Contabilitatea Si Fiscalitatea Decontarilor CU Bugetul DE Stat
CUPRINS
CAPITOLUL 1. DELIMITĂRI CONCEPTUALE PRIVIND DECONTĂRILE CU BUGETUL STATULUI
1.1 Impozitele și taxele – definiții și caracteristici
Satisfacerea cerințelor oricărei societăți necesită realizarea unor venituri publice. În consecință, statul procedează la repartiția sarcinilor publice între membrii societății, persoane fizice și juridice. Instrumentul financiar și juridic prin care se înfăptuiește această repartiție îl constituie obligația fiscală sub forma impozitelor și taxelor și a altor sarcini fiscale specifice fiecărei țări și fiecărei etape istorice.
Impozitele și taxele, ca venituri bugetare, au izvorât în primul rând din necesitatea întreținerii aparatului de stat. O dată cu creșterea rolului și funcțiilor statului și implicarea lui în viața economico-socială, veniturile publice au fost folosite și pentru susținerea acestor noi misiuni.
În doctrina fiscală, impozitul este definit ca o obligație de natură bănească către bugetul de stat nerambursabilă și fără contraprestație directă din partea statului, stabilită prin lege în sarcina persoanelor fizice și juridice, care realizează venituri de pe urma bunurilor pe care le dobândesc, le posedă ori le înstrăinează sau a activităților pe care le desfășoară.
Impozitul este un element component al circuitului economic și îndeplinește următoarele funcții: de formare a fondurilor generale ale societății la nivel de stat, unități administrativ-teritoriale sau instituții publice, de redistribuire a unor venituri primare sau derivate pentru satisfacerea unor nevoi sociale; de reglare a unor fenomene economice sau sociale. Statul poate interveni prin pârghiile sale fiscale pentru stimularea interesului de a investi în anumite domenii sau de a corecta nivelul prețurilor și tarifelor. Impozitul reprezintă un punct nodal al fiscalității, el însoțind în decursul istoriei nașterea și dezvoltarea statului.
Impozitul are caracter unilateral ca o consecință a suveranității statului. El este o instituție de drept publică fără de care nu se poate concepe existența statului, făcând parte organică din el.
Pe lângă impozite, taxele sunt o categorie de venituri bugetare (suma de bani percepută în favoarea bugetului) cu o evoluție multiformă în toate orânduirile de stat, care se realizează ca plăți datorate de persoanele fizice și juridice ce beneficiază de anumite servicii b#%l!^+a?sau activități prestate de către instituțiile publice, fie pentru circulația, fie pentru consumul anumitor bunuri.
Toate impozitele și taxele se aplică și se stabilesc numai în baza unei legi. Instituirea impozitelor și taxelor și a celorlalte venituri bugetare este un drept al statului exercitat de organele puterii centrale prin Parlament și în unele cazuri de Guvern. Sarcina achitării impozitului pe venit revine tuturor persoanelor fizice și juridice care realizează venit dintr-o sursă prevăzută de lege.
Prin structura sa, prin modul de determinare și percepere, impozitul constituie un important instrument de care dispune statul pentru orientarea și modelarea comportamentului investiționar. În același timp, impozitul reprezintă pârghia financiară prin care statul are posibilitatea să stimuleze dezvoltarea și desfășurarea activității economice.
Impozitul este un instrument de politică economică ce poate juca un rol de incitare, de descurajare sau de stabilizare. El nu trebuie să contravină unei mai bune administrări economice, dimpotrivă, el trebuie să stimuleze realizarea unei economii mai eficiente, precum și pentru atingerea unor obiective de ordin social, sanitar, demografic sau de altă natură.
1.2 Principiile fiscalității
Legea nr. 571 din 2003 a codului fiscal, reglementare care a suferit numeroase modificări, actualizări și republicări, în capitolul II la art. 3 se prevede că fiscalitatea se bazează pe următoarele principii:
neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori și capitaluri, cu forma de proprietate, asigurând condiții egale investitorilor, capitalului român și străin;
certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea și sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceștia să poată urmări și înțelege sarcina fiscală ce le revine, precum și să poată determina influența deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale;
echitatea fiscală la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferită a veniturilor, în funcție de mărimea acestora;
eficiența impunerii prin asigurarea stabilității pe termen lung a prevederilor Codului fiscal, astfel încât aceste prevederi să nu conducă la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice și juridice, în raport cu impozitarea în vigoare la data adoptării de către acestea a unor decizii investiționale majore.
Includerea acestor principii în structura Codului fiscal din țara noastră indică totodată și jaloanele de acțiune ale deciziei politice. În contextul actual, puterea politică are obligația nu doar de a concepe și de implementa politici fiscale coerente și armonizate cu mediul economic european, ci și de a reeduca și de a forma noi categorii de contribuabili, conștienți de drepturile și obligațiile lor, iar acesta este un obiectiv de atingerea căruia depinde, într-o semnificativă măsură, însăși integrarea în clubul statelor civilizate europene.
1.3 Sistemul informațional privind decontările cu bugetul statului
Derularea activităților economice a firmelor generează datorii și creanțe față de bugetul statului și față de alte organisme publice. Datoriile fiscale se concretizează în impozite, taxe și contribuții. Acestea se pot clasifica după cum urmează:
– impozite directe, suportate direct de către plătitori și anume: impozitul pe profit; impozitul pe veniturile microîntreprinderilor; impozitul pe veniturile de natura salariilor; impozitul pe dividende; impozite și taxe locale: impozitul pe clădiri, pe terenuri, pe venitul agricol, taxa pentru mijloacele de transport, taxa pentru utilizarea mijloacelor de publicitate, afișaj și reclamă, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor, impozitul pe spectacole, taxa hotelieră, etc.; fondurile speciale: fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, pentru produse petroliere, fondul de protejare a asiguraților. Fondul de protecție a victimelor, fondul cinematografic național, fondul special al drumurilor publice, fondul cultural național, etc.
– impozite indirecte, incluse în prețurile bunurilor și tarifele serviciilor și anume: taxa pe valoarea adăugată; accize; taxe vamale; taxe pentru jocuri de noroc; taxe pentru eliberarea de licențe, autorizații de funcționare, etc.
CAPITOLUL 2. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU BUGETUL STATULUI
2.1. Impozitul pe profit
2.1.1. Notiuni generale privind impozitul pe profit
Dintre categoriile diferite de impozite întâlnite în lucrările de specialitate, impozitele directe (categorie în care se înscrie și impozitul pe profit) reprezintă forma cea mai veche de impunere, practicându-se și în perioadele premergătoare epocii moderne, odată cu apariția primelor forme ale instituției statului. Însă o extindere mai mare au cunoscut abia în epoca modernă, în special în primele decenii ale secolului al XX-lea, când în locul impozitelor așezate pe obiecte materiale sau pe diferite activități (impozite de tip real), și-au făcut apariția impozitele de tip personal, stabilite pe diferite venituri (salarii, profit, rentă) sau pe avere, conducând la extinderea impunerii asupra marii mase a muncitorilor și funcționarilor.
În România, în cadrul amplului proces al reformei fiscale de după anul 1989, impozitului pe profit i-a revenit un loc deosebit, atât prin prisma contribuției sale la formarea veniturilor bugetului public, cât și prin influența asupra activităților economico-sociale generatoare de profit și asupra structurii de ansamblu a economiei naționale. Tocmai de ace ea, instituirea acestui impozit în practica fiscală românească s-a realizat încă în faza de început a perioadei de tranziție, având în vedere și faptul că redefinirea dreptului de proprietate și apariția agenților economici cu capital privat și mixt în procesul privatizării a necesitat eliminarea transferului subiectiv și automat a beneficiilor către bugetul de stat.
În ce ea ce privește impozitul pe profit, modificările aduse potrivit noului Cod Fiscal, aplicabile începând cu 1 ianuarie 2014, sunt:
1. Scutirea câștigurilor de capital, dacă contribuabilul deține pe o perioadă neîntreruptă de un an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice la care are titlurile de participare, pentru:
– veniturile din dividende primite de la persoane juridice din state terțe cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri;
– câștigurile de capital realizate de contribuabili din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare;
– veniturile obținute de o persoană juridică română din lichidarea unei alte persoane b#%l!^+a?juridice.
2. Au fost introduse, respectiv modificate, și prevederile referitoare la:
– scutirea de impozit a dividendelor primite de o persoană juridică română de la altă persoană juridică română;
– scutirea de impozit a dividendelor primite de o persoană juridică română de la altă persoană juridică străină situată într-un stat membru;
– neimpozitarea dividendelor distribuite de o persoană juridică română unei alte persoane juridice române.
3. Modificarea condițiilor de schimbare a anului fiscal pentru contribuabilii care solicită modificarea exercițiului financiar, potrivit art. 27 din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare;
4. Revizuirea regimului fiscal aplicabil cheltuielilor cu sponsorizarea, în sensul reportării sumelor care rămân nededuse în anul fiscal, întrucât depășesc limita minimă care se scade din impozitul pe profit, 3 la mie din cifra de afaceri dar nu mai mult de 20% din impozitul pe profit, în următorii 7 ani consecutivi;
5. Revizuirea regimului fiscal aplicabil veniturile impozitate în străinătate, incluse în profitul impozabil atribuibil sediului permanent din Romania al unei persoane juridice din alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un stat din Spațiul Economic European, vor beneficia de avantajul fiscal al creditului fiscal extern acordat unei persoane juridice române, indiferent dacă convenția de evitare a dublei impuneri aplicabilă încheiată între România și statul sursă a veniturilor prevede sau nu în mod explicit acest avantaj fiscal în favoarea sediului permanent.
