Contabilitatea Si Fiscalitatea Unei Microintreprinderi

CUPRINS

Introducere

Capitolul 1 Prezentarea societătii comerciale și a gradului general de realizare a CMI

1.1 Prezentarea generală a societății

12 Organizarea si funcționarea

1.3 Alte aspecte privind desfasurarea activitatii firmei

1.4 Analiza economico-financiară la CMI

Capitolul 2 Organizarea si conducerea contabilității la CMI

2.1 Organizarea financiar contabilă a microîntreprinderii

2.2 Relația dintre contabilitate si fiscalitate

2.3 Principii contabile si reguli fiscale

2.4 Sistemul de conturi si documente utilizate

2.5 Particularități in organizarea contabilității unei microîntreprinderi

2.6 Impozite si taxe intâlnite frecvent la entitățile foarte mici

2.6.1 Impozitul pe venitul microîntreprinderii si impozitul pe veniturile persoanelor

2.6.2 Impozitul pe dividende si impozitele si taxele locale

2.6.3 Taxa pe valoare adăugata

2.6.4 Contribuțiile sociale si fondurile speciale

2.7 Sistemul declarativ indus de codul de procedura fiscala

Concluzii

Bibliografie

Anexe

Introducere

Lucrarea se concentrează asupra sferei de cercetare a proceselor financiare specifice microîntreprinderilor și prezintă gradual aspecte referitoare la modul de organizare și funcționare a acestora. Statisticile din aproape toată țara releva că microintrerinderile predomina absolut economic, reprezentând peste 95% din totalul firmelor. Aportul contabilității la formarea comportamentuluieconomical oamenilor este deosebit de important dar și complex, în același timp. Se cuvine să subliniem important ape care o are, astăzi contabilitatea pentru cunoastereea poziție financiare a întreprinderii, a performanțelor acesteia și a altor indicatori privind activitatea desfășurată. În condițiile economiei de piață, fiecare întreprindere, indiferent de dimensiune, sector de activitate sau formă de proprietate, trebuie să se adapteze în permanență la cerințele mediului în care își desfășoară activitatea, să-și îmbunătățească performanetele economico-financiare și capapcitatea concurențiala în raport cu alte intreprnderi.

În cadrul activității economice cel mai important loc este ocupat de societățile productive acestea fiind elementele din circuitul economic care creează cu adevărat valoare economică Tranzacția economiei românești către o economie de piață a fost una diferită complexă și uneori contradictorie. Informațiile contabile despre procesele specific microntrerinderilor au o deosebită valoare și la nivel macroeconomic.

Pentru întrerinderile mari, microîntreprinderile reprezintă lumea din care au venit și de unde va apărea concurenta lor. Pentru indivizi , microintrerinderile reprezintă adesea un prim loc de muncă, o primă treaptă în carieră. Ele sunt de asemenea un prim pas către lumea întreprinzătorilor.

În prezent, se consideră că cel mai mare pericol pentru microintreprinderi îl reprezintă dezechilibrul major dintre venituri și cheltuieli , care necesită acoerirea deficitului din surse externe. Toată lumea cunoste regulile impuse de legislație , de Reglementările contabile conforme cu directivele europene dar din cercetarea noastră s-a dovedit că nu toată lumea le aplică așa cum au fost concepute.

Delimitarea microîntreprinderilor în peisajul economic a constituit în decursul timpului un subiect dificil și controversat. Microîntreinderile au jucat dintotdeauna un rol deosebit în viața economică și socială a fiecărei țări, aflându-se la baza dezvoltării economiei. Dinamismul, flexibilitatea și adaptibilitatea, mobilitatea potențialul innovator reprezintă câteva dintre caracteristicile pe care microintreprinderile le au și care sunt considerate esențiale pentru dezvoltarea armonioasă a economiei oricărui stat.

Demnă de remarcat este afirmația efectuată de Peter Drucker din anul 1999 potrivit căreia “micile afaceri rerezinta catalizatorul principal al creterii economice”Pentru a construi o economie puternică Uniunea Europeană și-a propus să întărească spiritual antreprenorial în Europa și să creeze condițiile necesare pentru dezvolatarea practicilor innovative care duc la înființarea și dezvoltarea întreprinerilor.

În succesul și supraviețuirea pe piață a unei firme elementul essential tine să fie nu aparatul productive sau terenul, nici chiar banii, ci informația văzută ca sursa principală .Inteligența unei microintreprinderi se referă la atitudinea unei oragnizatii de a înțelege funcționarea pieței și modul prin care activitățile sale se integrează într-un anumit lanț de valori , de a anticipa evoluțiile viitoare și de a se adapta lor.

Prezentarea societății comerciale si a gradului general de realizare a CMI

Prezentarea generală a societății

Cabinetul stomatologic CMI a fost înființat in anul 2010, numărul registrului Comertului J116/582/2010. Sediul societății este in Tînțăreni ,județul Gorj, numărul 23. Cabinetul medical funcționează ca un cabinet propriu-zis , punct de sterilizare, sala de așteptare si spațiu de depozitare. Cabinetul își desfasoară activitatea in conformitate cu legile române si cu prevederile din contract. Scopul principal este de a asigura asistența medicală de specialitate a bolnavilor în regim ambulatoriu si a asistenței medicale de urgență. Odata cu înființarea cabinetului medical CMI se stabilesc prin Regulamentul de Ordine Interioara regulile prinvind organizarea si disciplina muncii salariaților angajați in cadrul cabinetului. Prevederile Regulamentului de Ordine Interioara se aplica tuturor salariaților cabinetului medical, precum si celor care executa stagii de practica. Angajarea si încadrarea in muncă a oricărei persoane in cadrul cabinetului se face în raport de nevoile cabinetului pe baza necesităților impuse in condițiile eficienței economice, ținându-se seama de aptitudinile personale, de pregatirea profesională si de gradul de competență, starea de sanatate si preferințele persoanei in cauza , precum si conform altor cerințe specifice prevăzute in dispozițile legale in vigoare. Cabinetul stomatologic are 3 salariați, pregatiți profesional la standarde Europene, specializați pe o operațiune anume. Primul angajat, are funcția de secretară si are următoarele responsabilităti si sarcini: intocmește si actualizează baze de date, intocmește oferte de materiale dentare, ține evidența stocurilor, primește vizitatori, asigură protocolul, programarea pacienților, transmiterea amprentelor tehnicianului dentar, consemnarea in fișele pacienților, registrul de consultații a manoperelor efectuate de medical stomatolog, păstrarea secretului profesional si asigurarea ca nici o persoană din anturajul sau să nu aduca prejudicii secretului profesional, respectarea programului de lucru al cabinetului, inchiderea unitului dentar si a circuitului de apa la terminarea programului. Al doilea angajat, are funcția de medic dentist si are următoarele reponsabilităti : sa acorde servicii medicale stomatologice și să nu refuze acordarea asistenței medicale stomatologice în cazul urgenței medicale, să furnizeze tratamentul adecvat și să respecte conndițiile de prescriere a medicamentelor prevăzute in Nomenclatorul de produse medicamentoase, să ofere relații pacienților despre serviciciile acordate precum și despre modul în care vor fi furnizate acestea, să repecte confidențialitatea tuturor datelor si informaților privitoare la pacient, să respecte normele de raportare a bolilor conform prevederilor legale in vigoare. Cabinetul este condus de medical reprezentant Dr Iacob Lavinia Adina cu funcția de administrator care prezintă următoarele atribuții : organizarea si răspunderea de intreaga activitate a cabinetului, intocmește programul de lucru conform reglementărilor legale in vigoare, intocmește fișa postului pentru personalul angajat, controleaza zilnic ținuta personalului prezența la serviciu și întocmeste situația(pontajul), răspunde de instruirea personalului in vederea cunoașterii actelor normative și ordinelor CNAS si MS , intocmește fișe anuale de apreciere pentru personalul angajat, preia si duce la îndeplinire sarcinile primate de la CASJ si DSP, organizează si asigură conform normelor in vigoare activitatea de evidența și raportare statistică, constată incapacitatea temorară de muncă si eliberează certificatele de concediu medical potrivit copetenței, să respecte normele de raportare a bolilor,coform prevederilor legale in vigoare, sa acorde servicii medicale de specialitate tuturor asiguraților, fară nici o discriminare, să iși organizeze activitatea proprie pentru creșterea eficienței actului medical, cu respectarea reglementarilor legale in vigoare.

Organizarea si funcționarea

Organizarea este procesul de dezvoltare și de administrare a unei organizații indiferent de tip, misiune si obiective pentru asigurarea efectivă a funcționării sale . Organizarea este strict răspunzatoare de: • structura organizatiei; • mijloacele și tehnicile prin care organizația poate determina cele mai bune rezultate individuale ale mebrilor săi incluși în această structură. Obiectivul esențial al organizării: ridicarea eficacității organizației în toate domeniile .

Privind organizarea din punct de vedere formal cuprinde: •ansamblul persoanelor si subdiviziunilor organizatorice astfel constituite încât să ofere optimul în atingerea obiectivelor stabilite : postul, funcția , compartimentul , divizia, ponderea ierarhică, nivelul ierarhic, relațiile . • ansamblul documentelor necesare definirii structurii: regulamentul de organizare și funcționare, fișa postului.

