Contabilitatea și informatică de gestiune [623159]
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
Contabilitatea și informatică de gestiune
Lucrare de licență
Absolvent: [anonimizat],
Conf. univ. dr. Crina Ioana FILIP
2019
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
Contabilitatea și informatică de gestiune
Lucrare de licență
Problematica financiar -contabilă a Veniturilor și
cheltuielilor la SC MONDIAL MOTORS SRL
Absolvent: [anonimizat],
Conf. univ. dr. Crina Ioana FILIP
2019
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
1
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 2
Capitolul I. Aspecte generale privind veniturile și cheltuielile ………………………….. ……………………. 3
1.1. Clasificarea și definirea veniturilor și cheltuielilor ………………………….. ………………………….. ………. 3
1.1.1. Definirea noțiunilor de venituri și cheltuieli ………………………….. ………………………….. …………….. 3
1.1.2. Clasificarea cheltuielilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 4
1.1.3. Clasificarea veniturilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 7
1.2. Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor în altă țară ………………………….. ………………………….. …. 14
Capitolul II. Aspecte legislative referitoare la Venituri si Cheltuieli ………………………….. …………. 18
2.1. Aspecte generale legislative a veniturilor și cheltuielilor ………………………….. ………………………… 18
2.2. Prezentarea contului de profit și pierdere ………………………….. ………………………….. …………………. 20
2.2.1. Venituri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 22
2.2.2. Cheltuieli ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 25
2.3. Rezultatul contabil și rezultatul fiscal ………………………….. ………………………….. ………………………. 27
Capitolul III. Aspecte financiar -contabile referitoare la Cheltuielile și Veniturile …………………. 33
3.1. Contabilitatea cheltuielilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 33
3.2. Contabilitatea veniturilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 42
3.3. Contabilitatea rezultatelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 51
Capitolul IV – Studiu de caz la SC MONDIAL MOTORS SRL, Bistri ța ………………………….. …… 57
4.1. Prezentarea firmei Mondial Motors SRL ………………………….. ………………………….. ………………….. 57
4.2. Monografii contabile concrete la SC MONDIAL MOTORS SRL ………………………….. …………… 58
4.3. Indicatori de performan ță la SC MONDIAL MOTORS SRL ………………………….. ………………….. 65
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 73
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 74
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
2
INTRODUCERE
Lucrarea abordează tematica problematica financiar contabilă a veniturilor și cheltuielilor la nivel de
societate comercială și anume Mondial Motors SRL, Bistri ța. Plecând de la definirea no țiunilor de
cheltuieli și venituri putem observa o clasificare și o structura foarte generoasă privind aceste aspecte.
Tematica de venituri și cheltuieli reprezintă o bogată informatie din punct de vedere al contabilită ții.
Am analizat în mod deosebit acestă temă pe entitatea Mondial Motors SRL, Bistri ța.
Scopul principal al aceste lucrări este cercetarea și studierea detaliată a organizării con tabilității
veniturilor și cheltuielilor pe care le ob ține pe parcursul perioadei de gestiune SC MONDIAL
MOTORS SRL, ca rezultat al analizei situa ției economic -financiare a societă ții în conjuctura
economică actuală, cu scopul ob ținerii unor concluzii și r ecomandări în vederea soluționării
problemelor ivite și îmbunăta țirii sistemului financiar existent.
Așadar, cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul
perioadei contabile sub formă de ieșiri sau scăderi ale valo rii activelor, ori creșteri ale datoriilor care
se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea
acestora către acționari.
Mai mult, veniturile constituie creșteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul
perioadei contabile sub formă de intrări sau creșteri ale activelor, ori descreșteri ale datoriilor, care se
concretizează în creșteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuții ale
acționarilor.
Pe această tematică s-a prezentat în Capitolul I aspecte generale referitoare la venituri și
cheltuieli atât în țara noastră cât și în altă țară și anume vecina noastră, Republica Moldova. Aici
putem observa o diferen ța pornind de la Planul de conturi pâna la sistemul contabi l.
În capitolul II s -a prezentat aspecte legislative folosindu -mă de Codul Fiscal actualizat
referitoare la tematica abordată.
In capitolul III am vorbit despre aspect economic -financiare despre venituri și cheltuieli. S -a
prezentat detaliat clasificarea lor conform Planului de conturi atata pe clase cat și pe grupe urmând să
fie câteva exemple prin monografii contabile.
În ultimul s -a făcut un studiu de caz la o societate comercială care are ca obiect de activitate
vănzarea și reparația autovehiculelor re feritor la venituri și cheltuieli. S -a făcut opera ții contabile
conform obiectului de activitate a firmei, s -a prezentat calculul impozitului pe profit, rezultatul
contabil cât și rezultatul fiscal prin exemple concrete și clare.
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
3
Capitolul I. Aspecte generale privind veniturile și cheltuielile
1.1. Clasificarea și definirea veniturilor și cheltuielilor
1.1.1. Definirea noțiunilor de venituri și cheltuieli
Veniturile și cheltuielie constituie elemente contabile legate direct de determinarea rezultatului
activității economico -financiare a întreprinderii. Informațiile despre venituri și cheltuieli sunt
furnizate de către contabilitate care impune soluționarea unui șir de probleme teoretice și
metodologice privind formularea definiț iilor, clasificarea, recunoașterea, evaluarea, elaborarea
politicii de contabilitate, perfectarea documentelor primare, aplicarea registrelor de evidență,
utilizarea conturilor contabile și întocmirea rapoartelor financiare privind veniturile și cheltuieli le.
Așadar veniturile reprezintă creșteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul
perioadei contabile sub formă de intrări sau creșteri ale activelor ori descreșteri ale datoriilor care se
concretizează în creșteri ale capitalului propriu, alt ele decât din contribuții ale acționarilor.1 Mai mult
veniturile includ și câștigurile nerealizate cum ar fii rezultate din reevaluarea titlurilor de plasament și
cele rezultate din creșterea valorii contabile a activelor imobilizate.2
Cheltuielile constit uie diminuări ale beneficiilor economice înregistrare pe parcursul perioadei
contabile sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor ori creșteri ale datoriilor, care se
concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora
către acționari3. Totodată cheltuielile sunt prezentate și sub formă de rezultate din cedarea activelor
imobilizate, rezultate din creșterea cursului de schimb valutar în cazul unor împrumuturi pe care
întreprinderea le -a contrac tat în valută.4
Veniturile și cheltuielile sunt generate, în prezent, de trei domenii de activitate și anume:
activitatea de exploatare, considerată activitate de bază; activitatea financiară și activitatea
extraordinară. Rezultatele obținute din aceste ac tivități se concretizează în profit sau pierdere.
La nivelul întreprinderii, dacă bilanțul contabil exprimă starea patrimonială la încheierea
exercițiului atunci, contul de profit și pierdere ca situație financiară reflectă modul cum s -a ajuns la
acest re zultat final și mulțimea fluxurilor de venituri și cheltuieli care au condus la rezultatele finale.
Un venit, sau o cheltuială, vor fi recunoscute dacă au fost realizate în perioada respectivă de raportare
și au generat creșteri, respectiv descreșteri ale profitului, fiind estimate rezonabil.
1 O.M.F.P. 1802/2014 -Reglementările contabile privind situ ațiile financiare anuale individuale și
consolidate
2 Nistor Cristina Elena – Elaborarea, urmărirea și controlul bugetelor de venituri și cheltuieli
3 Matiș D. .-Pop A.(coord) Contabilitate financiară, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2010
4 Mutiu Alexandra – Control de gestiune
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
4
În contul de profit și pierdere sunt grupate fluxurile de venituri și cheltuieli pe cele trei domenii
de activitate oferind, prin această grupare, posibilitatea determinării:
● rezultatului din exploatare: exprimat prin profit sau pierdere;
● rezultatului financiar: măsurat prin profit sau pierdere;
● rezultatului extraordinar: definit prin profit sau pierdere.
Atât cheltuielile cât și veniturile înregistrate în contabilitate se colectează prin rezultatul
exercițiului. Ca atare, rezultatul exercițiului, respectiv profitul sau pierderea, se determină ca diferență
între veniturile și cheltuielile exercițiului, indiferent de data încasării sau plății lor.5
1.1.2. Clasificarea cheltuielilor
Cheltuielile sunt r ecunoscute în contul de rezultate (contul de profit și pierdere) atunci când a avut loc
o scădere a beneficiilor economice viitoare, aferente diminuării unui activ sau creșterii unei datorii,
modificare ce poate fi evaluată în mod credibil.
Organizarea co ntabilității cheltuielilor are la bază concepția dualistă specifică țărilor cu
economie de piață dezvoltată și anume:
a) contabilitatea financiară, care înglobează în obiectul sau evaluarea și înregistrarea
cheltuielilor grupate în funcție de natura activi tăților (exploatare, financiare) și de natura resurselor
utilizate (cheltuieli cu materii prime, materiale, de personal, servicii primite, amortizări)
b) contabilitatea de gestiune, care cuprinde în obiectul sau contabilizarea cheltuielilor grupate
în funcție de destinația și funcția lor pe feluri de produse, lucrări și servicii.
La organizarea contabilită ții financiare a cheltuielor se ține seama de unele din principiile de
organizare6 a contabilității și anume:
Potrivit principiului independenței exercițiului se vor lua în considerare toate cheltuielile
corespunzătoare exercițiului financiar cu scopul de a se face raportarea fără a ține seama de data
efectuării plăților.
Principiul prudenței impune înregistrarea cheltuielilor cu amort izările și provizioanele
indiferent de existența unor rezultate financiare favorabile.
Principiul necompensării interzice efectuarea de compensări între valoarea elementelor ce
reprezintă pasive, respectiv veniturile și cheltuielile cu excepția compensăril or între active și pasive,
permise de reglementările legale.
5 Matiș D. . -Pop A.(coord.) Contabilitate financiară, Editura Casa Căr ții de Știință, Cluj Napoca,
2010
6 Matiș D.(coord.), Bazele contabilită ții. Aspecte teoretice și practice, Editura Alma Mater, Cluj –
Napoca, 2005
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
5
Cheltuielile în general reprezintă valorile plătite sau de plătit pentru:
– consumuri de stocuri, lucrări executate și servicii prestate de care beneficiază o societate
comercială
– cheltuieli cu pe rsonalul
– executarea unor obligații legale sau contractuale.
După momentul recunoașterii lor7 cheltuielile se grupează în:
a) Cheltuieli propriu -zise cuprind cheltuieli angajate și recunoscute în rezultatul exercițiului
curent sau în curs ;
b) Cheltuieli înr egistrare în avans sunt cheltuieli constatate sau angajate în execrcițiul financiar
curent care vor fi recunoscute în rezultatul exercițiului financiar al perioadelor viitoare;
c) Cheltuieli de repartizat pe mai multe exerciții;
d) Cheltuieli de plată sunt consumurile constatate efectiv pentru care nu s -au primit până la
închiderea exercițiului financiar documentele de constatare.
Metode de reducere a cheltuielilor8:
a. Mari reduceri la cheltuieli , mari cresteri la profit
Pentru a înregistra cre șteri ale profitului, o companie poate încerca să câ știge tot mai mul ți
clienți sau își poate reduce cheltuielile. De un an func ționează în țara noastră un program pentru
reducerea costurilor. Ini țiatorii garantează o cre ștere a profitului cu 4 pâna la 25 de pro cente.
Statisticile arată că 80 -90% din antreprenorii români î și focalizeaza aten ția în principal asupra
posibilităților de a ob ține câștiguri cât mai mari. Se neglijează astfel metodele de reducere a
costurilor, care pot duce implicit la o majorare a pro fiturilor. Cum se poate face acest lucru? În
principal, este nevoie de foarte multe informa ții relevante de pe pia ța de profil, o bună rela ție cu
furnizorii precum și o reală capacitate de a negocia. Totul porne ște însa de la o analiza amănun țită a
punctelor cheie care pot contribui la mic șorarea cheltuielilor.
– Afaceri prea mici
Reducerea costurilor se poate face pornind de la conducerea companiei sau se pot implementa
diverse modele deja existente pe pia ță. În România, un astfel de program exis tă de aproximativ un an
și a fost dezvoltat de compania de consultan ță financiară DC Invest. Managerii societă ții sustin ca
prin „Programul pentru reducerea costurilor – avantaj competitiv pe termen lung“ asigură o cre ștere de
4 pâna la 25 de procente a re zultatelor financiare finale. „România are o rată de cre ștere economică
7 Matiș D.(coord.), Bazele contabilită ții. Aspecte teoretice și practice, Editura Alma Mater, Cluj –
Napoca, 2005
8 Lascu I. , articolul Sporirea venitur ilor si reducerea cheltuielilor
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
6
foarte mare. Problema este că antreprenorii români sunt obi șnuiti să conducă afaceri mici“, apreciază
Bob De Man, managing director al companiei DC Invest.
– Relația cu furnizorii
Programul propus de cei de la DC Invest durează în medie patru luni și jumătate și se derulează
în trei mari etape. Într -o primă fază, se constituie o bază de date cu informa ții utile despre pia ța în
care activează compania și se evalueaza perf ormanța furnizorilor de care depinde activitatea
companiei. Un manager trebuie să in țeleaga puterea furnizorilor cu care lucrează. Trebuie să
optimizeze rela ția cu ei, dar trebuie să ai grijă să nu rupi rela ția cu aceștia. În negocierea cu ace știa se
pot a lege două căi: cea plăcută și cea mai putin placută. Important este să nu mergi prea departe,
întrucât rela țiile de lungă durată pot fi favorabile, iar unii furnizori sunt de neînlocuit“, sustine Bob
De Man. Potrivit acestuia, o analiză a costurilor și a contractelor cu furnizorii poate majora profitul
companiei cu 4 -25%.
Tot în această primă etapă se stabilesc cele mai oportune modalită ți de a negocia cu furnizorii,
în functie de rela țiile dintre companie și aceștia.
– Negocierea – cheia reducerii
A doua etapă a programului referitor la reducerea costurilor durează între 4 și 6 saptamâni și
constă în negocierea efectivă cu actualii și potențialii furnizori, precum și analizarea primelor
rezultate ale implementării programului. Într -un fin al, se ajunge la un sistem de monitorizare a
companiei de către speciali știi care au implementat programul, simultan cu continuarea negocierilor
care se poartă după un grafic bine stabilit.
b. Elemente esențiale în activitatea de reducere a costului
Orga nizațiile au în vedere următoarele:
a) își aleg procesul de producție cel mai eficient, nu numai din punct de vedere tehnic, ci și
economic și ecologic;
b) urmăresc să cumpere factori de producție, pe cât posibil, la prețurile cele mai mici, fără a
negli ja calitatea și să reducă costurile de funcționare a lor;
c) micșorarea consumului de factori de producție pe unitatea de rezultat prin mărirea
randamentului lor;
d) asigurarea reducerii costurilor în toate fazele muncii, nu numai în producerea nemijloci tă de
bunuri economice, ci și în fazele de cercetare și proiectare, în domeniul gestiunii și conducerii;
e) realizarea obiectivelor stabilite, ținând seama de resursele disponibile, de condițiile de
producție existente, în contextul restricțiilor de ordin economic;
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
7
f) identificarea produselor care generează consumuri energetice mari și a produselor care aduc
pierderi, imprimarea unui caracter preventiv activității de minimizare a costurilor, cu ajutorul
metodelor moderne de calcul și evidență.
Micșorarea costurilor necesită ridicarea nivelului de calificare a lucrătorilor, perfecționarea
echipamentelor tehnice de producție, a tehnologiilor de fabricație, a activității de administrare, de
gestiune și conducere, stimulare materială, creșterea prod uctivității.
Activitatea producătorului trebuie să se concentreze asupra următoarelor căi de reducere a
costurilor:
reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale, combustibil și apă ;
creșterea productivită ții muncii;
folosirea depli nă a capacităților de producție și a spațiilor de producție;
retehnologizare;
dimensionarea optimă a cheltuielilor de dezvoltare;
reducerea costurilor calității;
reducerea costului prin proiectare (design);
renegocierea contractelor cu furni zorii și distribuitorii;
reducerea cheltuielilor administrativ -gospodărești;
micșorarea prețurilor de desfacere;
dimensionarea optimă a cheltuielilor cu reclamă;
reducerea cheltuielilor salariale pe unitate de produs.
1.1.3. Clasificarea veniturilor
Veniturile constituie creșteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile
sub formă de intrări sau creșteri ale activelor, ori descreșteri ale datoriilor, care se concretizează în
creșteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuții ale acționarilor. 9
Venitul este fluxul brut de beneficii economice primite de o societate în cursul activităților
obișnuite ale acesteia, atunci când acest flux se materializează în creșteri ale capitalului propriu, altele
decât creșterile datorate contribuțiilor din partea participanților la acest capital propriu. În general
veniturile reprezintă expresia valorică a producției stocate și/sau livrate. Similar cheltuielilor,
veniturile au o mar e diversitate, dar, totuși, pot fi identificate cel puțin patru modalități principale de
formare (apariție) a lor10:
9 O.M.F.P. 1802/2014 -Reglementările contabile privind situa țiile financiare anuale individuale și consolidate
10 Matiș D.(coord.), Bazele contabilită ții. Aspecte teoretice și practice, Editura Alma Mater, Cluj-Napoca, 2005
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
8
a) Obținerea producției fabricate în cadrul obiectului principal de activitate al unei întreprinderi
productive. În acest moment al ciclului economic, evaluarea producției obținute se face la costuri
efective de producție.
b) Livrarea (facturarea) producției fabricate, care constituie momentul transferului dreptului de
proprietate de la producător (vânzător) către client (cumpărător). În aces t moment al ciclului
economic, evaluarea producției vândute se face la prețuri de vânzare, inclusiv TVA – acolo unde este
cazul. Veniturile din vânzare se constituie pentru producător (vânzător) la nivelul prețului negociat de
vânzare fără eventuala Taxă p e Valoarea Adăugată.
c) Încasarea unor sume de bani, ca urmare a facturării de produse, lucrări, prestații și servicii
care fac obiectul curent de activitate al întreprinderii, dar pentru care nu s -au înregistrat anterior
creanțe față de clienți (cumpărăt ori).
d) Încorporarea (includerea) în veniturile curente ale exercițiului financiar expirabil a unor
sume reprezentând venituri care au fost estimate ca probabile în exercițiile financiare anterioare, dar
care au devenit certe în exercițiu financiar expir abil. Este vorba de venituri constatate în avans
scadente și/sau de venituri din anularea ajustările pentru deprecieri, riscuri și cheltuieli, rămase fără
obiect.
Valoarea justă este suma la care poate fi tranzacționat un activ sau la care poate fi deconta tă o
datorie de bunăvoie între părți aflate în cunoștință de cauza, în cadrul unei tranzacții în care prețul este
determinat obiectiv.11 Venitul include doar fluxurile brute de beneficii economice primite sau de
primit de către societate în nume propriu. Su nt excluse din venituri sumele colectate în numele unor
terțe părți, cum ar fi taxele pentru bunuri și servicii, TVA, care nu sunt beneficii economice de primit
de către intreprindere și nu au ca rezu1tat cresteri ale capitalului propriu.
Veniturile trebuie evaluate la valoarea justă a mijlocului de plată primit sau de primit. Suma
veniturilor dintr -o tranzacție este determinată de obicei printr -un acord între societate și cumpărătorul
sau utilizatorul activului. Ea se evalueaza la valoarea justă a mijlocului de plată primit sau de primit,
ținând cont de suma oricăror reduceri comerciale și a oricăror rabaturi cantitative acordate de
societate.12
Mijlocul de plata este de regulă numerarul sau echivalent de numerar, iar suma veniturilor este
dată de suma numerarului sau echivalentului de numerar primit sau de primit.
