Contabilitatea Si Fiscalitatea la S.c. Agris Grup S.r.l

I.PRINCIPII GENERALE

I.1. NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND T.V.A.

Taxa pe valoarea adaugată ( T.V.A.) reprezintă un impozit indirect datorat bugetului de stat și bazat pe criteriul deductibilității.

Valoarea adăugată reprezintă un indicator ce perimte cuantificarea valorii noi create de ȋntreprindere și poate fi definită ca fiind „diferența intre valoare bunurilor și serviciilor produse de ȋntreprindere și cea a serviciilor si bunurilor utilizate pentru realizarea lor – numite consumuri intermediare „.

Dintre toate impozitele indirecte, taxa pe valoarea adăugată este considerată cea mai modernă formă de impunere, ocupând primul loc și fiind adoptată de un număr mare de state, inclusiv de statele Comunității Europene, putând fi considerată astfel, „un impozit indirect, unic cu plată fracționată, cu o cotă fixă, stabilit asupra valorii adăugate ȋn fiecare stadiu al unui ciclu economic”.

Din punct de vedere contabil, taxa pe valoarea adăugată mai este definită și ca fiind diferența ȋntre producția exercițiului cu marja comercială și consumurile provenite de la terți, acolo unde:

Marja comercială reprezintă diferența ȋntre vănzările de mărfuri și costul de cumpărare al mărfurilor vândute.

Producția exercițiului reprezintă suma ȋntre producția vândută, producția stocată și producția imobilizată.

Consumurile provenite de la terți sunt reprezentate de ansamblul cheltuielilor cu materii prime, materiale consumabile și serviciile efectiv prestate de terți.

Valoarea adăugată se calculează prin diferența dintre vânzarile și cumpărările efectuate ȋn cadrul aceluiași ciclu economic, din punct de vedere fiscal TVA având anumite reguli specifice ȋn care suma valorii adăugate este efectiv realizată ȋn ȋntreprindere, precum și modalitățile sale de calcul.

Acest lucru inseamna că TVA se aplică ȋn aval, asupra operațiilor realizate ȋn ȋntreprindere cu clienții săi și deasemenea, admiterea din punct de vedere fiscal, a deducerii ocazionate de tranzacțiile din amonte cu furnizorii săi. Se obține astfel prin diferență, TVA de plată de către intreprindere la bugetul de stat.

Ȋn România, TVA de plată se determină lunar prin diferență ȋntre TVA colectată asupra vânzărilor către clienți si TVA deductibilă ȋnregistrată ȋn baza facturilor emise de către funizori.

Actuala taxă pe valoare adăugată este reglementată prin Legea Nr. 571/2003 privind Codul Fiscal actualizată .

I.2. DEFINIȚII. SFERA DE APLICARE A T.V.A.

Operațiunile care intră ȋn sfera de aplicare a TVA, sunt acele operațiuni care constituie o livrare de bunuri , prestare de servicii sau operațiuni asimilate acestora.

Operațiunile efectuate de persoanele impozabile sunt operațiuni ce intra ȋn sfera de aplicare a TVA. Alături de cele de mai sus, importurile și acele operațiuni ce sunt rezultatul activităților economice, sunt și ele considerate ca fiind operațiuni ce intră ȋn sfera de aplicare a TVA.

Din punct de vedere al taxei pe valoare adăugată sunt considerate ca fiind operațiuni impozabile ȋn România, cele care ȋndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

Operațiunile care, ȋn sensul art. 128 – Livrarea de bunuri, art.129 – Prestarea și art. 130 – Schimbul de bunuri sau servicii, consitiuie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, ȋn sfera taxei;

Locul de livrare al bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fii ȋn România, in conformitate cu art.132 – Locul livrării de bunuri si art.133 – Locul prestării de servicii;

Livrarea bunurilor sau prestarea de servicii este realizată de o prsoană impozabilă, acționând ca atare;

Livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din activitățile economice și anume: activitățile producătorilor, comercianților sau prestărilor de servicii, activități extractive, agricole și activitățile profesiilor liberale sau asimilate acestora.

Este considerată de asemenea, operațiune impozabilă, importul de bunuri efectuat ȋn România de orice persoană, cu condiția ca locul importului să fie ȋn România.

Sunt de asemenea considerate operațiuni impozabile următoarele :

Achizițiile intracomunitare de bunuri, altele decât mijloacele de transport noi sau produse accizabile, efectuate de o persoană impozabilă, care acționează ca atare.

Achiziția intracomunitară de mijloace de transport noi, efectuată de orice persoană.

Operațiunile impozabile pot fii: operațiuni taxabile , pentru care se aplică cotele prevăzute la art 140 Codul Fiscal;

Operțiuni scutite de taxă cu drept de deducere , pentru care nu se datorează taxa a, dar este permisă deducerea taxei daroate sau achitate parțial pentru achiziții.

Operțiuni scutite de taxă făra drept de ducere , pentru care nu se datorează taxa și nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziții;

Importuri și achiziții intracomunitare , scutite de taxă;

În sensul TVA, este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfășoară , ȋntr-o manieră independentă și indiferent de loc , activități economice de natura următoarelor: activitățile producătorilor, comercianților sau prestatorilor de servicii , inclusiv activitățile extractive , agricole și activitățile profesiilor libere sau asimilate acestora. Activitate economică este considerată de asemenea și exploatarea bunurilor corporale sau necorporale ȋn scopul obținerii de venituri cu caracter de continuitate.

Revenind la operațiunea de livrare, aceasta „reprezintă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor deținute de proprietar către beneficiar direct sau prin intermediere”.

Bunurile mobile corporale, bunurile imobile, energia eletrică și termică, gazele, vânzarea cu plata ȋn rate, transferul de proprietate ȋn urma executării silite, toate acestea fac obiectul livrării.

Toate celelalte activități ce nu constituie livrare de bunuri, cum ar fi: transportul de persoane sau mărfuri, servicii de publicitate, prestațiile notarilor, a avocaților, intermedierea, operațiunile de leasing, reprezintă prestări de servicii.

Ȋn cazul livrărilor de bunuri , sunt supuse TVA toate operațiunile referitoare la transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor situate pe teritoriul României. Ȋn ceea ce privește importul de bunuri, acestea sunt impozabile pe teritoriul României, odată cu intrarea ȋn țară, ȋn baza declarației vamale definitivă.

Ȋn ceea ce privește prestarea de servicii, locul impozitării este considerat a fii, locul unde prestatorul ȋși are sediul. Dacă ȋnsă acesta lipsește, locul impozitării este acolo unde prestatorul are domiciliul stabil.

Sunt exceptate de la această regulă, acele servicii pentru care locul prestării este locul unde sunt situate bunurile de natură imobiliară, operațiunile de inchiriere a bunurilor imobiliare, operațiunile de leasing, etc.

Sunt deasemenea exceptate acele servicii pentru care locul prestării este:

Locul unde are loc transportul de persoane.

Locul unde serviciile sunt prestate efectiv, referindu-se la activitățile culturale, artistice, sportive, servicii accesorii.

Locul unde beneficiarul are stabilit sediul activității sale economice, sau ȋn lipsă, domiciuliul stabil al acestuia.

I.3. CONTABILITAEA SINTETICĂ A T.V.A.

I.3.1 Contabilitatea analitică a T.V.A.

Conform O.M.F.P 3055/ 29.10.2009 Contul 442 „Taxa pe valoare adăugată”, face parte din grupa 44 „Bugetul statului, fonduri speciale și conturi asimilate”.

Cu ajutorul lui se tine evidența decontarilor cu bugetul statului privind taxa pe valoare adăugată pentru operațiunile efectuate pe teritoriul României.

Taxa pe valoare adăugată aferentă cumpărărilor de bunuri și servicii efectuate din alte state , precum și taxa pe valoare adăugată datorată pe teritoriul altiu stat pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii efectuate pe teritoriul acelui stat, nu se evidențiază ȋn acest cont.

Contul 442 „Taxa pe valoare adăugată” este un cont bifuncțional, pentru evidențierea distinctă , utlizându-se următoarele conturi sintetice de grad 2:

4423 „TVA de plată”

4424 „TVA de recuperat”

4426 „TVA deductibilă”

4427 „TVA colectată”

4428 „TVA neexigibilă”

Contul 4423 „TVA de plată ” este un cont de pasiv, cu care se ține evidența taxei pe valoare adăugată de plătit la bugetul de stat, ȋn creditul sau ȋnregistrându-se diferențele rezultate la sfârșitul perioadei fiscale ȋntre taxa pe valoare adăugată colectată mai mare (4427) și taxa pe valoare adăugată deductibilă (4426), iar ȋn debitul său ȋnregistrându-se plățile efectuate la bugetul statului (512) , sumele compensate cu taxa pe valoare adăugată de recuperat din perioada fiscală precedentă (4424) , precum și sumele reprezentând taxă pe valoarea adăugată de plată , scutite sau anulate (758) , potrivit legii.

Soldul contului 4423 „TVA de plată ” reprezintă taxa pe valoare adăugată de plată.

Contul 4424 „Taxa pe valoare adăugată de recuperat” este un cont de activ cu care se ține evidența taxei pe valoare adăugată de recuperat de la bugetul statului. Ȋn debitul contului 4424 „Taxa pe valoare adăugată de recuperat” se ȋnregistrează diferențele rezultate la sfărșitul perioadei fiscale ȋntre taxa pe valoare adăugată deductibilă (4426) și taxa pe valoare adăugată colectată (4427).

Ȋn creditul contului 4424 „Taxa pe valoare adăugată de recuperat” se ȋnregistrează taxa pe valoare adăugată ȋncasată de la bugetul de stat (512) și taxa pe valoare adăugată de recuperat compensată ȋn perioadele următoare cu taxa pe valoare adăugată de plată (4423) sau cu alte taxe și impozite,l potrivit legii.

Soldul contului 4424 „Taxa pe valoare adăugată de recuperat” reprezintă taxa pe valoare adăugată de recuperat de la bugetul statului.

Contul 4426 „Taxa pe valoare adăugată deductibilă” este tot un cont de activ, cu ajutorului căruia se ține evidența taxei pe valoare adăugată deductibilă, conform legii și in debitul căruia se ȋnregistrează sumele reprezentând taxa pe valoare adăugată deductibilă conform legii (401, 404, 451, 453, 412 sau 4427 ȋn cazul taxării inverse), sumele reprezentând ajustări ale taxei pe valoare adăugată deductibile aferente bunurilor de capital, ȋn favoarea persoanei impozabile, precum și sumele reprezentând ajustări ale taxei pe valoare adăugată deductibile pentru achiziții de bunuri și servicii , altele decât bunurile de capital.

Ȋn creditul contului 4426 „Taxa pe valoare adăugată deductibilă” se ȋnregistrează sumele compensate la sfărșitul perioadei fiscale din taxa pe valoare adăugată colectată (4427), diferențele rezultate la sfârșitul perioadei ȋntre taxa pe valoare adăugată deductibilă și taxa pe valoare adăugată colectată (4424), taxa pe valoare adăugată devenită nedeductibilă prin aplicarea pro-ratei (635). Tot ȋn creditul contului 4426 „Taxa pe valoare adăugată deductibilă” se mai ȋnregistrează și regularizarea taxei pe valoare adăugată aferente avansurilor , sau a facturilor partial emise, ajustarea bazei impozabile la beneficiar și sumele ce rezultă din corectarea facturilor sau a altor documente care țin loc de factură , ȋn cazurile prevăzute de lege, ajustarea taxei pe valoare adăugată deductibilă pentru achizițiile de bunuri și servicii , altele decât bunurile de capital , ȋn favoarea bugtului de stat precum și ajustarea taxei pe valoare adăugată deductibilă aferente bunurilor de capital ȋn favoare bugetului de stat.

La sfârșitul perioadei fiscale, contul nu prezinta sold.

Contul 4427 cu „Taxa pe valoare adăugată colectată” este un cont de pasiv cu ajutorul căruia se ținje evidența taxei pe valoare adăugată colectată , conform legii.

Ȋn creditul contului 4427 cu „Taxa pe valoare adăugată colectată” este ȋnregistrată taxa pe valoare adăugată colectată aferentă livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii taxabile, avansurilor pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii taxabile (411, 428 , 451, 453, 461, 531 ), precum și taxa aferentă operațiunilor pentru care se aplică taxare inversă , potrivit legii (4426).

Tot ȋn creditul contului 4427 cu „Taxa pe valoare adăugată colectată” se mai ȋnregistrează și taxa pe valoare adăugată aferentă operațiunilor care sunt asimilate livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii , taxabile (428, 461 , 635), taxa pe valoare adăugată neexigibilă devenită exigibilă (4428).

Ȋn debitul contului 4427 cu „Taxa pe valoare adăugată colectată” se ȋnregistrează regularizarea taxei aferente avansurilor sau a facturilor parțial emise, ajustarea bazei impozabile la furnizor și sumele ce rezultă din corectarea facturilor sau a altor documente care țin loc de factură, ȋn cazurile prevăzute de lege, taxa pe valoare adăugată deductibilă, compensată la sfărșitul perioadei (4426), precum și taxa pe valoare adăugată de plată datorată bugetul de stat , stabilită conform legii (4423).

La sfârșitul perioadei contul 4427 cu „Taxa pe valoare adăugată colectată” nu prezintă sold.

Contul 4428 „Taxa pe valoare adăugată neexigibilă” este un cont bifuncțional, ȋn el evidențiindu-se taxa pe valoare adăugată neexigibilă.

La sfârșitul perioadei soldul contului reprezintă taxa pe valoare adăugată neexigibilă.

I.3.2. Documente

Pentru a putea aplica prevederile legale este necesar ȋntocmirea următoarelor documente obligatorii pentru plătitorii de taxă pe valoarea adăugată: dispoziția de livrare, avizul de ȋnsoțire a mărfii, chitanța, actura fiscală, jurnalul de vănzări, jurnalul pentru cumpărări, decontul de T.V.A.

Dispoziția de livrare reprezintă documentul ce se ȋntocmește la eliberarea din magazie a mărfurilor, a produselor sau a altor valori materiale destinate vânzării. Dispoziția de livrare repezintă acel documentul justificativ de scădere din gestiunea magaziei care face predare și este un document de bază pentru ȋntocmirea avizului de ȋnsotire a mărfii sau facturii.

Avizul de ȋnsoțire a mărfii este un formular cu regim intern de tipărire și numerotare. Conținutul minimal obligatoriu de infomații al avizului de ȋnsoțire a mărfii este următorul: seria și numărul intern de identificare a formularului, data emiterii formularului, datele de identificare ale furnizorului( denumire, adresa, cod de identificare fiscală), date de identificare ale cumpărătorului (denumire, adresa, cod de identificare fiscală), denumirea și cantitatea bunurilor livrate, date privind expediția: numele delegatului, buletin/carte de identitate, numărului mijlocului de transport, ora livrării, semnătura delegatului, semnătura expeditorului.

Avizul de ȋnsoțire a mărfii servește ca document de ȋnsoțire a mărfii pe timpul transportului, document ce stă la baza ȋntocmirii facturii, dispoziție de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta , dispersate teritorial , ale aceleiași unități, document de primire ȋn gestiune.

Avizul de ȋnsoțire a mărfii se ȋntocmește ȋn două sau mai multe exemplare , de către unitățile care nu au posibilitatea ȋntocmirii facturii ȋn momentul livrării produselor, mărfurilor sau altor valori materiale , precum și ȋn alte situații stabilite prin procedurile proprii ale societății .

In cazul transferului de bunuri ȋntre gestiunile aceleiași unități , dispersate teritorial avizul de ȋnsoțire a mărfii va purta mențiune „fără factură”. Pe avizul de ȋnsoțire a mărfii emis pentru valori materiale trimise petru prelucrare la terți se face mențiunea „pentru prelucrare la terți”. Ȋn celelalte situații decât cele prevăzute mai sus se face mențiunea cauzei pentru care s-a ȋntocmit avizul de ȋnsoțire a mărfii și nu factura.

Avizul de ȋnsoțore a mărfii circulă după caz:

La furnizor:

la delegatul unității care face transportul sau al clientului ;

pentru semnare de primire;

la compartimenul desfacere;

pentru ȋnregistrarea cantităților livrate ȋn evidențele acestuia și pentru ȋntocmirea facturii;

la compartimentul financiar-contabil.

La cumpărător:

la magazie, pentru ȋncărcarea ȋn gestiune a produselor, mărfurilor sau alte valori materiale primite, după efectuarea recepției de către comisia de recepție și după consemnarea rezultatelor;

la compartimentul aprovizionare, pentru ȋnregistrarea cantităților aprovizionate ȋn evidența acestuia.

la compartimentul financiar contabil, pentru ȋnregistrarea ȋn contabilitatea sintetică și analitică.

Avizul de ȋnsoțire a mărfii se arhivează la furnizor la compartimentul desfacere sau la compartimentul financiar contabil și la cumpărător la compartimentul financiar contabil.