Postul este ansamblul obiectivelor sarcinilor, responsabilităților, cunoștințelor și atitudinilor cerute unui angajat, în mod organizat și permanent, la un anumit loc de munca . Funcția constituie factorul de generalizare al unor posturi asemănătoare din punct de vedere al ariei de cuprindere a autoritații si responsabilității. Activitatea cabinetului medical se desfăsoara pe baza unui program de lucru aprobat de catre medicul reprezentant legal. Programul de lucru al cabinetului este astfel organizat încât pe întreaga perioada să lucreze un medic in mod egal. Programul de lucru al cabinetului medical se stabilește in funcție de nevoile de asistența medicală ale populației, gradului de adresabilitate si legislația in vigoare și se face cunoscut prin afișare la loc vizibil. Evidența pacienților se ține pe fișe de consultație individuale și registru de consultații în care se consemnează datele rezultate din examinările facute in cabinet. Trimiterea pacienților pentru examene de specialitate în ambulatoriu de specialitate se face pe baza recomandării scrise în care se consemnează în mod obligatoriu diagnosticul și motivul trimiterii .

Cabinetul are urmatoarele atribuții: • să asigure independența profesioanală a medicilor și dreptul de decizie al acestora; • să furnizeze tratament adecvat prin prescrierea de prescripții medicale cu si fără contribuție personală și să respecte condițiile de prescriere a medicamentelor de uz uman conform reglementărilor in vigoare, ca un act medical propriu pentru afecțiunile acute, subacute si cronice . Medicamentele prescrise si investigațiile paraclinice recomandate trebuie să fie in concordanță cu diagnosticul. • să nu refuze acordarea asistenței medicale in condiții de urgentă ori de cate ori se solicită aceste servicii medicale ; • să ofere relații asigurațiilor despre serviciile acordate, precum și despre modul în care vor fi furnizate acestea și să acorde consilierea în scopul prevenirii îmbolnăvirii și păstrării sănătații ; • să respecte confidențialiatatea tuturor datelelor si informațiilor privitoare la asigurați precum și intimitatea și demnitatea acestora; • să factureze lunar in vederea decontării de către casele de asigurați, serviciile medicale acordate asigurațiilor . Factura va fi insoțită de desfașurătoarele activitaților realizate, prezentate atât pe suport de hârtie cât și pe suport magnetic pe fiecare asigurat in parte, in formatul solicitat CNAS; • să respecte normele de raportare a bolilor, conform normelor legale in vigoare ;

• să își stabilească programul și să îl afișeze în loc vizibil la cabinetul medical, cu respectarea prevederilor Contractului-cadru cu privire la acordarea de îngrijiri medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sanatate aprobat prin HG nr.1485/2003 și a normelor metodologice de aplicare a acestuia și să se stailescă programul de activitate și sarcinile de serviciu pentru personalul angajat; • să acorde asistență medicală asiguraților indiferent de casa de asigurările de sănătate la care s-a virat contribuția acestora pentru asigurările de sănatate;

Cabinetul medical folosește pentru manoperele ce implică soluție de continuitate materialele sanitare de unică folosință, iar in cazul instrumentelor refolosibile, le sterilizează in mod adecvat . În cazul în care meterialele sanitare prezintă o condiție de sterilizare îndoielnică acestea vor fi neutralizate.

1.3 Alte aspecte privind desfășurarea activității firmei

Angajarea si încadrarea în munca a personalului

La angajare se va cere persoanelor ce urmeaza a fi angajate să prezinte caracterizarea și evaluarea activității acestora la unitatea sau firma de la care provin sau la care au lucrat ultima data . Încadrarea în muncă se face pe baza verficării aptitudinilor și a pregătirii profesionale prin proba practică, examen sau concurs în termen de încercare, cu respectarea condiților prevăzute de lege , precum și a eventualelor reglementări special stabilite de societate. Celor care urmează să fie incadrați în muncă trebuie să li se facă în prealabil un examen medical pentru a se stabili dacă starea sanătătii le permite sa indeplineasca munca ce le va fi incredințată . Încadrarea in muncă se realizează prin incheierea unui contract de muncă.

Organizarea timpului de lucru

Programul de lucru al cabinetului medical este de de 5 zile pe sapatamana, intr-un singur schimb, cu durata de 8 ore. Pentru salariații angajati cu norma intreagă, durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si 40 de ore pe saptămână. Repartizarea timpului de munca in cadrul săptămânii este , de regula, uniformă, 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus. In funcție de specificul unitătii sau al muncii prestate, se poate opta si pentru o repartizare inegală a timpului de muncă, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe saptamână.

Salarizarea personalului

În baza prevederilor legii salarizării, pentru munca prestată in condițiile prevăzute in contractul individual de muncă, fiecare persoană încadrată în muncă are dreptul la un salariu în bani, cuvenit la incheierea contractului. Salariile individuale se stabilesc și se negociază prin contracte individuale de muncă în cadrul sistemului de salarizare. Salariile de baza se stabilesc pe funcții în mod diferențiat tinând seama de complexitatea lucrărilor, gradul de răspundere și nivelul de pregătire necesar pentru realizarea obligațiilor de serviciu. Personalul care își desfașoară activitatea în timpul nopții între orele 22 si 6 beneficiază pentru timpul lucrat în acest interval de un spor de 25% din salariul de bază. Pentru munca prestată în zilele de sâmbată, duminică și sărbatori legale, precum și ore suplimentare peste program în celelalte zile ale săptămânii, se acordă libere.Concediile medicale se plătesc in baza certificatelor medicale, conform legislației in vigoare.

Obligațiile și drepturile personalului

Sancțiunile disciplinare și răspunderea materială pentru pagubele materiale aduse unitătii:

1. Salariații care incalcă cu vinovăție obligațiile de muncă, normele de comportament în unitate se vor sancționa indiferent de funcția pe care o îndeplinesc.

2. Salariații răspund pentru pagubele aduse societătii din vina și in legatura cu munca lor. În situația în care pagubele cauzate societății au fost create printr-o faptă ce constituie infracțiune, cabinetul medical are obligatia de a seziza organele de urmărire penală, răspunderea urmând a fi antrenată conform legii penale.

3. Sustragerea sub orice formă de bunuri și valori aparținând cabinetului, precum și întroducerea sau consumul de băuturi alcoolice în incinta cabinetului medical efectuarea serviciului sub influența alcoolului, conduce la desfacerea contractului de muncă și la sezizarea organelor de urmărire penală, atunci când este cazul.

4. Neprezentarea la serviciu la solicitarea conducerii cabinetului pentru acțiuni impuse de anuminte urgențe pe linie de servciu precum și în cazul efectuării în timpul programului a unor lucrări ce nu au in legatura cu obligatiile de serviciu se sancționeaza astfel:

-la prima abatere: 10% pe o luna

-la a doua abatere: 20%pe o luna

5.În scopul aplicării unor sancțiuni unitare pentru același fel de abateri la nivelul personalului întregului cabinet, precum și pentru inlăturarea arbitrariului în aplicarea acestor sancțiuni prin prezentul regulament, pentru principalele abateri s-au stabilit sancțiuni:

-la fiecare intârziere cu 15 minute se pune o ora absentă

-pentru două întârzieri-sancțiune cu mustrare;

-pentru trei intârzieri-sancțiune cu advertisement;

-pentru mai multe intârzieri-sancțiuni incepând cu 5% pe luna.

Relațiile de serviciu

Relațiile de serviciu între salariații cabinetului medical sunt relații de ierarhie administrative si relații de îndrumare metodologica. In cadrul relațiilor de ierarhie administrative fiecare persoană încadrată in muncă, indiferent de poziția sa, este subordonată direct unei alte persoane cu funcție sau atribuții de conducere. Transmiterea dispozițiilor se face prin conducătorul ierarhic direct. In situații deosebite sau de necesitate se pot da dispoziții si de către persoana cu funcții sau atribuții de conducere superioară în a căror subordine se află persoana care primește dispoziția. În acest caz, cel care a primit dispozitia este obligat să informeze persoana in a cărei dipoziție directă se află. Conducătorii de pe orice treapta ierarhică sunt obligați ca, în toate cazurile, sa dea dispoziții clare și precise, în limitele competiției lor, să pretindă executarea intocmai a dispozițiilor date, precum și a instrucțiunilor de serviciu si să controleze executarea acestora. Conducătorii de pe orice treaptă ierarhica răspund de legalitatea și temeinicia dispozițiilor date. Întregul personal este obligat să execute întocmai și la timp dispozițiile primate. După primirea dispoziției, persoana va răspunde de executarea ei.Salariații sunt obligați să manifeste in relațiile de muncă respect și ajutor reciproc, de asemenea, orice salariat este obligat să colaboreze loial cu ceilalti salariați.

