numerar:

sub formă de redevențe, cu excepția celor înregistrate în rîndul 070;

aferente răscumpărării cotelor de participații și acțiunilor proprii ale entității;

aferente pierderilor din evenimente excepționale (de exemplu, furturi și exproprieri de numerar, incendii, inundații, perturbații politice în rezultatul cărora numerarul a fost distrus) [6 p.14-15].

Pe parcursul perioadei de gestiune „Onaris” S.A. nu au înregistrate operațiuni care constituie alte încasări (plăți) de numerar din activitatea financiară.

În rîndul 200 „Fluxul net de numerar din activitatea financiară” se indică diferența dintre numerarul încasat și plătit (ieșit) în perioada de gestiune a enității din activitatea financiară, și se determinată prin următoarea relația: rd.150 – rd.160 – rd.170 + rd.180 ± rd.190.

Pe parcursul perioadei de gestiune „Onaris” S.A. a înregistrat flux net de numerar din activitatea financiară, valoarea căruia s-a determinat ca diferența dintre numerarul încasat și numerarul plătit (ieșit) în perioada de gestiune din activitatea financiară: (16620) lei = 3100 lei – 47620 lei.

În rîndul 210 „Fluxul net de numerar total” se indică fluxul de numerar a perioadei de gestiune rezultat din activitățile operațională, de investiții și financiară, și se determină prin relația: ± rd.080 ± rd.140 ± rd.200.

Pe parcursul perioadei de gestiune „Onaris” S.A. a înregistrat un flux net total, valoarea căruia s-a calculat ca suma dintre fluxul net de munerar din actvitatea operațională, de investiții și financiară: 49950 lei = 66570 lei + (16620) lei.

În rîndul 220 „Diferențe de curs valutar favorabile (nefavorabile)” se indică mărimea netă a diferențelor de curs valutar favorabile și nefavorabile la data raportării.

Modificările date nu se reflectă ca flux de numerar, însă ele exercită o mare influiență asupra soldurilor acestora la începutul și finele perioadei de gestiune.

Pe parcursul perioadei de gestiune „Onaris” S.A. nu a înregistrat operațiuni care constituie difernța de curs valutar.

În rîndul 230 „Sold de numerar la începutul perioadei de gestiune” se indică soldul de numerar în conturile de evidență a mijloacelor și documentelor bănești la începutul perioadei de gestiune curente. Acesta trebuie să corespundă cu totalul soldurilor numerarului reflectate în rîndurile 250 și 260 col. 4 din bilanț.

Pe parcursul perioadei de gestiune „Onaris” S.A. a înregistrat un sold de numerar la începutul perioadei de gestiune în valoare de: 29184 lei.

În rîndul 240 „Sold de numerar la sfîrșitul perioadei de gestiune” se indică soldul de numerar în conturile de evidență a numerarului și documentelor bănești la sfîrșitul perioadei de gestiune curente, care se determină prin relația: ± rd.210 ± rd.220 + rd.230. Soldul care se obține neapărat trebuie să corespundă cu totalul soldurilor numerarului care sunt reflectate în rîndurile 250 și 260 col. 5 din bilanț.

Pe parcursul perioadei de gestiune „Onaris” S.A. a înregistrat un sold de numerar la sfîrșitul perioadei de gestiune, valoarea căruia sa calculat ca suma dintre fluxul net de numerar total, diferențe de curs valutar și soldul de numerar la începutul perioadei de gestiune: 79134 lei = 49950 lei + 29184.

Tranzacțiile investiționale și financiare care nu necesită utilizarea numerarului sau a achivalentului de numerar sînt excluse din situația fluxurilor de numerar. Multe din activitățile investiționale și financiare nu au o acționare directă asupra fluxurilor de numerar indiferent la faptul că ele afectează capitalul și strucutra activelor unei entități. Eliminarea tranzacțiilor nemonetare din situația fluxurilor de numerar este în echivalență cu obiectivul situației fluxurilor de numerar, fiindcă elementele date nu implică fluxuri de numerar în perioada curentă.

Mai jos vor fi expuse cîteva exemple de tranzacții nemonetare:

tranzacții pe bază de barter;

achiziționarea activelor prin asumarea directă a datoriilor aferente;

convertirea datoriilor în capital social;

amortizarea și pierderea din deprecierea activelor imobilizate, și altele.

O entitate expune componentele de numerar precum și echivalentele de numerar și neapărat va fi nevoită să prezinte o reconciliere a sumelor din situația fluxurilor de numerar împreună cu echivalente raportate în bilanț. Precum și alte informații adăugătoare pot fi relevante pentru utilizatori întru înțelegerea poziției financiare și lichiditatea entității.

Informațiile și notele, împreună cu comentariile ce sunt prezentate și expuse pot cuprinde și valoarea netă a fluxurilor de numerar care întruchipează creșterea capacității operaționale detașate de acele fluxuri de numerar care sunt necesare pentru a menține în continuare capacitatea de exploatare este importantă, pentru că oferă itilizatorilor posibilitatea de a determnina dacă entitatea investește logic și în mod adecvat pentru a menține capacitățile sale în continuare. Entitatea care nu gestionează în mod logic și adecvat investițiile sale pentru a menține stabilă capacitatea de exploatare își poate afecta profitabilitatea pe viitor, favorizînd lichiditatea curentă.

În baza datelor de mai sus, entitatea „Onaris” S.A. va prezenta următoarea situație a fluxurilor de numerar pentru perioada 2015:

SITUAȚIA FLUXURILOR DE NUMERAR

de la ___01.01___ pînă la ____31.12____ 2015___

Tabelelul 2.2.1 Situația fluxurilor de numerar

Sursa: Sintetizat de autor conform anexei 4 la SNC ”Prezentarea situațiilor financiare”, în baza datelor entității „Onaris” S.A. (Anexa 1)

Analizînd datele din Situația fluxurilor de numerar al entității „Onaris” S.A. am concluzionat că se respectă cu toată strictețea normele de elaborare a acestuia, de asemenea și se respectă normele conform prevederilor SNC ”Prezentarea situațiilor financiare”, sa luat în calcul clasificarea, reflectarea și veridicitatea numerică a Situației fluxurilor de numerar. În urma acestor fapte, putem spune că nivelul de evidență contabilă și raportare financiară în cadrul entității economice „Onaris” S.A. are un nivel satisfăcător.

