Contabilitatea Si Fiscalitatea Tva
INTRODUCERE
Lucrarea cu titlul „Contabilitate și fiscalitate TVA. Studiu de caz – Alchim S.R.L Buzău” abordează o parte importantă a problematicii complexe privind decontările cu furnizorii și clienții unei firme – taxa pe valoarea adăugată – pornind de la necesitatea respectării condițiilor de eficiență și eficacitate în producția și comercializarea produselor.
Lucrarea de față își propune să prezinte cadrul legal al aplicării taxei pe valoarea adaugată și principalele operații contabile în legatură cu aprovizionarea și relațiile cu clienții ale unei societăți comerciale ce își desfășoara activitatea în România, operații care presupun aplicarea taxei pe valoarea adaugată, studierea modului de aplicare, calculare și înregistrare în principalele documente contabile.
În general în cadrul activităților economice se realizează schimburi de valori. De regulă, una din părțile contractante oferă bunul sau serviciul spre comercializare iar cealaltă remite contravaloarea sa. În cadrul acestui schimb, putem deosebi două fluxuri de valori de sens contrar, adică fluxul de mărfuri și confluența valorilor de schimb, în general a banilor.
De cele mai multe ori, nu se realizează în același moment ambele fluxuri. Partea contractantă care oferă bunul sau serviciul așteaptă ca plata să se facă ulterior, iar în alte cazuri livrarea bunurilor și serviciilor poate să fie precedată de acordarea unor avansuri, în general bănești.
Este bine știut faptul că fără clienți nu ar exista desfacere, nu ar exista motivul principal al executării de produse sau servicii și nici o entitate comercială nu ar avea un scop pentru a se înființa sau intra și supraviețui pe piață.
Entitățile patrimoniale își desfășoară activitatea în contextul unui sistem complex de relații de decontare cu furnizorii, cu clienții, cu angajații, cu organismele de asigurare și protecție socială, cu bugetul statului și alte organisme publice, cu grupul de asociați și cu subunitățile, precum și cu alte persoane fizice și juridice, care în contabilitate poartă denumirea de terți. Aceste relații comerciale curente implică contabilizarea taxei pe valoarea adăugată și se concretizează în:
– apariția și stingerea drepturilor de creanță (creanțele);
– apariția și stingerea angajamentelor de plată (datoriile).
În condițiile economiei de piață rezultatele activității oricărei întreprinderi sunt condiționate de eficacitatea atât a decontărilor comerciale cât și a celor privind TVA. Aceste decontări constituie o latură importantă în derularea normală a tranzacțiilor comerciale ale întreprinderilor, asigurând minimalizarea riscurilor de insolvabilitate, promovând tehnici moderne de decontare, contribuind la soluționarea problemelor interne și la desfășurarea eficientă a activității economice. În acest context, rolul contabilității crește semnificativ în luarea deciziilor operaționale și pe termen lung, deoarece informațiile despre decontările comerciale sunt furnizate de contabilitate și confirmate în cadrul rapoartelor financiare.
Actualmente, problemele contabilității decontărilor comerciale nu sunt suficient reglementate sub aspect normativ și investigate în literatura de specialitate.
Scopul lucrării constă în examinarea problemelor contabilității decontărilor comerciale și fundamentarea direcțiilor de perfecționare a acestora în conformitate cu cerințele interne și internaționale. Pentru realizarea acestui scop au fost avute în vedere următoarele aspecte:
– analiza critică a actelor legislative și normative privind contabilitatea decontărilor comerciale;
– identificarea problemelor legate de recunoașterea, evaluarea și clasificare creanțelor și datoriilor comerciale;
– studierea aspectelor metodologice ale contabilității decontărilor comerciale și elaborarea propunerilor de perfecționare a acesteia în conformitate cu cerințele internaționale;
Contabilitatea face parte din evidența economică. Evidența economică reprezintă un sistem de înregistrare, de urmărire cantitativă, calitativă și valorică a activității și fenomenelor social economice ce se produc într-un anumit timp și loc. Ea ocupă un loc central în sistemul informațional și constituie o pârghie deosebit de importantă în conducerea activității economice. Pentru a-și îndeplini rolul, ea trebuie să fie clară, precisă, simplă și ținută la zi.
Contabilitatea întreprinderii, în calitatea sa de principal subsistem informațional al sistemului informațional economic al acestuia, trebuie să constituie și ea, obiect al preocupărilor specialiștilor menite să asigure creșterea contribuției ei la consolidarea situației financiare a entității patrimoniale, la creșterea performanței financiare a acesteia.
Contabilitatea și gestiunea datoriilor și creanțelor comerciale reprezintă un domeniu în care contabilitatea, prin funcțiile ei de reflectare, calcul, analiză și control, poate și trebuie să ducă la optimizarea deciziilor economice, la întărirea disciplinei și simțului de responsabilitate în gestionarea resurselor îl constituie.
Pe lângă aspectele teoretice, lucrarea de față tratează și aspectele practice ale organizării contabilității privind TVA , pe exemplul societății comerciale S.C. Alchim 96 S.R.L. Buzău.
Din punct de vedere structural, lucrarea cuprinde două capitole în care sunt tratate aspecte privind definirea taxei pe valoarea adăugată din punct de vedere contabil și fiscal. Astfel, este prezentat în ce măsură societatea comercială S.C. Alchim 96 S.R.L Buzău reușește să asigure organizarea unor relații, cu furnizorii și clienții, care să permită desfășurarea activității de bază, producția de vopsea, în condiții optime și să asigure plata fluentă a taxei pe valoarea adăugată.
Un alt obiectiv al lucrării este acela de a prezenta modalitatea de înregistrare în contabilitate a operațiunilor ce reflectă relațiile cu furnizorii și clienții potrivit realității, la Alchim 96 S.R.L. Buzău. În acest sens sunt prezentate aspectele teoretice în organizarea contabilității cât și principalele operațiuni contabile privind evidența decontărilor cu furnizorii și clienții în cadrul întreprinderii.
Gaston Jeze definește TVA ca fiind o prestație pecuniară, pretinsă pe cale de autoritate, cu titlu definitiv și fără contraprestație, în vederea acoperirii cheltuielilor publice.
Într-o lucrare referitoare la fiscalitate, Lucien Mehl și Pierre Beltrame, definesc impozitul ca fiind o prestație pecuniară, pretinsă de autoritatea publica de la persoane fizice și juridice, după capacitățile lor contributive și fără contraprestație determinată, în principal pentru acoperirea cheltuielilor publice și, în mod accesoriu, cu scopuri intervenționiste ale puterii publice.
Din punct de vedere al bugetului de stat, taxa pe valoarea adăugată este o taxă unică ce se percepe în mod fracționat corespunzător valorii adăugate la fiecare stadiu al circuitului economic.
Mecanismul TVA s-a extins rapid cuprinzând în prezent toate statele membre O.C.D.E. și marea majoritate a statelor lumii a treia. Astfel, până în 1988, TVA fost adoptată în peste 50 de țări. De altfel, introducerea TVA este și o cerință esențială a membrilor Uniunii Europene, deoarece aplicarea ei facilitează legăturile comerciale între statele membre. Astfel, se poate vorbi de caracterul universal al taxei pe valoare adaugată.
Pentru a-și cunoaște bine partenerii, o entitate economică trebuie să dispună de o bază de date cât mai amplă astfel încât gestionarea acestora să fie bine pusă la punct, iar datele importante să poată fi accesate rapid de utilizatorii autorizați.
Asigurarea unui management performant este condiționată în primul rând, și în mare măsură, de existența unui sistem informațional capabil să producă și să ofere factorilor de decizie a întreprinderii, informații cât mai exacte, complete, relevante și operative.
1. Reglementarea juridică a mecanismului TVA în România
Stadiul actual si perspectivele reglementării TVA în România
Taxa pe valoarea adaugată a fost introdusa în România prin Ordonanta de Guvern nr. 3/1992, aprobata prin Legea nr.130 din decembrie 1992, si fiind un impozit platit atat de persoanele fizice cat si juridice a capatat o importanta foarte mare. De aceea cunoasterea caracteristicilor acestui impozit este necesara, platitorul trebuie sa cunoasca atat cota acestui impozit dar si operatiunile pentru care se plateste TVA si pe cele exonerate de la plata.
Regulile referitoare la taxa pe valoarea adăugată au fost stabilite de legea nr. 354/2002 din Monitorul Oficial 371 din 1 iunie 2002.
In sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată intra operațiunile care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiții:
– să constituie o livrare de bunuri, o prestare de servicii efectuată cu plată sau o operațiune asimilată acestora;
– să fie efectuate de persoane impozabile
Bunurile la care se aplica taxa pe valoare adaugata sunt :
– bunurile mobile corporale, cum sunt: materiile prime, materialele, obiectele de inventar, mijloacele fixe care pot fi detașate;
– bunurile imobile, cum sunt: locuințele, construcțiile industriale, comerciale, agricole sau cele destinate pentru alte activități, terenurile agricole, terenurile pentru construcții și cele adiacente construcțiilor, inclusiv cele aferente localităților urbane sau rurale pe care sunt amplasate construcții sau alte amenajări;
– bunurile de natură mobilă care nu pot fi detașate fără a fi deteriorate sau fără a antrena deteriorarea imobilelor înseși sau care devin bunuri imobiliare prin destinație;
– energia electrică și termică, gazele, agentul frigorific.
Prin livrare de bunuri se intelege transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor detinute de proprietar catre beneficiar, direct sau prin persoanele care actioneaza in numele acestora .
Livrarile de bunuri se refera la:
– vânzarea de bunuri cu plata în rate;
– trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, în condițiile prevăzute de legislația referitoare la proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, în schimbul unei despăgubiri;
– transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor în urma executării silite.
– preluarea de către persoane impozabile a bunurilor achiziționate sau fabricate de către acestea pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfășurată sau pentru a fi puse la dispoziție altor persoane fizice sau juridice în mod gratuit, dacă taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor respective sau părților lor componente a fost dedusă total sau parțial. Se exceptează de la aceste prevederi bunurile acordate în mod gratuit, în limitele și potrivit destinațiilor prevăzute prin lege.
Intră în sfera taxei pe valoarea adăgată operațiile privind transferul proprietății bunurilor imobiliare între agenții ecoomici precum și între aceștia și instituții sau persoane fizice.
În categoria bunurilor imobiliare în sensul taxei pe valoarea adăugată se cuprind :
– Toate construcțiile imobiliare prin natura lor cum sunt locuințele, vilele, construcțiile industriale, comerciale, agricole.
– Terenuri pentru construcții și cele situate în intravilan inclusiv cele aferente localităților urbane sau rurale pe care sunt amplasate construcțiile
– Bunurile de natură imobiliară care nu pot fi detașate fără a fi deteriorate sau fără a antrena deteriorarea imobilelor ca de ex. : conducte, butoaie mari introduse în crame, cazane montate în subsoluri tehnice, etc. Fiecare operație de transfer al dreptului de proprietate asupra unui bun mobil sau imobil se impozitează distinct chiar și atunci când transferul se face prin intermediul mai multor tranzacții.
De asemenea taxa pe valoare adaugata se aplica si prestarilor de servicii, care sunt considerate a fi :
– orice muncă fizică sau intelectuală;
– fizică sau intelectuală;
– lucrări de construcții-montaj;
– transport de persoane și mărfuri;
– servicii de poștă și telecomunicații, de transmisiuni radio și TV
– închirierea, arendarea și concesionarea de bunuri mobile sau imobile;
– operațiuni de intermediere sau de comision;
– reparații de orice natură;
– cesiuni și concesiuni ale drepturilor de autor, brevete, licențe, mărci de fabrică și de comerț, titluri de participare și alte drepturi similare;
– servicii de publicitate;
– operațiuni bancare, financiare, de asigurare și/sau reasigurare;
– punerea la dispoziție de personal;
– mandatarea;
– asigurarea sau cedarea unei clientele, exclusivitatea asupra unei vânzări sau cumpărări
– angajamentul de a nu exercita o activitate economică sau un drept dintre cesiuni și concesiuni ale drepturilor de autor, brevete, licențe, mărci de fabrică și de comerț, titluri de participare și alte drepturi similare;
– amenajarea de spații de parcare, de depozitare și de camping;
– activitățile hoteliere și de alimentație publică;
– asigurarea accesului la rețelele de comunicații și a posibilității de utilizare a acestora;
prestațiile consilierilor, inginerilor, avocaților, notarilor publici, executorilor judecătorești, auditorilor, experților contabili, birourilor de studii și alte prestații similare, precum și prelucrarea de date și furnizarea de informații;
– operațiuni de leasing.
In sfera taxei pe valoarea adaugata intra bunurile introduse in tara direct sau prin intermediari autorizati de catre orice persoana fizica sau juridica, in conditiile prevazute de Regulamentul Vamal.
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect care se datorează bugetului de stat. În România cota standard a taxei pe valoarea adăugată este de 24% și se aplică operațiunilor impozabile, cu excepția celor scutite de taxa pe valoarea adăugată.
La inceput taxa a fost stabilita prin Ordonanta Guvernamentala nr.2/1998 la un procent de 18% din valoarea adaugata si 0% pentru bunurile si serviciile exportate. Incepand cu 1 Februarie 1998 taxa pe valoare adaugata s-a stabilit la 22% si 11%, iar incepand cu 1 Ianuarie 2000 s-a stabilit o cota unica de 19%.
Cota de taxă pe valoarea adăugată aplicabilă este cea în vigoare la data la care ia naștere faptul generator al taxei pe valoarea adăugată.
Taxa pe valoarea adăugată se calculează prin aplicarea cotei standard asupra bazei de impozitare determinate în condițiile stabilite de lege.