În cazul în care intrarea de numerar sau echivalent de numerar este amânată, valoarea justă a
mijlocului de plată poate fi mai mică decât suma nominală a numerarului prim it sau de primit. În
vederea eliminării acestui fapt, pe bază de acorduri între vânzător și cumpărător (cu caracter de
tranzacție financiară), valoarea justă a mijlocului de plată va fi determinată prin actualizarea tuturor
sumelor de primit în viitor, uti lizând în acest scop rata dobânzii aferente perioadei respective.
11 Dicționarul Explicativ al Limbii Române. DEX.
12 Codul fiscal
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
9
Diferența dintre valoarea justă la data recunoașterii venitului și suma nominală a mijlocului de plată
este recunoscută ca venit din dobânzi (venit financiar).
Veniturile nelegate de vânzări, cum sunt cele financiare și, în unele cazuri, cele excepționale,
sunt considerate realizate în momentul constatării sau încasării, după caz.
Veniturile sunt recunoscute în contul de rezultate (contul de profit și pierdere) atunci când a
avut lo c o creștere a beneficiilor economice viitoare aferente creșterii unui activ sau diminuării unei
datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil.
Criteriile de recunoaștere a veniturilor sunt aplicate de obicei separat pentru fiecare tranzacție,
pentru a putea reflectă realitatea economică. De exemplu când prețul de vânzare al unui produs
include o sumă identificabilă pentru servicii succesive, aceasta sumă este înregistrată în avans și
recunoscută ca venit pe parcursul perioadei în care s -a efectu at service -ul.
VENITURILE CONFORM IAS 1813
IAS 18 se aplică pentru contabilizarea veniturilor provenite din următoarele tranzacții și
evenimente:
a. vânzarea bunurilor;
o Bunurile includ:
Bunuri produse de entitate în scopul vânzării:
– Active curente – 7 -aterial: semifabricate, produse finite, produse reziduale, animale crescute
pentru a fi valorificate, ambalaje de producție;
– Active imobilizate necorporale sau corporale a căror producție îl constituie obiectul de
activitate.
Bunurile cump ărate pentru a fi revândute:
– Active curente materiale: mărfuri, animale cumparate cu scopul revânzării, ambalaje de
circulație, materii prime și materiale vândute ocazional;
– Active imobilizate: terenuri, construcții, programe informatice deținute în ac est scop.
Alte proprietăți deținute în scopul revânzării
b. prestarea serviciilor;
Prestarea serviciilor presupune respectarea prevederilor unui contract încheiat de entitate
referitor la executarea unor sarcini într -o perioadă de timp . IAS 18 nu face referirela veniturile
obținute în urma contractelor de construcții, acestea fiind specificate în IAS 11 „Contracte de
construcții”.
c. utilizarea de către alții a activelor entității, producătoare de:
13 Visan Dumitru – Tratamente contabile privind veniturile normalizate prin IAS 18 "Venituri"
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
10
dobânzi – încasate pentru utilizarea numerarului sau a echivalentelor de numerar sau pentru
sume datorate entității;
redevențe – încasate pentru utilizarea activelor imobilizate ale entității: brevete,
mărci,drepturi de autor (copyright) și software -ul pentru computer.
dividende – distri buirea profitului către deținătorii de investiții de capital, proporțional cu
partea deținută dintr -o anumită clasă de capital
Standardul Internațional de Contabilitate 18 NU cuprinde veniturile obținute din:
contracte de leasing;
dividende provenite din investiții contabilizate pe baza metodei punerii în echivalență;
contracte de asigurări ale societăților de asigurări;
modificări ale valorii juste a activelor și datoriilor financiare sau cedarea acestora;
modificări ale valorii altor active curente;
recunoașterea inițială și recunoașterea modificărilor în valoarea justă a activelor biologice
aferente activității agricole;
recunoașterea inițială a producției agricole;
extracția produselor mineraliere
10 metode de cre țtere a veniturilor cu un sistem ERP 14
O aplicație ERP (Enterprise Resource Planning) reprezintă o infrastructură software ce oferă
suport de gestiune și coordonare a diferitelor structuri, procese și fluxuri din companie, în vederea
realizării obiectivelor de afac eri.
O aplicație ERP reprezintă o îmbinare a practicilor de management al afacerilor cu tehnologia
informațiilor, prin care procesele de afaceri ale unei companii sunt integrate în cadrul sistemului
informatic, în vederea atingerii unor obiective de busin ess specifice.
Creșterea veniturilor reprezintă un obiectiv major al oricărei companii. Este drept că în
condițiile economice actuale cei mai mul ți manageri încearca să se orienteze spre reducerea pe cât
posibil a costurilor, însa aceasta nu înseamnă că s -au îndepartat de la scopul principal, și anume
impulsionarea continuă a vânzărilor.
Alegerea unui sistem ERP integrat poate contribui semnificativ la îmbunătă țirea procesului de
vânzare a companiei, cre șterea satisfac ției clienților și a productivită ții angajaților. Toate acestea te
vor ajuta sa i ți crești veniturile și să îți dezvolți permanent afacerea.
10 metode de cre ștere a veniturilor cu un sistem ERP:
1. Alege o aplica ție online
14 SAP Romania, SAP ERP -Prezentare generală a soluției
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
11
În timp ce unele activită ți au ca obiectiv buna func ționare doar a anumitor departamente,
activitatea de vânzare este una care prive ște întreaga organiza ție. Un proces de vânzare eficient
presupune coordonarea tuturor departamentelor pentru a ob ține răspunsul dorit și pentru o mai mare
viteză de reac ție, aspecte care să contribuie la atingerea obiectivului comun: venituri mai mari.
Modul de lucru online al sistemului ERP:
Facilitează comunicarea între oameni, departamente și puncte de lucru
Oferă acces la informa ții de ultim moment și indicatori de performan ță corelați
Asigură disponibilitatea în timp real a datelor despre stocuri, prețuri, clienți și furnizori
2. Definește și aplică automat politicile comerciale
O activitate de vânzare profitabilă pleacă de la existența unei relații bune cu clienții.
Implementarea unor politici comerciale bine puse la punct îți asigură pe de o parte satisfacția
partenerilor cu care colaborezi, iar pe de altă parte un control mai bun al fluxului monetar din
compania ta. Sistemul ERP îți pune la dispoziție:
Modalități complexe de acordare a discounturilor, în funcție de criterii diverse, precum:
grupa de produse, limite valorice sau cantitative ale vânzării, tipurile de clienți etc.
Posibilitatea de a stabili limite de credit pentru fiecare client în parte , termene de plată și
opțiunea de a restricționa vânzarea către anumiți clienți în cazul depășirii acestora
Un sistem de preluare automată a politicilor comerciale pe documente, respectiv: calculul
automat al prețurilor în funcție de discounturile stabi lite, actualizarea limitelor de credit sau inserarea
termenului de plată.
3. Gestionează diviziile de vânzare
Odată cu cre șterea portofoliului de produse, devine imposibil pentru un vânzător să se
concentreze echilibrat pe tot portofoliul, fiind favoriz ate acele produse cu vânzare facilă, având
avantaje competiționale precum prețul sau poziția în segmentul de piață specific. În acest caz devine
necesară împărțirea acestora în funcție de anumite criterii bine definite, pentru favorizarea distribuirii
efortului de vânzare.
Cu ajutorul sistemului ERP:
Se poate realiza segmentarea forței de vânzări pe divizii, fiecăreia fiindu -i alocate în mod
echilibrat produsele din portofoliu. Astfel, se poate elimina tentația de a promova doar produsele ușor
variabile
Poți gestiona relația comercială cu un partener indiferent că se desfășoară prin unul sau mai
multe canale de vânzare, pe game diferite de produse, pe liste de prețuri diferite, cu termene de plată
specifice diviziei etc .
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
12
4. Implementează un sistem ef icient de comisionare
Motivarea corespunzătoare a personalului de vânzări este extrem de benefică, ea ducând la
obținerea unor rezultate mai mult decât satisfăcătoare. Poți alege astfel să implementezi sisteme de
bonusuri/comisioane, menite să stimuleze v ânzările.
Sistemul ERP te ajută să stabilești o politică transparență de acordare a bonusurilor, bazată
pe parametri bine definiți, precum: volumul vânzărilor, distribuția acestora, volumul încasărilor,
termenele de plată
Având la dispoziție în ERP i nformații complete despre activitatea de vânzare, poți să iei în
calcul toate aspectele, cum ar fi stabilirea unor limite de acordare a discounturilor și aplicarea
penalizărilor în cazul în care nu au fost respectate
Ai un raport complet privind calculu l bonusurilor, extras din sistemul ERP, pe care îl poți
pune și la dispoziția agenților
5. Crește productivitatea echipelor de pe teren
Vânzarea directă este recunoscută ca fiind una dintre cele mai profitabile forme de vânzare.
Implementarea unei soluț ii SFA integrate cu sistemul ERP te va ajuta să obții și mai multe beneficii
de pe urma echipelor de pe teren.
Oportunitățile de vânzare identificate în piața pot fi înregistrate rapid în SFA prin intermediul
unor chestionare personalizate, și sunt tran smise la sediu în cel mai scurt timp pentru a fi începute
procedurile necesare câștigării acestora
Sistemul îi permite managerului de vânzări să definească diferite activități obligatorii pe
fiecare client în parte sau grup de clienți , pe care ulterior le poate urmări ușor, asigurându -se că sunt
respectate de toți vânzătorii
Utilizatorii au acces direct de pe dispozitivul mobil la campaniile de promovare aflate în
desfășurare precum și la date despre produsele noi sau cele aflate la reducere și le pot prezenta
clienților în timpul vizitei
Include funcționalități de merchandising, asigurând poziționarea corectă a produselor la raft.
Utilizatorul mobil poate verifica rapid dacă sunt respectate modalitățile convenite de așezare a
produselor, prin intermediul planogramelor disponibile în SFA
Sistemul SFA este orientat spre obiective, acestea reprezentând o modalitate eficientă de
motivare a angajaților și de impulsionare a vânzărilor. Utilizatorii au acces la obiectivele proprii de
vânzare sau la cele ale echipei, iar astfel știu în orice moment ce efort mai trebuie să depună pentru a
le atinge.
6. Promovează -ți afacerea și în mediul online
Indiferent că te adresezi segmentului B2B sau B2C, că faci vânzare consultativă sau
tranzacț ionala, un portal online reprezintă o metodă eficientă de creștere a vânzărilor. În funcție de
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
13
specificul afacerii tale, poți alege să implementezi un magazin online, un portal B2B sau unul de
generare de prospe cți.
Astfel, vei beneficia de:
Acces la noi metode de promovare specifice mediului online, precum: bannere, newslettere
etc și la o varietate mare de instrumente de marketing: sisteme de cupoane, prețuri promoționale,
discounturi cantitative sau calitative, pagini spec iale pentru produsele noi, produse asociate sau
produse cadou, promoții de tip 2+1
Posibilitatea de a te adresa unor categorii noi de clienți, care preferă comerțul online în
detrimentul celui tradițional
Disponibilitate 24/7, ceea ce înseamnă că nu mai ești limitat de numărul angajaților sau de
programul de lucru
Toate comenzile plasate de clienți ajung automat în ERP, cererile de oferta ale prospectilor în
CRM, iar prețurile, politicile comerciale, stocurile și informațiile despre parteneri sunt disponibile în
timp real și în portalul online.
7. Optimizează activitatea de vânzare prin magazine proprii
O altă modalitate de creștere a vânzărilor este deschiderea lanțurilor de magazine proprii. Prin
intermediul acestora, îți poți crește gradul de independență comercială. Sistemul POS reprezintă
soluția completă, software și hardware și prezintă interfața touch screen. Mai mult decât atât:
Ai la dispoziție modalități multiple de plată
Le poți oferi clienților programe complete de fidelizare, c u suport pentru microplăți și
microcreditare
Poate fi integrat cu echipamente de cântărire, imprimante fiscale sau case de marcat
8. Crește gradul de onorare a comenzilor și calitatea serviciilor de livrare
Atunci când cumpără produse de la tine, cli enții își doresc să le primească în cel mai scurt timp
și în cele mai bune condiții. De aceea este important să te asiguri că lanțul logistic, cu tot ceea ce
implică acesta: optimizare, depozitare și livrare mărfuri este gestionat cât mai corect, astfel în cât să
asigure raportul optim între satisfacția clienților și profitabilitatea afacerii. Soluția SCM (Supply
Chain Management) pe care ți -o punem la dispoziție este integrată cu ERP și te ajută să:
Procesezi mai rapid comenzile primite de la clienți, ac estea fiind transmise în mod automat
din sistemul ERP direct la depozit. Astfel, comanda ajunge în depozit la scurt timp după ce a fost
plasată și se poate începe imediat pregătirea ei
Crești acuratețea comenzilor de client, posibilitatea de a greși produsele cerute de client fiind
mult mai mică. Chiar și angajații noi vor găsi rapid marfa potrivită cu ajutorul sistemului WMS,
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
14
pentru că este etichetată și poate fi identificată cu ajutorul dispozitivelor mobile de scanare a codurilor
de bare .
Scazi timpul de livrare, datorită optimizării traseului cu ajutorul funcționalităților pentru
managementul parcului auto puse la dispoziție în ERP. În plus, crești disponibilitatea mașinilor,
asigurându -te întotdeauna că documentele aferente șoferilor și a utovehiculelor sunt valabile și c ă
reviziile au fost efectuate la timp.
Sincronizezi vânzările cu distribuția, datoritasistemului de optimizare a stocurilor. Acesta
propune cantitatea de marfă necesară pentru a acoperi comenziile viitoare de client, cee a ce îți va
permite să ai întotdeauna disponibile produsele pe care le vor clienții tăi, diminuând în același timp
riscul de stoc în exces, deoarece sistemul îl dimensionează corect.
1.2. Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor în altă țară
Am ales să vorbesc despre Republica Moldova din mai multe motive. Mi s -a părut destul de interesant
faptul că Republica Moldova a început din acel ași punct ca România (Revol uția din 1989) fiind un
fost stat socialist, dar din nefericire urmele acestui regim au lă sat grave sechele în economia acestei
țări.
Moldova se bucură de un pământ fertil și o climă favorabilă agriculturii având ponderea
maximă în economie pe acest sector. Principalele produse sunt fructele, legumele, vinul și tutunul.
După căderea regimului socialist Moldova a intrat într -un declin economic din care nu și-a mai
revenit până în anul 2000. Începând cu anul 2000 Republica Moldova a avut o cre ștere în economie
mai mare de 6% exceptând anul 2006, cre șterea fiind de doar 4% din cauza crizei rela țiilor cu Rusia
interzicându -se comercializarea vinurilor moldovene ști în piața rusească. În anul 2008 Moldova avea
un PIB de 6 miliarde de dolari adică un PIB pe cap de locuitor de 1.694 de dolari în compara ție cu
România care în acel moment avea un PIB de 1 92 de miliarde de dolari adică un PIB pe cap de
locuitor de 12.200 de dolari.
Economia acestei țări este dependentă direct de economia țărilor vecine România, Ucraina și
Rusia. În anul 2008 România a fost principala pia ță de desfacere pentru produsele mol dovenești
(17,56%) depă șind pentru prima dată Rusia (17,34%). În anul 2010 valoriile totale ale schimburilor
comerciale au fost Rusia 980 de milioane de dolari, România 644 de milioane de dolari, Ucraina 620
milioane de dolari, Italia 418 milioane dolari și Germania 370 milioane de dolari.
În anul 2000 exporturile Moldovei către UE au fost de 471.466.000 dolari, iar în anul 2018 au
fost de 2.706.902.000 dolari, iar importurile în anul 2000 au fost de 776.416.000 dolari, iar în anul
2018 de 5.764.279.000 d olari, în concluzie au importat mai mult decât au exportat.
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
15
În ciuda dificultă ților economice această țară a crescut salariile medii lunare cu aproximativ
45% în anul 2010 fiind de 2.971 lei iar după numai 5 ani, în anul 2015 fiind de 4.610,9 lei.
Datoria publică a Republicii Moldova este formată din datoria de stat, datoria Băncii
Naționale Moldova, datoria intreprinderilor din sectorul public, datoria UAT (Unită ți Administrativ –
Teritoriale), în data de 30 septembrie 2018, soldul datoriei publicii acestei țări fiind de 27.439,18
milioane lei moldovene ști. În concluzie în ciuda eforturilor Republicii Moldova de a spori economia
țări aceasta rămâne la coada clasamentului Europei fiind ceea mai săracă țară de pe continent urmată
fiind de Ucraina, Kosovo și Albania, România clasându -se pe locul 10 în topul celor mai sărace țări
din Europa.
Sectorul micului business ocupă un loc important în economia națională a Republicii Moldova.
După aprecierile unor specialiști, în acest sector func ționează circa 93% din numărul total de
întreprinderi înregistarate, în care sunt încadrați 29% din numărul total de angajați, iar cifra de afaceri
a întreprinderilor mici constituie 47% față de totalul pe republică.
Actualmente, în sectorul micului business din Republica Moldova, funcționează diferite
tipuri de întreprinderi care în funcție de sistemul contabil aplicat pot fi clasificate în:
Tabel 1 – Sistemul contabil la întreprinderi
Nr.
crt. Tipul
întreprinderii Criterii de raportare
1. Întreprinderi care
aplică sistemul
contabil în partidă
simplă Întreprinderile care nu depășesc limetele a două din următoarele
trei criterii pentru perioada de gestiune precedentă :
• totalul veniturilor din v ânzări – 3 milioane lei;
• valoarea totală a activelor pe termen lung – 1 milion lei;
• numărul mediul scriptic anual al personalului – 9 persoane.
2. Intreprinderi care
aplică sistemul
contabil simplificat
în partidă dublă Întreprinderile care nu depășesc limitele a două din următoarele
criterii pen tru perioada de gestiune precedentă :
• totalul veniturilor din vânzări – 15 milioane lei;
• totalul bilanțului contabil – 6 milioane lei;
• numărul mediu scriptic anual al angajaților – 49
persoane.
3. Intreprinderi care
aplică sistemul
contabil complet în
partică dublă Întreprinderile care :
• nu se încadrează în limitele stabilite pentru sistemele
contabile în partidă simplă și simplificat;
• nu se consideră agenți ai micului business în
conformitate cu legislația în vigoare, indiferent de
mărimea indicatorilor economico -financiari:
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
16
instituțiile publice, întreprinderile care dețin o poziție
dominantă pe piață, întreprinderile în al căror capital
social cota proprietarului (asociatului, participantului,
acționarului) persoană juridică, care nu este subiect al
sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, depășește
35%, companiile financiare și companiile de asigurări,
întreprinderile importante de mărfuri supuse accizului,
organizațiile de microfinanțare, casele de schimb
valutar și lombardurile, întreprinderile d in domeniul
jocurilor de noroc.
Proiecția autoarei pe baza informațiilor preluate din Legea 27 -34/2010 din Parlamenul
Republica Moldova
Contabilitatea cheltuielilor se ține pe feluri de cheltuieli, potrivit naturii sau destinației
acestora.
Contabilitatea veniturilor se ține pe feluri de venituri, potrivit naturii sau sursei de proveniență
a acestora.
Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor bugetului public național se ține de instituțiile
publice conform planului de conturi contabile și clasificației bugetare a bugetului aprobat.15
Dezvoltarea întreprinderilor micului business depinde în mare măsură de organizarea
contabilității veniturilor și cheltuielilor care este cel mai important, iar pentru anumite categorii de
întrepri nderi – unicul sector de evidență. Actualmente, în literatura de specialitate autohtonă lipsesc
investigațiile complexe referitoare la contabilitatea veniturilor și cheltuielilor întreprinderilor
specificate.