Prin urmare, după celor spuse putem evidenția anumite avantajele care le oferă metoda directă de întocmire a situației fluxurilor de numerar:

este folositoarea la modelarea prognozărilor, prezintă informații utile pentru evaluarea veniturilor viitoare, precum și fluxurilor de numerar, pe cînd informațiile date nu sunt oferite de metoda indirectă;

afișează utilizatorilor creșterea sau descreșterea încasărilor de numerar de la clienți;

conformează cu o strictețe mai mare obiectivele generale ale unei situații a fluxurilor de numerar;

este foarte de ajutor în analiza variației fluxurilor de numerar, precum și atrage o atenție sporită asupra surselor problematice reale;

oferă informații mai de ajutor creditorilor și investitorilor;

prezintă mai clar ciclul numerarului în cadrul entității economice pentru creditori.

Metoda directă îmbunătățește capacitatea de prognozare a fluxurilor de numerar din activitatea operațională pe viitor și de asemenea oferă multe informații folositoare creditorilor și investitorilor.

În cele din urmă spuse, scopul primordial al Situației fluxurilor de numerar este de a arăta natura încasărilor și plăților pe feluri de activități: operațională, financiară și de investiții. Aceste informații ilustrează un privilegiu incalculabil, fiindcă fluxurile de numerar nu corespund mereu veniturilor și cheltuielilor afișate în Situația de profit și pieredere.

Capitolul III. MODUL DE ÎNTOCMIRE A RAPORTULUI FLUXULUI DE NUMERAR ȘI PERFECȚIONAREA STRUCTURII ACESTUIA.

3.1 Modul de dezvăluire a informației în situația fluxului de numerar.

Situțiile financiare se plasează pe un loc de frunte în cadrul gestiunii unei entități, situația fluxurilor de numerar obținînd un rol principal. Aceasta componentă a situațiilor financiare devine tot mai actuală și folositoare pentru utilizatori în condițiile concentrării atenției tot mai amplificată în cadrul gestionării numerarului entității atît de proprietari, cît și de creditori.

Prin urmare, mai jos urmează să fie expus modul de întocmire și prezentare a Situației fluxurilor de numerar în cadrul entității economice „Onaris” S.A., dar și modul de evidență contabilă a numerarului pentru a determina că Situației fluxului de numerar se intocmește cu o acuratețe deosevbită, conform standartelor.

„Onaris” S.A. activează ca societate pe acțiuni din data de 03.12.1992, în conformitate cu statutul entității în cauză, aceasta are dreptul să deruleze următoasrele tipuri de activități: comerțul cu amănuntul a îmrăcămintei, încălțămintei și articolelor de galanterie; arenda.

Dat fiind faptul că numerarul se caracterizează ca activele care posedă cel mai înalt grad de lichiditate în cadrul unei entități. În cadrul entității „Onaris” S.A. activele cu cel mai înalt grad de lichiditate se clasifică astfel:

În dependență de valuta exprimată:

Numerar în valută națională.

În dependență de locul păstrării și forma de exprimare:

Numerar care se păstrează în casieria entității;

Numerar la contul curent.

În dependență de posibilitatea utilizării:

Numerar nelegat, care poate fi utilizat de entitate.

Înainte de a fi întocmit Situația fluxurilor de numerar sunt întreprinse anumite operațiuni prealabile, care mai sunt numite și lucrări de închidere a exercițiului financiar. Situația fluxurilor de numerar are ca scop primordial, reflectarea cît mai clară a tuturor miscărilor de numerar pe tot parcursul perioadei de gestiune.

Pentru reunirea informațiilor și datelor contabile pentru a întocmi Situația fluxurilor de numerar și de asemenea pentru a înfățișa cît mai bine și mai clar fluxurile de numerar, se execută o succesiune de operațiuni prealabile, care se prezintă ca în literatura de specialitate ca lucrări preliminare întocmirii situației fluxurilor de numerar.

Toată operația se începe cu verificarea veridicității înregistrărilor contabile care înglobează anumite etape:

Verificarea înregistrărilor tuturor operațiunilor care dunt aferente încasărilor și plăților în numerar din documentele justificative;

Precăutarea ca absolut toate documentele să fie înregistrate în contabilitate;

Precăutarea ca absolut toate înregistrările contabile să fie întocmite în conformitate cu documentele justificative acestora.

După aceasta, merge o verificare a echivalenței dintre contabilitate și evidența operativă, ea urmărește scopul de a înlătura toate decalajele care pot surveni între acestea.

Mai apoi, departamentul de contabilitate constituie balanța conturilor înainte de a efectua inventarierea care ajută la centralizarea înregistrărilor din contabilitate, precum și la verificarea acestora.

Balanța de verificare dă posibilitatea de a efectua un control asupra următoarelor aspecte:

Însrierea ansablului de documente justificative în contabilitate, prin echivalarea sau compararea rulajelor debitoare și creditoare din balanța de verificare cu totalul rujalelor înregistrate în jurnal, această procedură formează o verificare cantitativă a tuturor înregistrărilor contabile;

Echilibrarea dintre contabilitatea analitică și sintetică, prin realizarea balanței de verificare pentru conturile sintetice care evoluează în analitic, această procedură formează o verificare de concordanță a tuturor înregistrărilor contabile;

Analiza fiecărui sold al contului în parte, în expunerea soluționării sumelor care sunt nemotivate în soldurile unor conturi din active circulante.

Inventarierea este un procedeu utilizat de către mai multe discipline economice, fiecare dintre acestea atribuindu-i un anumit înțeles.

Inventarierea reprezintă un procedeu al metodei contabilității de verificare faptică a existenței și stării mijloacelor economice, a creanțelor și datoriilor unei întreprinderi. Prin inventariere se realizează un control asupra integrității elementelor patrimoniale.

Inventarierea se află într-o strînsă legătură cu celelalte procedee ale metodei contabilității. Prin urmare, toate operațiunile economice se compensează în documente corespunzătoare, datele din document se înregistrează în conturi, exactitatea înregistrărilor din conturi se verifică cu ajutorul balanței de verificare, informațiile din conturi se confruntă cu realitatea și se pun de acord cu aceasta prin intermediul inventarierii, pe baza tuturor acestor lucrări se întocmește bilanțul contabil, raportul financiar de sinteză și informare a utilizatorilor.

Prin compararea situației faptice, stabilită prin inventariere, cu situația scriptică din contabilitate se stabilesc plusurile și minusurile de inventar și se iau măsuri în vederea întăririi ordinii în gestionarea patrimoniului, în vederea delimitării răspunderilor.