Controlul

Controlul asupra activității si modului cum se respectă regulile de ordine interioară și disciplina, îndeosebi privind protecția și singuranta muncii, utilajelor si lucrărilor se realizează prin următoarele forme : -controlul ierarhic curent care se efectuează de către fiecare persoană cu funcții sau atribuții de conducere asupra persoanelor din subordine directă, având caracter permanent și sistematic. -controlul ierarhic curent care se efectuează de către conducătorul cabinetului medical avand caracter periodic și surprinzând unul sau mai multe domenii de activitate. -constatările făcute cu ocazia controlului se aduc la cunoștiiță celor controlati și persoanei in a cărei subordine directa se află aceștia, atât pe parcurs cât și la sfârsitul controlului.

Recompense

Recompensele se acorda celor care:

-Contribuie la introducerea unor metode tehnologice și de munca cu eficiența economică și grad de siguranță mărite, dau dovada de grija deosebita pentru prevenirea pierderilor , pentru păstrarea și apărarea patrimoniului cabinetului medical, realizează economii importante la mijloacele materiale . -Au alte realizări deosebite.

Disciplina in muncă

In cadrul cabinetului medical problemele de disciplina a muncii se rezolvă de catre reprezentantul legal.Salariatul chemat in fața reprezentantului legal se va apăra oral sau scris . Reprezentantul legal va lua o hotărâre.În hotărâre se va menționa dacă aceasta este definitive sau dacă împotriva ei se poate face contestație, caz în care se va indica termenul de contestație. Constiutuie abatere disciplinara încălcarea cu vinovație de către persoana încadrata în muncă, indiferent de funcție, postul sau poziția pe care o ocupa, a obligațiilor de serviciu, a normelor de protecție a muncii, a normelor de comportare, precum și a a altor reguli ce se aplică în cabinetul medical .

Se consideră abateri disciplinare ale personalului urmatoarele fapte:

-Organizarea sau executarea unor lucrări și darea unor dispoziții pentru executarea acestora care au condus sau puteau conduce la întreruperea activității, pagube materiale, accidente de muncă. -Încălcarea regulilor de protecția muncii și stingerea incendiilor -Încalcarea disciplinei tehnologice, încalcarea regulilor și disciplinei de exploatare , întreținere, administrate si reparare a mijloacelor de producție . -Sustragerea sub orice formă de bunuri si valori aparținând cabinetului medical. -Întroducerea sau consumul de băuturi alcoolice în incinta cabinetului medical sau la locurile de muncă, efectuarea serviciului în stare necorespunzătoare

1.5 Analiza economico-financiară la CMI

Pentru realizarea unei analize corecte cu ajutorul ratelor financiare trebuie să avem in vedere:

• Întotdeauna este nevoie de un punct de referință, indiferent că este vorba de valori istorice obținute de întreprindere sau de valori calculate pentru societăti cu activităti diferite; • Analiza pe baza unui indicator poate avea rezultate greșite, fiind recomandată studierea mai multor rate pentru obținerea unei imagini corecte a performanței financiare a firmei; • Se recomandă utilizarea valorilor medii, deoarece utilizarea valorilor bilanțiere de la inceputul anului pot conduce la obținerea unor erori; • Ratele financiare sunt influențate de limitările contabile existente, fiind posibil ca în cazul realizării pe baza de standarde diferite să rezulte unele discrepanțe.

Principalii indicatori economico-financiari la CMI:

Cifra de afaceri evidențiază dimensiunea portofoliului de afaceri realizate de o firmă în relația cu diverși parteneri.

Pentru cifra de afaceri, relația de calcul este :

GCA=×100

unde GCA-Ponderea cifrei de afaceri in totatalul veniturilor

GCA2012=

GCA2013=0,2729

GCA2014=

Rentabilitatea financiară este indicatorul clasic și urmărește eficiența utilizării capitalului investit in firmă.

Rentabilitatea financiară=

Rentabilitatea financiară 2012 =9,3%

Rentabilitatea financiară 2013=7.7%

Rentabilitatea financiară 2014==18,69%

Eficiența activelor totale măsoara rentabilitatea societății indicând eficiența cu care sunt utilizate activele firmei.

Eficiența activelor totale=

Eficiența activelor totale2012==35,13%

Eficiența activelor totale2013==24,77%

Eficiența activelor totale 2014==78,06%

Viteza de rotație a activelor reprezintă numărul de rotații pe care le efectuează activele circulante in perioada analizată.Un număr mai mare de rotații asigură venituri mai mari utilizând aceleași resurse.

Viteza de rotație a activelor=

Viteza de rotație a activelor2012==4,2%

Viteza de rotație a activelor2013==3,2%

Viteza de rotație a activelor2014==4,2%

2.1 Organizarea financiar contabilă a microîntreprinderii

Începând cu 1 martie 2015 OMFP nr. 170/2015 este actul normativ ce reglementează modul de ținere a contabilității in partida simplă . Astfel vor conduce contabilitatea in partidă simplă dupa noile reguli persoanele fizice ce realizează venituri supuse impozitării in sistem real din:

• activităti independente; • cedarea folosintei bunurilor, când este cazul; • activitați agricole, silvicultură, piscicultură;

Pentru persoanele ce conduc contabilitatea in partidă simplă având în vedere specificul activității, legiuitorul stabilește ca fiind obligatorii următoarele registre:

• Registrul jurnal de incasari si plati-cod-14-1-1/b

• Registrul inventar-cod-14-1-2/b

Microentitatile sunt societatile care la data bilantului indeplinesc cel putin 2 conditii:

• total active 350.000 euro; • cifra de afaceri netă 700.000 euro; • numărul mediu de salariați în exercițiul financiar 10.

Microentitatile depun situatii financiare anuale care cuprind:

• bilanț prescurtat; • contul de profit si pierderi prescurtat; • notele explicative.Notele explicative au un numar redus de informatii conform art.468 si 491 și OPFM 1802/2014.

Conform OMFP 1802/2014 modificările politicilor contabile sunt modificate cu ajutorul contului 1173”Rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile” dacă modificarea de politică contabilă afecteaza exercitiul financiar precedent . Dacă modificările politicilor contabile afectează numai exercițiul financiar curent, aceste influnțe se înregistrează în contabilitate pe seama cheltuielilor și a veniturilor perioadei. Subunitățile fără personalitate juridică, care aparțin persoanelor juridice cu sediul în România, organizează și conduc evidența contabilă proprie, astfel încât aceasta să permită determinarea obligațiilor și informațiilor prevăzute de lege, iar persoanele fizice cărora le aparțin să poată întocmi situații financiare anuale. Persoanele desemnate ca reprezentant fiscal, conform Codului fiscal și Codului de procedură fiscală țin contabilitatea proprie în funcție de statulul lor de persoane fizice sau juridice, după caz. În cazul în care sunt persoane juridice acestea intocmesc situații financiare anuale și raportări contabile potrivit legii contabilitatii nr. 81/1991 republicată cu modificările și completările ulterioare . În ceea ce privește microentitățile, acestea aplică sistemul European de raportare financiară simplificat, respectiv întocmesc bilanțuri prescurtate, se arată in dispozițile care au intrat în viigoare în acest an . Vechea legislație prevedea ca sistemul simplificat de contabilitate era aplicat, opțional, doar de firmele care aveau în exercițiul financiar precedent o cifră de afaceri netă sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro, înclusiv, și totalul activelor sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro, înclusiv. Prin noile reglementări, criteriile de mărime s-au modificat, iar sfera firmelor care aplică noul sistem simplificat a fost extinsă. Situațiile financiare anuale ale entitătilor mici si microentitătilor se verifică, după caz, de cenzori, potrivit legii. Pentru întocmirea situațiilor financiare anuale, încadrarea în criteriile de mărime prevăzute de Ordinul MFP nr. 1802/2014 se efectuează la sfârșitul exercițiului financiar, pe baza indicatorilor determinați din situațiile financiare ale exercițiului financiar precedent celui de raportare și a indicatorilor determinați pe baza datelor din contabilitate și a balanței de verificare încheiate la sfârșitul exercițiului financiar curent, utilizându-se cursul de schimb valutar publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data de 19 iulie 2013.

