Contabilitatea Si Fiscalitatea Taxei pe Valoarea Adaugata

Economie

Contabilitatea Si Fiscalitatea Taxei pe Valoarea Adaugata

Byadmin ianuarie 1, 2024

Pentru a-și desfășura activitățile, statul are nevoie de venituri pe care și le asigură din impozite prelevate atât de la persoanele fizice cât și juridice. După trăsăturile de fond și formă, impozitele se împart în:

“Impozite directe, stabilite nominal în sarcina unor persoane fizice sau juridice, în funcție de veniturile sau averea acestora, și care se încasează la buget la termenele precizate în actul normativ care le instituie.

Impozite indirecte, instituite asupra vânzărilor de bunuri, prestărilor de servicii sau apropierii unor bunuri prin cumpărare de pe piață sau importate, care se varsă la bugetul public de către producători, comercianți sau prestatorii de servicii, dar care se suportă de către consumatorii bunurilor și serviciilor supuse impozitării.”

Impozitele indirecte îmbracă următoarele forme de manifestare:

Taxele de consumație – cel mai important fiind taxa pe valoarea adăugată

Monopoluri fiscale

Taxe vamale

Taxe și contribuții

Fiind un impozit indirect datorat la bugetul statului taxa pe valoarea adăugată reprezintă o formă evoluată a impozitării generale a mărfurilor. Cel mai concludent exemplu al evoluției taxei pe valoarea adăugată este Franța.

După primul război mondial Franța a trecut la o impunere indirectă – asupra cheltuielilor. La început s-a organizat un sistem de impunere generală asupra cheltuielilor, care s-a manifestat prin introducerea în 1917 a taxei proporționale asupra plătitorilor, prin aplicarea de timbre pe facturi, înlocuită în 1920 prin impozitul pe cifra de afaceri. În perioada 1925-1936, s-au aplicat taxe unice pentru diferite produse, ajungându-se la peste 30 de taxe unice. Din anul 1937 s-a instituit taxa unică asupra producției, care era aplicată tuturor produselor în faza producției acestora, fiind urmată de o taxă asupra prestațiilor.

În 1948 se trece la sistemul plăților fracționate, adică fiecare producător trebuie să își plătească taxa asupra vânzărilor sale totale, fiind autorizat să deducă taxa pe care a achitat-o pentru cumpărăturile sale. Pentru perfecționarea taxei pe producție se instituie impozitul indirect fundamental, cu o cotă unică de 15,35%.

În 1954-1955 guvernul francez introduce taxa pe valoarea adăugată – taxă unică pe cifra de afaceri, plătită în diferite stadii ale producției de către diferiți producători, fără a fi însă un impozit cumulat. Astfel fiecare producător avea dreptul să deducă taxele pe valoarea adăugată suportate anterior proceselor de producție.

Reforma fiscală din anii 1954-1955 este urmată de alte reforme care au dus la perfecționarea TVA-ului în Franța. În anul 1958 regimul juridic al TVA suferă o profundă simplificare și se generalizează prin lărgirea sferei de cuprindere a produselor, iar numărul cotelor se reduce la cinci. În 1966 se trece la o nouă reducere a cotelor la patru:

Cota normală

Cota majorată

Cota intermediară

Cota redusă

Prin Legea Financiară din 29 decembrie 1978 are loc o lărgire a sferei de aplicare a TVA-ului care devine astfel principalul impozit indirect și sursa de bază în alimentarea bugetului general al statului.

Acest nou impozit a fost adoptat începând cu 1 ianuarie 1970 de către țările membre ale Pieței Comune urmărindu-se eliminarea impunerii în cascadă ce se practică prin intermediul impozitului pe cifra de afaceri. În anul 1977 s-a realizat armonizarea definitivă a TVA în țările membre ale Uniunii Europene.

Mecanismul TVA s-a extins rapid cuprinzând în prezent toate statele membre și marea majoritate a statelor lumii a treia. Până în 1988 TVA a fost adoptată în peste 50 de țări. Astfel introducere TVA este și o cerință esențială a membrilor Uniunii Europene, deoarece aplicarea ei facilitează legăturile comerciale între statele membre. Putem vorbi de caracterul universal al taxei pe valoarea adăugată.

În prezent, în cele mai multe țări acest impozit este așezat ca având la bază trei categorii de cote:

Cote minime – pentru bunuri, unde intră și 0% pentru export;

Cote medii – produsele alimentare de utilizare curentă;

Cote maxime – pentru celelalte categorii de mărfuri, servicii, lucrări.

1.1.2. Prezentarea generală a taxei pe valoarea adăugată

Activitatea întreprinderii generează două categorii de fluxuri:

intrări de factori de producție, care pe măsura consumării lor se găsesc în fluxurile de cheltuieli ale întreprinderii;

ieșiri de bunuri materiale care sunt produse de întreprindere și puse la dispoziția altor întreprinderi, care generează, la rândul lor, un flux de venituri obținute în urma comercializării acestora.

Schematic, aceste categorii de fluxuri se prezintă astfel:

Fig.1.1 Categoriile de fluxuri

Plusul de valoare (bogăție) creat de întreprindere, ca efect al utilizării eficiente a potențialului de care dispune, peste valoarea consumului factorilor de producție proveniți de la terți, îmbracă forma valorii adăugate.

Valoarea adăugata este unul dintre cei mai importanți indicatori de reflectare a performantelor economico-financiare ale unei firme.” Indicatorul valoarea adăugată exprimă creșterea de valoare, care se obține prin activitatea tehnico-productivă a unei firme.” Pe baza valorii adăugate consideram că poate fi apreciată adevărata dimensiune a activității unei firme, ea fiind expresia rolului acesteia. Spre deosebire de cifra de afaceri, care include și valoarea cumpărărilor de materii prime, materiale și servicii care se regăsesc în cifra de afaceri a firmelor furnizoare, valoarea adăugată cuprinde numai echivalentul activității întreprinderii în cauză.

În același timp cu ajutorul valorii adăugate pot fi constituiți o serie de indicatori, necesari pentru caracterizarea eficienței factorilor de producție, iar în cadrul fiscalității, reprezintă baza impozitului datorat statului – taxa pe valoarea adăugată.

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit general pe consum fiind stabilit asupra valorii rezultate în fiecare stadiu al circuitului economic, datorat, de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA și suportat de consumatorii finali. “Fiind un impozit indirect pe consum, efectele creșterii sale asupra prețului sunt mai greu sesizabile pentru consumatorul final, acesta știe că taxa este inclusă în preț dar nu cunoaște întotdeauna cuantumul ei exact, nesesizând astfel atât de puternic presiunea fiscală exercitată asupra lui.”

În raport cu alte impozite indirecte, taxa pe valoarea adăugată prezintă anumite caracteristici principale:

Are caracter universal, deoarece se aplică asupra tuturor operațiilor privind transferul bunurilor și prestărilor de servicii cu plată sau assimilate acestora;

Garantează neutralitatea atât în interiorul țării cât și în exteriorul ei;

Este un impozit unic, dar cu plată fracționată, întrucât se calculează și se datorează în fiecare stadiu care intervine în realizarea și valorificarea produsului;

Se caracterizează prin transparență, întrucât asigură fiecărui subiect impozabil posibilitatea de a cunoaște exact mărimea taxei colectate, a celei deductibile și de plată la buget în fiecare lună;

Așezarea TVA se bazează pe principiul destinației, adică taxa se aplică în statul de destinație și nu în statul de origine;

Inechitatea fiscal, ca urmare a proporționalității cotei de TVA, dar și din cauza

faptului că nu ține seama de situația personal a suportatorului;

Mecanismul așezării TVA impulsionează activitatea economic-financiară a agenților economici.

1.2. Taxa pe valoarea adăugată în România

1.2.1. Apariția și evoluția taxei pe valoarea adăugată în România

Taxa pe valoarea adăugată a fost introdusă în România prin Ordonanța de Guvern nr. 3/1992 cu aplicare de la data de 1 iulie 1993, înlocuind impozitul pe circulația mărfurilor.

Cota taxei pe valoarea adăugată în România începând cu data de 1 iulie 1993 a fost de 18%. De la 1 ianuarie 1995 s-a aplicat o cotă normală de 18% și o cotă redusă de 9%. Cota redusă s-a aplicat pentru produsele alimentare, bunurile destinate apărării sănătății și aparatura medicală.

Începând cu 1 ianuarie 1998, când se pune accent pe creșterea contribuțiilor indirecte la formarea veniturilor bugetului de stat, are loc creșterea cotei normale de la 18% la 22% și a cotei reduse de la 9% la 11%.

În data de 15.03.2000 intră în vigoare prevederile Ordonanței Guvernului nr. 17/2000 cota taxei pe valoarea adăugată este de 19%.

Taxa pe valoarea adăugată este reglementată în prezent prin Legea 571/2003 – Codul fiscal, Legea 343/2006 și modificările ulterioare. O dată cu intrarea în vigoare de la 1 ianuarie 2004 a Codului fiscal, au fost aduse numeroase modificări și acestui domeniu, acestea fiind cuprinse în TITLUL VI Taxa pe valoarea adăugată.

Obiectul prioritar al politicii fiscale în domeniul taxei pe valoarea adăugată îl reprezintă continuarea procesului de armonizare a legislației naționale cu cea comunitară în domeniu.

Prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea și completarea Legii 571/2003 privind Codul fiscal și alte măsuri financiar-fiscale, cota standard de TVA a fost majorată de la 19% la 24%, începând cu 1 iulie 2010, situație care impune modificarea și completarea corespunzătoare a normelor metodologice aferente titlului VI din Hotărârea Guvernului nr. 44/2004.

Cotele reduse de TVA de 9% și respectiv 5% au scăpat de majorare. La sfârșitul lunii decembrie 2008, autoritățile au decis aplicarea unei cote reduse de TVA de 5% în cazul locuințelor noi, pentru a ajuta sectorul imobiliar.

1.2.2 Sfera de aplicare și plătitorii în România a taxei pe valoarea adăugată

În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată intră operațiunile care îndeplinesc în același timp următoarele condiții:

constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuată cu plată sau orice altă operațiune asimilată acestora și rezultă dintr-o activitate economică;

locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România;

persoana impozabilă realizează livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;

Se numește persoană impozabilă orice persoană, indiferent de statutul său juridic și care efectuează de o manieră independentă activității economice, oricare ar fi scopul și rezultatul acestor activități și care intră în sfera: producătorilor, comercianților, prestatorilor de servicii inclusiv activitățile extractive, agricole, ale profesiunilor libere sau asimilate. Mai constituie activitate economică exploatarea activelor corporale și necorporale în scopul obținerii de venituri.

Instituțiile publice au un regim special și nu sunt considerate persoane impozabile pentru activitățile lor administrative, sociale, educative, culturale, sportive, de ordine publică, de apărare și siguranța statului, pe care le desfășoară în calitate de autorități publice, chiar dacă pentru desfășurarea acestor activități percep taxe, redevențe, cotizații sau onorarii. Însă sunt considerate persoane impozabile pentru activități cum sunt: telecomunicațiile; furnizare de energie electrică, termică, gaze, apă, agent frigorific; transport de bunuri și persoane; depozitare de bunuri; închirieri, concesiuni; livrări de bunuri noi produse pentru vânzare; servicii și activități prestate în porturi, aeroporturi, târguri, expoziții, activitatea magazinelor pentru personal; activitățile agenților de călătorie.

Taxa pe valoarea adăugată se aplică la următoarele categorii de bunuri:

bunurile mobile corporale, cum sunt: materiile prime, materialele, obiectele de inventar, mijloacele fixe care pot fi detașate;

bunurile imobile, cum sunt: locuințele, construcțiile industriale, comerciale, agricole sau cele destinate pentru alte activități, terenurile agricole, terenurile pentru construcții și cele adiacente construcțiilor, inclusiv cele aferente localităților urbane sau rurale pe care sunt amplasate construcții sau alte amenajări;

bunurile de natură mobilă care nu pot fi detașate fără a fi deteriorate sau fără a antrena deteriorarea imobilelor înseși sau care devin bunuri imobiliare prin destinație;

energia electrică și termică, gazele, agentul frigorific.

1.3. Operațiuni cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată

1.3.1. Livrare de bunuri

A) Livrare de bunuri în interiorul țării

Transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor deținute de proprietar către beneficiar, direct sau prin persoanele care acționează în numele acestora reprezintă livrare de bunuri. Acestea se referă la:

vânzarea de bunuri cu plata în rate;

trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, în condițiile prevăzute de legislația referitoare la proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, în schimbul unei despăgubiri;

transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, în urma executării silite

preluarea de către o persoană impozabilă a bunurilor mobile achiziționate sau fabricate de către aceasta pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătura cu activitatea economică desfășurată sau pentru a fi puse la dispoziție altor persoane fizice sau juridice in mod gratuit, daca taxa aferentă bunurilor respective sau părților lor componente a fost dedusă total sau parțial. Se exceptează de la aceste prevederi bunurile acordate în mod gratuit, în limitele și potrivit destinațiilor prevăzute prin lege.

Operațiunile privind schimbul de bunuri au efectul a două livrări separate. În cazul transferului dreptului de proprietate asupra unui bun de către două sau mai multe persoane impozabile, prin intermediul mai multor tranzacții, fiecare tranzacție se consideră o livrare separată, fiind impozitată distinct, chiar dacă bunul respectiv este transferat direct beneficiarului final. Același regim se aplică în cazul schimbului de bunuri de servicii.

B) Livrarea intracomunitare de bunuri

Livrarea intracomunitară (LIC) reprezintă livrarea de bunuri transportate de către și în numele furnizorului sau al persoanei către care se efectuează livrarea din România într-un alt stat membru

În cazul unei livrări intracomunitare de bunuri, scutite de taxă exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii sau, după caz, la emiterea unei autofacturii ori în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator, dacă nu a fost emisă nici o factură/autofactură până la data respectivă.

1.3.2. Prestări de servicii

Orice activitate care nu constituie livrare de bunuri așa cum a fost definită mai sus reprezintă o prestare de serviciu. Taxa pe valoarea adăugată se aplică și prestărilor de servicii, care sunt considerate a fi:

orice muncă fizică și intelectuală;

lucrări de construcții-montaj;

transport de persoane și mărfuri;

servicii de poștă și telecomunicații, de transmisiuni radio și TV;

închirierea, arendarea și concesionarea de bunuri mobile și imobile;

operațiuni de intermediere sau de comision;

reparații de orice natură;

cesiuni și concesiuni ale drepturilor de autor, brevete, licențe, mărci de fabrică și de comerț, titluri de participare și alte drepturi asimilate;

servicii de publicitate;

operațiuni bancare, financiare de asigurare și/sau reasigurare;

punerea la dispoziție de personal;

mandatarea;

asigurarea sau cedarea unei clientele, exclusivitatea asupra unei vânzări sau cumpărări;

angajamentul de a nu exercita o activitate economică sau un drept dintre cesiuni și concesiuni ale drepturilor de autor, brevete, licențe, mărci de fabrică și de comerț, titluri de participare și alte drepturi asimilate;

amenajarea de spații de parcare, de depozitare și de camping;

activitățile hoteliere și de administrație publică;

asigurarea accesului la rețelele de comunicații și posibilității de utilizare a acestora;

prestațiile consilierilor, inginerilor, avocaților, notarilor publici, executorilor judecătorești, auditorilor, experților contabili, birourilor de studii și alte prestații similare, precum și prelucrarea de date și furnizarea de informații;

operațiuni de leasing.

”Schimbul de servicii are efectul a două prestări separate, fiecare dintre ele fiind supusă impozitării. În cazul prestării unui serviciu de către mai multe persoana impozabile, prin tranzacții succesive, fiecare tranzacție se consideră o prestare separată și se impozitează distinct, chiar dacă serviciul respectiv este prestat direct către beneficiarul final”.

1.3.3. Achiziții intracomunitare de bunuri

”Prin achiziție intracomunitară (AIC) de bunuri se înțelege obținerea dreptului de a dispune, ca și un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinația indicată de cumpărător, de către furnizor, de către cumpărător sau de către altă persoană, în contul furnizorului sau al cumpărătorului, către un stat membru, altul decât cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor”.

Sunt asimilate unei achiziții intracomunitare cu plată următoarele:

a) utilizarea în România, de către o persoană impozabilă, în scopul desfășurării activității economice proprii, a unor bunuri transportate sau expediate de aceasta sau de altă persoană, în numele acesteia, din statul membru pe teritoriul căruia aceste bunuri au fost produse, extrase, achiziționate, dobândite ori importate de către aceasta, în scopul desfășurării activității economice proprii, dacă transportul sau expedierea acestor bunuri, în cazul în care ar fi fost efectuat din România în alt stat membru, ar fi fost tratat ca transfer de bunuri în alt stat membru;

b) preluarea de către forțele armatei române, pentru uzul acestora sau pentru personalul civil din cadrul forțelor armate, de bunuri pe care le-au dobândit în alt stat membru și la a căror achiziție nu s-au aplicat regulile generale de impozitare din acel alt stat membru;

c) achiziția intracomunitară de bunuri a căror livrare, dacă ar fi fost realizată în România, ar fi fost tratată drept o livrare de bunuri efectuată cu plată;

d) achiziționarea de către o persoană juridică neimpozabilă a unor bunuri importate de acea persoană în Comunitate și transportate sau expediate într-un alt stat membru decât cel în care s-a efectuat importul. Persoana juridică neimpozabilă va beneficia de rambursarea taxei plătite în România pentru importul bunurilor, dacă dovedește că achiziția sa intracomunitară a fost supusă taxei în statul membru de destinație a bunurilor expediate sau transportate.

1.3.4. Registrul operatorilor intracomunitari

” Începând cu data de 1 august 2010, se înființează și se organizează în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală Registrul operatorilor intracomunitari care cuprinde toate persoanele impozabile și persoanele juridice neimpozabile care efectuează operațiuni intracomunitare, respectiv:

a) livrări intracomunitare de bunuri care au locul în România și care sunt scutite de taxă în condițiile prevăzute de lege;

b) livrări ulterioare de bunuri efectuate în cadrul unei operațiuni triunghiulare efectuate în statul membru de sosire a bunurilor și care se declară drept livrări intracomunitare cu cod T în România;

c) prestări de servicii intracomunitare, efectuate de persoane impozabile stabilite în România în beneficiul unor persoane impozabile nestabilite în România, dar stabilite în Comunitate, altele decât cele scutite de TVA în statul membru în care acestea sunt impozabile;

d) achiziții intracomunitare de bunuri taxabile care au locul în România potrivit prevederilor legale și achiziții intracomunitare de servicii”.