Factura fiscală este un formular cu regim intern de tipărire și numerotare.

Servește ca document pe baza căruia se ȋntocmește documentul de decontare a bunurilor livrate și a serviciilor prestate și poate fi docuementul de ȋnsoțire a mărfii pe timpul transportului.Factura fiscală este un document de ȋncarcare ȋn gestiunea cumpărătorului și document justificaiv de ȋnregistrare ȋn contabilitatea funizorului și a cumpărătorului.

Factura fiscală se ȋntocmește ȋn două sau mai multe exemplare pentru livrări de bunuri și/sau prestări de servicii. Ȋn situația ȋn care factura fiscală nu se ȋntocmește ȋn momentul livrării , bunurile livrate sunt ȋnsoțite pe timpul transportului de avizul de ȋnsoțire a mărfii.

Factura fiscală trebuie să cuprindă următoarele informații:

numărul de ordine, ȋn baza uneia sau a mai multor serii , care identifică factura ȋn mod unic;

data emiterii facturii;

data la care au fost livrate bunuri /prestate serviciile sau data ȋncasării unui avans, ȋn măsura ȋn care această dată este anterioară datei emiterii facturii;

denumirea/numele, adresa și codul de ȋnregistrare ȋn scopuri de TVA sau, după caz codul de identificare fiscală ale persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a prestat serviciile;

denumirea/numele și adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum și codul de identificare fiscală al beneficiarului, dacă aceste este o persoana juridică impozabilă sau o perosoană juridică neimpozabilă;

denumirea și cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate;

baza de impozitare a bunurilor și serviciilor ori, după caz, avansurile facturate, pentru fiecare cotă, scutire sau operațiune netaxabilă, prețul unitar, exclusiv taxa, precum și rabaturile, remizele, și alte reduceri de preț, ȋn cazul ȋn care acestea nu sunt incluse ȋn prețul unitar;

indicarea cotei de taxă și a sumei taxei colectate, exprimate ȋn lei, ȋn funcție de cotele taxei;

ȋn cazul ȋn care clientul este persoană obligată la plata taxei, mențiunea „taxare inversă”;

ȋn cazul ȋn care exigibilitatea TVA intervine la data ȋncasării contravalorii integrale sau parțiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii , mențiunea”TVA la ȋncasare”.

Ȋn cursul unei luni sunt prevăzute și documente pentru centralizarea operațiilor efectuate agenții economici plătitori de TVA și anume: juranlul pentru vânzări, jurnalul pentru cumpărări și decontul de TVA.

Jurnalul pentru vânzări este:

un formular tipzat, fără regim special ce servește ca jurnal auxiliar pentru ȋnregistrarea vânzărilor de valori materiale sau a prestărilor de servicii;

document ce stabilește lunar taxa pe valoare adăugată colectată;

document de control al unor operții ȋnregistrate ȋn contabilitate.

Juranalul pentru vânzări se ȋntocmește intr-un singur exemplar, având paginile numerotate, ȋn care se ȋnregistrează zilnic sau lunar, fără stersături și spații libere, elementele necesare pentru determinarea corecta a TVA colectată datorată.

Unitățile scutite de obligația emiterii unei facturi sunt obligate să utilizeze documentul „borderou de vânzare/ȋncasare”. Acesta servește ca document de centralizare zilnică a vânzărilor/ȋncasărilor realizate de unitate, precum și la ȋnregistrarea acestora ȋn jurnalul pentru vânzări și stabilirea taxei pe valoarea adăugată colectată.

Jurnalul pentru cumpărări este un formular tipizat fără regim special ce servește ca jurnal auxiliar pentru ȋnregitrarea cumpărărilor de valori materiale sau a a prestărilor de servicii, document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adăugată deductibilă și document de control al unor operații ȋnregistrate in contabilitate.

Jurnalul pentru cumpărări se intocmește ȋntr-un singur exemplar, având paginile numerotate, ȋn care se ȋnregistrează zilnic, elementele necesare pentru determinarea corectă a taxei pe valoarea adăugată deductibilă.

Decontul de TVA („Decontul de taxă pe valoarea adăugată”) se completează de persoanele impozabile ȋnregistrate ȋn scopuri de TVA, confor art. 153 din Codul Fiscal.

Persoanele impozabile care conduc evidența contabilă , potrivit legii, pentru operațiunile realizate pe bază de contract de asociere ȋn participațiune declară inclusiv și informațiile privid taxa pe valoare adăugată rezultate din astefl de operațiuni.

Formularul (300) „Decont de taxă pe valoarea adăugată” se depune la organul fiscal competent, la următoarele termene:

lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se depune decontul, de persoanele impozabile pentru care perioada fiscală este luna calendaristică , potrivit prevedeilor art.1561 din Codul Fiscal.

trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul următor celui pentru care se depune decontul, de persoanele impozabile pentru care perioada fiscală este trimestrul calendaristic, potrivit prevederilor art. 1561 din Codul Fiscal.

semestrial, până la data de 25 inclusiv aprimei luni din semestrul următor celui pentru care se depune decontul , de persoanele impozabile pentru care organul fiscal competent a aprobat ca perioadă fiscală semestrul calendaristic, potrivit prevederilor art.1561 alin.(7) din Codul Fiscal și ale pct. 80 alin.(2) din Norme metodologice;

anual, până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor celui pentru care se depune decontul, de persoanele impozabile prevăzute la pct.80 alin.(4) din Normele metodologice și de persoanele impozabile pentru care organul fiscal competent a aprobat ca perioadă fiscală anul calendaristic, potrivit art. 1561 alin.(7) din Codul Fiscal și ale pct. 80 alin.(2) din Normele metodologice.

până la data de 25 a celei de-a treia luni a trimestrului calendaristic, pentru primele două luni ale aceluiași trimestru calendaristic, de persoanele impozabile care utilizează trimestru la perioadă fiscală și care efectuează o achiziție intracomunitară taxabilă ȋn România, dacă exigibilitatea taxei aferentă achiziției intracomunitare intervine ȋn a doua lună a respectivului trimestru. Decontul se va depune pentru luna a doua a trimestrului, dar va cuprinde și operațiunile realizate ȋn prima lună a acestuia.

Pe lângă documentele enumerate mai sus, ȋn funcție de anumite criterii, persoanele impozabile pot avea obligația depunerii următoarelor:

Decont special de taxă pe valoarea adăugată – Formularul 301 se completează se către persoanele ȋnregistrate conform art.153^1 din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal , cu modificările și completările ulterioare dar care nu sunt ȋnregistrate și nu trebuie să se ȋnregistreze conform art.153 din același cod.

Formularul 306 – Cerere privind utilizarea ca perioadă fiscală pentru TVA a semestrului sau anului calendaristic – ȋn baza cererii depuse de persoana impozabilă, organul fiscal ȋn a cărui rază teritorială se află aceasta, poate aproba utilizarea altei perioade fiscale decât luna sau trimestrul. Cererea se depune pâna la data de 25 februarie a anului pentru care se exercită opțiunea.

Formularul 307 – Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoare adăugată.

Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de ȋnregistrare ȋn scopuri de TVA a fost anulat conform art.153 alin. (9) lit. a) – e) sau g) din Codul fiscal (OPANAF 2224/2013) – Formularul 311.

Formularul 313 – Cerere de rambursare pentru persoanele impozabile neînregistrate în scopuri de TVA în România, stabilite în afara Comunității (OPANAF  5/2010).

Formularul 318 – Cerere de rambursare pentru persoanele impozabile neînregistrate în scopuri de TVA în România, stabilite în afara Comunității (OPANAF  5/2010).

Forumularul 319 – Declarație de ajustare a pro-ratei potrivit dispozițiilor art. 147^2 alin. (2) din Codul fiscal și ale pct. 49 alin. (8) din normele metodologice (OPANAF 59/2014).

II. FISCALITATEA T.V.A.

II.1. FAPTUL GENERATOR SI EXIGIBILITATEA

Faptul generator al TVA este stabilt ȋn mod concret de legislația taxei pe valoare adăugată. Aceeași legislație stabilește și ce anume determină nașterea obligției de plată a impozitului, asică a raportului juridic final cu toate elementele sale.

Faptul genrator ia naștere , de obicei, la momentul efectuării livrării de bunuri mobile, al transferului de proprietate asupra bunurilor mobile sau prestărilor de servicii.

Faptul generator este folosit ȋn practică pentru determinarea regimului care se aplică ȋn caz de modificare sau schimbare a legislației.

Legea stabilește pentru operațiile specifice condițiile si momentul ȋn care ia naștere faptul generator. Astfel, ȋn situația importuui de bunuri, faptul generator ia naștere la data ȋnregistrării declarației vamale iar ȋn cazul serviciilor de import , la data recepției de către beneficiar.

Daca vorbim de livrări de bunuri sau prestări de servicii cu plata ȋn rate, faptul generator intervine la momentul expirării perioadei pentru care se face decontarea sau la data scadentă.

Ȋn cazul operațiilor efectuate prin intermediari, faptul generator intervine la momentul vânzării bunurilor.

Exigibilitatea TVA reprezintă „dreptul organului fiscalde a pretinde plătitorului la o anumită dată, plata taxei datorate bugetului de stat”.

Exigibilitatea TVA intervine la data livrării bunurior sau prestării serviciilor, cu aumite excepții insă.

Pentru livrările intracomunitare, exigibilitatea TVA intervine la data emiterii facturii, sau la data emiterii autofacturii sau ȋn cea de-a cincisprezecea zi a lunii următoare celei ȋn care se efectuează livrarea intracomunitară, dacă pana la acea data o factură sau autofactura nu s-a emis.

Ȋn principiu, concomitent cu faptul generator intervine si exigibilitatea TVA, pentru livrările de bunuri sau cumpărări de bunuri . Ȋn cazul prestărilor de servicii, taxa pe valoare adăugată, devine exigibilă fie la ȋncasarea avansului, fie la ȋntocmirea declarației vamale ȋn cazul importurilor, fie odată cu ȋntocmirea actului notarial, respectiv factura fiscală, ȋn cazul achizițiilor de terenuri , construcții ori vânzarea de imobile noi.

Există insă și derogări de la lege ȋn ceea ce privește exigibilitatea concomitentă cu faptul generator: daca vorbim de prestări de servicii, lucrări imobiliare la care se ȋncasează avansuri sau se fac decontări succesive, exigibilitatea intervine la data ȋncasării sumelor. Exigibilitatea poate fi și anterioară faptului generator, atunci când factura este emisă ȋnaintea livrării bunurilor sau prestării serviciilor.

Atât faptul generator, cât și exigibilitatea TVA , sunt doua elemente foarte importante ale TVA. Ȋn funcție de ele se determină momentul la care ia naștere obligația agentului economic de a plăti taxa, pe de o parte, iar pe de altă partedreptul organului fiscal de a pretinde la o anumită dată, plata taxei datorată bugetului de stat.

Ȋncepând cu data de 01 ianuarie 2013, a fost introdus sistemul TVA la ȋncasare. Ȋn anul 2013, acest sistem a fost obligatoriu pentru persoanele impozabile care ȋndeplineau condițiile reglementate de art.1342 din Codul Fiscal: „Prin excepție de la prevederile alin. (1) și alin. (2) lit. a) se aplică sistemul TVA la încasare, respectiv exigibilitatea taxei intervine la data încasării contravalorii integrale sau parțiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, astfel:

a) în cazul persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153, care au sediul activității economice în România conform art. 125^1alin. (2) lit. a), a căror cifră de afaceri în anul calendaristic precedent nu depășește plafonul de 2.250.000 lei. Persoana impozabilă care în anul precedent nu a aplicat sistemul TVA la încasare, dar a cărei cifra de afaceri pentru anul respectiv este inferioară plafonului de 2.250.000 lei, aplica sistemul TVA la încasare începând cu prima zi a celei de-a doua perioade fiscale din anul următor celui în care nu a depășit plafonul. Cifra de afaceri pentru calculul plafonului de 2.250.000 lei este constituită din valoarea totală a livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii taxabile și/sau scutite cu drept de deducere, precum și a operațiunilor rezultate din activități economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, conform art. 132 și 133, realizate în cursul unui an calendaristic;

Conform modificărilor aduse Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2013 pentru reglementarea unori măsuri fiscale și pentru modificarea unor acte normative, ȋncepând cu 01 ianuarie 2014, sistemul TVA la ȋncasare a devenit opțional.

Astfel, ȋncepând cu data de 01 ianuarie 2014, exigibilitatea taxei pe valoare adăugată intervine la data ȋncasării contravalorii integrale sau parțiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, ȋn cazul persoanelor impozabile care optează ȋn acest sens.

Sunt eligibile pentru aplicarea sistemului TVA la ȋncasare:

persoanele impozabile ȋnregistrate ȋn sscopuri de TVA conform art.153 din Codul fiscal, care au sediul activității economice ȋn România, a căror cifră de afaceri ȋn anul calendaristic precedent nu a depășit plafonul de 2.250.000. Persoana impozabilă care ȋn anul precedent nu a aplicat sistemul TVA la ȋncasare, dar a cărei cifră de afaceri pentru anul respectiv este inferioară plafonului de 2.250.000 lei, și care optează pentru aplicarea sistemului TVA la ȋncasare aplică sistemul TVA la ȋncasare ȋncepând cu prima zi a celei de-a doua perioade fiscale din anul următor celui ȋn care nu a depășit plafonul, cu condiția ca la data exercitării opțiunii să nu fi depășit plafonul pentru anul ȋn curs;

persoanele impozabile care au sediul activității economice ȋn România, care se ȋnregistrează ȋn scopuri de TVA conformart.153 din Codul fiscal ȋn cursul anului și care optează pentru aplicarea sistemului TVA la ȋncasare ȋncepând cu data ȋnregistrării ȋn scopuri de TVA.

Nu sunt eligibile pentru aplicarea sistemului TVA la ȋncasare:

persoanele impozabile care fac parte dintr-un grup fiscal unic;

persoanele impozabile care nu sunt stabilite ȋn România;

persoanele impozabile care ȋn anul precedent au depășit plafonul de 2.250.000 lei;

persoanele impozabile care se ȋnregistrează ȋn scopuri de TVA conform art.153 din Codul fiscal ȋn cursul anului și care au depășit plafonul de 2.250.000 lei ȋn anul precedent sau ȋn anul calendaristic ȋn curs, calculat ȋn funcție de operațiunile realizate ȋn perioada ȋn care respectiva persoană a avut un cod valabil de TVA conform art.153 din Codul fiscal.

Cifra de afaceri pentru calculul plafonului de 2.250.000 lei este constituită din valoarea totală a următoarelor tipuri de operațiuni realizate ȋn cursul unui an calendaristic:

livrări de bunuri și prestări de servicii taxabile;

livrări de bunuri și prestări de servicii scutite de TVA;

livrări de bunuri pentru care locul livrării se consideră a fi ȋn străinătate, conform art. 132 din Codul fiscal;

servicii pentru care locul prestării se consideră a fi ȋn străinătate, conform art.133 din Codul fiscal.

La determinarea cifrei de afaceri se ia ȋn calcul doar baza de impozitare a TVA aferente operațiunilor realizate, fără a acuprinde suma TVA colectată ȋn cazul operațiunilor taxabile.

Sistemul TVA la ȋncasare se aplică numai pentru operațiuni pentru care locul livrării sau locul prestării se consideră a fi ȋn România.

Pe facturile emise pentru aceste operațiuni pentru care se aplică siostemul TVA la ȋncasare, instituțiile care aplică acest sistem au obligația să ȋnscrie mențiunea „TVA la ȋncasare”.

Sistemul TVA la ȋncasare nu se aplică pentru următoarele operațiuni care intră sub incidența regulilor generale privind exigibilitatea TVA:

livrări de bunuri și prestări de servicii pentru care obligat la plata TVA este beneficiarul conform prevederilor art.150 alin.(2) – (6), art.1523 alin.(10) sau art. 160 din Codul fiscal;

livrări de bunuri și prestări de servicii care sunt scutita de TVA;

operațiuni supuse regimurilor speciale reglementate prin:

art.1521 „Regimul special pentru agențiile de turism”;

art.1522 „Regimuri speciale pentru bunurile second-hand, opere de artă, obiecte de colecție și antichități”;

art.1523 „Regimul special pentru aurul de investiții”;

livrări de bunuri și prestări de servicii a căror contravaloare este ȋncasată, cu numerar, parțial sau total, de la beneficiari;

persoane juridice;

persoane fizice ȋnregistrate ȋn scopuri de TVA;

persoane fizice autorizate;

liber-profesioniști;

asocieri fără prsonalitate juridică;

livrări de bunuri și prestări de servicii pentru care beneficiarul este o persoană afiliată furnizorului sau prestatorului conform prevederilor art.7 alin.(1) pct.21 din Codul fiscal.