1.2. Armonizarea legilor privind mecanismul TVA cu legislația comunitară și Directivele Europene
TVA poate avea un cost pentru intreprindere, deoarece elaborarea declaratiilor privind decontul de TVA si declaratia Intrastat si tinerea unei contabilitatii detaliate necesita forta de munca deloc neglijabila. Literatura de specialitate il defineste ca un cost de gestiune pentru atat pentru intreprindere cat si pentru administratiile fiscale. Datorita modului defectuos de incasare a facturilor pentru intarzierea lor, intreprinderea poate sa aiba un cost suplimentar legat de gestiunea trezoreriei, deoarece intreprinderea recupereaza TVA deductibila pe cumpararile de bunuri si servicii cu un decalaj mare de timp.
TVA prezinta caracteristicile unui impozit obligatoriu. Agentii economici care varsa TVA la administratiile fiscale nu sunt cei care suporta incidenta economica a impozitului.
TVA este un impozit pe consum suportat de consumatorul final. El este un impozit neutru care elimina inegalitatile fiscale intre circuitele de desfacere a produselor.
La baza apariției taxei pe valoarea adaugata sta impozitul pe circulatia mărfurilor din perioada romană.
Spre deosebire de impozitul pe circulatia marfurilor, care presupunea impunerea in cascada, TVA se stabileste numai asupra contributiei nete a intreprinderilor la formarea produsului social final.
In toate tarile in care se aplica, TVA este un impozit indirect care afecteaza consumul final si constituie un element important al costului distributiei.
In ce privește data introducerii TVA in tarile europene, se remarca cele doua extreme: Franta care a introdus TVA inca din 1954 si Elvetia care a adoptat TVA la 1 ianuarie 1995.
Pe plan european si international, exista o mare diversitate de situatii, mai ales in ce priveste numarul si nivelul ratelor de TVA practicate.
Numarul de taxe de TVA in vigoare este in medie mai ridicat in tarile in care TVA-ul este aplicat de mai mult timp ( tarile membre ale Uniunii Europene) fata de tarile care au adoptat relativ recent aceasta taxă ( Elvetia).
In Franta, tara care a initiat aceasta taxa, sunt aplicabile 3 taxe: taxa normala (19,6%), taxa redusa (5,5%), taxa super-redusa (2,1%).
In Regatul Unit si Irlanda rata 0 joaca rolul taxei reduse.In aceste tari, aceasta rata redusa afecteaza produsele de prima necesitate: produsele alimentare (cu exceptia bauturilor alcoolice), produsele energetice, produsele farmaceutice, cartile, jurnalele, transportul de persoane.
Pe parcursul timpului, de la aparitia acestuia in Franta in anul 1954, tot mai multe state au manifestat interes pentru introducerea lui in sistemul fiscal propriu.
O puternică extindere a TVA-ului a avut loc după anul 1989. Principalul fenomen generator al acestei evoluții a fost crearea unui TVA în majoritatea tarilor Europei Centrale si de Est și in fostele țări ale Uniunii Sovietice, dar și in multe tari dezvoltate și in curs de dezvoltare.
Printre aceste exemple putem aminti : Japonia (1989), Canada (1991), Rusia si Ucraina (1992), Cehia (1993), Polonia (1993), China (1994). Principalele tari care nu au adoptat TVA si nici nu isi doresc acest lucru sunt SUA si India.
In Europa, principalul motor care a impulsionat extinderea TVA-ului a fost acquis-ul comunitar care a obligat unele tari sa adopte TVA in perspectiva aderării la Uniunea Europeana.
TVA-ul este in integralitate sa un venit al statului care se consolideaza la nivelul bugetului național.Oricum TVA-ul constituie așa-numită ”resursa TVA” care este una din resursele proprii ale Uniunii Europene, chiar daca nu este vărsată direct in bugetul Uniunii.
La nivel european, Danemarca are cea mai mare pondere a TVA-ului în PIB in timp ce Italia înregistrează cea mai mica pondere. Asemenea diferențe sunt determinate in principal de variațiile care exista la nivelul cotelor de impozitare, gradul de cuprindere a bazei de impozitare si in dimensiunea evaziunii fiscale si au implicații asupra mișcării libere a produselor si serviciilor in cadrul pieței.
Intr-un regim ”normal real” taxa pe valoarea adăugata are un mecanism simplu si clar ce presupune : declararea TVA, comensurarea TVA si vărsarea taxei pentru operațiunile economice din luna precedentă. In unele tari exista diferite dispoziții de simplificare a mecanismelor TVA care reduc in principal frecventa declarațiilor si modalitatea de vărsare la buget a taxei. Există companii care beneficiază de un astfel de sistem simplificat si care depun anual o declarație de TVA si varsă taxa trimestrial urmând ca regularizarea sa aibe loc la începutul anului următor.
Inițial, sfera de aplicare a TVA includea serviciile si comerțul cu ridicata. Ulterior, sfera de aplicare a fost extinsa asupra altor activități, in special asupra comerțului cu amănuntul.
Sub impulsul Franței, s-a inițiat un acord de generalizare a TVA la nivel comunitar. Armonizarea fiscalității indirecte era indispensabila pentru facilitarea schimburilor in interiorul Pieței Comune. Pe aceasta bază, s-au inițiat o serie de așa-numite Directive TVA, noul impozit fiind pus in aplicare de numeroase tari membre intre anii 1967-1973.
Etapa esențială a constituit-o directiva a 6 a TVA ( nr. 77/388) din 17 mai 1977, care a constituit începutul armonizării mai accentuate a TVA, cu precădere in privința câmpului de aplicare a TVA.
A urmat actul unic din februarie 1986 care a constituit baza legala a directivelor comunitare in materie de TVA. In anul 1987, Comisia Europeana a prezentat un ansamblu de directive fiscale.
Comisia a propus taxarea exporturilor in tara de origine, crearea mecanismului de compensare care sa asigure faptul ca TVA rămâne, in fiecare stat, un impozit pe consum, si fixarea unor marje de fluctuație ( intre 14 si 20% pentru taxa normala si intre 4 si 9% pentru taxa redusa).
In anul 1990, când România a început pregătirile pentru integrarea europeană, a fost găsit un compromis care a constat in așa-numitul regim tranzitoriu, care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1993, pentru o durata limitata in principiu la 4 ani. Controalele fiscale la frontiera țărilor membre de atunci au fost suprimate dar, in același timp, principiile anterioare ale taxării schimburilor intracomunitare au fost menținute, temporar.
Armonizarea taxelor a fost realizata la un nivel minimal: au fost fixate alte tipuri de marje ( 15% pentru taxa normala si 5% pentru taxa redusa) si a fost precizat câmpul de aplicare al taxei reduse.
Pentru introducerea TVA in România, au fost luate o serie de măsuri referitoare la impozitul pe circulația mărfurilor, pentru a facilita trecerea la TVA. In anul 1991, s-a redus la 5 numărul cotelor de impozit pe circulația mărfurilor și serviciilor și s-a adoptat acciza pentru unele produse si articole de lux. Înainte de implementarea TVA s-a extins câmpul de aplicare al impozitului pe circulația mărfurilor la unele produse si servicii, cum ar fi, de exemplu, produsele agricole, servicii poștale si de telecomunicații, transportul de mărfuri si de calatori.
După emiterea unor acte normative pregătitoare, TVA a fost introdusa în România prin Ordonanța Guvernului nr. 3/1992, aprobata prin Legea nr. 130 cu data de aplicare 1 ianuarie 1993.Pe parcursul timpului, Ministerul Finanțelor a elaborat norme metodologice cu privire la sfera ei de aplicare, reguli de impozitare, baza de calcul, plătitorii, obligațiile și drepturile acestora.
În raport cu gestiunea întreprinderii, taxa pe valoarea adăugata este neutra pe plan economic doar daca agentul economic intra in sfera de plata a TVA sau a optat pentru plata TVA prin cerere aprobata de organul fiscal unde agentul economic respectiv este înregistrat ca plătitor de taxe.
Și din punct de vedere contabil, TVA este neutra pentru întreprindere, daca operațiunile desfășurate intra in sfera de aplicare, iar deductibilitatea este de 100%.
În perioada anterioară aderării României la Uniunea Europeană (2005– 2007), modificările legislative românești în domeniul TVA, cu impact semnificativ asupra mediului de afaceri în perioada, au ținut mai ales de domeniul imobiliar (aplicarea măsurilor simplificate pentru vânzarea de clădiri și terenuri) precum și de domeniul societăților de televiziune prin cablu (eliminarea scutirii pentru serviciile de difuzare prin cablu).
În ceea ce privește modificările aferente anului 2006, acestea au afectat, în principal, importatorii de energie electrică și gaze prin rețeaua de distribuție, care vor beneficia de scutire de TVA la import. Totuși, TVA se aplică prin mecanismul taxării inverse, ceea ce conduce la optimizarea fluxurilor de numerar.
În concluzie, România a făcut eforturi susținute în vederea armonizării legislației referitoare la TVA la cerințele legislației comunitare. În cele ce urmează vor fi prezentate coordonatele actuale ale legislației cu privire la taxa pe valoarea adăugată analizate din prisma mecanismelor pe care le produce în cadrul economiei naționale.
1.3. Tipuri de mecanisme ale TVA
1.3.1. Mecanismul de determinare a TVA
Taxa pe valoarea adăugată datorata bugetului de stat se plătește de către:
– persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, pentru operațiuni taxabile;
– titularii operațiunilor de import de bunuri efectuat direct, prin comisionari sau terțe persoane juridice care acționează în numele și din ordinul titularului operațiunii de import, indiferent dacă sunt sau nu înregistrați ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată la organele fiscale, cu excepția importurilor scutite
– persoanele fizice, pentru bunurile introduse în țară potrivit regulamentului vamal aplicabil acestora;
– persoanele juridice sau persoanele fizice cu sediul ori cu domiciliul stabil în România, beneficiare ale prestărilor de servicii
În situația în care persoana care realizează operațiuni taxabile nu are sediul sau domiciliul stabil în România, aceasta este obligată să desemneze un reprezentant fiscal domiciliat în România, care se angajează să îndeplinească obligațiile ce îi revin conform prevederilor legii privind taxa pe valoarea adăugată.
Baza de calcul sau baza de impozitare reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.
Baza de impozitare reprezintă elementul principal care ajuta la calculul taxei pe valoarea adăugată și este determinată de :
a) preturile negociate între vanzator și cumparator
b) tarifele negociate pentru prestari de servicii
c) comisionul pentru operațiunile de intermediere
d) preturile de piață sau în lipsa acestora costurile bunurilor ,valoarea in vama la care se adaugă taxa vamala, alte taxe si accizele datorate pentru bunurile si serviciile din import.
TVA nu se include în prețurile și tarifele negociate între agenții economici și deci nu este cuprinsă în baza de impozitare, fiind inclusă distinct în factură.
Baza de impozitare pentru un import de bunuri este constituită din valoarea în vamă a bunurilor, stabilită conform legislației vamale în vigoare, la care se adaugă taxele vamale, comisionul vamal, accizele și alte taxe, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, datorate pentru importul de bunuri.
În baza de impozitare se cuprind, de asemenea, cheltuielile accesorii precum comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport și asigurare care intervin până la primul loc de destinație a bunurilor în România, dacă aceste cheltuieli nu au fost cuprinse în valoarea în vamă.
Pentru nave și aeronave, baza de impozitare nu include: valoarea serviciilor de reparare sau transformare efectuate în străinătate, a carburanților și altor bunuri, aprovizionate din străinătate, destinate utilizării pe nave și/sau aeronave.
Dacă suma folosită la stabilirea bazei de impozitare pentru un import de bunuri este exprimată în valută, aceasta se convertește în moneda națională a României, după metodologia folosită pentru a stabili valoarea în vamă a bunurilor importate.
O problemă deosebită o constituie stabilirea bazei de impozitare pentru bunurile și serviciile din import, care potrivit normelor legale este formată de valoarea în vamă, determinată potrivit legii, alte taxe și accizele datorate.
Nu se includ în baza de impozitare sumele achitate de furnizor sau prestator în contul clientului și care apoi se decontează acestuia. Aceste sume se includ în factură sau alt document emis de furnizor separat de suma reprezentând contravaloarea bunurilor sau serviciilor și taxei aferente acestora.
Nu se cuprind in baza de impozitare: rabaturile, remizele si alte reduceri de pret acordate de furnizor direct clientilor in vederea stimularii vanzarilor; penalizarile si sumele reprezentand daune stabilite prin hotarare judecatoreasca definitiva; dobanzile percepute pentru plati cu intarziere; ambalajele care circula intre furnizorii de marfa si clienti fara facturare.
Cotele de impunere, ca și alte elemente de detaliu, au suferit și probabil vor mai suferi modificări în timp.
Cota de taxă pe valoarea adăugată aplicabilă este cea în vigoare la data la care ia naștere faptul generator al taxei pe valoarea adăugată.
Taxa pe valoarea adăugată se calculează prin aplicarea cotei standard asupra bazei de impozitare determinate în condițiile stabilite de lege.
Cota redusă a taxei pe valoarea adăugată este de 9 % și se aplică asupra bazei de impozitare, pentru:
a) dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice, târguri, expoziții;
b) livrări de manuale școlare, cărți, ziare și reviste, cu excepția celor destinate exclusiv publicității;
c) livrările de proteze de orice fel și accesoriile acestora (cu excepția protezelor dentare), produse ortopedice, medicamente de uz uman și veterinar;
d) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping.
