Contabilitatea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii
CUPRINS
INTRODUCERE
Contabilitatea, ca stiinta si practica economica, a aparut si s-a dezvoltat o data cu productia de marfuri, cu necesitatea evidentierii afacerilor, in ordinea lor cronologica, pe subiecti economici.
Obiectivul contabilitatii presupune lamurirea cat mai precisa a domeniului ei de cercetare.
Primul care a dat o definitie obiectului contabilitatii a fost invatatul italian Luca Pacciolo, de altfel intemeietorul stiintei contabile, care in lucrarea sa „Summa de l’aritmetica, geometria, proportioni e proportilonalita”, publicata la Venetia, in anul 1494, spunea ca “obiectivul contabilitatii este tot ce are pe lume comerciantul, ca averi miscatoare si nemiscatoare si ca datorie, precum si toate afacerile mari si mici, in ordinea in care au avut loc”.
Se poate afirma deci ca obiectivul contabilitatii il reprezinta, in primul rand, bunurile economice, in forma si miscarea parcursa de aceasta in circuitul lor economic, modificarile aduse acestor bunuri, dar si drepturile si obligatiile pe care le genereaza detinerea lor.
De asemenea, contabilitatea sistematica si cronologica, asigura prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniala si rezultatele obtinute atat pentru necesitatile proprii ale agentilor economici cat si in relatiile acestora cu ceilalti agenti economici respectiv: clienti, furnizori, bancile, organele financiar-fiscale, actionarii, asociatii, persoane fizice sau juridice. Asigura controlul operatiunilor patrimoniale efectuate de agentii economici si al procedeelor de prelucrare utilizate precum si exactitatea datelor contabile furnizate. Asigura furnizarea informatiilor necesare stabilirii patimoniului national, executiei bugetului public national precum si intocmirii balantelor financiare si a bilantului, pe ansamblul economiei nationale.
Din punct de vedere al contabilitatii prin trezorerie intelegem ansamblul obligatiilor monetare si financiare pe care le deruleaza un agent economic, pentru procurarea mijloacelor circulante banesti de care are nevoie.
Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existentei si miscarii investitiilor financiare, disponibilitatilor in conturi la banci și in casa,creditelor bancare pe termen scurt si altor valori de trezorerie.
Contabilitatea trezoreriei este parte componenta a contabilitatii financiare care asigura evidenta existentei si miscarii urmatoarelor stocuri patrimoniale:
1. Titluri de plasament ( investitii financire )
2. Conturi la banci
3. Casa si alte valori
4. Acreditive si valori de trezorerie
5. Viramente interrne
6. Provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament
Informatiile contabilitatii cu privire la aceste elemente patrimoniale permit studierea trezoreriei, stabilirea acesteia la sfarsitul fiecarei perioade de gestiune si determinarea capacitatii de plata a unitatii patrimoniale.
Capitolul 1. Caracterizarea generala a trezoreriei
1.1. Definitii
Prin trezorerie se intelege ansamblul operatiunilor financiare desfasurate de un agent economic pentru atragerea disponibilitatilor banesti necesare si utilizarea lor in vederea realizarii obiectului sau de activitate. Legat de activitatea agentilor economici apare termenul de lichiditate care reprezinta capacitatea unitatii economice de a transforma imediat sau intr-un anumit interval de timp si fara pierderi, mijloacele materiale sau creantele de care dispune în bani de cont sau in numerar. Lichiditatea da expresie calitatii activitatii desfasurate si determina solvabilitatea intreprinderii, adica aptitudinea acesteia de a-si onora in orice moment obligatiile ce decurg din relatiile cu creditorii sai.
Notiunea de trezorerie a cunoscut diferite definitii de-a lungul timpului.
Intr-o acceptiune globala trezoreria reprezinta diferenta dintre activele si datoriile a caror lichiditate si exigibilitate sunt imediate.
Cea mai restransa definitie a acesteia: Trezorerie = Disponibilitati
Alta, mai extensiva, include pe langa disponibilitati si titlurile de plasament susceptibile a se transforma în disponibilitati.
Definitia acreditata de O.E.C.C.A. (Franta) extinde continutul de trezorerie neta adaugand disponibilitatilor, titlurile de plasament, creditele pe termen scurt plus soldurile creditoare ale conturilor curente, efectele comerciale scontate dar neajunse la scadenta, precum și creantele cedate (incluse în categoria angajamentelor în afara bilantului).
O alta definitie practica si de altfel mai completa este reprezentata de suma elementelor constitutive ale acesteia, adica a activelor si pasivelor de trezorerie. Conform acesteia:
Trezoreria= Lichiditati ( in cont curent si in casa)+ Active Financiare de Trezorerie – Pasive de Trezorerie, unde:
Active financiare de trezorerie = Valori mobiliare de plasament + Efecte comerciale de incasat + Bilete de trezorerie si certificate de depozit
Pasive de trezorerie = Soldul creditor al contului curent + Credite de trezorerie + Credite de scont
1.2. Structura trezoreriei
Investitii financiare pe termen scurt sau titlurile de plasament sau valori mobiliare de plasament sunt achizitionate in vederea vanzarii si realizarii unui castig pe termen scurt.
In structura investitiilor financiare pe termen scurt se includ: actiuni, obligatiuni, actiuni proprii rascumparate, obligatiuni emise si rascumparate e socieate, precum si alte titluri si creante cum sunt bonurile de tezaur pe termen scurt, certificate de depozit, etc.
In functie de sursa de provenienta si de destinatia lor, actiunile si obligatiunile se impart in doua categorii:
actiuni si obligatiuni cumparate in scopul vanzarii si obtinerii unui venit
actiuni si obligatiuni proprii, ce includ actiunile emise de societate, vandute si apoi rascumparate in scopul revanzarii la un pret avantajos sau acordarii salariatilor proprii, si obligatiunile emise de societate in scopul obtinerii unui imprumut pe obligatiuni. In momntul rambursarii creditului obligatiunile sunt rascumparate si anulate.
Disponibilitatile banesti se rezinta sub forma numerarului din caseria societatilor, a depozitelor bancare in conturile curente de lei sau valuta si sub forma unor valori de incasat cum ar fi cecurile de incasat, efectele de incasat si efecte remise spre scontare.
Numerarul din caseria societatilor se prezinta in lei sau valuta si alte valori ( timbre fiscale si postale, bilete de tratament si odihna, tichete si bilete de calatorie, alte valori). Conform Hotararea nr. 2185 din 30 noiembrie 2004 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor art. 5 si 6 din Ordonanta Guvernului nr. 15/1996 privind intarirea disciplinei financiar-valutare prin plafon zilnic maxim de plati se intelege totalitatea platilor efectuate in numerar de o persoana juridica intr-o singura zi, respectiv 10.000 RON. Platile in numerar catre persoane juridice sunt acceptate in limita unui plafon zilnic maxim de 10.000 RON, platile catre o singura persoana juridica fiind admise in limita unui plafon de 5.000 RON.
Sunt interzise platile fragmentate in numerar catre furnizorii de bunuri si servicii, pentru facturile a caror valoare este mai mare de 5.000 RON.
Persoanele juridice pot achita facturile cu valori care depasesc plafonul de 5.000 RON catre furnizorii de bunuri si servicii astfel: 5.000 RON in numerar, suma care depaseste acest plafon putand fi achitata numai prin instrumente de plata fara numerar.
IAS 7 „ SITUATIA FLUXURILOR DE NUMERAR” prezinta notiunea de echivalente de numerar.
Echivalentele de numerar sunt investitii pe termen scurt si extrem de lichide, usor convertibile in numerar al caror risc de schimbare este nesemnificativ. Acestea sunt: depozite la termen cu scadenta sub trei luni; actiunile, obligatiunile si alte titluri foarte lichide achizitionate pentru a fi transfomate in numerar .
Prin conturile curente la banca se evidentiaza disponbilitatile in lei sau valuta ale intreprinderii existente in conturile bancare. Prin aceste conturi se inregistreaza toate operatiunile banesti intre societate si banca. In debitul acestor conturi sunt evidentiate incasarile ( creante de la clienti sau debitori diversi, depuneri de numerar, primirea unui credit bancar, etc.) iar in creditul conturilor sunt reflectate toate platile ( datorii catre furnizori, creditori diversi, bugetul statului, ridicari de numerar, ramburasare rate credie, etc). Soldul final al unui cont este in mod curent debitor, reprezentand disponibilul existent la un moment dat, daca soldul este creditor exprima creditele acordate de banca si nerambursate. Extrasul de cont este documentul ce atesta tranzactiile in lei sau valuta.
Depozitele la termen sunt considerate instrumente de trezorerie daca scadenta este mai mica de un an.
Acreditivul este o modalitate de decontare de regula impusa de furnizor, care asigura acestuia mijloacele banesti pe masura livrarii unor bunuri sau prestari de servicii.
Acreditivul reprezinta disponibilitatile banesti ale cumparatorului virate intr-un cont distinct la dispozitia furnizorului si destinate achitarii obligatiilor fata de acesta, pe masura livrarii de marfuri, executarii de lucrari sau prestarii de servicii. El poate fi alimentat si din credite bancare pe termen scurt, daca cumparatorul nu dispune de lichiditati proprii.
Deschiderea acreditivului trebuie comunicata bancii furnizorului prin intermediul bancii cumparatorului, odata cu conditiile in care el se realizeaza.
Pentru incasarea sumelor prevazute in acreditiv, furnizorul trebuie sa prezinte bancii de care apartine documentele din care sa rezulte indeplinirea conditiilor din acreditiv pentru livrarea bunurilor si prestarea serviciilor.
Acreditivele pot fi deschise la banca in lei sau in devize. Deoarece in cazul acreditivelor deschise in devize intervin active banesti in valute straine, acestora li se aplica aceleasi cerinte privind evidenta lor cat si aceleasi reguli privind relatia dintre leii romanesti si unitatile monetare straine ca si disponibilitatilor banesti pastrate in devize in bancile cumparatorilor. Principalele etape privind derularea decontarilor pe baza de acreditive sunt:
– incheierea unui contract comercial prin care partenerii au convenit decontarea pe baza de acreditiv;
– deschiderea acreditivului in lei sau in valuta pe baza ordinului dat de catre client bancii sale;
– livrarea bunurilor, concomitent cu intocmirea documentelor aferente;
– utilizarea efectiva a acreditivului;
– intrarea in posesia bunurilor pe baza documentelor prezentate de catre client.
Avansuri de trezorerie sunt sume puse la dispozitia administratorilor sau altor salariati din unitate, in vederea efectuarii unor plati in favoarea intreprinderii cum sunt:
· aprovizionari de materiale si alte bunuri de valori mici;
· efectuarea de plati in cadrul unor actiuni de protocol, reclama si publicitate;
· cheltuieli de transport, deplasari, detasari;
· servicii postale si taxe de telecomunicatii.
Avansurile de trezorerie pot fi acordate in lei si devize. In cazul avansurilor in devize, la decontarea lor pot sa apara diferente favorabile sau nefavorabile de curs valutar.
Alte valori de trezorerie In caseriile unitatilor economice se mai pot pastra si alte valori, categorie in care sunt incluse: timbre fiscale si postale, bilete de tratament si odihna, tichetele si biletele de calatorie si alte valori.
1.2.1. Actiunile
Actiunile sunt titluri financiare ce reprezinta drepturile detinatorului intr-o societate. Actiunile reprezinta parti indivizibile, de valoare egala, din capitalul social al societatii. Valoarea nominala a unei actiuni emisa de o societate reprezinta banii pe care actionarii i-au depus initial, la inceperea afacerii, pentru fiecare actiune emisa. Pretul platit ulterior pentru cumpararea unei actiuni reprezinta valoarea rezultata in urma cererii si ofertei de pe piata si poate fi diferit de valoarea nominala. Prin cumpararea de actiuni, investitorul devine actionar al societatii respective, pective, acesta dispunand de anumite drepturi specifice prin impartirea profiturilor si a riscurilor. Un investitor poate cumpara sau vinde actiuni oricand doreste. El este indreptatit sa voteze politica societatii, sa numeasca sau sa demita conducerea executiva a acesteia si, in cazul in care societatea obtine profit, el este indreptatit sa primeasca o parte din acesta sub forma de dividend. Dividendul (partea din profitul societatii platit detinatorilor de actiuni) acordat actionarilor nu este fix si de el beneficiaza actionarii care detin actiuni la o data stabilita si facuta public prin mijloacele mass-media (numita data de referinta).
In fiecare an, în functie de profitul rezultat la societatea respectiva, conducerea recomanda actionarilor, ce procent din profitul acesteia sa fie alocat pentru dezvoltarea societatii (care ramane la dispozitia societatii si este reinvestit) si ce procent sa fie distribuit actionarilor.
Actionarii sunt cei care decid in cadrul Adunarilor Generale ale Actionarilor (AGA) daca se acorda dividende si care este cuantumul acestora.