Exigibilitatea pentru livrările de bunuri și prestările de servicii ȋn cadrul sistemului TVA la ȋncasare intervine la data ȋncasării contravalorii integrale sau parțiale a operațiunilor respective.

Persoana impozabilă care ȋn anul precedent nu a aplicat sistemul TVA la ȋncasare, dar a cărei cifră de afaceri pentru anul respectiv este inferioară plafonului de 2.250.000 lei, și care optează pentru aplicarea sistemului TVA la ȋncasare aplică sistemul TVA la ȋncasare ȋncepând cu prima zi a celei de-a doua perioade fiscale din anul următor celui ȋn care nu a depășit plafonul, cu condiția ca la data exercitării opțiunii să nu fi depășit plafonul pentru anul ȋn curs.

Persoana impozabilă care optează pentru aplicarea sistemului TVA la ȋncasare este obligată sa aplice sistemul respectiv cel puțin pâna la sfârșitul anului calenaristic ȋn care a optat pentru aplicarea sistemului, cu excepția situației ȋn care ȋn cursul aceluiași an cifra de afaceri depășește plafonul de 2.250.000 lei, caz ȋn care sistemul se aplică până la sfârșitul perioadei fiscale următoare celei ȋn care palonul a fost depășit.

Dacă ȋn primul an de aplicare a sistemului TVA la ȋncasare persoana impozabilă nu depășește plafonul de 2.250.000 lei, poate aplica sistemul TVA la ȋncasare până la sfârșitul perioadei fiscale următoare celei ȋn care plafonul de 2.250.000 lei, calculat pentru fiecare an calendaristic ȋn parte, a fost depășit pe parcursul unui an calendaristic.

Orice persoană impozabilă care a optat pentru aplicarea sistemului TVA la ȋncasare și care nu depășește ȋn cursul unui an plafonul de 2.250.000 lei poate renunța la aplicarea sistemului respectiv, oricând ȋn cursul anului, prin depunerea unui notificări la organul fiscal competent ȋntre datele de 01 si 25 ale lunii, cu excepția primului an ȋn care a optat pentru aplicarea sistemului. Radierea persoanei respectice din Registrul persoanelor care aplică sistemul TVA la ȋncasare se operează de organele fiscale competente ȋncepând cu prima zi a perioadei fiscale următoare celei ȋn care a fost depusa notificarea.

Persoana impozabilă care optează să aplice sistemul TVA la ȋncasare trebuie să depună la organele fiscale competente, până la data de 25 ianuarie inclusiv, o notificare din care să rezulte că cifra de afaceri din anul calendaristic precedent nu depășește plafonul de 2.250.000 lei și că optează pentru aplicarea sistemului TVA la ȋncasare. Se consideră că persoana impozabilă a optat ȋn mod tacit pentru continuarea aplicării sistemului TVA la ȋncasare, neavând obligația depunerii notificării, dacă ȋn anul precedent a aplicat sistemul TVA la ȋncasare și cifra sa de afaceri nu a depășit plafonul de 2.250.000 lei. Persoana impozabilă care opează să aplice sistemul TVA la ȋncasare trebuie să depună la organele fiscale competente o notificare din care să rezulte că optează pentru aplicarea sistemului TVA la ȋncasare din momentul ȋnregsitrării sal ȋn scopuri de TVA conform art.153 Codul fiscal.

Includerea si excluderea din acest sistem, se efectuează prin completarea formularului 097 „Notificare privind aplicarea/ȋncetarea aplicarii sistemului TVA la ȋncasare” – anexa 1.

II.2. BAZA DE IMPOZITARE

Baza de impozitare a TVA cuprinde tot ceea ce constituie contrapartida obținută de la furnizor sau prestator din partea cunpărătorului, la care se adaugă impozitele și taxele și cheltuielile accesorii (comisioane, cheltuieli de ambalare, transport și asigurare ), solicitate de către furnizor, cumpărătorului.

Există cazuri când, pentru determinarea bazei impozabile aferentă livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii ȋntre părți afiliate, se va utiliza valoarea de piață. Acestea sunt atunci când:

Contrapartida este mai mică decât valoare de piață, iar beneficiarul livrării sau al prestării nu are drept integral de deducere;

Contrapartida este mai mică decât valoare de piață, furnizorul sau prestatorul nu are drept integral de deducere și livrarea sau prestarea este scutită fără drept de deducere;

Contrapartida este mai mare decât valoare de piață, furnizorul sau prestatorul nu are drept integral de deducere.

Nu se cuprind ȋn baza de impozitare: reducerile de preț acordate de furnizori direct clienților la data exigibilității taxei, sumele reprezentând daune-interse, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, penalizările și orice alte sume solicitate pentru neȋndeplinirea totală sau parțială a obligațiilor contractuale, daca sunt percepute peste prețurile sau tarifele negociate.

Excluse din baza de impozitare sunt și:

Dobânzile, percepute după data livrării sau prestării, pentru plăți cu ȋntărziere;

Valoarea ambalajelor care circula ȋntrefurnizorii de marfă și clienți, prin schimb, fără facturare;

Sumele achitate de o persoană impozabilă ȋn numele și ȋn contul altei persoane și care apoi se deconctează acesteia, inclusi atunci când locatorul asigură el ȋnsuși bunul care face obiectul unui contract de leasing și refacturează locatarului costul exsact al asigurării, precum și sumele incasate de o persoană impozabilă ȋn numele și ȋn contul unei alte persoane.

Astfel, ȋn cazul contractelor de leasing, atunci când locatorul asigura el ȋnsuși bunul care face obiectul contractului de leasing și refacturează locatarului costul exact al asigurării, costul asigurării nu reprezintă o cheltuială accesorie serviciului de leasing ȋn sensul art.137 alin.(2) lit.(b) din Codul fiscal, nefiind inclus ȋn baza de impozitare a serviciului de leasing. Refacturarea de către locator a costului exact al asigurării reprzintă o operațiune independentă de serviciile de leasing.

Baza de impozitare se poate reduce ȋn următoarele situații:

ȋn cazul ȋn care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate ȋncasa din cauza falimentului beneficiarului. Ajustarea este permisă ȋncepând cu data pronunțării judecătorești de ȋnchidere a procedurii prevăzute de Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței, hotărâre rămasă definitivă și irevocabilă;

ȋn cazul desființării totale sau parțiale a contractului pentru livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, ȋnainte de efectuarea acestora, dar pentru care au fost emise facturi ȋn avans;

ȋn cazul refuzurilor totale sau parțiale privind cantitatea, calitatea ori prețurile bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate, precum și ȋn cazul desființării totale sau parțiale a contractului pentru livrarea sau prestarea ȋn cauză ca urmare a unui acord scris ȋntre părți sau ca urmare a unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile sau ȋn urma unui arbitraj;

ȋn cazul ȋn care rabaturile, remizele, risturnele sunt acordate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor.

Ȋn aceste situații furnizorii de bunuri și/sau prestatorii de servicii ȋși ajustează baza impozabilă a taxei pe valoare adăugată după efectuarea livrării/prestării sau după facturarea livrării/prestării, chiar dacă livrarea/prestarea nu a fost efectuată, dar aceste evenimente au avut loc ulterior facturării și ȋnregistrării taxei ȋn evidențele persoanei impozabile. Ȋn acest scop, furnizorii/prestatorii trebuie să emită facturi cu valorile ȋnscrise cu semnul minus când baza de impozitare se reduce sau, după caz, fără semnul minus, dacă baza de impozitare se majorează, care vor fi transmise și beneficiarului, cu excepția situației prevăzute la lit.a).

II.3. COTELE DE TVA

Cota de impunere aplicabilă operațiunilor taxabile este cea aflată ȋn vigoare la data la care intervine faptul generator, cu excepn vigoare la data la care intervine faptul generator, cu excepția următoarelor cazuri, pentru care se aplică cota ȋn vigoare la data exigibilității taxei:

ȋn situațiile ȋn care se emite factura ȋnainte de data la care intervine faptul generator;

pentru plățile ȋn avans efectuate ȋnainte de data la care intervine faptul generator;

pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate prin mașini automate de vânzare, de jocuri sau alte mașini similare.

Ȋn aceste situații, ȋn schimbul schimbării cotei, se va proceda la regularizare pentru a se aplica cotele ȋn vigoare la data livrării de bunuri sau prestării de servicii.

Pentru importul de bunuri, cora aplicabilă este cota aplicabilă pe teritoriul României pentru livrarea aceluiași bun.

Ȋn cazul operațiunilor suspuse sistemului TVA la ȋncasare, cota aplicabilă este cea ȋn vigoare la data la care intervine faptul generator, cu excepția situațiilor ȋn care este emisă o factură sau este ȋncasat un avans, ȋnainte de data livrării/prestării, pentru care se aplică cota ȋn vigoare la data la care a fost emisă factura ori la data la care a fost ȋncasat avansul.

Pentru achizițiile intracomunitare de bunuri, cota aplicabilă este cota aplicată pe teritoriul României pentru livrarea aceluiași bun și care este ȋn vigoare la data la care intervine exigibilitatea taxei.

Cota standard este de 24% și se aplică asupra bazei de impozitarepentru operțiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse.

Cotele reduse constituie o excepție de la regula generală, adică cota normală de 24%. Prin urmare, ca ȋntotdeauna ȋn cazul excepțiilor, interpretarea prevederilor aplicabile trebuie să fie restrictivă, ceea ce ȋnseamnă că, ȋn cazul existenței vreunui dubiu cu privire la o anume situație, trebuie aplicată regula generală.

Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii și/sau livrări de bunuri:

serviciile constând ȋn pemiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice, târguri expoziții și evenimente culturale, altele decât cele scutite.

Livrarea de manuale școlare, cărți ziare și reviste, cu excepția celor destinate exclusiv sau ȋn principal publicității;

Livrarea de proteze și accesorii ale acestora, cu excepția protezelor dentare.

Această cotă se aplică pentru protezele medicale și accesoriile acestora, exclusiv protezele dentare care sunt scutite de taxa pe valoare adăugată.

Livrarea de produse ortopedice;

Livrarea de medicamente de uz uman și veterinar;

Cazarea ȋn cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv ȋnchirierea terenurilor amenajate pentru camping. Ȋn situația ȋn care micul dejun este inclus ȋn prețul de cazare, cota redusă se aplică prețului de cazare fără a se defalca separat micul dejun.

Ȋncepând cu 01 septembrie 2013 se aplică cota redusă de TVA de 9% pentru livrarea următoarelor bunuri:

Toate sortimentele de pâine, precum și următoarele specialități de panificație: cornuri, chifle, batoane, covrigi, minibaghete, franzeluțe și ȋmpletituri, care se ȋncadrează ȋn gruipa de produse de brutărie la codul CAEN/CPSA 1071;

Făină albă de grâu, făină semialbă de grâu, făină neagră de grâu și făină de secară, care se ȋncadrează la codul CAEN/CPSA 1061;

Triticum spelta, grâu comun și meslin, care se ȋncadrează la codul NC 1001 99 00 și secară, care se ȋncadrează la codul NC 1002 90 00, prevăzute ȋn anexa I la Regulamentul CEE nr.2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun, așa cum a fost modificată prin Regulamentul de punere ȋn aplicare UE nr.927/2012 al Comisiei din 9 octombrie 2012.

Cota redusă de 5% se aplică asupa bazei de impozitare pentru livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite.Terenul pe care este construită locuința include și amprenta la sol a locuinței.

Constituie locuință livrată :

Livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept cămine de bătrâni și de pensionari;

Livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate de drept case de copii și centre de recuperare și reabilitare pentru minori cu handicap.

Livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 m2 , exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 380.000 lei, exclusiv taxa pe valoare adăugată, achiziționate de orice persoană necăsătorită sau familie;

Livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării ȋn vederea atribuirii de către acestea cu chirie subvenționată unor persoane sau familii a căror situație economică nu le permite accesul la o locuință ȋn proprietate sau ȋnchirierea unei locuințe ȋn condițiile pieței.

II.4. OPERAȚIUNI SCUTITE

Ȋn principiu, orice operațiune prevăzută la art.128-131 din Codul fiscal se cuprinde ȋn sfera de aplicare a TVA dacă este efectuată cu plată către o persoană impozabilă definită la art.127 din Codul fiscal, care acționează ȋn această calitate.

Codul fiscal cuprinde următoarele tipuri de scutiri:

Scutiri pentru operaținui din interiorul țării – art.141;

Scutiri pentru importuri de bunuri și pentru achiziții intracomunitare – art.142;

Scutiri pentru exporturi sau alte operațiuni similare , pentru livrări intracomunitare și pentru transportul internațional și intracomunitar – art.143;

Scutiri speciale legate de traficul internațional de bunuri – art.144;

Scutiri pentru intermediari art 1441;

Dacă nicio scutire de TVA nu este aplicabilă, operațiunea este taxabilă.

II.4.1. Obligații privind ȋnregistrarea ȋn scopuri de TVA. Regimul special de scutire

II.4.1.1. Ȋnregistrarea normală ȋn scopuri de TVA

Persoanele impozabile care au sediul activității ȋn România și realizează sau inteționează să realizeze o activitate economică care implică operațiuni taxabile, scutite de taxa pe valoare adăugată cu drept de deducere și/sau operațiuni rezultate din activități economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, ȋn cazul ȋn care aceste operațiuni ar fi fost realizate ȋn România, trebuie să solicite ȋnregistrarea ȋn scopuri de TVA la organul fiscal competent, astfel:

Dacă declară că urmează sa realizeze o cifră de afaceri care atinge sau depășește plafonul de scutire cu privire la regimul special de scutire pentru ȋntreporinderile mici;

Dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri inferioară plafonului de scutire, dar optează pentru aplicarea regimului normal de taxă;

Dacă ȋn cursul unui an calendaristic atinge sau depășește plafonul de scutire, ȋn termen de 10 zile de la sfărșitul lunii ȋn care a atins sau a depășit acest plafon;

Dacă cifra de afaceri realizată ȋn cursul unui an calendaristic este inferioară plafonului de scutire, dar optează pentru alicarea regimului normal de taxă;

Dacă efectuează operațiuni scutite de taxă și optează pentru taxarea acestora, confor art.141 alin.(3).

II.4.1.2. Ȋnregistrarea ȋn scopuri de TVA pentru achiziții intracomunitare sau servicii

Dacă nu sunt ȋnregistrate și nu au obligația să se ȋnregistreze normal ȋn scopuri de TVA (conform art.153 Codul fiscal), au obligația să solicite ȋnregistrarea ȋn scopuri de TVA pentru achiziții intracomunitare sau pentru servicii, următoarele persoane:

Persoana impozabilă care are sediul activității economice ȋn România și persoana juridică neimpozabilă stabilită ȋn România care efectuează o achiziție intracomunitară taxabilă ȋn România, ȋnainte de efectuarea achiziției intracomunitare, dacă valoare achiziției intracomunitare respective depășește plafonul pentru achiziții intracomunitare, ȋn anul calendaristic ȋn care are loc achiziția intracomunitară;

Persoana impozabilă care are sediul activității ȋn România dacă prestează servicii care au loc ȋn alt stat membru, pentru care beneficiarul serviciului este persoana obligată la plata taxei (servicii intracomunitare);

Persoana impozabilă care ȋși are stabilit sediul activității economice ȋn România dacă primește de la un prestator, persoană impozabilă stabilită ȋn alt stat membru, servicii pentru care este obligată la plata taxei ȋn România (servicii intracomunitare).

Persoanele care desfășoara astfel de operațiuni au următoarele obligații:

Ȋnscrierea ȋn Registrul Operatorilor Intracomunitari;

Depunerea Formularului (301) „Decont special de taxă pe valoare adăugată” și plata taxei. Decontul se depune pâna la data de 25 iclusiv a lunii următoare celei ȋn care ia naștere exigibilitatea operațiunilor efectuate. Formularul trebuie depus numai pentru perioadele ȋn care ia naștere exigibilitatea taxei.

Depunerea Formularului (390) VIES „Declarație recapitulativă privind livrările/achizițiile/prestările intracomunitare” – anexa 2. Acesta se depune lunar, până la data de 25 iclusiv a lunii calendaristice ȋn care ia naștere exigibilitatea taxei pentru operațiunile efectuate.

II.4.1.3 Regimul special de scutire

Regiomul special de scutire pentru ȋntreprinderile mici și mijlocii este reglementat de art.152 din Codul fiscal.

Persoanale impozabile stabilite ȋn România pot aplica regimul special de scutire dacă cifra de afaceri anuală este inferioară plafonului de scutire de 65.000 euro. Echivalentul ȋn lei al plafonului de 65.000 euro se determină ȋn funcție de cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României la data aderării și se rotunjește la următoarea mie. Plafonul ȋn lei astfel determinat este de 220.000 lei. Acest plafon se aplică și persoanelor care ȋncep activitatea ȋn decursul unui an calendaristic.