În condițiile în care bunurile și serviciile sunt comercializate la prețuri și tarife care cuprind și TVA cota de 24% se recalculează pe baza sutei majorate. Aceste cote se folosesc pentru mărfurile comercializate prin comerțul cu amănuntul (magazine comerciale, consignații, unități de alimentație publică), prestări de servicii (transport, poștă, telefon, telegraf) efectuate de unități și liber-profesioniști autorizați care au relație directă cu populația ale căror prețuri cuprind TVA precum și pentru sumele obținute din vânzarea de bunuri pe bază de licitație, de evaluare sau expertiză, precum și pentru alte situații similare.
Termenele de plată a T.V.A. datorată bugetului de stat sunt diferențiate în funcție de natura operațiilor impozabile realizate, astfel :
Până la 25 a lunii următoare se achită T.V.A. datorat pe luna precedentă.
Concomitent cu plata taxelor vamale pentru bunurile din import indiferent de calitatea importatorului.
O dată cu îndeplinirea formalităților de vămuire pentru bunurile din import care sunt exceptate sau scutite de taxe vamale dar care sunt supuse T.V.A.-ului.
Concomitent cu plata furnizorilor sau prestatorilor externi pentru bunurile și serviciile din import.
Concomitent cu cererea înaintată organului fiscal pentru scoaterea din evidență ca plătitor de T.V.A. adăugată în caz de încetarea activității.
Obligatia platii TVA ia nastere la data efectuarii livrarii, dar avind in vedere anumite exceptii cind exigibilitatea poate fi ulterioara sau anticipata faptului generator, in cadrul Normelor de aplicare a TVA , se precizeaza:
“Agentii economici platitori de TVA sint obligati pina la 25 ale lunii urmatoare, sa depuna deconturi pe baza datelor din jurnalul de vânzare si respectiv din jurnalul de cumparare”.
Plata se poate face :
– în numerar
direct la casieria trezoreriei sau organului vamal
prin cec cu limită de sumă care se prezintă organului fiscal la care s-a înregistrat ca plătitor
prin dispoziție de plată depusă la banca unde agentul economic are cont deschis.
Agenții economici care realizează operațiuni impozabile au obligația asigurării condițiilor necesare pentru emitere documentelor, prelucrarea informațiilor și conducerea evidențelor prevăzute de reglementările în domeniul T.V.A.-ului iar cei care au ca obiect de activitate comerțul cu amănuntul,activități hoteliere, prestări servicii către populație au obligația instalării aparatelor de marcat care să corespundă cerințelor privind aplicarea taxei pe valoarea adăugată.
Agenții economici vor asigura pregătirea adecvată a personalului propriu și dotarea cu aparatură tehnică necesară realizării în condiții optime a lucrărilor prevăzute de normele legale în domeniul taxei pe valoarea adăugată.
1.3.2. Mecanismul de deducere a TVA
TVA nu este o componentă a pretului de vanzare la intern a marfurilor importate. Ea se adauga insa la pretul de vanzare, fiind considerata operatiune facuta in contul statului (TVA adaugata la pretul de vanzare este denumita TVA colectata). Din TVA colectata, societatile importatoare au dreptul sa deduca TVA platita in vama, urmand ca diferenta sa se regularizeze lunar cu bugetul statului.
Anumite probleme legate de costul de achizitie și de inregistrare a marfurilor din import le ridica cheltuielile interne de circulatie: de la vama pana la depozitul societatii decomert exterior importatoare. In mod normal, ele trebuie adaugate costului de achizitie in vama pentru a se determina costul de achizitie efectiv al marfurilor importate. Acest lucru este insa posibil numai daca la primirea marfurilor in depozitul societatii de comert exterior sosesc și documentele de transport intern (facturile prestatorilor de servicii) fapt care, de regula, nu se intampla factura întocmindu-se ulterior, numai după primirea acestor confirmări de pe teren. In asemenea cazuri societatile de comert exterior pot proceda in patru modalitati:
– cheltuielile interne sa fie luate in calcul pe baza unei cote procentuale care sa se aplice la costul de achizitje in vama in lei, urmand ca la primirea facturilor diferentele sa se regularizeze pe seama cheltuielilor privind marfurile (cont 607);
– cheltuielile interne sa nu fie incluse in costul de achizitie efectiv al marfurilor. Ele ar urma sa se inregistreze in totalitate numai la primirea facturilor prestatorilor de servicii intr-un cont distinct 371/x. ,,Diferente de pret la marfuri"* urmand ca lunar sa se repartizeze pe baza de coeficient asupra costului marfurilor vandute (cont 607).
– formalitățile vamale să fie efectuate la un punct vamal de interior, cît mai aproape de locul de destinație finală a mărfurilor, sau chiar la locul descărcării acestora, urmare a dezvoltării sistemului vamal românesc. Astfel practic nu mai există cheltuieli pe parcurs intern, avînd în vedere ca sunt considerate cheltuieli pe parcurs extern toate cheltuielile de la locul extern de încărcare și pînă la locul de vămuire din țară.
– poate fi luata in discutie și varianta ca toate cheltuielile interne de transport sa fie evidentiate direct in contul 607 daca nu au o pondere semnificativa in costul marfurilor importate.
Dreptul de deducere ia nastere la momentul exigibilitatii taxei. El este prevăzut de articolul 145 din Codul Fiscal.
(11) Dreptul de deducere a TVA aferente achizitiilor efectuate de o persoana impozabila de la o persoana impozabila care aplica sistemul TVA la incasare conform prevederilor Codului Fiscal este amanat pana in momentul in care taxa aferenta bunurilor si serviciilor care i-au fost livrate/prestate a fost platita furnizorului/prestatorului sau.
(12) Dreptul de deducere a TVA aferente achizitiilor efectuate de o persoana impozabila care aplica sistemul TVA la incasare conform prevederilor legale este amanat pana in momentul in care taxa aferenta bunurilor si serviciilor care i-au fost livrate/prestate a fost platita furnizorului/prestatorului sau, chiar daca o parte din operatiunile realizate de persoana impozabila sunt excluse de la aplicarea sistemului TVA la incasare.
Prin exceptie de la prevederile legale se limiteaza la 50% dreptul de deducere a taxei aferente cumpararii, achizitiei intracomunitare, importului, inchirierii sau leasingului de vehicule rutiere motorizate si a taxei aferente cheltuielilor legate de vehiculele aflate in proprietatea sau in folosinta persoanei impozabile, in cazul in care vehiculele nu sunt utilizate exclusiv in scopul activitatii economice.
Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana impozabila trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) pentru taxa datorata sau achitata, aferenta bunurilor care i-au fost ori urmeaza sa ii fie livrate ori serviciilor care i-au fost ori urmeaza sa ii fie prestate in beneficiul sau de catre o persoana impozabila, sa detina o factura emisa in conformitate cu prevederile Codului fiscal, precum si dovada platii in cazul achizitiilor efectuate de catre persoanele impozabile obligate la aplicarea sistemului TVA la incasare, respectiv de catre persoanele impozabile care achizitioneaza bunuri/servicii de la persoane impozabile care au aplicat sistemul TVA la incasare;
b) pentru taxa aferenta bunurilor care i-au fost ori urmeaza sa ii fie livrate sau serviciilor care i-au fost ori urmeaza sa ii fie prestate in beneficiul sau, dar pentru care persoana impozabila este obligata la plata taxei, sa detina o factura emisa in conformitate cu prevederile legale sau documentele prevazute de Codul Fiscal;
c) pentru taxa achitata pentru importul de bunuri sa detina declaratia vamala de import sau actul constatator emis de organele vamale, care sa mentioneze persoana impozabila ca importator al bunurilor din punctul de vedere al taxei, precum si documente care sa ateste plata taxei de catre importator sau de catre alta persoana in contul sau. Importatorii care detin o autorizatie unica pentru proceduri vamale simplificate eliberata de alt stat membru sau care efectueaza importuri de bunuri in Romania din punct de vedere al TVA, pentru care nu au obligatia de a depune declaratii vamale de import, trebuie sa detina o declaratie de import pentru TVA si accize;
d) pentru taxa datorata pentru importul de bunuri sa detina declaratia vamala de import sau actul constatator emis de organele vamale, care sa mentioneze persoana impozabila ca importator al bunurilor in scopuri de taxa, precum si suma taxei datorate. De asemenea, persoana impozabila trebuie sa inscrie taxa pe valoarea adaugata ca taxa colectata in decontul aferent perioadei fiscale in care ia nastere exigibilitatea;
e) pentru taxa aferenta unei achizitii intracomunitare de bunuri, sa detina o factura sau documentul prevazut de Codul Fiscal;
Prin norme se vor preciza cazurile in care documentele sau obligatiile se vor prezenta sau indeplini pentru a justifica dreptul de deducere a taxei.
Persoana impozabila care realizeaza sau urmeaza sa realizeze atat operatiuni care dau drept de deducere, cat si operatiuni care nu dau drept de deducere este denumita in continuare persoana impozabila cu regim mixt.
Dreptul de deducere a taxei deductibile aferente achizitiilor efectuate de catre o persoana impozabila cu regim mixt se determina conform prezentului articol. Persoana partial impozabila nu are drept de deducere pentru achizitiile destinate activitatii pentru care nu are calitatea de persoana impozabila. Daca persoana partial impozabila desfasoara activitati in calitate de persoana impozabila, din care rezulta atat operatiuni cu drept de deducere, cat si operatiuni fara drept de deducere, este considerata persoana impozabila mixta pentru respectivele activitati si aplica prevederile prezentului articol.
In conditiile stabilite prin norme, persoana partial impozabila poate solicita aplicarea unei pro-rata speciale in situatia in care nu poate tine evidente separate pentru activitatea desfasurata in calitate de persoana impozabila si pentru activitatea pentru care nu are calitatea de persoana impozabila.
Orice persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA, conform articolului 153, are dreptul sa scada din valoarea totala a taxei colectate, pentru o perioada fiscala, valoarea totala a taxei pentru care, in aceeasi perioada, a luat nastere si poate fi exercitat dreptul de deducere, conform articolelor 145-147 din Codul Fiscal.
Persoana impozabila care aplica regimul special de scutire:
a) nu are dreptul la deducerea taxei aferente achizitiilor, in conditiile art. 145 si 146;
b) nu are voie sa mentioneze taxa pe factura sau alt document;
In cazul incetarii desfasurarii de operatiuni care dau drept de deducere a taxei sau in cazul incetarii activitatii sale economice, orice persoana inregistrata va anunta in scris organele fiscale competente in termen de 15 zile de la producerea oricaruia dintre aceste evenimente in scopul scoaterii din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA. Prin norme procedurale se stabilesc data de la care are loc scoaterea din evidenta si procedura aplicabila.
Persoanele impozabile care au fost supuse unui control fiscal si au fost constatate si stabilite erori in ceea ce priveste stabilirea corecta a taxei colectate, fiind obligate la plata acestor sume in baza actului administrativ emis de autoritatea fiscala competenta, pot emite facturi de corectie catre beneficiari. Pe facturile emise se va face mentiunea ca sunt emise dupa control si vor fi inscrise intr-o rubrica separata in decontul de taxa.
1.3.3. Mecanismul scutirii de TVA
Operațiile privind livrări de bunuri și prestări de servicii din țară sunt supuse taxei pe valoarea adăugată cu excepțiile prevăzute de lege,dacă sunt realizate de persoane fizice și juridice înregistrate ca agenți economici sau autorizate să desfășoare o activitate economică pe baza liberei inițiative.
Vânzările de bunuri mobile sau imobile efectuate de persoane fizice neînregistrarte în calitate de proprietar nu sunt supuse T.V.A.-ului.
Exemple :
– vânzarea autoturismului,a locuinței și a altor bunuri personale.
– vânzarea produselor agricole din gospodăria individuală.
– munca prestată în baza unui contract sau a unei convenții.
Importurile de bunuri și servicii sunt supuse taxei pe valoarea adăugată cu excepțiile prevăzute de lege, indiferent de forma de organizare a importatorului,persoană juridică sau persoană fizică înregistrată sau nu ca agent economic. O persoană fizică sau juridică plătește taxa pe valoarea adăugată pentru toate importurile la care plătește și taxa vamală indiferent dacă bunurile au fost introduse în țară pentru producție, investiție, comercializare sau în scop personal.
Bunurile introduse în țară de persoane fizice neînregistrate ca agenți economici scutite de taxa vamală sunt scutite și de taxa pe valoarea adăugată.