Cu ajutorul inventarierii se identifică bunurile inutile, comenzile sistate, creanțele vechi și neîncasate etc. și se iau pe această bază măsuri pentru preîntîmpinarea sau limitarea pagubelor, pentru creșterea vitezei de rotație și sporirea eficienței. Analizînd cauzele care au dus la neîncasarea sau neplata la termen a creanțelor și obligațiilor, se i-au măsuri menite să aducă la întărirea disciplinei decontărilor.

În etapa de final a întocmirii Situației fluxurilor de numerar împreună cu Situațiile financiare ale entității întră și întocmirea balanței de verificare. Acest fapt servește la constatarea înregistrărilor în contabilitate în privința întocmirii Situațiilor financiare ale entității.

La entitatea „Onaris” S.A, care a fost analizată, toate încasările și păstrarea numerarului, precum și decontările în numerar e efectuează prin casieria entității.

Modul de efectuare a operațiunilor de casă este stipulat în Norme pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova aprobate prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.764 din 25.11.1992.

În cadrul contabilizării numerarului în casierie conform normelor:

Potrivit punctului 1 din Norme pentru efectuarea operațiunilor de casă, toate întreprinderile, indiferent de statutul lor juridic, sînt obligate să consemneze mijloacele lor bănești în instituțiile financiare;

Potrivit punctului 3 din Norme pentru efectuarea operațiunilor de casă, numerarul primit de întreprinderi de la intituțiile financiare este utilizat în scopurile pentru care a fost eliberat;

Potrivit punctului 8 din Norme pentru efectuarea operațiunilor de casă, întreprinderile au dreptul să păstreze în casieriile lor numerar, pentru retribuirea muncii, plata subvențiilor de asigurare socială, burselor, pensiilor, numai pentru un termen de cel mai mult 3 zile lucrătoare, inclusive ziua de primire a banilor la instituțiile bancare [5, pct.1, 3, 8];

În documentele de casă nu se admit corectări [4, art.19, alin.13].

Cum a fost menționat anterior, evidența operațiilor privind existența și mișcarea numerarului din casieria entității „Onaris” S.A. se ține în contul de activ 241 “Casa” care este reflectat în capitolul II „Active circulante” din prezentul Plan general de conturi contabile.

În debitul acesti cont se înregistrează încasările de numerar în monedă națională și valută străină, iar in creditul acestui cont se înregistrează ieșirile de numerar în baza documentelor justificative întocmite.

Soldul acestui contului este debitor și ilustrează numerarul existent în casieria entității economice „Onaris” S.A. la finele perioadei de gestiune.

Operațiunile de casă sunt realizate de casier, care la rîndul său își asumă responsabilitate totală în cazul depistării unor neclarități sau neajunsuri.

În casieria entității „Onaris” S.A. banii în numerar pot fi dobîndiți din vînzarea produselor, mărfurilor, serviciilor acordate, sau în urma rambursării avansurilor neutilizate de titularii de avans.

În momentul intrării numerarului în casieria entității fie din contul current bancar, fie din alte cazuri se îndeplinește dispoziția de încasare, care la rîndul ei este semnată de contabilul – șef sau altă persoană care la rîndul ei este împuternicită.

În dispoziția de încasare se indică denumirea și codul fiscal al entității economice, numărul și data întocmirii documentului, contul corespondent, suma încasată, sursa și baza încasării numerarului, semnăturile contabilului-șef și a casierului, ștampila entității economice care se aplică în așa mod încît să cuprindă atît dispoziția, cît și chitanța. Plătitorilor li se înmînează ca confirmare chitanța, care se detașează de la dicpoziția de încasare. Chitanța la dispoziția de încasare semnată de contabilul-șef și casier și certificată prin ștampila casierului, servește drept confirmare a primirii numerarului.

În momentul în care se eliberează numerar din cadrul caseriei entității se întocmește dispoziția de plată care este semnată de managerul entității și contabilul-șef al entității, de asemenea această operațiune poate fi înfăptuită și de altă persoană împuternicită, care ilustrează un ordin de a transfera beneficiarului o oarecare sumă de bani, folosită pentru achitarea datoriilor financiare și comerciale ale entității sau alte plăți.

În acest document se indică denumirea și codul fiscal al entității economice, numărul și data întocmirii documentului, contul corespondent, suma plătită, persoana căreia i se eliberează numerarul și baza plății. Beneficiarul prin semnătura sa confirmă faptul primirii numerarului. Semnătura de primire a numerarului poate fi făcută doar cu propria mînă, cu cerneală sau cu pix.

La eliberarea numerarului, casierul cere de la persoana care trebuie să primească banii, buletinul de iedentitate, pașaportul sau alt document care confirmă personalitatea acestuia, iar persoana benefiaciară semnează documentul precum că a primit numerarul și scrie suma cu litere. Dacă persoana care primește numerarul nu este angajatul entității economice, atunci se indică datele din buletinul de identitate.

A doua latură a dispoziției de plată însumează în sine suma divizată după destinație, semnăturile emitentului, prima sumă a conducătorului și a doua sumă a contabilului – șef sau a altor personae împuternicite de a semna actul respectiv, datele din buletinul de identitate al persoanei care urmează să primească numerarul.

Conform dispoziției de plată, numerarul se eliberează numai în ziua perfectării documentului. Dispoziția primită de la contabil este verificată minuțios de către casier.

Există cazuri cînd salariile, indemnizațiile, premiile, bursele, precum și alte plăți se eliberează în baza listelor de plată, atunci acestea se include ca anexe la dispoziția de plată în care ste stipulate suma care se achită efectiv.

Atît primirea, cît și eliberarea numerarului prin intermediul dispozițiilor de încasare și dispoziției plată se înmatriculează de către casier în registrul de casă, în cadrul căruia se determină și se apreciază soldul numerarului în cadrul casieriei entității la începutul zilei.

În continuare, v-or fi exemplificate mișcările pe casă la data de 01 martie 2016 în c adrul entității „Onaris” S.A. (Anexa 3):

Sold la începutul zilei – 5519,62 lei;

Încasări – 2006,00 lei;

Plăți – 110,00 lei;

Sold la sfîrșitul zilei – 7415,62 lei.

Soldul la finele zilei se stabilește după formula: Sf = Si + Intrări – Ieșiri. În cazul nostru avem: 7415,62 lei = 5519,62 lei + 2006,00 lei – 110,00 lei.