În momentul solicitării înregistrării în scopuri de TVA persoanele impozabile și persoanele juridice neimpozabile trebuie să solicite organului fiscal competent și înscrierea în Registrul operatorilor intracomunitari dacă intenționează să efectueze una sau mai multe operațiuni intracomunitare, de natura celor prevăzute mai sus, înainte de efectuarea respectivelor operațiuni.

Pentru a se înscrie în Registrul operatorilor intracomunitari, persoanele impozabile și persoanele juridice neimpozabile trebuie să depună la organul fiscal competent o cerere de înregistrare însoțită și de alte documente doveditoare, stabilite prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Persoanele impozabile sunt obligate să prezinte cazier judiciar eliberat de autoritatea competentă din România al asociaților, cu excepția societăților pe acțiuni, și al administratorilor.

Aprobarea sau respingerea cererii de înscriere în Registrul operatorilor intracomunitari se face prin decizie emisă de organul fiscal competent, care se comunică solicitantului conform Codului de procedură fiscală. Înregistrarea în Registrul operatorilor intracomunitari produce efecte începând cu data comunicării deciziei în condițiile prevăzute de Codul de procedură fiscală.

” Nu pot fi înscrise în Registrul operatorilor intracomunitari:

a) persoanele impozabile și persoanele juridice neimpozabile care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA conform prevederilor legale;

b) persoanele impozabile care au ca asociat sau administrator o persoană împotriva căreia s-a pus în mișcare acțiunea penală și/sau care are înscrise în cazierul judiciar infracțiuni în legătură cu oricare dintre operațiunile prevăzute mai sus.

Organul fiscal competent va radia din oficiu din Registrul operatorilor intracomunitari:

a) persoanele impozabile și persoanele juridice neimpozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de TVA a fost anulat din oficiu de organele fiscale competente potrivit prevederilor legale;

b) persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA care în anul următor înscrierii în registru nu au mai efectuat operațiuni intracomunitare;

Persoanele impozabile înregistrate în Registrul operatorilor intracomunitari își păstrează această calitate, în cazul modificării tipului de înregistrare în scopuri de TVA, cu actualizarea corespunzătoare a informațiilor din acest registru.

Organizarea și funcționarea Registrului operatorilor intracomunitari, inclusiv procedura de înscriere și de radiere din acest registru, se aprobă prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală”.

Nu au un cod valabil de TVA pentru operațiuni intracomunitare persoanele care nu figurează în Registrul operatorilor intracomunitari, chiar dacă acestea sunt înregistrate în scopuri de TVA conform prevederilor legale.

1.4. Locul operațiunilor cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată

1.4.1. Locul livrării de bunuri

Se consideră a fi locul livrării de bunuri:

a) locul unde se găsesc bunurile în momentul când începe expedierea sau transportul, în cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor, de cumpărător sau de un terț. Dacă locul livrării se situează în afara teritoriului comunitar, locul livrării realizate de către importator și locul oricărei livrări ulterioare se consideră în statul membru de import al bunurilor, iar bunurile se consideră a fi transportate sau expediate din statul membru de import;

b) locul unde se efectuează instalarea sau montajul, de către furnizor sau de către altă persoană în numele furnizorului, în cazul bunurilor care fac obiectul unei instalări sau unui montaj;

c) locul unde se găsesc bunurile atunci când sunt puse la dispoziția cumpărătorului, în cazul bunurilor care nu sunt expediate sau transportate;

d) locul de plecare a transportului de pasageri, în cazul în care livrările de bunuri sunt efectuate la bordul unui vapor, avion sau tren, pentru partea din transportul de pasageri efectuată în interiorul Comunității

e) în cazul livrării de gaz prin intermediul unui sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Comunității sau prin orice rețea conectată la un astfel de sistem, al livrării de energie electrică ori al livrării de energie termică sau agent frigorific prin intermediul rețelelor de încălzire ori de răcire,

către un comerciant persoană impozabilă, locul livrării se consideră a fi locul în care acel comerciant persoană impozabilă își are sediul activității economice sau un sediu fix pentru care se livrează bunurile ori, în absența unui astfel de sediu, locul în care acesta are domiciliul stabil sau reședința sa obișnuită.;

către un comerciant persoană neimpozabilă, locul livrării reprezintă locul în care cumpărătorul utilizează și consumă efectiv bunurile. Atunci când cumpărătorul nu consumă efectiv gazul, energia electrică, energia termică sau agentul frigorific ori le consumă doar parțial, se consideră că bunurile în cauză neconsumate au fost utilizate și consumate în locul în care cumpărătorul își are sediul activității economice ori un sediu fix pentru care se livrează bunurile. În absența unui astfel de sediu, se consideră că acesta a utilizat și a consumat bunurile în locul în care își are domiciliul sau reședința obișnuită.

1.4.2. Locul prestării de servicii

Locul prestării de servicii se consideră a fi astfel:

a) către o persoană impozabilă – este locul unde respectiva persoană care primește serviciile își are stabilit sediul activității sale economice;

b) către o persoană neimpozabilă – este locul unde prestatorul își are stabilit sediul activității sale economice.

Există unele excepții pentru următoarele prestări de servicii pentru care locul prestării este:

a) locul unde sunt situate bunurile imobile

b) locul unde se efectuează transportul, în funcție de distanțele parcurse, în cazul serviciilor de transport de călători;

c) locul prestării efective, pentru serviciile de restaurant și catering, cu excepția celor prestate efectiv la bordul navelor, al aeronavelor sau al trenurilor pe parcursul unei părți a unei operațiuni de transport de călători efectuate în cadrul Comunității;

d) locul unde mijlocul de transport este pus efectiv la dispoziția clientului, în cazul închirierii pe termen scurt a unui mijloc de transport;

e) locul de plecare a transportului de călători, pentru serviciile de restaurant și catering furnizate efectiv la bordul navelor, al aeronavelor sau al trenurilor în timpul unei părți a unei operațiuni de transport de călători efectuată în Comunitate.

f) în România, pentru serviciile constând în activități accesorii transportului, precum încărcarea, descărcarea, manipularea și servicii similare acestora, servicii constând în lucrări asupra bunurilor mobile corporale și evaluări ale bunurilor mobile corporale, servicii de transport de bunuri efectuate în România, când aceste servicii sunt prestate către o persoană impozabilă nestabilită pe teritoriul Comunității, dacă utilizarea și exploatarea efectivă a serviciilor au loc în România;

g) locul în care evenimentele se desfășoară efectiv, pentru serviciile legate de acordarea accesului la evenimente culturale, artistice, sportive, științifice, educaționale, de divertisment sau alte evenimente similare, cum ar fi târgurile și expozițiile, precum și pentru serviciile auxiliare legate de acordarea acestui acces, prestate unei persoane impozabile.

h) pentru serviciile de transport de bunuri efectuate în afara Comunității, când aceste servicii sunt prestate către o persoană impozabilă stabilită în România, locul prestării se consideră a fi în afara Comunități, dacă utilizarea și exploatarea efectivă a serviciilor au loc în afara Comunității. În aplicarea prezentului alineat serviciile de transport de bunuri efectuate în afara Comunității sunt serviciile de transport al cărui punct de plecare și punct de sosire se află în afara Comunității, acestea fiind considerate efectiv utilizate și exploatate în afara Comunității.

f) locul în care este efectuată operațiunea principală în cazul serviciilor prestate de un intermediar care acționează în numele și în contul altei persoane și beneficiarul este o persoană neimpozabilă;

g) locul unde are loc transportul, proporțional cu distanțele parcurse, în cazul serviciilor de transport de bunuri, altul decât transportul intracomunitar de bunuri, către persoane neimpozabile;

h) locul de plecare a unui transport intracomunitar de bunuri, pentru serviciile de transport intracomunitar de bunuri prestate către persoane neimpozabile.

i) locul în care se prestează efectiv serviciile către persoane neimpozabile, în cazul următoarelor activității:

1.servicii constând în activități accesorii transportului, precum încărcarea, descărcarea, manipularea și servicii similare acestora;

2. servicii constând în lucrări asupra bunurilor mobile corporale;

3. evaluări ale bunurilor mobile corporale;

j) locul unde beneficiarul este stabilit sau își are domiciliul stabil sau reședința obișnuită, dacă respectivul beneficiar este o persoană neimpozabilă care este stabilită sau își are domiciliul stabil sau reședința obișnuită în afara Comunității, în cazul următoarelor servicii:

1. închirierea bunurilor mobile corporale, cu excepția tuturor mijloacelor de transport;

2. operațiunile de leasing având ca obiect utilizarea bunurilor mobile corporale, cu excepția tuturor mijloacelor de transport;

3. transferul și/sau cesiunea drepturilor de autor, brevetelor, licențelor, mărcilor comerciale și a altor drepturi similare;

4. serviciile de publicitate;

5. serviciile consultanților, inginerilor, juriștilor și avocaților, contabililor și experților contabili, ale birourilor de studii și alte servicii similare, precum și prelucrarea de date și furnizarea de informații;

6. operațiunile de natură financiar-bancară și de asigurări, inclusiv reasigurări, cu excepția închirierii de seifuri;

7. punerea la dispoziție de personal;

8. acordarea accesului la un sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Comunității sau la o rețea conectată la un astfel de sistem, la rețeaua de energie electrică ori la rețelele de încălzire sau de răcire, transportul și distribuția prin intermediul acestor sisteme ori rețele, precum și alte prestări de servicii legate direct de acestea;

9. serviciile de telecomunicații.

10. serviciile de radiodifuziune și televiziune.

11. serviciile furnizate pe cale electronică.

1.4.3. Locul achiziției intracomunitare de bunuri

Locul achiziției intracomunitare de bunuri se consideră a fi locul unde se găsesc bunurile în momentul în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor.

În cazul achiziției intracomunitare de bunuri, dacă cumpărătorul îi comunică furnizorului un cod de înregistrare în scopuri de TVA valabil, emis de autoritățile unui stat membru, altul decât cel în care are loc achiziția intracomunitară, locul respectivei achiziții intracomunitare se consideră în statul membru care a emis codul de înregistrare în scopuri de TVA.

1.4.4. Locul importului de bunuri

Locul importului de bunuri se consideră pe teritoriul statului membru în care se află bunurile când intră pe teritoriul comunitar. Importul de bunuri însemnând introducerea în țară de bunuri provenind din străinătate de către orice persoană, indiferent de statutul său juridic, direct sau prin intermediari. Atunci când bunurile sunt plasate, după intrarea lor în țară, în regimuri vamale suspensive, aceste bunuri nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată.

1.5. Plătitorii ai taxei pe valoarea adăugată și categorii de persoane impozabile

Orice persoană care desfășoară independent și indiferent de loc, activității economice oricare ar fi scopul sau rezultatul acesteia este denumită persoană impozabilă. Persoanele impozabile se pot clasifica astfel:

persoane impozabile integral – sunt acele persoane care efectuează operațiuni taxabile și operațiuni scutite cu drept de deducere;

persoane impozabile scutite – sunt acele persoane care desfășoară numai operațiuni scutite fără drept de deducere de exemplu: instituții publice, societății bancare, societății de asigurare, etc.

persoane impozabile cu regim mixt – sunt acele persoanele care efectuează atât operațiuni impozabile cu drept de deducere cât și operațiuni scutite fără drept de deducere;

persoane impozabile parțial – sunt persoanele care efectuează ocazional operațiuni impozabile, cum ar fi achiziția intracomunitară de mijloace de transport noi;

persoane neimpozabile – sunt persoanele care nu realizează operațiuni impozabile, cum sunt persoanele fizice care nu desfășoară operațiuni supuse taxei pe valoarea adăugată.

Există două categorii de persoane înregistrate în scopuri de TVA conform prevederilor Codului Fiscal. Acestea sunt:

Persoana impozabilă obișnuită care este obligată la plata TVA în România pentru operațiuni taxabile curente ce au loc în România;

Persoana care devine obligată la plata TVA chiar dacă nu este înregistrată în scopuri de TVA pentru o achiziție intracomunitară efectuată în România, deoarece a optat pentru plata TVA în România pentru toate aceste achiziții intracomunitare sau valoarea totală a achizițiilor intracomunitare efectuate în România într-un anumit an calendaristic depășesc plafonul de achiziții intracomunitare – echivalentul în lei a sumei de 10.000 euro.

În ambele situații, codul de înregistrare atribuit persoanei impozabile este precedat de ”prefixul „RO”, conform Standardului Internațional ISO3166”, care îi atribuie calitatea de persoană înregistrată în scopuri de TVA în România.

Înregistrarea unei persoane în scopuri de TVA poate fi anulată de către organele fiscale, dacă persoana nu era obligată să solicite înregistrarea sau nu avea dreptul să solicite înregistrarea în scopuri de TVA.

Pentru achiziții intracomunitare, persoana înregistrată în scopuri de TVA poate solicita anularea înregistrării sale oricând, după expirarea anului calendaristic următor celui în care a fost înregistrată. Acest lucru fiind posibil dacă valoarea achizițiilor sale intracomunitare nu a depășit plafonul de achiziții în anul în care face solicitarea sau în anul calendaristic anterior și dacă nu și-a exercitat opțiunea.

Taxa pe valoare adăugată datorată bugetului de stat se plătește de către:

persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, pentru operațiuni taxabile;

titularii operațiunilor de import de bunuri efectuat direct, prin comisionari sau terțe persoane juridice care acționează în numele și din ordinul titularului operațiunii de import, indiferent dacă sunt sau nu înregistrați ca plătitorii de taxă pe valoarea adăugată la organele fiscale, cu excepția importurilor scutite;

persoanele fizice, pentru bunurile introduse în țară potrivit regulamentului vamal aplicabil acestora;

persoanele juridice sau persoanele fizice cu sediul sau cu domiciliul stabil în România, beneficiare ale prestărilor de servicii.

În situația în care persoana care realizează operațiuni taxabile nu are sediul sau domiciliul stabil în România, aceasta este obligată să desemneze un reprezentant fiscal domiciliat în România, care se angajează să îndeplinească obligațiile ce îi revin conform prevederilor legii 354/2002 privind taxa pe valoarea adăugată.

1.6. Regimuri de impozitare

Operațiunile impozabile cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se clasifică din punct de vedere al regimului de impozitare astfel:

operațiuni impozabile sau taxabile;

operațiuni scutite cu drept de deducere;

operațiuni scutite de taxă fără drept de deducere;

regimuri speciale de scutire;

operațiuni scutite de taxă.

1.6.1. Operațiuni impozabile sau taxabile

Operațiunile impozabile sau taxabile sunt operațiunile pentru care se aplică cota standard 24% sau cotele reduse de 9% și respectiv 5%. Principalele operațiuni taxabile sau impozitabile sunt:

a) Livrări de bunuri – acestea incluzând următoarele operațiunii efectuate cu plată, pentru care locul este considerat a fi în România:

– achiziții intracomunitare de bunuri, altele decât mijloacele de transport noi sau produsele accizabile, efectuate de persoane impozabile ce acționează ca atare sau de o persoană juridică neimpozabilă;

– achiziții intracomunitare de mijloace de transport noi, efectuate de orice persoană;

– achiziții intracomunitare de produse accizabile, efectuate de către o persoană impozabilă ce acționează ca atare sau de o persoană juridică neimpozabilă;

Achizițiile intracomunitare de bunuri ce îndeplinesc cumulativ următoarele sunt realizate de o persoană impozabilă ce efectuează numai livrări de bunuri sau prestări de servicii pentru care taxa este deductibilă sau de o persoană juridică neimpozabilă pentru care valoarea totală a AIC nu depășește pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depășit pe parcursul celui anterior plafonul de 10.000 euro nu sunt considerate operațiuni impozabile în România.

b) Operațiuni asimilate livrărilor de bunuri – sunt operațiunile de distribuire de bunuri din activele unei entității impozabile către asociați sau acționarii săi, inclusiv cea legată de lichiditatea sau de dizolvarea fără lichidare a acesteia.

Transferul de active sau a unei părții din acestea în urma operațiunilor de dizolvare sau fuziune nu este considerat operațiune asimilată livrărilor de bunuri.

Prestările de servicii, cuprind următoarele operațiuni:

transferul și/sau transmiterea folosinței drepturilor de autor, brevetelor, licențelor, mărcilor comerciale și a altor drepturi asimilate;

închirierea de bunuri sau transmiterea folosinței acestora în cadrul unui contract de leasing;

angajamentul de a nu derula o activitate economică, de a nu concura cu altă persoană sau de a tolera o acțiune/situație;

prestări de servicii efectuate pe baza unui ordin emis de /sau în numele unei autorități publice ori potrivit legii;

servicii de intermediere efectuate de persoane care acționează în numele și în contul unei alte persoane, atunci când intervin într-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.

Operațiunile asimilare prestărilor de servicii, se referă la:

serviciile ce fac parte din activitatea economică a entității impozabile, prestate gratuit pentru uzul personal al angajaților săi sau al altor persoane;

folosirea temporară a bunurilor ce fac parte din activele unei entități impozabile, în scopuri care nu au legătură cu activitatea sa economică sau pentru a fi puse la dispoziție, în vederea folosirii lor gratuite, altor persoane (dacă TVA pentru bunurile respective a fost dedusă total sau parțial).

Nu sunt considerate operațiuni asimilate prestărilor de servicii efectuate cu plata următoarele:

serviciile ce fac parte din activitatea economică a entității impozabile, prestate gratuit în scop de reclamă sau pentru stimularea vânzărilor;

serviciile prestate gratuit în cadrul perioadei de garanție de entitatea ce a realizat inițial livrarea de bunuri sau prestarea de servicii;

folosirea bunurilor obținute din activitatea economică a entității impozabile, ca parte a unei prestări de servicii efectuată gratuit, în cadrul acțiunilor de sponsorizare, mecenat sau protocol.

1.6.2. Operațiuni scutite cu drept de deducere

Operațiunile scutite cu drept de deducere pot fi considerate operațiuni taxate cu TVA, dar cota de TVA este zero. De aceea, persoana care efectuează operațiuni scutite cu drept de deducere este o persoană impozabilă, cu obligația de a se înregistra în scopuri de TVA și cu posibilitatea de a solicita deducerea TVA achitată sau datorată furnizorilor/prestatorilor săi, chiar dacă persoana respectivă nu facturează TVA clienților săi.

Principalele operațiuni scutite cu drept de deducere sunt:

prestările de servicii direct legate de exportul de bunuri sau cele similare;

operațiunile de livrări intracomunitare;

transportul de bunuri plasate în regim de antreprozit de TVA, în regim de admitere temporară sau în regim vamal suspensiv și serviciile accesorii;

transportul internațional de pasageri;

lucrările efectuate asupra bunurilor mobile transportate în afara Comunității Economice Europene.

1.6.3. Operațiuni scutite de taxă fără drept de deducere

Operațiuni scutite de taxă fără drept de deducere sunt acele operațiuni pentru care nu se datorează TVA și nu este permisă deducerea taxei pe valoarea adăugată datorate sau plătite pentru bunurile sau serviciile achiziționate.