2.1.2. Calculul si înregistrarea impozitului pe profit
Profitul impozabil stabilit potrivit prevederilor în vigoare se calculează și evidențiază trimestrial, cumulat de la începutul anului.
Impozitul datorat pentru trimestrul în curs, se determină pe baza relației:
Impozit datorat pentru trimestrul curent = Impozit pe profit calculat asupra profitului impozabil cumulat de la începutul anului – Impozit aferent profitului impozabil cumulat până la sfârșitul trimestrului precedent
Înregistrarea în contabilitate a impozitului pe profit se face astfel:
Plata impozitului către bugetul statului:
Închiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit, în vederea stabilirii profitului net, se realizează în contabilitate astfel:
Unele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil. Dintre acestea fac parte:
− dividendele primite de la o persoană juridică română;
− veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere;
− veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere;
− veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile, precum și veniturile din restituirea sau anularea unor dobânzi și/sau penalități de întârziere pentru care un s-a acordat deducere;
− veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri și memorandumuri aprobate prin acte normative.
2.2. Taxa pe valoare adăugată
2.2.1. Notiuni generale privind taxa pe valoare adăugată
Taxa pe valoarea adăugată (taxa) este un impozit indirect datorat la bugetul statului și care este colectat conform prevederilor Titlului VI – Taxa pe valoarea adăugată – din Codul fiscal actualizat conform Legea nr. 303 din 15 noiembrie 2013. Taxa pe valoarea adăugată este o formă de impozit asupra cifrei de afaceri care se aplică o singură dată produselor, indiferent dacă sunt mijloace de producție (materii prime, materiale auxiliare, combustibili, utilaje, etc.), sau bunuri de consum, precum și asupra serviciilor către populație.
Taxa pe valoarea adăugată constituie un impozit general de consum, care se aplică pe fiecare stadiul de producție al produsului final, asupra valorii adăugate de către producătorii intermediari și de producătorul final, inclusiv distribuția până la înstrăinarea către consumatorul final. b#%l!^+a?
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit multistadial, ca și impozitul pe cifra de afaceri pe care îl înlocuiește, dar nu are caracter cumulativ ca acesta.
Taxa pe valoarea adăugată este datorată de fiecare agent economic aflat pe traseul producător – consumator, dar de fiecare dată numai pentru valoarea adăugată în acel stadiu, și nu pentru valoarea de piață a bunului în cauză la punctul la care acesta a ajuns. Ca urmare, taxa pe valoarea adăugată care grevează un anumit bun ajuns la punctul terminus este egală cu suma fracțiunilor de impozit încasate de la agenții economici participanți la procesul de industrializare și comercializare a acelui bun. Suma încasată în mod fracționat de la producător, en-gros-ist și detail-ist nu poate întrece ca mărime pe cea pe care ar trebui să o încaseze de la comerciantul detail-ist, dacă impozitul ar fi unistadial.
Pentru ca taxa pe valoarea adăugată să piardă caracterul de impozit în “cascadă”, sau de “bulgăre de zăpadă”, pe care îl are impozitul pe cifra de afaceri, este necesar să se calculeze cu precizie ce valoare a adăugat, la bunurile produse sau comercializate, fiecare agent economic participant la procesul de producție – distribuție.
Din punct de vedere fiscal taxa pe valoarea adăugată reprezintă un impozit pe consum suportat de consumatorul final, care are anumite reguli și modalități de calcul specifice din punct de vedere contabil. Aceasta presupune înregistrarea taxei pe valoarea adăugată aplicată în aval (înspre clienți) asupra operațiunilor realizate de intreprindere cu clienții săi și admiterea din punct de vedere fiscal a deducerii taxei ocazionate de tranzacțiile din amonte (dinspre furnizorii de bunuri și servicii), cu furnizorii săi.
Este un impozit indirect pentru că se plătește de agenții economici care realizează producerea și desfacerea bunurilor, serviciilor, dar se suportă de cumpărător sau de consumatorii finali ai produselor sau serviciilor respective. Are deci un caracter universal, deoarece se aplică asupra tuturor bunurilor și serviciilor din economie, rezultate atât din activitatea curentă de exploatare, cât și din activitatea financiară de fructificare a capitalurilor disponibile.
Prestările de servicii sunt impozabile atunci când sunt utilizate în România, indiferent de locul unde este situat sediul sau domiciliul prestatorului. Conceperea și functionatea T.V.A. a avut în vedere și posibilitatea limitării evaziunii fiscale în sensul că neplata ei în fazele anterioare duce la sporirea taxei în fazele ulterioare ale circuitului economic. Ca urmare a acestui fapt, agenții economici care cumpără produse sau bunuri sunt interesați să verifice dacă furnizorulacestora a calculat corect partea de taxa care îi revenea.
Taxa pe valoarea adăugată colectată este taxa pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii. Taxa pe valoarea adăugată deductibilă este taxa pe valoarea adăugată aferentă cumpărărilor de bunuri sau recepționării de servicii. Taxa pe valoarea adăugată de dedus este taxa pe valoarea adăugată deductibilă care poate fi dedusă din taxa pe valoarea adăugată colectată, ca urmare a aplicării proratei de deducere la taxa pe valoarea adăugată deductibilă. Taxa pe valoarea adăugată de plată reprezintă diferența dintre taxa pe valoarea adăugată colectată și taxa pe valoarea adăugată de dedus (sau deductibilă dacă prorata este 100%). Dacă această diferență este negativă, vorbim despre taxa pe valoarea adăugată de recuperat. În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată intra bunurile introduse în țara direct sau prin intermediari autorizați, de către orice persoană fizică sau juridică, în condițiile prevăzute de Regulamentul Vamal. De asemenea, intră sub incidența T.V.A. și seviciile efectuate de prestatorii cu sediul sau domiciliul în străinătate dacă locul prestării se consideră a fi în România. Rezultă că operațiunile de mai sus sunt impozabile și atunci când sunt realizate de persoane fizice neînregistrate că plătitori de T.V.A.
Așa au evoluat cotele de TVA în România:
1 iulie 1993 – 31 decembrie 1994 – 18% și cota 0
1 ianuarie 1995 – 31 ianuarie 1998 – 18%, 9% și cota 0
1 februarie 1998 – 31 decembrie 1999 – 22%, 11% și cota 0
1 ianuarie 2000 – 31 mai 2002 – 19% și cota 0
1 iunie 2002 – 31 decembrie – 2003 – 19%
1 ianuarie 2004 – 1 iulie 2010 – 19%, 9% și 0%
1 iulie 2010 – prezent – 24%, 9% și 0%
2.2.2. Operațiuni economice supuse taxei pe valoare adăugate
Din punct de vedere al taxei sunt operațiuni impozabile în România cele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) operațiunile care, în sensul art. 128 – 130 C.fisc., constituie sau sunt asimilate cu b#%l!^+a?o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, în sfera taxei, efectuate cu plată;
b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România, în conformitate cu prevederile art. 132 și 133 C.fisc;
c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă, astfel cum este definită la art. 127 alin. (1) C.fisc, acționând ca atare;
d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activitățile economice prevăzute la art. 127 alin. (2) C.fisc;
Este, de asemenea, operațiune impozabilă și importul de bunuri efectuat în România de orice persoană, dacă locul importului este în România, potrivit art. 1322 C.fisc. Sunt, de asemenea, operațiuni impozabile achizițiile intracomunitare de bunuri, prevăzute la art. 126 alineatele (3) – (8) C.fisc., efectuate cu plată, pentru care locul este considerat a fi în România, potrivit art. 1321 C.fisc.