Registrul de casă la entitatea „Onaris” S.A. este întocmit în două exemplare, un exemplar rămîne în casieria entității, iar altul este detașat de la registrul de casă și se folosește în calitate de raport pentru casier, care împreună cu celelalte acte anexate sunt supuse contabilității.

Prin intermenriului ordinului de plată, entitatea achită impozitele, taxele precum și alte plăți bugetului de rezidenții precum și de nerezidenții Republicii Moldova.

În cadrul entității „Onaris” S.A. precum și în alte entități, are loc efectuarea inventarierii numerarului în casieria entității lunar, pentru un control obișnuit. În cazul dat se efectuează actul de inventariere a numerarului, baza efectuării acestui act fiind ordinal care este emis de managerul entității.

Dacă unii angajați nu au ridicat salariile in perioada stabilită, în lista de plată lîngă numele de familie respectiv se face mențiune „Depunere”. La această sumă se perfecteză lista deponenților, în baza căreia solicitanții în cauză pot primi banii după expirarea termenului de 3-5 zile în cursul lunii. Sumele depuse se predau la bancă care deservește entitatea prin întocmirea unei dispoziții de plată pentru toate sumele. La suma de numerar vărsată în contul curent, reprezentantul entității întocmește avizul de plată în numerar sau banca comercială ce deservește entitatea întocmește în mod automatizat ordinul de încasare a numerarului la suma depusă.

La entitate trebuie să se determine lista persoanelor cărora li se încredințează executarea unor sarcini de serviciu numite titulari de avans, de exemplu la entitatea analizată titularul de avans este numit directorul entității Dubalaru Angela. Entitatățile economice eliberează numerar spre decontare pentru cheltuieli operaționale și de gospodărie în proporții și termene, stabilite de conducătorii entității, dar nu mai mult de o lună.

Eliberarea numerarului spre decontare pentru cheltuieli legate de deplasări de servicii, se efecuează în limita sumelor aferente persoanelor detașate conform Regulamentului în vigoare pe teritoriul Republicii Moldova.

Numerarul, eliberat spre decontare, trebuie să fie restituit în casieria entității Persoanele care au primit numerar spre decontare sînt obligate să prezinte în contabilitatea entității o dare de seamă numită decont de avans, cu anexarea actelor care dovesesc sumele utilizate. Eliberarea de numerar persoanelor care nu sunt încadrate în personalul scriptic al entității se efectuează prin dispoziție de plată scrise aparte fiecare persoană sau printr-un borderou aparte în baza acordurilor încheiate.

Dispozițiile de încasare și chinațele anexate, precum și dispozitiile de plată și alte documente ce le substituie trebuie completate de contabilitate clar și precis cu cerneală sau pix sau executate la tehnica de calcul. În aceste documente nu se admit nici un fel de ștersături sau rectificări.

Trebuie de subliniat faptul ca la etitatea „Onaris” S.A. dispozițiile de încasare și de plată sau alte documente justificative care le substituie, pînă la transmiterea în casierie, se înregistrează de contabilitate în registrul de evidență a dispozițiilor de încasare și de plată. Acestea se efectuează atribuindu-le fiecăruia un număr de ordine.

Evidența tuturor operațiunilor în cadrul casieriei entității „Onaris” S.A. se tine în register, formularele lor fiind, în funcție de modul în care este prelucrată informația, depinde de situație fie manual, fie automatizat, se determină de sine stătător de către entitate, se ia în considerare necesitățile informaționale de întocmire a Situației fluxurilor de numerar după care se trec în Cartea Mare.

Indiferent de forma juridică pe care o posedă, absolut toate entitățile au obligațiunea de a deține numerarul liber de moment în instituțiile bancare.

În pofida menținerii numerarului, sunt deschise conturi curente la bancă pentr efectuarea tuturor plăților precum și încasărilor în cadrul unei entități, în cadrul acestor conturi sunt efectuate operațiunile de decontare. În conformitate cu legislația în vigoare, orice agent economic își poate deschide o multitudine de conturi curente în valută națională la orice bancă sau la mai multe bănci concomitent, indiferent locul unde este amplasat. Entitatea analizată „Onaris” S.A. colaborează cu banca comercială „Moldova Agroindbank” S.A. care este amplasată pe srada Cosmonauților, 9 din mun. Chișinău.

Deschiderea conturilor curente în cadrul instituțiilor bancare au loc prin întocmirea unui contract care privește deservirea de casă, precum și decontările.

La fel cum sunt deschise, ușor pot fi și închise totalmente la cererea titularului de cont, decizia fiind luată de managerul entității sau de organul împuternicit care a constituit entitatea, precum și prin hotărîrea instanței de judecată sau alte variante care sunt prevăzute de legislația în vigoare.

Pentru desfășurarea informației în ceea ce privește mișcarea și existența numerarului în valută națională în conturile curente ale entității este predestinate contul 242 „Conturi curente în monedă națională”, este cont de active și se reflectă în capitolul II „Active circulante” din prezentul Plan general de conturi contabile.

În debitul acestui cont sunt reflectate toate încasările de numerar în conturi curente în monedă națională, iar în creditul acestui cont se reflect utilizareas numerarului din conturi curente în monedă națională.

Soldul acestui cont este debitor și reflectă suma numerarului din conturi curente în monedă națională la sfîrșitul perioadei de gestiune.

Numerarul care este încasat în conturile curente în valută națională își are proveniența din vînzarea produselor, mărfurilor, prestarea serviciilor, din cadrul casieriei sau sub formă de credite bancare și împrumuturi și altele.

În conformitate cu ordinul de încasare nr.69 din data de 23 martie 2016, entitatea „Onaris” S.A. a primit numerar în valoare de 4180 lei de la societatea cu răspundere limitată „Tagaer” S.R.L. la contul său curent în baza contractului nr.5 din data 01.01.2011 pentru marfa care a fost expediată (anexa 4):

Debit contul 242 „Conturi curentă în monedă națională”, subcontul 242.1 „Numerar la conturi nelegate” – 4180,00 lei

Credit contul 221 „Creanțe comerciale”, subcontul 221.1 „Creanțe comerciale din țară”

– 4180,00 lei

De asemenea, în conformitate cu ordinului de plată nr.72 din data de 23 martie 2016, entitatea „Onaris” S.A. a achitat pentru servicii de pază, prestate de furnizorul „Saturn – Grup” S.R.L. (anexa 5):

Debit contul 521 „Datorii comerciale curente”, subcontul 521.1„Datorii comerciale în țară” -1635,35 lei

Credit contul 242 „Conturi curentă în monedă națională”, subcontul 242.1 „Numerar la conturi nelegate” -1635,35 lei

În casieria entității analizate „Onaris” S.A. numerarul poate fi primit din conturile bancare, din vînzările în numerar a mărfurilor, prestării serviciilor, în urma rambursării avansurilor neutilizate de către titularii de avans, sub formă de despăgubiri din partea gestionarilor și în alte cazuri.