Totodată, cercetările efectuate demonstrează c ă nivelul actual de ținere a contabilității
veniturilor și cheltuielilor întreprinderilor micului business nu corespunde în deplină măsură cerințelor
internaționale. Perfecționarea contabilității veniturilor și cheltuielilor întreprinderilor trebuie să fie
efectuată pe trei direcții principale:
1) diversificarea metodelor de recunoaștereși de evaluare a veniturilor și cheltuielilor pentru anumite
categorii de întreprinderi;
2) simplificarea registrelor de evidență a veniturilor și cheltuielilor și a modul ui de reflectare a
acestora în conturile contabile;
3) armonizarea regulilor contabile și fiscale de recunoaștere și de evaluare a veniturilor și
cheltuielilor.
15 Legea numărul 27 -34 din data de 07.02.2010 din Parlamenul Republica Moldova
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
17
Planul de conturi referitor la venituri și cheltuieli în contabilitatea micul business arat ă așa:
Tabel 2 – Sintetizat planul de conturi din Republica Moldova
Numărul și
denumirea
clasei de conturi Simbolul
contului sintetic Denumirea
contului sintetic Conținutul
Debitului Creditului
6. Venituri 611 Venituri din
vânzări Trecerea la
rezultatul
financiar Reflectarea
valorii
mărfurilor,
produselor și
serviciilor
vândute la
prețuri de livrare
(fără TVA)
7. Cheltuieli 711 Costul vânzărilot Reflectarea
valorii efective a
mărfurilor,
produselor și
serviciilorr
vândute Trecerea la
rezultatul
financiar
713 Cheltuieli
generale și
administrative Acumulare Trecerea la
rezultatul
financiar
731 Cheltuieli
(economii) Reflectarea
cheltuielilor
(trecerea la
cheltuieli a
economiilor) Trecerea la
rezultatul
financiar
Proiecție realizată de autor din Planul de conturi din Republica Moldova
În caz de necesitate întreprinderea poate să utilizeze de sine stătător și alte conturi sintetic e,
inclusiv conturile contabilității de gestiune. De exemplu, dacă întreprinderea desfășoară în afară de
activitatea operațională și activitate de investiții, este necesar să se utilizeze suplimentar conturile 621
"Venituri din activitatea de investiții" ș i 721 "Cheltuieli ale activității de investiții". Întreprinderea
poate să deschidă de asemenea de sine stătător subconturi pentru conturile sintetice ale Planului de
conturi simplificat. De exemplu, pentru contul sintetic 123 "Mijloace fixe" pot fi deschis e următoarele
subconturi: 1231 "Terenuri", 1232 "Mijloace fixe" și 1233 "Resurse naturale"
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
18
Capitolul II. Aspecte legislative referitoare la Venituri și Cheltuieli
2.1. Aspecte generale legislative a veniturilor și cheltuielilor
Cheltuielile de regie nealocate sunt recunoscute drept cheltuială în perioada în care sunt suportate. În
perioadele în care se înregistrează o produc ție neobișnuit de mare, valoarea cheltuielilor cu regia fixă
alocate fiecărei unită ți de produc ție este diminuată, astfe l încât stocurile să nu fie evaluate la o valoare
mai mare decât costul lor. Regia variabilă de produc ție este alocată fiecărei unită ți de produc ție pe
baza folosirii reale a instala țiilor de produc ție.16
Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere atunci când se poate evalua în mod
credibil o diminuare a beneficiilor economice viitoare legate de o diminuare a valorii unui activ sau de
o creștere a valorii unei datorii. Recunoașterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoașterea crește rii
valorii datoriilor sau reducerii valorii activelor (de exemplu, drepturile salariale angajate sau
amortizarea echipamentelor).17
Trebuie să se țină cont de veniturile și cheltuielile aferente exerci țiului financiar, indiferent de
data încasării venituri lor sau data plă ții cheltuielilor. Astfel, se vor eviden ția în conturile de venituri
și creanțele pentru care nu a fost întocmită încă factura (contul 418 "Clien ți ‐ facturi de întocmit"18),
respectiv în conturile de cheltuieli sau bunuri, datoriile pentru care nu s‐a primit încă factura (contul
408 "Furnizori ‐ facturi nesosite"). În toate cazurile, înregistrarea în aceste conturi se efectuează pe
baza documentelor care atestă livrarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor (de exemplu, avize de
însoțire a mărfii, situa ții de lucrări etc.). Veniturile și cheltuielile care rezultă direct și concomitent
din aceeași tranzac ție sunt recunoscute simultan în contabilitate, prin asocierea directă între
cheltuielile și veniturile aferente, cu eviden țierea distinctă a acestor venituri și cheltuieli.
Cheltuielile plătite/ de plătit și veniturile încasate/ de încasat în exerci țiul financiar curent, dar
care privesc exerci țiile financiare următoare, se înregistrează distinct în contabilitate, la cheltuieli în
avans (contul 471 "Cheltuieli înregistrate în avans") sau venituri în avans (contul 472 "Venituri
înregistrate în avans"), după caz. În aceste conturi se înregistrează, în principal, următoarele cheltuieli
și venituri: chirii, abonamente, asi gurări și alte cheltuieli efectuate anticipat, respectiv veniturile din
chirii, abonamente și alte venituri aferente perioadelor sau exerci țiilor următoare. Onorariile și
comisioanele bancare achitate în vederea ob ținerii de împrumuturi pe termen lung se r ecunosc pe
16 O.M.F.P. 1802/2014 -Reglementările contabile privind situa țiile financiare anuale individuale și
consolidate
17 Codul fiscal actualizat
18 O.M.F.P. 1802/2014 -Reglementările contabi le privind situa țiile financiare anuale individuale și
consolidate
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
19
seama cheltuielilor înregistrate în avans. Cheltuielile în avans urmează să se recunoască la cheltuieli
curente eșalonat, pe perioada de rambursare a împrumuturilor respective.
În contul 471 "Cheltuieli înregistrate în avans" se înregistrează, d e asemenea, achizi țiile de
certificate de emisii de gaze cu efect de seră și certificate verzi, efectuate în cursul perioadei curente,
dar care sunt aferente unei perioade ulterioare, urmând a se recunoaște drept cheltuieli ale perioadelor
viitoare în care urmează a se utiliza.
Operațiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare, pentru care sunt
necesare clarificări ulterioare, se înregistrează, provizoriu, în contul 473" Decontări din opera țiuni în
curs de clarificare". Sumele în registrate în acest cont trebuie clarificate de către entitate într ‐un termen
de cel mult trei luni de la data constatării.
Entitățile care înregistrează sold la contul 473 "Decontări din opera țiuni în curs de clarificare"
la sfârșitul exerci țiului financi ar prezintă în notele explicative informa ții privind natura opera țiunilor
în curs de clarificare.19
Exemple de costuri care nu trebuie incluse în costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept
cheltuieli ale perioadei în care au survenit, sunt următoarele20:
– pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de produc ție înregistrate peste limitele
normal admise, inclusiv pierderile datorate risipei;
‐ cheltuielile de depozitare, cu excep ția cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în procesul
de produc ție, anterior trecerii într ‐o nouă fază de fabrica ție. Cheltuielile de depozitare se includ în
costul de produc ție atunci când sunt necesare pentru a aduce stocurile în locul și în starea în care se
găsesc;
‐ regiile (cheltuielile) generale de administra ție care nu participă la aducerea stocurilor în
forma și locul final;
‐ regia fixă nealocată costului, care se recunoaște drept cheltuială în perioada în care a apărut.
La fiecare dată a bilan țului:
a) Elementele monetare exprimate î n valută (disponibilită ți și alte elemente asimilate, cum sunt
acreditivele și depozitele bancare, crean țe și datorii în valută) trebuie evaluate și prezentate în
situațiile financiare anuale utilizând cursul de schimb valutar comunicat de Banca Na țională a
României și valabil la data încheierii exerci țiului financiar. Diferen țele de curs valutar,
favorabile sau nefavorabile, între cursul de schimb al pie ței valutare, comunicat de Banca Na țională a
României de la data înregistrării crean țelor sau datoriilor în valută, sau cursul la care acestea sunt
înregistrate în contabilitate și cursul de schimb de la data încheierii exerci țiului financiar, se
înregistrează la venituri sau cheltuieli din diferen țe de curs valutar.
19 Codul fiscal
20 O.M.F.P. 1802/2014 -Reglementările contabile privind situa țiile financiare anuale individuale și
consolidate
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
20
b) Pentru crea țele și datori ile, exprimate în lei, a căror decontare se face în func ție de cursul
unei valute, eventualele diferen țe favorabile sau nefavorabile, care rezultă din evaluarea acestora se
înregistrează la alte venituri sau alte cheltuieli financiare.21
Sumele reprezentân d diferen țe de natura veniturilor și cheltuielilor rezultate din reevaluare
trebuie prezentate separat în contul de profit și pierdere (contul 755 "Venituri din reevaluarea
imobilizărilor corporale", respectiv contul 655 "Cheltuieli din reevaluarea imobil izărilor corporale",
după caz).
Diferențele de curs valutar care apar cu ocazia decontării crean țelor și datoriilor în valută la
cursuri diferite fa ță de cele la care au fost înregistrate ini țial pe parcursul lunii sau fa ță de cele la care
sunt înregistra te în contabilitate trebuie recunoscute în luna în care apar, ca venituri sau cheltuieli din
diferențe de curs valutar.
La finele fiecărei luni, crean țele și datoriile în valută se evaluează la cursul de schimb al
pieței valutare,comunicat de Banca Na țională a României din ultima zi bancară a lunii în cauză.
Diferențele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferen țe de
curs valutar.
Prevederile prezentului punct se aplică și crean țelor și datoriilor exprimate în lei, a căror
decontare se face în func ție de cursul unei valute. În acest caz, diferen țele înregistrate se recunosc în
contabilitate la alte venituri financiare sau alte cheltuieli financiare. 22
2.2. Prezentarea contului de profit și pierdere
Formatul contului de profit și pierdere întocmit de entită ți este următorul23:
1. Cifră de afaceri netă
2. Variația stocurilor de produse finite și a produc ției în curs de execu ție
3. Produc ția realizată de entitate pentru scopurile sale pro prii și capitalizată
4. Alte venituri din exploatare
5. a) Cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile
b) Alte cheltuieli externe
6. Cheltuieli cu personalul: a) Salarii și indemniza ții
b) Cheltuieli cu asigurările sociale, cu indicarea distinctă a celor
referitoare la pensii
21 O.M.F.P. 1802/2014 -Reglementările contabile privind situa țiile financiare anuale individuale și
consolidate
22 Matiș D.(coord.), Bazele contabilită ții. Aspecte teoretice și practice, Editura Alma Mater, Cluj –
Napoca , 2005
23 O.M.F.P. 1802/2014 -Reglementările contabile privind situa țiile financiare anuale individuale și
consolidate
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
21
7. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale și imobilizările necorporale
b) Ajustări de valoare privind activele circulante, în cazul care acestea depășesc suma
ajustărilor de valoare care sunt normale în entitatea în cauză
8. Alte cheltuieli de exploatare
9. Venituri din interese de participare, cu indicarea distinctă a celor ob ținute de la entită țile
afiliate
10. Venituri din alte investi ții și împrumuturi care fac parte din activele imobilizate, cu
indicarea distinctă a celor ob ținute de la entită țile afiliate
11. Alte dobânzi de încasat și venituri similare, cu indicarea distinctă a celor o bținute de la
entitățile afiliate
12. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare și investi țiile deținute ca active
circulante
13. Dobânzi de plătit și cheltuieli similare, cu indicarea distinctă a celor de plătit entită ților
afiliate
14. Impozitul pe profit
15. Profitul sau pierderea după impozitare
16. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus
17. Profitul sau pierderea exerci țiului financiar.
Atunci când în conturile de venituri au fost cuprinse sum e reprezentând diverse impozite și
taxe reflectate concomitent în conturi de cheltuieli, cu ocazia întocmirii contului de profit și pierdere,
la cifra de afaceri netă se vor înscrie sumele reprezentând veniturile men ționate, corectate cu
cheltuielile co respunzătoare acelor impozite și taxe.
Exemple de situa ții care impun ajustarea cifrei de afaceri nete, prezentată în contul de profit și
pierdere, pot fi următoarele24:
‐ impozitul se determină în funcție de nivelul cifrei de afaceri;
‐ impozitul se datorează ca urmare a vânzării unui produs sau a unui serviciu;
‐ impozitul se colectează în numele autorită ților, în legătură cu vânzarea unui produs sau a unui
serviciu.
Conturile sintetice de venituri și de cheltuieli se pot dezvolta pe conturi analitice, în func ție de
necesitățile impuse de anumite reglementări sau potrivit necesită ților proprii ale entită ți.25
24 Codul fiscal
25 Matiș D.(coord.), Bazele contabilită ții. Aspecte teoretice și practice, Editura Alma Mater, Cluj –
Napoca, 2005
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
22
În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume
propriu din activit ăți curente, cât și câștigurile din orice alte surse. Veniturile din activită ți curente se
pot regăsi sub diferite denumiri, cum ar fi: vânzări, prestări de servicii, comisioane, redeven țe, chirii,
subvenții, dobânzi, dividende.
2.2.1. Venituri
Câștigurile reprezintă creșteri ale beneficiilor economice care pot apărea sau nu ca rezultat din
activitatea curentă, dar nu diferă ca natură de veniturile din această activitate. În contul de profit și
pierdere, câștigurile sunt prezentate, de regulă, la valoarea netă, exclusiv cheltuielile aferente, la
elementul "Alte venituri din exploatare". Sumele colectate de o entitate în numele unor ter țe părți,
inclusiv în cazul contractelor de agent, comision sau mandat comercial încheiate potrivit legii, nu
reprezintă venit din activitatea curentă, chiar dacă din punct de vedere al taxei pe valoarea
adăugată persoanele care ac ționează în nume propriu sunt considerate cumpărători revânzători. În
această situație, veniturile din activitatea curentă sunt repre zentate de comisioanele cuvenite.
Contabilitatea veniturilor se ține pe feluri de venituri, după natura lor, astfel:
a) venituri din exploatare
b) venituri financiare.
Veniturile din exploatare cuprind:
a) venituri din vânzarea de produse și mărfuri, precum și prestări de servicii. În
această categorie se includ și veniturile realizate din vânzarea de locuin țe de către entită țile ce au ca
activitate principală obținerea și vânzarea de locuin țe;
b) venituri aferente costului p roducției, reprezentând varia ția în plus (creștere) sau în minus
(reducere) dintre valoarea la cost de produc ție efectiv a stocurilor de produse și servicii în curs de
execuție de la sfârșitul perioadei și valoarea stocurilor ini țiale ale produselor și serviciilor în curs de
execuție, neluând în calcul ajustările pentru depreciere reflectate;
c) venituri din produc ția de imobilizări, reprezentând costul lucrărilor efectuate de entitate
pentru ea însăși, care se înregistrează ca imobilizări corporale și necorporale;
d) venituri din subven ții de exploatare, reprezentând subven țiile pentru acoperirea diferen țelor
de preț și pentru acoperirea pierderilor, precum și alte subven ții de care beneficiază entitatea;
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
23
e) alte venituri din exploatarea cu rentă, cuprinzând veniturile din crean țe recuperate, penalită ți
contractuale, datorii prescrise, scutite sau anulate potrivit legii, precum și alte venituri din
exploatare.26
Veniturile aferente costului produc ției în curs de execu ție se înscriu, alături de celelalte
venituri, în contul de profit și pierdere, cu semnul plus (sold creditor) sau minus (sold debitor). Pe
seama veniturilor din exploatare (contul 758 "Alte venituri din exploatare") se recunoaște, de
asemenea, diferen ța dintre valoarea t itlurilor primite ca urmare a participării cu mărfuri la capitalul
altor entită ți și valoarea mărfurilor, la data dobândirii acelor titluri. Veniturile din reluarea
provizioanelor, respectiv a ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se
evidențiază distinct, în func ție de natura acestora. Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite,
respectiv a ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate se efectuează prin
înregistrarea la venituri în cazul în care nu se mai justific ă menținerea acestora, are loc realizarea
riscului sau cheltuiala devine exigibilă.
Veniturile financiare cuprind:
a) venituri din imobilizări financiare;
b) venituri din investi ții pe termen scurt;
c) venituri din investi ții financiare cedat e;
d) venituri din diferen țe de curs valutar;
e) venituri din dobânzi;
f) venituri din sconturi primite în urma unor reduceri financiare;
g) alte venituri financiare. 27
În cazul vânzării imobilizărilor financiare, pe seama veniturilor s e înregistrează prețul de
vânzare al acestora. În cazul vânzării investi țiilor pe termen scurt la un pre ț de cesiune mai mare decât
valoarea lor contabilă, pe seama veniturilor se înregistrează câștigul rezultat din vânzarea acestora. Pe
seama veniturilor financiare (contul 768 "Alte venituri financiare") se recunosc diferen ța dintre
valoarea imobilizărilor financiare dobândite și valoarea neamortizată a imobilizărilor care au
constituit obiectul participării în natură la capitalul altor entită ți, precu m și diferen ța dintre valoarea
participațiilor primite ca urmare a participării cu crean țe la capitalul altor entită ți și valoarea
26 O.M.F.P. 1802/201 4-Reglementările contabile privind situa țiile financiare anuale individuale și
consolidate
27 Matiș D.(coord.), Bazele contabilită ții. Aspecte teoretice și practice, Editura Alma Mater, Cluj –
Napoca, 2005
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
24
nominală a creanțelor care fac obiectul participa ției, la data dobândirii acelor titluri. Similar se
înregistrează și valoa rea titlurilor primite fără plată, potrivit legii. 28
În contabilitate, veniturile din vânzări de bunuri se înregistrează în momentul predării
bunurilor către cumpărători, al livrării lor pe baza facturii sau în alte condi ții prevăzute în contract,
care atestă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective, către clien ți.
Veniturile din vânzarea bunurilor se recunosc în momentul în care sunt îndeplinite următoarele
condiții:
a) entitatea a transferat cumpărătorului riscurile și avantajele semnificative care decurg din
proprietatea asupra bunurilor;
b) entitatea nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care ar fi făcut ‐o, în mod normal,
în cazul de ținerii în proprietate a acestora și nici nu mai de ține controlul efec tiv asupra lor;
c) mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod credibil;
d) este probabil ca beneficiile economice asociate tranzac ției să fie generate către entitate;
e) costurile tranzac ției pot fi evaluate în mod credibil.
O promisiune d e vânzare nu generează contabilizarea de venituri. Pentru bunurile livrate în
baza unui contract de consigna ție, se consideră că livrarea bunurilor de la consignant la consignatar
are loc la data la care bunurile sunt livrate de consignatar clien ților să i. Pentru bunurile transmise în
vederea testării sau a verificării conformită ții, se consideră că transferul proprietă ții bunurilor a avut
loc la data acceptării bunurilor de către beneficiar. Bunurile transmise în vederea verificării
conformită ții sunt bu nurile oferite de furnizor clien ților, aceștia având dreptul fie să le achiziționeze,
fie să le returneze furnizorului. Contractul aferent bunurilor livrate în vederea testării este un contract
provizoriu prin care vânzarea efectivă a bunurilor este condi ționată de obținerea de rezultate
satisfăcătoare în urma testării de către clientul poten țial, testare ce are scopul de a stabili că bunurile
au caracteristicile solicitate de clientul respectiv.
Pentru stocurile la dispozi ția clientului, se consideră că transferul proprietă ții bunurilor are loc
la data la care clientul intră în posesia bunurilor. Stocurile la dispozi ția clientului reprezintă o
operațiune potrivit căreia furnizorul transferă regulat bunuri într ‐un depozit propriu sau într ‐un
depozit al clientului, prin care transferul proprietă ții bunurilor intervine, potrivit contractului, la data
la care clientul scoate bunurile din depozit, în principal pentru a le utiliza în procesul de produc ție.