Cifra de afaceri care șervește drept referință pentru aplicarea regimului special de scutire estet constituită din valoarea totală a:

Livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii efectuaten ȋn cursul unui an calendaristic care ar fi taxabile dacă nu ar fi desfășurate de o mică ȋntreprindere;

Operațiunilor rezultate din activități economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind ȋn străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, ȋn cazul ȋn care aceste operațiuni ar fi fost realizate ȋn România;

Operațiunilor scutitecu drept de deducere și anumitor operațiuni scutite fără drept de deducere (servicii de natură financiar-bancară, operțiunile de asigurare și/sau reasigurare, arendare, concesionare, ȋnchiriere și leasingul de bunuri imobile, livrări de construcții și terenuri) dacă acestea nu sunt accesorii activității principale.

Nu sunt incluse ȋn cifra de afaceri:

Livrările de active fixe corporale sau necorporale;

Livrările intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite de TVA.

Persoanele care aplică regimul special de scutire:

Nu au dreptul la deducerea taxei aferente achizițiilor;

Nu au voie să menționeze taxa pe factură sau alt document;

Au obligația să țină evidența:

livrăilor de bunuri și a prestărilor de servicii care ar fi taxabile dacă nu s-ar aplica regimul de scutire – cu ajutorul Jurnalului pentru vânzări – anexa 3 , și a

bunurilor și a serviciilor taxabile achiziționate – cu ajuotrul jurnalului pentru cumpărări. Modelele orientative ale acestor jurnale se regăsesc ȋn anexele nr.1-2 la Ordinul Ministerului Economiei și Finanțelor nr.1372/2008 privind organizarea evidenței ȋn scopul taxei pe valoare adăugată, conform art.156 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal – anexa 4.

Au obligația să depună Formularul 392B „Declarație informativă privind livrările de bunuri, prestările de servicii și achizițiile efectuate ȋn anul…” pâna la data de 25 februarie inclusiv, a anului următor celui de raportare.

Persoanele impozabile ȋnregistrate ȋn scopuri de TVA care ȋn cursul anului calendaristic preceden nu depășesc plafonul de scutire (65.000 euro) pot solicita scoaterea din evidența persoanleor ȋnregsitrate ȋn scopuri de TVA ȋn vederea aplicării regimului special de scutire, cu condiția ca la data solicitării să nu fi depășit plafonul de scutire pentru anul ȋn curs.

Solicitarea se poate depune la organele fiscale competente ȋntre datele de 1 sia 10 ale fiecărei luni următoare perioadei fiscale aplicate de persoana impozabilă. Anularea va fi valabilă de la data comunicării deciziei privind anularea Inregistrării ȋn scopuri de TVA. Solicitarea se face prin completarea și depunerea , la organul fiscal competent, a Formularului (096) „Declarație de mențiuni privind anularea ȋnregsitrării ȋn scopuri de TVA ȋn cazul persoanelor, ȋnregistrate ȋn scopuri de TVA conform art.153 din Codul fiscal, care ȋn cursul unui an calendaristic nu depășesc plafonul de scutire prevăzut la rt.152 din Codul fiscal” – anexa 5.

Persoanlele impozabile care solicită scoaterea din evidență au obligația să depună ultimul decont de TVA, indiferent de perioada fiscală, până la data de 25 a lunii următoare celei ȋn care a fost comunicată decizia de anulare a ȋnregsitrării ȋn scopuri de TVA. Ȋn ultimul decont de TVA depus, acestea au obligația să evidențieze valoarea rezultată ca urmare a efectuării tuturo ajustărilor de taxă, conform Titlului VI din Codul fiscal.

II.5. PRO RATA, DEDUCEREA TVA

II.5.1. Dreptul de deducere

Dreptul de deucere a taxei pe valoare adăugată reprezintă dreptul prevăzut de lege pentru persoanele impozabile, beneficiare ale livrării de bunuri și prestărilor de servicii, de rambursare a taxei pe valoare adăugată aferentă operațiunilor de livrare și prestare a serviciilor.

Este deductibilă taxa aferentă achizițiilor dacă acestea sunt destinate utilizării ȋn folosul următoarelor operțiuni:

Operațiuni taxabile;

Operațiuni rezultate din activităti economice pentru care locul/prestării se consideră ca fiind străinatatea, dacă taxa ar fi deductibilă, ȋn cazul ȋn care aceste operațiuni ar fi fost realizate ȋn România;

Operațiuni scutite de taxă cu drept de deducere (art.143, 144 și 1441 din Codul fiscal);

Operațiuni scutite de taxă, conform art.141 alin.(2) lit.a) pct.1-5 și lit. b), ȋn cazul ȋn care cumpărătorul ori clientul este stabilit ȋn afaraComunitătii sau ȋn cazul ȋn care aceste operațiuni sunt ȋn legătură directă cu bunuri care vor fi exportate ȋntr-un stat ȋn afara Comunității, precum și ȋn cazul operațiunilor efectuate de intermediari care acționează ȋn numele și ȋn contul altei persoane, atunci când aceștia intervin ȋn derularea unor astefl de operațiuni;

Operațiunile prevăzute la art.128 alin.(7) și la art. 129 alin. (7), dacă taxa s-ar fi aplicat transferului respectiv.

Orice persoană impozabilă ȋnregistrată ȋn scopuri de TVA, conform art.153, are dreptul să scadă din valoare totală a texei colectate, pentru o perioadă fiscală, valoare totală a texei pentru care, ȋn aceeași perioadă fiscală, a luat naștere și poate fi exercitat dreptul de deducere.

Dacă nu sunt ȋndeplinite condițiile și formalitățile de exercitare a dreptului de deducere ȋn perioada fiscală de declarare sau ȋn aczul ȋn care nu s-au primit documentele de justificare a taxei pe valoare adăugată, persoana impozabilă iși poate exercita dreptul de deducere prin decontul perioadei fiscale ȋn care sunt ȋndeplinite aceste condiții și formalităti sau printr-un decont ulterior, dar nu mai mult de 5 anu consecutivi, incepând cu data de 1 ianuarie a anului ce urmează celui ȋn care a luat naștere dreptul de deducere. Dreptul de deucere ia naștere la momentul exigibilității taxei.

Dreptul de deducere a TVA aferente achizițiilor efectuate de o persoană impozabilă de la o persoană impozabilă care aplică sistemul TVA la ȋncasare, este amânat până la data la care taxa aferentă bunurilor și serviciilor care i-au fost livrate/prestate a fost plătită furnizorului/prestatorului său.

Dreptul de deducere a TVA aferentA achizițiilor efectuate de o persoană impozabilă care aplică sistemul TVA la ȋncasareeste amânat până ȋn momentul In care taxa aferentă bunurilor și serviciilor care i-au fost livrate/prestate a fost plătită furnizorului/prestatorului său, chiar dacă o parte din operațiunile realizate de persoana impozabilă sunt excluse de la aplicarea sistemului TVA la ȋncasare. Aceste prevederi nu se aplică pentru achizițiile intracomunitare de bunuri/servicii pentru care se aplică taxarea inversă.

II.5.2. Limitări speciale ale dreptului de deducere

Este limitat la 50% dreptul de deucere a taxei aferente cumpărării, achiziției intrecomunitare, importului, ȋnchirierii sau leasingului de vehicule rutiere motorizate și a taxei aferente cheltuielilor legate de vehicule aflate ȋn proprietatea sau folosința persoanei impozabile, ȋn care vehiculele nu sunt utilizate exclusiv ȋn scopul activității economice.

Restricția nu se aplică vehiculelor motorizate având o masă totală maximă autorizată care depășește 3.500 kg sau mai mult de 9 scaune, inclusiv scaunul soferului. De asemenea, restricția nu se aplică următoarelor categorii de vehicule rutiere motorizate:

Vehicule utilizate exclusiv pentru servicii de urgență, servicii de pază și protecție și servicii de curierat;

Vehicule utilizate de agenții de vânzări și de achiziții;

Vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de taximetrie;

Vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru instruire de către școlile de șoferi;

Vehiculele utilizate pentru ȋnchiriere sau a căror folosință este transmisă ȋn cadrul unui contract de leasing financiar sau operațional;

Vehiculele utilizate ca mărfuri ȋn scop comercial.

Cheltuielile legate de vehiculele aflate ȋn proprietatea sau ȋn folosințapersoanei impozabile reprezintă orice cheltuieli direct atribuibile unui vehicul, cum sunt cheltuielile de reparații, de ȋntreținere, cheltuielile cu lubrifianți, cu piese de schimb, cheltuielile cu combustibilul utilizate pentru funcționarea vehiculului.

Limitarea dreptului de deducere a TVA nu se aplică ȋn cazul ȋn care vehiculele respctive sunt utilizate exclusiv ȋn scopul desfășurării activității economice a societății sun sunt utilizate ȋn activitătile exceptate.

Pentru exercitarea dreptului de deducere a TVA, persoanele impozabile trebuie să dețină exemplarele originale ale documentelor prevăzute de lege, ȋn funcție de operațiunile efectuate (factură, autofactură, declarația vamală de import, dovada plății ȋn cazul achizițiilor efectuate de către persoanele impozabile obligate la aplicarea sistemului TVA la ȋncasare).

II.6. MĂSURI DE SIMPLIFICARE – TAXARE INVERSĂ

Operațiunile supuse taxării inverse sunt:

Livrarea de deșeuri feroase și neferoase, de rebuturi feroase și neferoase, inclusiv livrarea de produse semifinite rezultate din prelucrarea, fabricarea sau topirea acestora;

Livrarea de reziduuri și alte materiale reciclabile alcătuite din metale feroase și neferoase , aliajele acestora, zgură, cenușă și reziduri industriale ce conțin metale sau aliajele lor;

Livrarea de deșeuri de materiale reciclabile și materiale reciclabile uzate constând ȋn hârtie, carton, material textil, cabluri, caucuiuc, plastic, cioburi de sticlă și sticlă;

Livrarea materialelor enunțate mai sus după prelucrarea lor/transformarea acestora prin operațiuni de curățare, polizare, selectie, tăiere, fragmentare, presare sau turnare ȋn lingouri, inclusiv a lingourilor de metale neferoase pentru obținerea cărora s-au adăugat alte elemente de aliere;

Livrarea de masă lemnoasă și materiale lemnoase, astfel cum sunt definite prin Legea nr.46/2008 – Codul silvic;

Livrarea următoarelor cereale și plante tehnice, care figurează ȋn nomenclatura combinată stabilită prin Regulamentul (CEE) nr.2658/87 sl Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun: 1001 10 00 – grâu dur; 1001 90 10 – Alac( Triticum spelta), destinat ȋnsămânțării; ex 1001 90 91 – grâu comun destinat ȋnsămânțării; ex 100190 99 – Alt alac (Triticum spelta) și grâu comun, nedestinate ȋnsămânțării; 1002 00 00 –secara; 1003 00 – orz; 1005 – porumb; 1201 00 – boabe de soia, chiar sfărâmate; 1205 – semințe de rapiță sau de rapiță șălbatică, chiar sfărâmate; 1206 00 semințe de floarea soarelui, chiar sfărâmate; 1212 91 – sfeclă de zahăr;

Transferul de certificate verzi;

Livrarea de energie electrică către un comerciant persoană impozabilă, stabilit ȋn România. Comerciantul persoană impozabilă a cărei activitate principală, ȋn ceea ce priveștecumpărările de energie electrică, o reprezintă revânzarea acesteia Si al cărei consum propriu de energie electrică este neglijabil, adică un consum de maximum 1% din energia electrică cumpărată ȋn perioada ianuarie-noiembrie a fiecărui an calendaristic. Se consioderă că are calitatea de comerciant și cumpărătorul care ȋndeplinește cumulativ următoarele condiții:

deține o licență valabilă de furnizare a energiei electrice, eliberată de Autoritatea Națională de Reglementare ȋn Domeniul Energiei, care face dovada că respectivul cumpărător este un comerciant de energie electrică;

activitatea sa principală, ȋn ceea ce privește cumpărările de energie electrică, o reprezintă revânzarea acesteia și consumul său propriu din energia electrică cumpărată este neglijabil. Ȋn acest sens, trebuie să depună la organul fiscal competent, până pe data de 10 decembrie a fiecarui an, o declarație pe propria răspundere din care să rezulte că ȋndeplinește această condiție, care este valabilă pentru toate achizițiile de energie electrică efectuate ȋn anul calendaristic următor. Adminitrația Națională de Administrare Fiscală are obligația să afișeze pe site-ul său, cel târziu până pe data de 31 decembrie a fiecărui an, lista persoanelor impozabile care au depus declarațiile respective. Pentru achizițiile de energie electrică efectuate ȋn anul ȋn care cumpărătorul obține o licență valabilă de furnizare a energiei electrice, eliberată de Autoritatea Națională de Reglementare ȋn Domeniul Energiei, care face dovada că respectivul cumpărător este un comerciant de energie electrică, cumpărătorul trebuie să transmită vânzătorului o declarație pe propria răspundere din care să rezulte că activitatea sa principală, ȋn ceea ce privește cumpărările de energie electrică, o reprezintă revânzarea acesteia și consumul său propriu estimat din energia electrică cumpărata este neglijabil, care este valabil până la data de 31 decembrie a anului respectiv.

Măsurile de simplificare se aplică doar pentru operațiunile realizate ȋn interiorul țării, respectiv operațiuni ȋntre persoane care sunt ȋnregsitrate ȋn scopuri de TVA conform art.153, care au locul livrării sau locul prestării ȋn România conform art.132, respectiv art.133 din Codul fiscal, și sunt operațiuni taxabile conform titlului VI din Codul fiscal.

Pentru aceste livrări de bunuri, incluisiv pentru avansurile ȋncasate, furnizorii emit facturi fara TVA, ȋn care ȋnscriu o mențiune referitoare la faptul că au aplicat taxarea inversă.

TVA se calculează de către beneficiar și se ȋnscrie ȋn facturi și ȋn jurnalul de cumpărări, fiind preluată atât ca taxă colectată, cât și ca taxă deductibilă ȋn decontul de TVA.

Ȋnregistrarea taxei de către cumpărător atât ca TVA colectată, cât și ca TVA deductibilă ȋn decontul de TVA, estet denumită autolichidarea taxei pe valoare adăugată. Colecatarea taxei pe valoare adăugată la nivelul taxei deductibile este asimilată cu plata taxei către furnizor/prestator.

II.7. OBLIGAȚII DE RAPORTARE A TVA

Cu ocazia primei ȋnregsitrări fiscale, persoana juridică, asocieri sau alte entități fără personalitate juridică, au obligația completării și depunerii Formularului 010 – Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni 

pentru persoane juridice, asocieri și alte entități fără personalitate juridică -anexa 6.

Declarația se depune direct sau prin reprezentant/ȋmputernicit legal la registratura organului fiscal competent ori la poștă prin scrisoare recomandată, la termenele stabilite de legislația ȋn vigoare.

Ca regulă generală, pentru livrările de bunuri și prestările de servicii pentru care locul livrării, se condsideră a fi ȋn România, facturarea se efectuează ȋn conformitate cu prevederile art.155 din Codul fiscal. Pentru aceste operațiuni, persoana impozabilă are obligația de a emite o factură cel târziu până ȋn cea d-ea cincisprezecea zi a lunii următoare celei ȋn care are loc livrarea bunurilor/prestarea serviciilor. De asemenea, trebuie emisă o factură pentru suma avansurilor ȋncasate ȋn legătură cu o livrare de bunuri/prestare de servicii cel târziu până ȋn cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei ȋn care s-au ȋncasat avansurile.

Pentru livrările intracomunitare de bunuri scutite de TVA, persoana impozabilă are obligația de a emite o factură cel târziu până ȋn cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei ȋn care ia naștere faptul generator al taxei.

Pentru livrările de bunuri și prestările de servicii pentru care locul livrării, respectiv prestării, nu se consideră a fi ȋn România, facturarea face obiectul normelor aplicabile ȋn statele membre ȋn care are loc livrarea de bunuri/prestarea de servicii.

Ca regulă generală, perioada fiscală este luna calendaristică.

Pentru persoanele impozabile care ȋn cursul anului calendaristic precedent au realizat o cifră de afaceri din operațiuni taxabile și/sau scutite cu drept de deducere și/sau neimpozabile ȋn România care nu au depășit plafonul de 100.000 euro al cărui echivalent ȋn lei se calculează pe baza cursului de schimb comunicat de BNR valabil pentru data de 31 decembrie a anunului precedent, perioada fiscală este trimestrul calendaristic, cu excepția situației ȋn care persoana impozabilă a efectuat ȋn cursul anului calendaristic precedent una sau mai multe achiziții intracomunitare de bunuri.

Persoanele care au obligația deconturilor trimestriale care ȋn cursul anului precedent au depășit plafonul, vor depune la organele fiscale competente declarația de mențiuni, in teremnul prevăzut de Codul de procedură fiscală.