Ordinul din MFP 1802/2014 stabileste ca microentitățile stabilesc bilanț prescurtat, care cuprinde următoarele elemente:

• ACTIVE IMOBILIZATE Imobilizări necorporale Imobilizări corporale Imobilizări financiare • ACTIVE CIRCULANTE Stocuri Creanțe Investiții pe termen scurt Casa și conturi la bănci • CHELTUIELI IN AVANS • DATORII PE TERMEN SCURT • ACTIVE CIRCULNTE NETE • TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE • DATORII PE TERMEN LUNG • PROVIZIOANE • VENITURI ÎN AVANS • CAPITALURI PROPRII • CAPITAL SUBSCRIS Prime de capital Rezerve din reevaluare Rezerve Profitul sau pierderea raportată Profitul sau pierderea exercitiului financiar

In plus microentitățile prezintă și un cont de profit si pierdere prescurtat care se prezintă

cifra de afaceri netă;

alte venituri;

costul materiilor prime și al consumabilelor;

cheltuieli cu personalul;

ajustări de valoare;

alte cheltuieli;

impozite;

profit sau pierdere

De asemenea, microentitătile nu au obligația elaborării notelor explicative la situațiile financiare anuale. Totuși, recentul ordin al MFP prevede că microentitătile prezintă în notele explicative, următoarele informații:

a) politicile contabile adoptate, inclusiv:

bazele de evaluare aplicate diferitelor elemente;

conformitatea politicilor contabile adoptate cu principiile contabile prevăzute de prezentele reglementari;

orice modificări semnificative ale politicilor contabile adoptate;

b) valoarea totală a oricăror angajamente financiare, garanții sau active și datorii contingente neîncluse în bilanț, indicând natura și forma oricărei garanții reale care a fost acordată; separat de acestea, sunt prezentate orice angajamente privind pensiile și entitățile afiliate sau asociate;

c) suma avansurilor și creditelor acordate membrilor organelor de administrație, de conducere și de supraveghere, cu indicarea ratelor dobânzii, a principalelor condiții și a oricaror sume restituite, amortizate sau la care s-a renunțat, precum și a angajamentelor asumate în numele acestora sub forma garanțiilor de orice fel, cu indicarea totalului pe fiecare categorie;

Totodată, microentitățile elaborează Raportul administratorilor, care oferă informații privind achizițiile propriilor acțiuni, și anume:

motivele achizițiilor efectuate în cursul exercițiului financiar;

numărul și valoarea nominală sau, in absența acesteia, echivalentul contabil al acțiunilor achiziționate și instrăinate în cursul exercițiului financiar și proporția din capitalul subscris pe care acestea o reprezintă;

in cazul achiziției și instrăinarii cu titlu oneros, contravaloarea acțiunilor;

numărul și valoarea nominală sau, în absența acesteia, echivalentul contabil al tuturor acțiunilor achiziționate și deținute de entitate și proporția din capitalul subscris pe care acestea o reprezintă;

2.2 Relația dintre contabilitate și fiscalitate

Relația dintre contabilitate și fiscalitate trebuie să fie analizată și explicată și prin măsura în care contabilitatea este conectată sau deconectată de fiscalitate.

Pentru entitatea economică, fiscalitatea poate fi interpretată sub două aspecte: un prim aspect se concretizează în prelevări obligatorii ale entității către stat, cu influențe asupra trezoreriei entității, ceea ce înseamnă cu alte cuvinte, sarcina fiscală pe care o suportă o entitate; în al doilea rând, entitatea poate folosi și în interesul ei principal și reguli fiscale.

Fiscalitatea are propriile reguli care nu în toate cazurile răspund cerințelor principiilor contabile prin care se asigura reflectarea imaginii fidele a poziției financiare și a performanței entității. În funcție de politică economică, fiscalitatea reprezintă un factor de stimulare pentru entități, zone defavorizate, pentru anumite entități și produse, alteori ea intervine ca factor de răsfrângere a unor activități sau de inhibare a unor produse, pentru a fi comercializate și consumate, prin aplicarea unor suprataxe. În cazul în care apar incompatibilități între reguli contabile și cele fiscale.

Relația dintre contabilitate și fiscalitate, pe plan European, este caracterizată prin existența două sisteme de contabilitate:

• Sistemul anglo-saxon în care contabilitatea este deconectata de fiscalitate, caracterizat prin mai multe reguli, dintre care se rețin informațiile furnizate de contabilitate sunt orientate, cu prioritate, să asigure necesitățile informaționale ale diverșilor utilizatori; regulile contabile sunt stabilite de profesioniști contabili, iar normalizarea contabilă revine, prioritar, profesiei contabile, liberale, independent de autoritățile publice; entitățile pot efectua deduceri fiscale permise de legislație, fără ca aceasta să fie contabilizate.

• Sistemul continental, în care contabilitatea este conectată la fiscalitate, în care predomină intervenția autorității publice și influența regulilor fiscale, în domeniul reglementarii contabile .Acest model este îl aplică entitățile din Franța, Germania, Italia, România . Acest model este caracterizat printr-o aliniere a regulilor contabile la cele fiscale . În cazul în care contabilitatea este conectată la fiscalitate, informațiile oferite de contabilitate sunt destinate asigurării interesului fiscal . Altfel spus , contabilitatea din țara noastră este conectată la fiscalitate. Acesta este motivul pentru care, de multe ori, contabilitatea este confundată cu fiscalitatea . O asemenea legătură se explică prin rolul major pe care statul îl joacă în reglementarea contabilă apărându-și interesele sale, prin utilizarea pârghiilor fiscale . Deoarece în România atât normele contabile, cât și cele fiscale sunt elaborate de ministerul finanțelor publice, interdependenta dintre contabiitate și fiscalitate este foarte strânsă, ceea ce face ca influentele fiscale asupra contabilității să pară și mai evidente .

Conectarea contabilității la fiscalitate ridică problema concilierii raporturilor dintre principiile contabile și cele fiscale.

Studiul relației contabilitate-fiscalitate pune în evidență tendința de armonizare a intereselor dintre cele două, dar și unele situații de divergențe dintre acestea . Din nevoia de asigurare a veniturilor bugetare, care să fie suficiente pentru acoperirea cheltuielilor publice, uneori nivelul crescut al impozitelor, taxelor și contribuțiilor, ce trebuie plătite de persoanele juridice sau fizice, respective totalitatea acestora, devine pentru entitate că ceva greu de suportat.

Fără a intra în detalii relația contabilitate-fiscalitate se circumscribe la probleme care vizează determinarea profitului impozabil în condițiile în care se au în vedere : evaluarea patrimonială; acceptarea funcționarii mecanismului provizioanelornprovizioanelor; ajustărilor pentru deprecieri și pierderi de valoare; abordarea ai multor sisteme de amortizare sub incidența fiscalității; delimitarea în timp a cheltuieilor și veniturilor, toate acestea având ca scop armonizarea informației contabile cu imagine fidelă a poziției financiare a entității. Probleme care conduc la conflicte între contabilitate și fiscalitate în privința realizării imagini fidele a poziției financiare se întâlnesc în constiutuirea provizioanelor sau ajustărilor pentru deprecieri și pierderi de valoare, care, în putnie cazuri, sunt deductibile fiscal la determinarea impozitului pe profit. Indeendenta contabilității de fiscalitate nu înseamnă determinarea incorectă a obligațiilor fiscale .

2.3 Principii contabile și reguli fiscale

Orice metodă, și, implicit, cea a contabilității, se bazează pe o teorie care pune în evidență principiile normative privind modul cum trebuie studiat obiectul. Principiile metodei contabilității, recunoscute pe plan teoretic, sunt născute, istoric, din practica contabilității . Acestea sunt, în realitate, enunțuri cu caracter conceptual ce se delimitează că system de referință pentru obținerea informației contabile privind poziția financiară (apreciată ca active , capitaluri proprii și datorii) , performanțele entității ( venituri cheltuieli și rezultatul fnal , profit sau pierdere ) și alți indicatori privind activitatea desfășurată de entitate.

În literature de specialitate sunt prezententate o multitudine de principii contabile, precum și diferite clasificări ale acestora .Apreciem că principiile contabilității se pot modifica de, la o perioadă la alta, odată cu schimbările în teoria și legislația finaciar-contabila. Privite în timp , principiile aplicate în contabilitate considerăm că pot fi delimitate astfel: (a) principia fundamentale ale contabilității specifice partied duble și (b) principii contabile normative și generale, cu caracter de reguli sau convenții contabile, prin a căror utilizare se asigura o imagine fidelă privind poziția financiară a entității și performanțele entității . Elementele prezentate în sitatiile financiare de raportare periodică se evaluează în conformitate cu pricipiile contabile generale, conform contabilității de angajamente . Astfel, efectele tranzacțiilor și evenimentele se produc și sunt înregistrate în contabilitate și raportate în situațiile financiare ale perioadei aferente.

Principiile normative sau principia contabile generale sunt legiferate prin reglementări contabile aplicabile entităților din țara noastră și cuprind următoarele : principiul continuității , principiul permanentei metodelor , principiul prudenței , principiul independenței exercițiilor , principiul necompensarii, principiul intangibilității bilanțului de deschidere a unui exxercitiu, principiul evaluării separate a elemetelor de active și de pasiv, principiul pragului de semnificație ,principiul prevalentei economicului asupra juridicului .