Veniturile din prestări de servicii se înregistrea ză în contabilitate pe măsura efectuării acestora.
Prestarea de servicii cuprinde inclusiv executarea de lucrări și orice alte opera țiuni care nu pot fi
considerate livrări de bunuri.29
28 O.M.F.P. 1802/2014 -Reglementările contabile privind situa țiile financiare anuale individuale și
consolidate
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
25
Stadiul de execu ție al lucrării se determină pe bază de situații de luc rări care înso țesc facturile,
procese -verbale de recep ție sau alte documente care atestă stadiul realizării și recepția serviciilor
prestate. În cazul lucrărilor de construc ții, recunoașterea veniturilor se face pe baza actului de recep ție
semnat de benefi ciar, prin care se certifică faptul că executantul și‐a îndeplinit obliga țiile în
conformitate cu prevederile contractului și ale documenta ției de execu ție. Contravaloarea lucrărilor
nerecepționate de beneficiar până la sfârșitul perioadei se eviden țiază la cost, în contul 332 "Servicii
în curs de execu ție", pe seama contului 712 "Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de
execuție".
În cazul în care pre țul de vânzare include o valoare distinctă, specificată contractual,
destinată prest ării ulterioare de servicii (de exemplu, asisten ța tehnică și perfecționarea produsului
după vânzarea unui program informatic), acea sumă este amânată (contul 472 "Venituri înregistrate în
avans") și recunoscută ca venit pe parcursul perioadei în care se prestează serviciile, dar nu mai târziu
de încheierea perioadei pentru care a fost contractată prestarea ulterioară de servicii.
Veniturile din redeven țe, chirii, dobânzi și dividende se recunosc astfel:30
a) dobânzile se recunosc periodic, în mod pr oporțional, pe măsura generării venitului respectiv,
pe baza contabilită ții de angajamente;
b) redeven țele și chiriile se recunosc pe baza contabilită ții de angajamente, conform
contractului;
c) dividendele se recunosc atunci când este stabilit d reptul acționarului de a le încasa.
2.2.2. Cheltuieli
Cheltuielile entită ții reprezintă valorile plătite sau de plătit pentru:
‐ consumuri de stocuri și servicii prestate, de care beneficiază entitatea;
‐ cheltuieli cu personalul;
‐ executarea unor obliga ții legale sau contractuale.
Pierderile reprezintă reduceri ale beneficiilor economice și pot rezulta sau nu ca urmare a
desfășurării activită ții curente a entită ții. 31Acestea nu diferă ca natură de alte tipuri de cheltuieli.
În contul de profit și pierdere, pierderile sunt prezentate, de regulă, la valoarea netă, exclusiv
veniturile aferente, la elementul "Alte cheltuieli de exploatare". În cadrul cheltuielilor exerci țiului
29 O.M.F.P. 1802/2014 -Reglementările contabile privind situa țiile financiare anuale individuale și
consolidate
30 O.M.F.P. 1802/2014 -Reglementările c ontabile privind situa țiile financiare anuale individuale și consolidate
31 Codul fiscal
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
26
financiar se cuprind, de asemenea, provizioanele, amo rtizările și ajustările pentru depreciere sau
pierdere de valoare reflectate.
Contabilitatea cheltuielilor se ține pe feluri de cheltuieli, după natura lor, astfel:32
a) cheltuieli de exploatare, care cuprind:
‐ cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile; costul de achizi ție al obiectelor de
inventar consumate; costul de achizi ție al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor;
contravaloarea energiei și a apei consumate; valoarea activelor biologice de natura sto curilor; costul
mărfurilor vândute și al ambalajelor;
‐ cheltuieli cu serviciile executate de ter ți, redeven țe, locații de gestiune și chirii; prime de
asigurare; studii și cercetări; cheltuieli cu alte servicii executate de ter ți (colaboratori); c omisioane și
onorarii; cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate; transportul de bunuri și personal; deplasări,
detașări și transferări; cheltuieli poștale și taxe de telecomunica ții, servicii bancare și altele;
‐ cheltuieli cu personalul (salar iile, asigurările și protec ția socială și alte cheltuieli cu
personalul, suportate de entitate);
‐ alte cheltuieli de exploatare (cheltuielile legate de protejarea mediului înconjurător, aferente
perioadei; pierderi din crean țe și debitori diverși; d espăgubiri, amenzi și penalită ți; donații,
sponsorizări și alte cheltuieli similare; cheltuieli privind activele cedate și alte opera ții de capital;
creanțe prescrise potrivit legii; certificatele de emisii de gaze cu efect de seră achiziționate potrivit
legislației în vigoare și ale căror costuri pot fi determinate, aferente perioadei curente)
b) cheltuieli financiare, care cuprind: pierderi din crean țe legate de participa ții; cheltuieli
privind investi țiile financiare cedate; diferen țele nefavo rabile de curs valutar; dobânzile privind
exercițiul financiar în curs; conturile acordate clien ților; pierderi din crean țe de natură financiară și
altele.
Pe seama cheltuielilor de exploatare (contul 654 "Pierderi din crean țe și debitori diverși") se
recunoaște, de asemenea, diferen ța dintre valoarea crean țelor cedate în schimbul titlurilor primite și
valoarea mai mică a titlurilor primite, la data dobândirii acelor titluri.
În cazul vânzării imobilizărilor financiare, pe seama cheltuielilor se înregist rează valoarea
contabilă a acestora. În cazul vânzării investi țiilor pe termen scurt la un pre ț de cesiune mai mic decât
valoarea lor contabilă, pe seama cheltuielilor se înregistrează pierderea rezultată din vânzarea
acestora.
Cheltuielile cu provizioane le, amortizările și ajustările pentru depreciere sau pierdere de
valoare, precum și cheltuielile cu impozitul pe profit și alte impozite, calculate potrivit legii, se
evidențiază distinct, în func ție de natura lor.
32 O.M.F.P. 1802/2014 -Reglementările contabile privind situa țiile financiare anuale individuale și consolidate
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
27
2.3. Rezultatul contabil și rezultatul fiscal
Rezultatul unei activități economice este tratat din doua puncte de vedere: rezultat contabil și
rezultat fiscal.
Rezultatul contabil (rezultat brut al exercițiului sau rezultatul exercițiului înainte de
impozitare) se calculează având în vedere cerințele unei contabilități de angajament și respectând
principiul independenței exercițiului. Rezultatul brut al exercițiului corectat cu deducerile fiscale și
cheltuielile nedeductibile din punct de vedere fiscal permite obțin erea rezultatului fiscal (profit
impozabil sau pierdere fiscală).
Rezultatul fiscal se calculează că diferen ță între veniturile și cheltuielile înregistrate conform
reglementărilor contabile aplicabile, din care se scad veniturile neimpozabile și deducerile fiscale și la
care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea rezultatului fiscal se iau în calcul și elemente
similare veniturilor și cheltuielilor, potrivit normelor metodologice, precum și pierderile fiscale care
se recuperează..
Rezultatul fiscal pozitiv este profit impozabil, iar rezultatul fiscal negativ este pierdere fiscală.
Rezultatul fiscal se calculează trimestrial/anual, cumulat de la începutul anului fiscal.
Pentru determinarea rezultatului fiscal, erorile înregistrate în co ntabilitate se corectează astfel:
a) erorile care se corectează potrivit reglementărilor contabile pe seama rezultatului reportat,
prin ajustarea rezultatului fiscal al anului la care se referă acestea și depunerea unei declara ții
rectificative în condi țiile prevăzute de Codul de procedură fiscală;
b) erorile care se corectează potrivit reglementărilor contabile pe seama contului de profit și
pierdere sunt luate în calcul pentru determinarea rezultatului fiscal în anul în care se efectuează
corectarea aces tora.
Metodele contabile, stabilite prin reglementări legale în vigoare, privind ie șirea din gestiune a
stocurilor sunt recunoscute la calculul rezultatului fiscal.
În cazul contribuabililor care desfă șoară activită ți de servicii interna ționale, în baza
convențiilor la care România este parte, veniturile și cheltuielile efectuate în scopul realizării acestora
sunt luate în calcul la determinarea rezultatului fiscal, potrivit unor norme speciale stabilite în
conformitate cu reglementările din aceste conven ții.
Tranzacțiile între persoane afiliate se realizează conform principiului valorii de pia ță. La
stabilirea rezultatului fiscal al persoanelor afiliate se au în vedere reglementările privind pre țurile de
transfer, prevăzute de Codul de procedură fiscală.
În scopul determinării rezultatului fiscal, contribuabilii sunt obliga ți să eviden țieze în registrul
de eviden ță fiscală veniturile impozabile înregistrate într -un an fiscal precum și cheltuielile efectuate
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
28
în scopul desfă șurării activită ții economice, în a celași an fiscal, inclusiv cele reglementate prin acte
normative în vigoare. 33
La calculul rezultatului fiscal, la momentul vânzării/cesionării titlurilor de participare, contribuabilii
care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele interna ționale de raportare financiară și
care înregistrează evaluarea titlurilor de participare la valoare justă prin alte elemente ale rezultatului
global, ca urmare a aplicării op țiunii irevocabile de a recunoa ște astfel titlurile de
participare, tratează sumele reprezentând diferen țe din evaluare/reevaluare care se regăsesc în
debitul/creditul conturilor de rezerve, ca elemente similare cheltuielilor/veniturilor.34
Contabilitatea românească, ca și în multe alte țări, este conectată la fiscalitate. Bilanțul contabil
este destinat nevoilor proprii de informare și altor terți (în afară de stat), neținând cont de
constrângerile fiscale. În lipsa unui bilanț fiscal, care să fie destinat fiscului, pentru obținerea
rezultatului impozabil (fiscal) sunt nec esare câteva prelucrări extracontabile .
Formula de calcul a rezultatului fiscal este următoarea:
Rezultatul fiscal = Rezultat contabil – Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile
fiscal
Rezultatul exercițiului înainte de impozitare se calculează având în vedere cerințele unei
contabilități de angajamente și respectând principiul independenței exercițiului.
Rezultatul brut al exercițiului corectat cu veniturile neimpozabile și cheltuielile nedeductibile
din punct de vedere fiscal per mite obținerea rezultatului fiscal (profit impozabil sau pierdere fiscală).
Rezultatul contabil = Venituri totale – Cheltuieli totale
Profitul rezultat că diferența între venituri și cheltuieli asigura îndeplinirea tuturor funcțiilor
întreprinderii și în același timp, contribuie la satisfacerea intereselor financiare generale ale societății.
Astfel, funcțiile profitului asigura realizarea următoarele obiective:
-participa prin impozitul pe profit la formarea fondurilor bugetului statul ui;
-asigura îndeplinirea funcției productive și de dezvoltare a întreprinderii prin autofinanțarea
netă (capitalizarea profitului);
33 O.M.F.P. 1802/2014 -Reglementările contabile privind situa țiile financiare anuale individuale și
consolidate
34 Standardele Internaționale de Raportare Financiară, Editura Economică, București
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
29
-asigura îndeplinirea funcției sociale a întreprinderii prin formarea fondurilor necesare
compensării unei părți din cheltu ielile necesare funcționării anexelor neproductive ale întreprinderii,
trimiterii personalului la odihnă și tratament etc.;
-asigura cointeresarea acționarilor și salariaților proprii.
Rezultatul impozabil se calculează prin următoarea formula:
Rezultat impozabil = Vtotale – Chtotale – Vneimpz. + Chneded. – Rezultat reportat
(pierdere din anii precedenti)
În care:
Vtotale – Venituri totale
Chtotale – Cheltuieli totale
Vneimpz. – Venituri neimpozabile sau deduceri acceptate
Chneded. – Cheltuieli nedeductibile parțial și total
Din această formulare rezulta că impozitarea profitului este de fapt un calcul extracontabil, în
care veniturile, cât și cheltuielile evidențiate în contabilitate primesc anumite corecții legale
obținându -se în fi nal profitul impozabil.
În general, cheltuielile sunt deductibile în aceeași manieră, atât pentru a calcula rezultatul
contabil, cât și rezultatul fiscal. Prin excepție, anumite cheltuieli se deduc după regulile obișnuite
pentru calculul rezultatului conta bil, dar nu pot fi deduse pentru calculul rezultatului fiscal.
Practic, rezultatul impozabil se calculează că diferența între veniturile obținute din livrarea
bunurilor mobile, serviciilor prestate și lucrărilor executate, din vânzarea bunurilor imobile, i nclusiv
câștigurile din orice sursă și cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr -un an fiscal, din
care se scad veniturile neimpozabile și se adauga cheltuielile nedeductibile.
Pentru aceasta, trebuie să cunoaștem care sunt acele venituri ne impozabile și cheltuieli
nedeductibile:35
➢ Veniturile neimpozabile:
a) dividendele primite de la o persoană juridică română;
b) dividende primite de la o persoană juridică străină plătitoare de impozit pe profit sau a unui
impozit similar impozitului pe profit, situată într -un stat ter ț cu care România are încheiată o
convenție de evitare a dublei impuneri, dacă persoana juridică română care prime ște dividendele
deține la persoana juridică străină din statul ter ț, la data înregistrării aces tora potrivit reglementărilor
35 O.M.F.P. 1802/2014 -Reglementările contabile privind situa țiile financiare anuale individuale și
consolidate
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
30
contabile aplicabile, pe o perioadă neîntreruptă de un an, minimum 10% din capitalul social al
persoanei juridice care distribuie dividende;
c) valoarea titlurilor de participare noi sau sumele reprezentând majorarea valorii n ominale a
titlurilor de participare existente, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau
primelor de emisiune la persoanele juridice la care se de țin titluri de participare. Acestea sunt
impozabile la data cesionării, transmiterii cu titlu gratuit, retragerii capitalului social sau lichidării
persoanei juridice la care se de țin titlurile de participare;
d) veniturile din anularea, recuperarea, inclusiv refacturarea cheltuielilor pentru care nu s -a
acordat deducere, veniturile din re ducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s -a acordat
deducere, veniturile din restituirea ori anularea unor dobânzi și/sau penalită ți pentru care nu s -a
acordat deducere, precum și veniturile reprezentând anularea rezervei înregistrate ca urmare a
participării în natură la capitalul altor persoane juridice sau ca urmare a majorării capitalului social la
persoana juridică la care se de țin titlurile de participare;
e) veniturile din impozitul pe profit amânat determinat și înregistrat de către contribuabilii care
aplică reglementările contabile conforme cu Standardele interna ționale de raportare financiară;
f) veniturile reprezentând modificarea valorii juste a investi țiilor imobiliare/activelor biologice,
ca urmare a evaluării ulterioare utilizând modelul bazat pe valoarea justă de către contribuabilii care
aplică reglementările contabile conforme cu Standardele interna ționale de raportare financiară. Aceste
sume sunt impozabile concomitent cu deducerea amortizării fiscale, res pectiv la momentul scăderii
din gestiune a acestor investi ții imobiliare/active biologice;
g) veniturile reprezentând cre șteri de valoare rezultate din reevaluarea mijloacelor fixe,
terenurilor, imobilizărilor necorporale, după caz, care compensează cheltu ielile cu descre șterile
anterioare aferente aceleia și imobilizări;
h) veniturile prevăzute expres în acorduri și memorandumuri ca fiind neimpozabile aprobate
prin acte normative;
i) veniturile din evaluarea/reevaluarea/vânzarea/cesionarea titlurilor de par ticipare de ținute la o
persoană juridică română sau la o persoană juridică străină situată într -un stat cu care România are
încheiată oconven ție de evitare a dublei impuneri, dacă la data evaluării/reevaluării/vânzării/cesionării
inclusiv contribuabilul de ține pe o perioadă neîntreruptă de un an minimum 10% din capitalul social
al persoanei juridice la care are titlurile de participare. Nu intră sub inciden ța acestor prevederi
veniturile din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare de ținute la o persoa nă juridică română de o
persoană juridică rezidentă într -un stat cu care România nu are încheiată conven ție de evitare a dublei
impuneri;
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
31
j) veniturile din lichidarea unei alte persoane juridice române sau unei persoane juridice străine
situate într -un sta t cu care România are încheiată o conven ție de evitare a dublei impuneri, dacă la
data începerii opera țiunii de lichidare, potrivit legii, contribuabilul de ține pe o perioadă neîntreruptă
de un an minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice supu se operațiunii de lichidare;
k) sumele colectate, potrivit legii, pentru îndeplinirea responsabilită ților de finan țare a
gestionării de șeurilor;
l) veniturile aferente titlurilor de plată ob ținute de persoanele îndreptă țite, potrivit legii, titulari
inițiali aflați în eviden ța Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau mo ștenitorii legali ai
acestora;
m) despăgubirile primite în baza hotărârilor Cur ții Europene a Drepturilor Omului;
n) veniturile înregistrate printr -un sediu perma nent dintr -un stat străin, în condi țiile în care se
aplică prevederile conven ției de evitare a dublei impuneri încheiate între România și statul străin
respectiv, iar conven ția respectivă prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri metoda scutirii ;
o) sumele primite ca urmare a restituirii cotei -părți din aporturile ac ționarilor/asocia ților, cu
ocazia reducerii capitalului social, potrivit legii.
➢ Cheltuielile nedeductibile :
a) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferen ței rezultate dintre
totalul veniturilor impozabile și totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât
cheltuielile de protocol și cheltuielile cu impozitul pe profit;
b) suma cheltuielilor cu îndemnizația de deplasare acordată salariaț ilor pentru deplasări în
Romania și în străinătate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituțiile publice, în cazul
în care contribuabilul realizează profit în exercitiul curent și/sau din anii precedenți. Cheltuielile de
transport, caz are și îndemnizația acordată salariaților, în cazul contribuabilului care realizează
pierdere în exercițiul curent și/sau din anii precedenți, sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru
instituțiile publice;
c) cheltuielile sociale, în limita unei cot e de până la 2%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu
salariile personalului;
d) perisabilitățile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale,
împreună cu instituțiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanțelo r Publice;
e) cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori;
f) cheltuielile cu provizioane și rezerve;
g) cheltuielile cu dobânda și diferențele de curs valutar;
h) amortizarea;
i) cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la s chemele facultative de pensii ocupaționale,
în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 200 de euro într -un an fiscal, pentru fiecare
participant;
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
32
j) cheltuielile cu primele de asigurare private de sănătate, în limita unei sume reprezentând
echivalentul în lei a 200 de euro într -un an fiscal, pentru fiecare participant;
k) cheltuielile pentru funcționarea, intreținerea și repararea locuințelor de serviciu situate în
localitatea unde se află sediul social sau unde societatea are sedii secundare, d eductibile în limita
corespunzătoare suprafețelor construite prevăzute de legea locuinței, care se majorează din punct de
vedere fiscal cu 10%. Diferența nedeductibilă trebuie recuperată de la beneficiari, respectiv
chiriași/locatari;
l) cheltuielile de fu ncționare, intreținere și reparații aferente unui sediu aflat în locuința
proprietate personală a unei persoane fizice, folosiță și în scop personal, deductibile în limita
corespunzătoare suprafețelor puse la dispoziția societății în baza contractelor înch eiate între părți, în
acest scop;
m) cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații aferente autoturismelor folosite de
angajații cu funcții de conducere și de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel
mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane fizice cu astfel de atribuții. Pentru a fi deductibile
fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale.
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
33
Capitolul III. Aspecte financiar -contabile referitoare la Cheltuielile și
Veniturile
3.1. Contabilitatea cheltuielilor
Pentru contabilizarea curentă a cheltuielilor, în mod sistematizat, după conținutul și natura lor
economică, se utilizează Clasa 6 „CO NTURI DE CHELTUIELI”, structurată în grupe de conturi,
pe naturi relativ omogene de cheltuieli, iar în cadrul fiecărei grupe de conturi s -au instituit conturi
sintetice de gradul I și, eventual, de gradul al II -lea pentru fiecare element de cheltuială în p arte.