Exista posibilitatea ca intreg profitul rezultat sa fie folosit pentru dezvoltarea societatii.
1.2.2. Obligatiunile
Obligatiunile reprezinta titluri de valoare de credit pe termen lung. Emitentul obligatiunii imprumuta de la cumparatorul ei dreptul de folosinta al sumei respective, contractand astfel o datorie.
In contractul de imprumut (contractul obligatiunii/contract fiduciar) incheiat intre debitor (emitent) si creditor (investitor) sunt mentionate:
-Valoarea imprumutului – valoarea nominala, suma pe care debitorul o restituie la scadenta.
-Rata dobanzii – determinata de siuatia de pe piata la acel moment.
-Termenele de plata a dobanzii – intervalele la care se achita dobanzile(6 luni/1 an)
-Termenul de scadenta – data la care debitorul ramburseaza imprumutul creditorului
-Clauza de rascumparare – daca exista o asemenea clauza. Emitentul isi poate rascumpara obligatiunile inainte de termenul de scadenta la un pret stabilit dinainte. De regula, pretul de rascumparare trebuie sa fie mai mare decat valoarea nominala a obligatiunii, pentru ca investitia sa prezinte interes. Daca obligatiunile sunt rascumparate inainte de scadenta, debitorul plateste creditorului o prima peste valoarea lor nominala.
-Clauza de restituire – daca este prevazuta aceasta clauza. Investitorul poate inapoia emitentului obligatiunea inainte de termenul de scadenta. Suma platita de emitent este egala cu pretul de cumparare a obligatiunii plus dobanda.
-Refinantarea – daca la termenul scadent, emitentul nu isi poate achita obligatiile contractuale, el poate emite o noua serie de obligatiuni prin care isi poate plati obligatiunile vechi sau sa si le rascumpere (daca exista o asemenea clauza).
-Colateralul – obligatiunile pot fi garantate de un colateral, care poate fi o proprietate imobiliara, actiuni, polite de risc financiar, alte titluri de valoare.
-Obligatiunile pot fi vandute si cumparate pe piata bursiera, la valoarea lor nominala sau cu discount, la un pret sub valoarea nominala.
-Obligatiunile reprezinta o alta forma de atragere a capitalului, pe langa actiuni si imprumuturi bancare, dar spre deosebire de acestea prezinta unele avantaje.
-Ratele dobanzii la obligatiuni pe care emitentul le plateste investitorului sunt mai mici decat cele pe care le-ar datora unei banci comerciale in cazul unui imprumut. Iar pe de alta parte, actiunile reprezinta titluri de participatie la proprietate, deci cumparatorul detine cota din capitalul social. Din acest punct de vedere, in cazul obligatiunilor, cumparatorul doar imprumuta emitentului bani, fara a avea vreun drept de proprietate.
1.2.3. Dreptul de subscriere
Titluri negociabile destinate protejarii vechilor actionari in urma majorarii capitalului social prin subscriptie publica. Dreptul acordat actionarilor de a subscrie actiuni sau obligatiuni convertibile cu ocazia majorarii capitalului social al societatii. Majoritatea societatilor pe actiuni importante isi majoreaza capitalul social atunci cand este necesara adaptarea acestuia la cresterea cifrei de afaceri sau in scopul finantarii proiectelor de expansiune prin folosirea de fonduri proprii. La majorarea capitalului social, actionarii au dreptul sa subscrie actiuni noi, proportional cu participatia lor anterioara. Acest drept trebuie sa fie exercitat intr-un termen determinat.
1.2.4. Warantul
Este un document care atesta existenta marfurilor intr-un depozit general (porturi,vami). El permite transmiterea proprietatii, fiind utilizat pentru obtinerea si garantarea creditului bancar. Warantul se utilizeaza fie ca efect de comert (cambie) asigurand creditorului, respectiv bancii garantia asupra marfurilor si posibilitatea rascumpararii creditului acordat, fie se poate mobiliza, respectiv negocia, respectiv poate fi vandut bancii obtinandu-se pe seama lui un imprumut.
1.2.5. Optiunile
Optiunea defineste un contract standardizat care da cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a cumpara sau vinde activul suport (de la baza contractului) la un pret prestabilit, nenegociabil, numit pret de exercitare, contra unei sume platite vanzatorului la incheierea contractului, numita prima, in cadrul unei perioade de timp predeterminate. Activul suport poate fi reprezentat de actiuni, obligatiuni, titluri de stat, devize, marfuri, contracte futures etc.
Exista doua feluri de optiuni: optiunea Call care da cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a cumpara activul suport la pretul de exercitare, la o anumita data sau pe o anumita perioada pana la acea data si optiunea Put care da cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a vinde contractul futures de la baza optiunii la pretul de exercitare prestabilit.
Cumparatorul de optiuni poate pierde doar prima, si poate castiga nelimitat, in timp ce Vanzatorul de optiuni poate castiga doar prima si poate pierde nelimitat.
1.2.6. Contractul Futures
Contractul Futures este o obligatie asumata intr-o piata organizata, de a cumpara si vinde un anumit activ (monetar, financiar, marfa), la o anumita data in viitor, la pretul stabilit in momentul incheierii tranzactiei.
Pentru a tranzactiona contracte Futures, un client trebuie mai intai sa depuna la societatea de servicii de investitii financiare Broker SA o suma de bani numita marja. Aceasta marja este o garantie ca cel care castiga isi va incasa banii, iar cel care pierde ii va plati. Tranzactiile Futures nu se finalizează cu livrarea activului suport de la baza contractului. Aproape toate tranzactiile Futures se lichideaza prin plata in lei a diferentelor dintre pretul la care a fost realizat contractul si pretul activului suport la scadenta. O alta varianta este lichidarea contractului inainte de scadenta, printr-o operatiune de sens contrar (vanzare in cazul in care s-a inceput cu o cumparare).
1.2.7. Bonurile de tezaur
Bonurile de tezaur sunt titluri de valoare emise de stat cu reducere (discount), termenul de scadenta fiind de maximum un an. Acestea sunt emise pe termen scurt de catre Ministerul de Finante pentru procurarea de resurse de la agenti bancari sau nebancari. Statul se imprumuta, dobandind calitatea de debitor fata de persoanele fizice si juridice care cumprara bonurile de tezaur. Aceste instrumente financiare sunt purtatoare de dobanda, sunt transmisibile si pot fi scontate. Au un grad ridicat de atractivitate prin garantia pe care o prezinta statul.
1.2.8. Obligatiuni de stat
Obligatiunile de stat sunt hartii de valoare emise de stat pe un termen de 365 zile si mai mare, pentru care emitentul plateste periodic dobazi potrivit ratei fixe sau flotante in conformitate cu conditiile emiterii si sunt rascumparate la valoarea lor nominala la scadenta . Obligatiunile de stat pot fi vandute la un pret mai mic decat valoarea nominala (cu scont), la valoarea nominala sau la un pret mai mare decat valoarea nominala (cu prima).
1.2.9. Certificate de depozit cu dobanda
Certificatul de depozit reprezinta un inscris, nenegociabil, emise sub forma unor cupoane tiparite si avand caracteristici de securitate; un titlu de credit pe termen, emis de banca,care atesta depunerea unei sume de bani. Pe baza acestei hartii, la scadenta, se poate incasa atat suma depusa, cat si dobanda aferenta. Aceste instrumente sunt foarte lichide si cu risc minim, putand fi utilizate de catre detinator in diverse scopuri sau operatiuni: scontare, gaj, garantie bancara (colateral) etc. Certificatele de depozit sunt purtatoare de dobanda , avand o valoare nominala si un pret de emisiune care poate fi diferit. Dobanda poate fi simpla sau compusa. In cazul in care cerificatul se sconteaza inainte de scadenta , dobanda primita este cea aferenta depozitelor la vedere.
Capitolul 2. Contabilitatea primara a trezoreriei
2.1. Sistemul de conturi utilizat
Disponibilitatile banesti in conturi la banci si in caseria intreprinderii reprezinta activele curente ale unei entitati si sunt reflectate in contabilitate cu ajutorul conturilor din clasa 5, conturi de trezorerie.
CLASA 5 – CONTURI DE TREZORERIE
50. INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT
501. Investitii financiare pe termen scurt la societati din cadrul grupului
502. Actiuni proprii
503. Actiuni
505. Obligatiuni emise si rascumparate
506. Obligatiuni
508. Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate
5081. Alte titluri de plasament
5088. Dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament
509. Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt
51. CONTURI LA BANCI
511. Valori de incasat
5112. Cecuri de incasat
5113. Efecte de incasat
5114. Efecte remise spre scontare
512. Conturi curente la banci
5121. Conturi la banci in lei
5124. Conturi la banci in valuta
5125. Sume in curs de decontare
518. Dobanzi
5186. Dobanzi de platit
5187. Dobanzi de incasat
519. Credite bancare pe termen scurt
5191. Credite bancare pe termen scurt
5192. Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta
5193. Credite externe guvernamentale
5194. Credite externe garantate de stat
5195. Credite externe garantate de banci
5196. Credite de la trezoreria statului
5197. Credite interne garantate de stat
5198. Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt
53. CASA
531. Casa
5311. Casa in lei
5314. Casa in valuta
532. Alte valori
5321. Timbre fiscale si postale
5322. Bilete de tratament si odihna
5323. Tichete si bilete de calatorie
5328. Alte valori
54. ACREDITIVE
541. Acreditive
5411. Acreditive in lei
5412. Acreditive in valuta
542. Avansuri de trezorerie
58. VIRAMENTE INTERNE
581. Viramente interne
59. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CONTURILOR DE TREZORERIE
591. Provizioane pentru deprecierea investitiilor financiare la societati din cadrul grupului
592. Provizioane pentru deprecierea actiunilor proprii
593. Provizioane pentru deprecierea actiunilor
595. Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor emise si rascumparate
596. Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor
598. Provizioane pentru deprecierea altor investitii financiare si creante asimilate
2.2. Documente privind operatiile de incasari si plati
Obligatiile banesti intre societatile comerciale sau intre societatile comerciale si alte persoane fizice sau juridice se pot efectua, dupa caz, in numerar si fara numerar.
A. Plata/incasarea în numerar se face imediat, fara intermediere, prin miscarea directa a sumelor banesti. Documentele folosite pentru inregistrarea operatiilor de casa sunt:
Chitanta serveste ca document justificativ, pentru incasarea unei sume in numerar in casieria societatii comerciale. Ca o varianta a chitantei este chitanta pentru operatii in valuta, Anexa 1.
Procesul – verbal de plati pentru sumele predate de catre casierul societatii comerciale catre casierii platitori.
Imputernicirea este documentul justificativ prin care se autorizeaza o persoana membra a familiei sau incadrata in munca la aceeasi unitate pentru a incasa drepturi banesti de la casieria intreprinderii cand titularul nu se poate prezenta pentru aceasta.
Borderoul documentelor achitate cu cecuri de decontare este utilizat ca document justificativ, impreuna cu anexele, pentru sumele achitate cu cecuri de decontare din carnete cu și fara limita de suma, Anexa 2.
Registrul de casa, in lei sau in valuta, serveste ca document centralizator de inregistrare operativa a incasarilor si platilor in numerar efectuate de casieria intreprinderii pe baza actelor justificative. Pe baza lui se stabileste soldul de casa la finele fiecarei zile, Anexa 3.
Factura document pe baza caruia se intocmesc instrumentele de plata a produselor si marfurilor livrate, lucrarilor executate sau a serviciilor prestate. Se poate folosi si ca document de insotire pe timpul transportului si de receptie – incasare in gestiune a primitorului.
Foaia de varsamant se intocmeste in cazul depunerii la banca a numerarului din caseria unitatii.
Dispozitia de plata – incasare catre casierie este docmunetul prin care compartimentul financiar contabil da dispozitie caseriei fie sa plateasca, fie sa incaseze in numerar anumite sume potrivit dispozitilor legale.
Statul de salarii justifica platile facute catre salariati.
B.Operatiile de incasari/plati fara numerar constau in lichidarea drepturilor banesti prin utilizarea unor instrumente si mijloace de plata fara miscare efectiva a sumelor banesti. Din categoria acestor instrumente de plata adoptate de sistemul de plati din Romania fac parte: cecul, cambia, biletul la ordin si ordinul de plata.
Cecul este un instrument de plata utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunzator in aceste conturi. Circuitul sau se deruleaza intre trei persoane, tragator – tras – beneficiar. Instrumentul este creat de tragator care, in baza disponibilului constituit in prealabil la o societate bancara, da ordin acesteia, in calitatea sa de tras, sa plateasca la prezentare, o suma determinata unei terte persoane sau insusi tragatorului, aflat in pozitie de beneficiar. Cecul prezentat este platit numai la vedere (prezentare), termenele de prezentare fiind de 8 zile, daca cecul este platibil chiar în localitatea in care a fost emis și 15 zile, in celelalte cazuri.