Persoana impozabilă care are obligația depunerii deconturilor trimestriale, trebuie să depună la organele fiscale competente, până la data de 25 ianuarie inclusiv, o declarație de mențiuni ȋn care să ȋnscrie cifra de afaceri din anul precedent și o mențiune referitoare la faptul că nu a efectuat achiziții intracomunitare de bunuri ȋn anul precedent (Formularul 094 „Declarație privind cifra de afaceri ȋn cazul persoanelor impozabile pentru care perioada fiscală este trimestrul calendaristic și care nu au efectuat achiziții intrecomunitare de bunuri ȋn anul precedent”) – anexa7 .

Plata TVA-ului se efectuează până la data la care persoanele impozabile au obligația depunerii unuia dintre deconturile de TVA.

Prin excepție, persoanele impozabile ȋnregistrate normal ȋn scopuri de TVA, evidențiază ȋn decontul de TVA (formularul 300) atât ca taxă colectată, cât și ca taxă deductibilă, ȋn limitele și ȋn condițiile prevăzute de lege, taxa aferntă achizițiilor intracomunitare, bunurilor și serviciilor achiziționate ȋn beneficiul său, pentru care respectiva persoană este obligată la plata taxei.

Taxa pentru importul de bunuri, cu excepția importurilor scutite de taxă, se platește la organul vamal ȋn conformitate cu reglementările ȋn vigoare privind plata drepturilor de import.

Până la data de 31 decembrie 2016 inclusiv, nu se face plata efectivă la organele vamale de către persoanele impozabile ȋnregistrate ȋn scopuri de TVA conform art.153, care au obținut certificat de amânare de la plată, ȋn condițiile stabilite prin ordin al ministrului finanțelor publice. Ȋncepând cu 01 ianuarie 2017 nu se face plata efectivă la organele vamale de către toate persoanele impozabile ȋnregistrate ȋn scopuri de TVA conform art.153.

Persoanelor impozabile ȋnregistrate normal ȋn scopuri de TVA le revin următoarele obligații:

să țină evidențe corecte și complete ale tuturo operațiunilor efectuate ȋn desfășurarea activității lor economice;

să solicite ȋnscrierea ȋn Registrul Operatorilor Intracomunitari ȋnaintea efectuării de operațiuni intracomunitare;

să determine valoarea taxei datorate ȋn România;

să efectueze plata TVA dataorată, conform decontului de TVA, către oganele fiscale, cel tărziu pâna la data de 25 a lunii următoare celei ȋn care se ȋncheie perioada fiscală respectivă;

să depună Declarația recapitulativă privind livrările/achizițiile/prestările intracomunitare (Formularul 390) pentru operațiunile intracomunitare (livrări intracomunitare scutite de TVA, achizții intracomunitare de bunuri taxabile, prestări și achizții de servicii intracomunitare, altele decât cele scutite de TVA), până la data de 25 inclusiv a lunii următoare lunii calendaristice ȋn care a luat naștere exigibilitatea taxei pe valoare adăugată;

să depună Formularul 394 – anexa 8 – pentru livrările de bunuri, prestările de servicii și achizițiile de bunuri și servicii realizate pe teritoriul României;

să depună Formularul 392A „Declaratie informativă privind livrările de bunuri și prestările de servicii efectuate ȋn anul …„- anexa 9 – până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor celui de raportare. Formularul se depune și pentru cifra de afaceri 0;

pentru comerțul intracomunitar de bunuri, persoanele impozabile depun și declarația Intrastat ȋn condițiile reglementate de Norma de completare a Declarației statistice Intrastat, aprobată prin OINS nr.1.948/2012.

să depună decontul de TVA -Formularul 300 la organele fiscale competente, cel tărziu până la data de 25 a lunii următoare celei ȋn care se ȋncheie perioada fiscală respectivă;

Persoanele impozabile ȋnregistrate ȋn scopuri de TVA conform art.153 din Codul Fiscal depun formularul (300) „Decont de taxă pe valoarea adăugată”ȋn format PDF, cu fișier XML atașat, la organul fiscal competent, pe suport CD, insoțit de formatul hârtie , semnat și ștampilat sau prin mijloace electronice de transmitere la distanță , potrivit legii. Formularele se completează cu ajutorul programelor de asistență existente pe portalul Agenției Naționale de Administrare Fiscală –anexa 10.

Ȋn formularul (300)”Decont de taxă pe valoarea adăugată” nu se inscriu taxa pe valoarea adăugată din facturile de executare silită, de către persoanele abilitate prin lege să efectueze vânzarea bunurilor supuse executării silite și nici taxa pe valoarea adăugată pentru care se află ȋn derulare o ȋnlesnire la plată.

Documentele primite după data ȋntocmirii decontului aferent lunii sau perioadei ȋn care bunurile au fost recepționate se includ ȋn deconturile ȋntocmite pentru lunile următoare.

Nu se admit ȋntocmirea și depunerea de deconturi rectificative pentru corectarea datelor din deconturile anterioare. Deconturile de taxă pe valoarea adăugată pot fi corectate din punct de vedere al erorilor materiale de către organul fiscal competent, la inițiativa acestuia sau la solicitarea persoanei impozabile. Erorile materiale ce pot fi corectate sunt de tipul:

erori de transcriere: preluarea eronată a datelor din jurnal, inversarea unor cifre din sumele trecute ȋn decont, preluarea eronată a datelor din decontul perioadei fiscale anterioare;

ȋnregistrarea ȋn decont a diferențelor de taxă pe valoarea adăugată de plată, constatate de organele de control, contrar reglementărilor ȋn materie;

erori provenind din ȋnscrierea ȋn decontul de taxă pe valoarea adăugată a sumelor solicitate la rambursare ȋn perioada anterioară.

Corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată se poate face ȋn cadrul termenului de prescripție de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui ȋn care a fost depus decontul supus corectării. Corectarea decontului de taxă pe valoare adăugată , potrivit celor de mai sus, nu este posibilă pentru perioadele fiscale care au fost supuse inspecției fiscale sau pentru care este ȋn curs de derulare o inspecție fiscală.

Dacă este din inițiativa organului fiscal, corectare erorilor materiale se poate efectua astfel:

ȋn cazul ȋn care ȋn decontul depus se poate identifica tipul erorii , corectarea se va efectua, din propie inițiativă , de compartimenul de specialitate;

dacă ȋn decont se contată erori a căror cauză nu poate fi stabilită, compartimentul de specialitate va notifioca ȋn scris persoana impozabilă și va solicita prezență acesteia la sdiul său, cu documente justificative, pentru a oferii informații și lămuriri necesare corectării erorilor semnalate. Solicitarea trebuie sa cuprindă ȋn mod obligatoriu: data, ora și locul stabilite pentru prezența persoanei impozabile, baza legală a solicitări, scopul solicitării, documentele care urmaeză să le prezinte persoana impozabilă, necesare corectării erorilor.

Dacă ȋnsa, corectarea erorilor din decontul de taxă pe valoarea adăugată se face la solicitarea persoanei impozabile, se procedează astfel:

persoana impozabilă trebuie să să depună solictarea de corectare a erorilor materiale la registratura organului fiscal competent sau la poștă, prin scrisoare recomandată;

compartimentul de specialitate va comunica ȋn scris persoanei impozabile data, ora și locul la care trebuie să se prezinte, precum și documentele necesare justificării erorilor.

Compartimentul de specialitate, pe baza constatărilor proprii sau ȋn baza documenetelor prezentate de perosana impozabilă, ȋntocmește un referat ȋn care ȋnscrie constările referitoare la erorile pentru care s-a solicitat corectarea decontului de taxă pe valoarea adăugată. Ȋn baza referatului, organul fiscal ȋntocmește decizia de corectare, care este structurata conform modelului decontului de taxă pe valoarea adăugată ȋn vigoare la data la care se referă decontul ȋntocmit eronat și se completează numai la rândurile care au suferit modificări cu diferențele ȋn plus sau ȋn minus față de suma declarată inițial.

Decizia de corectare se ȋntocmește ȋn două exemplare, dina care unul se comunică plătitorului și celălalt se arhivează la dosarul fiscal al acestuia.

Persoanele impozabile ȋnregistrate conform art. 153^1 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, care realizează achiziții intracomunitare de bunuri taxabile, altele decât mijloacele de transport noi și roduse accizabile, au obligația completării și depunerii Formularului 301 – „Decont special de taxă pe valoarea adăugată” –anexa 11. Ȋn această categorie de contribuabili se includ:

persoanele impozabile care realizează numai livrări de bunuri sau prestări de servicii pentru care taxa nu este deductibilă si persoanele impozabile supuse regimului special de scutire pentru ȋntreprinderile mici prevăzute la art. 152 din Codul fiscal, care nu sunt ȋnregistrate ȋn scopuri de TVA și nici nu au obligația de a se ȋnregistra, conform art. 153 din Codul fiscal, dar care sunt ȋnregistrate conform art. 153^1 al aceluiași cod.

Persoanele juridice neimpozabile, care sunt ȋnregistrate ȋn scopuri de TVA conform art. 153^1 din Codul fiscal.

Formularul 306 – Cerere privind utilizarea ca perioadă fiscalăpentru TVA a semestrului sau a anului calendaristic (OPANAF 6/2010), se depune la organul fiscal ȋn a cărei rază teritorială se află contribuabilul, până la data de 25 februarie a anului pentru care se exercită opțiunea – anexa 12.

Conform OPANAF 2223/2013, Formularul 307 – Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată – anexa 13, se completează și se depune de către:

persoana impozabilă, beneficiară a transferului de active în calitate de succesor al cedentului în ceea ce privește ajustarea dreptului de deducere, dacă nu este înregistrată în scopuri de TVA  și nici nu se înregistrează în scopuri de TVA ca urmare a transferului;

locatarul/utilizatorul activelor corporale fixe achiziționate printr-un contract de leasing, dacă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor are loc după scoaterea din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA a locatarului/utilizatorului;

persoana impozabilă pentru care înregistrarea în scopuri de TVA a fost anulată, care a efectuat ajustări incorecte sau nu a efectuat ajustările de taxă;

persoana impozabilă pentru care înregistrarea în scopuri de TVA a fost anulată, și care  nu a efectuat ajustările de taxă prevăzute de lege în ultimul decont depus înainte de scoaterea din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA sau a efectuat ajustări incorecte sau trebuie să efectueze regularizările/ajustările legale  pentru operațiuni realizate înainte de anularea înregistrării.

Declarația privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 153 alin. (9) lit. a) – e) sau g) din Codul fiscal (OPANAF 2224/2013) – Formularul 311 – anexa 14, se depune de către:

de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de TVA a fost anulat din oficiu și care efectuează livrări de bunuri/prestări de servicii și/sau achiziții de bunuri și/sau de servicii pentru care sunt obligate la plata taxei, pentru care există obligația plății taxei colectate;

de către persoanele impozabile care se află în situațiile prevăzute la art. 11 alin. (11) și (13) din Codul fiscal și al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat din oficiu, în situația în care acestea efectuează, după anularea înregistrării în scopuri de TVA, livrări de bunuri prin organele de executare silită;

de către persoanele impozabile care au aplicat sistemul TVA la încasare și al căror cod de înregistrare în scopuri de TVA a fost anulat din oficiu, pentru livrări de bunuri/prestări de servicii efectuate înaintea anulării înregistrării în scopuri de TVA, dar a căror exigibilitate intervine în perioada în care persoanele impozabile nu au un cod valabil de TVA;

de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de TVA a fost anulat la cerere, care au aplicat sistemul TVA la încasare și care au efectuat livrări de bunuri/prestări de servicii înainte de anularea înregistrării în scopuri de TVA, dar a căror exigibilitate de taxă a intervenit în perioada în care persoanele impozabile nu au un cod valabil de TVA.

Formularul 318 – Cerere de rambursare a taxei pe valoarea adăugată pentru persoanele impozabile stabilite în România, depusă potrivit art. 147^2 alin. (2) din Codul fiscal (OPANAF 59/2014) – anexa 15,  se depune de către persoanele impozabile stabilite în România, pentru rambursarea TVA achitate de acestea pentru bunurile mobile care le-au fost livrate sau serviciile care au fost prestate în beneficiul lor în statul membru în care taxa a fost încasată, precum și a taxei achitate pentru importul bunurilor în respectivul stat membru. Cererea se depune până cel târziu la data de 30 septembrie a anului calendaristic care urmează perioadei de rambursare.   

Declarația de ajustare a pro-ratei potrivit dispozițiilor art. 147^2 alin. (2) din Codul fiscal și ale pct. 49 alin. (8) din normele metodologice (OPANAF 59/2014) – Formularul 319 se depune în cazul în care, ulterior depunerii unei cereri de rambursare, pro-rata de deducere se modifică, ca urmare a calculului pro-ratei definitive conform art. 147 alin. (8) din Codul fiscal, pentru a rectifica suma solicitată sau deja rambursată –anexa 16.

III. STUDIU DE CAZ. PREZENTAREA FIRMEI

III.1. ISTORIC

Firma AGRIS GRUP SRL și-a ȋnceput activitatea ȋn anul 2009, fiind o companie recunoscută la nivel național pentru parteneriatele sale, care ȋn timp au dus la dezvoltarea unor afaceri profitabile și de lungă durată ȋn domeniul agricol.

În decursul timpului colaboratorii și clienții au avut ocazia de a se convinge de calitatea produselor comercializate precum și de cea a serviciilor, portofoliul clienților fiind ȋntr-o continuă creștere.

Societatea acordă o atenție deosebită tuturor clienților, oferind un răspuns prompt cerințelor. Echipa s-a extins de la an la an la nivel național, reprezentanții societății fiind prezenți ȋn cele mai importante punct de interes, pentru a satisface și a ȋndeplini toate cerințele clienților, ȋntr-un timp cât mai scurt dând dovadă de profesionalism.

Dintre activitățile desfășurate de AGRIS GRUP SRL, aminitim:

achiziționare de cereale, semințe de cereale, plante tehnice, semințe și pesticide;

servicii de depozitare a cerealelor ȋn silozuri in scopul de a oferi clienților cele mai bune metode de depozitare;

servicii de transport rutier;

servicii de inspecție și control pentru calitatea mărfurilor.

AGRIS GRUP SRL are sediul social ȋn Constanța, Str. nr.3 și este persoană juridica română, având forma de societate cu răspundere limitată cu doi asociați persoane fizice, desfășurându-și activitatea ȋn conformitate cu legile române .

Conform actului constitutiv conducerea și administrarea societății este asigurată pe perioadă nedeterminată de Dl. Popescu Ion, care ȋn această calitate, are următoarele drepturi și obligații: ȋntocmește Regulamentul de ordine interioară al societății, ȋntocmește bugetul de venituri și cheltuieli, bilanțul și contul de profit și pierdere, angajează pe bază de contract de muncă personalul societății, decide cu privire la orice operațiune comercială ce privește buna funcționare a societății, decide ȋn privința modificărilor aduse actului constitutiv.

Conform aceluiași act majorarea sau reducerea capitalului social poate fi facută pe baza hotărârii asociaților , cu respectarea legii.

Majorarea capitalului social se va face și prin cooptarea de noi asociați (persoane juridice sau fizice), individual și succesiv, noi aporturi ale asociatului unic, din rezerve.
Ȋn cazul majorării capitalului social ȋn cazul cooptării de noi asociati, cheltuielile aferente modificării revin integral noului (noilor) asociați.
Reducerea capitalului social se hotărăște de către asocați până la limita minimă admisă de lege.
Părțile sociale pot fi transmise și către terțe persoane străine de societate, pe baza hotărârii unicului asociat,cu respectarea legii.
Ȋn cazul dobândirii parților sociale prin succesiune, societatea va putea funcționa cu moștenitorii care consimt sau se va proceda la plata parților sociale deținute de autor către aceștia conform ultimului bilanț aprobat.

III.2 ACTIVE, PIAȚA, CAEN

Principalul obiect de activitate al societății este, conform clasificării statistice naționale a activitătilor economice ȋn România (CAEN) – 4621 Comerț cu ridicata al cerealelor, semințelor, furajelor și tutunului neprelucrat .

Firma operează pe plan național, fiind recunoscută pe plan local datorită expansiunii foarte rapide ȋn cei 5 ani de activitate.

Seriozitatea și serviciile de calitate, promptitudinea și calitatea excepțională a marfurilor tranzacționate, au poziționat firma printre primii jucători pe piață, ȋn domeniul agricol.

Partenerii sunt deopotrivă persoane juridice și fizice, alese cu atenție, plasând ȋn centrul atenției clientul cu necesitățile și dorințele sale.

Societatea tranzacționeaza produse cerealiere, ȋnsa asigură acolo unde există cerere și servicii de transport.

De-a lungul anilor, societatea a căutat sa fie intr-o permanentă competitivitate ȋn domeniul agricol și s-a preocupat permanent de menținerea partenerilor tradiționali, de căștigarea unor noi segemente de piață, prin acțiuni de publicitatea dar și marketing propriu.