Se exonereaza de la plata taxei pe valoarea adaugata livrarile de bunuri cat si prestarile de servicii care sunt efectuate de organizatii si unitati de interes national, mentionate de lege:
spitalizarea, îngrijirile medicale, inclusiv veterinare, și operațiunile strâns legate de
acestea, desfășurate de unități autorizate pentru astfel de activităti, inclusiv
serviciile funerare prestate de unitatile sanitare
prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de către tehnicienii dentari,
precum și livrarea de proteze dentare efectuată de către stomatologi și de
către tehnicienii dentari
prestările de îngrijire și supraveghere la domiciliu a persoanelor, efectuate de
personal specializat cu exercitarea profesiunilor medicale și paramedicale;
livrările de organe, de sânge și de lapte uman;
activitatea de învățământ desfășurată de unitățile autorizate de Ministerul
Educației și Cercetării și care sunt cuprinse în sistemul național de
învățământ
prestările de servicii și livrările de bunuri strâns legate de asistența și protecția
socială, efectuate de instituțiile publice, instituțiile de interes public sau de
alte organisme recunoscute ca având caracter social;
prestările de servicii și livrările de bunuri strâns legate de protecția copiilor și tinerilor, efectuate de instituțiile publice, instituțiile de interes public sau de alte organisme recunoscute ca având caracter social;
serviciile ce au strânsă legătură cu practicarea sportului sau a educației fizice prestate de organizații fără scop patrimonial în beneficiul persoanelor care practică sportul sau educația fizică;
realizarea și difuzarea programelor de radio și televiziune, cu excepția celor de publicitate;
vânzarea de filme sau licențe de filme destinate difuzării prin televiziune, cu excepția celor de publicitate;
transportul bolnavilor sau răniților cu vehicule special amenajate și autorizate în acest sens.
activitățile de cercetare-dezvoltare și inovare pentru realizarea programelor, subprogramelor, proiectelor și temelor componente ale Programului național de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică
livrările de bunuri și/sau prestările de servicii efectuate de producătorii agricoli individuali;
operațiuni bancare și financiare: acordarea de credite, inclusiv acordarea de împrumuturi de asociații/acționarii societăților comerciale în vederea asigurării resurselor financiare ale societății, precum și acordarea de împrumuturi de către orice persoană fizică sau juridica; operațiunile specifice efectuate de Banca Națională a României ( nu sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată achizițiile de aur, argint, alte metale și pietre prețioase, efectuate de Banca Națională a României de la persoane impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată); operațiunile de investiții financiare, de intermediere financiară, de valori mobiliare și instrumente financiare derivate, precum și alte instrumente financiare; intermedierea în plasamentul de valori mobiliare și oferirea de servicii legate de acesta;
operațiunile de asigurare și de reasigurare, precum și prestările de servicii aferente acestor operațiuni efectuate de intermediarii în operațiuni de asigurare;
livrările de bunuri și/sau prestările de servicii realizate cu deținuți de unitățile din sistemul penitenciar;
lucrările de construcții, amenajări, reparații și întreținere executate pentru monumente comemorative ale combatanților, eroilor, victimelor de război și ale Revoluției din decembrie 1989, precum și pentru muzee, case memoriale, monumente istorice și de arhitectură;
încasările din taxele de intrare la castele, muzee, târguri și expoziții, grădini zoologice și botanice, biblioteci, precum și operațiunile care intră în sfera de aplicare a impozitului pe spectacole;
editarea, tipărirea și/sau vânzarea de manuale școlare și/sau de cărți, exclusiv activitatea de publicitate;
livrările de proteze de orice fel, accesorii ale acestora, precum și de produse ortopedice;
valorificarea obiectelor și veșmintelor de cult, tipărirea cărților de cult, teologice sau cu conținut bisericesc, necesare practicării cultului, precum și a celor asimilate obiectelor de cult
transferul dreptului de proprietate al bunurilor către Agenția de Valorificare a Activelor Bancare, ca efect al dării în plată pentru stingerea obligației de plată a debitorului
bunurile importate destinate comercializării în regim duty-free, precum și prin magazinele pentru servirea în exclusivitate a reprezentanțelor diplomatice și a personalului acestora;
bunurile introduse în țară de călători sau de alte persoane fizice cu domiciliul în țară ori în străinătate, în condițiile și în limitele stabilite prin hotărâre a Guvernului, potrivit regimului vamal aplicabil persoanelor fizice;
reparațiile și transformările la nave și aeronave românești în străinătate, precum și carburanții și alte bunuri, aprovizionate din străinătate, destinate utilizării pe nave și/sau aeronave;
importul de bunuri a căror livrare este scutită de taxa pe valoarea adăugată în interiorul țării.
licențe de filme și programe, drepturi de transmisie, abonamente la agenții de știri externe și altele de această natură, destinate activității de radio și televiziune;
importul de bunuri primite în mod gratuit cu titlu de ajutoare sau donații destinate unor scopuri cu caracter umanitar, social, filantropic, religios, de apărare a sănătății, cultural, artistic, educativ, științific, sportiv, de protecție și ameliorare a mediului, de protecție și conservare a monumentelor istorice și de arhitectură și importurile de bunuri finanțate direct din împrumuturi nerambursabile, acordate României de organisme internaționale, de guverne străine și/sau de organizații nonprofit și de caritate
importul următoarelor bunuri: mostrele fără valoare comercială, materialele publicitare și de documentare, bunurile de origine română, bunurile străine care, potrivit legii, devin proprietatea statului, bunurile reparate în străinătate sau bunurile care le înlocuiesc pe cele necorespunzătoare calitativ, returnate partenerilor externi în perioada de garanție, bunurile care se înapoiază în țară ca urmare a unei expedieri eronate, echipamentele pentru protecția mediului stabilite prin hotărâre a Guvernului.
exportul de bunuri, transportul și prestările de servicii legate direct de exportul bunurilor, precum și bunurile comercializate prin magazinele duty-free;
transportul internațional de persoane în și din străinătate, precum și prestările de servicii legate direct de acesta;
transportul de marfă și de persoane, în și din porturile și aeroporturile din România, cu nave și aeronave sub pavilion românesc, comandate de beneficiari din străinătate;
trecerea mijloacelor de transport de mărfuri și de călători cu mijloace de transport fluvial specializate, între România și statele vecine;
transportul, prestările de servicii accesorii transportului, precum și alte prestări de servicii aferente mărfurilor din import
livrările de bunuri destinate utilizării pe nave și aeronave sau încorporării în nave și aeronave, care prestează transporturi internaționale de persoane și de mărfuri;
prestările de servicii efectuate în aeroporturi aferente aeronavelor în trafic internațional, precum și prestările de servicii efectuate în porturi aferente navelor de comerț maritim și pe fluvii internaționale;
reparațiile la mijloacele de transport contractate cu beneficiari din străinătate;
alte prestări de servicii efectuate de persoane impozabile cu sediul în România, contractate cu beneficiari din străinătate
prestările de servicii pentru navele aflate în proprietatea companiilor de navigație care își desfășoară activitatea în regimul special maritim sau operate de acestea, precum și livrările de nave în întregul lor către aceste companii;
livrările de bunuri și prestările de servicii în favoarea directă a misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, precum și a personalului acestora, pe bază de reciprocitate; livrările de bunuri și prestările de servicii în favoarea directă a reprezentanțelor internaționale interguvernamentale acreditate în România, precum și a personalului acestora;
bunurile cumpărate din expozițiile organizate în România, precum și din rețeaua comercială, expediate sau transportate în străinătate de către cumpărătorul care nu are domiciliul sau sediul în România;
livrările de bunuri și prestările de servicii finanțate din ajutoare sau împrumuturi nerambursabile acordate de guverne străine, de organisme internaționale și de organizații nonprofit și de caritate din străinătate și din țară, inclusiv din donații ale persoanelor fizice;
construcția, extinderea, reabilitarea și consolidarea lăcașurilor de cult religios;
livrările de utilaje, echipamente și prestările de servicii legate nemijlocit de operațiunile petroliere, realizate de titularii acordurilor petroliere, persoane juridice străine,
Pentru importuri de bunuri și pentru achiziții intracomunitare sunt scutite de taxă:
a) importul și achiziția intracomunitară de bunuri a căror livrare în România este în orice situație scutită de taxă în interiorul țării;
b) achiziția intracomunitară de bunuri al căror import în România este în orice situație scutit de taxă, conform prezentului articol;
c) achiziția intracomunitară de bunuri pentru care, în conformitate cu prevederile Codului Fiscal – persoana care cumpără bunurile în orice situație ar avea dreptul la rambursarea integrală a taxei care s-ar datora, dacă respectiva achiziție nu ar fi scutită;
e) importul de bunuri de către misiunile diplomatice și birourile consulare care beneficiază de scutire de taxe vamale;
f) importul de bunuri efectuat de reprezentanțele organismelor internaționale și interguvernamentale acreditate în România, precum și de către membrii acestora, în limitele și în conformitate cu condițiile stabilite în convențiile de înființare a acestor organizații;
g) importul de bunuri de către forțele armate ale statelor străine membre NATO, pentru uzul acestora sau al personalului civil însoțitor ori pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor, în cazul în care aceste forțe sunt destinate efortului comun de apărare.
h) reimportul de bunuri în România, efectuat de persoana care a exportat bunurile în afara Comunității, în aceeași stare în care se aflau la momentul exportului, și care beneficiază de scutire de taxe vamale;
i) reimportul de bunuri în România, efectuat de persoana care a exportat bunurile în afara Comunității, pentru a fi supuse unor reparații, transformări, adaptări, asamblări, cu condiția ca această scutire să fie limitată la valoarea bunurilor în momentul exportului acestora în afara Comunității;
j) importul în porturi de capturi, neprocesate sau conservate în vederea comercializării înainte de a fi livrate, realizate de persoane care efectuează pescuit maritim;
k) importul de gaze naturale prin sistemul de distribuție a gazelor naturale și importul de energie electrică;
l) importul în România de bunuri care au fost transportate dintr-un teritoriu terț, atunci când livrarea acestor bunuri de către importator constituie o livrare scutită
m) importul de aur efectuat de Banca Națională a României.
Certificatele de scutire de taxa eliberate pana la data aderarii pentru livrari de bunuri si prestari de servicii finantate din ajutoare sau imprumuturi nerambursabile acordate de guverne straine, de organisme internationale si de organizatii nonprofit si de caritate din strainatate si din tara sau de persoane fizice isi pastreaza valabilitatea pe perioada derularii obiectivelor. Nu sunt admise suplimentari ale certificatelor de scutire dupa data de 1 ianuarie 2007.
Modelul si continutul certificatului de scutire sunt cele stabilite de Comisia Europeana.
Modificările aduse Codului Fiscal în cursul anului 2012 sunt prezentate în anexa 1.
1.3.4. Mecanismul taxării inverse
Sub numele de "taxare inversa" exista, in cadrul regimului simplificat de TVA pentru anumite bunuri, adoptat de Ministerul Finantelor Publice, un proiect care permite spre exemplu cumparatorului de proprietati imobiliare sa nu plateasca TVA, cu toate ca acesta este facturat de vanzator. Noile norme nu se aplica decat in cazul societatilor comerciale, ceea ce face sa nu existe nici un fel de impact asupra persoanelor fizice pe aceasta piata.
Mecanismul taxarii inverse a fost introdus in legislatia noastra de TVA încă din anul 2003, pentru serviciile impozabile in Romania, prestate de nerezidenti, pentru care beneficiarul este obligat la plata taxei (de exemplu: servicii de consultanta, leasing si inchiriere de bunuri mobile corporale, servicii de punere la dispozitie de personal, servicii financiare). Astfel, beneficiarul roman nu platea TVA efectiv la bugetul de stat, ci inregistra TVA in decont atat ca taxa deductibila cat si ca taxa colectata.
Taxarea inversa presupune transferul obligatiei de plata a TVA de la furnizor la client. Acesta din urma inregistreaza TVA in decont atat ca taxa deductibila cat si ca taxa colectata, neinfluentand in mod negativ fluxurile de numerar.
Conform actualei legislatii de TVA aplicabila incepand cu 1 ianuarie 2007, mecanismul taxarii inverse se aplica si in cazul in care o societate nerezidenta neinregistrata si nestabilita in scopuri de TVA in Romania realizeaza livrari de bunuri sau prestari de servicii impozabile in Romania, catre un beneficiar inregistrat in scopuri de TVA (de exemplu, achizitioneaza bunuri de pe piata din Romania si le livreaza ulterior catre clienti romani).
In concluzie, acest mecanism al taxarii inverse prezinta un avantaj pentru orice entitate economica inregistrata in scopuri de TVA in Romania, intrucat astfel se poate evita prefinantarea TVA. Mai exact, nu se mai face plata sumei aferente TVA catre furnizor. Prin urmare, aplicarea acestui mecanism de taxare permite eficientizarea variatiei fluxurilor de numerar in decursul unei luni, ceea ce pentru anumite companii poate conduce la importante avantaje financiare.
Dreptul de deducere a TVA aferente achizitiilor efectuate de o persoana impozabila care aplica sistemul TVA la incasare conform prevederilor Codului Fiscal este amanat pana in momentul in care taxa aferenta bunurilor si serviciilor care i-au fost livrate/prestate a fost platita furnizorului/prestatorului sau, chiar daca o parte din operatiunile realizate de persoana impozabila sunt excluse de la aplicarea sistemului TVA la incasare conform prevederilor legale. Aceste prevederi nu se aplica pentru achizitiile intracomunitare de bunuri, pentru importuri, pentru achizitiile de bunuri/servicii pentru care se aplica taxare inversa potrivit prevederilor Codului Fiscal.
1.3.5. Mecanismul de regularizare a TVA
În situația în care există decalaje între faptul generator de TVA și exigibilitatea acesteia, totalul TVA se înregistrează într-un cont distinct, denumit TVA neexigibilă care, pe măsură ce devine exigibilă, se trece la TVA colectată, respectiv la TVA deductibilă.
Diferența de taxă, în plus sau în minus, între TVA colectată și TVA deductibilă se înregistrează în conturi distincte (TVA de plată, respectiv TVA de recuperat) și se regularizează în condițiile legii.
TVA nu este o componentă a pretului de vanzare la intern a marfurilor importate. Ea se adauga insa la pretul de vanzare, fiind considerata operatiune facuta in contul statului (TVA adaugata la pretul de vanzare este denumita TVA colectata). Din TVA colectata, firma importatoare au dreptul sa deduca TVA platita in vama, urmand ca diferenta sa se regularizeze lunar cu bugetul statului.
Potrivit Ordonanței 15/2012 intrate in vigoare la data de 1 ianuarie 2013:
– In cazul schimbarii regimului de impozitare se va proceda la regularizare pentru a se aplica regimul de impozitare in vigoare la data livrarii de bunuri sau prestarii de servicii pentru cazurile prevazute de Ordonanță, numai daca factura este emisa pentru contravaloarea partiala a livrarii de bunuri ori a prestarii de servicii, si daca a fost incasat un avans pentru valoarea partiala a livrarii de bunuri sau a prestarii de servicii, mai putin in cazul operatiunilor pentru care se aplica sistemul TVA la incasare pentru care se aplica regulile stabilite de Ordonanță. Prevederile articolului de mai sus nu se aplica pentru micile intreprinderi prevazute la art. 152, care se inregistreaza in scopuri de TVA conform art. 153, pentru facturile emise inainte de trecerea la regimul de taxare.