Cecul poate fi la purtator, cel prezentat mai sus, cecul barat, cecul certificat si cecul de calatorie. Cecul barat consta in inscrirea a doua linii paralele orizontale sau oblice pe fata cecului. Bararea indica obligatia ca beneficiarul sa recurga la serviciile unei banci pentru incasarea sumei inscrisa pe cec, incasarea in numerar direct de la banca tragatorului nefiind posibila. Cecul certificat prin care banca (trasul) confirma pe cec existenta si blocarea disponibilului necesar efectuarii platii. Cecul de calatorie prin care tragatorul poate conditiona plata acestuia de identitatea dintre semnatura persoanei care a primit cecul (posesorul) si semnatura persoanei care incaseaza cecul la prezentare. O prima semnatura se pune în momentul primirii cecului si a doua in momentul incasarii, in prezenta functionarului bancar sau in momentul efectuarii unei plati, in prezenta beneficiarului.
Cambia este simultan un instrument de plata si un titlu de credit prin care tragatorul, creator de titlu, plateste o datorie fata de o anumita persoana (beneficiar) prin intermediul altei persoane (tras) care era datoare tragatorului. Plata se face la ordinul tragatorului sau al beneficiarului, dupa caz.
Biletul la ordin este un instrument de plata prin care emitentul isi ia angajamentul de a plati, la o anumita data, o suma determinata beneficiarului sau celui care este posesorul legitim al instrumentului. Ca titlu de credit este creat de emitent in calitatea de debitor care se obliga sa plateasca o suma de bani la un anumit termen sau la prezentarea unui beneficiar aflat in calitatea de creditor.
Warantul este o varianta a biletului la ordin, cu titlu de proprietate asupra marfurilor. La vanzarea marfurilor, cumparatorul achita contravaloarea lor si dobandeste warantul. Posesia legala a warantului echivaleaza cu titlul de proprietate asupra marfurilor respective.
Bonurile de tezaur sunt titluri de valoare emise de stat cu reducere (discount), termenul de scadenta fiind de maximum un an.
Ordinul de plata este o dispozitie neconditionata, data de catre emitentul acesteia unei societati bancare receptoare de a pune la dispozitia unui beneficiar o anumita suma de bani la o anumita data. Pentru a face plata trebuie sa existe lichiditati suficiente in contul de la banca.
Cecul simplu inlocuieste “cecul de numerar”, fiind utilizat pentru ridicarea de numerar din conturile de la banci.
Mandatul este o imputernicire scrisa data de un mandant, unei alte persoane numita mandatar pentru a o reprezenta in anumite operatii sau sa lucreze in interesul sau potrivit indicatiilor date. O forma folosita in acest sens este mandatul postal care serveste la expedierea de sume de bani.
Trata este o forma a cambiei utilizata mai ales in decontarile internationale. Reprezinta un ordin scris, neconditionat, emis de tragator (creditor) asupra trasului (debitor) de a plati la vedere (prezentare) sau la un anumit termen o suma de bani unei alte persoane (beneficiarul).
Cardul este un instrument modern de plata care permite achitarea obligatiilor fara a apela la numerar. Cardurile cunosc o diversitate de forme si tipuri.
2.3. Contabilitatea operatiunilor de trezorerie
2.3.1. Contabilitatea investitiilor financiare pe termen scurt
Investitiile financiare pe termen scurt sunt titluri achizitionate de intreprindere in vederea realizarii unui castig pe termen scurt. Titlurile de plasament sunt o componenta a activului circulant. Spre deosebire de titlurile de participare, titlurile de plasament reprezinta cel mult 10% din capitalul societatii emitente, atunci cand imbraca forma actiunilor, sau 10% din totalul obligatiunilor emise, mai este cunoscut si sub numele de investitie de portofoliu.
In structura titlurilor de plasament sunt cuprinse:
actiuni ( cotate si necotate);
obligatiuni ( cotate si necotate);
actiuni si obligatiuni emise si rascumparate de societate;
alte titluri de plasament si creante asimilate ( bonuri de tezaur pe termen scurt, titlurile institutiilor financiare specializate, certificatele de depozit).
Valorile mobiliare, partile sociale, titlurile de creanta negociabile, bonurile de casa nu intra in categoria titluri de plasament.
Intreprinderea cumparatoare de titluri de plasament cauta fie utilizarea temporara a unei parti din disponibilitatile sale în vederea conservarii valorii de trezorerie, fie rentabilizarea plasamentelor sale prin:
cresterea veniturilor percepute prin dobanzi si dividende;
realizarea unui plus de valoare prin revanzarea lor.
Evidenta valorilor mobiliare de plasament se realizeaza prin conturile din grupa 50 Investitii financiare pe termen scurt.
Contul 501 – Investitii financiare pe termen scurt la societati din cadrul grupului
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta investitiilor financiare pe termen scurt la societatile din cadrul grupului, cumparate in vederea obtinerii de venituri financiare intr-un termen scurt.
Contul 501 – Investitii financiare pe termen scurt la societati din cadrul grupului este un cont de activ.
In debitul contului 501 – Investitii financiare pe termen scurt la societati din cadrul grupului se inregistreaza:
– valoarea la cost de achizitie a actiunilor cumparate de la societatile din cadrul grupului (509, 512, 531).
In creditul contului 501 – Investitii financiare pe termen scurt la societati din cadrul grupului se inregistreaza:
– valoarea actiunilor detinute la societatile din cadrul grupului, cedate (512, 531, 664).
Soldul contului reprezinta valoarea investitiilor financiare pe termen scurt (actiuni) detinute la societatile din cadrul grupului.
2.3.2. Contabilitatea actiunilor
Contul 503 – Actiuni.
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta actiunilor cotate si necotate, cumparate in vederea obtinerii de venituri financiare pe termen scurt.
Contul 503 este un cont de activ.
In debitul contului 503 se inregistreaza:
– valoarea la cost de achizitie a actiunilor cumparate (509, 512, 531).
In creditul contului 503 se inregistreaza:
– valoarea actiunilor cedate (512, 531, 664, 461);
– actiunile depuse ca aport la capital (456).
Soldul contului reprezinta valoarea actiunilor cumparate, existente.
Subconturile pentru "Contul 503 – Actiuni" sunt:
5031 – Actiuni cotate.
5032 – Actiuni necotate.
Veniturile obtinute din vanzarea actiunilor se inregistreaza in contul 764 – Venituri din investitii financiare cedate, iar pierderile obtinute din vanzarea actiunilor se inregistreaza in cont 664 – Cheltuieli privid investitiile financiare cedate.
Inregistrari contabile:
1. Achizitia actiunilor
2. Plata cheltuielilor cu ocazia achizitie de actiuni
3. Plata actiunilor
4. Vanzarea actiunilor la bursa cu obtinerea de venituri
Actiunile necotate sunt tratate similar. Dar pentru a putea fi considerate instrumente de trezorerie, aceste actiuni trebuie sa fie lichide, chiar daca nu sunt cotate la bursa.
2.3.3. Contabilitatea actiunilor proprii
Contul 502 – Actiuni proprii.
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta actiunilor proprii rascumparate. Contul 502 este un cont de activ.
In debitul contului 502 se inregistreaza:
– costul de achizitie al actiunilor proprii rascumparate (509, 512, 531).
In creditul contului 502 se inregistreaza:
– valoarea actiunilor proprii anulate (101);
– valoarea actiunilor proprii cedate, rascumparate, distribuite angajatilor sau tertilor (456, 509, 512, 531);
– diferenta dintre pretul de achizitie si pretul de cesiune (664).
Soldul contului reprezinta costul de achizitie al actiunilor proprii rascumparate existente.
Cumpararea, detinerea si anularea de actiuni proprii sunt strict reglementate de Legea societatilor comerciale, Legea nr. 31/1990, art. 103-107 “Art. 103. (1) Societatea nu poate dobandi propriile sale actiuni, fie direct, fie prin persoane care actioneaza in nume propriu, dar pe seama acestei societati, in afara de cazul in care adunarea generala extraordinara a actionarilor hotaraste altfel” si in anumite scopuri , cum ar fi distribuirea gratuita salariatilor sau vanzarea catre salariati , stabilizarea cursului bursier, anularea lor, ca urmare a deciziei de micsorare a capitalului social, etc., conform art. 104 . Daca actiunile proprii sunt achizitionate in alte scopuri, societatea nu poate detine mai mult de 10% din capitalul social, sin u le poate achizitona decat daca valoarea profitului distribuibil si a rezervelor , fara rezervele legale, depasesc valoarea actiunilor ce urmeaza a fi cumparate.
Rascumpararea actiunilor proprii determina urmatoarele operatiuni contabile:
Inregistrarea rascumpararii propriilor actiuni:
Valoarea rezervei constituite conform art. 103 alin.(5) din Legea nr. 31/1990, republicata
Anularea actiunilor proprii si diminuarea capitalului social in cazul in care costul de achizitei este mai mare decat valoarea nominala a actiunilor proprii:
si concomitent pentru valoarea rezervei constituite conform art. 103 alin.(5) din Legea nr. 31/1990, republicata
4. Anularea actiunilor proprii si diminuarea capitalului social in cazul in care costul de achizitei este mai mic decat valoarea nominala a actiunilor proprii:
si concomitent pentru valoarea rezervei constituite conform art. 103 alin.(5) din Legea nr. 31/1990, republicata
Veniturile rezultate din anularea rezervei constituite conform art. 103 alin.(5) din Legea nr. 31/1990, republicata , sunt neimpozabile.
2.3.4. Contabilitatea obligatiunilor
Contul 506 – Obligatiuni.
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta obligatiunilor cumparate. Contul 506 este un cont de activ.
In debitul contului 506 se inregistreaza:
– valoarea la cost de achizitie a obligatiunilor cumparate (509, 512, 531).
In creditul contului 506 se inregistreaza:
– valoarea obligatiunilor cedate (512, 531, 664, 461);
– obligatiunile depuse ca aport la capital (456).
Soldul contului reprezinta valoarea obligatiunilor existente.
Subconturile pentru Contul 506 – Obligatiuni sunt:
5061 – Obligatiuni cotate.
5062 – Obligatiuni necotate.
Obligatiunile (numite si titluri de renta daca sunt emise de stat) sunt titluri reprezentate prin dreptul de creanta al proprietarului asupra emitentului.
Posesorul unei obligatiuni este o persoana care a imprumutat o anumita suma de bani emitentului, in anumite conditii, obligandu-l astfel pe cel imprumutat de a-l remunera, prin varsarea periodica a unei dobanzi.
In functie de schimbarea caracterului fix al dobanzii, pentru contracararea procesului inflationist, precum si avand in vedere posibilitatea creditorului de a renunta la rambursarea imprumutului la scadenta si achizitionarea de actiuni la respectiva societate, intalnim si alte tipuri de obligatiuni: obligatiuni indexate, obligatiuni participative, obligatiuni convertibile, obligatiuni ipotecare, obligatiuni cu cupon flotant, etc.
Obligatiunile indexate sunt, prin definitie, obligatiunile la care emitentul isi asuma obligatia de a reactualiza valoarea acestor titluri in functie de un indice ales de comun acord cu investitorul (creditorul).
Obligatiunile participative au ca scop legarea creditorului de bunurile rezultate din investitiile la care a contribuit cu finantarea. Modalitatea consta in a face sa varieze suma anuala a dobanzii varsata si a sumei de rambursat, in functie de rezultatele financiare ale emitentului, de dividendul varsat actionarilor sau de sumele destinate pentru rezerve.
Obligatiunile convertibile sunt obligatiunile care, la expirarea termenului fixat in contractul de emisiune, in general cuprins intre 2 si 6 luni, ofera investitorului posibilitatea sa isi exercite optiunea de convertire a titlului in lichiditati sau in actiuni, la o paritate data de valoarea actiunilor substituite de o noua emisiune care acopera contravaloarea obligatiunilor asupra carora s-a exercitat optiunea de convertire
Obligatiunile ipotecare reprezinta titluri mobiliare emise de banci ipotecare si urbane pentru imprumuturile acordate debitorilor pe baza ipotecarii terenurilor sau a imobilelor. In baza contractelor de ipoteca incheiate cu bancile ipotecare, proprietarii de pamant si/sau imobile primesc suma solicitata drept imprumut, nu in numerar, ci in inscrisuri funciare la valoarea lor nominala. Pentru a obtine banii necesari, detinatorii vand aceste titluri de credit la bursa de valori.
Cumpararea de obligatiuni determina urmatoarele operatiuni contabile:
Achizitia obligatiunilor
2. Plata cu numerar a obligatiunilor
3. Inregistrarea dobanzii de incasat. Societatea va inregistra un venit din dobanzi numai pentru perioada in care detine obligatiunile. Diferenta de dobanda, nerecunoscuta ca si venit va micsora costul obligatiunilor.