Structură pe grupe a conturilor de cheltuieli așa cum este reglementată de Planurile de conturi
în vigoare în sistemul contabil românesc36 este următoarea:
60 ”CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE”
61 ”CHELTUIELI CU SERVICIILE EXECUTATE DE TERȚI”
62 ”CHEL TUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERȚI”
63 ”CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE ȘI VĂRSĂMINTE ASIMILATE”
64 ”CHELTUIELI CU PERSONALUL”
65 ”ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE”
66 ”CHELTUIELI FINANCIARE”
68 ”CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE, PROVIZIOANELE ȘI AJUSTAREA LA
INFLAȚIE
69 ”CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT ȘI ALTE IMPOZITE”
Conturile de cheltuieli37:
• Funcționează după aceia și regulă precum conturile de activ
• Se debitează cu valoaea cheltuielilor recunoscute în curs ul lunii respective
• Se crediteză cu sumele reprezentând eventualelele diminuări de cheltuieli din luna
respectivă
• La sfârșitul lunii, aceste conturi se creditează cu sumele corespunzătoare, reprezentând
cheltuieli din luna respectivă încorporate în rezulta tul exercițiului financiar curent
• Conturile de cheltuieli nu prezintă șold la sfâr șitul lunii
36 Plan de conturi conform O.M.F.P. 1802/2014 -Reglementările contabile privind situațiile financiare
anuale individuale și consolidate
37 Prof. Univ. Dr. Dumitru Mati ș- Bazele contabilită ții
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
34
Conturile din clasa 6 "Conturi de cheltuieli" sunt conturi cu func ție de activ, cu excep ția
contului 609 "Reduceri comerciale primite", care are func ție de pasiv . Conturile din clasa 6 "Conturi
de cheltuieli" pot fi creditate în cursul perioadei, pentru opera țiunile în participa ție, cu sumele
transmise pe bază de decont.
La sfârșitul perioadei, soldul acestor conturi se transferă asupra contului de profit și pierdere:
121 “Profit si pierdere“ = %
6xx “Conturi de cheltuieli”
Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile
Pentru contabilizarea curentă a cheltuielilor cu consumurile de stocuri se utilizează conturile din grupa
60 „CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE” a cărei structură de conturi operaționale este prezentată
în continuare:
601 „Cheltuieli cu materiile prime”
602 „Cheltuieli cu materialele consumabile”
6021 „Che ltuieli cu materialele auxiliare”
6022 „Cheltuieli privind combustibilul”
6023 „Cheltuieli privind materialele de ambalat”
6024 „Cheltuieli privind piesele de schimb”
6025 „Cheltuieli privind semințele și materialele de plantat”
6026 „Cheltuieli privin d furajele”
6028 „Cheltuieli privind alte materiale consumabile”
603 „Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar”
604 „Cheltuieli privind materialele nestocate”
605 „Cheltuieli privind energia și apa”
606„Cheltuieli privind animal ele și păsările”
607 „Cheltuieli privind mărfurile”
608 „Cheltuieli privind ambalajele”
609 "Reduceri comerciale primite"
Conturile din clasa 6 "Conturi de cheltuieli" sunt conturi cu func ție de activ, cu excep ția
contului 609 "Reduceri comerciale primite", care are func ție de pasiv.
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
35
EXEMPLE
1. Se achizi ționeaza materiale consumabile conform Facturii fiscal în valoare de 150 lei, TVA
19%, se achit ă în numerar la momentul primirii materialelor.
% = 5311 “Casa in lei” 178, 50
6028 „Cheltuieli privind alte materiale consumabile” 150,00
4426 “TVA deductibil” 28,5 0
2. Se prime ște factur ă privind energia electrică în valoare de 1.000 de lei, TVA 19%. Plata se
face în termen de 15 zile de la data emiterii facturii prin virement bancar.
% = 401 “Furnizori” 1.190
605 “Cheltuieli privind energia și apa” 1.000
4426 “TVA deductibil” 190
Contabilitatea cheltuielilor cu serviciile executate de terți
Pentru contabilizarea curentă a cheltuielilor cu lucrările și serviciile executate de terți se utilizează
conturile de cheltuieli din grupa 61 „CHELTUIELILOR CU LUCRĂRILE ȘI SERVICIILE
EXECUTATE DE TERȚI” a cărei structură de conturi operaționale este prezentată în continuare:
611 „Cheltuieli cu întreți nerea și reparațiile”
612 „Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile”
613 „Cheltuieli cu primele de asigurare”
614 „Cheltuieli cu studiile și cercetările”.
EXEMPLE
1. O societate comercial ă renoveaz ă birourile unde se desfasoar ă activitatea și primesc o factur ă
pentru repara ții în valoare de 2100 de lei, TVA inclus, se achit ă prin numerar la momentul primirii
facturii.
% = 5311 “Casa in lei” 2.100,00
611 “Cheltuieli cu îintreținerea și reparațiile” 1.764,70
4426 “TVA deductibil” 334,30
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
36
2. Se înregistreaz ă plata privind chiria în valoare de 700 de lei prin virement bancar
612 ”Cheltuieli cu redeventele, loca țiile de gestiune și chiriile” = 5121 “ Conturi la b ănci în lei”
700
Contabilitatea cheltuielilor cu alte servicii executate de terți
Pentru contabilizarea curentă a cheltuielilor cu alte servicii executate de terți se utilizează conturile de
cheltuieli din grupa 62 „CHELTUIELILOR CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERȚI” a cărei
structură de conturi operaționale este prezentată în continuare:
621 „Cheltuieli cu colaboratorii”
622 „Cheltuieli privind comisioanele și onorariile”
623 „Cheltuieli de protocol, reclamă ș i publicitate”
624 „Cheltuieli cu transportul de bunuri și persoane”
625 „Cheltuieli cu deplasări, detașări și transferuri”
626 „Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații”
627 „Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate”
628 „Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți”
EXEMPLE
1. Se înregistreaz ă cheltuieli cu reclama în valoare de 350 de lei, TVA inclus. Se achit ă prin
numerar.
% = 5311 “Casa in lei” 350,00
623 “Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate” 294,11
4426 “TVA deductibila” 55,89
2. Se înregisteaza decontul unei deplas ări la Bucure ști pe 2 zile în valoarea de 80 lei.
625 “Cheltuieli cu deplasări, deta șări și transferuri” = 5311 “Casa în lei” 80,00
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
37
Contabilitatea cheltuielilor cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate
Contul 635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate".38
Cu ajutorul acestui cont se ține eviden ța cheltuielilor cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate,
datorate bugetului statului sau altor organisme publice.
În debitul contului 635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate" se
înregistrează:
‐ prorata din taxa pe valoarea adăugată deductibilă devenită nedeductibilă (4426);
‐ taxa pe valoarea adăugată colectată afere ntă bunurilor și serviciilor folosite în scop personal,
predate cu titlu gratuit care depășesc limitele prevăzute de lege, cea aferentă lipsurilor peste
normele legale, precum și cea aferentă bunurilor și serviciilor acordate salaria ților sub forma
avantaj elor în natură (4427)
‐ decontările cu bugetul statului privind impozite, taxe și vărsăminte asimilate, cum sunt:
diferențele de pre ț la gaze și țiței obținute din produc ția internă, impozitul pe clădiri și impozitul
peterenuri, taxa pentru folosirea tere nurilor proprietate de stat, precum și alte impozite și taxe (446);
‐ datoriile și vărsămintele de efectuat către alte organisme publice, potrivit legii (447);
‐ sume clarificate trecute pe cheltuieli (473).
Contabilitatea cheltuielilor cu personalul
Pentru contabilizarea curentă a cheltuielilor cu personalul se utilizează conturile din grupa 64
„CHELTUIELI CU PERSONALUL” a cărei structură de conturi operaționale este prezentată în
continuare:
641. “Cheltuieli cu salariile personalului”
642. “Cheltuieli cu avantajele în natură și tichetele acordate salaria ților”
6421. “Cheltuieli cu avantajele în natură acordate salaria ților”
6422. “Cheltuieli cu tichetele acordate salaria ților”
643. ”Cheltuieli cu remunerarea în inst rumente de capitaluri proprii”
644. “Cheltuieli cu primele reprezentând participarea personalului la profit”
645. “Cheltuieli privind asigurările și protec ția social”
6451. “Cheltuieli privind contribu ția unității la asigurările sociale”
6452. “Cheltuieli privind contribu ția unității pentru ajutorul de șomaj”
6453. “Cheltuieli privind contribu ția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”
6455. “Cheltuieli privind contribu ția unității la a sigurările de via ță”
38 O.M.F.P. 1802/2014 – Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și
consolidate
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
38
6456. “Cheltuieli privind contribu ția unității la fondurile de pensii facultative”
6457. “Cheltuieli privind contribu ția unității la primele de asigurare voluntară de
sănătate”
6458. “Alte cheltuieli privi nd asigurările și protec ția social”
EXEMPLE
1. Se înregistreaz ă cheltuieli privind salariile personalului în valoare de 2.350 lei.
641 “Cheltuieli privind salariile personalului” = 421 “Personal -salarii datorate” 2.350
2. În ziua în care angaja ții primesc salariu, se acord ă și tichete de mas ă în valoare de 600 de lei.
6422 “Cheltuieli cu tichetele acordate salaria ților” = 581 “Alte valori” 600
Contabilitatea altor cheltuieli de exploatare
Pentru contabilizarea curentă a altor cheltuieli de exploatare se utilizează conturile din grupa 65
„ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE” a cărei structură de conturi operaționale este prezentată
în continuare:
652. Cheltuieli cu protec ția mediului înconjurător
654. Pierderi din crean țe și debitori diverși
655. Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale
658. Alte cheltuieli de exploatare
6581. Despăgubiri, amenzi și penalită ți
6582. Dona ții acordate
6583. Cheltuieli privind active le cedate și alte opera țiuni de capital
6586. Cheltuieli reprezentând transferuri și contribu ții datorate în baza unor acte
normative speciale
6587. Cheltuieli privind calamită țile și alte evenimente similare
6588. Alte cheltuieli de exploatare
EXEMPLE
1. Se scoate din evidență un program informatic deposit moral, din utilizare căruia nu se mai
așteaptă beneficia ecconomice viitoare. Costul programului a fost de 100.000 lei, amrtizarea cumulate
până la data scoaterii din evidentă fiind 30.000 lei.
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
39
% = 208 “Alte imobiliz ări necorporale” 100.000
2808“Amor tizarea altor imobiliz ări corpo rale” 30.000
6583“Cheltuieli privind activele cedate și alte 70.000
operațiuni de capita l”
2. Scoaterea din eviden ță a unui depozit distrus în totalitate în urma unui incendiu. Costul
depozitului a fost de 100.000 lei, amortizarea cumulată fiind de 75.000 lei.
% = 212 “Construc ții” 100.000
2812 “Amortizarea construc țiilor” 75.000
6587 “Cheltuieli privind calamita țiile si alte 25.000
Evenimente similar e”
Contabilitatea cheltuielilor financiare
Pentru contabilizarea curentă a cheltuielilor financiare generale, generate de activitatea unei
întreprinderi, cheltuieli care se referă la: pierderile din creanț e legate de participații, diferențele
nefavorabile (pierderile) din vânzarea investițiilor financiare (pe termen lung respectiv scurt),
diferențele nefavorabile de curs valutar, cheltuielile cu dobânzile aferente împrumuturilor primite,
cheltuieli cu scont urile acordate precum și alte cheltuieli financiare, se utilizează conturile din grupa
66 „CHELTUIELI FINANCIARE” a cărei structură de conturi funcționale este prezentată în
continuare:
663 „Pierderi din creanțe legate de participații”
664 „Cheltuieli pr ivind investițiile financiare cedate”
6641 „Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate”
6642 „Pierderi din investițiile financiare pe termen scurt cedate”
665 „Cheltuieli din diferențe de curs valutar”
6651,,Diferen țe nefavorabile de curs valutar legate de elementele monetare exprimate învalută”
6652. ,,Diferen țe nefavorabile de curs valutar din evaluarea elementelor monetare care fac parte
din investi ția netă într ‐o entitate străină’’
666 „Cheltuieli privind dobânzile”
667 „Cheltuieli p rivind sconturile acordate”
668 „Alte cheltuieli financiare”
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
40
EXEMPLE
1. Un utilaj în valoare de 12.307 lei este achizitionat în baza unui contract de leasing financiar.
Dobanda lunară este de 650 lei și se inregistreaza lunar.
666 “ Cheltuieli privind dobânzile” = 404 “Furnizori de imobilizări” 650
2. O entitate Alfa, vinde ac țiuni deținute la entități afiliate la un preț de vânzare de 105.000 lei
și plătește un comision de 10.000 lei. Titlurile au fost achiziționate c u 80.000 lei. Se înregistrează
scoaterea din evidentă a acțiunilor.
6641 “Cheltuieli privind imobiliz ările ” = 261 “Ac țiuni deținute la entit ățile afiliate” 80.000
financiare cedate
Contabilitatea cheltuielilor cu amortizările , provizioanele și ajustările pentru depreciere
sau pierdere de valoare
Pentru contabilizarea curentă a cheltuielilor cu amortizările, provizioanele și ajustarea la inflație se
utilizează conturile din grupa 68 „CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE, PROVIZIOANELE ȘI
AJUSTĂRILE PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE”39, a căror structură de
conturi operaționale este prezentată în continuare:
681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizările și provizioanele si ajustarile de depreciere”
6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor”
6812 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele”
6813 „Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea imobilizărilor”
6814 „Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante”
6817. „Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea fondului comercial’’
686 „Cheltuieli financiare privind amort izările și provizioanele si ajustarile pt. pierderile de
valoare”
6861. „Cheltuieli privind actualizarea provizioanelor’’
6863 „Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru pierderea de valoare a imobilizărilor
financiare”
39 O.M.F.P. 1802/2014 – Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și
consolidate
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
41
6864 „ Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor
circulante”
6868 „Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obliga țiunilor și a
altordatorii”
EXEMPLE
1. O entitate cumpăra o clădire cu scop ul de a fi închiriată terților în baza unui contract de
leasing operațional în valoare de 1.045.200 lei. Clădirea se amortizează liniar în 10 ani. Se neglijează
influenta TVA.
Amortizarea anuală a clădirii 91.045.200lei/10 ani = 104.520 lei/an)
6811 “ Cheltuieli de exploatare privind = 2815 “Amorizarea investi țiilor imobiliare ”
104.520 Amortizarea imobiliz ărilor”
2. Societatea Alfa a achiziționat de pe piața reglemenrara 3.000 de acțiuni ale societății Beta la
un preț unitar de 200 lei/acțiune. Alfa clasifica aceste imobilizări financiare concretizate în titluri
cotate ca fiind acțiuni deținute la entități afiliate. Se cunoaște faptul că valoarea de cotație din ultima
zi de tranzacționare a acțiunilor cotate deținute de socie tatea Beta este de 145 lei/acțiune.
3.000 acțiuni x (200 lei/actiune – 145 lei/acțiune) = 165.000 lei
6863 “Cheltuieli financiare privind = 2961 “Ajustari pentru pierdere
165.000
ajust ările pentru pie rderea de valoare de valoare a ac țiunilor de ținute
a imobiliz ărilor financiare” la entit ățile afiliate”
Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit și alte impozite
Pentru contabilizarea curentă a cheltuielilor cu impozitul pe profit și alte impozite reprezentând
prelevări obligatorii către bugetul de stat a unei părți din profiturile și/sau veniturile realizate de către
agenți economici, calculate în conformitate cu legislația fiscală în vigoare, se utilizează conturile din
grupa 69 „CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT ȘI ALTE IMPOZITE”
691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit”
698 „Cheltuieli cu impozitul pe venit și cu alte impozite care nu apar în elementele de mai s us”
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
42
Referitor la contul 698 „Cheltuieli cu impozitul pe venit și cu alte impozite care nu apar în
elementele de mai sus”, Cu ajutorul acestui cont se ține eviden ța cheltuielilor cu impozitul pe venit
plătit de microîntreprinderi și a altor impozite, confo rm reglementărilor emise în acest scop.
În debitul contului 698 "Cheltuieli cu impozitul pe venit și cu alte impozite care nu apar în
elementele de mai sus" se înregistrează: valoarea impozitului pe venitul microîntreprinderilor (441)
Potrivit reglementărilor legale în vigoare40, profilul sau pierderea se stabilește cumulat de la
începutul exercițiului financiar, iar închiderea conturilor de venituri și cheltuieli se efectuează, de
regulă, la sfârșitul exercițiului financiar. Insă, din necesități de determinare a rezultatului fiscal,
practicienii optează pentru o închidere lunară a conturilor de venituri și cheltuieli. Astfel, închiderea
conturilor de cheltuieli se face prin preluarea soldului lor (în marea majoritate a cazurilor debitor) în
debit ul contului 121 „Profit și pierdere”,
EXEMPLU
1. Societatea Alfa prezintă următoarea situație la data de 30.06.N: impozitul pe profit calculate,
declarant pentru trimestrul I, 20.500 lei, impozitul pe profit plătit 15.000 lei, impozitul pe rofit
calculate la sfârșitul lunii iunie 35.800 lei. Se înregistrează constituirea obligației de plată la data de
30.06.N.
35.800 lei – 20.500 lei= 15.300 lei
691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 4411 “Impozitul pe profit” 15.300
3.2. Contabilitatea veniturilor
Contabilitatea veniturilor se realizează cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I și II din Clasa a 7 -a
“CONTURI DE VENITURI”, a cărei structură pe grupe de conturi cuprinde41:
70 “CIFRA DE AFACERI NETĂ”
71 “VENITURI AFERENTE COSTULUI PRODUC ȚIEI ÎN CURS DE EXECU ȚIE”
72 “VENITURI DIN PRODUC ȚIE DE IMOBILIZĂRI”
74 “VENITURI DIN SUBVEN ȚII DE EXPLOATARE”
75 “ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE”
40 O.M.F.P. 1802/2014 – Reglementă rile contabile privind situațiile financiare anuale individuale și
consolidate
41 Plan de conturi conform O.M.F.P. 1802/2014 -Reglementările contabile privind situațiile financiare
anuale individuale și consolidate
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
43
76 “VENITURI FINANCIARE”
78 “VENITURI DIN PROVIZIOANE, AMORTIZĂRI ȘI AJUSTĂRI PENTRU
DEPRECIERE SAU PIERDERRE DE VALOARE”
Conturile de venituri42:
– Funcționează după aceia și regulă precum conturile de pasiv
– Se creditează cu valoarea veniturilor recunoscute în cursul lunii respec tive
– Se debitează cu sumele reprezentând eventualelele diminuări de venituri din luna respective
– La sfârșitul lunii, aceste conturi se debitează cu sumele corespunzătoare reprezentând
veniturile din luna respective incorporate în rezultatul exercițiului financiar
– Conturile de venituri nu reprezintă sold la finalul lunii.
La sfârșitul lunii potrivit regulamentărilot legale intrate în vigoare conturile de venituri se
închid, formula contabilă general fiind:
% = 121 “Profit și pierdere“
7xx “Conturi de venituri“
Contabilitatea veniturilor componente ale cifrei de afaceri neta
Pentru contabilizarea curentă a veniturilor cuprinse în cifra de afaceri se utilizează conturile din grupa
70 „CIFRA DE AFACERI NET Ă” a cărei structură de conturi operaționale este prezentată în
continuare:
701 „Venituri din vânzarea produselor finite”
702 „Venituri din vânzarea semifa bricatelor”
703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale”
704 „Venituri din servicii prestate”
705 „Venituri din studii și cercetări”
706 „Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii”
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”
708 „Venituri din activități diverse”
709 ,,Reduceri comerciale acordate’’
Observație: în calculul indicatorului „Cifra de afaceri” pe lângă veniturile contabilizate cu
ajutorul conturilor cuprinse în grupa 70 din Planul de conturi se mai includ și veniturile contabilizate
cu ajutorul contului 7411 „Venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri”.