Principalele operațiuni scutite fără drept de deducere sunt – scutiri pentru operațiuni din interiorul țării

1) Operațiunile pentru care scutirea se aplică în mod obligatoriu sunt operațiuni de interes general cum ar fi:

– ”activitățile de îngrijire medicală desfășurate de către unități specializate;

– prestările de servicii efectuate de către stomatologi și tehnicieni dentari, precum și livrarea de către aceștia a protezelor dentare;

– livrările de organe, sânge și lapte de proveniență umană;

– transportul bolnavilor și al persoanelor accidentate în vehicule special amenajate;

– serviciile de îngrijire și supraveghere realizate de personalul medical și paramedical;

– activitatea de învățământ prevăzută de Legea învățământului nr.84/1995,republicată și formarea profesională a adulților, prestările de servicii și livrările de bunuri strâns legate de aceste activități, efectuate de autoritățile autorizate;

– meditațiile acordate în particular de către cadrele didactice din domeniul învățământului școlar, preuniversitar și universitar;

– livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate de căminele și cantinele organizate pe lângă instituțiile publice și entitățile autorizate în activitatea de învățământ, în folosul exclusiv al persoanelor direct implicate în activitățile scutite;

– prestările de servicii și livrările de bunuri strâns legate de asistența și protecția socială, efectuate de instituțiile publice sau alte entității recunoscute ca având caracter social, inclusiv cele livrate de căminele de bătrâni;

– prestările de servicii și livrările de bunuri strâns legate de protecția copiilor și a tinerilor, efectuate de instituțiile publice sau de către alte entități recunoscute ca având caracter social;

– prestările de servicii și livrările de bunuri furnizate membrilor în interesul lor colectiv, în schimbul unei cotizații fixe conform statului, de organizații fără scop patrimonial ce au obiective de natură politică, sindicală, religioasă, patriotică, filozofică, filantropică, patronală, profesională sau civică, precum și obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, în condițiile în care această scutire nu provoacă distorsiuni de concurență;

– prestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educației fizice, efectuate de organizații fără scop patrimonial pentru persoanele care practică sportul sau educația fizică;

– prestările de servicii culturale și livrările de bunuri strâns legate de acestea, efectuate de instituții publice sau de alte organisme culturale fără scop patrimonial recunoscute ca atare de către Ministerul Culturii și Cultelor;

– prestările de servicii și livrările de bunuri, efectuate de persoane ale căror operațiuni sunt scutite, cu ocazia manifestărilor destinate să la aducă sprijin financiar;

– activitățile specifice posturilor publice de radio și televiziune, altele decât activitățile de natură comercială;

– serviciile publice poștale și livrarea de bunuri aferentă acestora;

– prestările de servicii realizate de către grupuri independente de persoane ale căror operațiuni sunt scutite sau nu intră în sfera de aplicare a taxei, grupuri create în scopul prestării de către membrii lor de servicii direct legate de exercitarea activității acestora, în cazul în care aceste grupuri solicită membrilor lor numai rambursarea cotei părți de cheltuieli comune;

– furnizarea de personal de către instituțiile religioase sau filozofice în scopul activităților specifice”.

Alte operațiuni scutite din interiorul țării sunt:

– serviciile de natură financiar-bancară;

– acele operațiuni de asigurare și reasigurare, precum și prestările efectuate de persoanele care intermediază aceste operațiuni;

– pariurile, loteriile și jocurile de noroc, organizate de persoane autorizate;

– livrarea la valoarea nominală de timbre poștale utilizabile pentru servicii poștale, de timbre fiscale și alte timbre similare;

– livrările de bunuri a căror achiziție a făcut obiectul excluderii dreptului de deducere și livrările de bunuri care au fost afectate unei activități scutite, dacă taxa aferentă bunurilor respective nu a fost dedusă.

2) Operațiuni pentru care scutirea se aplică opțional:

– arendarea, concesionarea, închirierea și leasingul de bunuri. Exisă unele excepții:

operațiuni de cazare efectuate în cadrul sectorului hotelier sau al celor cu funcții similare;

închirierea terenurilor amenajate pentru camping, închirierea de spații pentru parcarea autovehiculelor, închirierea utilajelor și a mașinilor fixate definitiv în bunuri imobile și închirierea seifurilor.

– livrarea de către orice persoană a unui teren, a unei construcții, a unei părți a acesteia și terenului pe care se află construcția. Pentru livrarea unui teren construibil și pentru livrarea unei construcții noi sau a unei părți a acesteia nu se aplică scutirea.

Persoanele impozabile care desfășoară astfel de activități au posibilitatea de a opta pentru taxarea operațiunilor, precizate anterior în condițiile stabilite prin normele metodologice de aplicare a Codului fiscal. Acele persoane impozabile care optează pentru taxarea acestor operațiuni au obligația de a depune la organul fiscal competent o notificare privind opțiunea de taxare, cu precizarea datelor de identificare a imobilului pentru care se aplică taxarea și a datei de la care se aplică. Pentru ca beneficiarul operațiunii să-și poată exercita dreptul de deducere al taxei facturate, este necesar ca acesta să primească o copie după notificarea opțiunii de taxare, depusă la organul fiscal competent.

1.6.4. Regimuri speciale de scutire

Există câteva regimuri speciale de scutire:

– regimul special de scutire pentru întreprinderile mici, care presupune că persoana impozabilă stabilită în România, a cărei cifră de afaceri anuală, declarată și realizată este inferioară plafonului de 65.000 euro, al cărui echivalent în lei se stabilește la cursul de schimb comunicat de BNR la data aderării, poate solicita scutirea de taxă, pentru operațiunile impozabile, cu excepția livrărilor intracomunitare de mijloace de transport noi;

– regimul special pentru agențiile de turism;

– regimul special pentru bunurile second-hand, opere de artă, obiecte de colecție și antichități;

– regimul special pentru persoanele impozabile nestabilite care prestează servicii electronice persoanelor neimpozabile.

1.6.5. Operațiuni scutite de taxă

Acele operațiuni scutite de taxă pentru care nu se datorează taxă la autoritățile vamale, sunt următoarele:

-” importul și achiziția intracomunitară de bunuri a căror livrare în România este în orice situație scutită de taxă în interiorul țării;

– achiziția intracomunitară de bunuri al căror import în România este în orice situație scutit de taxă;

– achiziția intracomunitară de bunuri pentru care, persoana care cumpără bunurile în orice situație ar avea dreptul la rambursarea integrală a taxei care s-ar datora, dacă respectiva achiziție nu ar fi scutită;

– importul definitiv de bunuri care îndeplinesc condițiile prevăzute de legislația comunitară;

– importul de bunuri de către misiunile diplomatice și birourile consulare care beneficiază de scutire de taxe vamale;

– importul de bunuri efectuate de organismele internaționale și interguvernamentale acreditate în România, precum și de către cetățenii străini angajați ai acestor organizații, în limitele și în conformitate cu condițiile precizate în convențiile de înființare a acestor organizații;

– importul de bunuri de către forțele armate străine membre NATO pentru uzul acestora sau al personalului civil însoțitor ori pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor, în cazul efortului comun de apărare;

– reimportul de bunuri primite în mod gratuit cu titlu de ajutorare sau donații destinate unor scopuri cu caracter religios, de apărare a sănătății, de apărare a țării sau siguranței naționale, etc.;

– importul de bunuri finanțate din împrumuturi nerambursabile acordate de guverne străine, organisme internaționale și/sau organizații nonprofit din străinătate și din țară;

– importul următoarelor bunuri: bunurile de origine română, bunurile străine care, conform legii devin proprietatea statului, bunurile reparate în străinătate sau cele ce înlocuiesc pe cele necorespunzătoare calitativ, returnate partenerilor externi în perioada de garanție, bunurile care se înapoiază în țară ca urmare a expedierii eronate, echipamentele pentru protecția mediului, stabilite prin HG. Pentru operațiunile de leasing aflate în derulare la data aderării României în UE se aplică măsurile legale unitare de implementare a reglementărilor în domeniul taxelor vamale, TVA și accize datorate în vamă. În cazul transferurilor și AIC asimilate precum și a lucrărilor de construcție-montaj se aplică măsurile de simplificare prevăzute de reglementările legale”.

1.7. Sistemul taxei pe valoarea adăugată la încasare

”Prin OG nr. 15/2012, se introduce sistemul de plată a TVA la încasarea facturii, care presupune colectarea taxei la momentul încasării contravalorii livrărilor/prestărilor efectuate.

Colectarea TVA se va face la data încasării facturii, dacă această dată este într-un termen de 90 de zile de la data emiterii facturii aferente livrării bunurilor/prestării serviciilor. Dacă încasarea acestor facturi nu se realizează în acest termen de 90 de zile, exigibilitatea TVA colectată intervine în cea de-a 90- a zi calendaristică de la data emiterii facturii. În situația în care factura nu a fost emisă în termenul prevăzut de lege, exigibilitatea taxei aferente contravalorii neîncasate intervine în cea de-a 90-a zi calendaristică de la termenul-limită prevăzut de lege pentru emiterea facturii .

Pentru contribuabilii cu o cifră de afaceri inferioară plafonului de 2.250.000 lei sistemul de plată a TVA la încasare este obligatoriu și se aplică începând cu 01 ianuarie 2013.Sistemul TVA la încasare se aplică numai pentru operațiuni pentru care locul livrării sau locul prestării se consideră a fi în România. Dacă în cursul anului calendaristic curent cifra de afaceri a persoanelor impozabile depășește plafonul de 2.250.000 lei, sistemul TVA la încasare se aplică până la sfârșitul perioadei fiscale următoare celei în care plafonul a fost depășit.

Persoana impozabilă care aplică sistemul TVA la încasare începând cu 01 ianuarie 2013, are obligația să depună la organele fiscale competente, până la data de 25 octombrie 2012 inclusiv, o notificare din care să rezulte că cifra de afaceri realizată în perioada 1 octombrie 2011 – 30 septembrie 2012 inclusiv nu depășește plafonul de 2.250.000 lei.

Sistemul nu se aplică în cazul livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii a căror contravaloare este încasată, parțial sau total cu numerar. De asemenea, nu se aplică pentru o serie de operațiuni, respectiv: în cazul livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii supuse taxării inverse; în cazul livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii care sunt scutite de TVA; în cazul operațiunilor supuse regimurilor speciale cum sunt: regimul agențiilor de turism, regimul bunurilor second – hand, regimul operelor de artă.

Deducerea TVA aferente achizițiilor efectuate de o persoană impozabilă de la o persoană impozabilă care aplică sistemul TVA la încasare este amânat până în momentul în care taxa aferentă bunurilor și serviciilor care i-au fost livrate/prestate a fost plătită furnizorului/prestatorului său.

Dreptul de deducere a TVA aferente achizițiilor efectuate de o persoană impozabilă care aplică sistemul TVA la încasare este amânat până în momentul în care taxa aferentă bunurilor și serviciilor care i-au fost livrate/prestate a fost plătită furnizorului/prestatorului sau, chiar dacă o parte din operațiunile realizate de persoana impozabilă sunt excluse de la aplicarea sistemului de TVA la încasare. Aceste prevederi nu se aplică pentru achizițiile intracomunitare de bunuri, pentru importuri, pentru achizițiile de bunuri/servicii pentru care se aplică taxare inversă”.

Operațiunile supuse sistemului taxei pe valoarea adăugată la încasare sunt acele operațiuni supuse taxării în România cu excepția:

Operațiunilor neimpozabile în România,

Operațiuni scutite de TVA,

Operațiuni supuse regimurilor special,

Operațiuni supuse taxării inverse,

Operațiuni realizate către un beneficiar afiliat,

Anumite operațiuni cu numerar.

În cazul în care TVA este integral sau parțial nedeductibil, partea din TVA pentru care se pierde dreptul de deducere nu se va înregistra prin TVA neexigibil ci direct prin TVA deductibil.

TVA la încasare se va reflecta în contabilitate prin 4428. Fie TVA se va colecta, fie se va deduce. Pentru aceasta există două modalități de lucru: fie înregistrarea la primirea documentului prin TVA deductibil sau colectat și trecerea din acestea în 4428, la finele lunii, dacă nu sunt achitate/încasate sau nu devin exigibile, fie înregistrarea directă , la vânzare/cumpărare, prin 4428 și trecerea pe măsură ce se achită/încasează sau devine exigibilă în TVA colectat sau deductibil, după caz, ambele sunt corecte.

Soldul lui 4428, provenit din contabilizarea operațiilor legate de TVA la încasare, va trebui prezentat în decont.

1.8. Faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată

1.8.1. Faptul generator al taxei pe valoarea adăugată

Faptul generator (obligația) reprezintă faptul prin care sunt realizate condițiile legale necesare pentru exigibilitatea taxei.

Regimul de impozitare aplicabil pentru operațiunile impozabile este regimul în vigoare la data la care intervine faptul generator, cu excepția cazurilor prevăzute de lege pentru care se aplică regimul de impozitare în vigoare la data exigibilității taxei.

Pentru operațiunile care aplică sistemul de TVA la încasare, regimul de impozitare aplicabil este regimul în vigoare la data la care intervine faptul generator, cu excepția situațiilor în care se emite o factură sau se încasează un avans, înainte de data la care intervine faptul generator. În aceste situații se aplică regimul de impozitare în vigoare la data emiterii facturii sau la data încasării avansului, după caz.

Faptul generator al taxei pe valoarea adăugată ia naștere:

– în momentul efectuării livrării și/sau în momentul prestării serviciilor, cu excepțiile prevăzute de lege;

– când beneficiarul devine proprietarul bunurilor, când livrarea de bunuri se face în baza unui contract de consignație, stocuri la dispoziția clientului, livrări de bunuri în vederea testării sau verificării conformității;

– când sunt îndeplinite formalitățile legale pentru transferul titlului de proprietate de la vânzător la cumpărător, în situația livrărilor de bunuri imobile;

– când situațiile de lucrări sunt emise și acceptate de beneficiar pentru lucrările de construcții montaj, servicii de consultanță, de cercetare, de expertiză, alte servicii similare;

– în ultima zi a perioadei specificate în contract pentru plata bunurilor livrate sau serviciilor prestate, fără ca perioada să depășească un an, pentru livrări de gaze naturale, de apă, servicii telefonice, livrări de energie electrică;

– la data specificată în contract pentru efectuarea plății în cazul operațiunilor de închiriere, leasing, concesionare și arendare de bunuri;

– în cazul AIC, faptul generator intervine la data la care ar interveni cel pentru livrări de bunuri similare, în statul membru în care se face achiziția;

– în cazul importului de bunuri, bunurile sunt supuse taxelor vamale, taxelor agricole sau altor taxe comunitare similare, stabilite ca urmare a unei politici comune, faptul generator al taxei pe valoarea adăugată intervine la data la care intervine faptul generator al respectivelor taxe comunitare, dacă bunurile nu sunt supuse taxelor comunitare, faptul generator intervine la data la care ar interveni faptul generator al acelor taxe comunitare dacă bunurile importate ar fi fost supuse unor astfel de taxe, dacă bunurile sunt plasate într-un regim vamal special, faptul generator intervine la data la care acestea încetează a mai fi plasate într-un astfel de regim.

1.8.2. Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată

Exigibilitatea este dreptul organului fiscal de a pretinde plătitorului de taxă pe valoarea adăugată, la o anumită dată, plata taxei datorate bugetului de stat. Exigibilitatea ia naștere concomitent cu faptul generator, cu excepțiile prevăzute de lege.

Pentru livrările de bunuri cu plata în rate exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervine la data prevăzută pentru plata ratelor, respectiv a încasării avansurilor.

Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată este anticipată faptului generator atunci când: – factura este emisă înaintea efectuării livrării bunurilor sau prestării serviciilor;

– contravaloarea bunurilor sau a serviciilor se încasează în avans, față de data livrării bunurilor sau prestării serviciilor;

– la data extragerii numerarului, pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate prin mașini automate de vânzare, de jocuri sau alte mașini similare.

Pentru livrările de bunuri și/sau prestările de servicii care se efectuează continuu – energie electrică, energie termică, gaze naturale, apă, servicii telefonice și altele similare – exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervine la data stabilirii debitului beneficiarului pe bază de factură fiscală sau alt document legal, dar nu mai târziu de finele lunii următoare celei în care s-a efectuat livrarea sau prestarea.

Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată pentru lucrările imobiliare intervine la data încasării avansurilor pe bază de situații de lucrări, dar antreprenorii pot să opteze pentru plata taxei pe valoarea adăugată la data livrării bunului imobil, în condițiile stabilite prin normele de aplicare a legii.

În cazul livrărilor intracomunitare de bunuri, scutite de taxă, exigibilitatea acesteia intervine în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator.

În cazul AIC, exigibilitatea taxei intervine la data la care este emisă factura către beneficiar, pentru întreaga contravaloare a livrării de bunuri, dar nu mai târziu de a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator.

Exigibilitatea TVA aferente sumelor constituite drept de garanție pentru acoperirea eventualelor reclamații privind calitatea lucrărilor de construcții montaj ia naștere la data încheierii procesului verbal de recepție definitivă sau după caz la data încasării sumelor dacă încasarea este anterioară acestuia.

În cazul importului de bunuri:

– dacă bunurile sunt supuse taxelor vamale, taxelor agricole sau altor taxe comunitare similare, exigibilitatea TVA intervine la data la care intervine exigibilitatea respectivelor taxe comunitare;

– dacă bunurile nu sunt supuse taxelor comunitare, exigibilitatea TVA intervine la data la care ar interveni exigibilitatea acelor taxe comunitare

– dacă bunurile sunt plasate în regim vamal special, exigibilitatea taxei intervin la data la care acestea încetează a mai fi plasare într-un astfel de regim.

1.9. Baza de impozitare, cotele de impunere și calculul taxei pe valoarea adăugată

1.9.1. Baza de impozitare

Baza de calcul sau baza de impozitare reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.

A) Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată este constituită din:

– tot ceea ce constituie contrapartida obținută sau care urmează a fi obținută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terț, inclusiv subvențiile direct legate de prețul acestor operațiuni;

– prețul de cumpărare al bunurilor sau ori, în absența unor astfel de prețuri de cumpărare, prețul de cost, stabilit la data livrării/prestării. În cazul în care bunurile reprezintă active corporale fixe, baza de impozitare se stabilește conform procedurii stabilite prin norme;

– suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabilă pentru realizarea prestării de servicii;

– în cazul schimbului atunci când plata se face parțial ori integral în natură sau atunci când valoarea plății pentru o livrare de bunuri ori o prestare de servicii nu a fost stabilită de părți sau nu poate fi ușor stabilită, baza de impozitare se consideră ca fiind valoarea de piață pentru respectiva livrare/prestare. Valoare de piață înseamnă suma totală pe care, pentru obținerea bunurilor sau serviciilor în cauză la momentul respectiv, un client aflat în aceeași etapă de comercializare la care are loc livrarea de bunuri sau prestarea de servicii ar trebui să o plătească în condiții de concurență loială unui furnizor ori prestator independent de pe teritoriul statului membru în care livrarea sau prestarea este supusă taxei. Atunci când nu poate fi stabilită o livrare de bunuri sau o prestare de servicii comparabilă, valoarea de piață înseamnă:

1. pentru bunuri, o sumă care nu este mai mică decât prețul de cumpărare al bunurilor sau al unor bunuri similare sau, în absența unui preț de cumpărare, prețul de cost, stabilit la momentul livrării;

2. pentru servicii, o sumă care nu este mai mică decât costurile complete ale persoanei impozabile pentru prestarea serviciului.

B) ”Baza de impozitare cuprinde următoarele:

a) impozitele și taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, cu excepția taxei pe valoarea adăugată;

b) cheltuielile accesorii, cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport și asigurare, solicitate de către furnizor/prestator cumpărătorului sau beneficiarului. Cheltuielile facturate de furnizorul de bunuri sau de prestatorul de servicii cumpărătorului, care fac obiectul unui contract separat și care sunt legate de livrările de bunuri sau de prestările de servicii în cauză, se consideră cheltuieli accesorii”.

C) ”Baza de impozitare nu cuprinde următoarele:

a) rabaturile, remizele, risturnurile, sconturile și alte reduceri de preț, acordate de furnizori direct clienților la data exigibilității taxei;

b) sumele reprezentând daune-interese, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, penalizările și orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parțială a obligațiilor contractuale, dacă sunt percepute peste prețurile și/sau tarifele negociate. Nu se exclud din baza de impozitare orice sume care, în fapt, reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate;

c) dobânzile, percepute după data livrării sau prestării, pentru plăți cu întârziere;

d) valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă și clienți, prin schimb, fără facturare;

e) sumele achitate de o persoană impozabilă în numele și în contul altei persoane și care apoi se decontează acesteia, precum și sumele încasate de o persoană impozabilă în numele și în contul unei alte persoane”.

Baza de impozitare pentru achizițiile intracomunitare se stabilește pe baza elementelor de calcul utilizate pentru determinarea bazei de impozitare în cazul livrării acelorași bunuri în interiorul țării. Baza de impozitare pentru bunurile achiziționate de entități din România din state membre cuprinde Și suma accizelor plătite sau datorate de cumpărătorul român în acele state membre. Dacă accizele sunt rambursate entității care efectuează AIC, baza de impozitate a AIC, se reduce în mod corespunzător.

Baza de impozitare pentru importul de bunuri este valoarea în vamă a bunurilor, stabilită conform legislației vamale în vigoare, la care se adaugă orice taxe, impozite, comisioane și alte taxe datorate în afara României, precum și cele datorate ca urmare a importului bunurilor în România, cu excepția taxei pe valoarea adăugată care urmează a fi percepută.

Baza de impozitare cuprinde cheltuielile accesorii, precum comisioanele și cheltuielile de ambalare, transport și asigurare, care intervin până la primul loc de destinație a bunurilor în România, în măsura în care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse în baza de impozitare. Primul loc de destinație a bunurilor îl reprezintă destinația indicată în documentul de transport sau în orice alt document însoțitor al bunurilor, când acestea intră în România, sau, în absența unor astfel de documente, primul loc de descărcare a bunurilor în România.

Valoarea în vamă cuprinde:

contravaloarea bunurilor livrate;

cheltuielile pe parcurs extern, care nu au fost cuprinse în prețul de livrare al furnizorului.

Nu se includ în valoarea în vamă a bunurilor importate dobânzile stabilite prin acordurile de finanțare încheiate de cumpărător cu furnizorul sau alte entități.

1.9.2. Ajustarea bazei impozabile

Baza de impozitare se reduce în următoarele situații:

a) dacă a fost emisă o factură și, ulterior, operațiunea este anulată total sau parțial, înainte de livrarea bunurilor sau de prestarea serviciilor;

b) în cazul refuzurilor totale sau parțiale privind cantitatea, calitatea ori prețurile bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate, precum și în cazul anulării totale ori parțiale a contractului pentru livrarea sau prestarea în cauză ca urmare a unui acord scris între părți sau ca urmare a unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile sau în urma unui arbitraj;

c) în cazul în care rabaturile, remizele, risturnele și celelalte reduceri de preț sunt acordate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;

d) în cazul în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa din cauza falimentului beneficiarului. Ajustarea este permisă începând cu data pronunțării hotărârii judecătorești de închidere a procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, hotărâre rămasă definitivă și irevocabilă;

e) în cazul în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circulă prin facturare.

1.9.3. Cotele de impunere

În România cota standard a taxei pe valoarea adăugată este de 24% începând cu 1 iulie 2010 și se aplică asupra bazei de impozitate a operațiunilor impozabile, cu excepția celor scutite de taxa pe valoarea adăugată, sau supuse cotelor de taxă redusă.

Cota redusă de 9% care se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii și/sau livrări de bunuri:

”a) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice, târguri, expoziții și evenimente culturale, cinematografe;

b) livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste, cu excepția celor destinate exclusiv sau în principal publicității;

c) livrarea de proteze și accesorii ale acestora, cu excepția protezelor dentare;

d) livrarea de produse ortopedice;

e) livrarea de medicamente de uz uman și veterinar;

f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping.

Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este construită locuința include și amprenta la sol a locuinței. În sensul prezentului titlu, prin locuință livrată ca parte a politicii sociale se înțelege:

a) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept cămine de bătrâni și de pensionari;

b) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept case de copii și centre de recuperare și reabilitare pentru minori cu handicap;

c) livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 380.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de orice persoană necăsătorită sau familie. Suprafața utilă a locuinței este cea definită prin Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Anexele gospodărești sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Cota redusă se aplică numai în cazul locuințelor care în momentul vânzării pot fi locuite ca atare și dacă terenul pe care este construită locuința nu depășește suprafața de 250 mp, inclusiv amprenta la sol a locuinței, în cazul caselor de locuit individuale. În cazul imobilelor care au mai mult de două locuințe, cota indiviză a terenului aferent fiecărei locuințe nu poate depăși suprafața de 250 mp, inclusiv amprenta la sol aferentă fiecărei locuințe. Orice persoană necăsătorită sau familie poate achiziționa o singură locuință cu cota redusă de 5%, respectiv:

1. în cazul persoanelor necăsătorite, să nu fi deținut și să nu dețină nici o locuință în proprietate pe care au achiziționat-o cu cota de 5%;

2. în cazul familiilor, soțul sau soția să nu fi deținut și să nu dețină, fiecare sau împreună, nici o locuință în proprietate pe care a/au achiziționat-o cu cota de 5%;

d) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în vederea atribuirii de către acestea cu chirie subvenționată unor persoane sau familii a căror situație economică nu le permite accesul la o locuință în proprietate sau închirierea unei locuințe în condițiile pieței”.

Cota care trebuie aplicată este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator, cu excepția cazurilor prevăzute de lege pentru care se aplică cota în vigoare la data exigibilității taxei.

Dacă cota va fi schimbată se va proceda la regularizare pentru a se aplica cotele în vigoare la data livrării de bunuri sau prestării de servicii. Cota care se aplică pentru importul de bunuri este cota aplicabilă pe teritoriul României pentru livrarea aceluiași bun. Cota care se aplică pentru achiziții intracomunitare de bunuri este cota aplicată pe teritoriul României pentru livrarea aceluiași bun și care este în vigoare la data la care intervine exigibilitatea taxei.

Pentru operațiunile supuse sistemului TVA la încasare cota care se aplică este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator, dacă se emite factură sau se încasează un avans, înainte de data livrării sau prestării de servicii se aplică cota în vigoare la data la care a fost emisă factura sau încasat avansul.

1.10. Regimul deducerilor și obligațiile plătitorilor de taxă pe valoarea adăugată

1.10.1. Sfera de aplicare a dreptului de deducere, limitările speciale și documentele necesare

Dreptul de deducere al TVA ia naștere în momentul în care taxa pe valoarea adăugată deductibilă devine exigibilă, cu unele excepții prevăzute de lege. Au dreptul la deducerea taxei pe valoarea adăugată numai persoanele impozabile înregistrate la organele fiscale teritoriale ca plătitorii ai taxei pe valoarea adăugată, dacă achizițiile sunt destinate utilizării pentru realizarea următoarelor operațiunii:

operațiuni taxabile;

operațiuni rezultate din activități economice pentru care locul livrării sau prestării se consideră a fi în străinătate;

operațiuni scutite de taxă, cu drept de deducere;

achiziții efectuate de o persoană impozabilă înainte de înregistrarea acesteia în scopuri de TVA, în condițiile stabilite prin Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal.

Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată au dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor și serviciilor destinate realizării de:

operațiuni taxabile;

livrări de bunuri și prestări de servicii scutite de taxă pe valoarea adăugată;

acțiuni de sponsorizare, publicitate, protocol, precum și pentru alte acțiuni prevăzute de legi, cu respectarea limitelor și destinațiilor prevăzute în acestea;

operațiuni rezultând din activități economice efectuate în străinătate, care ar da drept de deducere dacă aceste operațiuni ar fi realizate în interiorul țării.

Taxa pe valoarea adăugată pe care persoana impozabilă are dreptul să o deducă este:

taxa datorată sau achitată, aferentă bunurilor care i-au fost livrate sau urmează să îi fie livrate, și pentru prestările de servicii care i-au fost prestate ori urmează să îi fie prestate de către o altă persoană impozabilă înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată;

taxa pe valoarea adăugată achitată, pentru bunurile importate;

taxa pe valoarea adăugată achitată sau compensată cu taxa de rambursat din decontul lunii precedente, pentru bunurile din import care beneficiază de suspendarea plății taxei în vamă;

taxa achitată sau compensată cu taxa de rambursat din decontul lunii precedente;

taxa pe valoarea adăugată achitată de beneficiar în numele furnizorului.

Nu este deductibilă taxa pe valoarea adăugată:

aferentă sumelor achitate în numele și în contul clientului și care apoi se decontează acestuia;

aferentă sumelor încasate în numele și în contul altei persoane, care nu sunt incluse în baza de impozitate a livrărilor sau a prestărilor de servicii;

datorată sau achitată pentru achizițiile de băuturi alcoolice și produse din tutun cu excepția cazurilor în care aceste băuturi sunt destinate revânzării sau pentru a fi utilizate pentru prestări de servicii;

aferentă achiziției vehiculelor rutiere destinate exclusiv transportului de persoane, care au o greutate maximă autorizată, care să nu depășească 3.500 kg și 9 scaune de pasageri, inclusiv scaunul șoferului. Nu beneficiază de drept de deducere nici TVA aferentă combustibilului destinat utilizării acestor vehicule. Fac excepție de la interzicerea dreptului de deducere, atât în privința TVA aferent achiziției, cât și a TVA aferent combustibilului, vehiculele care se înscriu în oricare dintre categoriile următoare:

vehiculele utilizate exclusiv pentru: servicii de urgență, servicii de pază și protecție și servicii de curierat, transport de personal la și de la locul de desfășurare a activității precum și vehiculele utilizate de agenții de vânzări și de achiziții;

vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de taximetrie;

vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru instruire de către școlile de șoferi;

vehiculele utilizate pentru închiriere sau a căror folosință este transmisă în cadrul unui contract de leasing financiar ori operațional;

vehiculele utilizate ca mărfuri în scop comercial, respectiv în vederea revânzării.

se limitează la 50% dreptul de deducere a taxei aferente cumpărării, achiziției intracomunitare, importului, închirierii sau leasingului de vehicule rutiere motorizate și a taxei aferente cheltuielilor legate de vehiculele aflate în proprietatea sau în folosința persoanei impozabile, în cazul în care vehiculele nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice.

Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată orice persoană impozabilă trebuie să justifice suma taxei cu următoarele documente:

factură pentru TVA datorată sau achitată, aferentă bunurilor care i-au fost ori urmează să îi fie livrate sau serviciile care i-au fost sau urmează să-i fie prestate în beneficiul său;

declarația vamală de import sau actul constatator al organelor vamale pentru taxa achitată aferentă importului de bunuri și documentul de plată a taxei de către importator sau de către altă persoană în contul său;

taxa aferentă unei AIC de bunuri se deduce în baza unei facturi primite de la furnizor, sau a unei autofacturi și a înregistrării ca TVA colectată în decontul aferent perioadei fiscale în care ia naștere exigibilitatea;

să dețină o factură sau o autofactură pentru taxa aferentă unei operații asimilate cu AIC de bunuri și să înregistreze această taxă ca taxă colectată în decontul aferent perioadei fiscale în care ia naștere exigibilitatea taxei.

1.10.2. Persoana impozabilă cu regim mixt și persoana parțial impozabilă

Entitatea care realizează sau urmează să realizeze atât operațiuni care dau drept de deducere, cât și operațiuni care nu dau drept de deducere este o persoană impozabilă cu regim mixt. Persoana care realizează atât operațiuni pentru care nu are calitatea de persoană impozabilă, cât și operațiuni pentru care are calitatea de persoană impozabilă este denumită persoană parțial impozabilă.

Persoanele impozabile cu caracter mixt și cele parțial impozabile trebuie să țină evidențe separate pentru:

achiziții destinate exclusiv realizării de operațiuni ce permit exercitarea dreptului de deducere fiind cuprinse și investițiile destinate realizării unor astfel de operațiuni, deducându-se integral taxa aferentă;

achiziții destinate exclusiv realizării de operațiuni ce nu dau drept de deducere, inclusiv investițiile destinate realizării unor astfel de operațiuni, caz în care nu deduc taxa aferentă;

achizițiile pentru care nu se cunoaște destinația, fiind destinate atât realizării de operațiuni ce dau drept de deducere cât și operațiuni ce nu dau drept de deducere – deductibilitatea acestora se stabilește prin calculul pro-ratei.

Pro-rata reprezintă metoda de alocare proporțională ce implică plăți sau beneficii alocate în funcție de investiții sau proprietar.

În cazul în care destinația bunurilor și serviciilor achiziționate nu este cunoscută, respectiv dacă acestea vor fi utilizate pentru realizarea de operațiuni care dau drept de deducere sau pentru operațiuni care nu dau drept de deducere sau pentru care nu se poate determina proporția în care vor fi utilizate TVA aferentă se deduce pe bază de pro-rată.

”Pro-rata se determină anual la închiderea exercițiului financiar, după următoarea formulă:

Unde:

Valopdd = valoarea fără TVA, a operațiunilor de livrări de bunuri sau prestări de servicii, efectuate cu drept de deducere;

Sopdd = subvențiile legate direct de prețul livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii, cu drept de deducere;

Valopnd = valoarea fără TVA, a operațiunilor de livrări de bunuri sau prestări de servicii, efectuate fără drept de deducere;

Sopnd = subvențiile sau alte sume primite de la bugetul de stat sau bugetele locale în scopul finanțării de activități scutite fără drept de deducere sau care nu intră în sfera de aplicare a TVA”.

Dreptul de deducere se exercită lunar prin scăderea taxei deductibile din suma reprezentând taxa pe valoarea adăugată facturată pentru bunurile livrate și/sau serviciile prestate, denumită taxa colectată.

Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se stabilește lunar sau trimestrial, pe bază de deconturi ale plătitorilor de taxă pe valoarea adăugată, ca diferență între taxa colectată și taxa dedusă potrivit legii. În situația în care taxa dedusă potrivit legii este mai mare decât taxa colectată, rezultă un excedent denumit sumă negativă a taxei pe valoarea adăugată, iar în situația în care taxa colectată este mai mare decât taxa dedusă potrivit legii, rezultă taxa de plată la bugetul de stat.

Suma negativă a taxei pe valoarea adăugată pentru perioada fiscal de raportare stabilită prin decontul de taxă pe valoarea adăugată se regularizează în ordinea următoare:

prin compensarea efectuată de persoana impozabilă în limita taxei rămase de plată rezultată din decontul lunii anterioare, fără avizul organului fiscal, la întocmirea decontului de taxă pe valoarea adăugată;

prin solicitarea rambursării soldului sumei negative a taxei pe valoarea adăugată din perioada fiscală de raportare, prin bifarea casetei corespunzătoare din decontul de taxă pe valoarea adăugată. Nu poate fi solicitată rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adăugată din perioada fiscală de raportare mai mic de 5.000 lei inclusiv, aceasta fiind raportată în perioadele fiscale următoare;

reportarea soldului sumei negative în decontul perioadei fiscal următoare.

Termenul de plată a taxei pe valoarea adăugată datorată corespunde cu termenul de depunere a decontului de TVA. Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, aplică taxarea inversă și preiau în decont atât ca taxă colectată cât și ca taxă deductibilă, taxa aferentă pentru următoarele operațiuni:

AIC de bunuri și servicii achiziționate în beneficiul său;

Importul de bunuri efectuate de entități înregistrate în scopuri de TVA;

Entitățile care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA, achită taxa pentru importul de bunuri, cu excepția celor scutite de taxă, la organul vamal.

1.10.3. Măsuri de simplificare a taxei pe valoarea adăugată

Bunurile și serviciile pentru livrarea sau prestarea cărora se aplică măsurile de simplificare sunt:

Deșeurile și materiile prime secundare, rezultate din valorificarea acestora, astfel cum sunt definite de OUG nr. 16/2001 privind gestionarea deșeurilor industrial reciclabile, republicată cu modificările ulterioare;

Bunurile și/sau serviciile prestate de/sau către persoanele pentru care s-a deschis procedura de insolvență, cu excepția bunurilor livrate în cadrul comerțului cu amănuntul;

Materialul lemnos, conform HG nr. 996/2008 pentru aprobarea Normelor referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spațiilor de depozitare a materialelor lemnoase și a instalațiilor de prelucrat lemn rotund, publicat în MO nr. 643/2008.

Condiția obligatorie pentru aplicarea măsurilor de simplificare, inclusive pentru avansurile aferente încasate, furnizorii sau prestatorii emit facturi, fără a specifica taxa pe valoarea adăugată, înscriind pe le mențiunea “taxare inversă”. Beneficiarii acestor operațiuni calculează taxa aferentă, o înscriu în exemplarul propriu al facturii și în jurnalul pentru cumpărături, preluând-o în decont, atât ca taxă deductibilă cât și ca taxă colectată.

În contabilitate taxarea inversă se evidențiază prin formula contabilă 4426 = 4427, înregistrare denumită autolichidarea taxei pe valoarea adăugată.