4. Incasarea in numerar a dobanzii
5. Vanzarea cu incasare in numerar a obligatiunilor in cazul in care se micsoreaza costul obligatiunilor
6. Vanzarea cu incasare in banca a obligatiunilor in cazul in care se inregistreaza pierdere
2.3.5. Contabilitatea obligatiunilor emise si rascumparate
Obligatiunile emise si rascumparate sunt titluri de credit pe care societatile comerciale le emite in vederea obtinerii de imprumuturi publice de la terte persoane.
Contul 505 Obligatiuni emise si rascumparate.
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta obligatiunilor emise si rascumparate.
Contul 505 – Obligatiuni emise si rascumparate este un cont de activ.
In debitul contului 505 – Obligatiuni emise si rascumparate se inregistreaza:
– valoarea obligatiunilor emise si rascumparate (509, 512, 531).
In creditul contului 505 – Obligatiuni emise si rascumparate se inregistreaza:
– valoarea obligatiunilor emise si rascumparate, anulate (161).
Soldul contului reprezinta valoarea obligatiunilor emise si rascumparate, neanulate.
Inregistrarile contabile pentru obligatiunile emise si rascumparate sunt:
Rascumpararea obligatiunilor:
Anularea imprumutului obligatar:
– daca obligatiunie sunt rascumparate la o valoare mai mare decat pretul de rambursare, apare o pierdre financiara inregistrata in cont 668 – Alte cheltuieli financiare sau in cont 6642 – Pierderi privind investitiile financiare pe termen scurd cedate.
– daca obligatiunie sunt rascumparate la o valoare mai mica decat pretul de rambursare, apare un castig financiar inregistrat in cont 768 – Alte venituri financiare sau 7642 – Castiguri din investitiile financiare pe termen scurd cedate.
2.3.6. Contabilitatea altor investitii financiare pe termen scurt
Contabilitatea altor titluri si creante asimilate se refera la evidenta altor titluri de plasament achizitionate in scopul obtinerii unui venit prin realizarea unei plus-valori la revanzare sau la scadenta. In această categorie sunt incluse: actiunile atat cele cotate cat si cele necotate, bonurile de subscriere autonoma, certificatele de investitor, titlurile participative, drepturile de tragere si alte titluri de creantă.
Contul 508 – Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta altor titluri de plasament si creante asimilate, cumparate.
Contul 508 – Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate este un cont de activ.
In debitul contului 508 – Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate se inregistreaza:
– valoarea la cost de achizitie a altor investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate cumparate (509, 512, 531);
– diferentele favorabile de curs valutar aferente altor valori de trezorerie cum sunt titluri de stat in valuta si depozite pe termen scurt in valuta, la incheierea exercitiului financiar (765).
In creditul contului 508 – Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate se inregistreaza:
– valoarea altor investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate cedate (512, 531, 664);
– diferentele nefavorabile de curs valutar aferente altor valori de trezorerie cum sunt titluri de stat in valuta si depozite pe termen scurt in valuta, la incheierea exercitiului financiar sau lichidarea lor (665).
Soldul contului reprezinta valoarea altor investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate existente.
Optiunile
Optiunile sunt de doua tipuri: de cumparare (Call) sau de vanzare (Put). Prin optiuni se cumpara/se vinde dreptul de a vinde sau de a cumpara la un anumit pret de exercitare .
Cumparatorul dobandeste fie dreptul de a cumpara fie de a vinde un titlu financiar la un pret de exercitiu stabilit la bursa. Acest drept poate fi exercitat in orice zi pana la scadenta fixate de bursa. Pretul optiunii este cotat prin licitatie sau stabilit electronic.
Optiunile Call se contabilizeaza astfel:
Cumpararea optiunilor cu plata in numerar:
Exercitarea dreptului de cumparare de actiuni cotate :
In cazul in care actiunile au un pret mai mic decat optiunile nu se exercita dreptul de cumparare are loc inregistrarea:
Optiunile Put se contabilizeaza astfel:
1.La cumpararea optiunilor cu plata in numerar:
2. La exercitarea dreptului de vanzare de actiuni cu obtinerea de venit financiar:
In cazul in care optiunile au termen scadent mai lung decat sfarsitul anului , confom IAS 39 – Instrumente financiare, la sfarsitul anului optiunile se evaluaeaza la valoarea justa si se inregistreaza pierderea sau castigul de valoare in rezultatul curent al exercitiului.
Drepturile de subscriere
Drepturile de subscriere sunt titluri negociabile destinate protejarii vechilor actionari in urma majorarii capitalului social prin subscriptie publica.
Inregistrarile contabile sunt:
1. La primirea drepturile de subscriere
2. La exercitarea dreptului de vanzare de actiuni cu obtinerea de venit financiar:
Warantul
“Warantul este un titlu de valoare care da dreptul detinatorului sa cumpere actiunile societatii care l-a emis, la un pret fix, intr-o perioada de timp determinata , spre deosebire de dreptul de subscrire, nu are rol de a proteja sau privilegia vechii actionari si are o durata mai mare de viata (dar mai mica de un an) “
Warantul se inregistreaza in contabilitate identic cu optiunile.
Contractele forward
Acord intre doua parti prin care acestea accepta sa cumpere, respectiv sa vanda o anumita cantitate din activul de baza (o marfa, un instrument financiar guvernamental, o valuta sau alt instrument financiar) la un anumit pret, cu livrarea la o data viitoare specificata si in conditii stabilite in prezent.
Exemplu: O societate are o datorie in valuta de 1000 EUR ( 1000 EUR x 2,9 lei) scadenta peste 3 luni de zile, cursul in prezent ( curs la vedere) este de 3 lei iar cursul la termen (forward) este de 3,2 lei.
Inregistrarile contabile sunt urmatoarele:
La incheierea contractului forward in valuta la cursul forward( la termen):
Amortizarea lunara a primei egale cu diferenta dintre cursul prezent si cursul forward este 200 lei : 3 luni = 66,66 lei
La sfarsitul celor 3 luni se cumpara 1000 EUR la pretul de 3,3 lei:
Se plateste suma datorata in lei
Se plateste datoria externa, cursul din momentul in care a fost contractata de 2,9 lei:
2.3.7. Contabilitatea varsamintelor de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt
Contul 509 -Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta varsamintelor de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt cumparate.
Contul 509 – Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt este un cont de pasiv.
In creditul contului 509 -Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt se inregistreaza:
– valoarea datorata pentru investitii financiare pe termen scurt cumparate (501, 502, 503, 505, 506, 508).
In debitul contului 509 -Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt se inregistreaza:
– valoarea achitata a investitiilor financiare pe termen scurt cumparate (512, 531).
Soldul contului reprezinta valoarea datorata pentru investitiile financiare pe termen scurt cumparate.
Contul 509 – Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt tine evidenta varsamintelor de efectuat pentru titlurile de valoare dobandite dar neachitate integral.
Inregistrarea datoriilor prin contul 509 – Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt se face numai în cazul în care nu sunt apelate sau nominalizate sub aspectul termenului de decontare. Daca sunt apelate, se inregistreaza in contul 462 -Creditori diversi.
Circulatia titlurilor de plasament determina urmatoarele operatii:
a) titluri de plasament achizitionate, a caror valoare este imediat achitata:
b) achizitia de titluri de plasament cu plata ulterioara a partii neapelate:
c) efectuarea de varsaminte pentru titlurile achizitionate:
d) deprecierea valorii titlurilor de plasamente
e) iesirea prin cedare a titlurilor de plasament – in cazul in care pretul de vanzare este mai mare decat pretul de cumparare (valoarea contabila de intrare ) :
– in cazul in care pretul de vanzare este mai mic decat pretul de cumparare se anuleaza provizioanele constituite si apar si cheltuielile privind investitiile financiare cedate.
2.3.8. Contabilitatea valorilor de incasat
Contul 511- Valori de incasat
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta valorilor de incasat, cum sunt cecurile si efectele comerciale primite de la clienti.
Contul 511 – Valori de incasat este un cont de activ.
In debitul contului 511 – Valori de incasat se inregistreaza:
– valoarea cecurilor si a efectelor comerciale primite de la clienti (411, 413).
In creditul contului 511 – Valori de incasat se inregistreaza:
– valoarea cecurilor si a efectelor comerciale incasate (512);
– valoarea sconturilor acordate (667).
Soldul contului reprezinta valoarea cecurilor si a efectelor comerciale neincasate.
Contul 511- Valori de incasat se dezvolta in urmatoarele conturi sintetice de gradul II :
5112 -Cecuri de incasat, 5113- Efecte de incasat si 5114 – Efecte remise spre scontare. Aceste conturi de bilant au functie contabila de activ si implicit solduri finale debitoare, care reprezinta valoarea cecurilor si a efectelor comerciale depuse la banca spre incasare, inscriindu-se la doua posturi bilantiere, primul la ‘’Casa si conturi la banci’’, iar celelalte doua la ‘’Investitii financiare pe termen scurt ‘’ si aceasta datorita continutului lor economic.
Cecurile de incasat
Inregistrarile contabile ce se genereaza sunt urmatoarele:
Primirea cecului de la client:
Incasarea prin banca :
Efectele de incasat
Inregistrarile contabile ce se genereaza sunt urmatoarele:
Depunerea la banca a efectelor de incasat :
Incasarea prin banca :
Efecte remise si scontate
Efecte de incasat primate de furnizor de la clienti sunt pastrate in gestiune pana la scadenta si apoi depuse la banca pentru decontare. Daca furnizorul are nevoie de bani inainte de scadenta efectelor , poate sa decida vanzarea acestora, adica le poate sconta unei banci.
Scontul este dobada la care se adauga un comision bancar pentru plata efectului comercial inainte ca el sa ajunga la scadenta.
Inregistrarile contabile ce se genereaza sunt urmatoarele:
Predarea catre banca a efectului scontat:
Incasarea contravalorii efectelor remise spre scontare:
2.3.9. Contabilitatea operatiilor de incasari si plati fara numerar
Unitatile patrimoniale, pentru o buna circulatie a banilor, sunt interesate sa pastreze la diferite banci disponibilitatile lor banesti si sa efectueze operatiile de incasari si plati in sistemul decontarilor fara numerar.
Decontarile fara numerar sunt acele operatii bancare prin care, platile, respectiv incasarile, se fac prin trecerea (virarea) unei sume de bani datorata de debitor (cumparator sau alt platitor) din contul sau de la banca in contul de la banca al carui titular este creditorul (furnizorul sau beneficiarul de drepturi).
Plătile din contul debitorului se fac cu consimtamantul acestuia, cu exceptia celor ce reprezinta obligatii stabilite prin titluri executorii si in limita disponibilitatilor banesti din cont si a creditelor contractate. Intreprinderile isi pot deschide mai multe conturi de disponibil la banci (conturi, subconturi) pe activitate, destinatie, unitati, etc, astfel incat sa poata beneficia de servicii operationale, de securitatea si valorificarea mijloacelor banesti.
La efectuarea operatiilor de incasari si plati fara numerar, prin banca, se pot utiliza diferite forme (sisteme) de decontare și instrumente adecvate care sa faciliteze cu siguranta aceste operatii.
Disponibilitatile in lei ale agentilor economici sunt pastrate la banca in conturi deschise pe numele lor. Din ele se fac plati, in lei, catre alte persoane juridice care au, la randul lor, deschise conturi la banci, ori se ridica numerar pentu nevoile agentului economic spre a se face plati prin casieria lui .
Toate operatiile efectuate prin conturile de la banci sunt consemnate de banca in "Extrasul de cont" al acesteia, unde se inscriu incasarile, platile si soldul final. Aceasta impreuna cu anexele sale stau la baza inregistrarilor din contabilitatea agentului economic.
De mentionat ca semficatiile debitului si respectiv creditului din contabilitatea agentului economic sunt de sens contrar fata de debitul si creditul din extrasul de cont al bancii. Inscrierea unei sume in debitul contului de disponibilitati din contabilitatea agentului economic semnifica o crestere a mijloacelor banesti ale acestuia, pe cand in extrasul de cont al bancii apare in creditul extrasului de cont, semnificand cresterea obligatiilor banesti fata de agentului economic
Prin intermediul conturilor de la banci sunt delimitate si inregistrate și valorile de incasat, cum sunt cecurile si efectele comerciale depuse la banca, disponibilitatile in devize din conturile de la banca, creditele bancare pe termen scurt, precum si dobanzile aferente disponibilitatilor si creditelor bancare.
Toate conturile de la banci care concentreaza disponibilitatile banesti au functie contabila de activ. Se debiteaza, dupa caz, cu valorile de incasat sau cu incasarile de lichiditati, se crediteaza cu diminuarea valorilor de incasat pe masura lichidarii lor si cu platile de lichiditati. Au sold final debitor care reprezinta valorile de incasat sau disponibilitatile banesti existente in conturile de la banci, dupa caz.