42 Prof. Univ. Dr. Dumitru Mati ș- Bazele contabilită ții
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
44
EXEMPLE
1. Societatea Alfa a închiriat pentru un an, o clădire de la societatea Beta. Chiria lunară este de
50.000. Se înregistreaz ă operațiunile din punctul de vedere a societății Beta.
4111 “Clienti ” = % 59.500
706 “Venituri din redevente, loca ții de gestiune și chirii” 50.000
4426 “TVA colectată” 9.500
2. O societate comercială vinde mărfuri în valoare de 8.000 lei, TVA 19%, costul de achizi ție
fiind de 3.300 lei
411 “Clien ți” = % 9.520
707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 8.000
4427 “TVA colectată” 1.520
Contabilitatea veniturilor aferente costului produc ției în curs de exec uție
Pentru contabilizarea, curentă a veniturilor aferente costului produc ției în curs de execu ție se
utilizează conturile din grupa 71 ,,Venituri aferente costului produc ției în curs de execu ție,, a cărei
structură de conturi operaționale este prezentată în continuare:
711. ,,Venituri aferente costurilor stocurilor de produse’’
712. ,,Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execu ție’’
Sistemul românesc de contabilitate include în categoria momentelor de recunoaștere a
veniturilor și pe cel al obținerii producției fabricate sau al altor stocuri din producție proprie. Astfe l,
veniturile din exploatare sunt influențate și de cele rezultate în urma variației stocurilor fabricate de
întreprindere (produse finite, semifabricate, produse reziduale, producție în curs de execuție, animale
și păsări) în sensul că:
a) în situația în care la sfârșitul perioadei întreprinderea are stocuri de producție fabricată mai
mari decât la începutul perioadei, diferența dintre cele două valori va majora valoarea veniturilor
totale din exploatare;
b) în situația în care la sfârșitul perioadei înt reprinderea are stocuri de producție fabricată mai
mici decât la începutul perioadei, diferența dintre cele două valori va diminua valoarea veniturilor
totale din exploatare.
Pentru contabilizarea curentă a veniturilor din variația stocurilor referitoare la producția
fabricată, reprezentând costul efectiv de producție (uneori format din cost standard ± diferențele de
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
45
preț dintre costul efectiv și costul standard), s -a instituit contul 711 „Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse” care:
– după c onținutul economic este un cont de venituri din exploatare;
– după funcția contabilă este un cont bifuncțional;
– se creditează:
* la sfârșitul perioadei (lunar) cu costul producției, lucrărilor și serviciilor în curs de execuție;
* cu costul de producție sau prețul de înregistrare al semifabricatelor, produselor finite și
produselor reziduale obținute, la finele perioadei, precum și diferențele între costul efectiv și prețul de
înregistrare aferente;
* costul de producție sau prețul de înregistr are al animalelor și păsărilor obținute din producție
proprie și diferențele de preț aferente.
– se debitează:
– cu reluarea producției, lucrărilor și serviciilor în curs de execuție, la începutul perioadei;
– cu costul de producție sau prețul de înregistrare al semifabricatelor, produselor finite,
produselor reziduale, animalelor și păsărilor vândute, constatate lipsă la inventariere precum și
diferențele de preț aferente.
– înainte de închidere soldul contului poate fi:
creditor, în situația în care costul efectiv al producției obținute în cursul perioadei (lunii
respective) este mai mare decât costul efectiv al producției ieșite din depozit, inclusiv reluarea
producției, lucrărilor și serviciilor în curs de execuție la începutul per ioadei (lunii respective);
debitor, în situația în care costul efectiv al producției obținute în cursul perioadei (lunii
respective) este mai mic decât costul efectiv al producției ieșite din depozit, inclusiv reluarea
producției, lucrărilor și servicii lor în curs de execuție la începutul perioadei (lunii respective);
– la sfârșitul perioadei (lunii calendaristice) contul nu prezintă sold deoarece soldul existent
înainte de închidere este preluat de contul 121 „Profit și pierdere”.
EXEMPLU
1. O soci etate producătoare de autoturisme a obținut 200 de unități la costul total de producție
de 8.000.000 lei.
345 “Produse finite” = 711 “Venituri aferente costurilor de produse” 8.000.000
Contabilitatea veniturilor din producția de imobilizări
Pentru contabilizarea, curentă a veniturilor din producția proprie (în regie) a imobilizărilor se
utilizează conturile din grupa 72 „VENITURI DIN PRODUCȚIA DE IMOBILIZĂRI” a cărei
structură de conturi operaționale este prezentată î n continuare:
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
46
721 „Venituri din producția de imobilizări necorporale”
Cu ajutorul acestui cont se ține eviden ța veniturilor din produc ția de imobilizări
necorporale.
În creditul contului 721 "Venituri din produc ția de imobilizări necorporale" se înregistrează:
– valoarea imobilizărilor necorporale realizate pe cont propriu (203, 206, 208).
722 „Venituri din producția de imobilizări corporale”
Cu ajutorul acestui cont se ține eviden ța veniturilor din produc ția de imobilizări corporale,
altele
decât investi țiile imobiliare.
În creditul contului 722 "Venituri din produc ția de imobilizări corporale" se înregistrează:
‐ costul de produc ție al amenajărilor de terenuri, realizate pe cont propriu (211, 231);
‐ costul de produc ție al celorlalte imobilizări corporale, realizate pe cont propriu, precum
și al investi țiilor efectuate la cele existente (231).
725 "Venituri din produc ția de investi ții imobiliare"
Cu ajutorul acestui cont se ține eviden ța veniturilo r din produc ția de investi ții imobiliare.
În creditul contului 725 "Venituri din produc ția de investi ții imobiliare" se înregistrează:
‐ valoarea investi țiilor imobiliare realizate pe cont propriu (235).
EXEMPLE
1. Societatea Alfa construiește în regie proprie o clădire. Cheltuielile înregistrate în legătură cu
construcția au fost: materii prime 160.000 lei, salarii 120.000 lei, amortizarea utilajelor folosite la
construirea clădirii 150.000 lei, cheltuieli indirecte repartizate 110.000 lei, cheltuieli g enerae de
administrație 50.000 lei. Se contabilizează recepția și punerea în funcțiune a clădirii.
212 “Constructii” = 722 “Venituri din productia de imobilizari corporale” 540.000
Contabilitatea veniturilor din subvenții de exploatare
Pentru contabilizarea curentă a veniturilor din subvenții de exploatare se utilizează conturile din grupa
74 „VENITURI DIN SUBVENȚII DE EXPLOATARE” a cărei structură de conturi operaționale este
prezentată în continuare:
741 „Venit uri din subvenții de exploatare”
7411 „Venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri”
7412 „Venituri din subvenții de exploatare pentru materii prime și materiale”
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
47
7413 „Venituri din subvenții de exploatare pentru a lte cheltuieli din externe”
7414 „Venituri din subvenții de exploatare pentru plata personalului”
7415 „Venituri din subvenții de exploatare pentru asigurări și protecție socială”
7416 „Venituri din subvenții de exploatare pentru al te cheltuieli de exploatare”
7417 „Venituri din subvenții de exploatare in caz de calamitati si alte evenimente similare’’
7418 „Venituri din subvenții de exploatare pentru dobânda datorată”
7419 „Venituri din subvenții de exploatar e aferente altor venituri”
EXEMPLU
1. Se înregistrează venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri care urmează a fii
încasate în valoare de 6.000 lei.
445 “Subven ții” = 7411 “Venituri din subven ții de exploatare aferente cifrei de afaceri”
6.000
Contabilitatea altor venituri din exploatare
Pentru contabilizarea curentă a altor venituri din exploatare se utilizează conturile din grupa 75
„ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE” a cărei structură de conturi operaționale este prezentată în
continuare:
754 „Venituri din creanțe reactivate și debitori diverși”
758 „Alte venituri din exploatare”
7581 „Venituri din despăgubiri, ame nzi și penalități”
7582 „Venituri din donații și donatii primite”
7583 „Venituri din vânzarea activelor și alte operații de capital”
7584 „Venituri din subvenții pentru investiții”
7588 „Alte cheltuieli de exploatare”
EXEMPLE
1. Se vinde un program informatic la preț de vânzare de 110.000 lei, TVA 19%. Costul
programului a fost de 100.000 lei, amoritzarea cumulate până la data vânzării fiind de 30.000 lei. Se
înregistrează vânzarea propriu -zisă.
461 “De bitori diver și” = % 130.900
7583 “Venituri din vanzarea activelor 110.000
și alte opera țiuni de capital”
4427 “TVA colectat ă” 20.900
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
48
2. Se casează un utilaj depozit moral. Din casare rezult ă piese de schimb recuperate in valoare
de 18.000 lei.
3024 “Piese de schimb” = 7588 “Alte venituri din exploatare” 18.000
Contabilitatea veniturilor financiare
Pentru contabilizarea curentă a veniturilor financiare ge nerale, generate de activitatea unei
întreprinderi, venituri care se referă la: veniturile din dividende aferente participațiilor la capitalul
altor societăți comerciale, veniturile din dobânzi de încasat și/sau încasate aferente altor imobilizări
financia re și/sau creanțe imobilizate, diferențele favorabile din vânzarea investițiilor financiare (pe
termen lung respectiv scurt), diferențele favorabile de curs valutar, veniturile din dobânzile aferente
împrumuturilor acordate, venituri din sconturi primite p recum și alte venituri financiare, se utilizează
conturile din grupa 76 „VENITURI FINANCIARE” a cărei structură de conturi funcționale este
prezentată în continuare:
761 „Venituri din imobilizări financiare”
7611 „Venituri din titluri de participa re deținute la filiale din cadrul grupului”
7612 ,;Venituri din .titluri de participare deținute la filiale din afara grupului”
7613 „Venituri din titluri de participare deținute în întreprinderi asociate din cadrul
grupului”
7614 „Venituri din titluri de participare deținute în întreprinderi asociate din afara
grupului”
7615 „Venituri din titluri de participare strategice în cadrul grupului”
7616 „Venituri din titluri de participare strategice în afara g rupului”
7717 „Venituri din alte imobilizări financiare”
762 „Venituri din investiții financiare pe termen scurt”
763 „Venituri din creanțe imobilizate”
764 „Venituri din investiții financiare cedate”
7641 „Venituri din imobilizări financiare cedate
7642 „Câștiguri din investiții financiare pe termen scurt cedate”
765 „Venituri din diferențe de curs valutar”
766 „Venituri din dobânzi”
767 „Venituri din sconturi obținute”
768 „Alte ven ituri financiare”
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
49
EXEMPLE
1. O societate comercială vinde acțiuni deținute la entitățile afiliate la un preț de vânzare de
105.000 lei. Acțiunile au fost achiziționate la preul de 80.000 lei.
461 “Debitori diver și” = 7641 “Venituri din imobiliz ări financiare cedate” 105.000
2. Societatea Alfa contribuie la capitalul societății Beta cu un aport în natură, care constă într –
un utilaj cu valoarea contabilă de intrare de 25.000 lei, amortizare cumula te 10.000 lei. În schimbul
aportului, Alfa primește aciuni că titluri de participare: 1.000 de acțiuni preț de emisiune de 20
lei/acțiune.
-diferenta dintre remunerarea primită și valoarea contabilă a aportului (1.000 acțiuni x20 lei/acțiune –
15.000 lei = 5.000 lei)
261 “Acțiuni deținute la entit ățile afiliate” = 768 “Alte venituri financiare” 5.000 lei
Contabilitatea veniturilor din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de
valoare
Pentru contabilizarea curentă a veniturilor din provizioane și ajustarea la inflație se utilizează
conturile din grupa 78 „ Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de
valoare ”43 a căror structură de conturi operaționale este prezentată î n continuare:
781 „Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere ptivind activitatea de exploatare”
7812 „Venituri din provizioane ”
7813 „Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor”
7814 „Venituri din provi zioane pentru deprecierea activelor circulante”
7815 ,,Venituri din fondul comercial negativ’’
786 „Venituri financiare din ajustari pentru pierdere de valoare”
7863 „Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a imobiliză rilor
financiare”
7864 „Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor circulante”
43 O.M.F.P. 1802/2014 – Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și
consolidate
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
50
Cu ajutorul contului 781"Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere privind
activitateade exploatare ’’se ține evide nța veniturilor ob ținute din diminuarea sau anularea
provizioanelor, a ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor corporale și necorporale, a activelor
circulante, precum și a veniturilor corespunzătoare fondului comercial negativ.
În creditul contului 781 "Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere privind
activitatea de exploatare" se înregistrează:
‐ sumele reprezentând diminuarea sau anularea provizioanelor (151);
‐ sumele reprezentând diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor
(290, 291, 293);
‐ sumele reprezentând diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor și
producției în curs de execu ție (391 la 398);
‐ sumele reprezentând diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea crean țelor ‐ clienți
(491, 496);
‐ cota‐parte din fondul comercial negativ, transferată la venituri (2075).
Contul 786 "Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare" ține eviden ța
veniturilor financiare din ajustări pentru pierdere de valoare.
În creditul contului 786 "Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare" se
înregistrează:
‐ sumele reprezentând diminuarea sau anularea ajustărilor pentru pierderea de valoare a
imobilizărilor financiare (296);
‐ sumele reprezentând diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea crean țelor
decontări în cadrul grupului și cu ac ționarii/asocia ții (495);
‐ sumele reprezentând diminuarea sau anularea ajustărilor pentru pier derea de valoare a
conturilor de trezorerie (591, 595, 596, 598).
Fondul comercial negativ (potrivit IAS 22) trebuie recunoscut ca venit în mod sistematic, pe
toată durata de viață rămasă a activelor amortizabile.44
EXEMPLE
1. Prin vânzarea unui p rogram informatic se constată că există o ajustare pentru depreciere din
imobilizările necorporale din anul precedent în suma de 500 lei. Odată cu vânzarea, ajustarea pentru
depreciere rămână fără obiect și se anulează.
44 Ministerul Finanțelor Publice, Ghid practic de aplicare a Standardelor Internaționale de
Contabilitate, Economică, București
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
51
290 “Ajustari pentru deprecier ea = 7813 “Venituri din ajustari pentru 500
imobilizarilor necorporale” deprecierea imobilizarilor”
2. O entitate a achiziționat de pe piața reglementara 3.000 acțiuni ale societății Beta în valoare
de 200 lei/acțiune. Valoarea de cotație este de 180 lei/acțiune și este mai mică decât valoarea de
intrare, deci titlurile sunt depreciate, ajustarea pentru depreciee necesare fiind: 3.000 acțiuni x (200
lei/actiune – 180 lei/acțiune)= 60.0 00 lei. Din anul precedent există constituită o ajustare de 240.000
lei, deci pentru anul N+2 trebuie să diminuăm ajustarea existența cu 240.000 lei – 60.000 lei= 180.000
lei, prin reluarea ei la venituri:
2961 “Ajust ări pentru pierdere de valoare = 7863 “Venituri financiare din ajust ări
180.000
a acțiunilor de ținute la entit ățile afiliate” pentru pierdere de valoare a
imobiliz ărilor financiare”
3.3. Contabilitatea rezultatelor
Contabilitatea rezultatelor se realizează cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I din grupa 11
”REZULTATUL REPORTAT” și grupa 12 ”REZULTATUL EXERCI ȚIULUI” a căror structură de
conturi se prezintă astfel45:
Grupa 11 ”REZULTATUL REPORTAT”
117 ”REZULTATUL REPORTAT”
Grupa 12 ”REZULTATUL EXERCI ȚIULUI”
121 ”PROFIT ȘI PIERDERE”
129 ”REPARTIZAREA PROFITULUI”
Contul 117 ”REZULTATUL REPORTAT”46
– După func ția contabilă este un cont bifunctional.
A. În situa ția în care reprezintă un profit nerepartizat,
– Funcționează după egula conturilor de pasiv
45 Plan de conturi conform O.M.F.P. 1802/2014 -Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale
individuale și consolidate
46 Prof. Univ. Dr. Dumit ru Matiș- Bazele contabilită ții
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
52
– Se creditează la începutul exerci țiului financiar cu profitul exerci țiului anterior, mai pu țin
partea din profit care trebuie repar tizată pentru contituirea de reserve legale
– Se debitează cu partea din profitul reportat repartizat pe destina ții potrivit hotărârii Adunării
Generale a Ac ționarilor sau Asocia ților
B. În situa ția în care reprezintă o pierdere neacoperită
– Funcționează după regula conturilor de activ
– Se debitează la începutul unui exerci țiu financiar cu pierdere înregistrată în exerci țiul
financiar anterior
– Se creditează cu pierderea raportată acoperită potrivit hotărârii Adunării Generale a
Acționarilor sau Asociaților
– Soldul contului dacă este creditor reflect profitul repotat (nerepartizat) existent la un
moment dat, iar dacă este debitor reflect pierderea reportată (neacoperită) existent la un
moment dat.
Contul 121 ”PROFIT ȘI PIERDERE”47
– după func ția contabilă este un cont bifunctional
A. La sfâr șitul fiecărei luni calendaristice
– se creditează cu valoarea veniturilor totale înregistrate în luna respectivă
– se debitează cu valoarea cheltuielilor totale înregistrat e în luna respectivă
– soldul contului, dacă este creditor, reflectă profitul cumulat de la începutul exerci țiului
financiar curent până în luna respective, iar dacă soldul contului este debitor reflect pierderea
cumulate de la începutul exerci țiului financiar current până în luna respectivă.
B. La începutul exerci țiului financiar
– în situația în care exerci țiul financiar anterior s -a încheiat cu profit se debitează cu mărimea
profitului exerci țiului financiar anterior în coresponden ță cu contul 129 “Repartizarea profitului” (la
valoarea rezervei legale) și cu contul 117 “Rezultatul reportat” (valoarea profitului exerci țiului
financiar anterior mai pu țin valoarea rezervei legale)
– în situația în care exerci țiul financiar anterior s -a încheiat cu pierdere se creditează cu
mărimea pierderii exerci țiului financiar anterior în coresponden ță cu contul 117 “Rezultatul reportat”.
Contul 129 ”REPARTIZAREA PROFITULUI48”
– după conținutul eco nomic este un cont rectificativ al profitului realizat
– după func ția contabilă este un cont de activ
47 Prof. Univ. Dr. Dumitru Mati ș- Bazele contabilită ții
48 Prof. Univ. Dr. Dumitru Mati ș- Bazele contabilită ții
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
53
– se debitează la sfâr țitul exerci țiului financiar cu mărimea profitului respectivului exerci țiu
repartizată la reserve legale (cota pre mise de lege)
– se creditează la începutul exerci țiului financiar următor cu mărimea profitului din exerci țiul
financiar anterior repartizat la reserve legale în coresponden ță cu contul 121”Profit și pierdere”
(pentru ”închiderea” contului 121 ”Pro fit și pierdere”)
– soldul contului poate fi numai debitor și reflectă mărimea profitului unui exerci țiu financiar,
respectiv rezerva legala.