La aplicarea măsurilor de simplificare, colectarea taxei pe valoarea adăugată la nivelul taxei deductibile, este asimilată cu plata taxei către furnizor sau prestator. Acest fapt are consecințe pentru beneficiarii operațiunilor, persoane impozabile cu regim mixt, care beneficiază de deducerea taxei, doar în proporția în care achiziția este aferentă operațiunilor care dau drept de deducere.

La calculul pro-ratei, persoanele impozabile cu regim mixt vor lua în considerare aceste operațiuni ca și operațiuni taxabile.

1.10.4. Documente utilizate pentru evidența taxei pe valoarea adăugată

Principalele documente justificative pe baza cărora se poate înregistra taxa pe valoarea adăugată în contabilitatea unei entității sunt: facturile, avizele de însoțire a mărfii, autofacturile, documentele de transfer parțial sau integral de active în cadrul operațiunilor de divizare sau fuziune, documentele pentru livrări de bunuri în vederea testării și verificării conformității, a vânzării în regim de consignație și de punere la dispoziția clientului a stocului de bunuri.

”Organizarea evidenței operative a taxei pe valoarea adăugată se realizează prin utilizarea următoarelor documente:

Declarația de înregistrare în scopuri de TVA/Declarația de mențiuni a altor persoane care efectuează achiziții intracomunitare – întocmită de către entitate în două exemplare;

Jurnalul pentru cumpărări – în care se înregistrează toate achizițiile pe baza facturilor primite în cursul lunii, cu scopul determinării TVA deductibile, achitată sau de achitat furnizorului;

Jurnalul pentru vânzări – în care se înregistrează livrărilor pe baza facturilor și a altor documente legale emise în cursul lunii, cu scopul determinării TVA colectate, care s-a încasat de la beneficiar;

Borderoul de vânzare (încasare) – în care se centralizează zilnic încasările realizate de entitate;

Borderoul cu operațiunile asimilate livrărilor de bunuri și servicii;

Decontul de taxă pe valoarea adăugată (Declarația 300) – care se întocmește lunar sau trimestrial pe baza totalurilor preluate din jurnalele de cumpărări și vânzări și se depune la organele fiscale până la data de 25 inclusiv a lunii următoare.

Decont special de taxă pe valoarea adăugată se depune de entitățile neînregistrate ca plătitoare de TVA, pentru perioadele în care taxa este exigibilă pentru următoarele operațiuni pentru care au obligația plății TVA:

AIC altele decât mijloacele de transport noi;

AIC de mijloace de transport noi;

AIC de produse accizabile;

Serviciile prestate în folosul său de o persoană impozabilă nestabilită în România, chiar dacă este înregistrată în scopuri de TVA în România.

Declarația informativă privind livrările/prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul național – 394 – se depune semestrial de către toate persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România și cuprinde totalitatea tranzacțiilor, supuse taxei pe valoarea adăugată, realizate pe teritoriul național, cu alte persoane înregistrate în scopuri de TVA.

Declarație recapitulativă privind livrările și achizițiile intracomunitare de bunuri 390 VIES – depun entitățile înregistrate în scopuri de TVA și care efectuează AIC și LIC cu informațiile referitoare numai pentru perioadele în care apare exigibilă taxa, termenul de depunere la organele fiscale fiind până la data de 25 inclusiv a lunii următoare a unui trimestru calendaristic;

Registrul nontransferurilor de bunuri, care se folosește pentru evidențierea bunurilor transportate de persoana impozabilă sau de o alta în contul acesteia în afara României, dar în interiorul UE pentru operațiunile conforme cu prevederile Codului Fiscal, cu excepția situațiilor în care se aplică măsurile de simplificare aprobate prin ordin al ministerului economiei și finanțelor;

Registrul bunurilor primite din alt stat membru se utilizează pentru evidența bunurilor ce au fost transportate din alt stat membru în România sau importate în România ori achiziționate din România de persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA în alt stat membru”.

Armonizare legislativă referitoare la taxa pe valoarea adăugată, în urma aderării în UE, include transpunerea directivelor europene în legislația noastră (Directiva a VI-a ce prevede regimul general și cel tranzitoriu aplicabil schimburilor dintre țările membre UE, Directivele a VIII-a și a XIII-a ce asigură neutralitatea TVA în relațiile dintre statele membre, inclusiv în relația cu țările terțe).

Aplicarea principiilor directivelor europene de către statele membre trebuie să asigure:

Neutralitatea impozitului;

Evitarea distorsiunilor de concurență între operatorii economici;

Aplicarea principiului,țării de destinație în ceea ce privește schimbul de mărfuri;

Evitarea neimpozitării sau dublei impozitări a serviciilor în două state membre diferite prin implementarea regulilor de aplicare teritorială.

CAPITOLUL II.

SISTEMUL CONTABIL AL TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ

2.1. Mecanismul taxei pe valoarea adăugată și reflectarea în contabilitate a acesteia

Reflectarea în contabilitate a taxei pe valoarea adăugată presupune în esență înregistrarea în cursul lunii a taxei pe valoarea adăugată deductibilă, colectată și neexigibilă evidențiate în documente justificative primare (ex. factura) și documente justificative centralizatoare (jurnal de cumpărări și jurnal de vânzări), urmând ca la sfârșitul lunii să se realizeze operațiunea de regularizare a taxei pe valoarea adăugată prin compararea TVA colectată cu TVA deductibilă.

Dacă TVA colectată > TVA deductibilă rezultă TVA de plată

Dacă TVA colectată < TVA deductibilă rezultă TVA de recuperate

”Mecanismul acestui impozit indirect este fundamentat pe criteriul deductibilității”.Astfel la nivelul fiecărui stadiu al circuitului economic, agentul economic se află în situația de a plăti TVA la cumpărări (intrări) și de a datora TVA la vânzări (ieșiri).

Fig.2.1.Mecanismul taxei pe valoarea adăugată

Regularizarea taxei pe valoarea adăugată la sfârșitul lunii sau trimestrului, înseamnă închiderea conturilor 4426”TVA deductibilă” și 4427 “ TVA colectată”, acestea neprezentând sold în balanța de verificare. Pot prezenta sold în balanța de verificare conturile 4423 “TVA de plată”, 4424 “ TVA de recuperate”, 4428 “TVA neexigibilă”.

Reflectarea în contabilitate se realizează cu ajutorul contului sintetic de gradul I: 442 ”Taxa pe valoarea adăugată” prin cele cinci sintetice de gradul II:

4426 ”TVA deductibilă”

4427 ”TVA colectată”

4428 ”TVA neexigibilă”

4423 ”TVA de plată”

4424 ”TVA de recuperat”

”Cu ajutorul acestui cont se ține evidența decontărilor cu bugetul statului privind taxa pe valoarea adăugată pentru operațiunile efectuate pe teritoriul României. Nu se evidențiază în acest cont taxa pe valoarea adăugată aferent cumpărăilor de bunuri sau servicii efectuate din alte state și taxa pe valoarea adăugată datorat pe teritoriul unui alt stat pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii efectuate pe teritoriul acelor state, în conformitate cu prevederile legale.”

2.1.1. Operații privind taxa pe valoarea adăugată deductibilă

Contul 4426 ”TVA deductibilă” cu ajutorul căruia se ține evidența TVA înscrisă în factura emisă de furnizor pentru operațiunile de achiziții de bunuri, prestări de servicii, executări de lucrări, deductibilă din punct de vedere fiscal, ținând evidența decontărilor cu bugetul statului privind taxa pe valoarea adăugată pentru operațiunile efectuate pe teritoriul României. Nu se evidențiază în acest cont taxa pe valoarea adăugată aferentă cumpărărilor de bunuri sau servicii efectuate din alte state și taxa pe valoarea adăugată datorată pe teritoriul unui alt stat pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii efectuate pe teritoriul acelor state, în conformitate cu prevederile legale.

După conținutul economic reflectă TVA aferentă achizițiilor este un cont de terți, de creanțe, iar după funcția contabilă este cont de activ.

Se debitează cu:

sumele reprezentând TVA deductibilă, potrivit legii:

4426 ”TVA deductibilă” = %

401 ”Furnizori”

404 ”Furnizori de imobilizări”

451 ”Decontări între entități afiliate”

453 ”Decontări privind interesele de participare”

512 ”Conturi curente la bănci”

sumele reprezentând TVA devenită deductibilă, evidențiată anterior ca amânata la plată:

4426 ”TVA deductibilă” = 4428 ”TVA neexigibilă”

TVA deductibilă, aferentă avansurilor facturate:

4426 ”TVA deductibilă” = 401 ”Furnizori”

Se debitează, de asemenea, cu sumele reprezentând ajustări ale TVA deductibile aferente bunurilor de capital și pentru achizițiile de bunuri și servicii,altele decât bunurile de capital, în favoarea persoanei impozabile, potrivit legii.

Se creditează cu:

sumele compensate la sfârșitul perioadei din TVA colectată:

4427”TVA colectată” = 4426 ”TVA deductibilă”

sumele rezultate la sfârșitul perioadei ca diferență între TVA deductibilă mai mare și TVA colectată mai mică:

4424 ”TVA de recuperat” = 4426 ”TVA deductibilă”

valoarea proratei din TVA deductibilă care a devenit nedeductibilă:

635”Cheltuieli cu alte = 4426”TVA deductibilă”

impozite, taxe și vărsăminte asimilare”

decontarea TVA aferentă avansurilor plătite:

401”Furnizori” = 4426”TVA deductibilă”

De asemenea, se creditează cu regularizarea TVA aferente facturilor parțial emise, ajustarea bazei impozabile la beneficiari și sumele ce rezultă din corectarea facturilor sau a altor documente care țin loc de factură, în cazurile prevăzute de lege, ajustarea TVA deductibile pentru bunurile de capital și achizițiile de bunuri și servicii, altele decât bunurile de capital, în favoarea bugetului de stat, potrivit legii.

La sfârșit de lună nu prezintă sold.

2.1.2. Operații privind taxa pe valoarea adăugată colectată

Contul 4427 ”TVA colectată” are rolul de a urmări și înregistra TVA aferentă ieșirilor sau vânzărilor de bunuri, lucrări sau servicii din cursul perioadei contabile.

După conținutul economic este un cont de terți, de datorii și reflectă TVA aferentă livrărilor sau încasărilor de bunuri, servicii, etc.

După funcția contabilă este cont de pasiv.

Se creditează cu:

TVA neexigibilă, devenită exigibilă:

4428 ”TVA neexigibilă” = 4427”TVA colectată”

TVA datorat pentru vânzările de bunuri și prestările de servicii evidențiate:

% = 4427”TVA colectată”

4111”Clienți”

428”Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul”

461”Debitori diverși”

531”Casa”

451”Decontări între entități afiliate”

453”Decontări privind interesele de participare”

4426”TVA deductibilă” (când se aplică taxare inversă)

TVA aferentă prejudiciilor cauzate de salariați sau de debitori diverși, imputate:

% = 4427”TVA colectată”

461”Debitori diverși”

428”Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul”

TVA aferentă bunurilor și serviciilor destinate consumului propriu sau predate cu titlu gratuit, cea aferentă lipsurilor neimputabile, bunurilor și serviciilor acordate personalului sub forma unor drepturi în natură:

635”Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate”= 4427”TVA colectată”

TVA aferentă avansurilor facturate sau încasate:

% = 4427”TVA colectată”

4111”Clienți”

512 ”Conturi curente la bănci”

Se debitează cu:

sumele compensate din taxa pe valoarea adăugată deductibilă, potrivit legii:

4427”TVA colectată” = 4426”TVA deductibilă”

taxa pe valoarea adăugată de plată, datorată bugetului statului, când TVA colectată este mai mare decât TVA deductibilă:

4427”TVA colectată” = 4423”TVA de plată”

taxa pe valoare adăugată aferentă garanțiilor pentru buna execuție a lucrărilor efectuate, reținute de către beneficiari:

4427”TVA colectată” = 4428 ”TVA neexigibilă”

decontarea taxei pe valoarea adăugată, aferentă avansurilor încasate:

4427”TVA colectată” = 4111”Clienți”

Se debitează, de asemenea, cu regularizarea taxei aferente facturilor parțial emise și ajustarea bazei impozabile la furnizori și sumele ce rezultă din corectarea facturilor sau a altor documente care țin loc de factură, în cazurile prevăzute de lege.

La sfârșit de lună nu prezintă sold.

2.1.3. Operații privind taxa pe valoarea adăugată neexigibilă

Contul 4428 ”TVA neexigibilă”

După conținutul economic reflectă TVA aferentă mărfurilor intrate în comerțul cu amănuntul, livrărilor și achizițiilor fără factură, vânzări cu plata în rate.

După funcția contabilă este cont bifuncțional.

Se creditează cu:

TVA aferentă livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii cu plata în rate:

4111”Clienți” = %

472 ”Venituri înregistrate în avans ”

4428 ”TVA neexigibilă”

TVA aferentă mărfurilor intrate în unitățile comerciale cu amănuntul:

371”Mărfuri” = 4428 ”TVA neexigibilă”

TVA aferentă operațiunilor impozabile pentru care nu s-au întocmit facturi:

418”Clienți – facturi de întocmit”= 4428 ”TVA neexigibilă”

TVA aferentă garanțiilor pentru bună execuție, reținută de către beneficiarii lucrărilor:

4427”TVA colectată” = 4428 ”TVA neexigibilă”

TVA aferentă cumpărărilor efectuate în rate, precum și cea aferentă facturilor sosite, devenită deductibilă:

4426”TVA deductibilă” = 4428 ”TVA neexigibilă”

Se debitează cu:

TVA aferentă cumpărărilor cu plata în rate:

% = 401”Furnizori”

2xx” Conturi de imobilizări” sau

3xx”Conturi de stocuri și 404”Furnizori de imobilizări”

producție în curs de execuție”

4428 ”TVA neexigibilă”

TVA aferentă vânzărilor de mărfuri din unitățile comerciale cu amănuntul:

4428 ”TVA neexigibilă” = 371”Mărfuri”

TVA aferentă prestațiilor și vânzărilor cu plata în rate, devenită exigibilă în cursul exercițiului:

4428 ”TVA neexigibilă” = 4427”TVA colectată”

TVA amânată la plată:

4428 ”TVA neexigibilă” = 446”Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate”

Soldul contului poate fi:

debitor și reprezintă creanțe;

creditor și reflectă datorii privind taxa pe valoarea adăugată neexigibilă.

2.1.4. Operații privind taxa pe valoarea adăugată de plată

Contul 4423 ”TVA de plată” ține evidența TVA care trebuie achitată la bugetul de stat în urma regularizării lunare sau trimestriale efectuate în baza evidenței operative a TVA.

După conținutul economic reflectă TVA datorat bugetului de stat fiind un cont d terți, de datorii..

După funcția contabilă este cont de pasiv.

Se creditează cu:

diferențele rezultate la finele perioadei între taxa pe valoare adăugată colectată mai mare și taxa pe valoarea adăugată deductibilă mai mică:

4427”TVA colectată” = %

4423”TVA de plată”

4426”TVA deductibilă”

Se debitează cu:

sumele achitate bugetului de stat, reprezentând TVA:

4423”TVA de plată” = 512”Conturi curente în bănci”

TVA de recuperat, compensată cu cea de plată:

4423”TVA de plată” = 4424”TVA de recuperat”

valoarea datoriilor anulate privind TVA de plată:

4423”TVA de plată” = 7588”Alte venituri din exploatare”

Soldul contului este creditor și reprezintă taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat.

2.1.5. Operații privind taxa pe valoarea adăugată de recuperat

Contul 4424 ”TVA de recuperat” înregistrează TVA de primit de la bugetul de stat, care rezultă în urma regularizării.

După conținutul economic reflectă TVA de recuperat de la bugetul de stat, fiind un cont de creanțe.

După funcția contabilă este cont de activ.

Se debitează cu:

diferențele rezultate la finele perioadei între taxa pe valoarea adăugată mai mare și taxa pe valoarea adăugată colectată mai mică:

% = 4426”TVA deductibilă”

4424”TVA de recuperat”

4427”TVA colectată”

Se creditează cu:

TVA încasată de la bugetul de stat:

512”Conturi curente în bănci”= 4424”TVA de recuperat”

TVA de recuperat compensată în perioadele următoare cu cea de plată:

4423”TVA de plată” = 4424”TVA de recuperat”

Soldul contului este debitor și reprezintă creanța întreprinderii față de bugetul statului privind dreptul legal al acestuia de a pretinde rambursarea taxei pe valoarea adăugată.

2.1.6 Operațiuni particulare ale taxei pe valoarea adăugată

Evidențierea TVA aferentă mărfurilor intrate în unitățile de desfacere cu amănuntul (evidența mărfurilor va conduce la preț de vânzare):

371”Mărfuri” = 4428”TVA neexigibilă”

Vânzarea mărfurilor prin comerțul cu amănuntul:

5311”Casa în lei” = %

707”Venituri din vânzarea mărfurilor”

4427”TVA colectată”

Evidențierea TVA neexigibilă la scăderea din gestiune a mărfurilor vândute prin comerțul cu amănuntul:

% = 371”Mărfuri”

607”Cheltuieli privind

mărfurile”

378”Diferențe de preț

la mărfuri”

4428”TVA neexigibilă”

Evidențierea achiziției de stocuri fără a primi factură:

% = 408”Furnizori – facturi nesosite”

3xx”Conturi de stocuri”

4428”TVA neexigibilă”

Evidențierea primirii facturii pentru stocurile livrate anterior fără factură:

408”Furnizori – facturi nesosite”= 401”Furnizori”

și

4426”TVA deductibilă” = 4428”TVA neexigibilă”

Vânzarea de produse, mărfuri, etc. pentru care nu s-a întocmit factură în momentul livrării;

418”Clienții – facturi = %

de întocmit” 701”Venituri din vânzarea produselor finite”

707”Venituri din vânzarea mărfurilor2

7xx”Conturi de venituri”

4428”TVA neexigibilă”

Întocmirea facturii pentru bunurile și prestațiile evidențiate anterior pe baza altor documente de livrarea (ex. aviz de însoțire):

4111”Clienți” = 418”Clienții – facturi de întocmit”

și

4428”TVA neexigibilă” = 4427”TVA colectată”

Evidențierea TVA aferentă achizițiilor din import(achitate în vamă)

4426”TVA deductibilă” = 5121”Conturi la bănci în lei”

Suportarea pe cheltuieli a TVA deductibilă conform prevederilor legale(ex. suma determinată prin pro-rată) :

635”Cheltuieli cu alte = 4426”TVA deductibilă”

impozite, taxe și vărsăminte asimilare”

Evidențierea TVA aferentă reducerilor financiare acordate la încasarea clienților:

% = 4111”Clienți”

5121”Conturi la bănci în lei”

667”Cheltuieli privind

Sconturile acordate”

4427”TVA colectată”

sau

4111”Clienți” = 4427”TVA colectată”

Evidențierea TVA aferentă bunurilor și serviciilor folosite în scop personal, predate cu titlu gratuit, care depășesc limitele prevăzute de lege, lipsurilor peste normele legale inclusive cea aferentă bunurilor și serviciilor acordate salariaților sub formă de avantaje în natură:

635”Cheltuieli cu alte = 4427”TVA colectată”

impozite, taxe și vărsăminte asimilare”

Evidențierea TVA aferentă reducerilor comerciale acordate de furnizor:

401”Furnizori” = %

5121”Conturi la bănci în lei”

767”Venituri din sconturi obținute”

4426”TVA deductibilă”

sau

4426”TVA deductibilă” = 401”Furnizori”

Reducerea comercială acordată de furnizori la sfârșitul anului pentru mărfurile achiziționate dar care nu se mai află în stoc:

% = 401”Furnizori”

607”Cheltuieli privind

mărfurile”

4426”TVA deductibilă”

Ambalajele restituibile nu se supun taxei pe valoarea adăugată. TVA-ul intervine însă atunci când ambalajele nu mai pot fi restituite datorită distrugerii sau dacă sunt reținute:

reținute:

% = 409”Furnizori – debitori”

409”Ambalaje”

4426”TVA deductibilă”

distruse:

% = 409”Furnizori – debitori”

608”Cheltuieli privind ambalajele”

4426”TVA deductibilă”

Evidențierea de către furnizori a ambalajelor ce nu mai pot fi restituite de clienți (considerate ca vândute):

419”Clienții creditorii” = %

708”Venituri din activități diverse”

4427”TVA colectată”

Evidențierea avansului încasat de la clienți (cu emiterea de factură):

5121”Conturi la bănci în lei”= %

419”Clienții creditorii”

4427”TVA colectată”

Evidențierea avansului plătit furnizorilor (cu emiterea de factură de către furnizor):

% = 5121”Conturi la bănci în lei”

409”Furnizori – debitori”

4426”TVA deductibilă”

Autolichidarea taxei pe valoarea adăugată, pentru operațiunile prevăzute la art. 160 din Codul fiscal, precum și pentru achizițiile intracomunitare supuse măsurilor de simplificare:

4426”TVA deductibilă” = 4427”TVA colectată”

Înregistrările prezentate nu sunt limitative, pe parcursul desfășurării activității unei entități se realizează diverse operațiuni, iar reflectarea lor în contabilitate trebuie realizată în funcție de conținutul economic al operațiunilor respective pe bază de raționament profesional.