Operațiunile impozabile pot fi:
a) operațiuni taxabile, pentru care se aplică cotele prevăzute la art. 140 C.fisc. (24%, 9%, 5%)
b) operațiuni scutite de taxă cu drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa, dar este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziții. Aceste operațiuni sunt prevăzute la art. 143 – 1441 C.fisc.
c) operațiuni scutite de taxă fără drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa și nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziții. Aceste operațiuni sunt prevăzute la art. 141 C.fisc. Dintre operațiunile prevăzute la acest articol, menționez:
operațiuni de interes general scutite de taxă, spre exemplu:
– spitalizarea, îngrijirile medicale și operațiunile strâns legate de acestea, desfășurate de unități autorizate pentru astfel de activități, indiferent de forma de organizare, precum: spitale, sanatorii, centre de sănătate rurale sau urbane, dispensare, cabinete și laboratoare medicale, centre de îngrijire medicală și de diagnostic, baze de tratament și recuperare, stații de salvare și alte unități autorizate să desfășoare astfel de activități;
– prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de către stomatologi și tehnicieni dentari, precum și livrarea de proteze dentare efectuată de stomatologi și de tehnicieni dentari;
– activitatea de învățământ prevăzută în Legea învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, (această lege a fost abrogată prin Legea educației naționale nr. 1/2011, care a intrat în vigoare în luna februarie 2011) formarea profesională a adulților, precum și prestările de servicii și livrările de bunuri strâns legate de aceste activități, efectuate de instituțiile publice sau de alte entități autorizate;
– prestările de servicii și/sau livrările de bunuri strâns legate de asistența și/sau protecția socială, efectuate de instituțiile publice sau de alte entități recunoscute ca având caracter social, inclusiv cele livrate de căminele de bătrâni;
prestările următoarelor servicii de natură financiar-bancară, spre exemplu:
– acordarea și negocierea de credite, precum și administrarea creditelor de către persoana care le acordă;
– negocierea garanțiilor de credit ori a altor garanții sau orice operațiuni cu astfel de garanții, precum și administrarea garanțiilor de credit de către persoana care acordă creditul;
– tranzacții, inclusiv negocierea, privind conturile de depozit sau conturile curente, plăți, viramente, creanțe, cecuri și alte instrumente negociabile, exceptând recuperarea creanțelor;
operațiunile de asigurare și/sau de reasigurare, precum și prestările de servicii în legătură cu operațiunile de asigurare și/sau de reasigurare efectuate de persoanele impozabile care intermediază astfel de operațiuni;
pariuri, loterii și alte forme de jocuri de noroc efectuate de persoanele autorizate, conform legii, să desfășoare astfel de activități;
livrarea la valoarea nominală de timbre poștale utilizabile pentru serviciile poștale, de timbre fiscale și alte timbre similare.
d) importuri și achiziții intracomunitare, scutite de taxă, conform art. 142 C.fisc.;
Exemple:
– importul și achiziția intracomunitară de bunuri a căror livrare în România este în orice situație scutită de taxă în interiorul țării;
– achiziția intracomunitară de bunuri al căror import în România este în orice situație scutit de taxă, conform prezentului articol;
e) operațiuni prevăzute la lit. a) – c), care sunt scutite fără drept de deducere, fiind efectuate de întreprinderile mici care aplică regimul special de scutire prevăzut la art. 152 C.fisc., pentru care nu se datorează taxa și nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziții.
2.2.4. Reflectarea în contabilitate a taxei pe valoare adăugată
Din punct de vedere contabil, T.V.A. se delimitează și se evidențiază ca o creanță b#%l!^+a?asupra bugetului de stat a cumpărătorului și ca o datorie în raport cu bugetul de stat a furnizorului. Întrucât, în desfășurarea activității, o societate comercială se regăsește atât în postura de cumpărător cât și în cea de furnizor, pentru calcularea și decontarea T.V.A. se disting trei categorii de operații:
1. calcularea și înregistrarea T.V.A. deductibilă, în amonte, la achiziția bunurilor și serviciilor;
2. calcularea și înregistrarea T.V.A. colectată, în aval, la vânzarea bunurilor și serviciilor;
3. regularizarea T.V.A. care constă în compararea TVA deductibilă cu TVA colectată în vederea determinării:
TVA de plată = TVA colectată – TVA deductibilă
TVA de recuperat = TVA deductibilă – TVA colectată
Evidența contabilă a T.V.A. exigibilă se ține cu ajutorul conturilor:
4426 „T.V.A. deductibilă”, cont cu funcție contabilă de activ și conținut economic de creanță;
4427 „T.V.A. colectată”, cont cu funcție contabilă e pasiv și conținut economic de datorie;
4423 „T.V.A. de plată”, cont cu funcție contabilă de pasiv și conținut economic de datorie; – 4424 „TVA de recuperat”, cont cu funcție contabilă de activ și conținut economic de creanță.
În cazul operațiilor de vânzare cumpărare pentru care nu s-au întocmit documentele de facturare și în cazul evidenței mărfurilor la preț de vânzare cu amănuntul în unitățile de desfacere cu amănuntul intervine o altă categorie de T.V.A. și anume T.V.A. neexigibilă (neajunsă la scadență, la decontare).
Evidența contabilă a T.V.A. neexigibilă se ține cu ajutorul contului 4428 „T.V.A. neexigibilă”, cont bifuncțional, care are conținut economic fie de creanță (se transformă la exigibilitate în T.V.A deductibilă), fie de datorie (se transformă la exigibilitate în T.V.A. colectată).
2.2.3. Baza de impozitare si regulile deducerii taxei pe valoare adăugată
Taxa pe valoarea adăugată (T.V.A.) este un impozit indirect, calculat pe valoarea adăugată realizată de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA și suportat de către consumatorii finali. T.V.A. este un impozit indirect care se stabilește asupra operațiilor privind transferul proprietății bunurilor, precum și asupra celor privind prestările de servicii și executările de lucrări.
Suma TVA facturată depinde de aplicarea cotei procentuale a TVA asupra bazei impozabile:
TVA facturată = Baza impozabilă x cota de TVA
Baza de impozitare este constituită din tot ceea ce constituie contrapartida obținută sau care urmează a fi obținută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau unui terț, inclusiv subvențiile direct legate de prețul acestor operațiuni. În principiu, baza de impozitare este reprezentată de prețurile de vânzare/achiziție.
Baza de impozitare nu cuprinde următoarele:
a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile și alte reduceri de preț, acordate de furnizori direct clienților la data exigibilității taxei;
b) sumele reprezentând daune-interese, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, penalizările și orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parțială a obligațiilor contractuale, dacă sunt percepute peste prețurile și/sau tarifele negociate;
c) dobânzile, percepute după data livrării sau prestării, pentru plăți cu întârziere;
d) valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă și clienți, prin schimb, fără facturare;
e) sumele achitate de o persoană impozabilă în numele și în contul altei persoane și care apoi se decontează acesteia, precum și sumele încasate de o persoană impozabilă în numele și în contul unei alte persoane.
Baza de impozitare se reduce în următoarele situații:
a) dacă a fost emisă o factură și, ulterior, operațiunea este anulată total sau parțial, înainte de livrarea bunurilor sau de prestarea serviciilor;
b) în cazul refuzurilor totale sau parțiale privind cantitatea, calitatea ori prețurile bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate, precum și în cazul anulării totale ori parțiale a contractului pentru livrarea sau prestarea în cauză ca urmare a unui acord scris între părți sau ca urmare a unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile sau în urma unui arbitraj;
c) în cazul în care rabaturile, remizele, risturnele și celelalte reduceri de preț sunt b#%l!^+a?acordate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;
d) în cazul în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa din cauza falimentului beneficiarului. Ajustarea este permisă începând cu data pronunțării hotărârii judecătorești de închidere a procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, hotărâre rămasă definitivă și irevocabilă;
e) în cazul în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circulă prin facturare.
Cotele de T.V.A sunt:
cota standard de 24% care se aplică asupra bazei de impozitare pentru operațiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse;
cota redusă de 9% care se aplică pentru servicii contând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale etc., livrarea de cărți, manuale, ziare, reviste cu excepția celor destinate exclusiv sau în principal publicității, livrarea de proteze și accesorii ale acestora, cu excepția protezelor dentare, livrarea de medicamente de uz uman și veterinar, livrarea de produse ortopedice, cazarea în sectorul hotelier, închirierea terenurilor amenajate pentru camping;
cota redusă de 5% care se aplică asupra livrărilor de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept cămine de bătrâni și de pensionari; asupra livrărilor de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept case de copii și centre de recuperare și reabilitare pentru minori cu handicap; asupra livrărilor de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 380.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de orice persoană necăsătorită sau familie; asupra livrărilor de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în vederea atribuirii de către acestea cu chirie subvenționată unor persoane sau familii a căror situație economică nu le permite accesul la o locuință în proprietate sau închirierea unei locuințe în condițiile pieței.
2.3. Impozitul pe salarii
2.3.1. Notiuni generale privind impozitul pe salarii
Conform legislației în vigoare, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau în natură obținute de o persoană fizică ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă.
În plus, sunt considerate asimilate salariilor: indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții de demnitate publică, stabilite potrivit legii; indemnizații din activități desfășurate ca urmare a unei funcții alese în cadrul persoanelor juridice fără scop patrimonial; drepturile de soldă lunară, indemnizațiile, primele, premiile, sporurile și alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii; indemnizația lunară brută, precum și suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societăți naționale, societăți comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar majoritar, precum și la regiile autonome; remunerația obținută de directori în baza unui contract de mandat conform prevederilor legii societăților comerciale; remunerația primită de președintele asociației de proprietari sau de alte persoane, în baza contractului de mandat, potrivit legii privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari; sumele primite de membrii fondatori ai societăților comerciale constituite prin subscripție publică; sumele primite de reprezentanții în adunarea generală a acționarilor, în consiliul de administrație, membrii directoratului și ai consiliului de supraveghere, precum și în comisia de cenzori; sumele primite de reprezentanții în organisme tripartite, potrivit legii; indemnizația lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declarația de asigurări sociale; sumele acordate de organizații nonprofit și de alte entități neplătitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizația primită pe perioada delegării și detașării în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului, pentru salariații din instituțiile publice; indemnizația administratorilor, precum și suma din profitul net cuvenite administratorilor societăților comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generală a acționarilor; sume reprezentând salarii sau diferențe de salarii stabilite în baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile, precum și actualizarea acestora cu indicele de inflație; indemnizațiile lunare plătite conform legii de angajatori pe perioada de neconcurență, stabilite conform contractului individual de muncă; orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor în vederea impunerii.
Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează și se reține la sursă de către plătitorii de venituri.
Impozitul lunar aferent veniturilor din salarii se determină astfel:
a) la locul unde se află funcția de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de b#%l!^+a?calcul determinate ca diferență între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuțiilor obligatorii aferente unei luni, și următoarele:
– deducerea personală acordată pentru luna respectivă;
– cotizația sindicală plătită în luna respectivă;
– contribuțiile la fondurile de pensii facultative, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei a 400 euro;
b) pentru veniturile obținute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul brut și contribuțiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.
Deducerea personală se acordă numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcția de bază, pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 1.000 lei inclusiv, astfel:
– pentru contribuabilii care nu au persoane în întreținere – 250 lei;
– pentru contribuabilii care au o persoană în întreținere – 350 lei;
– pentru contribuabilii care au două persoane în întreținere – 450 lei;
– pentru contribuabilii care au trei persoane în întreținere – 550 lei;
– pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreținere – 650 lei.
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.000,01 lei și 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive față de cele de mai sus și se stabilesc prin ordin al ministrului finanțelor publice.
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.000 lei nu se acordă deducerea personală. De asemenea, deducerea personală nu se acordă personalului trimis în misiune permanentă în străinătate, potrivit legii.
Algoritmul de calcul este prezentat în tabelul următor:
Tabel 1- Deducerea personală lunară stabilită pentru un contribuabil în funcție de numărul persoanelor aflate în întreținere
Sursa: State V., Contabilitatea financiară a societăților comerciale. Elemente de teorie și aplicații practice, Ed. Bibliotheca, Târgoviște, 2008
Pentru stabilirea deducerilor personale, venitul brut lunar din salarii se rotunjește la nivel de leu, fără subdiviziuni, prin rotunjire la leu pentru fracțiunile de peste 50 de bani inclusiv și prin neglijarea fracțiunilor de până la 50 de bani.
Sumele reprezentând deducerile personale pentru venitul brut lunar din salarii cuprins între 1.001 si 3.000 lei sunt calculate prin rotunjire la 10 lei, în sensul ca fracțiunile sub 10 lei se majorează la 10 lei.
Persoana în întreținere poate fi soția/soțul, copiii sau alți membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soțului/soției acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile și neimpozabile, nu depășesc 250 lei lunar.
Nu sunt considerate persoane aflate în întreținere: persoanele fizice care dețin terenuri agricole și silvice în suprafață de peste 10.000 mp în zonele colinare și de șes și de peste 20.000 mp în zonele montane; persoanele fizice care obțin venituri din cultivarea și din valorificarea florilor, legumelor și zarzavaturilor în sere, în solarii special destinate acestor scopuri și/sau în sistem irigat, din cultivarea și din valorificarea arbuștilor, plantelor decorative și ciupercilor, precum și din exploatarea pepinierelor viticole și pomicole, indiferent de suprafață.
Contribuabilii pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 2% din impozitul aferent salariilor, pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii, unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private, conform legii.
Plătitorii de salarii și de venituri asimilate salariilor au obligația de a calcula și de a reține impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plății acestor venituri, precum și de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.
Contribuțiile la asigurări sociale (pensii)
Pentru anul 2015, cotele de contribuție de asigurări sociale datorate de angajați, sunt:
– 10,5% pentru condiții normale de muncă,
– 10,5% pentru condiții deosebite de muncă,
– 10,5% pentru condiții speciale de muncă. b#%l!^+a?
Legea 294/2011 mai stabilește că, în cota de contribuție individuală de asigurări sociale, este inclusă și cota de 3,5% aferenta fondurilor de pensii administrate privat, prevăzută de Legea nr.411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat.
Contribuția la șomaj
În ceea ce privește contribuțiile la bugetul asigurărilor de șomaj pentru anul 2012, contribuția individuală este de 0,5%, potrivit Legii 294/2011.
Contribuțiile la sănătate
Potrivit Legii bugetului de stat (Legea nr. 293/2011), pentru acest an, cota contribuției pentru asigurările de sănătate datorată de angajat de 5,5%.
Impozitul pe salarii se calculează lunar asupra venitului total realizat în luna expirată de fiecare salariat .
Avantajele în natură pot fi primite cu titlu gratuit său cu plata parțială și pot avea printre altele următoarele forme:
• folosirea vehiculelor de orice tip din patrimoniul afacerii în scop personal;
• folosirea unei locuințe în scop personal;
• acordarea de produse alimentare, îmbrăcăminte, cherestea, lemne de foc, cărbuni, energie electrică, termică și altele;
• abonamente de radio și televiziune, de transport, abonamentele și costul convorbirilor telefonice;
• permise de călătorie;
• bilete de tratament și odihnă.
Avantajele în bani pot fi:
• sume primite pentru procurarea bunurilor și serviciilor menționate anterior;
• diferența pozitivă între dobânda practicată pe piață de creditor și dobânda preferențială la creditul acordat contribuabilului;
• diferența dintre dobânda preferențială plătită contribuabilului și dobânda practicată pe piața de aceeași entitate.
Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează și se reține la sursă de către plătitorii de venituri. La locul unde se află funcția de bază, impozitul lunar se determină prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul net din salarii (calculat prin deducerea din venitul brut a contribuțiilor obligatorii aferente unei luni) și următoarele:
– deducerea personală acordată pentru luna respectivă;
– cotizația sindicală plătită în luna respectivă;
– contribuțiile la fondurile de pensii facultative, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei a 400 euro.
IMPOZIT PE VENITURILE DIN SALARIII – în cuantum de 16%, calculat astfel:
SALARIU BRUT – ( CAS ANAGAJAT (10,5%)+CASS ANAGAJAT (5,5%)+S ANAGAJAT (0,5%) ) = REZULTAT 1
apoi
REZULTAT 1 – DEDUCEREA LEGALĂ (de la 250 RON în jos, în funcție de salariu ) = REZULTAT 2
apoi
REZULTAT 2 X 16% = IMPOZIT PE VENIT CE TREBUIE REȚINUT ANGAJATULUI ȘI PLĂTIT
Contribuțiile unității
Angajatorii au obligația să calculeze, să rețină și să vireze lunar în contul deschis la unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului, în a căror rază sunt luați în evidență că plătitori de impozite și taxe, contribuția datorată pentru asigurarea sănătății personalului din unitatea respectivă, raportat la fondul de salarii realizat.
Prin fond de salarii realizat se înțelege totalitatea sumelor constituite și utilizate de persoanele fizice și juridice pentru plata drepturilor salariale sau/și drepturilor asimilate salariilor, așa cum sunt definite în Codul fiscal. Contribuția angajatorilor se calculează asupra tuturor veniturilor din salarii și asimilate salariilor.
Pentru anul 2015 cotele pentru contribuțiile sociale obligatorii și indicatorii folosiți la calculul contribuțiilor sociale obligatorii, potrivit Legii bugetul asigurărilor sociale de stat, sunt:
1.Contribuția de asigurări sociale datorată de angajator, prevăzută la art. 296^18 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, este:
a1) pentru condiții normale de muncă 20,8%;
a2) pentru condiții deosebite de muncă 25,8%;
a3) pentru condiții speciale de muncă 30,8%.
2.Contribuția de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale datorată de angajator diferențiata pe clase de risc, prevazutala la art. 296^18 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, este 0,15% – b#%l!^+a?0,85%.
3.Contribuția la bugetul asigurărilor pentru șomaj datorată de angajator prevăzută la art. 296^18 alin. (3) lit. d^2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, este 0,5%.
4.Contribuția la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale datorată de angajator prevăzută la art. 296^18 alin. (3) lit. f) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, este de 0,25%.
5.Contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de angajator prevăzută la art. 296^18 alin. (3) lit. b^2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal este de 5,2%.
6.Contribuția pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate prevăzută la art. 296^18 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare este de 0,85%.
2.3.2. Calculul si înregistrarea impozitului pe salarii
Personalul și conturile asimilate – grupa 42
Conform Ordinului 3055/2009, contabilitatea decontărilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizațiile pentru concediile de odihnă, precum și cele pentru incapacitate temporară de muncă, plătite din fondul de salarii, primele reprezentând participarea personalului la profit, acordate potrivit legii, și alte drepturi în bani și/sau în natura datorate de entitate personalului pentru munca prestată.
Contabilitatea sintetică a decontărilor cu personalul se efectuează cu ajutorul grupei 42 „Personal și conturi asimilate”.Din cadrul grupei 42 „Personal și conturi asimilate” fac parte următoarele conturi:
421- „Personal-salarii datorate”; are funcția contabilă de pasiv; se creditează cu salariile cuvenite angajaților, cu alte drepturi cuvenite acestora și se debitează cu reținerile din salarii, cu sumele neridicate de personal în termen legal sau cu salariile nete plătite;
Contul 421 este un cont de pasiv și se creditează prin debitul contului:
-641”Cheltuieli cu salariile personalului”
-cu contravaloarea salariilor și a altor drepturi cuvenite personalului.