Contul 5121 – Conturi la banci in lei, este un cont bifunctional, care se debiteaza cu incasarile si se crediteaza cu platile, prin intermediul sau sunt evidentiate si creditele de trezorerie acordate de banca. Cand soldul contului este creditor, el reprezinta creditele de trezorerie primite de intreprindere si cand soldul este debitor reprezinta disponibilitatile in lei
Inregistrarile contabile ale operatiunilor de incasari si plati prin Contul 5121 – Conturi la banci in lei:
Incasari in cont curent:
2. Plati din cont current:
Contul 5124 – Conturi la banci in devize
Evidenta analitica a conturilor de la banci se dezvolta pe fiecare banca in parte si pe fiecare tip de cont in parte.
Operatiile privind disponibilitatile in devize se inregistreaza in contabilitate folosind una din metodele:
metoda cursului fix consta in inregistrarea si evaluarea in lei , de-a lungul anului, a tuturor operatiunilor la un curs fix, prestabilit.
metoda cursului variabil ( cursului zilei) toate operatiunile se inregistreaza si evalueaza la cursul zilei comunicat de Banca Nationala. .
Exceptie fac cumpararile si vanzarile de valuta ( licitatii) care se inregistreaza la cursul bancii.
La inchiderea exercitiului financiar, disponibilitaiile in devize se evalueaza in contabilitate, la cursul valutar de schimb in vigoare la acea data, iar diferenta de curs valutar se inregistreaza dupa caz in conturile de venituri si cheltuieli.
2.3.10. Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt
Agentii economice care nu dispun de suficiente disponibilitati apeleaza la banci pentru obtinerea de creditele pentru finanterea desfasurarii activitatii curente a companiei.
Forma cea mai cuprinzatoare, mai putin restrictiva si mai facila sub aspectul derularii este finantarea prin linie de credit. Dobanda se aplica numai la soldul debitor al contului curent al companiei astfel, orice incasari pe care intreprinderea le primeste in contul curent diminueaza valoarea soldului debitor, respectiv suma la care se aplica, zilnic, rata convenita a dobanzii, ceea ce duce la plati de dobanda dimensionate in stricta concordanta cu gradul de utilizare a facilitatii si corelate cu rulajele companiei in conturile bancare.
Creditele bancare se pot acorda in lei sau valuta astfel:
credite in limita unui plafon de creditare. Banca achita obligatiile societatii comerciale chiar daca in cont curent nu exista disponibilitati suficiente efectuarii platilor. In acest caz contul de disponibilitati 512 se crediteaza.
Acordarea creditului prin alimentarea contului de disponibilitati cu valoarea creditului, utilizandu-se ciontul 519- Credite bancare pe termen scurt .
In cazul creditelor in valuta , la rambursarea creditului pot aparea diferente de curs valutar.
Pentru creditele acordate bancile percep o dobanda care poate fi:
Simpla si se calculeaza astfel Dobanda = Suma imprumutata * Rata dobanzii
Compusa ( cu capitalizare sau dobanda la dobanda) si se calculeaza:
Dobanda = Suma imprumutata ( 1+ Rata dobanzii)n- Suma imprumutata
Contul 519 Credite bancare pe termen scurt
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta creditelor acordate de banci pe termen scurt.
Contul 519 "Credite bancare pe termen scurt" este un cont de pasiv.
In creditul contului 519 "Credite bancare pe termen scurt" se inregistreaza:
– creditele bancare pe termen scurt, acordate de banca pentru nevoi temporare, prin conturi bancare distincte, inclusiv dobanzile datorate (512, 666).
In debitul contului 519 "Credite bancare pe termen scurt" se inregistreaza:
– creditele bancare pe termen scurt restituite, inclusiv dobanzile platite (512).
Soldul contului reprezinta creditele bancare pe termen scurt nerestituite.
Inregistrarile contabile ce se efectueaza la primirea unui credit bancar:
Incasarea creditului acordat de banca:
2. Dobanda cuvenita bancii
3. Rambursare partiala credit pe termen scurt:
4. Inregistrarea creditului pe termen scurt la credite nerambursate la scadenta:
5. Rambursarea ulterioara a sumei restante:
2.3.11. Contabilitatea dobanzilor aferente disponibilitatilor banesti si credite bancare pe termen scurt
Contul 518 – Dobanzi
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta dobanzilor datorate, precum si a dobanzilor de incasat, aferente creditelor acordate de banci in conturile curente, respectiv disponibilitatilor aflate in conturile curente.
Dobanzile datorate si cele de incasat, aferente exercitiului in curs, se inregistreaza la cheltuieli financiare, respectiv venituri financiare.
Contul 518- Dobanzi este un cont bifunctional.
In debitul contului 518- Dobanzi se inregistreaza:
– dobanzile de incasat aferente disponibilitatilor aflate in conturile curente (766);
– dobanzile platite aferente imprumuturilor primite (512);
In creditul contului 518 – Dobanzi se inregistreaza:
– dobanzile datorate, aferente creditelor acordate de banci in conturile curente (666);
– dobanzile incasate aferente disponibilitatilor aflate in conturile curente (512).
Soldul debitor reprezinta dobanzile de primit, iar soldul creditor, dobanzile de platit.
Inregistrarile contabile aferente incasarilor si platilor dobanzilor :
1. Inregistrare dobanda cuvenita pentru disponibilitatile pastrate in cont la banca :
2. Incasarea dobanzii
3. Inregistrare dobanda de platit bancii pentru creditele obtinute:
4. Plata dobanzii
2.3.12 Contabilitatea operatiilor de incasari si plati in numerar
O parte din operatiile de incasari si de plati efectuate de o unitate patrimoniala se realizeaza in numerar, prin casieria acesteia. incasarile si platile in numerar detin o pondere mai redusa in ansamblul operatiilor banesti, comparativ cu cele fara numerar, sub aspectul volumului de bani vehiculati, dar se caracterizeaza printr-o frecventa mare si o importanta deosebita pentru gestiunea agentului economic. Manipularea banilor prin casieriile proprii are in vedere, in general, operatii de incasari si plati care nu presupun utilizarea unui volum mare de disponibilitati banesti.
Documentul de înregistrare zilnica in contabilitate a operatiilor de casa este “Registrul de casa” la care se anexeaza documentele justificative de incasari si plati in numerar. Aceste documente sunt:
Pentru incasari:
cecul în numerar- pentru ridicarea banilor din contul bancar si depunerea in casierie;
chitanta – pentru banii incasati la facturile de vanzari de bunuri, lucrari si de prestari de servicii;
bonuri si centralizatoare ale caselor de marcat;
centralizatoare monetare pentru vanzari in magazinele cu amanuntul.
Pentru plati:
foaia de varsamant a numerarului la banca;
chitante pentru plati emise de alte unitati;
liste de plata avansuri la salarii, premii, concedii de odihna, etc.;
state de salarii, plata dividendelor pe baza statului de dividende repartizate.
De asemenea, sunt asimilate mijloacelor banesti sub forma de lichiditati si alte valori pastrate in casieria unitatii, cum ar fi timbre fiscale si postale, bilete de tratament si odihna, tichete si bilete de calatorie, etc. Motivatia pentru care aceste valori sunt asimilate lichiditatilor o constituie posibilitatea transformarii lor rapide in bani.
Contul 531- Casa este un cont de activ.
In debitul contului 531- Casa se inregistreaza:
– sumele ridicate de la banci (581);
– sumele incasate de la clienti (411, 419);
– sumele incasate de la asociati (455);
– sumele incasate reprezentand decontari in cadrul grupului si decontari privind interese de participare (451, 452);
– sumele incasate reprezentand aport la capitalul social (456);
– sumele incasate de la debitori (428, 461);
– sumele incasate de la creditori diversi (462);
– sumele incasate reprezentand venituri anticipate (472);
– sumele restituite in numerar reprezentand avansuri de trezorerie neutilizate (542);
– sumele incasate reprezentand imobilizari financiare pe termen scurt cedate (501, 502, 503, 506, 508);
– sumele incasate din prestari servicii, vanzarea marfurilor si alte activitati (704, 707, 708);
– sume incasate din despagubiri si alte venituri din exploatare (758);
– diferentele favorabile de curs valutar aferente disponibilitatilor in valuta la incheierea exercitiului financiar sau operatiunilor efectuate in valuta (765);
In creditul contului 531- Casa se inregistreaza:
– depunerile de numerar la banci (581);
– costul de achizitie al investitiilor financiare cumparate in numerar (261, 262, 263, 265, 267, 269, 501, 502, 503, 505, 506, 508, 509);
– platile efectuate catre furnizori (401, 404);
– valoarea avansurilor acordate pentru livrari de bunuri, prestari de servicii sau executari de lucrari (409);
– sumele achitate personalului (421, 423, 424, 425, 426, 428);
– sumele achitate tertilor reprezentand retineri sau popriri din remuneratii (427);
– sumele achitate reprezentand decontari in cadrul grupului si decontari privind interese de participare (451, 452);
– sumele restituite asociatilor (455, 456);
– dividendele platite actionarilor sau asociatilor (457);
– sumele achitate diversilor creditori (462);
– platile efectuate reprezentand sume transferate intre unitate si subunitati (481);
– avansurile de trezorerie acordate (542);
– platile in numerar reprezentand alte valori achizitionate (532);
– diferentele nefavorabile de curs valutar, aferente disponibilitatilor in valuta la incheierea exercitiului financiar sau operatiunilor efectuate in valuta in cursul exercitiului (665);
– platile efectuate reprezentand alte cheltuieli de exploatare (658);
Soldul contului reprezinta numerarul existent in casierie.
Subconturile pentru Contul 531 – Casa sunt:
5311 – Casa in lei.
5314 – Casa in valuta.
Contul 5314 – Casa in valuta functioneaza ca si contul 5311 Casa in lei, doar ca sumele sunt exprimate in devize si in lei.
Agentii economici pot efectua, in limitele prevazute de legislatia in vigoare, incasari si plati prin caserie in valuta.
Evidenta operativa a numerarului in devize se tine cu ajutorul “Registrul de casa” care va avea coloane atat pentru incasari, plati, sold in lei, cat si pentru asemenea operatii in devize. Pentru fiecare fel de valuta se conduce cate un registru de casa.
Relatiile dintre valutele straine si leii romanesti ca si diferentele de curs valutar ce apar in timpul si la sfarsitul exercitiului financiar, se calculeaza si se regularizeaza la fel ca cele privind disponibilitatile in valuta pastrate in conturi la banci.
Pentru inregistrarea operatiilor de incasari si plati in devize se pot folosi una din metodele:
· metoda inregistrarii operatiilor la cursul pietei sau zilei;
· metoda inregistrarii operatiilor la un curs fix.
La sfarsitul exercitiului financiar, pentru ambele metode, soldul este evaluat la cursul oficial, iar diferenta este inregistrata dupa caz, la conturile de cheltuieli sau venituri din diferente de curs valutar.
Contul 532 – Alte valori
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta bonurilor valorice, timbrelor fiscale si postale, biletelor de tratament si odihna, tichetelor si biletelor de calatorie, tichetelor de masa, a altor valori, precum si a miscarii acestora.
Contul 532 – Alte valori este un cont de activ.
In debitul contului 532 Alte valori se inregistreaza:
– valoarea bonurilor valorice, a timbrelor fiscale si postale, biletelor de tratament si odihna, tichetelor si biletelor de calatorie si a altor valori, achizitionate (401, 531, 542).
In creditul contului 532 Alte valori se inregistreaza:
– valoarea bonurilor valorice, a timbrelor fiscale si postale, biletelor de tratament si odihna, tichetelor si biletelor de calatorie si a altor valori, consumate (301, 428, 604, 624, 625, 626).
Soldul contului reprezinta alte valori existente.
2.3.13 Contabilitatea acreditivelor si a avansurilor de trezorerie
Una din modalitatile de plata cel mai des utilizate in tarile cu economie de piata si in schimburile economice internationale o reprezinta acreditivul. Acreditivul este definit de literatura de specialitate ca o suma de bani rezervata in mod special de unitatea cumparatoare din contul sau, la unitatea bancara ce deserveate unitatea patrimoniala furnizoare, pentru ca acesteia sa i se achite contravaloarea bunurilor expediate, serviciilor prestate sau lucrarilor executate in baza prezentarii documentelor specifice, bancii sale. Acesta este utilizat des in decontarile internationale ca o masura de siguranta pentru incasarea livrarilor la export. Pentru incasarea sumelor prevazute in acreditiv furnizorul trebuie sa prezinte bancii de care apartine, documente din care sa rezulte indeplinirea conditiilor din acreditiv pentru livrarea bunurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrarilor.
Daca disponibilitatile sunt imobilizate sub forma de acreditive se inregistreaza in debitul contului 541- Acreditive. Pe măsura efectuarii platilor catre terti sau incetarii valabilitatii acreditivului, contul se crediteaza. Soldul debitor reprezinta acreditivele existente deschise la banci. Acesta se dezvolta pe doua conturi analitice: 5411- Acreditive in lei si 5412 – Acreditive in devize.
Sumele încredintate de intreprindere administratorilor sau altor persoane imputernicite, inclusiv avansurile spre decontare, pentru efectuarea unor plati in favoarea acesteia se înregistreaza în contul 542 – Avansuri de trezorerie.