Formule generale privind contabilitatea rezultatelor sunt următoarele:
1. Înregistrarea repartizării profitului la sfâr șitul exerci țiului financiar pentru rezerve legale:
129 ”Repartizarea profitului” = 1061 ”Rezerve legale”
2. În exerci țiul financiar următor, contul de profit sau pierdere se închide pentru profitul realizat
în exercițiul precedent, care a fost repartizat la reserve legale, iar restul se reportează:
121 ”Profit și pierdere” = 129 ”Repartizarea profitului”
117 “Rezultatul reportat”
3. Repartizarea pierderii ob ținute la sfâr șitul exerci țiului financiar, în situa ția în care anul se
închide cu pierdere, opera țiune ce se efectuează în exerci țiul financiar:
117 “Rezultatul repoartat” = 121 “Profit sau pierdere”
O entitate economică înregistrează la sfâr șitul exerci țiului financiar cheltuieli totale în valoare
de 65.000 de lei și venituri totale de 83.000 lei. La sfâr țitul exerci țiului se închid conturile de venturi
și cheltuieli se înregistrează impozitul pe profit de 16% și se repartizează din profitul ob ținut 550 lei
rezerve legale.
Operațiunea numărul 1
a) Închidera conturilor de venituri
b) Stabilirea influen țelor operținuii asupra pozi ției financiare și a performan ței. Închiderea contuilor
de venituri nu produce modificări în pozi ția financiară și a performan țelor unei întreprinderi, ci
reprezintă încorporarea veniturilor în rezultate. Modificarea pozi ției financiare și a performan ței este
reflectată l recunoa șterea fiecărei element de venit încorporat direcct în acel moment în rezultat
c) Conturile corespondende sunt 121”Profit sau pierdere”, 7xx ”Conturile d e venituri”.
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
54
d) Contul 121”Profit sau pierdere” – deoarece se încorporează în rezultatul current al exerci țiului
veniturile la sfâr șitul exerci țiului în sumă de 83.000 lei, conturile se creditează cu sumele aferente.
Contul 7xx ”Conturile de venituri” – deoarece se încorporeză în rezultatul current al exerci țiului
veniturile ob ținute în sumă de 83.000 lei, conturile se debitează cu sumele aferente.
e) Întocmirea formulei contabile este:
% = 121 “Profit și pierdere“ 83.000
7xx “Conturi de venituri“
Operațiunea numărul 2
a) Închidera conturilor de cheltuieli
b) Închiderea conturilor de cheltuieli nu produce modificări în poziția financiară și performan țele unei
întreprinderi, ci reprezintă încorporarea cheltuielilor în rezultate. Modificarea pozi ției financiare și a
performan țelor a fost reflectată la recunoa șterea fiecărui element de cheltuieli pe care l -am încorporat
direct în acel moment în rezultat
c) Conturile corespondente sunt 121”Profit sau pierdere”, 6xx ”Conturile de cheltuieli”
d) Aplicarea regulilor de func ționare a conturilor
Contul 121”Profit sau pierdere” – deoarece se încoporează în rezultatul c urrent al exerci țiului
cheltuielile la sfâr șitul exerci țiului în sumă totală de 65.000 lei contul se debitează cu suma
respectivă.
Contul 6xx ”Conturile de cheltuieli” – deoarece se încorporează în rezultatul current al exerci țilui
cheltuielile înregistrate în sumă de 65.000 lei, contul se creditează cu suma respectivă.
e) Formula contabilă este:
121 “Profit si pierdere“ = % 65.000
6xx “Conturi de cheltu ieli”
Operațiunea numărul 3
a) Înregistrarea impozitului pe profit
b) Această opera țiune produce :
– Scăderea rezultatului curent al exerci țiului determinată de cre șterea cheltuielilor cu
impozitul pe profit cu 2880 lei
– Creșterea datoriilor determinată de cre șterea datoriilor fa ță de buget privind impozitul pe
profit cu 2880 lei (8300 -6500)*16%
c) Conturile corespondente sunt 691”Cheltuieli cu impozitul pe profit” și 441 ”Impozitul pe
profit/venit”
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
55
d) Contul 691”Cheltuieli cu impozitul pe pr ofit” func ționează după regula conturilor de active;
deoarece are loc o cre ștere a cheltuielilor cu impozitul pe profit cu 2880 lei, contul se debitează cu
suma respectivă.
Contul 441 ”Impozitul pe profit/venit” – după func ția ccontabilă este un cont de pas iv deoarece are loc
o creștere a datoriei fa ță de bugetul statului pivind impozitul pe profit cu 2880 lei, contul se creditează
cu suma respectivă.
691”Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441 ”Impozitul pe profit/venit ” 1.880
Operațiunea numărul 4
a) Închiderea contului de cheltuieli privind impozitul pe profit
b) Închiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit nu produce modificări în pozi ția financiară
și performan țele unei întreprinderi, ci reprezintă încoporarea cheltuielilor în rezultate
c) Conturile corespondente sunt 121 ”Prodit sau pierdere ” și 691”Cheltuieli cu impozitul pe profit”
d) Contul 121 ”Prodit sau pierdere ” – deoarece se încorporează în rezultatul curent al exerci țiului
cheltuielile cu impozitul pe profit în sumă totală de 2880 lei, contul se debitează cu suma respectivă
Contul 691”Cheltuieli cu impozitul pe profit” – deoarece se încorporează în rezultatul curent al
exercițiului cheltuieli cu impozitul pe profit în 2880 lei, contul se creditează cu suma respectivă.
e) Formula contabilă este
121 ”Prodit sau pierdere ” = 691”Cheltuieli cu impozitul pe profit” 1.880
Operațiunea numărul 5
a) Înregistrarea reaprtizării profitului la sfâr șitul exerci țiului financiar
b) Această opera țiune produce
– scăderea valorii capitalurilor propii determinată de o cre ștere a valorii profitului repartizat cu 550
lei pentru rezerve legale
OBSERVA ȚIE. Profitul repartizat se scade din valoarea capitalurilor proprii, iar in Bilan ț este
reflectat cu semnul “ -” imediat după postul “Rezultatul exerci țiului”
– creșterea valorii capitalurilor propria determinată de cre șterea valorii rezervelor legale cu 550 lei
c) Conturile corespondente sunt 129 “Repartizarea profitului”, 1061 “Rezerve legale”
d) Contul 129 “Repartizarea profitului” după func ția contabilă este un cont de activ, deoarece are loc
o creștere a valorii profitului repartizat cu 550 lei, contul se debitează cu suma respectivă
Contul 1 061 “Rezerve legale” după func ția contabilă este un cont de pasiv, deoarece are loc o cre ștere
a rezervelor legale cu 550 lei, cntul se creditează cu suma respectivă
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
56
e) Întocmirea formulei contabilă. Forumula contabilă este:
129 “Repartizarea profitului” = 1061 “Rezerve legale” 550
OBSERVA ȚIE. La începutul exerci țilui financiar următor contul 129 se închide în coresponden ță cu
contul 121 și totodată se înregistrează o „repartizare provizorie” a profitulu i rămas al exerci țiului
financiar anterior (15.120 -550) prin următoarea formulă contabilă:
121 „Profit sau pierdere” = % 15.120
129 „Re partizarea profitului” 550
117 „Rezultatul reportat ” 14.570
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
57
Capitolul IV – Studiu de caz la SC MONDIAL MOTORS SRL, Bistrita
4.1. Prezentarea firmei Mondial Motors SRL
Societatea comercială Mondial Motors SRL a fost înființată în anul 1994 prin reprezentant legal
Murza Sighiartău Dorina, are sediul social în Bistrița, Str. Libertății Nr.62, Jud. Bistrița -Năsăud,
având Date de contac t: țel. 0263 207 172, fax. 0263 238 038, e -mail: office@mondialmotors.ro ,
număr Registrul Comerțului: J06/155/1994 Cod Unic de Înregistrare (CUI): R05352601 Capital
social: 32 000 LEI, Cont virament/Bancă: R064 RNCB 0038 0458 0061 0001/ BCR BISTRI ȚA,
Autoz izare R.A.R.: Nr. 9382/14.12.2010 pornind de la un mic spațiu comercial a reușit ca în 25 de
ani să construiască un brand cu renume pe plan local. În prezent societatea Mondial Motors are un
număr de 17 angajați.
De la înființare și până în prezent comp ania a reprezentat și reprezintă marca Toyota având trei
activități importante: întreținerea și repararea autovehiculelor, activități de comerț cu autoturisme și
autovehicule ușoare, activitate de comerț cu piese și accesorii pentru autovehicule apartinad în prima
perioadă doar acestei mărci, urmând ca de -a lungul existenței sale să -și lărgească portofoliul și cu alte
servicii, respectiv, produse oferite.
În anul 2009 s -a inaugurat show -room -ul Toyota, unic în județul Bistrița -Năsăud, un show –
room modern de prezentare a autoturismelor, respectiv, modernizarea unită ții service care cuprinde
ateliere de mecanică, tinichigerie, vopsitorie auto, stație ITP, tratamente speciale, anvelope, spălătorie,
accesorii.
Viziunea firmei este de a oferi clienților săi ser vicii și produse auto complete, de la autoturisme
la piese, de la service la accesorii, toate acestea având girul unei calități superioare și într -o evoluție
pozitivă continuă.
Pentru a veni și mai mult în ajutorul clienților, posibilitățile de achiziționa re/decontare a
autoturismelor au fost mult diversificate: buy back, compensare, avans de la 0%, leasing, răspunzând
astfel tuturor cererintelor.
Prin calitatea produselor și serviciilor oferite, sistemele de finanțare oferite clienților persoane
fizice sau juridice, prin promptitudine și prin strădania tuturor celor implicați de a fi tot timpul „pe
val”, de a răspunde în cel mai scurt timp dorințelor tuturor, prin asumarea unor riscuri fără de care nu
se poate reuși în afaceri, firma a avut un real succe s.
Având în vedere contextul economic și financiar actual din România, utilizarea leasing -ului ca
instrument financiar, a devenit o alternativă rapidă și eficientă de finanțare pentru dezvoltarea firmelor
din sectorul privat.
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
58
Folosirea judicioasă a resurselor, management -ul taxelor, diminuarea efortului financiar privind
importurile, flexibilitatea sistemului de plăți, rapiditatea și accesibilitatea fac să încline balanța în
favoarea utilizării leasing -ului în detrimentul altor sisteme de finanțare.
Concluzia care s -a impus în urma studiilor de prospectare a pieței este constatarea tendinței
cumpărătorilor de a renunța la achiziționare de autovehicule cu plata integrală, aceștia reorientându -se
spre sistemul de plată prin leasing. Ca o urmare a cerinț elor pieței, societatea oferă clienților săi atât
servicii de leasing financiar cât și de leasing operațional.
Unitatea Service este echipată cu aparate și instrumente de ultima generație de diagnosticare și
remediere a diverselor probleme apărute la auto turisme.
Cei doi piloni pe care se sprijină performanta service -lui sunt rapiditatea și calitatea lucrariilor
atent supravegheate de personalul calificat.
Piesele folosite sunt exclusiv piese originale, iar tehnologiile și montajul sunt folosite conform
instructiuniilor direct comunicate de administrație.
Principalele activității ale service -lui se efectuează în atelierul mecanic/electric și sunt
următoarele: revizii periodice (la numărul de kilomatri sau timpi efectuați), înlocuire consumabile,
mentenanța preventivă, testări echipamente electrice și electronice, testări noxe, testări sisteme
injecții, testări injectoare pe banc de probă, depanări sisteme injecti, curățare injectoare cu ultra
sunete, reparații motor, reparații transmisii, reparații tren rula re.
4.2. Monografii contabile concrete la SC MONDIAL MOTORS SRL
1. În data de 01.04.2019 SC MONDIAL MOTORS SRL s -a emis către un client o factură de
servicii executate de terți în valoare de 1.578,75 lei cu tot cu TVA
4111 = % 1.578,75
7040101 901,48
7040121 425,20
4427 252,07
2. În dată de 01.04.2019, am încasat cu bon fiscal factura emisă în valoare de 1.578,75 lei.
531101 = 4111 1.578,75
3. În dată de 01.04.201 9 se înregistrează un comision bancar pentru administrare cont în
valoare de 10 lei.
627 = 512101 10,00
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
59
4. În dată de 03.04.2019 s -au făcut încasări pe casa de marcat, prin urmare se înregistrează
predarea de monetar din casierie în valoare de 310 lei.
581 = 531101 310,00
531102 = 581 310,00
5. În dată de 05.04.2019 s -a primit o factură de la furnizotul, Toyota România SRL cu piese de
schimb în valoare de 1.703 lei plus TVA 19%.
% = 4011 2.026,57
302401 1.703,00
4426 323,57
6. După 15 zile se efectuează plata către Toyota România prin virament bancar în valoare de
2.026,57 lei.
4011 = 512101 2.026,57
7. În dată de 15.04.2019 s -a returnat cătr e Toyota România o piesă deoarece a avut ceva
defecțiuni de la primirea ei. Factura de storno este în valoare de -90,68 lei cu tot cu TVA.
% = 4011 -90.68
3024 -76.20
4426 -14.48
10. Având ca obiect de activit ate vânzarea autoturismelor și reparații cu autoturisme, se
înregistrează la 16.04.2019 o asigurare pe 3 luni la o mașină aflată pe stoc în valoare de 269,75 lei.
61301 = 531102 269,75
11. În 15.04.2019 se vinde o mașină în valoare de 86.122,48, TVA 1 9% de lei la un clien
persoană jurídica Qline Poject.
4111 = % 102.485,75
7070101 86.122,48
4427 16.363,27
12. În aceasi dată cu înregistrarea asigurării se face înmatricularea ei și se plătește o taxă de 40
lei pentru numere provizorii.
63501 = 531102 40,00
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
60
13. În dată de 15.04.2019 se înregistrează un rest de plată pentru lună martie 2019 în valoare de
1.516,00 lei.
421 = 531102 1.516,00
14. Odată cu a cordarea salariilor se înregistrează o factură primită de la furnizorul Sodexo cu
tichete de masă pentru angajați în valoare totală de 2.700,79 lei plata făcându -se în aceasi zi prin
bancă.
% = 4011 2.700,79
532801 2.6 85,00
62801 13,42
4426 2,55
4011 = 512101 2 .700, 79
15. O salariată a societății comerciale Mondial Motors SRL are o proprire la Biroul
Executorului Judiciar Lar Viorel în valoare de 97, 00 lei care se plătește de către firmă și se reține din
salar.
42701 = 512101 97,00
16. Angajații firmei suporta o garanție de gestiune în fiecare lună în valoare totală de 300,00
lei care este operată în ziua salarizării.
51219 = 512101 300,00
17. Se înregistrează o factură primită de la furnizorul, Telekom România SRL având un
abonamnent telefonic în valoare de 150 lei cu tot cu TVA.
% = 4011 150,00
62101 126,05
4426 23,95
18. Societatea Mondial Motors SRL plătește lunar în dată de 20 a lunii, respectiv 20.04.2019, o
factură de la un furnior de marketing în valoare de 2.300 lei plus TVA.
% = 4011 2.737,00
62321 2.300,00
4426 437,00
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
61
19. În dată de 20.04.2019 se plătește o contribuție pentru ajutoare materiale în valoare de
2.256,00 lei prin virament bancar.
423 = 512101 2.256,00
20. În dată de 18.04.2019 se înregistrează o înmatriculare a unui autoturism cu 2 chitanțe (1
fiind de numere provizorii, respectiv taxa numere provizorii) urmând a fii facturate la client mai
departe în valoare de 77 lei. Urmând în aceiași zi să se factureze fără TVA.
4624 = 531102 77,00
4111 = 4624 77,00
21. În dată de 22.04.2019 se plătesc ta xele pentru bugetele de stat precum ar fii contribuția
asiguratorie pentru muncă, impozitul pe salarii, impozit micro, contribuție CAȘ, contribuție Sănătate
în valoare totală de 26.356 lei.
% = 512101 26.356,00
436 76 7,00
444 2.133,00
4418 10.966,00
4315 9.083,00
4316 3.407,00
22. Odată cu plata contribuțiilor la Stat se plateset un impozit pentru dividende la
administrator ul firmei în valoare de 1.055 lei.
4461203 = 512101 1.055,00
23. Se înregistrează o factură primită de la Oficiul Național pentru o taxă pentru eliberarea unui
Certificat fiscal în valoare de 45,00 lei.
63501 = 4011 45,00
24. În dată de 30.04.2019 se înregistrează avansurile pe lună în curs în valoare de 7.200,00 lei.
425 = 512101 7.200,00
25. Se înregistrează o taxă pentru numere provizorii pentru o mașină de pe stoc în valoare de
13,00 lei.
63501 = 531102 13,00
26. La sfârșitul lunii aprilie se vinde o mașină la un client în valoare de 128.390,21 lei, plus
TVA 19%.
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
62
4111 = % 152.784,35
7070101 128.390,21
4427 24.394,14
27. Se înregistrează de la furnizorul principal o factură de bonus în valoare de 107,96 lei.
% = 4011 -107,96
60904 -90,72
4426 -17,24
28. La sfârșitul lunii se înregistrează o factură de combustibil de la Rompetrol în valoare de
2.701,60 lei c u tot cu TVA.
% = 4011 2.071,60
6022 1.740,84
4426 330,76
29. La sfârșitul lunii se înregistrează fondul de salarii în valoare de 32.275,00 lei.
641 = 421 32.275,00
30. La 30.04.2019 se înregistrează darea în consum a unui autoturism în valoare de 84.166,10
lei.
6070101 = 3710101 84.166,10
31. La sfârșitul la sfârșitul lunii se înregistrează consumul de piese și se reglează stocul în
același timp în valoare de 56.812,72.
602401 = 302401 56.508,89
602401 = 302401 303,83
32. Se înregistrează amortizarea unui aparat de echilibrat în valoare de 37,44 lei.
6811 = 28132 37,84
33. În 30.04.2019 se înregistrează închiderea de avansuri pe luna aprilie 2019 în valoare de
7.200,00 lei.
421 = 425 7.200,00
34. Având în vedere că în luna anterioară firma Mondial Motors a avut de plătit TVA, iar în
luna aprilie societatea comercială a avut TVA de recuperat , prin urmare se înregistrează compensarea
de TVA de plată cu TVA de recuperat în valoare de 5.212,37 lei.
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
63
4423 = 4424 5.212,37
35. Se înregistrează venituri din subvenții în valoare de 14.132,82 lei.
4752 = 7584 14.132,82
36. La 30.04.2019 se înregistrează reevaluarea de cont în valută, având operații în valu tă.
451107 = 76501 199,20
512401 = 76501 13,57
37. La 30.04.2019 se înregistrează închiderea de TVA.
4427 = 4426 63.170,55
4427 = 4423 20.097,32
38. Se înregistrează în contabilitatea societății SC MONDIAL MOTORS SRL o amendă
primită din cauza lipsei rovinietei în afară localității la o mașină de pe stoc în valoare de 125 lei.
6581 = 4481 125,00
39. Mondial Motors având ca și obiect de activitatea vânzarea și repararea autovehiculelor
aduna o serie de produce reziduale pe ca re le da la o societate specializată pe acest domeniu, fiind în
luna aprilie se emite o factură pentru Ecoprimus SRL în valoare de 550 lei, plus TVA 19%.
4111 = % 645,50
703 550,00
4427 104,50
40. Ținând cont de sfârșitul lunii se înregistrează închiderea de cont de profit și pierdere.
121 = % 177.883,97
627 10,00
613 269,75
63501 98,00
62801 13,42
62101 126,05
62321 2.300,00
60904 -90,72
6022 1.740,84
641 32.275,00
6070101 84.166,10
62401 56.812,69
6581 125,00
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
64
6811 37,84
% = 121 230.184,96
7040101 901,48
7040121 425,20
7070101 214.512,69
7584 14.132,82
76501 212,77
▪ Calculul impozitului pe profit bazat pe monografiile contabile exprimate mai sus
Total venituri – Total Cheltuieli + Cheltuieli de protocol
Cheltuieli de protocol deductibile = 230.184,96 – 177.883,97 + 2.300 = 54.600,99 lei
Cheltuieli de protocol deductibile = 54.600,99 x 2% = 1.092,02 lei
Cheltuiei de protocol nedeductibile = 2.300,00 – 1.092,02 = 1.207,98 lei
▪ Baza de calcul pentru impozitul pe prof it
Total venituri – Total cheltuieli + Cheltuieli nedeductibile
= 230.184,96 – 177.883,97 + 1.207,98 + 98,00 (ct. 635) = 53.606,97 lei
Impozit pe profit x16% = 8. 577,11 lei
▪ Diferența dintre profitul contabil și cel fiscal
Profitul contabil reprezintă profitul brut , respectiv acel profit din care nu s -au dedus
cheltuielile nedeductibile și veniturile neimpozabile.