Contul 421 se debitează prin creditul conturilor:
-425 „Avansuri acordate personalului”
-426 „Drepturi de personal neridicate”
-427 „Rețineri din salarii datorate terților”
-4312 „Contribuția personalului la asigurările sociale”
-4314 „Contribuția personalului pentru asigurările sociale de sănătate”
-444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor”
-5311 „Casa în lei”
-cu reținerile din salarii reprezentând avansuri acordate personalului, sume datorate de către salariați terților, contribuția personalului pentru pensii suplimentatre, pentru ajutorul de șomaj, impozitul pe salarii și plata efectivă a salariilor.
423- „Personal-ajutoare materiale datorate”; are funcția contabilă de pasiv; se creditează cu sumele datorate angajaților, reprezentând ajutoare materiale suportate din contribuția angajatorului la asigurările sociale și se debitează cu sumele plătite, cu sumele neridicate sau cu alte rețineri ( rețineri datorate terților, contribuția la asigurările sociale de sănătate, la fondul de șomaj, fondul de sănătate și impozitul datorat);
Contul 423 „Personal-ajutoare materiale datorate” se debitează prin debitul conturilor:
-4311 „Contribuția unității la asigurările sociale”
-645 „Cheltuieli privind asigurările și protecția socială”
-cu sumele datorate personalului pe baza ștatelor de plată reprezentând ajutoarele materiale suportate din contribuția unității pentru asigurările sociale precum și cele acordate potrivit legii pentru protecție socială.
Contul 423 „Personal-ajutoare materiale datorate” se debitează prin creditul conturilor:
-425 „Avansuri acordate personalului”
-426„Drepturi de personal neridicate”
-427 „Rețineri din salarii datorate terților”
-4312 „Contribuția personalului pentru pensii suplimentare”
-4372 „Contribuția personalului la fondul de șomaj”
-cu plățile în numerar care reprezentând ajutoare materiale datorate, reținerile din ajutoarele materiale a avansurilor acordate, a impozitului aferent, a reținerilor darorate terților, a drepturilor de personal neridicate în termenul legal de plată a salariilor, contribuția personalului pentru pensia suplimentară și ajutorul de șomaj. b#%l!^+a?
424-„Prime reprezentând participarea personalului la profit”; are funcția contabilă de pasiv; se creditează cu sumele alocate în vederea remunerării angajaților și se debitează cu impozitul reținut, cu sumele achitate angajaților sau cu sumele neridicate de aceștia;
Contul 424 „Prime reprezentând participarea personalului la profit” se creditează prin debitul conturilor:
-129 „Repartizarea profitului”
-cu sumele datorate personalului pentru stimulente, atât în cursul anului, cât și la sfârșitul anului din profitul obținut.
Contul 424 „Prime reprezentând participarea personalului la profit” se debitează prin creditul conturilor:
-426 „Drepturi de personal neridicate”
-444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor”
-5311 „Casa în lei”
-cu sumele nete achitate salariaților reprezentând stimulente acordate în cursul anului din profit,sumele neridicate de personal reprezentând stimulente din profit, precum și cu impozitul reținut din stimulentele acordate personalului.
425-„Avansuri acordate personalului”; are funcția contabilă de activ; se debitează cu avansurile acordate sau neridicate și se creditează cu sumele reținute pe statele de plată sau de ajutoare materiale reprezentând avansuri acordate;
Contul 425 „Avansuri acordate personalului” se debitează prin creditul contului:
-5311 „Casa în lei”
-cu avansurile acordate personalului conform contractului de muncă.
Se debitează prin debitul conturilor:
-421 „Personal- salarii datorate”
-423 „Personal-ajutoare materiale datorate”
-cu sumele reținute pe statele de plată sau ajutoarele materiale a avansurilor acordate cu ocazaia lichidării drepturilor bănești cuvenite personalului.
426-„Avansuri de personal neridicate”; are funcția contabilă de pasiv, evidențiază drepturile de personal, neridicate în termenul legal. Se creditează sumele datorate personalului, neridicate în termen și se debitează cu sumele achitate personalului sau cu drepturile de personal neridicate, prescrise;
Contul 426 „Drepturi de personal neridicate” se creditează prin debitul conturilor:
-421 „Personal- salarii datorate”
-423 „Personal-ajutoare materiale datorate”
-424 „Prime reprezentând participarea personalului la profit”
-cu sumele datorate personalului, neridicate la termen, reprezentând salarii, sporuri, adaosuri, alocații de stat pentru copii, stimulente în cursul anului sau
la sfârșitul anului acordate personalului din profit, ajutoare de boală și alte drepturi de personal neridicate.
Contul 426 „Drepturi de personal neridicate”se debitează prin creditul conturilor:
-448 „Alte datorii și creanțe cu bugetul statului”
-5311 „Casa în lei”
-7583 „ Venituri din vânzarea activelor și alte operații de capital”
-cu sumele achitate personalului, precum și cu sumele prescrise și datorate bugetului, potrivit legii sau înregistrate la venituri excepționale ale gestiunii curente.
427-„Rețineri din salarii datorate terților”; are funcția contabilă de pasiv, se creditează cu sumele reținute din salarii datorate terților ce reprezintă chirii, cumpărarea cu plata în rate etc.; se debitează cu sumele achitate terților, reprezentând rețineri sau opriri din salarii;
Contul 427 „Rețineri din salarii datorate terților” se debitează prin creditul conturilor:
-421 „Personal-remunerații datorate”
-423 „Personal-ajutoare materiale datorate”
-cu sumele reținute de la salariați pe statele de plată ale salariilor sau ajutoarelor materiale datorate de aceștia terților, reprezentând chirii, cumpărări cu plata în rate și alte obligații ale acestora față de terți, stabilite conform legii.
Contul 427 „Rețineri din salarii datorate terților” se creditează prin debitul conturilor”
-5121 „ Conturi la bănci în lei”
-5311 „Casa în lei”
-cu sumele achitate terților reprezentând rețineri sau popriri din retribuțiile personalului datorate acestora.
428-„Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul”; acest cont este bifuncțional și asigură evidența creanțelor și datoriilor ce apar în raporturile angajatorului de personal;
Contul 428 „Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul” se creditează prin debitul contului:
-641 „Cheltuieli cu salariile personalului” b#%l!^+a?
-cu sumele datorate salariaților pentru care nu s-a întocmit state de plată determinate de activitatea exercițiului care urmează a se închide.
Contul 428 „Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul” se debitează prin creditul conturilor:
-5311 „Casa în lei”
-758 „Alte venituri din explotare”
-cu sumele achitate personalului evidențiate anterior în acest cont, precum și cu eventualele sume înregistrate inițial în cont, dar nu se cuveneau, total sau parțial, personalului.
Principalele operațiuni privind decontările cu personalul sunt:
Conturi care reflectă contribuțiile angajaților
Din grupa 43 „Asigurări sociale, protecția socială și conturi asimilate” fac parte următoarele conturi sintetice de gradul I:
431 „Asigurări sociale”
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența decontărilor privind contribuția unității la asigurările sociale, precum și contribuția salariaților pentru pensia suplimentară.
Contul 431 „Asigurări sociale” este un cont de pasiv.
Contul 431 „Asigurări sociale” se creditează prin debitul conturilor:
-6451 „Cheltuieli privind contribuția unității la asigurările sociale”
-421 „Personal-salarii datorate”
-cu contravaloarea contribuției unității patrimoniale datorate asigurărilor sociale și contribuția personalului datorate pentru pensia suplimentară.
Contul 431 „Asigurări sociale” se debitează prin creditul conturilor:
-5121 „ Conturi la bănci în lei”
-423 „Personal-ajutoare materiale datorate” b#%l!^+a?
-cu sumele virate asigurărilor sociale reprezentând contribuția unităților patrimoniale datorate asigurărilor sociale și cu sumele datorate personalului ce se suportă din fondul de asigurări sociale.
Soldul contului reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale din contribuția unității la asigurările sociale, precum si contribuția personalului pentru pensia suplimentară.
4312 Contribuția personalului la asigurările sociale (P)
4314 Contribuția angajaților pentru asigurările sociale de sănătate (P)
437 „Ajutor de șomaj”
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența decontărilor privind ajutorul de șomaj datorat de unitatea patrimonială, precum și a sumelor datorate de salariați, potrivit legii, pentru constituirea fondului pentru ajutorul de șomaj. Contul 437 „Ajutor de șomaj” este un cont de pasiv.
Contul 437 „Ajutor de șomaj”se creditează prin debitul conturilor:
-6452 „ Contribuția unității pentru ajutorul de șomaj”
-421 „Personal-salarii datorate”
-cu sumele calculate conform legii de către unitatea patrimonială pentru constituirea fondului pentru ajutorul de șomaj, precum și cu sumele datorate de către personal pentru constituirea ajutorului de șomaj.
Contul 437 „Ajutor de șomaj” se debitează prin creditul conturilor:
-5121 „ Conturi la bănci în lei”
-5311 „Casa în lei”
-cu sumele virate de unitate reprezentând fondul ajutor de șomaj constituit conform legii, precum și cu eventualele sume acordate salariaților din fondul de ajutor de șomaj, potrivit legii.