Tipurile de inregistrari proprii contului 542 – Avansuri de trezorerie sunt:
a) sumele acordate în numerar administratorilor sau altor persoane autorizate sa faca plati:
b) platile efectuate de catre administratori sau alte persoane autorizate sa faca plati:
c) soldurile neutilizate se depun la casierie, iar inregistrarea este:
3.3.14. Contabilitatea viramentelor interne
Contul 581 Viramente interne
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta viramentelor de disponibilitati intre conturile de trezorerie.
Contul 581- Viramente interne este un cont de activ.
In debitul contului 581 "Viramente interne" se inregistreaza:
– sumele virate dintr-un cont de trezorerie in alt cont de trezorerie (512, 531, 541, 542).
In creditul contului 581 "Viramente interne" se inregistreaza:
– sumele intrate intr-un cont de trezorerie din alt cont de trezorerie (512, 531, 541, 542).
De regula contul nu prezinta sold.
Folosirea contului se explica prin aceea ca intre momentul depunerii la banca a ordinului de plata si documentelor justificative privind transferul efectiv de sume intre conturile de trezorerie si consemnarea lor in extrasul de cont poate interveni un anumit interval de timp. In acest interval de timp, operatiile se inregistreaza prin contul 581 -Viramente interne. De exemplu: La depunerea din casierie pe baza de foaia de varsamant a unei sume de bani in contul curent de la banca se fac inregistrarile:
a) la depunerea efectiva a sumei de bani:
b) la consemnarea operatiei in extrasul de cont:
Un al doilea motiv este cel al delimitarilor acelor operatii care fac obiectul inregistrarii in mai multe registre distincte conduse pentru fiecare cont de trezorerie, precum si evitarea contabilizarii fara risc a dublei folosiri a viramentelor de disponibilitati dintr-un cont de trezorerie la alt cont de trezorerie.
2.3.15. Contabilitatea deprecierilor investitiilor financiare pe termen scurt
Din grupa 59 "Provizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie" fac parte conturile:
Contul 591 "Provizioane pentru deprecierea investitiilor financiare la societatile din cadrul grupului";
Contul 592 "Provizioane pentru deprecierea actiunilor proprii";
Contul 593 "Provizioane pentru deprecierea actiunilor";
Contul 595 "Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor emise si rascumparate";
Contul 596 "Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor";
Contul 598 "Provizioane pentru deprecierea altor investitii financiare si creante asimilate".
Cu ajutorul conturilor din aceasta grupa se tine evidenta constituirii, provizioanelor pentru deprecierea investitiilor financiare la societatile din cadrul grupului, actiunilor proprii, actiunilor, obligatiunilor emise si rascumparate, obligatiunilor si a altor investitii financiare si creante asimilate, precum si a suplimentarii, diminuarii sau anularii acestora, potrivit legii.
Conturile din aceasta grupa sunt conturi de pasiv.
In creditul conturilor din grupa 59 "Provizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie" se inregistreaza:
– valoarea provizioanelor pentru deprecierea conturilor de trezorerie, constituite sau suplimentate, potrivit legii, pe feluri de provizioane (686).
In debitul conturilor din grupa 59 "Provizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie" se inregistreaza:
– sumele reprezentand diminuarea sau anularea provizioanelor pentru deprecierea conturilor de trezorerie (786).
Soldul conturilor reprezinta valoarea provizioanelor constituite pentru deprecierile constatate existente la sfarsitul perioadei.
Provizioanele sunt instrumente contabile de corelare a inregistrarilor scriptice cu realitatea economica faptica. Ele sunt simple conventii contabile, care impiedica distribuirea catre actionari a anumitor sume din profitul intreprinderii.
Din punct de vedere financiar, se poate spune ca provizioanele duc la intarirea capitalizarii firmei pentru a se putea face fata unor deprecieri, cheltuieli sau riscuri viitoare.
Principalele doua forme in care se realizeaza corelarea inregistrarilor scriptice cu realitatea economica faptica sunt:
-reglarea valorii activelor si pasivelor inregistrate in patrimoniu la costul istoric si aducerea lor la valoarea de utilitate, de piata sau de realizare, valoarea justa in prezent;
-anticiparea anumitor riscuri si cheltuieli pentru perioada curenta si reflectarea lor in situatiile financiare ale acestei perioade chiar daca manifestarea lor ca fluxuri financiare va avea loc numai intr-o perioada urmatoare.
Determinarea valorii juste, de piata, a unui activ se face prin inventariere; operatiunea de inventariere trebuie sa se aplice simultan tuturor activelor apartinand aceleiasi categorii, pentru a pastra imaginea fidela a patrimoniului.
Daca valoarea justa este mai mica decat valoarea de intrare a investitiilor financiare , diferenta este o depreciere si pentru a o putea contabiliza se constituie un provizion pe seama cheltuielilor sau se ajusteaza valoarea contabila a investitiilor .
Anul urmator la inventar poate rezulta :
pretul de piata este mai mic decat pretul de intrare in acest caz pentru diferenta respectiva se constituie o depreciere sulimentara ce se inregistreaza intr-un cont de cheltuieli
pretul de piata este mai mare decat pretul de intrare – in acest caz provizionul se diminueaza sau anuleaza transformandu-se in venit din provizioane pentrui deprecieri.
Capitolul 3. Studiu de caz
S.C. EXPREL PROD S.R.L.. are sediul social in municipiul Constanta, Bdul. Aurel Vlaicu nr. 25 judetul Constanta si are ca principal obiect de activitate exploatarea forestiera procesand masa lemnoasa proprie precum si prestari de servicii pentru diversi agenti economici. Societatea a fost constituita in anul 2001.
Firma cu capital integral privat a avut o evolutie ascendenta ca rezultat al dezvoltarii bazei materiale si a investitiilor realizate pentru procurarea mijloacelor si mecanismelor cu specific forestier . Societatea este preocupata pentru continuarea etapei investitionale , pentru perioada imediat urmatoare in scopul completarii obiectului de activitate va achizitiona masini si utilaje specifice prelucrarii lemnului pentru a putea procesa materia prima proprie rezultata prin exploatatrea masei lemnoase pe picior, dupa cum , va continua sa procure utilaje de tip forestier performante pentru cresterea gradului de mecanizare a lucrarilor forestiere.
Capitalul social este fixat la suma de 200 RON, impartit in 20 actiuni nominative in valoare nominala de 10 RON fiecare, capital in intregime subscris si varsat, raspunderea fiind impartita intre cei doi asociati ai sai. Acestia au contribuit la aportarea capitalului social in mod egal.
Societatea este platitoare de TVA lunar si este deasemenea platitoare de impozit pe profit.
Scopul societatii este producerea si comercializarea produselor care fac obiectul de activitate al societatii comerciale.
Obiectul de activitate al societatii este:
a) executia si comercializarea de produse din material lemnos ( busteni gater si de derulaj, celuloza,lemn foc, cherestele);
b) activitati de export ( busteni, cherestea);
c) lucrari de intretinere si reparare a utilajelor cu specific forestier;
d) comercializarea cu ridicata si amanuntul a tuturor produselor rezultate din obiectul de activitate, prin retea proprie pentru terti si prin terti.
Toate sortimentele din material lemnos rezultate au desfacere pe baza de contracte cu societati profilate pe prelucrarea lemnului, cum sunt S.C. TREMULA S.A. Tulcea, S.C. CELHART DONARIS S.A. Braila, S.C. ROMTIL FOREST S.R.L. Isaccea, S.C. TOMIS FOREST S.R.L. Constanta precum si prin vanzarea cu amanuntul din depozitele proprii.
Segmentele de piata vizate sunt: in special prelucrarea lemnului- rezultand cherestele si semifabricate din lemn, constructii, comertul cu ridicata si amanuntul.
S-a asigurat o calitate mai buna a produselor din lemn in special la buteni de gater, publicitate si facilitati contractuale care sa-i incurajeze pe clienti. Toate acestea au ajutat firma sa vinda 200.000 mc de busteni gater.
Profitul brut realizat in anul 2006 este 378.494 RON, iar cel net de 316.149 RON.
Valoarea capitalurilor proprii la finele anului 2006 era de 316.549 RON
In ceea ce priveste repartizarea profitului avem:
Din total profit net: 316.149 RON
– pentru fond de rezerva 0 RON;
– surse proprii de finantare 0 RON;
– dividende 316.149 RON.
Cifra de afaceri 2006 : 1.066.888 RON
Cheltuieli totale 2006 : 770.845 RON
Profitul brut realizat in anul 2007 este 183.430 RON, iar cel net de 153.625 RON.
Valoarea capitalurilor proprii la finele anului 2007 era de 154.025 RON
Din total profit net: 153.625 RON
– pentru fond de rezerva 0 RON;
– surse proprii de finantare 0 RON;
– dividende 153.625 RON.
Cifra de afaceri 2007 : 966.393 RON
Cheltuieli totale 2007: 708.681 RON
Analiza financiara pe baza datelor din bilantul contabil Anexa 1, se bazeaza pe corelatiile existente intre elementele patrimoniale aflate in activul bilantului sub forma mijloacelor economice si cele din pasivul bilantului sub forma surselor de finantare.
Analiza financiara are ca obiectiv determinarea punctelor slabe si tari ale firmei pornind de la analiza exercitiului financiar incheiat.
INDICATORII ECONOMICO-FINANCIARI LA S.C. EXPREL PROD S.R.L.
SITUATIA NETA (2006) = 316.549
(2007) = 952.524
Situatia neta a intrepinderii este pozitiva si crescatoare, in anul 2007 avand cea mai mare valoare, realizandu-se astfel obiectivul major al gestiunii financiar si anume maximizarea valorii intreprinderii, adica a valorii capitalurilor. O situatie neta crescatoare este rezultatul desfasurarii unei activitati eficiente, profitabile, care genereaza un profit suficient atat pentru remunerarea aportorilor de capital (actionarii si creditorii, in primul rand), cat si pentru cresterea sau, cel putin, mentinerea afacerii prin cresterea abilitatii managerilor.
II. INDICATORI DE LICHIDITATE
1) Lichiditate generala (2006) = 1.40
(2007) = 1.89
Acest indicator reflecta posibilitatea activelor circulante curente de a se transforma intr-un termen scurt in lichiditati pentru a satisface obligatiile de plati exigibile. Se considera o lichiditate globala favorabila cand indicele este supraunitar. Se observa ca lichiditatea generala a crescut in anul 2007 fata de 2006. Se apreciaza o lichiditate mai buna. Valoarea optima a acestei rate este cuprins intre 2 si 2,5.
2) Lichiditate patiala (2006) = 1.15
(2007) = 1.82
Aceasta rata exprima capacitatea societatii de a-si plati datoriile pe termen scurt din creante, investitii financiare pe termen scurt si disponibilitati . Valoarea optima este cuprinsa intre 0,8 si 1.
3) Rata solvabilitatii (2006)= 1.64
(2007)=1.99
Acest indicator exprima gradul in care societatea face fata datoriilor sale. O rata mai mare de 1,5 dovedeste ca intreprinderea este solvabila, adica are capaciatea de a-si achita datoriile pe termen scurt, mediu sau lung prin valorificarea activelor.
4) Rata de indatorare generala ( 2006) = 1.85
(2007) = 6.53
Aceasta rata furnizeaza informatii asupra autonomiei intreprinderii fata de creditorii sai, si sta la baza normelor bancare de acordarea creditelor si definesc capacitatea de indatorare. Nivelul ratei inregistreaza o tendinta de crestere accentuata in perioada analizata. Valoarea optima este mai mica de 2. Cand aceasta valoare este atinsa capacitatea de indatorare este saturata- deci nu mai poate lua credite bancare.
III. INDICATORI DE ECHILIBRU FINANCIAR
1) Rata autonomiei financiare (2006) = 0.90
(2007) = 0.89
Acesta masoara independenta sau dependenta intreprinderii fata de banci. Sensul favorabil de evolutie este crescator. O autonomie foarte mare indica insa nefolosirea sursei bancare de finantare. Indicatorul este utilizat si de catre banci in aprecierea oportunitatii acordarii creditului.
2) Rata de finantare a stocurilor (2006) = 1.70
(2002) = 1.15
Exprima gradul in care stocurile sunt finantate din fondul de rulment, respectiv din resursele permanente ramase dupa finantarea investitiilor in imobilizari are valoarea cea mai mare in anul 2006, cand stocurile inregistreaza cea mai mare valoare, iar fondul de rulment cea mai mare valoare. Pe ansamblu valorile sunt satisfacatoare.
3) Rata datoriilor (2006) = 0.65
(2007) = 0.51
Reflecta gradul de indatorare, limita pana la care societatea este finantata din alte surse decat cele proprii. Cu cat indicatorul este mai aproape de 0 este mai bine. In perioada analizata, cel mai bun rezultat s-a obtinut in anul 2007.