III.3. POLITICI ȘI PRACTICI CONTABILE PRIVIND TVA LA SC A SRL

III.3.1. Generalități

Societatea AGRIS GRUP SRL organizează și conduce contabilitatea financiara, potrivit Legii contabilității nr.82/1991 republicată, cu modificările și completările ulterioare și contabilitatea de gestiune confrom prevederilor O.M.F.P. 1.826/2003 pentru aprobarea Precizărilor privind unele măsuri referitoare la organizarea și consucerea contabilității de gestiune.

Contabilitatea de financiară asigură ȋnregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la poziția financiară, performanța financiară și alte informații referitoare la activitatea desfășurată.

Răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității revine administratorului.

Ȋn cadrul societății contabilitatea se organizează și se conduce pe bază de contract de prestări de servicii ȋn domeniul contabilității, ȋncheiat cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România.

Contabilitatea se ține ȋn limba română, ȋn compartimente distincte conduse de directorul economic.

Registrele de contabilitate obligatorii utilizate sunt: Registrul-Jurnal, Registrul-Inventar și Cartea Mare. Ȋntocmirea, editarea și păstrarea registrelor de contabilitate se efectuează conform normelor elaborate de Ministreul Finanțelor Publice.
Manualul de proceduri contabile este acela de a stabili politicile, principiile și tratamentele contabile aplicate de societate la conducerea contabilității și ȋntocmirea situațiilor financiare anuale.

Manualul cuprinde reguli de recunoaștere, evaluare la momentul recunoașterii, evaluare la data bilanțului precum și la ieșirea din gestiune a elementelor de natura activelor și datoriilor precum și regulile privind recunoașterea și evaluarea veniturilor și a cheltuielilor.

Politicile contabile cuprinse ȋn manualul de proceduri contabile sunt elaborate ȋn conformitatea cu prevederile:

Legii contabilității nr.82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

O.M.F.P. nr.3.055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene;

O.M.F.P. nr. 2.869/2010 pentru modificarea și completarea unor reglementări contabile;

O.M.F.P. nr.2.382/2011 pentru completarea unor reglementări contabile;

O.M.F.P. nr.2.861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii;

O.M.F.P. nr.1.826/2003 pentru aprobarea Prezizărilor privind unele măsuri referitoare la organizarea și conducerea contabilității de gestiune;

O.M.E.F. nr.3.512/2008 privind documentele financiar contabile, cu modificările și completările ulterioare.

III.3.2. Principii contabile generale

Principiile contabile generale care stau la baza ȋnregistrării ȋn contabilitate a operațiilor, tranzacțiilor, a evaluării elementelor prezentate ȋn situațiile financiare anuale precum și la ȋntocmirea situațiilor financiare anuale sunt următoarele:

Pricipiul continuității activității, conform căruia societatea ȋși continuă ȋn mod normal duncționarea, fără a intra ȋn stare de lichidare sau reducere semnificaivă a activității;

Principiul permanenței metodelor. Metodele de evaluare și politicile contabile, se aplică ȋn mod consecvent de la un exercițiu financiar la altul;

Principiul prudenței confrom căruia, activele și veniturile nu trebuie să fie supraevaluate, iar datoriile și cheltuielile, subevaluate.

Princiupiul independenței execrițiului. Sunt evidențiate veniturile și cheltuielile aferente exercițiului financiar, indiferent de data ȋncasării veniturilor sau data plății cheltuielilor;

Principiul evaluării separate a elementelor de activ și de datorii potrivit căruia, componentele elementelor de active și de datorii trebuie evaluate separat.

Principiul intangibilității potrivit căruia bilanțul de deschidere pentru fiecare exercițiu financiar trebuie să corespundă cu bilanțul de ȋnchidere al exercițiuluifinanciar precedent.

Principiul necompensării potrivit căruia orice compensare ȋntre elementele de active și datorii sau ȋntre elementele de venituri și cheltuieli este interzisă.

Principiul pragului de semnificație.

III.3.3 Reguli generale de evaluare

Elementele prezentate ȋn situațiile financiare anuale se evaluează ȋn general, pe baza principiului costului de achiziție sau al costului de producție.

La data intrării ȋn societate, bunurile se evaluează și se ȋnregistrează ȋn contabilitate la valoare de intrare, care se stabilește astfel:

La cost de achiziție – pentru bunurile procurate cu titlu oneros;

La cost de productie – pentru bunurile produse de enititate;

La valoarea de aport, stabilită ȋn urma evaluării – pentru bunurile reprezentând aport la capitalul social;

La valoarea justă – pentru bunurile obținute cu titlu gratuit.

Cu ocazia inventarierii, evaluarea elementelor de activ și pasiv se face potrivit reglementărilor legale și normelor emise ȋn acest sens de Ministerul Finanțelor Publice.

La ȋncheierea exercițiului financiar, elementele de activ și de pasiv de natura datoriilor se evaluează și se reflectă ȋn situațiile financiare anuale la valoare de intrare , pusă de acord cu rezultatele inventarierii.

Ȋn acest scop, valoare de intrare se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii, denumită valoare de inventar. Ȋn acest caz, se vor avea ȋn vedere pentru elementele de activ: diferențele constatate ȋn minus ȋntre valoarea de inventar și valoarea contabilă netă a elementelor de activ se ȋnregsitrează ȋn contabilitate pe seama unei amortizări suplimentare, ȋn cazul activelor amortizabile pentru care deprciaerea este ireversibilă sau se efectuează o ajustare pentru depreciere sau pierdere de valoare, atunci când deprecierea este reversibilă, aceste elemente menținându-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare.

Pentru elementele de pasiv de natura datoriilor, diferențele constatate ȋn plus ȋntre valoare de inventar și valoarea de intrare a elementelor de pasiv d natura datoriilor se ȋnregistrează ȋn contabilitate, pe seama elementelor corespunzătoarede datorii.

La data ieșirii din entitate sau la darea ȋn consum, bunurile se evaluază și se scad din gestiune la valoare lor de intrare.

III.4. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO – FINANCIARI IN PERIOADA 2009-2013

Pe parcursul celor 5 ani, principalii indicatori economico financiari se prezintă astfel:

Observăm deci o creștere semnificativă a tuturor indicatorilor, iar daca transpunem ȋn grafic, aceste sume se prezintă ca ȋn figura 1:

Fig.1

La nivelul anului 2011, societatea obține un profit mai mare comparativ cu anii 2012, 2013 cu toate că veniturile și cheltuielile ȋn anul respectiv sunt mai mai mici comparativ cu anii ulteriori.

Ceilalți indicatori sunt ȋn creștere ȋn toată perioada analizată.

Referitor la ceilalți indicatori economico-financiari, situația se prezintă astfel:

Unde:

Lichiditatea curentă = Active curente

Datorii curente

Lichiditatea imediată = Active curente – Stocuri

Datorii curente

Gradul de ȋndatorare = Capital ȋmprumutat *100

Capital propriu

Viteza de rotație a debitelor (clienții) = Soldul mediu clienți *365

Cifra de afaceri

Viteza de rotație a creditelor (furnizorii) = Soldul mediu furnizori *365

Cifra de afaceri

Viteza de rotație a activelor totale = Cifra de afaceri

Total activ

Rentabilitatea

capitalului angajat = Profitul ȋnaintea plății dobânzii și a impozitului pe profit

Capital angajat

Marja brută de vânzări = Profitul brut din vânzări *100

Cifra de afaceri

Ȋn reprezentare grafică, situația prinicpalilor indicatori ȋn perioada analizată, se prezintă ca ȋn figura 2:

Fig.2

IV. STUDIU DE CAZ – CONTABILITATEA SI FISCALITATEA LA SC AGRIS GRUP SRL

Societatea AGRIS GRUP SRL are sediul ȋn Constanța și ca obiect principal de activitate „Comerțul cu ridicata al cerealelor, semințelor, furajelor și tutunului neprelucrat”- cod CAEN 4621.

A fost inființată ȋn anul 2009, de doi asociați persoane fizice, iar administrarea se face de către Dl. Popescu Ion, numit prin actul constitutiv al societății.

Societatea face deci comerț cu cereale, fiinc cunoscuta atăt pe plan local cât și la nivel național.

AGRIS GRUP SRL are la acest moment 9 angajați cu contracte de muncă pe perioadă nedeterminată.

De-a lungul timpului comportamentul fiscal al societății a fost influențat de mai mulți factori:

Dimensiunea. S-a inființat ca microȋntreprindere, plătitoare de impozit pe venit, ulterior devenind plătitoare de impozit pe profit datorită depășirii plafonului ciferi de afaceri și fiind din aceasta cauză mai des supusă controalelor fiscale;

Sezonalitatea. Societatea desfășoară activitate cu caracter sezonier, și cu toate că, conform lucrărilor de specialitate, firmele care desfășoară activități cu caracter sezonier, tind sa aibă un grad de conformare fiscală redus, datorită obiectului de activitate, firma a fost supusă constant controalelor fiscale, cu precădere ca răspuns la cererile de rambursare de TVA;

Suma reală a impozitului;

Gradul de obișnuință la impozitele percepute.

Ținănd cont de toți acești factori și nu numai, analizănd cu atenție activitatea firmei ȋn toți acești ani de la ȋnființare până ȋn prezent, și avănd ȋn vederea toate rapoartele de inspecție fiscală deținute de AGRIS GRUP SRL, concluzionez ca firma are un comportament fiscal onest.

IV.1. CONTABILITATEA MĂRFURILOR

Compartimentul financiar-contabil al unității este organizat conform art.11 din Legea Contabilității nr.82/1991 cu modificările și completările ulterioare pe compartimente distincte conduse de contabilul șef.

Documentele ce stau la baza ȋnregistrărilor ȋn evidențele contabile ale societății sunt prezentate ȋn continuare.

Marfa este recepționată de gestionar și comisa de recepție care confruntă cantitățile din factură cu cele existente faptic. Dacă nu se constată diferențe, se ȋntocmește nota de intrare recepție -anexa 17. Gestionarul semnează de primirea a mărfii.

Nota de intrare recepție este un document justificativ pentru intrarea ȋn gestiune a mărfurilor, pentru recepția valorilor materiale, un act de probă ȋn caz de litigii cu furnizorii.

Aceasta circulă la magazie, după semnarea de către comisia de recepție, delegații furnizorului și gestionar, la compartimentul de aprovizionare pentru ȋnregistrarea cantităților aprovizionate și la compartimentul financiar-contabil pentru ȋnregistrarea ȋn contabilitatea analitică și sintetică.

Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

Ȋn cadrul SC AGRIS GRUP SRL se achiziționează bunuri ȋn scopul revânzării lor ȋn formă brută. Metoda de comerț este „cu ridicata”motiv pentru care ȋn NIR nu se ȋnregistrează adaos comercial, acesta fiind practic profitul rezultat ȋn urma ȋnchiderii conturilor de venituri și cheltuieli.

Ȋn cazul vânzării, societatea ȋntocmește factura fiscală care servește ca: document de insoțire a mărfii pe perioada transportului, document de ȋncărcare ȋn gestiunea clientului, docuemnt justificativ de ȋnregistrare ȋn contabilitate.

Ea circulă de la compartimentul financiar, la persoanele care dispaun ȋncasări și plăți din contul bancar ala societății, la compartimentul financiar –contabil.

Din punct de vedere al TVA, conturile foosite pentru ȋnregistrarea ȋn contabilittea analitică și sintetică a taxei sunt următoarele:

Contul 442 „Taxa pe valoare adăugată”

Contul 4423 „TVA de plată”

Contul 4424 „TVA de recuperat”

Contul 4426 „TVA deductibilă”

Contul 4427 „TVA colectată”

Contul 4428 „TVA neexigibilă”

Contul 442 „Taxa pe valoare adăugată”, este un cont sisntetic de gradul 1, neoperațional, care prin conturile sintetice de gradul 2 asigură evidența și reflectarea ȋn contabilitate a impozitului direct.

Contul 4423 „TVA de plată”, este un cont operațional de pasiv, acre reflecta operația de plată a societății rezultată din operațiunile de acest gen. Se creditează cu valoarea T.V.A.-ului de plătit bugetului de stat, dacă T.V.A.-ul colectat are un rulaj creditor mai mare decât contul de T.V.A. deductibilă. Se debitează cu sumele plătite la bugetul de stat, reprezentând taxa pe valoarea adăugată și cu taxa pe valoarea adăugată de recuperat, compensată în perioadele următoare cu T.V.A. de plată, datorii prescrise anulate. Contul realizeză principiul de bază, pe care se sprijină acest tip de impozit, și anume principiul deductibilității. Soldul creditor reprezintă taxa pe valoarea adăugată constituită ca obligație, exigibilă la plată, dar neplătită.

Contul 4424 „TVA de recuperat”, este un cont cu funcția contabilă de activ, în debitul căruia se înregistrează la sfârșitul fiecărei luni, când din închiderea contului privind taxa pe valoarea adăugată a rezultat T.V.A. de recuperat de la bugetul statului, respectiv atunci când valoarea T.V.A.-ului deductibilă este mai mare decât valoare T.V.A.-ului colectată, situație în care rezultă o creanță față de bugetul statului. Se creditează cu sumele recuperate de la buget sau ca urmare a operațiunilor de compensare, prin diminuarea în lunile următoare a T.V.A.-ului de plată. Soldul contului exprimă valoarea T.V.A.-ului de încasat de la bugetul statului sau de recuperat în perioada următoare.

Contul 4426 „T.V.A. deductibilă” este un cont cu funcția contabilă de activ, în a cărui conținut economic se regăsește taxa pe valoarea adăugată înscrisă în facturile furnizorilor de bunuri și servicii, deductibilă din punct de vedere fiscal. Se debitează cu sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată aferentă cumpărătorilor. Se creditează cu sumele deductibile din taxa pe valoarea adăugată înregistrate deductibile scazute/compensate din T.V.A. colectată, cu sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată deductibilă ce depășesc valoarea taxei pe valoarea adăugată colectată ce urmează a se încasa de la bugetul statului/ diferențele rezultate la sfârșitul perioadei între T.V.A. deductibilă și T.V.A. colectată.

Contul 4427 „T.V.A. colectată” este un cont cu funcția contabilă de pasiv, a cărui conținut economic asigură reflectarea în contabilitate a taxei pe valoarea adăugată aferentă operațiunilor de vânzare din întreprindere a bunurilor și serviciilor. Se creditează cu taxa pe valoarea adăugată aferentă mijloacelor fixe realizate în regie proprie, taxa pe valoarea adăugată înscrisă în facturile emise către clienți sau alte documente legale reprezentând vânzările de mărfuri și bunuri, prestările de servicii și executările de lucrări/ serviciile prestate, taxa pe valoarea adăugată aferentă avansurilor încasate. Se debitează cu sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată plătibilă bugetului de stat. La sfârșitul fiecărei luni se soldează în corespondență cu T.V.A. deductibilă și T.V.A. de plată.

Contul 4428 „T.V.A. neexigibilă” este un cont bifuncțional, în care se înregistrează valoarea taxei pe valoarea adăugată neexigibilă, provenită din operațiunile de vânzare și cumpărare, pentru care nu s-au întocmit acte legale. În creditul contului se înregistrează taxa pe valoarea adăugată, aferentă livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii și executărilor de lucrări cu plata în rate conform prevederilor legale, mărfurilor din unitățile comerciale cu amanuntul, livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii și executărilor de lucrări pentru care nu s-au întocmit facturi. În debitul contului se înregistrează taxa pe valoarea adăugată, aferentă cumpărărilor efectuate cu plata în rate conform prevederilor legale, vânzărilor de mărfuri din unitățile comerciale cu amănuntul, vânzărilor de bunuri și servicii sau prestărilor de lucrări cu plata în rate, devenită exigibilă în cursul exercitiului și taxa pe valoarea adăugată amânată la plată. Soldul contului reprezintă taxa pe valoarea adăugată neexigibilă.

Ȋnregistrările contabile pentru a determina, ȋn final, taxa pe valoare adăugată de plată sau taxa pe valoare adăugată de recuperat reprezintă anumite particularități:

Dacă ȋntreaga activitate economică a societății și totalitatea vânzărilor sunt supuse plății taxei pe valoarea adăugată;

Daca sunt activități scutie de taxa pe valoare adăugată;

Paricularităti privind contabilitatea taxei pe valoare adăugată de regularizat.

După ȋnregistrarea in jurnale a vânzărilor și cumpărărilor, se face diferența ȋntre taxa pe valoare adăugată colectată și taxa pe valoare adăugată deductibilă.