4371 Contribuția unității la fondul de șomaj
4372 Contribuția personalului la fondul de somaj
Conturi care reflectă contribuțiile unității
Contribuția unității pentru asigurările sociale generează datorii și creanțe pentru unitățile cu personal salariat. Pentru evidențierea relațiilor de decontare cu asigurările sociale se utilizează contul 431 „Asigurări sociale”
4311 Contributia unității la asigurarile sociale (P)
4313 Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate (P)
4371 Contributia unității la fondul de somaj (P)
438 „Alte datorii și creanțe sociale”
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența datoriilor de achitat sau a veniturilor ce urmează a se încasa în contul asigurărilor sociale aferente exercițiului în curs, precum și sumele încasate de la buget privind alocații pentru copii, precum și plata acestor sume. Contul 438 „Alte datorii și creanțe sociale” este un cont bifuncțional.
Contul 438 „Alte datorii și creanțe sociale” se creditează prin debitul conturilor:
-428 „Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul”
-5121 „ Conturi la bănci în lei”
-645 „ Cheltuieli privind asigurările și protecția socială”
-6452 „ Contribuția unității pentru ajutorul de șomaj”
-cu eventualele sume achitate în plus personalului, reprezentând ajutoarele materiale; sumele primite de la buget reprezentând alocația de stat pentru copii sau alte drepturi de personal pentru care nu s-au întocmit statele de plată aferente exercitiului încheiat.
Contul 438 „Alte datorii și creanțe sociale” se debitează prin debitul conturilor:
-428 „Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul”
-5121 „ Conturi la bănci în lei”
-5311 „Casa în lei”
-cu sumele datorate personalului aferente exercițiului încheiat ce se achită din fondul asigurărilor sociale sau din fondul de șomaj, cu sumele virate asigurărilor sociale, precum și cu sumele achitate salariaților reprezentând alocația pentru copii.
Obiectul impunerii este salariul brut al persoanelor încadrate cu contract de muncă pe o perioadă determinată sau nu, cuprinzând și premiile acordate salariaților din fondul de salarii. Din punct de vedere fiscal, contribuția la asigurările sociale se calculează extracontabil, după formula:
S=(F X C %)/100,
unde:
S= suma contribuției lunare la asigurările sociale;
F= fond total de salarii; b#%l!^+a?
C %= cota procentuală la asigurările sociale.
Mărimea cotei procentuale se determină diferențiat astfel: 38% asupra câștigului brut realizat de salariații încadrați în grupa I de muncă, 28% pentru salariații încadrați în grupa a-II-a și 23% pentru celelalte categorii de salariați.
În categoria scutirilor sunt cuprinse: drepturile plătite asiguraților potrivit legii din fondurile asigurării sociale de stat și din fondurile proprii ale persoanei juridice, drepturile plătite în cazul desfacerii contractelor de muncă, drepturile de autor sau colaborator extern, sumele ce se acordă salariaților din profitul net de către societățile comerciale, indemnizațiile primite de membrii Consiliului de Administrație și cenzori, indemnizațiile de detașare și delegare, cele acordate personalului transferat în condițiile legii, pentru personalul care cumulează mai multe funcții. Contribuția personalului pentru pensia suplimentară se aplică asupra salariului de bază la care se adăugă toate sporurile și drepturile salariale cu caracter permanent.
Baza impozabilă = Salariul brut realizat lunar x 3%
Decontarea contribuției întreprinderii la asigurările sociale și a contribuției personalului pentru pensia suplimentară se face o dată cu lichidarea dreptului de salarii, pe luna expirată. în contabilitate operațiile ce generează obligațiile sociale sunt reflectate astfel:
a. constituirea obligației de plată la asigurările sociale pentru salariul brut x c%;
6451 = 4311
b. virarea obligației de plată, o dată cu plata salariilor prin dispoziție de plată:
4311 = 5121
c. constituirea obligației de plată pentru pensia suplimentară:
421 = 4312
d. achitarea obligației de plată, prin ordin de plată, o dată cu ridicarea salariilor:
4312 = 5121
Contribuția unității pentru fondul de șomaj se datorează de toate persoanele juridice române și străine cu sediul în România care angajează personal român pe bază de contract. Fondul de șomaj se calculează extracontabil, prin aplicarea cotei de 5% la salariul brut lunar. Contribuția personalului pentru fondul de șomaj constă în aplicarea procentului 1% asupra câștigului brut realizat de personal. Cheltuielile unității privind ajutorul de șomaj sunt deductibile în totalitate.
Reflectarea în contabilitate a acestor operații este:
a. constituirea obligației de plată a unității pentru fondul de șomaj;
6452 = 4371
b. stingerea obligației fiscale se realizează prin dispoziție de plată, o dată cu plata salariilor:
4371 = 5121
c. constituirea obligației de plată a salariaților pentru fondul de șomaj:
421 = 4372
d. stingerea obligației fiscale
4372 = 5121
444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor”
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența decontărilor cu bugetul statului privind impozitele pe salarii, a sumelor achitate din asigurările sociale, a plăților efectuate între colaboratori și alte sume achitate salariaților sau persoanelor fizice pentru care unitatea patrimonială datorează, potrivit legii, impozite fața de bugetul statului. Tot cu ajutorul acestui cont se evidențiază impozitul suplimentar datorat de unitate potrivit legii, pentru depășirea fondului admisibil de salarii.
Contul 444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor” este un cont de pasiv.
Contul 444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor” se creditează prin debitul conturilor:
-421 „Personal-salarii datorate”
-cu sumele datorate bugetului statului drept impozit pe salarii, din remunerațiile personalului;
-641 „Cheltuieli cu salariile personalului”
-cu sumele datorate bugetului statului reprezentând impozit suplimentar potrivit legii, pentru depășirea fondului de salarii admisibil.
Contul 444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor” se debitează prin creditul conturilor:
-5121 „Conturi la bănci în lei”
-5311 „Casa în lei”
-cu sumele achitate bugetului drept impozit pe salariile personalului, colaboratorilor, a impozitului suplimentar, plăți efectuate prin virament.
Impozitul pe salarii reprezintă al doilea impozit ca importanță după impozitul pe profit. Impozitul pe salarii reprezintă una dintre cele mai importante surse de venit ale b#%l!^+a?bugetului de stat, plătit(cu unele excepții) e toate persoanele care obțin un venit din muncă salariată. Obiectul impunerii îl constituie venitul sub formă de salarii și alte drepturi salariale, cum sunt: indemnizațiile, sporurile, stimulentele din fondul de participare la profit, recompense și premii, concedii de odihnă, alte câștiguri în bani sau natură, sume plătite salariaților sub formă de indexare, compensare ca urmare a creșterii prețurilor, sume plătite din fondul asigurărilor sociale în caz de incapacitate temporară de muncă și de maternitate. Nu sunt cuprinse în venitul lunar impozabil și nu se impun următoarele sume: suma primită de salariați pentru munca prestată în perioada preavizului de concediere, ajutoarele ce se acordă din fondul asigurărilor sociale și asistență socială din fondul de salarii pentru nașteri și în caz de deces al salariaților, pensii de orice fel, alocații, indemnizații și alte sume acordate persoanelor cu copii și alocații de întreținere acordate persoanelor cărora li s-a dat în plasament familial sau li s-au încredințat minori, masa și alimentația antidot acordate în natură, potrivit legii.
2.4. Alte taxe si impozite
2.4.1. Notiuni generale privind alte taxe si impozite
2.4.2. Calculul si înregistrarea altor taxe si impozite
CAPITOLUL 3. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU BUGETUL STATULUI LA S.C. FOREST MARIAN SRL
3.1 Prezentarea S.C. FOREST MARIAN SRL
Informatii de identificare a societatii
Sediu social localitate: MUNICIPIUL BOTOSANI, STR. CUZA VODA, nr. 29
Numar de ordine in Registrul Comertului sub nr. J07/458/2003 din 15.09.2003
Cod unic de inregistrare: 15741584
Capital social subscris (total RON): 500.00
Capital varsat (total RON): 500.00
Numar parti sociale: 50.
Valoarea unei parti sociale: 10.0000 RON.
Nu are participare straina la capital
Punctul de lucru principal se afla in localitatea Cristesti, jud Botosani unde grupul de firme detine o suprafata de teren suficienta desfasurarii activitatii de depozitare si prelucrare a lemnului de lucru exploatat.
La acest moment societatea noastra lucreaza cu echipamentele si utilajele existente pentru exploatare de masa lemnoasa pe picior, transport si prelucrare (transformare in cherestea) conform solicitarilor formulate de clienti.
Obiecte de activitate declarate conform CAEN Rev.2:
– principale:
1610 – Taierea si rindeluirea lemnului
– secundare: ( cele mai reprezentative cu legatura directa cu obiectul actual de activitate):
0240 Activitati de servicii anexe silviculturii
0210 Silvicultura si alte activitati forestiere
0220 Exploatare forestiera
4618 Intermedieri in comertul specializat in vanzarea produselor cu caracter specific, n.c.a.
4613 Intermedieri in comertul cu material lemnos si materiale de constructii
4399 Alte lucrari speciale de constructii n.c.a.
4391 Lucrari de invelitori, sarpante si terase la constructii
4339 Alte lucrari de finisare
4334 Lucrari de vopsitorie, zugraveli si montari de geamuri
4333 Lucrari de pardosire si placare a peretilor
4332 Lucrari de tamplarie si dulgherie
4331 Lucrari de ipsoserie
4312 Lucrari de pregatire a terenului
4311 Lucrari de demolare a constructiilor
5210 Depozitari
4941 Transporturi rutiere de marfuri
Conducerea firmei
Societatea este condusa, administrata si reprezentata de un administrator care are putere nelimitata in toate actele si actiunile permise de lege, ce privesc buna desfasurare a activitatilor ce fac obiectul societatii si care au ca efect dezvoltarea capitalului social, avand o experienta in domeniul exploatarii forestiere de 20 ani.