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ CU PRIVIRE LA TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ LA S.C. TIN-CRIS EXPEDIȚII S.R.L.

3.1. Prezentarea de ansamblu a unității economice

3.1.1. Denumirea unității și profilul activității

S.C. TIN-CRIS EXPEDIȚII S.R.L. a fost înființată la 16.12.2005, a fost înregistrată la Oficiul Național al Registrului Comerțului Maramureș sub nr. J24/2090/2005, având codul unic de înregistrare (C.U.I.) 18251307 și a desfășurat de la înființare activitatea de exploatare forestieră. În prezent societatea desfășoară atât exploatare forestieră, producție și transport. Societatea comercială S.C. TIN-CRIS EXPEDIȚII S.R.L. este persoană juridică română având forma de “societate cu răspundere limitată” cu administrator în persoana domnului Pop Cristian și își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române în vigoare.

Obiectul de activitate al societății este : – 0220 Exploatarea forestieră;

– 4673 Comerț cu ridicata a materialului lemnos și al materialelor de construcții și echipamentelor sanitare.

Capitalul social subscris și vărsat, capital privat 100 % al societații este în suma de 200 lei. Sediul societății este în sat Boiereni, jud. Maramureș, cu două puncte de lucru, având un număr de 9 angajați permanenți.

S.C. TIN – CRIS EXPEDIȚII S.R.L. este persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA, având codul de înregistrare in scopuri de TVA RO 18251307, modul de plată este trimestrial și figurează în registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare începând cu data de 01.01.2013.

Cota de impozitare la societatea comercială TIN – CRIS EXPEDIȚII S.R.L. este de 24% și se aplică la achiziția de materialele consumabile și la vânzarea materialului lemnos către persoane fizice. La cumpărarea /vânzarea materialului lemnos de la furnizori/clienți persoane juridice se face folosind măsurile de simplificare adică taxarea inversă.

3.1.2. Dotăriile unității și fluxul tehnologic pentru produsele obținute

Societatea deține două tafuri (tractor forestier), trei motofierăstrău, o scanie, un ifron, un gater, un autoturism opel iar cu contract de închiriere un camion Man.

Societatea își desfașoară activitatea de aprovizionare și contabilitate la sediul societății unde există:

a) Depozit materiale auxiliare – unde sunt depozitate materialele care intră în procesul de producție cât și cele pentru întreținere și consum, obiecte de inventar care nu sunt date în folosință.

b) Grup sanitar și vestiar pentru personal.

c) Birou contabilitate.

d) Birou director dotat cu bibliotecă, birou, calculator și imprimantă.

Societatea are două puncte de lucru: a) Depozit Șes

b) Depozit Dămăcușeni

Procesul de producție constă în urmatoarele : lemnul rotund de fag – materia primă , se aduce în depozitul Șes al societății unde se sortează – buștean pentru gater, buștean pentru furnir, lemn de foc sau se aduce în depozitul Dămăcușeni unde bușteanul se gaterează obținându-se cherestea tivită sau netivită, rumeguș și lăturoaie.

Cât privește exploatarea forestieră, aceasta se desfășoară cu caracter sezonier având în vedere faptul că Regia Națională a Pădurilor (RomSilva) nu autorizează tăierile de masă lemnoasă decât în perioada rece, pentru că în sezonul cald pădurea se află în vegetație și astfel tăierile au loc din 15 septembrie până la 30 martie. Aici nu există punct de lucru ci doar platforme forestiere situate în zone împădurite, unde lemnul este adus în rampă toaletizat și fasonat în vederea transportării ulterioare la sediul societății.

3.1.3. Prețuri, tarife practicate de societate

Prețurile sunt stabilite în funcție de calitate, dimensiune și diametru. Unitatea de măsură folosită este metrul cub (m3). Prețurile la persoane fizice pentru lemnul de foc fag este de 50 lei /mc. Prețurile la persoane juridice sunt :

lemn foc fag este 80 lei/mc

lemn foc fag (paleți) este 250 lei/mc

lemn rotund foc este 160 lei/mc

buștean fag FE(furnir estetic) este 390lei/mc

buștean fag FT (furnir tehnic) este 260 lei/mc

buștean fag C(gater) este 230 lei/mc sau 200 lei/mc

buștean fag capete este 30 lei/mc

cherestea netivită este 760 lei/mc

lăturoaie este 70 lei/mc

rumeguș este 15 lei/mc

3.1.4. Cifra de afaceri

Cifra de afaceri (CA) reprezintă volumul total al afacerilor unei firme, evaluate la prețurile pieței. Datele preluate din contabilitate în perioada 2008 – 2012 reprezentând cifra de afaceri a societății sunt prezentate în tabelul următor.

Tabelul 3.1.

Pentru a reda o evoluție a cifrei de afaceri în ultimi cinci ani la SC TIN-CRIS EXPEDIȚII SRL transpunem datele de mai sus într-un grafic.

Fig.3.4. Evoluția cifrei de afaceri

3.1.5. Clienții unității

Clienții unității sunt – persoane fizice care în general au domiciliul în județ dar și în județele vecine (Satu-Mare sau Cluj), de orice sex cu vârsta peste 18 ani.

– persoane juridice din țară și din străinătate.

Numărul clienților în ultimi 4 ani este prezentat în borderoul centralizator al utilizării formularelor cu regim special pe care i-am clasat în următorul tabel.

Tabelul 3.2.

3.1.6. Evoluția veniturilor și cheltuielilor în ultimi cinci ani

Conform Contului de profit și pierdere situația veniturilor și a cheltuielilor în ultimi cinci ani este redată în tabelul următor:

Tabelul 3.3.

Graficul următor ne prezintă evoluția veniturilor și cheltuielilor în perioada 2008-2012, remarcând un nivel foarte ridicat al cheltuielilor în 2011, societatea înregistrând pierdere, iar în 2012 veniturile acoperă cheltuielile.

Fig.3.6. Evoluția veniturilor și a cheltuielilor

3.1.7. Structura organizatorică de ansamblu a firmei

S.C TIN-CRIS EXPEDIȚII S.R.L. are în compartimentul T.E.S.A. alături de Pop Cristian, care este administrator, un contabil, un inginer silvic, un coordonator de transport, un fasonator mecanic, șofer, gaterist și doi muncitori necalificați.

Ca organizare a contabilității întreprinderii, este aplicat conceptul «monismul contabil» ce presupune existența unui singur circuit de informații contabile, adică o singură contabilitate, destinată atât funcțiilor (necesitaților) interne cât și externe. Ca urmare, contabilitatea de gestiune este complet integrată în sistemul contabil.

Societatea folosește ca instrument de normalizare la nivel național planul contabil general. Acesta se identifică prin normele ‘Reglementări contabile conforme cu directivele europene’ aprobate prin O.M.F.P. nr.1752 / 2005 și Ordinul 3055/ 2009 pentru modificarea și completarea acestuia. Reglementările cuprind formatul și conținutul situațiilor financiare contabile anuale, principiile contabile generale și regulile de evaluare, planul de conturi general, precum și formatul, conținutul, întocmirea și auditarea situațiilor financiare anuale consolidate.

Într-o societate fiecare compartiment are un rol bine definit în funcție de procesele de muncă fizică și intelectuală și de competențele acestora. Organizarea pe compartimente urmărește sporirea eficienței prin combinarea armonioasă a resurselor disponibile la nivelul compartimentelor, inventariază și definește toate activitățile de natură economică și tehnică, are rol de catalizator asigurând realizarea obiectivelor în condiții de eficiență maximă. Compartimentele întalnite în S.C TIN-CRIS EXPEDIȚII S.R.L. sunt:

1. Aprovizionare

2. Producție

3. Contabilitate

4. Vânzări

Personalul din cadrul compartimentului de aprovizionare este responsabil de găsirea materiilor prime și materialelor necesare desfășurării activității, iar cel de la producție este răspunzător pentru prelucrarea bunurilor în condițiile de calitate și cantitate cerute. Compartimentul de contabilitate trebuie să evalueze veniturile și costurile în cât cei de la vânzări să știe în ce măsură realizează obiectivele propuse.

Exercitarea coordonării îmbraca forma : – coordonări bilaterale care au loc între un șef și un subordonat, este specifică firmelor mici și foarte mici.

3.2. Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată la S.C. TIN-CRIS EXPEDIȚII SRL

3.2.1. Evoluția taxei pe valoarea adăugată în anul 2012

Potrivit Decontului de taxă pe valoarea adăugată – Declarația 300 pe care societatea o întocmește și o depune trimestrial avem următoarele date preluate din jurnalul de vânzări pentru TVA colectată și date preluate din jurnalul de cumpărări pentru TVA deductibilă reprezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul 3.4.

Preluând aceste date le vom transpune într-un grafic pentru a urmări evoluția TVA-ului în anul 2012 a societății.

Fig.3.7. Evoluția TVA-ului în anul 2012

În luna a 6-a și a 9-a a anului financiar 2012 s-a solicitat rambursarea soldului sumei negative de TVA. Societatea pe lângă Declarația 300 mai întocmește trimestrial Declarația 394 și lunar Declarația 390 VIES.

3.2.2. Monografie contabilă la S.C. TIN CRIS EXPRDIȚII SRL

Conform documentelor folosite în contabilitate pentru realizarea situațiilor financiare vom prezenta în continuare situația intrărilor și a ieșirilor pentru a evidenția contabilitatea TVA în perioada 01.01 2013 – 31.03.2013 anexând Jurnal pentru cumpărări și Jurnal pentru vânzări . Societatea folosește pentru activitatea financiar contabilă programul SAGA v.C

A) înregistrarea facturilor și a contractelor de materie primă achiziționate de societate.

1. În data de 09.01.2013 se achiziționează masă lemnoasă pe picior conform contractelor nr.9,10 furnizor Ciocaș Terezia – persoană fizică, plata făcându-se pe loc, achiziția fiind scutită de TVA și a contractului nr.11 furnizor Manu Ilie:

301”Materie primă” = 401”Furnizori” 23.730

– se efectuează plata contractelor:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 23.730

2. În data de 18.01.2013 se cumpără lemn rotund sau lemn foc fag conform facturii nr.20, furnizor SC L.N. CONTES SRL – persoană juridică și se achită conform chitanței nr.17:

301”Materie primă” = 401”Furnizori” 5.000

– plata facturii:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 5.000

– autolichidarea taxei pe valoarea adăugată (taxare inversă)

4426”TVA deductibilă” = 4427”TVA colectată” 1.200

3. Următoarele achiziții de lemn rotund sau lemn de foc fag, conform facturilor nr.21 din 21.01.2013, nr. 22 din 22.01.,nr. 23 din 23.01., nr.25 din 24.01., nr.26 din 25.01.,nr.27din 28.01, nr.28 din 29.01, nr.29 din 30.01, nr.30 din 31.01, nr 31 din 01.02 s-au efectuat folosind taxarea inversă asemenea facturii nr.20 furnizor fiind SC L.N. CONTES SRL, iar plata s-a efectuat prin contul 5311”Casa în lei” conform chitanțelor corespunzătoare.

301”Materie primă” = 401”Furnizori” 40.936

– plata facturilor:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 40.936

– autolichidarea taxei pe valoarea adăugată (taxare inversă)

4426”TVA deductibilă” = 4427”TVA colectată” 9.824,64

4. S-a mai achiziționat lemn foc fag conform facturii nr.453 din data de 25.01 furnizor SC PIREAS SRL

301”Materie primă” = 401”Furnizori” 2.700

– plata facturilor:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 2.700

– autolichidarea taxei pe valoarea adăugată (taxare inversă)

4426”TVA deductibilă” = 4427”TVA colectată” 648

În această situație, societatea ca și cumpărător folosește “taxarea inversă” conform art.160 Codul fiscal furnizorii fiind înregistrați în scopuri de TVA iar valoarea acestor achiziții este 60.308,64 lei inclusiv TVA sau este scutit de plata taxei când furnizorii sunt persoane fizice, iar valoarea achizițiilor de la persoane fizice este de 23.730 lei.

B) înregistrarea în ordine cronologică a facturilor, bonurilor primite de la furnizori persoane juridice pentru materiale consumabile: piese de schimb și combustibil, a facturilor ce reprezintă alte cheltuieli decât cele cu materialele consumabile. În acest caz se percepe TVA și se aplică sistemul TVA la încasare începând cu data de 01.01.2013 pentru toate înregistrările din perioada 01.01 2013 – 31.03.2013.

1. La data de 03.01 se primesc facturile nr.714,715 de la ORANGE SA

% = 401”Furnizori” 210,18

626”Cheltuieli poștale și 169,50

taxe de telecomunicații”

4428”TVA neexigibilă” 40,68

2. În data de 04.01. se achiziționează conform bonului nr.105 combustibil.

% = 401”Furnizori” 290,01

6022”Cheltuieli privind 233,88

combustibilul”

4428”TVA neexigibilă” 56,13

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 290,01

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 56,13

3. În data de 10.01 se achiziționează conform bonului nr.265 combustibil.

% = 401”Furnizori” 100,10

6022”Cheltuieli privind 80,73

combustibilul”

4428”TVA neexigibilă” 19,37

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 100,10

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 19,37

4. În data de 12.01 se cumpără două ștampile pentru societate conform facturii nr.6754 furnizor SC REGMA SRL și se achită cu bonul nr.3:

% = 401”Furnizori” 142,10

628”Alte cheltuieli cu 114,60

serviciile executate de terți”

4428”TVA neexigibilă” 27,50

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 142,10

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 27,50

5. La data de 13.01 se achiziționează conform bonului nr.154 combustibil.

% = 401”Furnizori” 200,05

6022”Cheltuieli privind 161,33

combustibilul”

4428”TVA neexigibilă” 38,72

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 200,05

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 38,72

6. În data de 17.01 se achiziționează piese de schimb conform facturii nr.5897 de la SC UTILAJE IND. LEMNULUI DIAMOND TOOLS SA și se achită conform chitanței nr. 988.

% = 401”Furnizori” 545,60

6024”Cheltuieli privind 440,00

piesele de schimb”

4428”TVA neexigibilă” 105,60

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 545,60

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 105,60

7. În data de 19.01 se cumpără combustibil conform bonului nr.240

% = 401”Furnizori” 200,04

6022”Cheltuieli privind 161,32

combustibilul”

4428”TVA neexigibilă” 38,72

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 200,04

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 38,72

8. La data de 22.01 se achiziționează materiale consumabile pentru fierăstrăul mecanic conform facturii nr.68 furnizor BRICOLAGE SRL și se achită conform chitanței nr.7830.

% = 401”Furnizori” 177,50

6028”Cheltuieli privind 143,14

alte materiale consumabile”

4428”TVA neexigibilă” 34,36

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 177,50

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 34,36

9. În data de 22.01 se achiziționează conform bonului nr.312 combustibil.

% = 401”Furnizori” 120,01

6022”Cheltuieli privind 96,78

combustibilul”

4428”TVA neexigibilă” 23,23

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 120,01

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 23,23

10. În data de 24.01 se cumpără combustibil conform bonului nr.227

% = 401”Furnizori” 250,08

6022”Cheltuieli privind 201,68

combustibilul”

4428”TVA neexigibilă” 48,40

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 250,08

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 48,40

11. La data de 26.01 se cumpără combustibil conform bonului nr.117

% = 401”Furnizori” 200,05

6022”Cheltuieli privind 161,33

combustibilul”

4428”TVA neexigibilă” 38,72

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 200,05

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 38,72

12. În data de 27.01 se cumpără combustibil conform facturii nr.8060 furnizor SC OMV PETROM MARKETING SRL și se achită cu bonul nr. 127

% = 401”Furnizori” 840,04

6022”Cheltuieli privind 677,45

combustibilul”

4428”TVA neexigibilă” 162,59

– plata facturi:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 840,04

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 162,59

13. În data de 27.01 se cumpără combustibil conform bonurilor nr.39 și nr.126

% = 401”Furnizori” 160,05

6022”Cheltuieli privind 129,08

combustibilul”

4428”TVA neexigibilă” 30,97

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 160,05

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 30,97

14.În data de 28.01 se cumpără combustibil conform facturilor nr.8080 și nr.8081 furnizor SC OMV PETROM MARKETING SRL și se achită cu bonurile nr. 333 și nr.335

% = 401”Furnizori” 1.400,13

6022”Cheltuieli privind 1.129,13

combustibilul”

4428”TVA neexigibilă” 271,00

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 1.400,13

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 271,00

15. În data de 28.01 se achiziționează conform bonului nr.59 combustibil.