Principiul continuității prevede entitatea să-și continue, în mod normal, funcționarea fără a intra în stare de lichidare sau reducere semnificativă a activității . Corespunzător acestui principiu contabilitatea trebuie să asigure informațiile privind elementele component ale activelor, capitalurilor proprii și datoriilor de la înființarea entității și până la închiderea ei . Acest principiu are implicații în evaluarea structurilor contabile(active, datorii, capitaluri proprii) în sensul că în cazul în care este asigurată continuitatea activității se procedează la efectuarea evaluării anuale a bunurilor în funcție de starea de utilitate a acestora, prețurile pieței . Principiul permanentei metodelor se concretizează în faptul că metodele de evaluare și politicele contabile în general trebuie aplicate în mod consecvent de la un exercițiu la altul . Acest principiu are ca effect posibilitatea de a compara informațiile în timp. Principiul prudenței potrivit căruia nu este admisă supraevaluarea elementelorde active și a veniturilor , respectiv subevaluarea elementelor de pasiv și a cheltuieliro, ținând cont de deprecierile, riscurile și pierderile posibile generate de desfășurarea activității exercițiului financiar curent său anterior. Pricipiul independenței exercițiului, denumit și principiul delimitării în timp a cheltuielilor și veniturilor ( sau principiul periodizării ) , impune atât în contabilitate cât și în situtile financiare de raportare periodică (documente de sinteză ) că fiecărui exercițiu I se atribuie numai acele cheltuieli și venituri care se corelează că efort și efect cu rezultatul obținut. Principiul evaluării separate a elementelor de active și de pasiv . Conform acestui principiu, componentele elementelor de active sau de datorii trebuie evaluate separat. Principiul intangibilității impune ca bilanțul de deschidere al unui exercițiu să corespundă cu bilanțul de închidere al exercițiului precedent . Respectarea acestui principiu conduce, în primul rând la realizarea legăturii între informațiile contabile provenite din două exerciții successive și , nu ultimul rând, un avantaj pentru utilizatorii ai acestor informații care pot, astfel, compara situațiile financiare ale unei entități în timp, pentru a identifica tendințele în poitia financiară și performanțele sale. Principiul necompensarii, potrivit căruia nu este admisă compensarea elementelor de activ și de datorii sau între elementele de venituri și cheltuieli .Eventualele compensări între creanțe și datorii ale entității față de aceasi entitate pot fi effectuate, cu respectarea prevederilor legale , numai după înregistrarea În contabilitate a veniturilor și chelutielilor la valoarea integrală.

Principiul prevalentei economicului asupra juridicului . Pentru că informația să prezinte, credibil, evenimentele și tranzacțiile pe care le reprezintă, ete necesar ca valorile elementeler din bilanț și contul de profit și pierdere să se facă ținând seama de fondul economic al tranzacției sau al operațiunii raportate și numai de forma juridică a acestora. Pincipiul pragului de semnificație, denumit și principiul importanței relative, are implicații asupra cumulării șoldurilor conturilor în cadrul situtilor financiare finale ale entității . Acest principiu este legat de procedeul general de subclaificare a structurilor bilanțiere și respectiv ale contului de profit și pierdere . El impune ca orice element patrimonial semnificativ trebuie separat în cadrul situaților financiare de raportare.

CONTABILITATE ȘI FISCALITATE , PROF. MARIA SANDU

Principiile fiscalității:

Impozitele și taxele reglementate de prezentul cod se bazează pe următoarele principii:

a) neutralitea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori și capitaluri, cu formă de proprietate, asigurând condiții egale investitorilor, capitalului român și străin; b) certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea și sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceștia să poată urmări și înțelege sarcina fiscală ce le revine, precum și să poată determina influența deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale; c echitatea fiscală la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferită a veniturilor, în funcție de mărimea acestora; d) eficiența impunerii prin asigurarea stabilității pe termen lung a prevederilor Codului fiscal, astfel încât aceste prevederi să nu conducă la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice și juridice, în raport cu impozitarea în vigoare la data adoptării de către acestea a unor decizii investiționale majore. e)proporționalitatea impunerii, prin impozitarea cu o singură cota de impozitare a veniturilor impozabile f)principiul contributivității,conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemele publice de asigurări sociale obligatorii g)principiul solidarității sociale, conforma căruia participanții la sistemele publice de asigurări sociale obligatoriiisi asuma reciproc obligații și beneficiază de drepturi pentru prevenirea sau înlăturarea riscurilor.

DESPRE FISCALITATE ȘI COMPETITIVITATE , AUTOR GABRIEL BIRIȘ

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2015.htm#patru

2.4 Sistemul de conturi și documente utilizate

Întocmirea documentelor, pentru fiecare operație, ce modifică activele, capitalurile proprii și datoriile entității, reprezintă o cerință esențială pentru conducerea și organizarea contabilității, pe baza lor realizându-se procesul de culegere, prelucrare, stocare și transmitere a datelor. Ca aproape orice latură a activității financiar contabile, regimul documentelor este unul destul de reglementat . În acest sens, reținem Legea contabilității și Ordinul 3512/2008. Legea contabilității reglementează obligativitatea înregistrării în contabilitate a operațiilor economico-financiare numai e baza de documente, iar ordinul 3512/2008 stabilește principalele repere de care trebuie ținut seama în întocmirea , verificarea, reconstituirea, arhivarea și păstrarea documentelor. Formularele folosite ca documente pot fi de două feluri: tipizate și netipizate.Formularele tipizate, sunt reglementate de Ministerul Finanțelor Puplice și reprezintă suporturi de informații în care conținutul, formă ( sub formă de table, carton) sunt prestabilite și imprimate. Cele netipizate nu sunt prevăzute prin reglementări legale, conținutul, forma și formatul fiind stabilite de fiecare entitate.

În funcție de rolul lor în cadrul sistemului informațional, decumentele se grupează:

• documente justificative, prin intermediul cărora se asigura datele de intrare în contabilitate și se fundamentează înregistrările proprii sistemului de conturi.Principalele documente justificative sunt : factura, chitanta, bonul de consum, fisa de magazie, registrul de casa, ordinul de plata. Factura este un documente justificativ cu regim special si se foloseste : -document justificativ la inregistrarea in contabilitatea cumparatorului si a furnizorului ; -document pe baza caruia se intcmeste instrument de decontare a produselor si a marfurilor livrate; -document de insotire a marfii pe timpul transportului;

Se intocmeste in trei exemplare la livrarea produselor sau a marfurilor sau la prestarea serviciilor . Chitanta este un docment justificativ pentru depunerea unei sume la casieria unitatiisi document justificativ de inregistrare in registrul de casa si in contabilitate.Se intocmeste in doua exemplare, pentru fiecare suma incasata, de catre casierul societatii si se semneaza de acesta pentru primirea sumei. Bonul de consum este un document de eliberare din magazie pentru consum a mai multor materiale si de scadere din gestiune. Se intocmeste in doua exemplare insa in cazul in care este intocmita tehnica de calcul se poate emite si intr-un singur exemplar. Fisa de magazie este un: -document de contabilitate analitica in cadrul metodei relative contabile; -sursa de informatii pentru controlul operativ curent si contabil al stocurilor e valori materiale; -document de evidenta la locul de depositare a intrarilor, ieirilor si a valorilor de stocuri materiale Se intocmeste intr-un exemplar, separate pentru fiecare fel de material si se completeaza de catre compartimentul financiar-contabil si de catre gestionar. Registrul de casa este un document cu ajutorul caruia se tine evidenta incasarilor si platior, se intocmeste in doua eemplare de catre casierul unitatii pe baza documentelor justificative. Ordinul de plata este un document tipizat si fara regim special care exprima o dispozitie neconditionata data de platitor bancii sale de a pune la dispozitia unui beneficiar o uma de bani.

• Documente de sinteză și raportre periodica, prin intermediu cărora se centralizează și transmit diverșilor utilizatori.

•Datele înscrise în documetele justificative sunt înregistrate în ordine cronologică în cadrul unor formulare numite registre de contabilitate. Registrele contabile sunt documente obligatorii care se prezintă sub forma unor caiete cu un conținut informațional, adecvate scopului pentru care se deschid.Principalele registre de contabilitate : Registru-jurnal, Registru inventar și Registrul “cartea mare”. Registul jurnal este un document contabil obligtoriu care servește pentru iregistrarea operațiilor economice și financiare, în mod chronologic. Registrul inventar este la rândul lui un document contabil obligatoriu care servește pentru înregistrarea elementelor de active și pasiv, grupate în funcție de natura lor. Registrul cartea-mare este un registru contabil obligatoriu care servește la înregistrarea și gruparea operațiilor economice și financiare în raport de natura lor și în ordinea succeiuii or în timp. Contribuabilii calculează impozitul pe profit datorat bugetului statului cu sumele privvind cheltuielile și veniturile de la începutul anului fiscal. În categoria documentelor privind acest impozit se cunosc următoarele: Registrul de evidentă fiscală, declarația privind obligațiile de plat la bugetul statului, modalitatea de depundere, declarația privind impozitul pe profit, contul de profit și pierdere și notele explicative. Prin O.M.F.P. nr. 1802/2014 s-a actualizat planul de conturi în care au intervenit următoarele modificări față de planul de conturi cuprins în O.M.F.P. nr. 3.055/2009:

introducerea a 52 de conturi noi sintetice de gradul I și II începând cu 1.01.2015;

redenumierea a 32 de conturi existente la 31.12.2014;

anularea a 4 conturi existente la 31.12.2014

Spre deosebire de intreprinderi, microintreprinderile folosesc un plan de conturi simplificat (ANEXA) , folosind decat 7 clase de conturi.