Domeniu de activitate
capacități de producție (mărime, vechime, randamente, amplasări):
1. Principala capacitate de productie o reprezinta exploatarile de masa lemnoasa pe picior, exploatari desfasurate in partide de exploatare obtinute de la Directiile silvice regionale in urma participarii la licitatiile organizate de acestea .
2. A doua capacitate de productie consta in echipamentele, masinile si instalatiile care se vor realiza prin investitia cofinantata prin fondurile FEADR, active care vor spori capacitatea de lucru actuala a SC FOREST MARIAN SRL. Astfel in urma realizarii investitiei societatea isi propune exploatarea si prelucrarea bruta a lemnului pentru o cantitate de aproximativ 30.000 mc lemn pe an, urmand sa realizeze si sa vanda urmatoarele cantitati de produse finite :
– bustean fag, stejar, carpen, cires, paltin, tei ~ 8000 mc/an;
– lemn foc diverse esente tari, peleti ~ 4000 mc/an;
– cherestea fag, stejar, cires, paltin ~ 12.000 mc/an.
Activitatea de exploatare a lemnului se desfasoara in baza unor acte normative si reglementari silvice destul de stricte – atestat exploatare eliberat de ASFOR Bucuresti, vizand gospodarirea durabila a fondului forestier; utilajele folosite pentru principalele procese tehnologice, sunt:
– la recoltare (taiere) ferastraie mecanice moderne.
– la colectarea lemnului in proportie de peste 95% tractoarele forestiere autohtone (tip TAF), precum si universale echipate cu dispozitive specifice, instalatiile cu cablu intr-un mic procent, iar pentru adunat lemnul la mijloacele de mai sus se folosesc si animalele de munca.
– la incarcatul si manipulatul lemnului, in platformele primare se folosesc incarcatoarele frontale
– pentru transportul lemnului se folosesc autoplatforme sau autotrolii de 14, 16, 20 tone, prevazute cu trolii montate sau macarale si, din ce in ce mai mult se extind autotractoarele dotate cu macarale hidraulice.
– la prelucrare (taiere pe dimensiuni) se folosesc tractoarele TAF de mai mica capacitate pentru alimentarea gaterului si motostivuitoare pentru manipularea produselor finite rezultate in vederea depozitarii sau a incarcarii directe in mijlocul de transport .
Piata (clienti, distributie, concurenta);
Piata este formata in principal din societati comerciale care activeaza in domeniul fabricarii mobilei si a fabricarii materiei prime pentru mobila (furnir, pal, cherestea pentru piese de mobilier cu prelucrare exclusiv manuala), clienti interni cat si clienti externi (Austria si Italia). De asemenea piata cuprinde si persoanele fizice care achizitioneaza lemn de foc.
lista clientilor cu care am colaborat si suntem in relatii contractual:
SC SAM WOOD TRADING SRL, SC VIATA LUMINOASA SRL, FMK HOLZHANDEL GMBH, SC HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL, S.C LOSAN S.A., GRUP LEMN SRL, AMELINA COM , RICH FOREST SRL, EMME ELLE WOOD SRL, AMIPRODWOOD SRL, KARPATIKA T&S SRL, KAMISA BROTHERS WOOD CENTER LTD, 'REMEX SA, COMBUSTIBILUL SRL, FLARO INTERNATIONAL SRL, BARLINEK ROMANIA SA.
Aprovizionare:
surse de aprovizionare existente (nominalizarea furnizorilor interni/externi);
Principalii potentiali furnizori ai societatii sunt:
PIATA EXTERNA-UCRAINA
DIRECTIA SILVICA BOTOSANI
DIRECTIA SILVICA SUCEAVA
DIRECTIA SILVICA IASI, ASOCIATII PRIVATE (Ocoale silvice Bisericesti)
DIRECTIA SILVICA VASLUI
DIRECTIA SILVICA PIATRA NEAMT
Fundamentarea programului de marketing s-a facut pe cunoasterea structurii pietei cu diversitatea ei de consumatori, cerinte, preferinte, urmarindu-se corelarea cererii cu oferta. Cu privire la modaliatatile de desfacere a produselor (bustean, cherestea, deseuri, traverse, peleti), acestea se vor livra en-gros la potentialii clientii ai firmei, incasarea facandu-se in momentul livrarii sau in perioada imediat urmatoare in baza cecului emis. Clientii care emit documente de plata la termen sunt verificati in prealabil privitor la capacitatea de plată.
3.2 Analiza situației financiar patrimoniale
Mai jos este prezentat un bilanț simplificat pe cei trei ani analizați, respectiv 2011, 2012, 2013, care este întocmit astfel încât să faciliteze calcularea fondului de rulment:
Fondul de rulment evidențiază raportul dintre capitalurile permanente și activele imobilizate și se calculează astfel:
FR = CPER – AI
De-a lungul celor trei ani analizați pe baza bilanțului contabil am stabilit că S.C. Forest Marian S.R.L. a înregistrat următoarele niveluri ale fondului de rulment:
FR2011 = CPER2011 – AI2011 = -15.097- 4.701
FR2011 = -19.798
FR2012 = CPER2012 – AI2012 = -26.824- 10.583
FR2012 = -37.407
FR2013 = CPER2013 – AI2013 = -81.816- 11.083
FR2013 = -92.899
Datele absolute arată că pe tot parcursul perioadei analizate întreprinderea a lucrat cu un fond de rulment negativ, care a înregistrat o scădere în fiecare an analizat, iar în mărimi absolute și relative este :
FR1 = FR2012 – FR2011 = -37.407- (-19.798)
FR1 = -17.609
FR2 = FR2013 -FR2012 = -92.899- (-37.407)
FR2 = -55.492
FR1 (%) = FR1 x 100 /FR2011 = (-17.609) x 100/ (-19.798)
FR1 (%) = 88.943%
FR2 (%) = FR2 x 100 /FR2012 = (-55.492) x 100/ (-37.407)
FR2 (%) = 148.346%
Deci, fondul de rulment a scăzut în anul 2012 cu valoarea de 17.609 lei, adică în cifre relative cu 8,943%, iar în anul 2013 fondul de rulment a mai înregistrat o scădere de 55.492 lei reprezentând 48,346%.
Pentru a înțelege mai bine evoluția fondului de rulment, voi calcula influențele exercitate de factorii de influență care acționează asupra fondului de rulment, folosind metoda bilanțieră.
Pentru perioada analizată, respectiv 2011 – 2013 voi determina diferențele dintre capitalurile permanente aferente perioadei analizate, precum și diferențele dintre activele imobilizate.
Diferența dintre capitalurile permanente aferente anului 2012 și 2011 este de -11.727 lei (-26.824 lei -(-15.097 lei)), iar diferența dintre valoarea activelor imobilizate aferente anului 2012 și a anului 2011 este de 5.882 lei (10.583 lei – 4.701 lei). Din cele două relații se poate verifica dacă diferența dintre cele două valori mai sus determinate este cea determinată mai sus, respectiv – 17.609 lei ( -11.727 lei – 5.882 lei).
Variația fondului de rulment din perioada 2012-2013 și factorii care au determinat-o se măsoară cu ajutorul metodei balanțiere, după cum am făcut mai sus.
Diferența dintre capitalurile permanente aferente anului 2013 și 2012 este de -54.992 lei (-81.816 lei- (-26.824 lei)), iar diferența dintre valoarea activelor imobilizate aferente anului 2013 și anului 2012 este de 500 lei (11.083 lei – 10.583 lei). Din cele două relații se poate verifica dacă diferența dintre cele două valori mai sus determinate este cea determinată mai sus , respectiv –55.492 lei (-54.992 lei – 500 lei).
Deci, evoluția capitalurilor permanente asupra fondului de rulment a avut o influență negativă pentru că au scăzut, iar creșterea activelor imobilizate care a devansat creștere capitalurilor permanente a avut tot o influență negativă.
Mărimea fondului de rulment trebuie apreciată și prin prisma raportului dintre gradul de lichiditate ala activului și cel de exigibilitate al pasivului.
Gradul de lichiditate al activului se exprimă prin viteza de rotație a creanțelor ,în timp ce gradul de exigibilitate al pasivului se exprimă prin viteza de achitare a datoriilor. Pe baza datelor preluate din situația financiară se pot calcula aceste durate de plată a datoriilor, b#%l!^+a?respectiv de încasare a creanțelor în raport cu cifra de afaceri (CA), folosind formulele următoare :
Dpl = Dat x 360/CA
Di = Cr x 360/CA ,unde:
Dpl = durata de plată a datoriilor
Di = durata de încasare a creanțelor
Cr =soldul conturilor de creanțe
Dat =soldul conturilor de datorii
CA = cifra de afaceri.