Relație de calcul:
Profit contabil (Rezultat contabil) = Venituri totale – Cheltuieli totale
Profitul fiscal este numit și profit impoz abil, respectiv acel profit contabil din care s -au dedus
cheltuielile nedeductibile și veniturile neimpozabile.
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
65
Relație de calcul:
Profit fiscal (Rezultat fiscal) = Rezultat contabil – Venituri neimpozabile + Cheltuieli
nedeductibile fiscal
▪ Calcul făcut pe studiul de caz la SC MONDIAL MOTORS SRL
Profit contabil (Rezultat contabil) = 230.184,96 – 177.883,97 = 52.300,99 lei
Profit fiscal (Rezultat fiscal) = 52.300,99 – 550,00 + 125,00 = 51.875,99 lei
4.3. Indicatori de performan ță la SC MONDI AL MOTORS SRL
Pentru analiza indicatorilor financiari la SC MONDIAL MOTORS SRL vom folosi datele din
Bilanț și Contul de Profit și Pierdere a societății pentru anii 2015, 2016, 2017.
Tabel numărul 4 – Bilanț prescurat la societatea comercială Mondial Mot ors
BILANȚ
Indicactori 2015 2016 2017
A. Active imobilizate 1.164.831 956.879 619.093
I. Imobiliz ări necorporale 5.156 9.921 4.888
II. Imobili zări corporale 1.159.675 946.958 614.205
III. Imobiliz ări financiare 0 0 0
B. Active circulante 617.929 474.500 948.079
I. Stocuri 344.903 176.092 375.475
II. Creanțe 211.875 228.329 540.459
III. Investi ții pe termen
scurt 0 0 0
IV. Casa și conturi la
bănci 61.151 70.079 32.145
C. Cheltuieli în avans 0 0 0
ACTIV BILAN ȚIER 1.782.760 1.431.379 1.567.172
D. Datorii termen scurt 812.722 500.468 686.381
G. Datorii termen lung 0 0
H. Provizioane 0 0
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
66
Proiecția autoarei pe baza informa țiilor preluate din Bilan ț de la SC MONDIAL MOTORS
SRL
Tabel numărul 5 Contul de profit și pierdere la Mondial Motors
CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE
Indicatori 2015 2016 2017
1. Cifra de afaceri 2.419.324 4.556.597 3.456.237
Producție vândută 861.259 1.117.792 1.026.265
Venituri din
vânzarea mărfurilor 1.558.065 3.438.805 2.429.972
Alte venituri din
exploatare 576.910 847.790 669.959
2. Venituri din
exploatare 2.996.234 5.404.387 4.126.196
Cheltuieli cu
materile prime și
materiale
consumabile 490.399 599.389 578.702
Alte cheltuieli
materiale 5.379 64.063 2.918
Cheltuieli privind
mărfurile 1.474.769 3.180.110 2.169.083
Reduceri comerciale
primite 48.813 47.103 33.465
Cheltuieli cu
personalul 416.860 485.926 477.339
Ajustări de valoare
privind imobilizările
corporale și
necorporale 268.742 279.676 303.730
Ajustări de valoare 1.559 0 0 I. Venituri în avans 694.353 524.759 355.165
J. Capital și rezerve 275.685 406.152 525.626
PASIV BILAN ȚIER 1.782.760 1.431.379 1.567.172
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
67
privind activele
cedate
Alte cheltuieli de
exploatare 418.312 695.599 501.777
3. Cheltuieli de
exploatare 3.027.207 5.257.660 4.000.084
PROFIT DIN
EXPLOATARE 0 146.727 126.112
Venituri din dobânzi 3 5 5
Alte venituri
financiare 42.522 8.048 12.490
4. Venituri
financiare 42.525 8.053 12.495
Alte cheltuieli
financiare 7.410 721 100
5. Cheltuieli
financiare 7.410 721 100
PROFITUL
FINANCIAR 35.115 7.332 12.395
Venituri totale 3.038.759 5.412.440 4.138.691
Cheltuieli totale 3.034.617 5.258.381 4.000.184
PROFITUL BRUT 4.142 154.059 138.507
Impozit pe profit 645 23.591 19.034
PROFITUL NET A
EXERCI ȚIULUI
FINANCIAR 3.497 130.468 119.473
Proiectia autoarei pe baza informatiilor preluate din Bilan ț de la SC MONDIAL MOTORS
SRL
1. Rate ale rentabilitatii cheltuielilor fata de venituri
Denumirea acestei rate reda insasi modul de calcul: raportarea cheltuielilor la venituri. In situatia
mentionata, se recurge la caracterizarea rentabilitatii prin conexiunea cheltuieli -venituri. Aceasta nu
inseamna ca toate c heltuielile au veniturile ca efect opozabil. Asa de exemplu, cheltuielile financiare
nu sunt in relatie de determinare cu veniturile financiare (in cea mai mare parte se poate face
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
68
conexiunea cu veniturile din exploatare), dupa cum nici efectul cheltuielil or extraordinare nu este
regasit in veniturile extraordinare.
Ca rate ale rentabilitatii cheltuielilor fata de venituri, prezentam :
➢ Rata rentabilitatii cheltuielilor totale fata de veniturile totale , al carei model de
calcul este :
sau
Unde:
= suma cheltuielilor totale;
= suma veniturilor totale ;
= suma cheltuielilor de
exploatare;
= suma cheltuielilor financiare ;
= suma cheltuielilor extraordinare;
= suma
veniturilor din exploatare ;
= suma veniturilor financiare;
= suma veniturilor extraordinare
Rt(2015) = (3.034.617/ 3.038.759)*100= 99,86%
Rt (2016) = (5.258.381/5.412.440)*100= 97,15%
Rt (2017) = (4.000.184/4.138.691)*100 = 96,65%
Din exemplu putem vedea că rata rentabilită ților cheltuielilor fa ță de venituri scade de la an la
an. În anul 2016 rata scade cu 2,71%, iar în anul 2017 avem o scă dere de 0,5% fa ță de anul 2016,
respective o scădere de 3,21% fa ță de anul 2015.
➢ Rata cheltuielilor de exploatare fata de veniturile din exploatare:
sau
Rch e (2015) = (3.027.207/2.996.234)*100= 101,03%
Rch e (2016) = (5.257.660/5 .404.387)*100= 97,29%
Rch e (2017) = (4.000.084/4.126.196)*100=96,94%
➢ Rata cheltuielilor financiare fata de veniturile financiare , rata pe care o putem
considera „raport componential” al ratei totale tocmai datorita lipsei conexiunii venituri financiare –
cheltuieli financiare:
sau
Rch f (2015) = (7.410/42.525)*100= 17,43%
Rch f (2016) = (721/8.053)*100= 8,95%
Rch f (2017) = (100/12.495)*100= 0,80%
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
69
Figura 1 – Rate ale rentabilitatii cheltuielilor fata de venituri
0.00%20.00%40.00%60.00%80.00%100.00%120.00%
Rt RchE Rchf2015
2016
2017
2. Cifra de afaceri
Cifra de afaceri reprezintă un indicator esențial pentru precizarea locului societății comerciale în
sectorul de activitatea poziției acesteia pe piață a capacității de a lansa și dezvolta activități profitabile.
Cifra de afaceri reprezintă suma totala a veniturilor din operațiuni comerciale efectuate de o
firmă respectiv vânzarea de mărfuri și produse , într -o perioadă de timp determinată. În cifra de
afaceri nu se includ venituri financiare și veniturile excepționale.
Elementele principale care dimensio nează volumul de activitate și de care depinde mărimea
cifrei de afaceri sunt:
• capacitatea de producție;
• resursele (umane , financiare , materiale);
• cererea de produse.
Ritmul de cre ștere a Cifrei de Afaceri
Rc2016/2015 = (CA 2016/CA2015)*100= (4.556.597/2.419.324)*100= 188,34%
Rc2017/2016 = (CA 2017/CA2016)*100= (3.456.237/4.556.597)*100= 75,85%
Rata de cre ștere a Cifrei de Afaceri
rc= [(CA 2016 -CA2015)/CA2015]*100= [(4.556.597 -2.419.324)/2.419.324]*100 = 88,34%
rc = [(CA 2017 -CA2016)/CA2016]*10 0= [(3.456.237 -4.556.597)/3.456.237]*100= -31,83%
Anul 2016 înregistrează o rata de cre ștere față de anul 2015 de 88,34%, ia anul 2017 are o
scădere fa ță de anul 2016 de 31.83%. Din punct de vedere al cifrei de afaceri se poate observa ca anul
2016 este c el mai bun având o cifră de afaceri de 4.556.597 lei, iar cel mai în scădere an din cei 3 este
anul 2015 având o cifra de afaceri de 2.419.324 lei după cum se vede în figura de mai jos.
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
70
Figura 2 – Evoluția cifrei de afaceri
010000002000000300000040000005000000
2015 2016 2017
3. Rata rentabilită ții economice
Eficienta capitalului investit, a tuturor resurselor materiale, financiare implicate in activitatea
intreprinderii, sunt prezentate prin rata rentabilitatii economice. In literatura de specialitate, rata
rentabilitatii economice este calculata dupa urmatoa rele modele:
100* ReAtRc=
sau
100* ReAtRBE= sau
100*ReReAtxpl=
100*expReRel Axpl=
sau
100* ReKinvestitRBE= sau
100*ReReKinvestitxpl=
unde:
Re = rata rentabilitatii economice; RBE = rezultat brut din exploatare
Rexpl = rezultatul exploatarii; At = active totale
Aexpl = active de exploatare; Kinvestit = capital investit;
=Rc rezultat curent
In formula de calcul a ratei rentabilitatii economice, folosirea la numarator a rezultatului
exploatarii sau a rezultatului brut din exploatare este dictata de interesele in luarea in considerare sau
nu a politicii de amortizare sau aprovizionare a intreprinderii. In componenta capitalului investit sunt
incluse valoarea bruta a activelor fixe, nev oia de fond de rulment si disponibilitatile intreprinderii. De
altfel, problema utilizarii activelor totale sau a capitalului investit in determinarea ratei rentabilitatii
economice este destul de controversata in literatura de specialitate.
Indiferent de modalitatea de calcul utilizata, rata de rentabilitate economica este independenta
de mecanismul de finantare, de impactul activitatii extraordinare cit si de politica fiscala.
Rentabilitatea economica surprinde eficienta mijloacelor materiale si financia re alocate pentru
desfasurarea activitatii unei intreprinderi. Capitalurile angajate de o intreprindere in cursul unui
exercitiu financiar sunt reprezentate de capitalurile proprii si capitalurile imprumutate. Remunerarea
capitalurilor sub forma dividendel or sau a dobanzilor se realizeaza dupa ce sunt acoperite investitiile
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
71
strategice (active fixe), investitiile de exploatare (nevoia de fond de rulment) si investitiile de
echilibru (pentru asigurarea disponibilitatilor banesti). Rentabilitatea economica a c apitalurilor
investite nu tine seama de modalitatea de procurare a capitalurilor.
Rata rentabilitatii economice exprima pe de o parte gradul de remunerare a capitalurilor
angajate in activitatea intreprinderii, iar pe de alta parte, modalitatea de remuner are a riscurilor
asumate de actionari sau asociati pentru capitalul investit in intreprindere.
Re 2015= (Rexpl/ At)*100 = ( – 30.973/1.782.760)*100= – 1,74%
Re 2016 = (Rexpl/ At)*100 = (146.727/1.431.379)*100= 10,25%
Re 2017 = (Rexpl/ At)*100 = (126.112/1. 567.172)*100 = 8,04%
Din aceste calcule a ratei rentabilită ții economice putem observa din nou că anul cel mai slab
este anul 2015, cel mai bun este anil 2016.
Figura 3 – Rata rentabilită ții economice
-4.00%-2.00%0.00%2.00%4.00%6.00%8.00%10.00%12.00%
2015 2016 2017
4. Marja comercială
Marja comercială măsoară rezultatul brut al activitatii de comert cu ridicata si/sau cu amanuntul
prestat de societate prin intermediul magazilelor si/sau depozitelor de vanzare. Deoarece rezultatul nu
este influentat de alte cheltuieli adiacent e vanzarii, utilitatea in practica pentru societatile de productie
este limitata.
Formula de calcul:
MC = VVM – CHM
unde:
VVM = venituri din vanzarea marfurilor
CHM = cheltuieli privind marfurile
MC (2015) = VVM – CHM= 1.558.065 – 1.474.769 = 83.296 lei
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
72
MC (2016) = VVM – CHM= 3.438.805 – 3.180.110= 258.695 lei
MC (2017) = VVM – CHM = 2.429.972 – 2.169.083= 260.889 lei
Rata marjei comerciale :
Rata MC(2015) = (Marja comercială / Cifra de afaceri)* 100= (83.296/2.419.324)*100= 3,45%
Rata MC(2016) = (Marja comercială / Cifra de afaceri)* 100= (258.695/4.556.597)*100=
5,68%
Rata MC(2017) = (Marja comercială / Cifra de afaceri)* 100= (260.889/3.456.237)*100=
7,55%
Marja comercial ă atașata vânzărilot trebuie să aibă o valoare pozitivă, astfel înseamnă
pierderi.
Marja comercială a oricărei vânzări trebuie să fie suficient de mare încât să acopere costurile
directe de suport de vânzări și costurile indirecte de suport ale firmei.
Din calcului marjei comerciale pentru anii 2015, 2016, 2017 am constatat că marja comercială
are o valoare pozitivă pentru toți ani analizați. Anul 2017 este cel mai profitabil din punct de vedere
al marjei comerciale, iar anul 2015 este cel mai putin profitabil din punct de vedere al marjei
comerciale.
Figura 4 – Rata marjei comerciale
012345678
2015 2016 2017
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
73
CONCLUZII
Desfășurarea normală a activității oricărui agent economic presupune consum de resurse,
cunoscute sub denumirea generică de cheltuieli. Conform reglementărilor contabile în
vigoare, cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul
perioadei contabile sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor, ori creșteri ale
datoriilor care se concretizează în red uceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate
din distribuirea acestora către acționari.
Recunoașterea cheltuielilor în situațiile financiare are loc atunci când a avut loc o
reducere a beneficiilor economice viitoare aferente diminuării un ui activ sau creșterii unei
datorii, modificare care poate fi evaluată în mod credibil. Deci, recunoașterea cheltuielilor are
loc simultan cu recunoașterea creșterii datoriilor sau reducerii activelor.
Din definiția veniturilor rezultă că ele includ atât veniturile din activitățile curente, cât
și câștigurile din orice alte surse. Veniturile unei activități economice apar sub diverse
denumiri, cum ar fi cele din vânzarea produselor finite, din vânzarea mărfurilor, ori din
dividende sau chirii, pe când câșt igurile reprezintă creșteri ale beneficiilor economice și deci,
nu diferă ca natură de venituri. Ele pot apărea în urma ieșirii activelor imobilizate, ori celor
rezultate din reevaluarea titlurilor de plasament.
Recunoașterea veniturilor, în contul de pro fit și pierdere are loc atunci când a avut loc o
creștere a beneficiilor economice viitoare aferente creșterii unui activ sau diminuării unei
datorii, modificare care poate fi evaluată în mod credibil.
Deci, recunoașterea veniturilor se realizează simulta n cu recunoașterea creșterii
activelor sau a reducerii datoriilor. Corespunzător cheltuielilor, veniturile prezintă aceeași
structură.
O categorie aparte din cadrul conturilor de venituri o reprezintă contul 711 “Venituri
aferente costului stocurilor”, în legătură cu care am luat un exemplu ilustrând cele două
ipostaze în care se poate afla soldul lui înainte de închidere.
Din analiza indicatorilor activității economice, putem face concluzia că SC MONDIAL
MOTORS SRL a înregistrat în anii 2015, 2017 indicat ori mai puțini favorabili decât în anul
2016, totodată, situația economică poate fi caracterizată ca una stabile activității, iar
conducerea entității, ar trenui să depună eforturi în majorarea veniturilor și micșorarea
cheltuielilor entităților.
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
74
Conform r ezultatelor otinute constatam că la SC MONDIAL MOTORS SRL, venituri
din vânzări s -a majorat în anul 2016 față de anul 2015 de la 1.558.065 lei la 3.438.805 lei
(45,31%), iar în anul 2017 s -a constatat o micșorare fata de anul 2016 de la 3.438.805 lei la
2.429.972 lei.
Deși venitul din vânzări s -a majorat, costul de vânzări de asemenea crește aproximativ
în același ritmuri în acești ani. Entitatea MONDIAL MOTORS înregistrează un profit brut de
4.142 lei în anul 2015, în anul 2016 este vorba de 154.059 lei, iar în anul 2017 un profit brut
de 138.507 lei.
Problematica economic o-financiară a Veniturilor și Cheltuielilor
75
BIBLIOGRAFIE
1. Cartea Rosie a Fiscalității 2019, Rentrop&Straton
2. Cartea Verde a Contabilității, Rentrop&Straton, ediția 2019
3. Cocris A., Isau V. Economia afacerilor, Editura Graphix, Iași
4. Gaskin T. Indicatori financiari perfecți, Editura Național, București
5. Gheorghiu Al. Analiza activității economice a întreprinderilor, Editura Didactică și Pedagogic
6. M. Batrancea Analiza Financiară a î ntreprinderii, Cluj – Napoca
7. Matis D.(coord.), Bazele contabilității.Aspecte teoretice și practice, Editura Alma Mater, Cluj –
Napoca, 2005
8. Mihai I. Analiza situației financiare a agenților economici, Editura Mirton, Timișoara
9. Matis D. . -Pop A.(coor d.) Contabilitate financiară,Editura Casa Cărții de Știință,Cluj Napoca,2010
10. Muțiu Alexandra – Control de gestiune
11. Nistor Cristina Elena – Elaborarea, urmărirea și controlul bugetelor de venituri și cheltuieli
12. Pântea I.P. –coordonator – Contabilitate financiar românească a agenților economici din România,
editura Intelcredo, Deva
13. Vișan Dumitru – Tratamente contabile privind veniturile normalizate prin IAS 18 "Venituri"
14. Codul fiscal
15. Legea numărul 27 -34 din data de 0 7.02.2010 din Parlamenul Republica Moldova
16. O.M.F.P. 1802/2014 -Reglementările contabile privind situa țiile financiare anuale individuale și
consolidate
17. Ministerul Finanțelor Publice, Ghid practic de aplicare a Standardelor Internaționale de
Contabilitate, Economică, București
18. Plan de conturi conform O.M.F.P. 1802/2014 -Reglementările contabile privind situațiile
financiare anuale individuale și consolidate
19. SAP România, SAP ERP -Prezentare generală a soluției
20. S tandardele Internaționale de Raportare Financiară, Editura Economică, București
21. https://www.capital.ro/cheltuieli -nedeductibile -la-calculul -profitului -impozabil -21415.html
22.https://contabilul.manager.ro/a/22813/inchiderea -exercitiului -financiar -atent ie-la-recunoasterea –
veniturilor -in-contabilitate.html
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Contabilitatea și informatică de gestiune [623159] (ID: 623159)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.