In cazul schimbarii cotei se va proceda la regularizare pentru a se aplica cota in vigoare la data livrarii de bunuri sau prestarii de servicii, pentru cazurile prevazute de Codul Fiscal.
Valoarea ajustarilor de TVA se declara pentru luna calendaristica in cursul careia regularizarea a fost comunicata clientului.
1.3.6. Mecanismul TVA-ului intra și extracomunitar
Se consideră achiziție intracomunitară de bunuri obținerea dreptului de a dispune, ca și un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinația indicată de cumpărător, de către furnizor, de către cumpărător sau de către altă persoană, în contul furnizorului sau al cumpărătorului, către un stat membru, altul decât cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor.
Sunt asimilate unei achiziții intracomunitare cu plată următoarele:
Utilizarea în România, de către o persoană impozabilă, în scopul desfășurării activității economice proprii, a unor bunuri transportate sau expediate de aceasta sau de altă persoană, în numele acesteia, din statul membru pe teritoriul căruia aceste bunuri au fost produse, extrase, achiziționate, dobândite ori importate de către aceasta, în scopul desfășurării activității economice proprii, dacă transportul sau expedierea acestor bunuri, în cazul în care ar fi fost efectuat din România în alt stat membru, ar fi fost tratat ca transfer de bunuri în alt stat membru, în conformitate cu prevederile Codului Fiscal.
Se consideră, de asemenea, că este efectuată cu plată achiziția intracomunitară de bunuri a căror livrare, dacă ar fi fost realizată în România, ar fi fost tratată drept o livrare de bunuri efectuată cu plată.
Locul achiziției intracomunitare de bunuri se consideră a fi locul unde se găsesc bunurile în momentul în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor.
În cazul achiziției intracomunitare de bunuri, dacă cumpărătorul îi comunică furnizorului un cod de înregistrare în scopuri de TVA valabil, emis de autoritățile unui stat membru, altul decât cel în care are loc achiziția intracomunitară, locul respectivei achiziții intracomunitare se consideră în statul membru care a emis codul de înregistrare în scopuri de TVA.
Dacă o achiziție intracomunitară a fost supusă la plata taxei în alt stat membru și în România,baza de impozitare se reduce în mod corespunzător.
Este asimilată unei achiziții intracomunitare și achiziționarea de către o persoană juridică neimpozabilă a unor bunuri importate de acea persoană în Comunitate și transportate sau expediate într-un alt stat membru decât cel în care s-a efectuat importul. Persoana juridică neimpozabilă va beneficia de rambursarea taxei plătite în România pentru importul bunurilor, dacă dovedește că achiziția sa intracomunitară a fost supusă taxei în statul membru de destinație a bunurilor expediate sau transportate.
Achizitia intracomunitara este mai avantajoasa pentru companiile inregistrate in scopuri de TVA in Romania decat achizitiile efectuate de la furnizori interni, intrucat TVA nu se mai prefinanteaza. Dar nu numai achizitiile din alte state membre sunt avantajoase pentru companiile de pe piata din Romania. Importurile (ceea ce reprezinta incepand cu 1 ianuarie 2007 orice achizitie dintr-un stat aflat in afara Uniunii Europene) beneficiaza, de asemenea de plata TVA prin decont. Astfel, orice companie din Romania platitoare de TVA care achizitioneaza bunuri dintr-un stat tert poate acum sa-si ridice marfa din vama fara a mai dovedi plata TVA aferenta importului catre bugetul de stat.
În Codul Fiscal , achiziția intracomunitara are intelesul art. 130.1.Potrivit acestui articol, se considera achizitie intracomunitara de bunuri obtinerea dreptului de a dispune, ca si un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinatia indicata de cumparator, de catre furnizor, de catre cumparator sau de catre alta persoana, in contul furnizorului sau al cumparatorului, catre un stat membru, altul decat cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor.
Baza de impozitare reprezinta contravaloarea unei livrari de bunuri sau prestari de servicii impozabile, a unui import impozabil sau a unei achizitii intracomunitare impozabile, stabilita conform cap. VII din Codul Fiscal.
Sunt operatiuni impozabile si urmatoarele operatiuni efectuate cu plata, pentru care locul este considerat a fi in Romania:
a) o achizitie intracomunitara de bunuri, altele decat mijloace de transport noi sau produse accizabile, efectuata de o persoana impozabila ce actioneaza ca atare sau de o persoana juridica neimpozabila, care nu beneficiaza de derogarea prevazuta la alin. (4), care urmeaza unei livrari intracomunitare efectuate in afara Romaniei de catre o persoana impozabila ce actioneaza ca atare si care nu este considerata intreprindere mica in statul sau membru, si careia nu i se aplica prevederile art. 132 alin. (1) lit. b) cu privire la livrarile de bunuri care fac obiectul unei instalari sau unui montaj sau ale art. 132 alin. 2) cu privire la vanzarile la distanta;
b) o achizitie intracomunitara de mijloace de transport noi, efectuata de orice persoana;
c) o achizitie intracomunitara de produse accizabile, efectuata de o persoana impozabila, care actioneaza ca atare, sau de o persoana juridica neimpozabila
Prin derogare, nu sunt considerate operatiuni impozabile in Romania achizitiile intracomunitare de bunuri care indeplinesc urmatoarele conditii:
a) sunt efectuate de o persoana impozabila care efectueaza numai livrari de bunuri sau prestari de servicii pentru care taxa nu este deductibila sau de o persoana juridica neimpozabila;
b) valoarea totala a acestor achizitii intracomunitare nu depaseste pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depasit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.000 euro, al carui echivalent in lei este stabilit prin norme.
Achizitia intracomunitara de bunuri care urmeaza unei livrari de bunuri aflate in regim vamal suspensiv sau sub o procedura de tranzit intern, daca pe teritoriul Romaniei se incheie aceste regimuri sau aceasta procedura pentru respectivele bunuri.
1.3.7. Mecanismul de rambursare a TVA
Modificarile aduse Codului Fiscal la 1 ianuarie 2007 au vizat printre altele si alinierea politicii taxei pe valoare adaugata cu reglementarile UE, motiv pentru care au fost revizuite mecanismele de recuperare TVA pentru achizitiile si prestarile de servicii.
Spre exemplu, pana la 1 Ianuarie 2007 organizatiile neguvernamentale inregistrate sau nu ca si platitoare de TVA aveau la indemana diverse forme de recuperare a acestei taxe. Odata cu intrarea in vigoare a modificarilor Codului Fiscal acest lucru nu mai este permis.
Persoana juridica neimpozabila va beneficia de rambursarea taxei platite in Romania pentru importul bunurilor, daca dovedeste ca achizitia sa intracomunitara a fost supusa taxei in statul membru de destinatie a bunurilor expediate sau transportate. prestarile de servicii efectuate de catre grupuri independente de persoane, ale caror operatiuni sunt scutite sau nu intra in sfera de aplicare a taxei, grupuri create in scopul prestarii catre membrii lor de servicii direct legate de exercitarea activitatilor acestora, in cazul in care aceste grupuri solicita membrilor lor numai rambursarea cotei-parti de cheltuieli comune, in limitele si in conditiile stabilite prin norme si in conditiile in care aceasta scutire nu este de natura a produce distorsiuni concurentiale.
Potrivit articolului 142 al Codului Fiscal, litera c: achizitia intracomunitara de bunuri pentru care persoana care cumpara bunurile in orice situatie ar avea dreptul la rambursarea integrala a taxei care s-ar datora, daca respectiva achizitie nu ar fi scutita; "Rambursarea taxei catre persoane impozabile neinregistrate in scopuri de TVA in Romania si rambursarea TVA de catre alte state membre catre persoane impozabile stabilite in Romania
Potrivit prevederilor Normelor de aplicare a Codului Fiscal:
a) persoana impozabila nestabilita in Romania, care este stabilita in alt stat membru, neinregistrata si care nu este obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA in Romania, poate beneficia de rambursarea taxei pe valoarea adaugata achitate pentru importuri si achizitii de bunuri/servicii, efectuate in Romania;
b) persoana impozabila neinregistrata si care nu este obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA in Romania, nestabilita in Comunitate, poate solicita rambursarea taxei achitate pentru importuri si achizitii de bunuri/servicii efectuate in Romania, daca, in conformitate cu legile tarii unde este stabilita, o persoana impozabila stabilita in Romania ar avea acelasi drept de rambursare in ceea ce priveste TVA sau alte impozite/taxe similare aplicate in tara respectiva;
c) persoana impozabila neinregistrata si care nu este obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA in Romania, dar care efectueaza in Romania o livrare intracomunitara de mijloace de transport noi scutita, poate solicita rambursarea taxei achitate pentru achizitia efectuata de aceasta in Romania a respectivului mijloc de transport nou. Rambursarea nu poate sa depaseasca taxa care s-ar aplica daca livrarea de catre aceasta persoana a mijloacelor de transport noi respective ar fi livrare taxabila. Dreptul de deducere ia nastere si poate fi exercitat doar in momentul livrarii intracomunitare a mijlocului de transport nou;
d) persoana impozabila stabilita in Romania, neinregistrata si care nu este obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA in Romania, poate solicita rambursarea taxei achitate aferente operatiunilor prevazute legal sau in alte situatii prevazute prin norme.
(2) Persoana impozabila stabilita in Romania poate beneficia de rambursarea TVA achitate pentru importuri si achizitii de bunuri/servicii efectuate in alt stat membru, in conditiile prevazute in norme.
(3) In cazul in care rambursarea a fost obtinuta prin frauda sau printr-o alta metoda incorecta, organele fiscale competente vor recupera sumele platite in mod eronat si orice penalitati si dobanzi aferente,fara sa contravina dispozitiilor privind asistenta reciproca pentru recuperarea TVA.
(4) In cazul in care o dobanda sau o penalitate administrativa a fost impusa, dar nu a fost platita, organele fiscale competente vor suspenda orice alta rambursare suplimentara catre persoana impozabila in cauza pana la concurenta sumei neplatite."
=== Lucrare partea2 ===
2. Studiu de caz – Reflectarea mecanismului TVA la nivelul
S.C Alchim 96 S.R.L Buzău
2.1. Prezentarea generală a al firmei Alchim S.R.L Buzău
Potrivit actului de societate forma juridică a firmei este societate comercială cu răspundere limitată, care funcționează potrivit Legii nr. 31/1990.Conform actului adițional la contractul de societate firma Alchim 96 S.R.L a luat ființă prin decizia adunării generale a asociaților firmei Dialexa Confex, potrivit căreia denumirea acestei societăți a devenit Alchim 96 .Sediul societății a fost mutat din Strada Stadionului pe strada Unirii, fiind completat si obiectul de activitate cu alte activități de producșie potrivit actului adițional.
Certificatul de înregistrare al firmei a fost eliberat pe data de 18.04.2008 .
Datorită schimbării profilului firmei de la fabricarea de articole confecționate din textile, tricotate sau croșetate, articole de îmbrăcăminte din materiale textile , comerț cu amănuntul în mahgazine nespecializate (Dialexa Confex) la fabricarea vopselurilor si a lacurilor a determinat conducerea firmei să modifice contractul de societate și statutul în anul 1998.
Potrivit contractului de societate obiectul de activitate a fost completat cu transporturi rutiere de mărfuri (cod CAEN 6024).De asemenea, capitalul subscris și vărsat a fost majorat de la 200.000 lei la 100.200.000 lei, prin aport în numerar.
Pe data de 23.06.2005 a fost întocmit un act adițional la contractul și statutul de societate al firmei, potrivit căruia domeniul principal de activitate al firmei Alchim 96 SRL este 243 – Fabricarea vopselurilor, lacurilor, cernelii tipografice și masticurilor.
Firma Alchim 96 S.R.L este producător de vopsele alchidice, grunduri anticorozive, vopsea bronz aluminiu si vopsele lavabile pentru zugraveli interioare si exterioare.
Conducerea S.C. Alchim 96 S.R.L. promovează o politica de mediu orientata pe respectarea legislatiei de mediu și menținerea și îmbunătățirea performanței sale de mediu.
Firma are ca principal domeniu de activitate producerea de vopsea, reprezentată prin marcile SELECT, SELENA și WEISSBAU, dar oferta firmei include și alte produse precum: grunduri, adezivi, diluanti și produse pentru izolarea termică.
Având o experiență de 15 ani pe piața româneasca firma beneficiază de o mare experiență în domeniul decorațiunilor și a furnizării de produse chimice de uz general.
2.2. Scurt istoric al firmei Alchim S.R.L Buzău
Principalele repere ale evoluției firmei Alchim'96 S.R.L.sunt următoarele:
1996 – Infiintarea societatii comerciale Alchim'96 S.R.L. ca furnizor de produse chimice de uz general;
1998-2004 – Diversificarea productiei prin fabricarea de vopsele alchidice, grunduri anticorozive, vopsea bronz aluminiu si vopsele lavabile pentru zugraveli interioare si exterioare;
2005 – Dotarea laboratorului de incercari fizico-chimice cu aparatura performanta pentru verificarea calitatii produselor;
2006 – Lansarea marcilor SELENA si SELECT si obtinerea certificării SRAC si IQNET pentru Sistemul Integrat de Management al Calitatii si Mediului;
2009 – Lansarea marcii WEISSBAU si agrementarea sistemul termoizolant
Figura 2.1 Dinamica activității firmei Alchim
Figura 2.2 Sigla Alchim
Principalele coordonate ale firmei pot fi astfel sintetizate:
Localitate: Buzău, România
Strada: Bazalt, Numărul: 15
Cod Poștal:120167
Telefon: +40-238-415-526
Telefon: +40-238-724-355
Fax: +40-238-415-526
Cod Unic de Identificare: RO 5723459
Nr. Registrul Comerțului: J10/989/1994
2.3. Structura organizatorică a firmei Alchim 96 S.R.L
Organizarea și funcționarea întreprinderii sunt orientate spre realizarea obiectivelor sale în sensul ca fiecare componentă organizatorică sau acțiune trebuie să corespundă unor cerințe clar definite reieșite din obiectivele acesteia.