4) Rata capitalului propriu (2006) = 2.54
(2007) = 1.70
5) Rata de rotatie a obligatiilor (2006) = 1.82
(2007) = 0.96
Indicatorul care are valoarea cea mai apropiata de 0 este de preferat, astfel, in anul 2007 s-a obtinut cea mai buna valoare.
IV. INDICATORI DE GESTIUNE
1) Rotatia activelor circulante (2006) = 1.39
(2007) = 0.52
2) Rotatia activului total (2006) = 11.15
(2007) = 0.49
Rotatia activelor marcheaza starea lor de lichiditate si se pot exprima in numar de circuite sau numar de zile. O buna gestiune financiara consta in apropierea duratei creditului acordat clientilor de cea obtinuta de la furnizori.
3) Durata medie de recuperare a creantelor(2006) = 1.20
(2007) = 1.20
V. INDICATORI DE RENTABILITATE
1) Rata rentabilitatii economice (2006) = 1.08
(2007) = 1.06
Exprima capacitatea societatii de a produce profit din activitatea de baza si masoara eficienta mijloacelor materiale si financiare alocate. Ea trebuie sa fie superioara ratei inflatiei. In anul 2006 intreprinderea a obtinut profit mai mare decat in anul 2007.
2) Rata rentabilitatii financiare (2006) = 1
(2007) = 1
Exprima capacitatea capitalurilor proprii de a produce profit. Profitul este distribuit sub forma de dividende actionarilor sau se capitalizeaza fapt ce determina cresterea valorii intreprinderi si implicit a averii actinarilor. Pentru ca actiunile soietatii sa fie atractive , rata rentabilitatii financiare trebuie sa fie mai mare decat rata dobanzii remunerate de banci pentru depozitele la termen.
3) Rata rentabilitatii resurselor (2006) = 0.41
(2007) = 0.22
Exprima eficienta activitatii, a consumurilor pentru obtinerea profitului. Se poate constata ca rentabilitatea oscileaza.
VI. INDICATORI AI FONDULUI DE RULMENT
1) Fondul de rulment total (2006) = 778.189
(2007) = 1.868.212
2) Fondul de rulment propriu (2006) = 191.837
(2007) = 63.478
Un fondul de rulment propriu pozitiv asigura intreprinderii independenta financiara si libertate in luarea deciziilor de investitii.
3) Necesar fond de rulment (2006) = 117.605
(2007) = -109.905
Daca necesarul de fond de rulment este pozitiv rezulta ca resursele curente nu acopera nevoile curente, diferenta urmand sa fie finantata din fondul de rulment net global sau din credite de trezorerie.
Daca necesarul de fond de rulment este negativ inseamna ca operatiile curente nu implica nici o imobilizare de capitaluri, ci degaja resurse.
4) Fond de rulment net global (2006) = 227.363
(2007) = 83.177
Fond de rulment net global exprima incidenta ciclului de investire asupra echilibrului financiar global. Daca este pozitiv rezulta ca o parte din resursele durabile ramane disponibila pentru finantarea activitatii curente.
5) Trezoreia neta (2006) =109.758
(2007) =193.082
Trezoreria neta este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati echilibrate si eficiente. Ea releva calitatea echilibrului general al intreprinderii atat pe termen lung cat si pe termen scurt.
Trezoreria neta este pozitiva in toti ani evidentiind ca exercitiile financiare s-au incheiat cu un surplus monetar ce trebuie fructificat pe piata monetara si financiara.
Evolutia trezoreriei nete pe perioada exercitiului financiar prezinta cash-flow-ul.
Cash-flow = Trezoreria Neta (2007) – Trezoreria Neta (2006) = 193.082 – 109.758 = 83324
Cash-flow pozitiv reflecta o marja a activului real, a averii proprietarilor.
Cash-flow-ul este in primul rand un proces investitional continuu intr-o afacere, care are ca tinta obtinerea unui surplus monetar , in al doilea rand, cash-flow-ul este o stare financiara a firmei care reflecta atat formarea resurselor banesti, cat si utilizarea lor si in al treilea rand, prin cash-flow se evalueaza castigurile monetare pe care le poate obtine un intreprinzator dintr-o afacere.
Contabilizarea operatiunilor ce au loc in anul 2008 :
– In data de 01.01.2008 societatea constituie la BRD un depozit lunar in valoare de 100.000,00 lei , rata dobanzii anuale 12% . In data de 31.01.2008 se incaseaza dobanda aferenta depozitului iar la data de 01.02.2008 depozitul se lichideaza:
– constituirea depozitului la data de 01.01.2008
Inregistrarea in contul curent:
Inregistrarea in contul de depozit :
– incasarea dobanzii aferente depozitului:
– lichidarea depozitului
Inregistrarea in contul de depozit :
Inregistrarea in contul curent:
– In data de 02.01.2008 pentru a obtine un beneficiu pe termen scurt, societatea achizitioneaza un numar de 2000 de titluri de plasament la un pret de 15,00 lei. Plata se face cu ordin de plata din contul curent deschis la BRD .
– In data de 02.01.2008 societatea a achitat prin contul curent din BRD cu ordinul de plata factura furnizor in valoare de 1.652,00 lei . Banca a perceput un comision bancar de 8,00 lei
– Societatea achita in data de 03.01.2008 suma de 1.400,00 lei reprezentand chiria pentru sediu social, conform contractului de inchiriere incheiat intre Proprietar – persoana fizica si S.C. EXPREL PROD S.R.L. , plata acestuia realizandu-se din casieria unitatii pe baza dispozitiei de plata. Inregistrarile sunt:
– Societatea cumpara motorina pentru masina in valoare de 119,00 lei, pe baza bonului fiscal de la SC Mol Romania SRL . Operatiunea impune achitarea pe loc cu numerar a datoriei, precum si inregistrarea directa in contul de cheltuieli a combustibilului.
– Se ridica in data de 12.01.2008 numerar din contul de la BRD in valoare de 3.500,00 lei, in vederea achitarii chenzinei a doua de salarii. Ridicarea de numerar se face pe baza CEC-ului de numerar, documentul urmand a fi inregistrat atat in registrul de casa al unitatii, cat si in Extrasul de cont. Pentu aceasta operatiune banca percepe un comision de 0.5% din valoarea ridicata. Inregistrarile sunt urmatoarele:
– In data de 15.01.2008 se plateste lichidarea de salarii (chenzina a doua ) pentru luna Decembrie 2007 în valoare de 2.765,00 lei, conform statulul de salarii . Plata catre salariati este înregistrata in registrul de casa.
– Se achita din BRD factura de leasing din data de 11.01.2008 prin virament bancar cu ordin de plata in valoare de 1.268,74 lei. Operatia este evidentiata in extrasul de cont, si duce la stingerea datoriei fata de furnizorul de imobilizari . Banca opreste pentru operatiunea de plata un comision de 6.10 lei.
– In data de 18.01.2008 sunt virate catre Bugetul asigurarilor de stat, contributiile sociale aferente fondului de salarii din luna Decembrie 2007, precum si impozitul pe veniturile din salarii ale angajatilor in procent de 16%. Acestea sunt evidentiate centralizatorul statului de plata din luna Decembrie 2007 . Plata acestora se face pe baza de ordine de plata, iar pentru fiecare operatiune banca percepe un comision de 6 lei.
– Se vireaza din contul bancar de la Trezorerie Mun. Constanta in data de 24.01.2008 datoria fiscala – TVA de plata aferenta activitatii din luna Deecembrie 2007. Valoarea acesteia de 1.117,00 lei, este reflectata in soldul initial creditor al contului 4423. Plata se realizeaza cu ordinul de plata de trezorerie. Trezoreria nu percepe comision pentru operatiunile de plata efectuate.
– Se intocmeste lista de avans chenzinal, iar pe baza ei se achita prima chenzina a drepturilor salariale cuvenite salariatilor pe luna Ianuarie 2008. Avansul este in valoare de 1.800, 00 lei, el achitandu-se din casieria unitatii, plata fiind inregistrata registrul de casa al unitatii:
– Se incaseaza venituri financiare de natura dobanzilor in contul bancar deschis la BRD si in contul de Trezorerie. Incasarea dobanzi in valoare de 18,32 lei pentru disponibilitatile banesti din contul curent BRD este evidentiata in extrasul de cont bancar din data de 30.01.2008. In extrasul de cont de trezorerie este evidentiata incasare dobanzii in valoare de 6,87 lei.
– In data de 30.01.2008 soldul titlurilor de plasament achizitionate este de 32.000,00 lei, deoarece o unitate de fond a inregistrat cursul de 16,00 lei. Avand in vedere ca la data achizitionarii celor 2000 titluri de plasament, cursul unei unitati de fond era de 15,00 lei, societatea va inregistra venituri financiare in suma de 2.000,00 lei
( 16,00-15,00) * 2000 titluri = 2.000,00 lei
– Se incaseaza in data 01.01.2008 in numerar valoarea de 13.000,00 lei aferenta unei facturi client. Se taie chitanata care va fi înregistrata in registrul de casa.
– Se incaseaza in data de 01.01.2008 prin banca ordinul de plata al unui client, in valoare de 10.000,00 lei. Operatiunea este evidentiata in extrasul de cont bancar BRD care percepe un comision de 6,00 lei.
– Asociatul „x” al societatii crediteaza firma prin casierie in data 01.01.2008 cu suma de 3.550,00 lei, pentru nevoile urgente de plati ale acesteia. Inregistrarea creantei fata de asociat este evidentiata prin dispozitia de casierie de incasare si este trecuta in registrul de casa.
– Avand nevoie de disponibilitati in contul curent BRD in data de 19.01.2008 societatea decide transferarea unei sume de 32.500,00 lei din contul de trezorerie in cel de la BRD. Operatiunea se realizeaza prin ordin de plata .
– SC EXPREL PROD SRL primeste de la un client un CEC in valoare de 10.000,00 lei , pe care il depune in banca pentru incasare. Incasarea este evidentiata in extrasul de cont de la BRD care percepe un comision de 8,00 lei pentru sume incasate.
– Avand nevoie de bani inainte de scadenta unui bilet la ordin in valoare de 60.000,00 lei primit de la un client SC EXPREL PROD SRL decide scontarea acestuia bancii BRD care pretinde un scont de 500,00 lei
– SC EXPREL PROD SRL are în evidenata sa contabila un client care ii datoreaza 10.500,00 lei creanta neincasata cu o vechime de peste 60 zile. Societatea a actionat in justitie clientul respectiv pentru obtinerea titlului executoriu in vederea executarii silite, dar nu a evidentiat in contabilitatea sa creanta incerta. Astfel ca in cursul lunii decembrie, trebuia sa se inregistreaze urmatoarea operatie contabila:
La inchiderea exercitiului financiar, in baza principiului prudentei, trebuia constituit un provizion la nivelul creantei datorate de client, mai putin TVA aferent:
In situatia in care in exercitiul urmator se va incasa creanta de la clientul incert, se va anula ajustarea constituita si se va inregistra incasarea creantei:
Daca se constata ca acest client este insolvabil, se anuleaza provizionul si se inregistreaza pierderea din anularea creantei:
CONCLUZII SI RECOMANDARI
In urma analizei financiare pe baza datelor din bilantul contabil aferent anului 2007 se pot sintetiza cateva aspecte esentiale cu privire la activitatea desfasurata in perioada 2006-2007:
– Cifra de afaceri pe anul 2007 a scazut cu 10 % fata de anul 2006 iar profitul net al anului 2007 s-a redus la jumatate fata de anul 2006.
– Experienta indelungata in domeniu si existenta unui personal bine format;
– Existenta unui actionariat stabil;
– Capacitati de productie si transport mai greu de adaptat la reducerea consumului;
– Activitatea de marketing insuficient dezvoltata;
– Diversificarea insuficienta a producției;
– Ciclu de productie lung, iar in lunile de iarna exploatarea forestiera este ingreunata de cantitatile excedenale de precipitatii si temperaturile foarte scazute.
– Lichiditatea este in crestere dar sub limitele minime – firma nu este capabila sa faca fata angajamentelor asumate fata de terti, fapt ce poate fi cauzat de incapacitatea firmei de a-si recupera la timp creantele.
– Solvabilitatea calculata mai sus este mai mare de 1,5 deci societatea are capacitatea de a-si achita datoriile pe termen scurt, mediu si lung prin valorificarea activelor de care dispune. Conform marimilor inregistrate de ratele de solvabilitate, firma poate apela in continuare la credite bancare pentru a-si forma volumul de resurse banesti necesare continuarii activitatii, dezvoltarii si efectuarii de noi investitii, deoarece are posibilitatea sa le ramburseze din capitalul sau propriu.
Insa, aceste rate trebuie asumate si in functie de pozitia sa de lichiditate. Nivelurile inregistrat la ratele de lichiditate se afla sub cele cerute de banci, si astfel exista riscul ca obtinerea de credite sa se faca la o rata de dobanda mai mare. Iar, daca rentabilitatea economica pe viitor nu va depasi aceasta rata de dobanda, utilizarea de astfel de capitaluri imprumutate nu va fi eficienta, si va determina in timp scaderea puterii firmei.