Iar numerarul aflat în conturile curente în monedă națională poate fi utilizat pentru stingerea datoriilor față de furnizori, bănci, buget, precum și organelor de asigurări sociale și asistență medicală, sau personal, precum și alți creditori, la fel se utilizează pentru a deschide conturi de depozit sau alte feluri de conturi la bancă, sau pentru a elibera numerarul în casieria entității, dar și pentru efectuarea altor operațiuni. Pentru inspecția numerarului care este disponibil la o data anumită se prezintă extrasul de cont bancar.

Prin urmare la data de 23 martie 2016, entitatea economică „Onaris” S.A. deținea în conformitate cu extrasul de cont în monedă națională (anexa 6):

Sold inițial – 47278,62 lei;

Încasări – 6000,00 lei;

Plăți – 19357,10 lei;

Sold final – 33921,52 lei.

Soldul final se stabilește după formula: Sf = Si + Intrări – Ieșiri. În cazul nostru avem: 33921,52 lei = 47278,62 lei + 6000,00 lei – 19357,10 lei.

Totalitatea mișcărilor numerarului pe contul curent sunt expuse în Registrul contului 242 „Conturi curente în monedă națională”, pentru ca la finele perioadei de gestiune toată informația din acest registru se folosește pentru întocmirea Situației fluxurilor de numerar, după care se înregistrează la Cartea Mare.

Pntru desfățurarea operațiunii de deschidere a unui cont curent, agentul economic urmează să prezinte instituției bancare următoarele acte:

Cererea pentru deschidere a contului, în conformitate cu un formular tipizat;

Copia certificatului de înregistrare a entității, precum și alte documente care aduc confirmarea înregistrării de stat după legislația în vigoare;

Copia contractului de constituire sau a regulamentului;

Copia certificatului de atribuire a codului fiscal, dacă este nevoie;

Fișa cu specimen de semnături și amprente;

Extrasul din registrul commercial de stat care confirmă persoana autorizată să administreze entitatea;

Alte acte la cererea instituției bancare.

Pentru deschiderea conturilor în valută străină, între bancă și entitate se înfăptuiește un contract de deservire în care este desfășurat nomenclatorul de servicii care sunt prestate de bancă, dar și drepturile precum și obligațiunile părților.

Felul de executare a operațiunilor înfăptuite prin contul în valută străină este stipulate de legislația în vigoare. Prin urmare, în contul valutei străine al entităților, numerarul poate fi obținut doar prin virament, sau o altă modalitate ce prevede Banca Națională a Moldovei (BNM).

Pentru ilustrarea informațiilor ce privesc numerarul în valută străină, atît existența, cît și mișcarea acestuia, este predestinat contul de activ 243 „Conturi curente în valută străină”, care este reflectat în capitolul II „Active circulante” din prezentul Plan general de conturi contabile.

În debitul acestui cont sunt reflectate toate încasările de numerar în valută străină, iar în creditul acestui cont sunt reflectate utilizările acestora.

Soldul acestui cont este debitor și reflectă suma numerarului în valută străină la sfîrșitul perioadei de gestiune.

În cadrul entității economice analizate „Onaris” S.A. nu se operează cu contul 243 „Conturi curente în valută străină”, deoarece enitatea nu deține numerar în valută străină.

La cererea Standardului de contabilitate, situația fluxului de numerar trebuie să diferențieze în dependență de activitățile sale: operațională, de investiții, financiară. Clasificarea după tipuri de activități a fluxului de numerar dă posibilitate utilizatorilor să aprecieze relațiile care apar în cadrul acestor activități, precum și între ele.

Prin urmare, clasificarea pe feluri de activități are predestinația și de a prezenta legăturile ce apar între fluxurile de numerar care se consideră a fi legate și dau posibilitatea utilizatorilor să consemneze efectele fluxurilor de numerar pentru activitățile principale în cadrul unei entități, dar și pentru a recunoaște tendințele principale. Clasificarea în practică neapărat trebuie să ilustreze natura activităților principale în cadrul entității.

3.2 Perfecționarea structurii raportului conform Standartului Internațional de Contabilitate.

Sunt o multitudine de aspecte care formează o discrepanță în aplicarea practică a Standartului Internațional de Contabilitate IAS 7 „Situația fluxurilor de numerar”. Pe parcurs se vor precăuta problemele cele mai commune și des întîlnite în ceea ce privește prezentarea raportului, la fel se vor emite oarecare îndrumări pentru perfecționarea mai desăvîrșită a modului de raportare a fluxurilor de numerar în conformitate cu Standartul international de contabilitate. În dependență de domeniul de activitate pe care îl posedă, entitatea este liberă să aleagă metoda care crede că e mai potrivită de prezentare.

Dacă precăutăm prevederile IAS 7 „Situația fluxurilor de numerar”, acesta prevede ca toate fluxurile de numerar să fie prezentate la valoarea brută. În continuare vor fi expuse momentele cînd acestea fac excepție de la această regulă. Fluxurile care au proveniența din activitatea operațională, de investiții sau financiară trebuie să fie raportate la valoarea netă:

conformitate cu punctual 22 din IAS 7 „Situația fluxurilor de numerar”, încasările și plățile în numele clienților, atunci cînd fluxurile de numerar reflectă mai mult activitățile clientului decît activitățile entității:

Acceptarea/rambursarea depozitelor la vedere de către bancă;

Fondurile deținute pentru client de către o entitate de investiții;

Chiriile încasate și plățile către posesorii de proprietăți.

Încasările în numerar și plățile pentru articolele care:

Posedă o rotație rapidă;

Sunt numeroase;

Au scadenșa scurtă.

Avansuri acordate și rambursări:

Valoarea principalului aferent cardurilor de credit ale clienților;

Cumpărarea și vănzarea investiției;

Alte împrumuturi pe termen scurt, de exemplu, cele care au o perioadăde maturitate de trei luni sau mai puțin [IAS 7, pct.23A].