% = 401”Furnizori” 150,03

6022”Cheltuieli privind 120,99

combustibilul”

4428”TVA neexigibilă” 29,04

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 150,03

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 29,04

16. La data de 30.01 se achiziționează combustibil conform facturilor:. nr.127980, achitată cu chitanța nr.52581 furnizor TENET SRL și facturi nr.8120 furnizor SC OMV PETROM MARKETING SRL achitată cu chitanța nr.271 și conform bonului nr.11

% = 401”Furnizori” 1.603,17

6022”Cheltuieli privind 1.292,88

combustibilul”

4428”TVA neexigibilă” 310,29

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 1.603,17

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 310,29

17. În data de 30.01 se achiziționează de la BRICOLAGE SRL piese de schimb conform facturii nr.10088 și se achită conform chitanței nr. 7847 și a facturii nr.10089 achitată cu chitanța nr.7848

% = 401”Furnizori” 1.152,02

6024”Cheltuieli privind 929,05

piesele de schimb”

4428”TVA neexigibilă” 222,97

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 1.152,02

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 222,97

18. În data de 30.01 s-a achitat chitanța nr.1691 reprezentând contravaloarea facturii nr.2162 pentru publicitate media furnizor X.S. SUD COMPANI SRL.

% = 401”Furnizori” 28,64

623”Cheltuieli de protocol 23,10

reclamă și publicitate”

4428”TVA neexigibilă” 5,54

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 28,64

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 5,54

19. La data de 30.01 s-a achiziționat aviz de însoțire primar și registru de evidență a materialelor lemnoase achitate conform chitanței nr.10192 care reprezintă contravaloarea facturii nr.13602 de la BT SURSA TRANSILVANIA SA.

% = 401”Furnizori” 74,40

628”Alte cheltuieli cu 60,00

serviciile executate de terț”

4428”TVA neexigibilă” 14,40

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 74,40

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 14,40

20. În data de 31.01 se cumpără combustibil conform facturii nr.8138 furnizor SC OMV PETROM MARKETING SRL și se achită cu bonul nr. 286

% = 401”Furnizori” 200,05

6022”Cheltuieli privind 161,33

combustibilul”

4428”TVA neexigibilă” 38,72

– plata facturii:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 200,05

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 38,72

21. În data de 31.01 se achiziționează piese de schimb conform facturii nr.1327

% = 401”Furnizori” 1.826,60

6024”Cheltuieli privind 1.473,11

piesele de schimb”

4428”TVA neexigibilă” 353,49

22. În data de 01.02 se achiziționează conform bonului nr.50 combustibil.

% = 401”Furnizori” 29,04

6022”Cheltuieli privind 23,42

combustibilul”

4428”TVA neexigibilă” 5,62

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 29,04

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 5,42

23. La data de 02.02 se primesc facturile Orange nr.6471, nr.6472

% = 401”Furnizori” 337,32

626”Cheltuieli poștale și 272,03

taxe de telecomunicații”

4428”TVA neexigibilă” 65,29

24. La data de 04.02 se achiziționează materiale consumabile pentru tractorul forestier conform facturii nr.19168 furnizor DACHIDAN SRL și se achită conform chitanței nr.5837.

% = 401”Furnizori” 670,22

6028”Cheltuieli privind 540,50

alte materiale consumabile”

4428”TVA neexigibilă” 129,72

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 670,22

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 129,72

25. În data de 04.02 se cumpără combustibil conform facturilor nr.8180 și nr.8179 și se achită cu bonurile nr.254 și nr.255 furnizor SC OMV PETROM MARKETING SRL

% = 401”Furnizori” 808,03

6022”Cheltuieli privind 651,64

combustibilul”

4428”TVA neexigibilă” 156,39

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 808,03

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 156,39

26. În data de 05.02 se cumpără combustibil conform facturii nr.8182 și se achită cu bonul nr. 140 furnizor SC OMV PETROM MARKETING SRL

% = 401”Furnizori” 640,04

6022”Cheltuieli privind 516,16

combustibilul”

4428”TVA neexigibilă” 123,88

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 640,04

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 123,88

27. În data de 06.02 se cumpără combustibil furnizor SC OMV PETROM MARKETING SRL conform facturii nr.8212 și se achită cu bonul nr. 251

% = 401”Furnizori” 600,04

6022”Cheltuieli privind 483,90

combustibilul”

4428”TVA neexigibilă” 116,14

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 600,04

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 116,14

28. În data de 07.02 se cumpără combustibil conform facturii nr.8358 și se achită cu bonul nr. 268 furnizor SC OMV PETROM MARKETING SRL

% = 401”Furnizori” 250,42

6022”Cheltuieli privind 201,95

combustibilul”

4428”TVA neexigibilă” 48,47

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 250,42

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 48,47

29. În data de 09.02 se achiziționează conform bonului nr.112 combustibil.

% = 401”Furnizori” 120,05

6022”Cheltuieli privind 96,81

combustibilul”

4428”TVA neexigibilă” 23,24

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 120,05

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 23,24

30. În data de 10.02 se cumpără combustibil furnizor SC OMV PETROM MARKETING SRL conform facturii nr.8249 și se achită cu bonul nr. 125

% = 401”Furnizori” 620,04

6022”Cheltuieli privind 500,03

combustibilul”

4428”TVA neexigibilă” 120,01

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 620,04

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 120,01

31. În data de 11.02 se cumpără combustibil furnizor SC OMV PETROM MARKETING SRL conform facturilor nr.8263, nr.8262 și nr.8264 și se achită cu bonurile nr.281, nr.282 și nr.283

% = 401”Furnizori” 1.170,86

6022”Cheltuieli privind 944,24

combustibilul”

4428”TVA neexigibilă” 226,62

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 1.170,86

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 226,62

32. În data de 13.02 se achiziționează piese de schimb conform facturii nr.10968 și se achită conform chitanței nr. 1299 furnizor GIVA SRL

% = 401”Furnizori” 3.880,00

6024”Cheltuieli privind 3.129,02

piesele de schimb”

4428”TVA neexigibilă” 750.98

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 3.880,00

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 750,98

33. În data de 13.02 se achiziționează piese de schimb furnizor CARGO SHOP SRL conform facturii nr.9787 iar conform facturi nr. 9788 se acordă un discount și se achită conform chitanței nr.2476

% = 401”Furnizori” 1.942.68 – 176,45 = 1.766,23

6024”Cheltuieli privind 1.766,23/1,24 = 1424,38

piesele de schimb”

4428”TVA neexigibilă” 1.424,38 x 24% = 341,85

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 1.766,23

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 341,85

34. În data de 13.02 se cumpără combustibil furnizor SC OMV PETROM MARKETING SRL conform facturii nr.8288 și se achită cu bonul nr. 228

% = 401”Furnizori” 295,05

6022”Cheltuieli privind 237,94

combustibilul”

4428”TVA neexigibilă” 57,11

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 295,05

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 57,11

35. În data de 13.02 se achiziționează conform bonului nr.3 combustibil.

% = 401”Furnizori” 72,00

6022”Cheltuieli privind 58,06

combustibilul”

4428”TVA neexigibilă” 13,94

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 72,00

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 13,94

36. În data de 14.02 se cumpără combustibil conform bonului nr.6 și a facturii nr.8289 furnizor SC OMV PETROM MARKETING SRL care se achită cu bonul nr. 5

% = 401”Furnizori” 750,03 +140.03 = 845,06

6022”Cheltuieli privind 604,86 + 112.93 = 717,79

combustibilul”

4428”TVA neexigibilă” 145,17 + 27,10 = 127,27

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 845,06

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 127,27

37. În data de 18.02 se achiziționează piese de schimb conform facturii nr.9820 și se achită conform chitanței nr.2486 furnizor CARGO SHOP SRL

% = 401”Furnizori” 151,28

6024”Cheltuieli privind 122,00

piesele de schimb”

4428”TVA neexigibilă” 29,28

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 151,28

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 29,28

38. În data de 19.02 s-a achitat conform chitanței nr. 8447 factura Orange nr.6471,6472 din data de 02.02

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 337,32

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 65,29

39. În data de 20.02 se cumpără combustibil furnizor SC OMV PETROM MARKETING SRL conform facturilor nr.8374 și nr.8375 și se achită cu bonurile nr.151 și nr.152

% = 401”Furnizori” 870,06

6022”Cheltuieli privind 701,66

combustibilul”

4428”TVA neexigibilă” 168,40

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 870,06

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 168,40

40. În data de 22.02 se cumpără combustibil conform facturii nr.8417 și se achită cu bonul nr. 154 furnizor SC OMV PETROM MARKETING SRL

% = 401”Furnizori” 200,00

6022”Cheltuieli privind 161,29

combustibilul”

4428”TVA neexigibilă” 38,71

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 200,00

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 38,71

41. În data de 25.02 se cumpără combustibil furnizor SC OMV PETROM MARKETING SRL conform facturii nr.6319 și se achită cu bonul nr. 141

% = 401”Furnizori” 299,56

6022”Cheltuieli privind 241,58

combustibilul”

4428”TVA neexigibilă” 57,98

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 299,56

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 57,98

42. În data de 27.02 se achiziționează conform bonului nr.94 combustibil.

% = 401”Furnizori” 90,04

6022”Cheltuieli privind 72,61

combustibilul”

4428”TVA neexigibilă” 17,43

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 90,04

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 17,43

43. În data de 28.02 se cumpără combustibil conform facturii nr.1371 furnizor DONIDO SRL

% = 401”Furnizori” 2920,90

6022”Cheltuieli privind 2355.57

combustibilul”

4428”TVA neexigibilă” 565.33

44. La data de 01.03 se achiziționează alte materiale consumabile conform facturilor nr.250 furnizor SC TENET SRL achitată conform chitanței nr.250 și a facturii nr.10284 furnizor BRICOLAGE SRL achitată conform chitanței nr.7997.

% = 401”Furnizori” 428,00

6028”Cheltuieli privind 345,16

alte materiale consumabile”

4428”TVA neexigibilă” 82,84

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 428,00

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 82,84

45. În data de 02.03 se cumpără combustibil conform facturii nr.8520 și se achită cu bonul nr. 141 furnizor SC OMV PETROM MARKETING SRL

% = 401”Furnizori” 250,10

6022”Cheltuieli privind 201,69

combustibilul”

4428”TVA neexigibilă” 48,41

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 250,10

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 48,41

46. În data de 06.03 se cumpără combustibil furnizor SC OMV PETROM MARKETING SRL conform facturii nr.9745 și se achită cu bonul nr. 733

% = 401”Furnizori” 280,06

6022”Cheltuieli privind 225,85

combustibilul”

4428”TVA neexigibilă” 54,21

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 280,06

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 54,21

47. La data de 07.03 se achiziționează alte materiale consumabile conform facturii nr.276 furnizor SC TENET SRL și set achitată conform chitanței nr.276 .

% = 401”Furnizori” 308,00

6028”Cheltuieli privind 248,39

alte materiale consumabile”

4428”TVA neexigibilă” 59,61

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 308,00

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 59,61

48. În data de 07.03 se cumpără combustibil conform bonurilor nr.13 și nr.14 și a facturii nr.8615 care se achită cu bonul nr. 448 furnizor SC OMV PETROM MARKETING SRL

% = 401”Furnizori” 1.091,36

6022”Cheltuieli privind 686,55 + 96,79 x 2 = 880,13 combustibilul” 164,77 + 23,23 x 2 = 211,23

4428”TVA neexigibilă”

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 1.091,36

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 211,23

49. În data de 13.03 se cumpără combustibil conform facturilor nr.8694, nr.8695, nr.8696 și se achită cu bonurile nr.266, nr.268, nr. 269 furnizor SC OMV PETROM MARKETING SRL și conform facturii nr.4541 furnizor TREIGREIERAȘI SRL achitată cu bonul nr. 1751

% = 401”Furnizori” 1.729,54

6022”Cheltuieli privind 1.394,79

combustibilul”

4428”TVA neexigibilă” 334,75

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 1.729,54

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 334,75

50. În data de 15.03 s-a achitat conform chitanței nr. 3278 factura Orange nr.7014, nr.7015 din data de 03.01

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 210,18

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 40,68

51. În data de 18.03 se achiziționează piese de schimb de la BRICOLAGE SRL conform facturii nr.10338 și se achită conform chitanței nr.8034

% = 401”Furnizori” 505,00

6024”Cheltuieli privind 407,32

piesele de schimb”

4428”TVA neexigibilă” 97,68

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 505,00

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 97,68

52. În data de 19.03 se achiziționează conform bonului nr.114 combustibil.

% = 401”Furnizori” 50,05

6022”Cheltuieli privind 40,36

combustibilul”

4428”TVA neexigibilă” 9,69

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 50,05

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 9,69

53. În data de 20.03 se cumpără combustibil conform facturii nr.8782 și se achită cu bonul nr. 106 furnizor SC OMV PETROM MARKETING SRL

% = 401”Furnizori” 250,00

6022”Cheltuieli privind 201,61

combustibilul”

4428”TVA neexigibilă” 48,39

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 250,00

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 48,39

54. În data de 20.03 s-a achitat chitanța nr.1772 reprezentând contravaloarea facturii nr.2319 pentru publicitate media de la X.S.SUD COMPANI SRL.

% = 401”Furnizori” 28,64

623”Cheltuieli de protocol 23,10

reclamă și publicitate”

4428”TVA neexigibilă” 5,54

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 28,64

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 5,54

55. La data de 25.03 se achiziționează alte materiale consumabile conform facturii nr.345 și set achitată conform chitanței nr.345 furnizor SC TENET SRL .

% = 401”Furnizori” 595,00

6028”Cheltuieli privind 479.84

alte materiale consumabile”

4428”TVA neexigibilă” 115,16

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 595,00

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 115,16

56. În data de 26.03 se cumpără combustibil conform bonurilor nr.72 și nr.73

% = 401”Furnizori” 170,42

6022”Cheltuieli privind 137,44

combustibilul”

4428”TVA neexigibilă” 32,98

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 170,42

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 32,98

57. În data de 27.03 se cumpără combustibil furnizor SC OMV PETROM MARKETING SRL conform facturii nr.8871 și se achită cu bonul nr. 212

% = 401”Furnizori” 250,02

6022”Cheltuieli privind 201,63

combustibilul”

4428”TVA neexigibilă” 48,39

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 250,02

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 48,39

58. În data de 28.03 se cumpără combustibil conform facturilor nr.8902, nr.8906, nr.8907 și se achită cu bonurile nr.369, nr.377, nr. 378 furnizor SC OMV PETROM MARKETING SRL

% = 401”Furnizori” 1.157,23

6022”Cheltuieli privind 933,25

combustibilul”

4428”TVA neexigibilă” 223,98

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 1.157,23

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 223,98

58. În data de 29.03 se cumpără combustibil furnizor SC OMV PETROM MARKETING SRL conform facturii nr.8938 și se achită cu bonul nr. 190

% = 401”Furnizori” 600,00

6022”Cheltuieli privind 483,87

combustibilul”

4428”TVA neexigibilă” 116,13

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 600,00

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 116,13

59. În data de 29.03 se achiziționează piese de schimb furnizor DONIDO SRL conform facturii nr.106 și se achită conform chitanței nr.106

% = 401”Furnizori” 583,00

6024”Cheltuieli privind 470,16

piesele de schimb”

4428”TVA neexigibilă” 112,84

– plata furnizorului:

401”Furnizori” = 5311”Casa în lei” 583,00

– exigibilitatea TVA-ului

4426”TVA deductibilă”= 4428”TVA neexigibilă” 112,84

Din înregistrările de mai sus se observă că societatea TIN – CRIS EXPEDIȚII SRL a efectuat achiziții de bunuri sau servicii din țară cu TVA de plată 24% în valoare totală de 35.728,37 lei inclusiv TVA rezultând o bază de impozitare de 28.813,20 lei (35.728,37 x ) pentru care valoarea taxei pe valoarea adăugată este 6.914,89 lei (28.813,20 x 24%). A mai efectuat cumpărări pentru care societatea este obligată la plata TVA conform articolului 160 din Codul fiscal în valoare de 11.673 reprezentând total taxă colectată și în același timp și deductibilă.

Aplicând sistemul TVA la încasare societatea se află în situația de a deduce TVA pentru acele achiziții pentru care s-a efectuat plata denumite operațiuni exigibile pentru care baza de impozitare este în valoare de 24.984,80 lei, iar valoarea taxei pe valoarea adăugată este de 5996,07 lei. Societatea are unele achiziții neachitate în această perioadă denumite operațiuni neexigibile pentru care baza de impozitare este în valoare de 3.828,68 lei, iar valoarea taxei pe valoarea adăugată este de 918,82 lei.

C) înregistrarea vânzărilor conform facturilor emise în perioada ianuarie – martie 2013.

a) livrări intracomunitare efectuate în luna ianuarie pentru care se întocmește Declarația 390 VIES, conform facturii nr.21 client MOBIL-SATOR KFT, facturilor nr.22,27,28,31 și 32 client BOLDIS CLEAN HUNGARY și facturii nr.23 client RSV KFT s-au vândut produse finite în valoare de 9.760 lei.

4111”Clienți” = 701”Venituri din vânzarea produselor finite” 9.760

– încasare facturi conform chitanțelor nr.26,27,29,31,32,34 și 35

5311”Casa în lei” = 4111”Clienți” 9.760

b) livrări intracomunitare efectuate în luna februarie pentru care se întocmește Declarația 390 VIES, conform facturilor nr.35,36,37,39 și 41 client BOLDIS CLEAN HUNGARY

4111”Clienți” = 701”Venituri din vânzarea produselor finite” 7.680

– încasare facturi conform chitanțelor nr.36,37,38,39 și 40

5311”Casa în lei” = 4111”Clienți” 7.680

c) livrări de produse finite în interiorul țării în luna ianuarie:

– conform facturilor nr.25 client DURUS RUNDHOLZ SRL încasată cu chitanța nr 28 și conform facturilor nr.26,30 client CZAKO TRANZIT SRL încasate cu chitanțele nr. 30,33.