Bazele contabilitatii . editura artifex lucrari practice-studii de caz

http://www.artifex.org.ro/departamente/biblioteca/Editura%20pt%20site%20artifex/liliana%20popa/Liliana%20POPA_final.pdf

http://contabilul.manager.ro/a/14197/plan-de-conturi-2015-conform-omfp-18022014.html

2.5Particularități în organizarea contabilitații unei microîntreprinderi

În conformitate cu prevederile legale actuale, contabilitatea la CMI este organizată într-un compartiment distinct și are personal calificat încadrat cu contract de muncă individual. Această persoană are studii economice superioare și răspunde de organizarea și conducerea contabilității. Contabilitatea se ține în partidă simplă potrivit Normelor metodologice aprobate prin Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr.1044/2004 privind organizarea și conducerea evidenței contabile în partidă simplă de către persoanele fizice care au calitatea de contabil în conformitate cu prevederile Legii nr. 171/2003 privind Codul fiscal. În cazul microîntreprinderilor plătitoare de TVA, la înregistrarea acesteia se vor utiliza conturile corespunzătoare prevăzute de reglementările legale viitoare. Orice operație patrimonială se consemnează într-un document justificativ care stă la baza înregistrarilor în contabilitate. Înregistrarea în contabilitate a operațiilor patrimoniale se efectuează cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor justifictive, după data de întocmire sau de intrare în unitate și sistematic în conturi, cu ajutorul registrului-jurnal și al registrului cartea mare .Microîntreprinderile plătitoare de TVA utilizează jurnale de vânzări și cumpărări, precum și documente specifice plătitorilor de TVA. Modelele registrului-jurnal, registrului-inventar și registrului cartea mare, constituie documente obligatorii pentru microîntreprinderi. Microîntreprinderile întocmesc bilanțul și contul de profit și pierdere anual, precum și cu ocazia lichidării, fuziunii sau încetarii, potrivit legii, a activitații. Raportările contabile anuale(bilanțul, contul de profit și pierdere ) se depun la termenele prevăzute de lege. (contabiliatea microîntrepinderilor , autori Nicolae Cristescu , Cerasela Nae, Cristea Ioniță )

Atribuțiile contabilului:

• asigură exacitarea controlului preventiv și acordă refuzul de viză pentru acele operații economice care nu sunt legale și necesare; • urmărește efectuarea în termen a decontărilor cu alte persoane fizice și juridice, cu bugetul statului și cu băncile; • asigură întocmirea bilanțului, a contului de profit și pierdere ; • întocmirea documentelor justificative privind operațiile economice; • centralizarea datelelor din înregistrările contabile și întocmirea balanțelor de verficare a registrelor de TVA, a registrelor jurnal și inventar; • întocmirea situațiilor financiare anuale simplificate, a declarațiilor și depunerea la termen a acestora; • păstrarea documentelor justificative. Atribuțiile și răspunderile contabilului se stabilesc în detaliu prin regulamente de organizare ale unitaților economice respective.

În concluzie, conținutul obiectului contabilității îl constituie cunoașterea și controlul, în expresie valorică a activelor, capitalurilor proprii și datoriilor entitaților economice și administrative, modificările care se produc ca urmare a proceselor de aprovizionare, producție și circulație precum și rezultatul final obținut în activitatea desfașurată ( profit sau pierdere ) , ea furnizând utilizatorilor, date și informații operative, cu privire la poziția financiară, performanta financiară și alți indicatori economici.

Înregistrări contabile ale aprovizionării cu materiale pentru cabinetul stomatologic:

1.a )Materialele cumpărate de la furnizori se înregistrează :

3021=401

1.b )Plata

401=5121 (5311)

2.a) Un cabinet medical mai cumpără ustensile (seringi, foarfece, pense) pe care le poate înregistra ca și obiecte de inventar:

303=401

3.a) Scaunul stomatologic sau altă aparatură care depășește 1800 de lei reprezintă mijloace fixe și se înregistrează în felul următor:

Intrarea mijlocului fix

2131=404

3.b) Plata

404=5121 (5311)

3.c) Amortizarea lunară

6811 = 2813

4.a) Cabinetul medical lucrează și cu casa de sanătate. Înregistrările contabile pentru achiziția de materiale în acest caz:

3021 = 481

481 = 5121 (5311) 

6.a) Factură de utilitați (apă, electricitate, gaze):

605     =   401

7.a) Factură pentru chirie:

612  =   401

8.Dacă se plătește o garanție pentru chirie (fără factură):

2678 = 5121 (5311) 

9.Factură de servicii achiziționate se înregistrează:

628 =  401

2.5 Impozite si taxe intalnite frecvent la entitatile foarte mici

În accepțiune generală, impozitele și taxele reprezintă instrumente nemijlocite de conducere ale unei economii concurențiale, politica fiscală fiind chemată să stabilească obiectivele economice și sociale, ce urmează a fi atinse în procesul mobilizării și repartizării resurselor.

Inițial, unicul rol al impozitelor a fost de natură pur financiară. Din punct de vedere al rolului pe plan financiar, acestea constituie principalul mijloc de obținere a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice. In perioada modernă, impozitele au dobândit un rol, fiind folosite ca instrument de intervenție al statului în viața economică au devenit o metodă de conducere prin care se reglează mecanismele pieței. In cazurile când se urmărește o activitate a vieții economice, prin intermediul impozitelor, se acționează prin diminuarea mărimii acestora, iar atunci când se urmărește intervenție in stopare a unei activități se procedează la suprataxare, prin majorarea nivelului impozitelor și multiplicare numărului lor.

Pe plan social rolul impozitelor se concretizează în faptul că, prin intermediul lor, statul redistribuie o parte importantă din produsul intern brut între clase și grupuri sociale între persoanele fizice și cele juridice. In acest mod are loc o anumită rectificare a discrepanțelor dintre nivelurile veniturilor

http://contabilsef.md/newsview.php?l=ro&idc=13&id=5672

http://www.cehia.mfa.md/img/docs/Ghid_taxe_impozite_imm_2009.pdf

2.5.1 Impozitul pe venitul microintreprinderii si impozitul pe veniturile persoanelor

La baza determinarii impozitului pe venitul microintreprinderilor stau doua elemente : cota procentuala de impozitare si baza de impozitare.

Cota procentuala de impozitare ce se aplica asupra veniturilor microintrepinderilor este de 3% . Baza de impozitare este reprezentata de veniturile din orice sursa, conform contului de profit si pierdere din care se scad urmatoarele venituri:

• veniturile aferente costurilor stocurilor pe produse;

• veniturile aferente costurilor serviciilor in curs de executie

• veniturile din productia de imobilizari necorporale si corporale

• venituri din subventii de exploatare

• venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare

• veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobanzi si/sau penalitati de intarziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impzabil.

• venituri realizate din despagubiri de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii.

• venituri din diferente de curs valutar

• venituri financiare inregistrate ca urmare a decontarii creantelor si datoriilor in lei in functie de un curs valutar diferit de cel la care au fost inregistrate initial

• valoarea reducerilor comerciale acordate uterior facturarii.

Pentru determinarea impozitului pe veniturile microintreprinderilor, la baza impozabila determinata potrivit celor mentionate anterior, se adauga urmatoarele :

valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturarii;

in trimestrul lV, diferenta favorabila dintre veniturile din diferentele la curs valutar/veniturile financiare inregistrate ca urmare a decontarii creantelor si datoriilor in lei in functie de un curs valutar diferit de cel la care au fost inregistrate initial si cheltuielile din diferente de curs valutar/cheltuielile financiare aferente, inregistrate cumulat de la inceputul anului

Deducere personala: In cazul in care o microintreprindere achizitioneaza case de marcat, valoarea de achizitie a acestora se deduce din baza impozabila, in conformitate cu documentul justificativ, in trimestrul in care au fost puse in functiune.

Calculul si plata impozitului pe veniturile microintreprinderilor se efectueaza trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul. Microintreprinderile au obligatia de a depune, pana la termenul de plata a impozitului, declaratia de impozit pe veniturile microintreprinderilor. Trebuie mentionat faptul ca, persoanele juridice platitoare de impozit pe venit sunt obligate sa evidentieze contabil cheltuielile de amortizare, potrivit prevederilor aplicabile platitorilor de impozit de profit.

Perioada impozabila este anul fiscal, care corespunde cu anul calendaristic.In cazul unei microintreprinderi care se infiinteaza sau isi inceteaza existenta, anul fiscal este perioada din anul calendaristic in care persoana juridica a existat.

Reflectarea in contabilitatea a impozitului pe veniturile microintreprinderilor

Contabilitatea privind impozitul pe venitul microintrepinderilor se realizeaza cu ajutorul contului sintetic de gradul 2 dn cadrul contului 441”Impozitul pe profit/venit” si anume contul 4418”Impozitul pe venit”. Este un cont de pasiv, se crediteaza cu sumele datorate bugetului statului, reprezentand impozitul pe venit in corespondenta cu contul 698”Alte cheltuieli cu impozitele” si se debiteaza cu sumele virate la bugetul statului, reprezentand impozitul pe venit.

Exemplu:

•Pe baza extrasului de cont, la care este anexat ordinul de plata, se inregistreaza plata impozitului pe venitul microintreprinderii:

4418”impozitul pe venit” = 5121”Conturi la banci”

Baza de calcul pentru veniturile persoanelor care nu au functia de baza este reprezentata de venitul net impozabil care se calculeaza ca diferenta intre venitul brut realizat intr-o luna si contributiile obligatorii.Platitorii de salarii au obligatia de a calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni, la data efectuarii platilor acestor venituri precum si de al vira la bugetul de stat pana la data de 25 inclusi, a lunii urmatoare.