Structura organizatorică este definită ca ansamblul persoanelor, al subdiviziunilor organizatorice și al relațiilor dintre acestea astfel constituite încât să asigure premisele organizatorice adecvate realizării obiectivelor prestabilite.
Structura organizatorică poate fi considerata drept scheletul firmei si cuprinde două părti:
a) structura de conducere sau funcțională;
b) structura de producție sau operațională.
Firma dispune de structura organizatorică și de personal care să poata asigura, în condiții de funcționare a unui Sistem de Management al Calității, proiectat potrivit standardului SR EN ISO 9001:2001, desfășurarea conform cerințelor a activității de bază.
Alchim 96 SRL dispune de o structura operațională flexibilă, caracterizată printr-o organigramă coerentă, ce include compartimente funcțional-administrative, secții de producție și ateliere, laborator și compartimente specializate.
Prezentarea structurii organizatorice și funcționale a societății este prevăzută în statut. Prin structura organizatorică sunt scoase în relief următoarele :
– ierarhizarea diferitelor structuri organizatorice, respectiv gruparea posturilor delucru în birouri, în funcție de segmentul de activitate analizat;
– încadrarea activității analizate în structura organizatorică specifică beneficiarului (trebuie identificate compartimentele sau persoanele specializate care realizează în principal
activitatea analizată);
– inventarierea celorlalte funcții și subfuncții ale societății pentru a cerceta în cemăsură modul concret de derulare a acestora influențează activitatea analizată;
Studiul structurii organizatorice este necesar deoarece scoate in evidenta modul in care se materializeza, pe structuri organizatorice concrete (persoane, posturi de lucru, birouri) activitatile firmei. În figura următoare este prezentată organigrama societății.
Figura 2.3. Organigrama SC Alchim 96 SRL
2.4. Organizarea structurală a contabilității TVA
S.C. Alchim 96 S.R.L. are organizată contabilitatea în compartiment distinct, condus de director economic, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Situațiile financiare anuale simplificate se întocmesc în limba română și în moneda națională.
Documentele justificative și financiar-contabile sunt cele prevăzute de lege. Ele pot fi întocmite și într-o altă limbă și altă monedă, dacă acest fapt este prevăzut expres printr-un act normativ.
În baza contabilității de angajamente, societatea evidențiază în contabilitate toate veniturile și cheltuielile, respectiv creanțele și datoriile rezultate ca urmare a unor prevederi legale sau contractuale.
Contabilitatea terților asigură evidența datoriilor și creanțelor entității în relațiile acesteia cu furnizorii, clienții, personalul, asigurările sociale, bugetul statului, asociații, debitorii și creditorii diverși.
În contabilitatea furnizorilor și clienților se înregistrează operațiunile privind cumpărările, respectiv livrările de bunuri și prestările de servicii, precum și alte operațiuni similare efectuate.
Societatea Alchim S.R.L urmărește distinct fiecare terț – persoană fizică sau juridică. Baza de date cuprinzând clienții este actualizată periodic, societatea putând aplica anumite programe de fidelizare a clienților.
În conturile de furnizori (ct. 400 ”Furnizori și conturi asimilate”) și clienți (ct. 410 ”Clienți și conturi asimilate”) se evidențiază distinct datoriile, respectiv creanțele din penalități stabilite conform clauzelor contractuale, despăgubiri datorate pentru contracte întrerupte înainte de termen și alte elemente de natură similară.
Avansurile acordate furnizorilor, precum și cele primite de la clienți se înregistrează în contabilitate în conturi distincte (ct. 409 ”Furnizori – debitori”, respectiv ct. 419 ”Clienți – creditori”). Avansurile acordate furnizorilor de imobilizări se reflectă distinct de avansurile acordate altor furnizori (ct. 230 ”Imobilizări în curs și avansuri pentru imobilizări”/analitic distinct).
Creanțele și datoriile în valută, rezultate ca efect al tranzacțiilor entității, se înregistrează în contabilitate atât în lei, cât și în valută.
Diferențele de curs valutar care apar cu ocazia decontării creanțelor și datoriilor în valută la cursuri diferite față de cele la care au fost înregistrate inițial pe parcursul perioadei sau față de cele la care sunt înregistrate în contabilitate trebuie recunoscute în perioada în care apar, ca venituri sau cheltuieli din diferențe de curs valutar (ct. 665 ”Cheltuieli din diferențe de curs valutar” sau ct. 765 ”Venituri din diferențeâ de curs valutar”, după caz).
Atunci când creanța sau datoria în valută este decontată în decursul aceleiași perioade în care a survenit, întreaga diferență de curs valutar este recunoscută în acea perioadă. Atunci când creanța sau datoria în valută este decontată într-o perioadă ulterioară, diferența de curs valutar recunoscută în fiecare perioadă, care intervine până în perioada decontării, se determină ținând seama de modificarea cursurilor de schimb survenită în cursul fiecărei perioade.
Diferențele de valoare care apar cu ocazia decontării creanțelor și datoriilor exprimate în lei, în funcție de un curs valutar diferit de cel la care au fost înregistrate inițial pe parcursul perioadei sau față de cele la care sunt înregistrate în contabilitate trebuie recunoscute în perioada în care apar, la alte venituri sau cheltuieli financiare (ct. 668 ”Alte cheltuieli financiare” sau ct. 768 ”Alte venituri financiare”), după caz. Atunci când creanța sau datoria este decontată în decursul aceleiași perioade în care a survenit, întreaga diferență rezultată este recunoscută în acea perioadă.
Atunci când creanța sau datoria este decontată într-o perioadă ulterioară, diferența recunoscută în fiecare perioadă, care intervine până în perioada decontării, se determină ținând seama de modificarea cursurilor de schimb, survenită în cursul fiecărei perioade.
La finele fiecărei perioade pentru care se întocmește declarația privind impozitul pe profit, creanțele și datoriile în valută se evaluează la cursul de schimb al pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României din ultima zi bancară a perioadei în cauză. Diferențele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferențe de curs valutar, după caz.
Prevederile de mai sus se aplică și creanțelor și datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute. În acest caz, diferențele înregistrate se recunosc în contabilitate la alte venituri financiare sau alte cheltuieli financiare, după caz.
Prezentarea succintă a categoriilor de datorii și creanțe corelate cu principalele documente aferente ar fi:
– angajarea respectiv stingerea datoriilor si a creanțelor față de furnizori și respectiv clienți presupune utilizarea de: facturi, facturi fiscale, aviz de însoțire a mărfii, ordin de plată, cec, bilet la ordin, cambia, chitanța;
– angajarea respectiv stingerea datoriilor și a creanțelor față de personalul unității presupune utilizarea de: state de plată, lista de indemnizații, lista de avans chenzinal, lista pentru plățile parțiale, ordine de deplasare, chitanțe;
– angajarea respectiv stingerea datoriilor și a creanțelor față de asigurările și protecția socială presupune utilizarea de: state de plată, lista de indemnizații, desfășurătorul indemnizațiilor sociale, ordine de plată, chitanțe;
– angajarea respectiv stingerea datoriilor și a creanțelor față de bugetul statului presupune utilizarea de: jurnal de cumpărări, jurnal de vânzări, decont privind TVA, stat de plată, situații de calcul, ordine de plată, chitanțe;
– angajarea respectiv stingerea datoriilor și a creanțelor față de asociați sau acționari presupun utilizarea de: declarații de subscriere, act de constituire, situații de calcul, proces verbal de predare-primire, chitanțe, ordine de plată.
După înregistrare documentele sunt supuse operațiilor de clasare și arhivare. Clasarea documentelor constituie activitatea de aranjare a acestora în ordine strict determinată, în scopul de a asigura buna lor păstrare și de a fi ușor găsite. Arhivarea trebuie să asigure integritatea acestora pentru a putea fi folosite în scop informatic sau verificării legalității evidenței. Documentele se păstrează timp de 10 ani cu excepția statului de salarii care se păstrează 50 de ani.
În organizarea contabilității terților trebuie să se țină seama de factorii amintiți anterior, și în funcție de aceștia se va stabili fluxul internațional ( documentele și circulația lor), precum și conturile în care se vor reflecta operațiunile respective.
Circuitele informaționale desemnează itinerariul pe care îl parcurg informațiile contabile între emițător și prelucrător, între emițător sau prelucrător și destinatar. Circumscrise la zona contabilității, circuitele informaționale se realizează sub forma transmiterii documentelor justificative de la emițător la prelucrător, prin situațiile financiar-contabile folosite.
Privind activitatea de urmărire a decontărilor cu clienții, în principiu atribuțiile acestei activități sunt:
– gruparea clienților în interni și externi;
– gruparea clienților pe vechimea creanțelor;
– urmărirea contractelor cu clienții;
– urmărirea operativă a creanțelor, lichidarea acestora;
– achitarea la termen obligațiilor față de furnizori și creditori;
– respectarea și aplicarea prevederilor legale privind contabilitatea clienților și decontărilor.
Principalii factori de care depinde organizarea contabilității cu clienții și furnizorii sunt:
– natura relațiilor de decontare;
– formele de decontare;
– instrumentele de decontare;
– sistemul de creditare;
– regimul reducerilor și momentul acordării.
Pornind de la acești factori și respectând prevederile legale în domeniu se va stabili de către unitate fluxul informațional și conturile în care se vor reflecta operațiile respective.
Cu excepția reducerilor comerciale, ceilalți factori sunt reflectați detaliat în contabilitatea trezoreriei. Reducerile însă, fiind dependente de natura particulară a relațiilor unității cu clienții, nu pot fi tratate unitar pentru orice unitate economică. Contabilitatea sintetică a clienților are sarcina de a ține evidența creanțelor față de clienți, respectiv a datoriilor rezultate din procesul de exploatare, în urma operațiilor de vânzare a produselor unității sau prestării serviciilor.
În Regulamentul de aplicare a Legii contabilității nr. 82/1991 se precizează la art. 74 că “în contabilitatea […] furnizorilor se înregistrează operațiile patrimoniale privind livrările de mărfuri și produse, lucrările executate și serviciile prestate, precum și alte operații efectuate, de regulă, pe baza contractelor încheiate”.
Pentru reflectarea în contabilitate a operațiunilor legate de clienți se utilizează o parte a conturilor din Planul de conturi.
2.5. Mecanismele privind TVA la nivelul S.C Alchim 96 S.R.L Buzău
2.5.1. Mecanismul TVA-ului la încasare
S.C Alchim 96 S.R.L Buzău utilizează mecanismul TVA-ului la încasare.
Aplicând acest sistem are următoarele obligații:
– să emită facturi cu TVA pentru livrările de bunuri/prestările de servicii taxabile cu mențiunea “TVA la incasare”;
– să declare, în decontul de TVA, TVA-ul colectat aferent livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii taxabile până la data de 25 a lunii următoare perioadei fiscale (lună/trimestru) în care a încasat contravaloarea integrală sau parțială. În mod corespunzător se declară și în declarația 394.
În cazul în care Alchim 96 S.R.L Buzău nu încasează contravaloarea integrală sau parțială a livrării de bunuri / prestării de servicii în termen de 90 de zile calendaristice de la data emiterii facturii, are obligația să declare în decontul de TVA, TVA-ul colectat aferent, până la data de 25 a lunii următoare perioadei fiscale (lună/trimestru) în care se împlinește cea de-a 90-a zi calendaristică, de la data emiterii facturii.
Factura se emite până cel târziu în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care ia naștere faptul generator al taxei (data livrării /data prestării).
În cazul în care se încasează avansuri, factura se emite până cel târziu în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a încasat avansurile, pentru suma avansurilor încasate în legătură cu o livrare de bunuri/prestare de servicii.
În cazul în care factura nu a fost emisă de către S.C Alchim în termenul prevăzut de lege, exigibilitatea TVA aferentă contravalorii neîncasate intervine în cea de-a 90-a zi calendaristică de la termenul-limită prevăzut de lege pentru emiterea facturii, respectiv TVA-ul se declară în decontul de TVA aferent perioadei fiscale (lună/trimestru) în care se împlinește cea de-a 90-a zi calendaristică de la termenul-limită prevăzut de lege pentru emiterea facturii.
Principalele obligații privind achizițiile de bunuri/servicii efectuate de Alchim sunt:
• să deducă TVA-ul din facturile de achiziții de bunuri și servicii destinate operațiunilor prevăzute de lege numai în momentul în care își vor plăti furnizorii (indiferent dacă furnizorii sunt sau nu în sistemul TVA la încasare), prin declararea acestuia ca TVA deductibil în decontul de TVA aferent perioadei fiscale în care fac plata parțială sau totală a facturii de achiziție (indiferent de destinația achizițiilor: pentru operațiuni pentru care se aplică sau nu sistemul TVA la încasare).