Ținând cont de cele de mai sus, de faptul ca societatea AGRIS GRUP SRL comercializează cereale și această activitatea este supusă regimului de taxare imnversă, ȋnregsitrările ȋn contabilitate sunt următoarele:

Achiziția de marfă –grâu, pentru care conform Codului fiscal, ȋncepând cu luna septembrie 2013, cota de TVA a fost redusă de la 24% la 9%:

371 “Mărfuri” = 401 “Furnizori” 100.000

și

4426 “TVA deductibilă” = 4427 “TVA colectată” 9.000

Achiziția de marfă –floarea soarelui, cotă de TVA 24%:

371 “Mărfuri” = 401 “Furnizori” 100.000

Și

4426 “TVA deductibilă” = 4427 “TVA colectată” 24.000

Achiziția de marfă – azotat de amoniu(ȋngrășământ), cotă de TVA 24%, taxare normală:

371 “Mărfuri” = 401”Furnizori” 100.000

Și

4426 “TVA deductibilă” = 401 “Furnizori” 24.000

IV.1.1. Analiza Evoluției TVA Deductibilă și a TVA Colectată

Ȋn ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată, pe parcursul ultimilor 3 ani, situația se prezintă astfel:

Anul 2011

Observăm că ȋn cursul anului 2011, societatea a ȋnregistrat o creștere semnificativă a valorilor taxei, atât deductibilă cât și coletată, cu precădere ȋn perioada iunie-noiembrie.

Creșterea semnificativă din această perioadă, este datorată specificului, oarecum sezonier, al activității desfășurate de societate.

Pe tot parcursul anului 2011, din datele prezentate anterior, firma a avut de

recuperat de la stat un o taxa pe valoare adăugată ȋn valoare totală de 191.500 lei.

Anul 2012

La fel ca și ȋn anul 2011, și ȋn 2012 societatea ȋnregistrează o creștere semnificativă a taxei, atât deductibilă cât și colectată, ȋn aceeași perioadă din an: iunie-noiembrie.

Observăm totodată o creștere a valorii totale a taxei fața de anul 2011, ceea ce ȋnseamnă o creștere a activității. Această creștere este evidențiată și ȋn analiza cifrei de afaceri, a cheltuililor și veniturilor totale.

La nivelul anului 2012, societatea a ȋnregistrat un TVA de recuperat de la stat ȋn valoare totală de 314.389 lei.

Anul 2013

Și ȋn 2013, societatea ȋnregsitrează TVA de recuperat de la stat ȋn valoare totală de 314.301 lei.

Trebuie menționat faptul că, acest TVA de recuperat se datorează ȋn cea mai matre parte , intoducerii ȋncepând cu 31 mai 2011, a măsurii cu privire la implemenatarea taxării inverse pentru cereale și plante tehnice.

Ȋn reprezentare grafică, taxa pe valoare adăugată, ȋn anii 2011, 2012 și 2013, se prezintă ca ȋn figura 3 :

Fig.3

IV.2. TAXAREA INVERSĂ

Conform Codului fiscal, persoana impozabilă care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii, este obligată la plata taxei.

Conform OUG 49/2011 pentru modificare și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal și a altor prevederi financiar-fiscale, art.160 din Codul fiscal a fost modificat, având următorul cuprins:

„ La articolul 160 alineatul (2), litera c) se modifica si va avea urmatorul cuprins: 

Obligațiile pentru care se aplică tacarea inversă sunt:
"c) livrarea de cereale si plante tehnice mentionate in continuare, care figureaza in nomenclatura combinata stabilita prin Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifara si statistica si Tariful vamal comun: 

Cod NC Produs

–––––––––––––––––––––––

1001 10 00 Grau dur

1001 90 10 Alac (Triticum spelta), destinat insamantarii

ex 1001 90 91 Grau comun destinat insamantarii

ex 1001 90 99 Alt alac (Triticum spelta) si grau comun,

nedestinate insamantarii

1002 00 00 Secara

1003 00 Orz

1005 Porumb

1201 00 Boabe de soia, chiar sfaramate

1205 Seminte de rapita sau de rapita salbatica,

chiar sfaramate

1206 00 Seminte de floarea-soarelui, chiar sfaramate

1212 91 Sfecla de zahar "

Ȋn sensul art.160 din Codul fiscal, ȋn cazul livrărilor de bunuri inclusiv pentru avansurile ȋncasate, furnizorii au obligația emiterii de facturi fără taxă și să ȋnscrie ȋn aceste facturi o mențiune referitoare la faptul ca au aplicat taxarea inversă. Taxa trebuie calculată de către beneficiar și trebuie ȋnscarisă ȋn facturi și ȋn jurnalul de cumpărări, ea fiind preluată atât ca taxă colectată cât și ca taxă deductibilă, ȋn decontul de taxă. Din punct de vedere contabil, beneficiarul trebuie să ȋnregistreze ȋn cursul perioadei fiscale 4426 = 4427 cu suma taxei aferente.

Ȋnregistrarea taxei de către cumpărător atât ca taxă colectată, cât și ca taxă deductibilă este asimilată cu plata taxei către furnizor.

Condiția obligatorie pentru aplicarea taxării inverse, este ca atât furnizorul cât și beneficiarul să fie ȋnregistrați ȋn scopuri de TVA, confor art.153 din Codul fiscal.

Firma AGRIS GRUP SRL este ȋnregistrată ȋn scopuri de TVA și pentru ca face comerț cu cerealele trebuie să aplice taxarea inversă.

Fiecare partener este verificat ȋn aces sens pe site-ul http://www.anaf.ro/RpiTva/ pentru siguranța și corectitudinea emiterii facturilor către client și a ȋnregistrării facturilor primite de la furnizori.

IV.3. CONTABILITATEA TRANSPORTULUI DE MĂRFURI

AGRIS GRUP SRL folo

IV.4. INSPECȚIE FISCALĂ. RAMBURSARE DE TVA.

IV.4.1. Noțiunea de inspecție fiscală

Noțiunea de inspecție fiscală, acoperă sub aspect juridic și contabil, o serie de activități de verificare a operțiunilor realizate de instituții cu natură juridică diferită.

Inspecția fiscală este definite ca fiind o instituție ce reunește o sferă amplă de verificări financiare, fiscal și vamale realizate cu scopul de a constata conformitatea sau lipsa conformității activității unei instituții cu dispozițiile legale ȋn materie.

IV.4.2. Forme ale inspecției fiscale

Formele inspecției fiscal sunt identificate ȋn funcție de anumite criterii: tipul de verificare și momentul verificării, tematica verificării, agentul verificat și agentul verificator.

IV.4.2.1. Inspecția fiscală internă și inspecția fiscală externă

Această clasificare a inspecției fiscale este ȋn funcție de agentul verificator.

Inspecția fiscală internă constă ȋn verificarea realizată ȋn cadrul unei instituții de geranul acesteia, personal sau prin reprezentant, pentru a stabili dacă modul de oragnizare a activității, politicile și procedurile utilizate asigură atingerea obiectivelor stabilite. Inspecția fiscală internă poate fi organizată atât la nivelul unei instituții de drept public, cât și la nivelul unei instituții de drept privat. Inspecția fiscală internă este o inspecție managerială și are ca obiectiv stabilirea gradului ȋn care activitatea realizată este economic, eficientă și eficace.

Sub aspectul obligativității, inspecția fiscală internă este obligatorie ȋn cadrul instituțiilor publice și opțională ȋn cadrul instituțiilor private. Se realizează pe baza unui plan annual, la anumite interval de timp, de către un salariat/compartiment de specialitate din structura instituției respective.

Inspecția fiscală externă constă ȋn verificarea realizată ȋn cadrul unei instituții, de către un organism ce reprezintă puterea publică, central sau locală, ȋn scopul de a stabili gradul de conformitate.

Inspecția fiscală externă verifică doua surse de legitimitate: puterea administrativă și puterea legislativă. Ea poate fi conform unor ipoteze o manifestare a autorității judecătorești, dacă verificarea se realizează de către organelle judiciare.

Inspecția fiscală realizată asupra instituțiilor private reprezintă o formă de verificare externă a activității, sub aspectul respectării dispozițiilor legale ȋn desfășurarea activității lor. Formele specific sunt inspecția fiscală și controlul vamal.

Instituțiile private supuse verficărilor financiare sunt delimitate ȋn raport de noțiunea de contribuabil: orice persoană juridică, fizică precum și orice enitate fără personalitate juridical, plătitoare de impozite și taxe, contribuții și alte sume ale bugetului consolidat, ȋn condițiile legii.

IV.4.2.2. Controlul fiscal

Controlul fiscal reprezintă instrumentul utilizat la detectarea neregularităților fiscal, care servește ȋn egală măsură la corectarea eventualelor erori dar și la depistarea faptelor penale din sfera evaziunii fiscale. Acesta implică verificarea situației fiscal a contribuabilului, sub aspect fiscal și contabil ȋn scopul identificării și remedierii insuficiențelor, acolo unde este cazul.

Forma specifică a controlului fiscal o reprezintă inspecția fiscală, exercitată de organele fiscale din subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

IV.4.2.3. Forme ale inspecției fiscale

Ȋn funcție de procedura de realizare, inspecția fiscală imbracă mai multe forme.

Control sumar și control aprofundat. Organul fiscal se poate limita la “a verifica eventualele erori materiale figurând ȋn declarațiile contribuabilului”- controlul sumar, sau poate proceda la “un examen critic și exhaustiv al tuturor punctelor din declarație, confruntându-le cu elemente din dosarul contibuabilului”- controlul aprofundat.

Controlul național și internațional.

Control faptic și de contabilitate.

Control total și parțial.

Codul de procedură fiscală face distincție ȋntre imnspecția fiscală generală, ce acoperă toate obligațiile fiscale și inspecția fiscală specială, care include ȋn sfera sa “una sau mai multe obligații fiscale, pentru o perioadă determinată”.

Control inopinat, tematic și ȋncrucișat.

Controlul tematic constă ȋn verificarea de contabilitate realizată ulterior avizării contribuabilului, cu privire la o anumită temă de control. Tema de control poate fii: impozite directe, indirecte sau contribuții sociale.

Controlul ȋncrucișat constă ȋn verificarea documentelor și operațiunilor impozabile ale contribuabilului, ȋn corelație cu cele deținute de alte persoane.

IV.4.3. Subiectul și obiectul inspecției fiscale

Inspecția fiscală ca formă a controlului financiar are caracter general.

Sfera persoanelor verificate include contribuabili persoane fizice, juridice și entități fără personalitate juridică.

Procedura de control poate fi extinsă și către alte persoane, privitor la operațiunile economice incheiate de acestea cu anumiți contribuabili.

Ȋn cazul persoanelor juridice, verificare poate privi activitatea sediilor principale sau a celor secundare. Daca vorbim de sedii secundare, ȋn cazul acestora sunr ȋncheiate acte de control provizorii ce se centralizează la nivelul organlui de control de la domiciliul fiscal, ȋn actul final de control, fie acte de control definitive, pentru obligațiile fiscale datorate pentru sediul secundar. Ȋn cazul persoanelor juridice, verificare implică și administratorul sau persoana care la momentul inspecției fiscale are calitatea de garant de drept al acesteia.

IV.4.4. Inspecția fiscală desfășurată la SC AGRIS GRUP SRL, pentru perioada 01.07.2013 – 31.07.2013.

Ȋn perioada 04.10.2013 – 07.10.2013, SC AGRIS GRUP SRL a fost supusă inspecției fiscale.

Obiectul acesteia l-a constituit soluționarea adresei S.F.O.Eforie nr.4196/26.08.2013, ȋnregistrată la S.J.F.P. Constanța, Serviciul Inspecție Fiscală sub nr.806/02.09.2013, prin care se solicita verificarea anticipată a soldului sumei negative a TVA, solictată la rambursare prin decontul de TVA aferent lunii iulie 2013, ȋnregistrat sub nr.INTERNET – 370859 – 2013/23.08.2013.

Inspecția fiscală s-a desfășurat ȋn perioada 04.10.2013 – 07.10.2013.

Societatea a mai beneficiat de rambursări de TVA, ultima verificare a cuprins perioada 01.11.2012 – 30.06.2012, conform raportului de inspecție fiscală ȋncheiat ȋn data de 19.08.2013, prin care s-a soluționat cererea de rambursare a soldului sumei negative a TVA solicitată la rambursare prin decontul de TVA aferent lunii iunie 2013, stabilindu-se următoarele:

sold sumă negativă a TVA solicitată la rambursare 72400 lei;

sold sumă negativă a TVA pentru care nu s-au ȋndeplinit condițiile de rambursare 2728 lei;

soldul sumei negative a TVA pentru care societatea a avut drept de rambursare 69672 lei.

Ȋn timpul controlului, SC AGRIS GRUP SRL, a fost reprezentată de Dl. administrator Popescu Ion.

Din verificarea evidențelor operative și contabile privind TVA, In conformitate cu prevederile Legii nr.571/2003, republicată, privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, H.G. nr.44/2004 privind aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr.571/2003, republicată, privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, au fost constatate următoarele:

Prin decontul privind taxa pe valoare adăugată nr.INTERNET – 370859 – 2013/23.08.2013, ȋnregistrat la S.F.O. Eforie se solicita rambursarea soldului sumei negative a TVA de 103877 lei, pentru operțiunile desfășurate ȋn perioada 01.07.2013 – 31.07.2013.

Solicitarea rambursării soldului sumei negative a TVA a fost efectuată ȋn conformitate cu prevedrile art.147.3, alin.(6) din Legea nr.571/2003, republicată privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, prin bifarea corespunzătoare din decontul de TVA.

Perioada pentru care are loc verificarea este 01.07.2013 – 31.07.2013.

Perioada fiscală este luna calendaristică, conform prevederilor art.156.1 alin (1) din Legea 571/2003, republicată, privind Codul fiscal, cu modificările și compeltările ulterioare.

Decontul privind taxa pe valoare adăugată a fost de pus ȋn termenul legal la organul fiscal teritorial, conform prevedeilor art. 156.2 alin (1) din Legea 571/2003, republicată, privind Codul fiscal, cu modificările și compeltările ulterioare.

Jurnalele de vânzări și cumpărări aferente perioadei 01.07.2013 – 31.07.2013 sunt completate cu ajutorul tehnicii de calcul conform formularisticii stabilite de OMFP 1372/2008.

Datele din deconturile de TVA corespund cu cele ȋnregistrate ȋn evidența contabilă (balanța de verificare) și cu cele din evidența tehnico opertaivă (juranel de cumpărări și vânzări).

Situația privind taxa pe valoare adăugată ȋnregistrată de societate ȋn evidență contabilă pentru perioada 01.07.2013 – 31.07.2013, se prezintă astfel:

Conform datelor ȋnscrise ȋn jurnalul de vânzări și din verificarea facturilor emise ȋn perioada 01.07.2013 – 31.07.2013, societatea a realizat următoarele operațiuni:

operațiuni taxabile cu cota standard de TVA de 24% conform art. 140, alin. (1) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru livrări de bunuri (ȋngrașăminte);

operațiuni la care se aplică măsurile de simplificare prevăzute la art.160, alin. (2), li. c) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru livrări de cereale.

Documentele ȋnregistrate ȋn jurnalul de cumpărări ȋntrunesc condițiile de deducere prevăzute la art. 145 și art. 146 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu următoarele excepții:

factura fiscală nr.768/09.07.2013 ȋn valoare totală de 5574.56 lei, din care TVA ȋn sumă de 1078.95 lei;

factura fiscală nr.769/18.07.2013 ȋn valoare totală de 2096.98 lei, din care TVA ȋn sumă de 405.87 lei;

factura fiscală nr.771/25.07.2013 ȋn valoare totală de 2029.10 lei, din care TVA ȋn sumă de 392.73 lei, emise de SC ALPHA COMERCIAL SRL, CUI 123456.

Din verificarea bazei de date a ANAF a rezultat că firma ALPHA COMERCIAL SRL nu este plătitoare de TVA.

Ȋn conformitate cu prevederile Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare, art.11 alin 1^4: “ Beneficiarii care achiziționează bunuri și/sau servicii de la contribuabilii cărora li s-a anulat ȋnregistrarea ȋn scopuri de TVA conform prevederilor art.153 alin.(9) lit. b)-e) și au fost ȋnscriși ȋn Registrul persoanelor impozabile a căror ȋnregistrare ȋn scopuri de TVA conform art.153 a fost anulată, nu beneficiază de dreptul de deducere a taxei pe valoare adăugată aferente achizițiilor respective, cu excepția achizițiilor de bunuri efectuate ȋn cadrul procedurii de executare silită și/sau a achiziției de bunuri de la persoane impozabile aflate ȋn procedura falimentului potrivit Legii nr.85/2006, cu modificările și completările ulterioare”.

Având ȋn vedere prevedrile legale menționate anterior, se respinge la rambursare TVA ȋn sumă de 1877.55 lei.

Situația de rambursare a fost determinată ȋn principal de desfășurarea de operațiuni supuse masurilor de simplificare și de achiziția de bunuri și servicii necesare desfășurării activității, ȋn cotă standard de TVA.

Ȋn timpul controlului, organul fiscal face o serie de alte constațari printre care:

Societatea ȋntocmește și utilizează regsitrul jurnal și inventar conform prevedeilor Legii nr.82/1991, republicată. Dea semenea se notează faptul că societatea utilizează și completează registrele de contabilitate obligatorii: registrul jurnal, registrul inventar, cartea mare.