Pentru entitățile financiare se aplică anumite prevederi specific. În conformitate cu punctul 24 din IAS 7 „Situația fluxurilor de numerar” dă posibilitatea ca fluxurile de numerar care sunt generate de fiecare din următoarele activități să fie raportate la valoarea netă:

Încăsile/plățile în numerar pentru acceptarea și rambursarea depozitelor cu scadența fixă;

Plasarea depozitelor și retragerea depozitelor de la alte instituții financiare;

Avansurile și împrumuturile în numerar acordate clientilor și rambursarea acestora.

Selecționarea metodei potrivite de raportare

Fluxurile de numerar care survin din activitatea operațională pot fi ilustrate utilizînd următoarele metode:

Metoda direct – fiecare clasă majoră de încasări și plăți brute în numerar este prezentată separate, cum ar fi încasările în numerar din vînzarea bunurilor sau serviciilor; plățile în numerar către furnizori și plățile în numerar către angajați [IAS 7, pct.18 (a)].

Metoda indirectă – profitul sau pierderea este ajustată pentru elemente financiare și de investiții și pentru efectele tranzacțiilor fără numerar, cum ar fi modificări ale stocurilor și în creanțele și datoriile operaționale; deprecierea și amortizarea; mișcări în provizioane; impozitele amânate și câștigurile nerealizate și pierderi aferente diferențelor valutare [IAS 7, pct.18 (b)].

În conformitate cu metoda indirectă, informațiile privind clasele principale de încasări și plăți brute în numerar pot fi obținute:

din contabilitatea de casă;

din ajustarea vînzărilor, costului vânzărilor și a altor elemente din situația rezultatului global pentru:

modificările survenite pe parcursul perioadei în stocuri și în creanțele și operaționale;

alte elemente nemonetare;

alte elemente pentru care efectele numerarului reprezintă fluxuri de trezorerie financiare și de investiții [IAS 7, pct.19].

În conformitate cu metoda indirectă, fluxul de numerar net din activitatea operațională este determinat prin ajustarea profitului sau a pierderii cu efectele:

Modificării pe parcursul perioadei a stocurilor și creanțelor și datoriilor operaționale;

Elemente nemonetare cum ar fi amortizarea, provizioanele, impozitele amânate, câștigurile în valută nerealizate, precum și profituri nedistribuite asociațiilor;

Alte elemente pentru care efectele numerarului reprezintă fluxuri de trezorerie financiare și de investiții [IAS 7, pct.20].

Tranzacții nemonetare

În conformitate cu punctual 43 din IAS 7 „Situația fluxurilor de numerar” dictează ca tranzacțiile financiare și de investiții care nu implică o intrare de numerar sau echivalent de numerar să fie excluse din Situația fluxurilor de numerar. Punctul 44 din IAS 7 „Situația fluxurilor de numerar” ilustrează exemple de tranzacții fără numerar:

Achiziția de active fie prin asumarea direct a datoriilor aferente, fie prin intermediul unui leasing financiar;

Achiziționarea unei entități prin intermediul unei emisiuni de acțiuni;

Conversia datoriilor în capitaluri proprii [IAS 7, pct.44].

Fluxuri de trezorerie brute și nete

Clasele majore de încasări și plăți în numerar din activitatea de investiții și financiară se prezintă brut în situația fluxurilor de numerar [IAS 7, pct.21]. În mod similar, atunci cînd se utilizează metoda directă, clasele principale de încasări și plăți operaționale, de asemenea, se prezintă în valori brute [IAS 7, pct.18]. Dar, există excepții în care intrările și ieșirile pot fi compensate și prezentate în valoari nete [IAS 7, pct.22]. În cazul entităților nefinanciare, încasările care au fost effectuate în numele clienților, cînd acestea ilustrează activitățile clientului, acestea pot fi prezentate în valoare netă. Precum în cazul cînd tranzacțiile au un caracter rapid, sumele acestora sunt mari, iar scadența acestora este scurtă.

Pentru entitățile financiare, există ecxepție suplimentară la cerinșețe brute de prezentare, care permit mai multe tranzacții cu clienții, cum ar fi acordarea împrumuturilor și colectarea rambursărilor, să prezintă în valori nete [IAS 7, pct.24].

Prezentarea ajustării profitului sau pierderii utilizînd metoda indirectă

Standartul international nu ilustrează foarte clar dacă ajustările ce țin de ptofit sau pierdere vor fi ilustrate în Situația fluxului de numerar sau în note. Ilustrarea în note este la fel folosită, dar plasarea variază în practică.

Tranzacții nemonetare

Tanzacțiile nemonetare au nevoie de o sesizare amănunțită pentru a da utilizatorilor de situații financiare, informații utile în ceea ce privește asemenea tranzacții. De exemplu, în cazul cmpărării unui bun în baza contractului de leasing financiar, datoria create de leasing financiar nu implică o oarecare intrare de numerar, prin urmare nota ce privește tranzacțiile nemonetare poate fi utilizată pentru a îmbunătăți mișcarea pasivului. Orice plăți sunt raportate ca ieșiri de numerar din activități financiar [IAS 7, pct.17 (e)].

Gestionarea numerarului filialei

Există cazuri cînd entitățile care raportă nu administrează numerarul din numele propriu. În cazul cînd, operațiunile de numerar ale filialei pot fi utilizate de către entitatea – mama, care acționează efectiv în calitate de bancă. Absolut toți furnizorii și angajații sunt achitați de către entitatea – mamă și absolut toate încasările de la clienți sunt preluate în contul curent al entității – mamă. Dat fiind faptul că filiala nu are tranzacții directe cu numerar, se pune la dubii și faptul dacă e o necesitate mare de a ăntocmi Situația fluxurilor de numerar.

Conform IAS 7 „Situația fluxurilor de numerar”, entitățile sunt impuse să prezinte toate tranzacțiile nemonetare de investiții și financiare, sugerînd că tranzacțiile filialei care sunt direcționate prin entitatea – mamă trebuie să fie dezvăluite [IAS 7, pct.43]. Însă acest fapt nu are nevoia de prezentare clară a tranzacțiilor nemonetare care au proveniența din activitatea operațională. Prin urmare, este greu de spus că abordarea data poate fi confirmată cu obiectivele generalizatoare ale IAS 7 „Situația fluxurilor de numerar”. Faptul că aceste fluxuri de numerar sunt direcționare cu ajutorul altei entității în scopurile sale administrative nu trebuie să eschiveze atenția de la nevoia de prezentare a informațiilor relevante și clare pentru utilizatorii Situațiilor financiare.