4111”Clienți” = 701”Venituri din vânzarea produselor finite” 7.150

5311”Casa în lei” = 4111”Clienți” 7.150

– conform facturilor nr.29,33 client SIGSTRAT SA încasate conform extrasului de cont nr.2 din 28.02

4111”Clienți” = 701”Venituri din vânzarea produselor finite” 5.237,3

5121”Conturi la = 4111”Clienți” 5.237,3

bănci în lei”

– conform facturii nr.34 client TIMBER KYSS SRL încasată conform extrasului de cont nr.3 din 30.03

4111”Clienți” = 701”Venituri din vânzarea produselor finite” 9.275,80

5121”Conturi la = 4111”Clienți” 9.275,80

d) livrări de produse finite în interiorul țării în luna februarie:

– conform facturilor nr.38, 40, 42, 43, 45 client SIGSTRAT SA încasate conform extrasului de cont nr.3 din 30.03

4111”Clienți” = 701”Venituri din vânzarea produselor finite” 12.792,5

5121”Conturi la = 4111”Clienți” 12.792,5

bănci în lei”

– conform facturii nr.44 client TIMBER KYSS SRL încasată conform extrasului de cont nr.3 din 30.03

4111”Clienți” = 701”Venituri din vânzarea produselor finite” 5.229,56

5121”Conturi la = 4111”Clienți” 5.229,56

bănci în lei”

– conform facturii nr.46 client PIREAS SRL încasată conform chitanței nr.40 din 23.02

4111”Clienți” = 701”Venituri din vânzarea produselor finite” 5.229,56

5311”Casa în lei” = 4111”Clienți” 5.229,56

d) livrări de produse finite în interiorul țării în luna martie:

– conform facturii nr.49 client SOFA WORKS SRL încasată conform extrasului de cont nr.3 din 30.03

4111”Clienți” = 701”Venituri din vânzarea produselor finite” 16.120,00

5121”Conturi la = 4111”Clienți” 16.120,00

bănci în lei”

– conform facturii nr.01, 05,06 client SOFA WORKS SRL

4111”Clienți” = 701”Venituri din vânzarea produselor finite” 37.398,80

– conform facturilor nr.50, 02,03 client SIGSTRAT SA

4111”Clienți” = 701”Venituri din vânzarea produselor finite” 11.317,30

– conform facturilor nr.04 client SIGSTRAT SA încasată conform extrasului de cont nr.3 din 30.03

4111”Clienți” = 701”Venituri din vânzarea produselor finite” 5.233,40

5121”Conturi la = 4111”Clienți” 5.233,40

bănci în lei”

– conform facturilor nr.07 client DURUS RUNDHOLZ SRL încasată conform extrasului de cont nr.3 din 30.03

4111”Clienți” = 701”Venituri din vânzarea produselor finite” 4.919,46

5121”Conturi la = 4111”Clienți” 4.919,46

bănci în lei”

– conform facturii nr.08 client PIREAS SRL încasată conform chitanței nr.41 din 29.03

4111”Clienți” = 701”Venituri din vânzarea produselor finite” 3.519,18

5311”Casa în lei” = 4111”Clienți” 3.519,18

În acest caz, în perioada 01.01-31.03 societatea a efectuat livrări de produse finite persoanelor juridice din țară sau a efectuat export persoanelor juridice din afară care aveau cod valid de înregistrare pentru TVA. În această perioadă nu a avut vânzări către persoane fizice pentru care se percepe TVA de plată.

Deoarece societatea achiziționează materia primă fiind vorba de material lemnos conform art.106 Codul fiscal beneficiarul înregistrează achiziția și în jurnalul pentru vânzări, astfel facturile nr.20,21,22,23,25,453,26,27,28,29,30,31 le regăsim și la vânzări fiind bunuri cu taxare inversă în valoare de 48.636,00 lei.

Conform înregistrărilor prezentate mai sus societatea a efectuat alte livrări scutite cu drept de deducere în valoare de 139.233,30 lei.

D) Regularizarea taxei pe valoarea adăugată pentru perioada ianuarie – martie 2013.

Pentru trimestrul I 2013 situația TVA-ului se prezintă astfel:

Total taxă deductibilă rezultată din înregistrările de mai sus este de 17.669 ( 11.673 + 6.915 – 919) lei, iar total taxă colectată 11.673 lei.

Conform tabelului 3.4. societatea TIN – CRIS EXPEDIȚII SRL prezenta pentru trimestrul IV al anului 2012 sumă negativă a taxei pe valoarea adăugată de 3.169 lei. Pentru trimestrul I al anului 2013 avem sună negativă a taxei pe valoarea adăugată în această perioadă de raportare de 5.996 lei.

% = 4426”TVA deductibilă” 17.669

4424”TVA de recuperat” 5.996

4427”TVA colectată” 11.673

Însumând TVA de recuperat din cele două trimestre rezultă total sumă negativă de 9.165 lei. Avem TVA colectată < TVA deductibilă rezultă TVA de recuperat astfel societatea solicită rambursarea soldului sumei negative de TVA conform D300 anexată.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Lucrarea de față își propune să prezinte cadrul legal al aplicării taxei pe valoarea adăugată și principalele operații contabile. Lucrarea este structurată pe trei capitole.

Primul capitol prezintă normele legale în domeniul taxei pe valoarea adăugată, care a fost introdusă în România prin Ordonanța de Guvern nr.3/1992, aprobată prin legea nr.130 din decembrie 1992. Fiind un impozit plătit atât de persoanele fizice cât și juridice a căpătat o importanță foarte mare. De aceea cunoașterea caracteristicilor acestui impozit este necesară. Plătitorul taxei pe valoarea adăugată trebuie să cunoască atât cota acestui impozit dar și operațiunile pentru care se plătesc.

Al doilea capitol evidențiază reflectarea taxei pe valoarea adăugată in contabilitate care se realizează cu ajutorul contului sintetic de gradul I: 442 ”Taxa pe valoarea adăugată”. Sunt prezentate toate operațiile posibile care țin evidența taxei pe valoarea adăugată deductibilă, colectată, neexigibilă, de plată și de recuperat.

Al treilea capitol prezintă studiu de caz la o societate comercială care își desfășoară activitatea în România fiind prezentate principale operații contabile în legătură cu aprovizionarea și relațiile cu clienții, operații care presupun aplicarea taxei pe valoarea adăugată, dând posibilitatea cititorului să studieze modul de aplicare, calculare și înregistrare în principalele documente contabile.

În condițiile trecerii la economia de piața a trebuit să se renunțe la impozitul pe circulația mărfurilor, și să se introducă un impozit care să perfecționeze sistemul fiscal și să corespundă economiei de piață și cerințelor standardelor europene.

Implementarea taxei pe valoarea adăugată necesită o bună cunoaștere a mecanismului funcționarii ei, și mai ales pentru agenții economici trebuie asigurată o tehnică de calcul și formularele necesare.

Taxa pe valoarea adăugată se aplică pe întreg circuitul economic, de la producător până la utilizatorul final al produselor și serviciilor.

Conceperea și funcționalitatea ei în economie a avut în vedere și posibilitatea limitării evaziunii fiscale, în sensul că neplata ei în fazele anterioare, duce la sporirea taxei în fazele ulterioare ale circuitului economic, determinându-i pe agenții economici să verifice dacă furnizorul bunurilor cumpărate a calculat corect partea de taxă ce îi revenea.

Plătitorii de taxă pe valoarea adăugată sunt pasibili de amenzi contravenționale în cazul în care nu își îndeplinesc obligațiile privind depunerea documentelor la organele fiscale, țin eronat evidența contabilă sau nu își plătesc taxa pe valoarea adăugată datorată la buget.

Organele fiscale sunt cele care controlează modul cum se respectă prevederile normelor legale, de a calcula majorări de întârziere pentru plăți restante și de a aplica amenzi pentru abaterile constatate care constituie contravenție.

Agenții economici care realizează operațiuni impozabile au obligația asigurării condițiilor necesare pentru emiterea documentelor, prelucrarea informațiilor și conducerea evidențelor prevăzute de reglementările în domeniul TVA-ului, iar cei care au ca obiect de activitate comerțul cu amănuntul, activități hoteliere, prestări de servicii către populație au obligația instalării aparatelor de marcat care să corespundă cerințelor privind aplicarea taxei pe valoarea adăugată.

Fiecare societate va asigura pregătirea adecvată a personalului propriu și dotarea cu aparatură tehnică necesară realizării în condiții optime a lucrărilor prevăzute de normele legale în domeniul taxei pe valoarea adăugată.

Cele mai recente modificări aduse taxei pe valoarea adăugată în ultimul timp au fost:

I) Publicarea OG 15/2012 pentru modificarea si completarea Codului fiscal în Monitorul Oficial 621/29.08.2012 prin care s-au introdus modificările:

– privind locul prestării serviciilor de închiriere de mijloace de transport pe termen lung.

– privind facturile emise de furnizori/prestatori înregistrați in alte state membre.

– s-a introdus sistemul de colectare a taxei pe valoarea adăugată la momentul încasării contravalorii livrărilor/prestărilor efectuate. Prevederile reglementează procedura de trecere/ieșire din acest sistem precum si aspecte legate de exigibilitate, dreptul de deducere si modul de colectare. Sistemul este obligatoriu pentru contribuabilii care înregistrează o cifra de afaceri inferioara plafonului de 2.250.000 lei.

– bunurile lipsa din gestiune vor face obiectul ajustării dreptului de deducere si nu vor mai fi considerate livrări de bunuri asimilate livrărilor cu plata pentru care se colectează TVA.

– privind emiterea facturilor, in sensul clarificării situațiilor in care persoana impozabila este obligata sa emită factura, dar si a situațiilor in care aceasta nu este obligata sa emită un astfel de document cât și reglementari referitoare la emiterea facturilor electronice.

– a fost prelungita data pana la care nu se vor face plăți la organele vamale de către persoanele impozabile care dețin certificate de amânare a plății in vama.

II) Publicarea OG 24/2012 pentru modificarea și completarea Codului fiscal în Monitorul Oficial 384/2012 prin care:

– s-a avut în vedere necesitatea luării unor măsuri urgente pentru îmbunătățirea administrării persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA și combaterea mai eficientă a evaziunii fiscale prin majorarea plafonului de scutire de TVA de la 35.000 de euro la 65.000 de euro și accelerarea procesului de scoatere din evidența persoanelor impozabile care nu au un comportament fiscal adecvat, respectiv nu depun deconturi de TVA, sau nu desfășoară activități economice o anumită perioadă.

– se limitează la 50% a dreptului de deducere a taxei aferente cumpărării, achiziției intracomunitare, importului, închirierii sau leasingului de vehicule rutiere motorizate și a taxei aferente cheltuielilor legate de vehiculele aflate în proprietatea sau în folosința persoanei impozabile, în cazul în care vehiculele nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice.
III) Publicarea OG 8/2013 pentru modificarea și completarea Codului fiscal în Monitorul Oficial 54/23.01.2013 care se aplică începând cu 1 februarie 2013 prin care s-au introdus modificările:

– privind determinarea locului operațiunilor legate de podul de frontieră peste fluviul Dunărea între Calafat și Vidin.

– cu privire la faptul generator de taxă pentru serviciile de acordare cu plată pe o anumită perioadă a unor drepturi reale, precum dreptul de uzufruct și superficia, asupra unui bun imobil care intervine la fiecare dată specificată în contract pentru efectuarea plății.

– cu privire la baza de impozitare pentru livrarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru care beneficiarul este o persoană afiliată furnizorului/prestatorului fiind considerată valoare de piață.

– au fost incluse în baza de impozitare pentru importuri și cheltuielile accesorii care decurg din transportul către alt loc din Comunitate.

– au fost introduse în categoria operațiunilor scutite fără drept de deducere acordarea cu plată pe o anumită perioadă a unor drepturi reale asupra unui bun imobil, precum dreptul de uzufruct și superficia.

– persoanele impozabile care solicită scoaterea din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA în vederea aplicării regimului special de scutire, după anularea înregistrări în scopuri de TVA, vor depune la organul fiscal competent în termen legal formularul 307”Declarația privind sumele rezultate din ajustarea TVA”,iar persoanele al căror cod de înregistrare în scopuri de TVA a fost anulat vor depune formularul 311 ”Declarația privind TVA datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de TVA a fost anulat conform art.153 alin (9) lit. a) – e) din Codul Fiscal”

– privind aplicarea sistemului TVA la încasare pentru persoanele impozabile.

IV) HG 84/2013 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata în Monitorul Oficial, 136 din 14.03.2013 prin care s-au introdus modificările:

– deducerea TVA pentru achizițiile de bunuri si servicii pe baza de bonuri fiscale emise in conformitate cu prevederile OUG 28/1999 privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

– pentru orice achiziții de bunuri si servicii, s-a prevăzut faptul ca TVA poate fi dedusa de beneficiar, in condițiile legii, pe baza de bonuri fiscale emise in conformitate cu prevederile OUG 28/1999, a căror valoare individuala, inclusiv TVA, nu este mai mare de 100 euro, daca furnizorul/prestatorul a menționat pe bonul fiscal cu ajutorul aparatului de marcat electronic fiscal codul de înregistrare in scopuri de TVA al beneficiarului. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea in euro a valorii bonului fiscal este cursul din data emiterii bonului fiscal. Aceste prevederi sunt aplicabile inclusiv pentru livrarea de carburanți auto pe baza de bonuri fiscale.
– la aceeași data și-au încetat aplicabilitatea prevederile referitoare la justificarea deducerii TVA pentru carburanții auto pe baza bonurilor fiscale, indiferent de valoarea acestora, emise conform OUG 28/1999 , in condițiile in care acestea erau stampilate si aveau înscrise denumirea cumpărătorului și numărul de înmatriculare a autovehiculului.

Analizând fiscalitatea directă în Romania observăm că pentru a-și desfăsura activitățile, statul are nevoie de venituri pe care și le asigură din impozite prelevate atât de la persoanele fizice cât și juridice. Impozitul este o prelevare obligatorie și gratuită efectuată de către stat asupra resurselor sau bunurilor individuale sau ale colectivității si plătită în bani. Impozitul este o plată care se face către stat cu titlu definitiv si nerambursabil în schimbul cărora plătitorii nu pot solicita imediat statului un contraserviciu de valoare egală sau apropiată.

Persoana fizică este afectată de sarcina fiscală, indiferent de modul de desfășurare a activității sale. Persoanele juridice sunt afectate în mod direct de impozitul pe profit, de impozitele și taxele locale și de contribuții sociale calculate pe fondul de salarii. Agenții economici sunt implicați însă, prin lege, în reținerea și vărsarea la buget a sumelor provenind din obligațiile fiscale ale angajaților, precum și în calcularea și plata impozitelor indirecte – taxa pe valoarea adaugată. Aceste obligații afectează într-o mare măsură lichiditatea și capacitatea de plată a persoanei juridice, datorită unor scadențe de plată ce trebuie respectate.

Indiferent cât de reticenți ar fi agenții economici la ideea de fiscalitate considerată împovărătoare și inechitabilă, și implicit la ideea de impozite, existența de durată și în condiții de legalitate a unei firme pe piață obligă la cunoașterea și respectarea legislației a tării pe teritoriul căreia iși desfăsoară activitatea. Chiar și pentru acei agenți economici care iși propun evitarea plății unor impozite sau taxe este important de cunoscut prevederile legislative în domeniu pentru a alege cele mai "legale"căi în acest sens.

La nivelui Uniunii Europene, România se află printre țările cu o cotă standard ridicată, după Ungaria care are cota standard de 27% și după Danemarca și Suedia care au cota standard de 25%. Cota standard a taxei pe valoarea adăugată este fixată sub forma unui procent din baza de impozitare care, până la 31 decembrie 2015, nu poate fi mai mic de 15 %.

Obiective de dezvoltare și modernizare ale societății TIN-CRIS EXPEDIȚII S.R.L. Datorită existenței unei cereri mari de produse lemnoase pe piață societatea încearca să contracteze noi comenzi, să-și mărească fluxul de producție, să achiziționeze o mașină transport lemn echipată cu macara forestieră și un circular. Socitatea comercială TIN-CRIS EXPEDIȚII S.R.L. și-a propus ca în anul 2013 să își extindă spațiul de depozitare, să construiască un atelier de producție în care să monteze noul circular pentru producerea de cherestea tivită crescând și numărul de salariați pentru a mări capacitatea de producție și implicit veniturile realizate.

Strategia de dezvoltarea în perspectivă la S.C. TIN-CRIS EXPEDIȚII S.R.L. presupune efectuarea unor modificări în structura organizatorică a societații. Astfel, se urmarește îmbunătățirea calității și eficienței managementului personalului, precum și a rolului acestuia. Intensificarea utilizării de tehnologii moderne utilizând forța de muncă cu o bună calificare, care manifestă cunoștințele tehnice necesare și rezistența la efort fizic în condiții deosebite de muncă.

Creșterea numărului segmentelor de piață cărora li se adresează produsele firmei și diversificarea gamei de produse. Atragerea de noi clienți și mărirea potențialului afacerii prin efectuarea de publicitate prin mass-media locală și centrală. Îmbunătățirea circuitului informațional.

BIBLIOGRAFIE

1. Dorel Mateș, Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor între standarde, directive și reglementări fiscale, Editura Mirton, Timișoara 2009;

2. Mihaela Șteț, Contabilitate financiară, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2009;

3. Anamaria Tohătan, Analiza economică-instrument de cunoaștere și decizie, Editura Universității de Nord, Baia-Mare 2012;

4. Victoria Bogdan, Bazele contabilității contemporane, Editura Universității din Oradea 2010;

5. Cucoșel Constantin, Finanțe publice, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2004

6. Dorel Mateș și alții, Contabilitatea întreprinderii – Aplicații practice, Editura Mirton, Timișoara 2004;

7. Ioan Dan Morar și colectivul, Fiscalitate, Editura Universității din Oradea, 2009

8. Mariana Farcaș, Contabilitate financiara. Editia a II-a revizuita si adaugita, Editura Universitatii din Oradea, Oradea, 2011;

9. Legea 571/2003 privind Codul fiscal;

10. OMFP nr.3005/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, publicat în M.O. nr. 766 bis din 10 noiembrie 2009;

11. OG nr. 24/2012 pentru modificarea și completarea Codului fiscal publicată în Monitorul Oficial nr. 384/2012 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale;

12. OG 15/2012 pentru modificarea si completarea Codului fiscal publicată în Monitorul Oficial nr.621/29.08.2012;

13. OG 8/2013 pentru modificarea și completarea Codului fiscal publicată în Monitorul Oficial nr.54/23.01.2013;

14. HG 84/2013 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, publicata în Monitorul Oficial, nr.136 din 14.03.2013

15. *** – www.anaf.ro

16. *** – www.infolegal.ro

17. *** – www.avocatnet.ro

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Contabilitatea Si Fiscalitatea Taxei pe Valoarea Adaugata (ID: 138268)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Contabilitatea Si Fiscalitatea Taxei pe Valoarea Adaugata

Copyright Notice

Produsele Si Serviciile Bancare

Managementul Politicilor DE Investitii ALE Firmei Imsat S.a

Analiza Comparativa a Dimensiunii Si Structurii Resurselor Financiare Publice(bugetare) In Romania Si Grecia

Studiu Privind Politica de Marca a Firmei Omv Petrom S.a. Romania

Comert Electronic In Societatea Informationala

Porsche Leasing Romania

Copyright Notice

Similar Posts