Contabilitatea impozitului pe veniturile salariale se realizeaza cu ajutorul contului 444”impozitul pe venituri de natura salariilor”, fiind un cont de pasiv. In credit se inregistreaza impozitul aferent drepturilor salariale ,ajutoarele materiale si participarii la profit prin debitul conturilor 421 „personal salarii datorate „si respectiv 424”prime reprezentand participarea peronalului la profit.. In debit se inregistreaza sumele care se deconteaza bugetului de stat reprezentand impozitul pe venituri de natura salariilor.

Exemple:

• Conform statului de salarii se inregitreaza datoria entitatii fata de angajat reprezentand venitul salarial brut:

641”cheltuieli cu salariile personalului” = 421 „personal-salarii datorate”

• Pe baza extrasului de cont se achita impozitul retinut din veniturile salariale:

444”impozitul pe veniturile salariale „ = 5121 „ conturi la banci in lei”

•S e inregistreaza retinerea contributilor sociale aferente, a impozitului asupra venitului salarial, a avansului chenzinal si achitarea restului de plata :

421” personal-salarii datorate „ = %

4312”contributia personalului la asigurarile sociale”

4372”contributia personalului la fondul de somaj”

4314”contributia angajatilor entru asigurarile sociale de sanatate”

444”impozitul pe venituri de natura salariilor „

462”creditori diversi”

425”avansuri acordae persnalului”

5311”casa in lei”

2.5.2 Impozitul pe dividende , impozitele și taxele locale

Impozitul pe dividende este un impozit aplicat în special în statele în care impozitul pe venit este progresiv și semnificativ mai mare decât impozitul pe profit și are rolul de a egaliza sarcina fiscală totală pe care individul o suporta . Este ușor de observat că în cele mai multe cazuri, impozitul pe profit plus impozitul pe dividende este aproximativ egal cu cota maximă de impozit pe venit.În acest context, atunci când avem impozit pe profit egal cu impozitul pe venit, impozitul pe dividende apare oarecum anacronic.

(Despre fiscalitate si competitivitate autor Gabriel Biriș)

Declararea, reținerea și plata impozitului pe dividende

O persoană juridică română care distribuie/plătește dividende către o persoană juridică română are obligația să rețină, să declare și să plătească impozitul pe dividende reținut către bugetul de stat, astfel cum se prevede în prezentul articol.

 Impozitul pe dividende se stabilește prin aplicarea unei cote de impozit de 16% asupra dividendului brut distribuit/plătit unei persoane juridice române.

 Impozitul pe dividende se declară și se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se distribuie/plătește dividendul. În cazul în care dividendele distribuite nu au fost plătite până la sfârșitul anului în care s-au aprobat situațiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plătește până la data de25 ianuarie a anului următor.

Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul dividendelor plătite de o persoană juridică română unei alte persoane juridice române, dacă beneficiarul dividendelor deține, la data plății dividendelor, minimum 10% din titlurile de participare ale celeilalte persoane juridice, pe o perioadă neîntreruptă de un an împlinit până la data plății acestora inclusiv

Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul dividendelor distribuite/plătite de o persoană juridică română:

a) fondurilor de pensii facultative, respectiv fondurilor de pensii administrate privat;

b) organelor administrației publice care exercită, prin lege, drepturile și obligațiile ce decurg din calitatea de acționar al statului la acele persoane juridice române.  Cota de impozit pe dividende prevăzută la alin. (2) se aplică și asupra sumelor distribuite/plătite fondurilor deschise de investiții, încadrate astfel, potrivit reglementărilor privind piața de capital.

Termenele de declarare a mențiunilor

Persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit comunică organelor fiscale teritoriale aplicarea sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală, până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului pentru care se plătește impozitul pe veniturile microîntreprinderilor.

 Persoanele juridice care se înființează în cursul unui an fiscal înscriu mențiunea în cererea de înregistrare la registrul comerțului.

În cazul în care, în cursul anului fiscal, una dintre condițiile impuse nu mai este îndeplinită, microîntreprinderea comunică organelor fiscale teritoriale ieșirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală, până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului fiscal respectiv.

 Microîntreprinderile care intră sub incidența prevederilor art. 112/6 comunică organelor fiscale teritoriale ieșirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, în cursul anului respectiv, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală.

Plata impozitului si depunerea declarațiilor fiscale

Calculul și plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor se efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul.

Microîntreprinderile au obligația de a depune, până la termenul de plată a impozitului, declarația de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

Obligația fiscală reglementată de prezentul titlu reprezintă venit al bugetului de stat.

Impozite si taxe locale

Conform prevederilor Codului fiscal și a Normelor de aplicare a Codului fiscal, în categoria impozitelor și taxelor locale se include

a) impozitul pe clădiri; b) impozitul pe teren; c) taxa asupra mijloacelor de transport; d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor; e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate; f) impozitul pe spectacole; g) taxa hotelieră; h) taxe speciale; i) alte taxe locale.

În cazul CMI se platește impozitul și taxa pe cladiri și taxa pe teren,se plătesc la bugetul local al comunei.Impozitul pe cladire se determina pe baza cotei de impozitare, indiferent de locul în care se afla clădirea, respectiv mediul urban sau rural:

Impozitule pe clădiri = valoarea impozbilă a cldirii*cota de impozitare

Cota de impozitare reprezintă 1% din valoare impozabilă a clădirii.Valoarea impozabila a clădirii se determină prin inmultirea suprafeței construite cu valoarea impozabilă corespunzatoare.

Taxa pe teren se stabilește pentru terenurile proprietate publică sau privată a statului, date în folosință sau închiriate și reprezintă sarcina fiscala a concesionarilor, locatarilor .Impozitul pe teren se platește anual, in 2 tranșe egale până la datele de 31 martie și respectiv 30 septembrie.

Organizarea contabilitații impozitelor și taxelor locale datorate bugetelor locale se realizază cu ajutorul contului 446” alte impozite, taxe si vărsăminte asimilate”. Este un cont cu funcție contabilă de pasiv.

Contul 446 se creditează pentru a înregistra obligațiile fată de bugetul local privind alte impozite și taxe în corespondeță cu debitul contului 635” cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate”. Se debitează pentru a înregistra sumele care se decontează bugetului local prin creditul lui 5121” conturi la banci în lei”

Exemple:

•Se înregistrează impozitul pe cladiri,impozitul pe teren și taxa pentru folosirea mijloacelor de transport:

635”cheltuieli cu alte impozite și taxe”=446”alte impozite taxe și vărsăminte asimilate”

•Pe baza extrasului de cont și a ordinelor de plata anexate, se înregistrează achitarea datoriilor fată de bugetul local, privind alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate:

446”alte impozite, taxe și varsaminte asimilate=”5121”conturi la banci în lei”

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2015.htm#patru

2.5.3 Taxa pe valoare adaugată

Taxa pe valoare adaugată reprezintă principalul impozit indirect datorat bugetului statului, ce a fost introdus în țara noastră la 1 iulie 1993,înlocuind impozitul pe circulația mărfurilor. Cota standard de TVA de 24% este pur și simplu un „no go „ în imensa majoritate a cazurilor, mai ales în condițiile în care încrederea cumpărătorilor în economie este la un nivel extrem de scăzut, iar finanțarea este dificilă și scumpă. Să răspundem mai întai la o întrebare simplă: ce sunt măsurile de simplificare ?

Simplu spus, măsurile de simplificare sunt un set de reguli care se aplică atunci când vânzătorul cât și cumpărătorul sunt plătitori de TVA și care permit ca TVA-ul aferent unei vânzari să nu mai circule efectiv între vânzător si cumpărător . Practic, înregistrarea TVA se face doar de contabil, făcându-se o compensare între TVA colectat si deductibil . Măsurile de simplificare nu se aplică în cazul în care cumpărătorul nu este înregistrat ca plătitor de TVA, deci este consumator final, în astfel de cazuri cumpărătorul plătind efectiv TVA.