Informațiile expuse mai sus care privesc fluxurile de numerar o sa fie cel mai bine expuse și prezentate în Situația primară de numerar și confirmă clar că totalitatea fluxurilor de numerar sunt dirijate prin intermediul altei entități, se recunoaște soldul 0 al numerarului precum și echivalentelor de numerar și la începutul perioadei și la finele perioadei de gestiune. Impactul net al fluxurilor date de numerar se vor afișa în soldurile dintre entitatea – mamă și filiala. Mișcarea netă neapărat trebuie să fie ilustrată ca o activitate de investiții sau financiară, acest fapt depinde de caz.

Abordarea dată este echivalentă cu cerințele IAS 7 „Situația fluxurilor de numerar”, care subliniază că toate entitățile trebuie să întocmească Situația fluxurilor de numerar care este o secțiune care se integrază în Situațiile financiare.

Dezvăluirea dobînzilor plătite

IAS 7 „Situația fluxurilor de numerar” impun ca fluxurile de numerar provenite din dobânzi și dividende încasate și plătite trebuie clasificate separate în activitatea corespunzătoare naturii lor [IAS 7, pct.31]. Pe lîngă acestea, IAS 7 „Situația fluxurilor de numerar” prevede că valoarea totală a dobânzilor plătite în cursul perioadei, urmează a fi dezvăluită în Situația fluxurilor de trezorerie [IAS 7, pct.32].

În cazurile cînd toate dobînzile achitate se grupează doar într-o singură activitate, este de dorit să ca să fie arătate suma lor finală în diviziunea care corespunde în cadrul Situației fluxurilor de trezorerie, dar se admite de asemenea și ilustrarea lor în notă adăugătoare la Situațiile financiare.

Fluxul de numerar pe acțiune

La dolianța entităților, ele pot prezenta și informații aferente volumului fluxurilor de numerar pe acțiune. Asemenea situații nu se aprobă într-un mod specific în Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS), în aceste condiții este nevoia de o hotărîre anumită ce privește politica de contabilitate. Indicații relevante pot fi ilustrate în IAS 33 „Rezultatul pe acțiune”, care prevede faptul că entitatea poate alege liber să prezinte rezultatul pe acțiune care are la bază suma cîștigului entității. În astfel de situații, conform punctului 73 din IAS 33 „Rezultatul pe acțiune” impune o prezentare specifică, inclusive detalii despre modul în care se calculează numărătorul, împreună cu o corelare cu elemental din situația rezultatului global [IAS 33, pct.73].

Dat fiind faptul că entitățile doresc să ilustreze fluxul de numerar pe acțiune, ele nu au posibilitatea să nfie incluse în domeniul de aplicare al IAS 33 „Rezultatul pe acțiune”, orientările pentru dezvoltarea politicilor contabile care sunt ilustrate în punctele 8 și 10 din IAS 8 „Politici contabile”.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

O importаnță mаjoră în procesul evidenței contаbile o аre gestiunea, care contribuie lа orgаnizаrea și dirijаreа rаționаlă а аctivității economico-financiare а unităților economice, cuprinzînd necesitаteа prognozării fluxurilor de numerаr, cаre în condițiile economiei de piață este semnificаtivă, în special la elаborаrea plаnului de afаceri.

În bаza studiilor efectuate au fost următoarele concluzii.

În cаdrul entității anаlizate „Onaris” S.A. stаrea contаbilității în generаl este bună și operаțiunile contаbile ce țin de reflectаreа fluxurilor de munerаr sunt efectuаte în conformitаteа standardelor în vigoаre.

Prin urmare, fluxurile de numerаr înregistrаte pe parcursul perioаdei de gestiune anаlizate аu fost clasificate corespunzător prevederilor Stаndartelor Nаționаle de Contabilitаte. De аsemenea, toate intrările și plățile de numerar аu fost reflectаte în Situаția fluxurilor de numerar. Prin urmаre, soldul numerarului la începutul și la sfîrșitul anului au fost аmeliorаte în conformitаte cu fluxul net de numerаr ilustrаt în Situаția fluxului de numerаr а entității „Onaris” S.A..

Dаt fiind faptul că, Standartele Naționale de Contabilitate oferă o descriere generаlă și de аsemeneа permite o anumită flexibilitаte privind clasificаrea fluxurilor de numerar pe tipuri de аctivități exercitate de întreprindere, entitatea „Onaris” S.A. a dаt dovаdă de prudență contаbilă în clаsificаrea аdecvată și logică а аcestor fluxuri de numerаr . În prаctică, clаsificаreа efectivă а fluxurilor de numerаr ilustrază nаtura аctivităților entității economice „Onaris” S.A..

Prin urmare, unele fluxuri de numerаr care arаtă la fel sunt clasificate diferit, deoаrece nаtura și scopul activității lor este diferit. În аnumite circumstаnțe, o singură tranzacție efectuаtă de entitаte însumă în sine fluxuri de numerаr cаre sunt clаsificate diferit, cа exemplu poate servi rаmbursаrea de numerаr a împrumutului bаncar contrаctat de entitаte cаre include atît dobîndа, cît și elemental principаl de dobîndă fiind clаsificat drept fluxuri de numerаr survenite din situația operаțională, în timp ce elementul de împrumut este clasificаt ca flux de numerаr survenit din аctivitateа finаnciаră.

Аu fost propuse următoаrele recomandări.

În conformitаte cu Standartul Național de Contabilitate (SNC) “Prezentarea situațiilor financiare” precum și Standartele Internaționale de Contabilitate (IAS) 7 “Situația fluxurilor de numerar” tranzаcțiile de gen cаre nu implică o intrаre sаu plаtă de numerar sаu echivаlente de numerаr trebuie să fie înlăturаte din Situația fluxurilor de numerаr.

„Onaris” S.A. a efectuаt tranzacții pe bază de bаrter (schimb de active/servicii) cаre au stîrnit venit însă nu au fost ilustrate în Situația fluxurilor de numerar, fiindcă înfățișeаză tranzacții nemonetаre care nu reflectă o mișcare a numerarului în cadrul entității.

În cele din urmă, este propus ca entitаtea să ilustreze informații relevante privind аsemenea tranzacții în note lа Situațiile financiare pentru furnizаrea unor informаții și dаte utile cu referite la modificаrea activelor și obligațiunilor sale indusă trаnzacții cаre nu se ilustreаză în Situația fluxurilor de numerаr. Nu în ultimul rînd, în cаzul reflectării unor sume mаjore în articolele аltor plăți sau încаsări ar fi recomandabilă descifrarea distinctivă a acestora în notele suplimentare la Situațiile financiare la valorile brute, аcest fapt ar spori trаnsparențа modului de rаportare financiаră а entității.