Chiar dacă nu a efectuat plata furnizorilor firma Alchim poate deduce TVA-ul înscris în facturile de achiziții pentru următoarele:
– achiziții intracomunitare de bunuri și servicii;
– pentru importuri sau situații în care bunurile ies din regimurile vamale prevăzute la art. de Codul Fiscal;
– achiziții în cadrul unei operațiuni triunghiulare când este beneficiarul livrării ulterioare;
– dachiziții de bunuri pentru care se aplică taxare inversă potrivit prevederilor legii;
– de achizițiile de gaze naturale sau energie electrică în condițiile prevăzute de lege;
– de achiziții de bunuri și servicii care au locul taxării cu TVA în România de la persoane impozabile nestabilite și neînregistrate în scopuri de TVA în România;
Schema deducerii și exigibilității TVA, pe care firma Alchim îl aplică de la 1 ianuarie 2014 este următoarea:
În cazul facturilor emise pentru contravaloarea parțială a livrării de bunuri / prestării de servicii înainte de data intrării în sistemul de TVA la încasare, indiferent dacă au fost ori nu încasate, pentru care faptul generator de taxă (data livrării /data prestării) intervine după data intrării persoanei impozabile în sistem, exigibilitatea TVA va interveni la data încasării facturii/facturilor dar nu mai mult de 90 de zile de la data emiterii facturii.
Notificarea aplicării sistemului TVA la încasare
Tot datorită faptului că aplică sistemul TVA la încasare societatea comercială Alchim a avut obligația să depună la organele fiscale competente, până la data de 25 ianuarie inclusiv, o notificare din care să rezulte că cifra de afaceri din anul calendaristic precedent, determinată potrivit prevederilor legii. Aceasta nu depășește plafonul de 2.250.000 lei. În anexa 3 este prezentat modelul notificării de aplicare a TVA-ului la încasare.
Formularul (097) “Notificare privind aplicarea/încetarea aplicării sistemului TVA la încasare” a fost depus la organul fiscal competent, la termenul prevăzut de lege pentru intrarea în sistem;
– până pe 25 octombrie 2012, inclusiv – persoanele impozabile care, în perioada 1 octombrie 2011 – 30 septembrie 2012, inclusiv, au realizat o cifră de afaceri care nu depășește plafonul de 2.250.000 lei,
– până pe 25 ianuarie 2014, inclusiv – persoanele impozabile care se înregistrează în scopuri de TVA în perioada 1 octombrie 2012 – 31 decembrie 2012 și a căror cifră de afaceri realizată nu depășește plafonul de 2.250.000 lei în perioada în care au fost înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal,
– până pe 25 ianuarie, inclusiv – persoanele impozabile care în anul precedent au realizat o cifră de afaceri care nu depășește plafonul de 2.250.000 lei și nu au aplicat sistemul TVA la încasare în anul precedent
Formularul se completează înscriindu-se cu majuscule, citeț, corect și complet, toate datele prevăzute de acesta. Formularul s-a întocmit în două exemplare, din care:
– un exemplar, semnat și ștampilat conform legii, s-a depus la registratura organului fiscal competent sau se comunică prin poștă, cu confirmare de primire;
– un exemplar se păstrează de către persoana impozabilă.
Referatul de aprobare a modelului formularului 097 precum și forma acestuia sunt prezentate în anexa 2, respectiv 3.
Determinarea TVA la S.C Alchim
Prin Codul fiscal au fost stabilite reguli de aplicare a cotei de TVA, inclusiv în situația în care ar apărea modificări legislative de schimbare a cotei de TVA.
În cazul operațiunilor supuse TVA la încasare, dacă factura este emisă înainte de data livrării/prestării, nu există nici fapt generator de taxă și nici exigibilitate dacă factura nu este încasată.
Din acest motiv, prin lege au fost stabilite reguli de determinare a cotei aplicabile la data emiterii unei facturi pentru operațiuni supuse TVA la încasare, care sunt redate la art. 140 alin. (31) din Codul fiscal. În ce privește situația în care se schimbă cotele de TVA, în principiu regula este aceeași ca în cazul operațiunilor supuse regimului normal de exigibilitate, respectiv orice factură emisă înainte de data livrării/prestării va fi regularizată pentru a se aplica cota în vigoare la data livrării/prestării.
TVA-ul exigibil, respectiv TVA-ul care trebuie declarat în decontul de TVA, este TVA-ul aferent încasării integrale sau parțiale, care se determină pentru fiecare încasare în parte prin aplicarea următorului mecanism de calcul: 24 x 100 / 124, în cazul cotei standard, și 9 x 100 / 109 ori 5 x 100 / 105, în cazul cotelor reduse.
În cazul operațiunilor supuse sistemului TVA la încasare, cota aplicabilă este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator, cu excepția situațiilor în care este emisă o factură sau este încasat un avans, înainte de data livrării/prestării, pentru care se aplică cota în vigoare la data la care a fost emisă factura ori la data la care a fost încasat avansul.
Deducerea TVA
Dreptul de deducere a TVA aferente achizițiilor efectuate de Alchim datorită faptului că aplică sistemul TVA la încasare este amânat până în momentul în care taxa aferentă bunurilor și serviciilor care i-au fost livrate/prestate a fost plătită furnizorului/prestatorului sau, chiar dacă o parte din operațiunile realizate de persoana impozabilă sunt excluse de la aplicarea sistemului TVA la încasare. Aceste prevederi nu se aplică pentru achizițiile intracomunitare de bunuri, pentru importuri, pentru achiziiile de bunuri/servicii pentru care se aplică taxare inversă potrivit prevederilor Codului Fiscal.
Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana impozabilă trebuie să îndeplinească următoarele condiții: pentru taxa datorată sau achitată, aferentă bunurilor care i-au fost ori urmează să îi fie livrate ori serviciilor care i-au fost ori urmează să îi fie prestate în beneficiul său de către o persoană impozabilă, să dețină o factură emisă în conformitate cu prevederile legale, precum și dovada plății în cazul achizițiilor efectuate de către persoanele impozabile obligate la aplicarea sistemului TVA la încasare, respectiv de către persoanele impozabile care achiziționează bunuri/servicii de la persoane impozabile care au aplicat sistemul TVA la încasare;)
Dreptul de deducere a TVA aferente achizițiilor efectuate de o persoană impozabilă de la o persoană impozabilă care aplică sistemul TVA la încasare este amânat până în momentul în care taxa aferentă bunurilor și serviciilor care i-au fost livrate/prestate a fost plătită furnizorului/prestatorului său.
Exigibilitatea TVA
Exigibilitatea TVA colectată, respectiv obligația declarării acesteia în decontul de TVA, intervine la data încasării facturii dacă încasarea are loc în termen de 90 de zile de la data emiterii facturii.
Dacă încasarea nu are loc în termen de 90 de zile de la data emiterii facturii exigibilitatea TVA colectată, respectiv obligația declarării acesteia în decontul de TVA, intervine în cea de-a 90-a zi calendaristică de la emiterea facturii sau de la termenul-limită prevăzut de lege pentru emiterea facturii în cazul în care factura nu a fost emisă în termenul prevăzut de lege.
În cazul facturilor emise pentru contravaloarea totală a livrării de bunuri / prestării de servicii înainte de data intrării în sistemul de TVA la încasare, indiferent dacă acestea sunt sau nu încasate, pentru care faptul generator de taxă (data livrării /data prestării) intervine după intrarea în sistemul TVA la încasare, exigibilitatea TVA rămâne la data emiterii facturii pentru contravaloarea totală a livrării de bunuri/prestării de servicii.
În cazul aplicarii sistemului TVA la încasare, exigibilitatea taxei intervine la data încasării contravalorii integrale sau parțiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii.
În situația în care factura nu a fost emisă în termenul prevăzut de lege, exigibilitatea taxei aferente contravalorii neîncasate intervine în cea de-a 90-a zi calendaristică de la termenul-limită prevăzut de lege pentru emiterea facturii, calculată conform dispozițiilor Codului de procedură civilă.
Deoarece aplică sistemul TVA la încasare societatea comercială Alchim are obligația să menționeze în jurnalele pentru vânzări facturile emise pentru livrări de bunuri/prestări de servicii pentru care este obligatorie aplicarea sistemului TVA la încasare, chiar dacă exigibilitatea taxei nu intervine în perioada fiscală în care a fost emisă factura. În plus în jurnalele pentru vânzari se înscriu și următoarele informații în cazul acestor operațiuni:
a) numărul și data documentului de încasare sau, după caz, data la care a expirat termenul limită de 90 de zile prevăzut la art. 1342 alin.(5) din Codul fiscal;
b) valoarea integrală a contravalorii livrării de bunuri/prestării de servicii, inclusiv TVA;
c) baza impozabilă și taxa pe valoarea adăugată aferentă;
d) valoarea încasată, inclusiv TVA, precum și baza impozabilă și TVA exigibilă corespunzătoare sumei încasate sau, după caz, la expirarea termenului limită de 90 de zile prevăzut la art. 134.2 alin. (5) din Codul fiscal se evidențiază dacă există diferențe de sume neîncasate, care devin exigibile precum și baza impozabilă și TVA exigibilă corespunzătoare sumei respective;
e) diferența reprezentând baza impozabilă și TVA neexigibilă. Persoanele impozabile care fac achiziții de bunuri/servicii de la persoane care aplică sistemul TVA la încasare înregistrează în jurnalul pentru cumpărări facturile primite pentru livrări de bunuri/prestări de servicii pentru care este obligatorie aplicarea sistemului TVA la încasare, chiar dacă exigibilitatea, respectiv deductibilitatea taxei, nu intervine în perioada fiscală în care a fost emisă factura.
De asemenea, se înregistrează în jurnalul pentru cumpărări facturile primite pentru livrări de bunuri/prestări de servicii chiar dacă taxa nu este deductibilă în perioada fiscală în care a fost emisă factura. În jurnalele pentru cumpărări se menționează și următoarele informații :
a) numărul și data documentului de plată;
b) valoarea integrală a contravalorii achiziției de bunuri/prestării de servicii,
inclusiv TVA;
c) baza impozabilă și taxa pe valoarea adăugată aferentă;
d) valoarea plătită, inclusiv TVA și corespunzător baza impozabilă și TVA
exigibilă;
e) diferența reprezentând baza impozabilă și TVA neexigibilă.
Exemple de aplicare a sistemului TVA la încasare
1. Societatea Alchim, având perioada fiscală luna calendaristică, care aplică sistemul TVA la încasare, a emis o factură pentru livrarea unui bun în sumă de 124.000 lei (inclusiv TVA) la data de 10 februarie 2014 către societatea Aromet. TVA în sumă de 24.000 lei a fost înregistrat în creditul contului 4428 «TVA neexigibilă», nefiind încasată de la beneficiar în perioada fiscală respectivă.
La data de 15 martie 2014 societatea Alchim cesionează către societatea Universal Le Big creanța aferentă acestei facturi, care nu este încasată de la beneficiarul Aromet. Prețul cesiunii este de 80.000 lei și este încasat în data de 20 aprilie 2014. În ceea ce privește factura pentru livrarea de bunuri din data de 10 februarie 2014 se consideră că aceasta este încasată și exigibilitatea TVA intervine la data de 15 martie 2014, societatea Alchim având obligația să colecteze TVA în sumă de 24.000 lei, respectiv va evidenția suma TVA de 24.000 lei în debitul contului 4428 «TVA neexigibilă» și concomitent în creditul contului 4427 «TVA colectată».
2. Societatea Viostar, care aplică sistemul TVA la încasare, a livrat la data de 11 februarie 2014 către societatea Alchim bunuri (cărți supuse cotei de TVA de 9%) a căror valoare, inclusiv TVA, este de 109.000 lei.
În data de 10 mai 2014 societatea Alchim a cesionat societății Viostar dreptul său de rambursare conform art. 30 din Codul de procedură fiscală, în sumă de 100.000 lei. La data cesiunii, respectiv 10 mai 2014, se consideră că societatea Alchim a plătit/societatea Viostar a încasat suma de 100.000 lei din factura de 109.000 lei. La această dată:
– societatea Alchim va putea să deducă taxa aferentă achiziției astfel: 100.000 × 9/109 = 8.257 lei. Diferența de 743 lei rămasă în contul 4428 «TVA neexigibilă» va putea fi dedusă la momentul plății;
– societatea Viostar va colecta TVA aferentă livrării corespunzător creanței care i-a fost cesionată, respectiv 8.257 lei. Pentru diferența de 743 lei rămasă în contul 4428 «TVA neexigibilă», exigibilitatea va interveni în cea de-a 90-a zi, conform art. 1342alin. (5) din Codul fiscal, dacă presupunem că Alchim nu a mai făcut nici o plată până la data respectivă.
3. Societatea Alchim, care aplică sistemul TVA la încasare, livrează piese de schimb în valoare de 1.000 lei către societatea Elcon în data de 12 martie 2014. Factura în valoarea de 1.000 lei plus 240 lei TVA este emisă în data de 12 martie, dată până la care societatea Alchim a încasat deja 500 lei în numerar de la societatea Elcon. Pe factura emisă, societatea Alchim va menționa separat valoarea care a fost încasată în numerar și a TVA aferentă, respectiv 403 lei plus 97 lei TVA pentru care se aplică regimul normal de exigibilitate, și, separat, diferența de 597 lei plus 143 lei TVA în dreptul căreia se înscrie mențiunea „TVA la încasare“.
Dacă în data de 20 aprilie 2014 societatea Elcon va face o altă plată în numerar de 300 lei, la societatea Alchim exigibilitatea TVA aferente acestei sume încasate în numerar, respectiv 58 lei, intervine la data de 20 aprilie 2014.
La societatea Elcon exigibilitatea taxei aferente acestei plăți intervine de asemenea în data de 20 aprilie 2014, respectiv va deduce TVA în sumă de 58 lei în decontul lunii aprilie 2014.