Societatea respectă prevederile OMFP nr.226/2006 cu modificările și completările ulterioare, cu privire la utilizrea formularelor cu regim special aferente perioadei verificate.

Societatea nu are conturile porpite.

Conform fișei de plătitor de TVA emisăiciul Fiscal Orășenesc Eforie nu există neconcordanțe ȋntre datele ȋnscrise ȋn aceasta și ȋn cele din evidența contabilă a societății verificate.

Ȋn timpul inspecției fiscale s-a constat ca societatea verificată a ȋntocmit eronat Decontul de TVA aferent lunii iulie 2013 ȋn sensul că a preluat eronat din Jurnalul de cumpărări suma de 195869 lei reprezentând “achiziții de bunuri și servicii scutite d taxă sau neimpozabile”, sumă ce trebuie trecută la rândul 26. Ȋn timpul inspecției fiscale, s-a emis “ dispoziția privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală” ȋn care au fost consemnate deficiențele constatate, măsurile dispuse pentru ȋnlăturarea acestora precum și termenul de realizare, agentul economic avănd obligația să respecte măsurile dispuse ȋn conformitate cu prevederile art. 105, alin. (9) din O.G. 92/2003 repubilcată și H.G. 1050/2004 pct. 102.7 ȋn sensul ȋntocmirii declarației de corectare a erorilor materiale a decontului de taxă pe valoare adăugată – formualrul 305, pentru luna iulie 2013.

Având ȋn vedere faptul că societatea a ȋnregistrat ȋn mod eronat ȋn Declarația informativă 394 facturile emise de ALPHA COMERCIAL SRL, aceasta neffind ȋnregistrată ca plătitoare de TVA, s-a emis “dispoziția privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscalăn” ȋn care au fost consemnate deficiențele constatate, măsurile dispuse pentru ȋnlăturarea acestora precum și termenul de realizare, agentule conomic având obligația să respecte măsurile dispuse ȋn conformitate cu prevederile art. 105, alin. (9) din O.G. 92/2003 republicată și H.G. 1050/2004 pct. 102.7 ȋn sensul ȋntocmirii declarației informative 394 aferentă lunii iulie 2013.

Ȋn situația ȋn care apar elemente noi și alte informații, ȋn conformitate cu prevederile art.105^1 din O.G. nr.92/2003, privind Codul de procedură fiscală, republicat, cu modificările și completările ulterioare, și prevederile Dispozițieie nr. 31 din 14.02.2012 emisă de Activitatea de Inspecție Fiscală Constanța, organul de inspecție fiscală va proceda la reverificare.

Din analiza neconcordanțelor din Declarațiile 394 nu s-au constatat diferențe semnificative.

Ȋn raportul de insoecție fiscală, este specificat și faptul că, ȋn perioada verificată, societatea nu a derulat relații comerciale cu persoane afiliate.

La sfârșitul controlului, contribuabilul este inștiințatprin adresa cu nr.43/07.10.2013, că trebuie să se prezinte la sediul social, pentru discuția finală cu organul de inspecție fiscală.

Prin Declarația dată pe propria răspundere, ȋn baza art.105, alin.(8) din O.G. 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală republicată, cu modificările și completările ulterioare, contribuabilul recunoaște restituirea tuturor documentelor puse la dispoziția organului de control, precum și faptul că nu deține alte documente financiar contabile referitoare de perioada verificată.

Ȋn conformitate cu prevederile art.9, ain.(1), din O.G. 92/2003 republicată, cu modificările și compeltările ulterioare, organul fiscal a asigurat contribuabilului posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere cu privire la constatările cuprinse ȋn actul de control, iar ȋn conformitate cu prevederile art.107, alin.(2) din același act normativ, se anexează la raportul de inspecție fiscală “punctul de vedere al contribuabilului pivind obiligațile fiscalesuplimentare”. Astfel, contribuabilul ȋși ȋnsușește și nu are obiecțiuni la constatările cuprinse ȋn raportul de inspecție fiscală.

Ȋn urma ȋncheierii Raportului de inspecție fiscală s-au stabilit următoarele:

Soldul sumei negative a TVA solicitată la rambursare 103877 lei;

Soldul sumei negative a TVA care nu ȋntrunește condițiile

de rambursare 1878 lei;

Soldul sumei negative a TVA care ȋntrunește condițiile de

rambursare 101999 lei.

Raporul de inspecție fiscală a fost ȋntocmit ȋn 3 exemplare și ȋnregistrat ȋn Registrul uni de control al contribuabilului sub nr.13.

Urmare a controlului, ȋn data de 08.10.2013, conform Titlului VII din O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, organul de inspecție fiscală a transmis contribuabilului Raportul de inspectie fiscală, insoțit de anexe, Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite de inspecția fiscală și Dispoziția privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală.

IV.5. INFLUENȚA TVA ȊN REZULTATUL ECONOMIC AL SC AGRIS GRUP SRL

IV.5.1. Taxa pe valoare adăugată ȋn raport cu rezultatele ȋntreprinderii

Ȋn cazul TVA se pune problema evaluării patrimoniului determinat de măsurarea activelor și pasivelor, cheltuielilor și veniturilor. Fiscalitatea si-a ȋnsușit unul dimntre principiile contabilității, și anume: metodele de evaluare ale patrimoniului trebuie să fie aceleași ȋn tot cursul exercițiului financiar și de la un exercițiu la altul. Dacă ȋnsă, din motive justificate, metodele sunt schimbate, atunci trebuiesc calculate influențele asupra situației patriomoniale și financiare, dar și asupra nivelului contului de rezultate. Taxa pe valoare adăugată este generatoare de costuri pentru societate, ȋn calitatea sa de colector fiscal. Aceste costuri pot fi determinate de următoarele categorii: costuri directe, de gestiune sau de trezorerie.

Ȋn cazul ȋn care TVA nu este ȋn totalitate deductibilă, intervin costurile directe, partea nedeductibilă din TVA fiind cuprinsă ȋn costul de achiziție. Sitauția este similară și ȋn cazul ȋn care societatea este ea ȋnsăși asimilată consumatorului final.

Pentru o cât mai buna evaluare a dimensiunii fiscale a afacerii, agentul economic trebuie să ȋși analizeze foarte riguros obiectul de activitate.

Dacă consumurile intermediare, ca participante la valoarea adăugată, sunt mari, atunci poate să aprecieze luarea ȋn considerare a capacității fiscale și este decizia sa normală de opțiune ca plătitor de TVA. Pentru un agent economic al cărui obiect de activitate ȋl constituie prestările de servicii , consumurile intermediare vor fi mai mici.

Ȋn astfel de situații, societatea nu va opta pentru o gestiune eficientă, pentru plata TVA, ȋntrucât aceasta va fi suportată de client, iar ȋn concurență cu alte societăți neplătitoare de TVA, va renunța la serviciile sale, chiar dacă calitatea serviciilor este una superioară.

Costurile de gestiune sunt generate de rolul societății de colector fiscal privind TVA. Ȋn acest scop, trebuiesc ȋntocmite documente justificative și registre privind TVA. Trebuie organizată o evidență contabilă riguroasă, detaliată, și complexă pentru a dispune ȋn timp și de informațiile necesare ȋntocmirii decontului de TVA.

Costurile de trezorerie sunt determinate de intrevalul de timp ȋntre creanțeleasupra bugetul de stat privind TVAdeductibilă la intrare și datoriile față de bugtul de stat privind TVA colectată la ieșire.

Taxa pe valoare adăugată este generatoare de credit clienți si credit furnizori. Aceste diferențe se regularizează până la data de 25 a lunii următoare iar TVA de plată se achită pe baza decontului tot până la această dată.

Ȋn schimb TVA de recuperat se rambursează selectiv pentru anumiți agenți economici, ȋn termen de 30 zile de la data depunerii decontului, a cererii de rambursare și a documentelor justificative.

Pentru alți agenți economici, TVA de recuperat se compensează cu TVA de plată ȋn lunile următoatre.

Taxa pe valoare adăugată angajează un cost legat de gestiunea trezoreriei pentru avansurile ȋncasate la clienții creditori. Din punct de vedere fiscal, avansurile sunt purtătoare de TVA și se facturează.

Fig.4

Observăm că ȋn perioada 2011-2013 AGRIS GRUP SRL a ȋnregistrat o cifră de afaceri crescătoare. Faptul că ȋn 2012 cifra de afaceri ȋnregistrază o creștere de aproximativ 3 ori mai mare decăt ȋn 2012, ȋnseamnă că societatea a avut o politică de previzionare a vânzărilor foarte bună, care se menține și ȋn următorul an.

IV.5.2. Influența cheltuielilor de exploatare angajate de TVA asupra rezultatelor ȋntreprinderii

Având ȋn vedere că TVA conduce la creșterea costului de achiziție prin includerea taxei fiscale nedeductibile , ȋn situația ȋn care TVA nu este deductibilă ȋn totalitate și ȋn situația ȋn care ȋntreprinderea este ea ȋnsăși asimiliată consumatorului final, implicit cred cheltuielile de exploatare și se micsorează rezultatul contabil.

Creșterea cheltuielilor de exploatare implică modificarea soldurilor intermediare de gestiune.

Societatea AGRIS GRUP SRL are prin efectul legii pro-rata de 100% astfel, situatia generală nu este afectată și nici rentabilitatea.

Pentru agenții economici care sunt supusi plății TVA și care livrează bunuri și servicii impozabile dar care nu au pro-rata de 100%, situția generală este afectată iar rentabilitatea ȋntreprinderii este influențată, TVA conducând la creșterea costurilor.

Pentru agenții economici care livrează bunuri și servicii ce sunt scutite prin efectul legii de plata TVA, cheltuielile de exploatare se majorează. Marja comercială se va diminua astfel ȋn cazul unui raport integrat al TVA, asupra rentabilității ȋntreprinderii, cu TVA nedeductibilă aferentă livrărilor de bunuri scutite. Aceasta va conduce la diminuarea valorii adăugate, excedentul brut din exploatare, rezultatului exploatării, rezultatului curent și rezultatului exercițiului cu valoarea corespunzătoare TVA nedeductibilă.

Fig.5

Fig.6

Observăm din cele doua grafice de mai sus, că perioada de vârf a activității este luna iulie, când cifra de afaceri ȋnregistrează cea mai mare valoare. Această creștere este dată și de caracterul sezonier al activității, luna iulie fiind luna ȋn care se comercializează mai toate culturile de cereale.

Aceste modificări ale cifrei de afaceri au influențat direct și in aceleași sensuri valorile taxei pe valoare adăugată de recuperat.

Asta pentru că cea mai mare parte a perațiunilor realizate sunt supuse măsurilor de simplificare – taxare inversă – conform art.160 din Codul fiscal.

IV.5.3. Influența TVA asupra lichidității și solvabilității ȋntreprinderii

Raportul integral al taxei pe valoare adăugată nu generează mișcarea valorii ratelor de solvabilitate și de lichiditate.

Influența TVA asupra ratelor de lichidiotate și solvabilitate In sensul creșterii acestora apare ȋn sitiația ȋn care agentul economic are d plată la bugetul de stat TVA, beneficiind de un sursplus de trezorerie.

Ȋn situația ȋn care vânzările rămân constante și termenul de scadență nu se modifică, societatea beneficiază din partea statului de un credit constant, caz ȋn care societatea realizează un profit suplimentar, determinat de rata donânzii, practicat de băncile comerciale, prin folosirea de disponibilități.

Dacă societatea are TVA de recuperat, atunci se va confrunta cu necesitatea de disponibilități, aflându-se ȋn situiația de a contracta un ȋmprumut bancar, să ȋși diminueze stocurile prin accelerarea vitezei de rotație a acestora, sau să diminueze volumul creditului acordat clienților, prin accelerarea procedurilor de ȋncasare a creanțelor de la partenerii de afaceri. Aceste măsuri vor conduce la scăderea ratelor de lichiditate și solvabilitate.

Ȋn grafică, tabelul de mai se transpune ca ȋn figura 7.

Fig.7

IV.6. ȊNCHIDERE T.V.A., RAPORTĂRI

….

Ca regulă generală, perioada fiscală este luna calendaristică.

Pentru persoanele impozabile care ȋn cursul anului calendaristic precedent au realizat o cifră de afaceri din operațiuni taxabile și/sau scutite cu drept de deducere și/sau neimpozabile ȋn România care nu au depășit plafonul de 100.000 euro al cărui echivalent ȋn lei se calculează ep baza cursului de schimb comunicat de Banca Națională a României valabil pentru data de 31 decembrie a anului precedent, perioada fiscală este trimestrul calendaristic, cu execpția situației ȋn care persoana impozabilă a efectuat ȋn cursul anului calendaristic precedent una sau mai multe achiziții intracomunitare de bunuri.

Persoanele care au obligația deconturilor trimestriale care ȋn cursul anului preceden au depășit plafonul vor depune la organele fiscale competente declarația de mențiuni, ȋn teremanul prevăzut de Codul de procedură fiscală.

Persoana impozabilă care are obligația depunerii deconturilor trimestriale trebuie să depună la organele fisale competente , până la data de 25 ianuarie inclusiv, o declarație de mențiuni ȋn care sa ȋnscrie cifra de afaceri din anul precedent și o mențiune referitoare la faptul că nu a efectuat achiziții intracomunitare de bunuri ȋn anul precedent (formular 094 – Declarație privind cifra de afaceri ȋn cazul persoanelor impozabile pentru care perioada fiscală este trimestrul calendaristic și care nu au efectuat achiziții intracomunitare de bunuri ȋn anul precedent).

Regula generală privind plata TVA la buget, este aceea că TVA de plată se achită până la data la care persoanele impozabile au obligația depunerii unuia dintre deconturile de TVA.

Prin excepție, persoanele impozabile ȋnregistrate ȋn normal ȋn scopuri de TVA, evidențiază ȋn decontul de taxă (formularul 300) atât taxa deductibilă cât și taxă colectată, ȋn limitele și ȋn condițiile prevăzute de lege, taxa aferentă achizițiilor intracomunitare, bunurilor și serviciilor achiziționate ȋn beneficiul său, pentru care respectiva persoană este obligată la plata taxei.

Taxa pentru importul de bunuri, cu excepția importurilor scutite de taxă, se plătește la organul vamal ȋn conformitate cu reglementările ȋn vigoare privind plata dreptruilor de import.

Până la data de 31 decembrie 2016 inclusiv, nu se face plata efectivă la organele vamale de către persoanele impozabile ȋnregsitrate ȋn scopuri de TVA conform art.153 din Codul fiscal, care au obținut certificat de amânare de la plată, ȋn condițiile stabilite prin ordin al ministrului finanțelor publice. Ȋncepând cu 1 ianuarie 2017 nu se face plata efectivă la organele vamale de către toate persoanele impozabile ȋnregistrate ȋn scopuri de TVA conform art.153 din Codul fiscal.

Persoanelor impozabile ȋnregistrate normal ȋn scopuri de TVA le revin și următoarele obligații:

Să țină evidențe corecte și complete ale tuturor operațiunilor efetuate ȋn desfășurarea activității lor economice;

Să solicite ȋnscrierea ȋn Registrul operatorilor intracomunitari ȋnaintea efectuării de operațiuni intracomunitare;

Să determine valoarea taxei datorate ȋn România;

Să depună decontul de TVA la organele fiscale competente, cel tărziu până la data de 25 a lunii următoare celei ȋn care se ȋncheie perioada fiscală respectivă;

Să efectueze plata TVA datorată, conform decontului de TVA, cătreorganele fiscale, cel tărziu până la data de 25 a lunii următoare celei ȋn care se ȋncheie perioada fiscală respectivă;

Să depună Declarația recapitulativă privind livrările/achizițiile/prestările intracomunitare (formular 390) pentru operațiunile intracomunitare (livrări intracomunitare scutite de TVA, achiziții intracomunitare de bunuri taxabile, prestări și achiziții de servicii intracomunitare, altele decât cele scutite de TVA), până la data d 25 inclusiv a lunii următoare lunii calendaristice ȋn care a luat naștere exigibilitatea taxei pe valoare adăugată.

Să depună formularul 394 pentru livrările de bunuri, prestările de servicii și achizițiile de bunuri și servicii realizate pe teritoriul României;

Să depună formularul 392A “Declarație informativă privind livrările de bunuri și prestările de servicii efectuate ȋn anul…..”până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor celui de raportare. Formularul se depune și pentru cifră de afaceri egală cu zero;

Pentru comerțul intracomunitar de bunuri, persoanele impozabile depun și decalarația Intrastat ȋn condițiile reglememntate de Norma de completare a Declarației Statistice Intrastat, aprobată prin OINS nr.1948/2012.

Bibliografie

Dinga, E. (2001), Referitor la unele aspecte metodologice privind evazunea fiscală, Oeconomica nr.3 București;