( despre fiscalitate si competitivitate Gabriel Biriș )

Prin intrarea în vigoare a OUG 24/2012, sunt scutite de TVA activitățile persoanei impozabile stabilită în România a cărei cifră de afaceri anuală declarată sau realizată este inferioară plafonului de 65.000 de euro, echivalent in lei 220.000 pentru operațiunile impozabile, încluse în sfera de aplicare a TVA, cu excepția unor operațiuni scutite de taxa reprezentată de livrările intracomunitare de mijloace de transport noi către un cumpărator care nu îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA. Cifra de afaceri care servește drept referință pentru stabilirea plafonului este constituită din valoarea totală, exclusiv taxa a livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii efectuate de persoana impozabilă în cursul unui an calendaristic, taxabile sau, după caz, care ar fi taxabile dacă nu ar fi desfășurate de o mică întreprindere, a operațiunilor rezultate din activitați economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinatate, dacă taxa deductibilă, în cazul în care aceste operațiuni ar fi fost realizate în România, a operațiunilor scutite cu drept de deducere și a celor scutite fără drept de deducere, dacă acestea nu sunt acesorii activițatii principale, cu anumite excepții prevăzute de legislație .Persoana impozabilă care îndeplinește condițiile pentru aplicarea regimului special de scutire poate opta oricând pentru aplicarea regimului normal de taxă . Persoana impozabilă care aplică regimul special de scutire și a cărei cifră de afaceri este mai mare sau egală cu plafonul de scutire, în decursul unui an calendaristic, trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Contabilitatea privind taxa pe valoare adaugată se organizează cu ajutorul contului 442”taxa pe valoare adaugată fiind un cont bifincțional. Caracterul bifuncțional este dat de conținutul conturilor sintetice de gradul 2 din structura sa și anume: 4423” TVA de plată” 4424 :TVA de recuperat” 4426”TVA deductibilă „ și 4428” TVA neexigibilă”

Contabilitate si ficalitate , Prof. Maria Sandu

2.5.4 Contribuțiile sociale și fondurile speciale

Pentru desfășurarea unei activitați, orice entitate, indiferent de forma sa de activitate scopul său este consumarea de resurse și producerea de rezultate.

Contribuțiile sociale obligatorii reglementate de legislație sunt următoarele:

Contribuțiile de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat ;

Contribuțiile de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului unic de asigurări sociale de sănatate;

Contribuția pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănatate datorată de angajator Fondului național unic de asigurări sociale de sănatate;

Contribuțiile asigurărilor pentru somaj datorate bugetului asigurărilor pentru somaj;

Contribuția de asigurare pentru accidente e muncă si boli profesionale datorată de angajator;

Contribuția la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, datorată de persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajator.

Potrivit legislației în vigoare, sunt obligați la plata contribuțiilor sociale următorii contribuabili:

• persoanele fizice rezidente precum și nereziente care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, precum și alte venituri din desfășurarea unor activitați independente;

• pensionarii cu venituri din pensii care depășesc 740 de lei;

• persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori, precum si entitațile asimilate angajatorului;

• orice plătitor de venituri de natura salarială;

• instituțiile publice;

Mecanismul de calcul al contribuției pentru asigurări sociale presupune determinarea acesteia prin aplicarea unei cote procentuale la o bază de impozitare .

CAS = Baza impozbilă *Cota procentuală legală

Pentru angajat, baza lunară de calcul a contribuției pentru asigurările sociale de stat o reprezintă venitul lunar realizat.

Conform prevederilor din țara noastră, în funcție de condițiile de muncă , contribuțiile pentru asigurările sociale sunt:

31.3% pentru condiții normale de muncă datorate de angajator și de angajați, din care 10% datorate de angajați și 28.8% de angajator;

36,3% pentru condiții deosebite de muncă, datorate de angajator și de angajați, din care 10,5% datorate de angajați și 25,8% de angajator;

41,3% pentru condiții deosebite de muncă, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale din care 10,5% datorate de angajați și 30,8% datorate de angajator.

Pentru contribuția de asigurări sociale de sanătate datorată de angajator,entitate și orice plătitor de venituri din salarii se calculează aplicând cota procentuală legală de 5,2% asupra fondului de salarii.

Contribuția pentru concedii și indemizații de asigurări sociale de sănătate, cota procentuală legală este de 0,85% și se aplică la fondul de salarii și plata se face până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează contribuția .

Contribuția angajaților și angajatorilor la bugetul asigurărilor pentru somaj se datorează lunar și se aplică cota de 0,5% asupra fondului de salarii realizat .

Contribuția de asigurare pentru accidente de muncă si boli profesionale este garantată de stat și curinde raporturi specifice prin care se asigură protecția socială a salariaților împotriva pierderii capacității de muncă și decesului acestora ca urmare a accidentelor de muncă si bolilor profesionale.

Contribuția la fondul de garantare pentru plata creantelor salariale , conform legislației are cota de 0,25% și se aplică fondului de salarii brute..

Contabilitatea decontărilor privind asigurările și protectia socială se realizează cu ajutorul conturilor sintetice de gradul 1 și 2 si anume: 431”asigurările sociale” 437 „ ajutor de somaj” si 438”alte datorii si creanțe sociale”

Reflectarea în contabilitate a operațiilor privind contribuțiile sociale

• Pe baza fondului de salarii și a cotei procentuale legale, se înregistrează contribuția angajatorului pentru constituirea fondului asigurărilor sociale de sănătate:

6453”cheltuieli privind contribuția = 4313” contribuția angajatorului angajatorului pentru asigurările pentru asigurările sociale de sănătate” sănătate”

• Pe baza fondului de salarii și a cotei procentuale se înregistrează contribuția angajatorului pentru accidente de muncă și boli profesionale :

6451”cheltuieli privind contribuția =4315”contributia unitatii pentru accidende de munca si angajatorului la asigurările sociale” boli profesionale”

• Se înregistrează urmatoarele rețineri din drepturi salariale : contribuția individuală a angajaților la asigurările sociale de stat, contribuția angajaților pentru asigurările sociale de sănătate, contribuția angajaților pentru constituirea fondului de somaj, impozitul datorat bugetuui statului . Se plătesc salariile nete.

421”personal salarii datorate”= % 4312”contribuția personalului la asigurările sociale” 4314”contribuția personalului la asiguările sociale de sănătate” 4372”contribuția angajaților pentru fondul de somaj” 444”impozitul pe veniturile de natura salariilor” 5311”casa in lei”

BUGETELE FONDURILOR SPECIALE

Bugetele fondurilor speciale aprobate prin legi speciale, care se constituie și se administrează în afara bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat, sunt: bugetul Fondului pentru asigurările sociale de sănătate și bugetul asigurărilor de șomaj. Proiectele acestor bugete se elaborează de către Ministerul Finanțelor Publice pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite responsabili cu gestionarea acestor bugete.   Bugetul asigurarilor pentru somaj este promovat de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei care fundamenteaza anual[6], pe baza propunerilor Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, proiectul de buget. Proiectul este inaintat Ministerului FinantelorPublice care si-l insuseste, cu eventuale modificari, dupa care il inainteaza Guvernului odata cu proiectul legii bugetului asigurarilor sociale de stat. Fondul pentru asigurarile sociale de sanatate este un fond special care se constituie din contribtia de asigurari sociale de sanatate, suportata de asigurati, de persoanele fizice si juridice care angajeaza personal salariat, din subventii de la bugetul de stat, precum si din alte surse – donatii, sponsorizari, dobanzi, potrivit legii.

http://www.qreferat.com/referate/economie/Bugetele-institutiilor-publice448.php

2.6 Sistemul declarativ

Cabinetul medical individual are urmatoarele obligatii principale:

– sa se inregistreze fiscal, pe baza formularului (070) „Declaratie de inregistrare fiscala/Declaratie de mentiuni pentru persoanele fizice care desfasoara activitati economice in mod independent sau exercita profesii libere”, in termen de 30 de zile de la data eliberarii autorizatiei, conform art. 72 din OG 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata si OMFP 262/2007, cu modificarile ulterioare;

– sa depuna declaratia estimativa de venit, in termen de 15 zile de la inceperea activitatii ori odata cu declaratia anuala, si sa plateasca platile anticipate trimestriale aferente venitului

-sa depuna declaratia anuala de venit, pana la data de 15 mai inclusiv a anului urmator celui de realizare a venitului si sa achite diferenta de impozit anual pe venit stabilita prin decizie de impunere de organele fiscale, in termen de 60 de zile de la comunicare

– sa depuna obligatoriu declaratia de asigurare sociala si sa plateasca lunar CAS-ul pana la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza plata, in nume propriu, daca realizeaza, in mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel putin de 4 ori castigul salarial mediu brut si sa plateasca CASS trimestrial, pana la data de 15 a ultimei luni din fiecare trimestru  si, pentru regularizare, in termen de 60 de zile de la comunicarea deciziei de impunere;

-daca are calitatea de angajator, sa completeze in mod corespunzator formularul 070 la inceperea activitatii/incheierii primul contract de munca si sa depuna lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare, declaratia unica – formularul (112) “Declaratie privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitul pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate”.

-sa achite lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare, impozitul pe veniturile din salarii si contributiile sociale aferente in calitate de angajator

– sa tina si contabilitatea in partida simpla, in vederea stabilirii venitului net anual impozabil si sa completeze: Registrul-jurnal de incasari si plati, Registrul-inventar si celelalte documente contabile

Astfel, potrivit acestor norme metodologice:

– cele doua registre au au regim de inregistrare la organele fiscale (se numeroteaza, se snuruiesc si se parafeaza inainte de inregistrare)

– in relatiile cu persoanele fizice, pentru sumele incasate prin banca, se intocmeste factura, iar pentru cele incasate in numerar, se intocmeste chitanta

– in relatiile cu persoanele juridice se intocmeste factura, indiferent de modalitatea de incasare a sumelor

– daca se desfasoara mai multe tipuri de activitati, se intocmeste Fisa pentru operatiuni diverse pentru fiecare tip de activitate desfasurata se va intocmi.