4. Societatea Alchim, care aplică sistemul TVA la încasare, emite către beneficiarul Greentech o factură pentru o livrare de bunuri la data de 10 ianuarie 2014, în valoare de 5.000 lei plus TVA 1.200 lei, total factură 6.200 lei. TVA în sumă de 1.200 lei se înregistrează în creditul contului 4428 «TVA neexigibilă». La data de 20 februarie 2014 încasează suma de 2.000 lei de la beneficiarul său. TVA aferentă acestei încasări se determină astfel: 2000 × 24/124 = 387 lei și se evidențiază în debitul contului 4428 «TVA neexigibilă» și concomitent în creditul contului 4427 «TVA colectată».
În data de 25 martie 2014, societatea Alchim acordă o reducere de preț beneficiarului Greentech de 10% din contravaloarea bunurilor livrate.
Societatea Alchim emite o factură în care înscrie cu semnul minus baza de impozitare, respectiv 5.000 × 10/100 = 500 lei și TVA aferentă, respectiv 1.200 × 10/100 = 120 lei. Conform prevederilor art. 1342 alin. (10) din Codul fiscal, în luna martie 2014 societatea Alchim va diminua TVA neexigibilă în cuantum de 813 lei cu suma de 120 lei.
Beneficiarul Greentech, la primirea facturii pentru reducerea de preț de la societatea Alchim, va diminua «TVA neexigibilă» în cuantum de 813 lei cu suma de 120 lei.
Dacă presupunem că la data de 20 februarie 2014 societatea Alchim ar fi încasat de la societatea Greentech suma de 5.000 lei, TVA aferentă acestei încasări se determină astfel: 5.000 × 24/124 = 968 lei și se evidențiază în debitul contului 4428 «TVA neexigibilă» și concomitent în creditul contului 4427 «TVA colectată». În data de 25 martie 2014, societatea Alchim acordă o reducere de preț beneficiarului Greentech de 25% din contravaloarea bunurilor livrate. Societatea Alchim emite o factură în care înscrie cu semnul minus baza de impozitare, respectiv 5.000 × 25/100 = 1.250 lei și TVA aferentă, respectiv 1.200 × 25/100 = 300 lei. Conform prevederilor art. 1342 alin. (10) din Codul fiscal, în luna martie 2014 societatea Alchim va anula TVA neexigibilă în cuantum de 232 lei și va diminua taxa colectată cu suma de 68 lei. În această situație, societatea Greentech va anula TVA neexigibilă de 232 lei și va diminua TVA dedusă cu suma de 68 lei.
5. Compania Alchim livrează bunuri în valoare de 7.000 euro către compania Agricover, la data de 20 februarie 2014. Compania Alchim aplică sistemul TVA la încasare, iar factura este emisă la data de 10 martie 2014. Cursul de schimb valutar valabil în data de 20 februarie 2014 este de 4,5 lei/euro. Societatea Alchim încasează contravaloarea integrală a facturii în data de 15 mai 2014, la cursul de 4,4 lei/euro. Societatea Alchim va înregistra ca taxă neexigibilă aferentă livrării suma de 7.560 lei, calculată astfel:
– baza impozabilă: 7.000 euro × 4,5 lei/euro = 31.500 lei,
– TVA neexigibilă aferentă livrării: 31.500 lei × 24% = 7.560 lei.
Exigibilitatea TVA aferentă livrării intervine la data încasării, respectiv 15 mai 2014, dată la care societatea Alchim trebuie să colecteze TVA în sumă de 7.560 lei.
6. Societatea Alchim a achiziționat în ianuarie 2014 un activ corporal fix amortizabil în valoare de 10.000 lei plus TVA 2.400 lei. La data achiziției societatea Alchim plătește furnizorului suma de 6.200 lei, din care TVA 1.200 lei, care se deduce. Bunul este alocat unei activități cu drept de deducere integral.
În luna martie 2014, apare primul eveniment care generează ajustarea taxei, respectiv bunul este alocat unei activități fără drept de deducere a TVA. Societatea Alchim trebuie să efectueze ajustarea taxei deduse astfel:
• valoarea neamortizată a bunului este de 7.000 lei (reprezintă 70% din valoarea bunului);
• TVA dedusă 1.200 lei;
• ajustarea calculată în funcție de valoarea rămasă neamortizată: 1.200 × 70% = 840 lei, în favoarea statului.
În luna iunie 2014 societatea Alchim va plăti furnizorului suma de 2.583 lei, din care 500 lei reprezintă TVA. Taxa de dedus se determină proporțional cu valoarea rămasă neamortizată la momentul la care a intervenit evenimentul care a generat ajustare, astfel: 500 × 70% = 350 lei – taxă care nu se deduce. Diferența de 150 lei (500–350) se deduce.
În luna septembrie 2014, va apare al doilea eveniment care generează ajustarea taxei, respectiv bunul este alocat unei activități cu drept de deducere.
• Valoarea rămasă neamortizată este de 6.000 lei (reprezentând 60% din valoarea bunului);
• TVA achitată: 1.200 lei + 500 lei = 1.700 lei;
– ajustarea calculată în funcție de valoarea rămasă neamortizată: 1.700 × 60% = 1.020 lei în favoarea persoanei impozabile.
În luna decembrie 2014 societatea Alchim va plăti furnizorului suma de 3.617 lei, din care TVA reprezintă 700 lei. Taxa de dedus se determină în funcție de valoarea rămasă neamortizată la data fiecărui eveniment care generează ajustarea taxei, astfel: 700 × 70% – 700 × 60% = 490–420 = 70 lei nu se deduc, iar diferența de 630 lei (700–70) se deduce.
Ieșirea din sistemul TVA la încasare
Societatea comercială Alchim aplică sistemul TVA la încasare din ianuarie 2013. În cazul în care va depăși în cursul anului 2014 plafonul de 2.250.000 lei are următoarele obligații:
– să depună la organul fiscal, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare perioadei fiscale (luna/trimestru) în care a depășit plafonul, o notificare – formular 097 din care să rezulte cifra de afaceri realizată, în vederea schimbării sistemului aplicat;
– să aplice sistemul TVA la încasare până la sfârșitul perioadei fiscale (luna/trimestru) următoare celei în care plafonul a fost depășit.
În situația în care firma Alchim depășește plafonul și nu depune notificarea, va fi radiată din oficiu de organul fiscal din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare, începând cu data înscrisă în decizia de radiere din registru.
Pentru livrările de bunuri/prestările de servicii efectuate de persoana impozabilă în perioada cuprinsă între data la care persoana impozabilă avea obligația de a nu mai aplica sistemul TVA la încasare și data radierii din oficiu de către organul fiscal din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare, se aplică regulile generale privind exigibilitatea taxei, prevăzute de lege, iar dreptul de deducere a TVA aferente achizițiilor efectuate de persoana impozabilă în perioada respectivă este amânat până în momentul în care taxa aferentă bunurilor și serviciilor care i-au fost livrate/prestate a fost plătită furnizorului/prestatorului.
În cazul facturilor emise pentru contravaloarea totală a livrării de bunuri/ prestării de servicii înainte de data ieșirii din sistemul de TVA la incasare, indiferent dacă acestea sunt ori nu încasate, pentru care faptul generator de taxă (de regulă data livrării /data prestării) intervine după ieșirea din sistemul TVA la încasare, se continuă aplicarea sistemului, respectiv exigibilitatea taxei intervine la data încasării facturii dar nu mai mult de 90 de zile de la data emiterii facturii.
În cazul facturilor emise pentru contravaloarea parțială a livrării de bunuri/ prestării de servicii înainte de data ieșirii din sistemul de TVA la incasare, pentru care faptul generator de taxă (data livrării/data prestării) intervine după data ieșirii persoanei impozabile din sistemul TVA la încasare, exigibilitatea taxei intervine la data încasării facturii dar nu mai mult de 90 de zile de la data emiterii facturii numai pentru taxa aferentă contravalorii parțiale a livrărilor/prestărilor facturate înainte de ieșirea din sistem a persoanei impozabile.
2.6.2. Decontul de TVA
Principalele declarații fiscale pe care firma Alchim le întocmește sunt:
– Formularul 318 – Cerere de rambursare a taxei pe valoarea adăugată pentru persoanele impozabile stabilite în România ( anexa 4)
– Formularul 300 – Decont de taxă pe valoarea adăugată (anexa 5)
– Formularul 394 – Declaratia informativa privind livrarile/prestarile si achizitiile efectuate pe teritoriul national ( anexa 6)
Pentru a obține o rambursare a taxei pe valoarea adăugată în statul membru de rambursare, societatea comercială Alchim trebuie să adreseze o cerere, potrivit modelului prevăzut de lege, pe cale electronică, respectivului stat membru, pe care o înaintează organului fiscal competent din România, prin intermediul portalului electronic pus la dispoziție de Agenția Națională de Administrare Fiscală.
Cererea de rambursare se depune, în format electronic, la organul fiscal competent din România, până la data de 30 septembrie a anului calendaristic care urmează perioadei de rambursare .
Cererea de rambursare se depune în vedera rambursării taxei pe valoarea adăugată achitate de acestea pentru bunurile mobile care le-au fost livrate sau serviciile care au fost prestate în beneficiul lor în statul membru în care taxa a fost încasată, precum și a taxei achitate pentru importul bunurilor în respectivul stat membru.
Formatul electronic al cererii se obține prin folosirea programului de asistență elaborat de Agenția Națională de Administrare Fiscală. Formularul "(318) Cerere de rambursare a taxei pe valoarea adăugată pentru persoanele impozabile stabilite în România.
Formularul (300) "Decont de taxă pe valoarea adăugată" se completează de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal.
Formularul 300 se depune la organul fiscal competent, la următoarele termene:
a) lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se depune decontul, depersoanele impozabile pentru care perioada fiscală este luna calendaristică, potrivit prevederilor art. 1561 din Codul fiscal;
b) trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul următor celui pentru care sedepune decontul, de persoanele impozabile pentru care perioada fiscală este trimestrul calendaristic, potrivitprevederilor art. 1561 din Codul fiscal;
c) semestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni din semestrul următor celui pentru care sedepune decontul, de persoanele impozabile pentru care organul fiscal competent a aprobat ca perioadăfiscală semestrul calendaristic, potrivit prevederilor art. 1561 alin. (7) din Codul fiscal și ale pct. 80 alin. (2) din Normele metodologice;
d) anual, până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor celui pentru care se depune decontul,de persoanele impozabile prevăzute la pct. 80 alin. (4) din Normele metodologice și de persoanele impozabilepentru care organul fiscal competent a aprobat ca perioadă fiscală anul calendaristic, potrivit prevederilor art.1561 alin. (7) din Codul fiscal și ale pct. 80 alin. (2) din Normele metodologice;
e) până la data de 25 a celei de‐a treia luni a trimestrului calendaristic, pentru primele două luni ale aceluiași trimestru calendaristic, de persoanele impozabile care utilizează trimestrul ca perioadă fiscală și care efectuează o achiziție intracomunitară taxabilă în România, dacă exigibilitatea taxei aferente achiziției intracomunitare intervine în a doua lună a respectivului trimestru. Decontul se va depune pentru luna a doua a trimestrului, dar va cuprinde și operațiunile realizate în prima lună a acestuia. În situația în care exigibilitatea taxei aferente achiziției intracomunitare intervine în prima sau în a treia lună a trimestrului calendaristic, sunt aplicabile în mod corespunzător dispozițiile legale.
Odata cu implementarea sistemului TVA la încasare, declarația 300 a trebuit sa fie modificată de autoritățile fiscale. Noul model pentru formularul 300, aprobat de Fisc, este utilizat la nivelul firmei Alchim începând cu declararea obligațiilor fiscale aferente primei perioade fiscale din anul 2013.
La nivelul firmei Alchim, perioada fiscală este luna calendaristică, astfel ca prima perioada fiscala din 2013 a fost luna ianuarie. Așadar, noul model al formularului 300 a fost utilizat pentru prima oara in februarie 2013, cand s-au declarat obligațiile fiscale aferente lunii ianuarie.
Începand cu anul 2014 s-a continuat inscrierea in decontul de taxa informațiile privind operatiunile efectuate și taxa aferenta, a caror exigibilitate intervine în perioada de raportare.
Potrivit instrucțiunilor de completare a decontului de TVA, așa cum au fost modificate, la Rândul A se înscriu informații privind livrarile de bunuri și prestările de servicii efectuate atât în perioada de raportare, cât și în perioadele anterioare, a căror taxa pe valoarea adaugată aferentă a rămas neexigibilă, existentă în sold la sfărșitul perioadei de raportare, ca urmare a aplicării sistemului TVA la încasare și care urmează să devina exigibilă în perioadele ulterioare.
În acelasi timp, se mai precizează în Instrucțiuni, la rândul B, se inscriu informații privind achizițiile de bunuri și servicii efectuate atât în perioada de raportare, cat și în perioadele anterioare, pentru care nu s-a exercitat dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugată aferentă, existentă în sold la sfărșitul perioadei de raportare, și care urmează să devină exigibilă în perioadele ulterioare.
Începand cu luna ianuarie 2012, Declarația informativa privind livrările/prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul național (394) se depun cu aceeasi frecvență ca si Decontul de TVA (300).
Cu alte cuvinte, începand cu ianuarie 2012, perioada de raportare a declaratiei 394 a devenit perioada fiscală declarata pentru depunerea decontului de TVA (formularul 300), respectiv lunar / trimestrial / semestrial / anual. Declarația 394 se depune până în data de 25 inclusiv a lunii următoare încheierii perioadei de raportare la organul fiscal competent.
Obligația depunerii declarației 394 revine următoarele categorii de firme.
Perioada de raportare și obiectul raportării.
În general, modalitatea de depunere a declarațiilor fiscale privind TVA sunt următoarele:
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Contabilitatea Si Fiscalitatea Tva (ID: 138269)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.