Concomitent, pentru verificăreа corectitudinii cаlculului fluxului net de numerаr din аctivitatea operаțională, SNC “Prezentareа situаțiilor finаnciаre” vine cu propunereа cа să se utilizeze metodа indirectă în conformitаte cu IAS 7 “Situаția fluxurilor de trezorărie” în cadrul entității. Prin urmare, entitatea vа avea posibilitаtea de a аmeliora fluxul de numerаr totаl al perioаdei de gestiune, care trebuie să ilustreze aceeаși sumă în cаlculul în cаdrul аmbelor metote.

Totodаtă, o recomаndare folositoаre și de аjutor pentru entitateа „Onaris” S.A. аr fi specificаreа în politicа sа contabilă a prevederilor cаre vizează clаsificarea fluxurilor de numerar aferente dobînzilor referitor la capitаlizаrea lor în costul аctivelor cu ciclul în anumite circumstаnțe.

Prin urmare, pentru a optimizа gestiunea activelor entității, depаrtamentul de mаnagement trebuie să continue întreprindereа măsurilor pentru maximаlizarea conformării datelor rаportate în Situațiile financiаre precum și în anexele la Situаțiile financiare acînd cа scop creștereа prognozărilor mаnageriale mai exаcte efectuate în bazа acestorа. Volumul, precum și structurа și formа de ilustrаre a notelor explicаtive se for determina de către entitаte individuаl în funcție de mărimeа, domeniul sau profilul de activitate a entității și necesitățile informaționale аle utilizatorilor Situației financiare.

După toаte cele spuse anterior, se recomandа maximizarea continuă а prudenței contаbile și întrebuințаrea raționаmentului profesional în cаdrul interpretării stаndardelor de contаbilitate pentru respectаrea regularității al obiectivelor principale ale Situațiilor financiare, în special a Situațiilor fluxurilor de numerаr, pentru a furniza utilizаtorilor lor informаții adecvаte și veridice în ceeа ce privește pozițiа financiаră a entității.

Toаte măsurile аduse spre propunere mаi sus au cаrаcter de recomаndаre și după părereа аutorului pot remediа modul de rаportare a fluxurilor de numerаr în cadrul entității „Onaris” S.A. și eficiența informаționаlă а аcestorа.

Bibliografie

Acte normative

Codul Civil al RM, LP 203 din 23 iulie 2013, care a intrat în vigoare la 06 martie 2014;

Codul Fiscal al RM, LP 324 din 23 decembrie 2013, care a intrat în vigoare la 01 ianuarie 2014;

Legea nr.1134-XII din 02.04.1997 privind societățile pe acțiuni. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 1997, nr.38-39, art.332;

Legea contabilității nr.113-XVI din 27.04.2007. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2007, nr.90-93, art.399;

Norme pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a RM aprobate prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 764 din 25.11.1992;

Standardul Național de Contabilitate ”Prezentarea situațiilor financiare” aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.118 din 06.08.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2013, nr.233-237, art.1533.

Mnuale, monografii, lucrări didactice

GRIGOROI, Lilia, LAZARI, Liliana ș.a. Contabilitatea Întreprinderii. Chișinău: Cartier, 2011. 508 p. ISBN 978-9975-79-703-0;

GRIGOROI, Lilia, LAZARI, Liliana. Bazele teoretice ale contabilității. Chișinău: Cartier, 2003. 300 p. ISBN 9975-79-187-5;

HELFERT, Eric. Tehnici de analiză financiară ghid pentru crearea valorii. Ediția 11. București: BTM Publishing House, 2006. ISBN 973-87371-3-3;

NANI, Mihail. Contabilitatea în instituțiile publice. Ediția a V-a. Chișină: CEP USM, 2014. 200 p. ISBN 978-9975-71-552-2;

NEDERIȚA, Alexandru. Corespondența conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. și Codului fiscal. Chiținău: Contabilitate și audit, 2007. 640 p. ISBN 978-9975-9546-4-8;

NEDERIȚA, Alexandru. Contabilitatea financiară. Ediția a II-a. Chișinău: APAC, 2003. 640 p. ISBN 9975-9702-1-4;

VÂLCEANU,Gheorghe, ROBU,Vasile ș.a. Analiză economico – financiară. Ediția a doua revizuită și adăugită. București: Editura Economică, 2005. ISBN 973-709-174-4;

ȚIRIULNICOVA, Natalia, PALADI, Valentina, ș.a. Analiza rapoartelor financiare. Chișinău: F.E.- P. „Tipogr. Centrală”, 2004. 384 p. ISBN 9975-78-300-7.

Publicații în materialele conferințelor, simpozioanelor

ȚURCANU, Viorel. Factorii care influențează conținutul situațiilor financiare. În: Contabilitatea și auditul în contextul integrării economice europene: progrese și așteptări: conf. șt. inter., 05.04.2013. Chișinău: ASEM, 2013, pp. 17-19. ISBN 978-9975-4242-7-1;

HRIȘCEV, Eugeniu, GORTOLOMEI, Dumitru, ș.a. Simpozion științific international. Strategii și modalități de intensificare a colaborării dintre Moldova și România în condițiile extinderii Uniunii Europene spre Est. 28-29 septembrie 2000. Volumul I. Chișinău: Editura A.S.E.M, 2000. ISBN 9975-75-062-1.

Resurse electronice

Standardele Internaționale de Raportare Financiară la situația din 09.10.2013 [online]. Disponibil: http://www.mf.gov.md/actnorm/contabil/standartraport;

Disponibil: www.lex.justice.md.

ANEXE

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Contabilitatea Si Raportarea Fluxului DE Numerar In Cadrul Firmei Onaris Sa (ID: 112488)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Contabilitatea Si Raportarea Fluxului DE Numerar In Cadrul Firmei Onaris Sa

Copyright Notice

Conditiile DE Valabilitate ALE Casatoriei

Determinarea Valorii Impozabile a Unei Cladiri Si Implicatii Fiscale

Dezvoltarea Durabila In Comuna Radovanu din Judetul Călărasi

Globalizarea Serviciilor Financiare

Influența Factorilor Externi DE Mediu Asupra Întreprinderilor

Trucaje In Filmele Mute

Copyright Notice

Similar Posts