– Rata de indatorare generala este crescuta deci societatea nu mai poat lua credite si in acest caz managerii trebuie sa apeleze la surse de finantare proprii – emisiuni de actiuni. Daca se previzioneaza profituri mari pe viitor se vor prefera sursele imprumutate si cand valoarea de piata a actiunilor va creste datorita profiturilor obtinute, se pot emite actiuni.
– Trezoreria neta pozitiva evidentiaza faptul ca exercitiul financiar s-a incheiat cu un surplus monetar.
Masuri cu aplicabilitate incepand cu anul 2008:
– Controlul strict al cheltuielilor si supravegherea permanenta a starii de lichiditate;
– Urmarirea mai atenta a evolutiei concurentei;
– Consolidarea si extinderea actualei retel de vanzare;
– Stabilizarea si atingerea nivlelor prevazute si cointeresarea mai buna a rezultatelor din productie cu nivelul salariilor platite printr-un sistem de salarizare stimulativ corelat cu cresterea productivitatii muncii (politica de salarizare)
– Renuntarea la produsele nerentabile si axarea pe produsele cerute de piata;
– Promovarea unui sistem de vanzari cu plata in rate, care sa creasca cota de piata din randul persoanelor fizice, ducand astfel la o crestere a vanzarilor si implicit a incasarilor;
– O politica de promovare mai activa, o crestere a productivitatii, o implementare de sistem de management al calitatii care sa creasca sansele competitive si sa duca la incheierea unor contracte pe termen lung (participarea la licitatii, oferte publice) care sa asigure vanzari/ incasari si in periodele de iarna.
– O politica de aprovizionare mai eficienta care sa presupuna reducerea stocurilor supradimensionate de materii prime fata de necesarul de productie ;
– Perfectarea de contracte comerciale de vanzare-cumparare, a caror clauze sa faciliteze activitatea de productie si sa creasca viteza de rotatie a debitelor clientilor:
– perceperea de penalizari in cazul nerespectarii termenelor de plata;
– incasarea unui avans de 20%-30% din totalul valorii contractului, inainte de inceperea livrarilor;
– retinerea drept garantie de file CEC sau incasarea prin efecte comerciale de natura biletelor la ordin si cambiilor.
– Achizitionarea de echipamente de investitii finantate prin imprumuturi cu scadenta egala cu durata de viata economica a echipamentului, pentru ca din cash-flow-ul generat de utilizarea respectivului activ sa fie achitate transele si dobanzile aferente imprumutului.
– Cotarea intreprinderii la bursa – firmle cotate la bursa au mai multe posibilitati de finantare decat cele necotate, putand atrage fonduri pentru investitii.
– Realizarea unei concordante intre scadentele creantelor si cele ale datoriilor pe termen scurt, iar pe de alta parte dezvoltarea unei politici agresive cu clientii prin reducerea soldului creante-clienti micsorand astfel durata de incasare. Acest alternativa trebuie adoptata, insa, cu luarea in considerare a limitelor impuse de riscul indepartarii clientilor spre alti furnizori.
– Firma poate opta pentru obtinerea de disponibilitati si la stimularea platii creantelor in numerar prin acordarea de disconturi.
Anexa 1 – Chitanta pentru operatiuni in valuta
│Unitatea …………………………………… │
│Codul de identificare fiscală ………………… │
│Nr. de înregistrare la Oficiul reg. com. ………. │
│Sediul (localitatea, str., număr) …………….. │
│Județul ……………………………………. │
│ │
│ CHITANȚĂ PENTRU OPERAȚIUNI ÎN VALUTĂ Nr. …………… │
│ Data …………….. │
│ │
│Am primit/plătit de la/către ………………………………………………………..│
│următoarele sume în valută, reprezentând: …………………………………………….│
│………………………………………………………………………………….│
├───────────────────────┬─────────────────────────────────┬─────────────────┬──────────────────┤
│ │ Suma în valută │ │ │
│ Felul valutei ├────────────────┬────────────────┤ Cursul │ C/val în lei │
│ │ în cifre │ în litere │ │ │
├───────────────────────┼────────────────┼────────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
├───────────────────────┼────────────────┼────────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
├───────────────────────┼────────────────┼────────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
├───────────────────────┼────────────────┼────────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│ Total │ x │ x │ x │ │
├───────────────────────┴────────────────┴────────────────┴─────────────────┴──────────────────┤
│ Casier, │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
14-4-1/a
Anexa 2 – Borderoul documentelor achitate cu cecuri de decontare
Anexa 3 – Registru de casa
Unitatea ………….. ┌────────────────────┬────────┐
│ Data │ Contul │
REGISTRU DE CASĂ ├──────┬──────┬──────┤ casa │
│ Ziua │ Luna │ Anul │ │
├──────┼──────┼──────┼────────┤
┌────┬───────────┬───────────┬─────────────────┬─┴──────┴──────┴┬─────┴────────┤
│Nr. │ Nr. │ Nr. │ Explicații │ Încasări │ Plăți │
│crt.│ act casă │ anexă │ │ │ │
├────┴───────────┴───────────┴─────────────────┼────────────────┼──────────────┤
│Report/Sold ziua precedentă │ │ │
├────┬───────────┬───────────┬─────────────────┼────────────────┼──────────────┤
├────┼───────────┼───────────┼─────────────────┼────────────────┼──────────────┤
├────┼───────────┼───────────┼─────────────────┼────────────────┼──────────────┤
├────┴───────────┴───────────┴─────────────────┼────────────────┼──────────────┤
│De reportat pagini/TOTAL │ │ │
├──────────────────────────────────────────────┴────────────────┴──────────────┤
│ Casier, Compartiment financiar-contabil, │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Unitatea ………….. ┌────────┐
│ Contul │
REGISTRU DE CASĂ │ casa │
├────────┤
──────────────────────────────────────────────────────────────────────┴────────┘
┌────┬────────────────────┬───────┬────────┬────────────┬───────────┬──────────┐
│ │ Data │ │ │ │ │ │
│Nr. ├──────┬──────┬──────┤Nr. act│ Nr. │ Explicații │ Încasări │ Plăți │
│crt.│ Ziua │ Luna │ Anul │ casă │ anexă │ │ │ │
├────┴──────┴──────┴──────┴───────┴────────┴────────────┼───────────┼──────────┤
│ Report/Sold ziua precedentă │ │ │
├────┬──────┬──────┬──────┬───────┬────────┬────────────┼───────────┼──────────┤
├────┼──────┼──────┼──────┼───────┼────────┼────────────┼───────────┼──────────┤
├────┼──────┼──────┼──────┼───────┼────────┼────────────┼───────────┼──────────┤
├────┴──────┴──────┴──────┴───────┴────────┴────────────┼───────────┼──────────┤
│ De reportat pagini/TOTAL │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────┴───────────┴──────────┤
│ Casier, Compartiment financiar-contabil, │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────┬────────┐
│Unitatea ………….. │ Data │ Contul │
│ ├──────┬──────┬──────┤ casa │
│ REGISTRU DE CASĂ (în valută) │ Ziua │ Luna │ Anul │ │
│ ├──────┼──────┼──────┼────────┤
└───────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┴──────┴──────┴────────┘
┌────┬────┬─────┬───────────────┬───────────────────────────┬──────────────┬──────────────────┐
│ │ │ │ │ ÎNCASĂRI │ PLĂȚI │ │
│ │Nr. │ │ ├───────┬───┬───┬───┬───┬───┼──┬──┬──┬──┬──┤ Contravaloarea │
│Nr. │act │ Nr. │ Explicații │ Felul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ în lei │
│crt.│casă│anexe│ │valutei│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ ├───────┼───┼───┼───┼───┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────────────┤
│ │ │ │ │Cursul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ x │
├────┼────┼─────┼───────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────────────┤
│ │ │ │ Report/Sold │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ziua precedentă│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────┼─────┼───────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────────────┤
├────┼────┼─────┼───────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────────────┤
├────┼────┼─────┼───────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────────────┤
├────┼────┼─────┼───────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────────────┤
│ │ │ │ De reportat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ pagini/TOTAL │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┴────┴─────┴───────────────┴───────┴───┴───┴───┴───┴───┴──┴──┴──┴──┴──┴──────────────────┤
│ Casier, Compartiment financiar-contabil, │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────┐
│Unitatea ………….. │ Contul │
│ │ casa │
│ REGISTRU DE CASĂ (în valută) ├────────┤
├────┬──────────────┬────┬─────┬───────────────┬───────────────────┬───────────┬─────┴────────┤
│Nr. │ │Nr. │ Nr. │ │ │ │ │
│crt.│ DATA │act │anexe│ Explicații │ ÎNCASĂRI │ PLĂȚI │ │
│ │ │casă│ │ │ │ │Contravaloarea│
├────┼────┬────┬────┼────┼─────┼───────────────┼───────┬───┬───┬───┼───┬───┬───┤ în lei │
│ │ │ │ │ │ │ │ Felul │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Ziua│Luna│Anul│ │ │ │valutei│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ├───────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │Cursul │ │ │ │ │ │ │ x │
├────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ Report/Sold │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ziua precedentă│ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
├────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
├────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
├────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ De reportat │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ pag/TOTAL │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┴────┴────┴────┴────┴─────┴───────────────┴───────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴──────────────┤
│ Casier, Compartiment financiar-contabil, │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Anexa 4 – Dispozitie de plata/incasare
Unitatea …………………….
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│DISPOZITIE DE*) …………………………………………. CATRE CASIERIE │
│ nr. …………………………. din ……………………………………│
│ │
│Numele si prenumele ……………………………………………………………….│
│Functia (calitatea) ……………………………………………………………….│
│Suma ……………………. lei ………………………………………………….│
│ (in cifre) (in litere) │
│Scopul incasarii/platii ……………………………………………………………│
│…………………………………………………………………………………│
├─────────┬─────────────────────────┬───────────────────────┬─────────────────────────────────┤
│ │ Conducatorul unitatii │ Viza de control │ Compartiment financiar-contabil │
│Semnatura│ │ financiar-preventiv │ │
│ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼─────────────────────────────────┤
└─────────┴─────────────────────────┴───────────────────────┴─────────────────────────────────┘
*) Se va inscrie "INCASARE" sau "PLATA", dupa caz. 14-4-4 t2
(verso)
┌────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ DATE SUPLIMENTARE PRIVIND BENEFICIARUL SUMEI: │
│ Se │ │
│completeaza │Actul de identitate …………………. Seria ……………. nr. ……….│
│numai pentru│Am primit suma de …………………………………………………. lei│
│ plati │ (in cifre) │
│ │ Data ……………………………… │
│ │ Semnatura …………………………. │
├────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ CASIER │
│Platit/incasat suma de ………………………………………….. lei │
│ (in cifre) │
│ Data ……………………………… │
│ Semnatura …………………………. │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Anexa 5 – Bilant prescurtat
La data de 31.12.2007
BIBLIOGRAFIE
– Calota, Traian Ovidiu – Contabilitate financiara – Culegere de probleme si studii de caz, Editura Universitatii Romano-Britanice , Bucuresti, 2006
– Ristea, Mihai si colectiv – Contabilitatea financiara a intreprinderii, Bucuresti, Editura Universitara, 2005
– Ristea, Mihai si Dumitru, C. – Contabilitate aprofundata, Bucuresti, Editura Universitara, 2005
– Ristea, Mihai si Dumitru C – Contabilitatea in managementul intreprinderii, Bucuresti, Editura Tribuna Economica, 2005
– Ristea, Mihai si Dumitru C. – Contabilitatea afacerilor, Bucuresti, Editura Tribuna Economica, 2006
– Todea, Nicolae – Contabilitate financiara – curs universitar, Editura Aeternitas, Alba Iulia, 2006.
– Vintila, Georgeta – Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti 2000
*** Legea societatilor comerciale, Legea nr. 31/1990
***Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare, Monitorul Oficial nr. 927/2003.
***Legea contabilitatii republicata nr. 82/1991, Monitorul Oficial nr. 48/2005.
*** Ordonanta Guvernului nr. 15/1996 privind intarirea disciplinei financiar-valutare
***Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, Monitorul Oficial nr. 1080 bis/2005.
***Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 1753/2004 privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de activ si de pasiv, Monitorul Oficial nr. 1174/2004.
***Ordin nr. 1850/2004, Monitorul Oficial, nr. 23/2005
***Standardele Internationale de Contabilitate, Editura Economica, Bucuresti, 2002.
***Standardele Internationale de Raportare Financiara, Editura CECCAR, Bucuresti, 2005.
***Ghid practic de aplicare al Standardelor Internationale de Contabilitate, Partea I, Bucuresti, Editura Economica, 2001
***Normele Metodologice de aplicare a Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal, Monitorul Oficial nr. 112/2004
*** Tribuna economica
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Contabilitatea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii (ID: 131017)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.