S.C. Forest Marian S.R.L. a prezentat în perioada analizată următoarele durate de plată a datoriilor și de încasare a creanțelor :
Dpl2011 =66.037x 360/ 44.889 = 530 zile
Dpl2012 =123.146x 360/ 109.220= 406 zile
Dpl2013 =137.694x 360/ 85.569 = 579zile
Di2011 = 6.840 x 360/ 44.889 = 88 zile
Di2012 = 26.796x 360/ 109.220 = 88 zile
Di2013 =21.558x 360/ 85.569 = 91 zile
Se observă că pe toată perioada analizată, durata de rotație a datoriilor este mai lentă comparativ cu durata de încasare a creanțelor. Acest lucru îi permite întreprinderii să mobilizeze o parte din sursele de finanțare pe termen scurt pe care le-a atras pentru a finanța parte din activele imobilizate care au rămas neacoperite de fondul de rulment (partea negativă a fondului de rulment).
Pe baza acestor date,respectiv durata de plată a datoriilor și durata de încasare a creanțelor se pot determina și sumele încasate în anul următor (2014) , precum și plățile care vor fi efectuate în aceeași perioadă în felul următor:
– plăți în anul 2014 =360 x 137.694/579 = 85,613 lei
– încasări în anul 2014 =360 x 27.878/91 = 110,287 lei.
Comparând încasările cu plățile astfel determinate rezultă că apare o situație favorabilă firmei în sensul că în cursul anului 2014 firma va încasa cu 24.674 lei mai mult decât va urma să plătească furnizorilor, sau altor terțe persoane. Încasările vor crește pe viitor dacă firma își va îmbunătății în continuare ritmul încasărilor de la clienți (populație,agenți economici și unități bugetare).
Sinteza rezultatelor obținute pentru perioada analizată 2011-2013 va fi prezentată în tabelul de mai jos:
Reprezentarea grafică a fondului de rulment în perioada
2011-2013
Analiza necesarului de fond de rulment la S.C. Forest Marian S.R.L.
Necesarul de fond de rulment evidențiază nevoile de resurse stabile pentru a acoperii nevoile perenitare ale exploatării și se calculează scăzând din suma stocurilor și creanțelor, datoriile de exploatare.
NFR = St + Cr – DEX ,unde :
NFR = necesar de fond de rulment
St = valoarea soldului stocuri
Cr = valoarea soldului creanțe
DEX =valoarea datoriilor de exploatare.
Menționăm că toate valorile sunt exprimate în mii lei.
Pentru determinarea necesarului de fond de rulment, pentru perioada 2004 – 2006, b#%l!^+a?folosim datele din tabelul de mai jos:
NFR2011 = St2011 +Cr2011– DEX2011 = 22.054+ 6.840 – 66.037
NFR2011 = -37.143 mii lei
NFR2012 = St2012 +Cr2012– DEX2012 = 36.669+ 26.796– 123.146
NFR2012 = -59.681 mii lei
NFR2013 = St2013 +Cr2013– DEX2013 = 35.665+ 27.878 – 137.694
NFR2013 = -74.151 mii lei
Dinamica necesarului de fond de rulment se prezintă astfel:
NFR1 = NFR2012 – NFR2011 = -59.681 lei – (-37.143 lei)=
NFR1 = -22.538 lei
NFR2 = NFR2013 -NFR2012 = -74.151 lei – (-59.681 lei)=
NFR2 = -14.470 lei
NFR1(%)= NFR1x100/NFR2011
NFR1(%)= (-22.538)x100/( -37.143 lei)
NFR1 (%) = 60.679 %
NFR2 (%) = NFR2 x 100 /NFR2012
NFR2 (%) = (-14.470 )x100/( -59.681) =
NFR2 (%) = 24.246 %
Analizând dinamica necesarului de fond de rulment observăm o scădere a acestuia în perioada 2011-2012 de 22.538 lei și de asemenea o scădere a acestuia în perioada 2012 – 2013 în valoare de 14.470 lei (ceea ce reprezintă o scădere cu 24.246 %).
Metoda bilanțieră cuantifică modificările în timp ale factorilor care influențează necesarul de fond de rulment.
Pentru perioada analizată, respectiv 2011 – 2013 vom determina diferențele dintre valoarea stocurilor și a creanțelor aferente perioadei analizate, precum și diferențele dintre datoriile din exploatare.
Diferența dintre valoarea stocurilor aferente anului 2012 și 2011 este de 14.615 lei (36.669 lei- 22.054 lei), diferența dintre valoarea creanțelor aferente anului 2012 și anului 2011 este de 19.956 lei (26.796 lei– 6.840 lei), iar diferența dintre valoarea datoriilor din activitatea de exploatare este de 57.109 lei (123.146 lei – 66.037 lei). Din cele trei relații se poate verifica dacă diferența dintre cele trei valori determinate este cea determinată mai sus,respectiv -22.538 lei (14.615 lei + 19.956 lei – 57.109 lei). De aici rezultă că modalitatea de determinare a diferențelor de necesar de fond de rulment este bună.
Deci, evoluția stocurilor și a creanțelor acționează în sensul creșterii necesarului de fond de rulment, iar creșterea datoriilor de exploatare a acționat normal în sensul diminuării necesarului de fond de rulment.
Creșterea necesarului de fond de rulment se datorează creanțelor care au crescut cu 26.796 x 100/ 6.840= 391.75%, iar datoriile de exploatare au crescut cu 123.146 x 100/ 66.037= 186.48 %. Totodată se poate remarca o reducere a stocurilor, care determină o ușoară reducere a necesarului de fond de rulment.
Diferența dintre valoarea stocurilor aferente anului 2013 și 2012 este de – 1.004 lei (35.665 lei – 36.669 lei), diferența dintre valoarea creanțelor aferente anului 2013 și anului 2012 este de 1.082 lei (27.878 lei – 26.796 lei), iar diferența dintre valoarea datoriilor din activitatea de exploatare este de 14.548 lei (137.694 lei – 123.146 lei).
Din cele trei relații se poate verifica dacă diferența dintre cele trei valori determinate este cea determinată mai sus, respectiv – 14.470 lei (-1.004 lei + 1.082 lei – 14.548 lei).
În acest an, la scăderea necesarului de fond de rulment a contribuit pe lângă creșterea datoriilor de exploatare și scăderea stocurilor și creșterea creanțelor.
În concluzie se poate afirma că valoarea negativă a necesarului de fond de rulment este determinată de valoarea mare a datoriilor de exploatare neachitate la scadență, resurse care finanțează o parte a imobilizărilor, asigurând și un excedent de trezorerie.
Cu ajutorul necesarului de fond de rulment se poate realiza analiza funcțională a riscului de faliment.
Sinteza rezultatelor obținute pentru perioada analizată 2011-2013 va fi prezentată în tabelul de mai jos:
b#%l!^+a?Reprezentarea grafică a necesarului de fond de rulment în perioada
2011-2013
Analiza trezoreriei nete la S.C. FOREST MARIAN S.R.L.
Trezoreria netă se calculează scăzând din elementele active de trezorerie elementele pasive de trezorerie sau folosind relația de diferență dintre fondul de rulment și necesarul de fond de rulment, respectiv:
TN =Ta –Tp
TN = FR – NFR.
Pentru a determina valoarea trezoreriei nete vom folosi datele din tabelul de mai jos:
Trezorerie netă a S.C Forest Marian S.R.L. a avut în perioada analizată următoarele nivele anuale (calculate pe baza bilanțului contabil):
TN2011 = FR2011 – NFR2011 = -19.798– (-37.143 )
TN2011 = 17.345 lei
TN2012 = FR2012 – NFR2012 = -37.407– (-59.681)
TN2012 = 22.274 lei
TN2013 = FR2013 – NFR2013 = -92.899– (-74.151)
TN2013 = -18.748 lei
Nivelul pozitiv al trezoreriei nete se datorează surplusului de resurse de finanțare provenite din exploatare, iar nivelul negativ al trezoreriei nete se datorează deficitului de resurse de finanțare provenite din exploatare.
Datele absolute arată că în primii doi ani ai perioadei analizate întreprinderea a lucrat cu o trezorerie netă pozitivă, iar în ultimul an a lucrat cu o trezorerie netă negativă, care în mărimi absolute și relative este:
TN1 = TN2012 – TN2011 = 22.274 lei – 17.345 lei=
TN1 = 4.929 lei
TN2 = TN2013 -TN2012 = -18.748 lei – 22.274 lei=
TN2 = -41.022 lei
TN1 (%) = TN1 x 100 /TN2011 = 4.929 x 100/17.345 =
TN1 (%) = 28,42 %
TN2 (%) = TN2 x 100 /TN2012 = -41.022 x 100/22.274 =
TN2 (%) = -184,17 % , deci în perioada 2012-2013, trezoreria netă a înregistrat o micșorare de 184,17 %.
În componența trezoreriei S.C Forest Marian S.R.L. intră disponibilul din casă și de la bancă precum și postul alte valori.
Micșorarea în sumă absolută a trezoreriei nete este evidențiată în disponibilul de la bănci, celelalte componente având o evoluție oscilantă.
Pentru a evidenția influența factorilor care acționează asupra trezoreriei, vom folosi din nou metoda balanțieră. Astfel, se poate remarca că trezoreria a fost influențată de evoluția celor doi factori respectiv fondul de rulment și necesarul de fond de rulment.
Pentru perioada analizată, respectiv 2011 – 2013 vom determina diferențele dintre fondurile de rulment aferente perioadei analizate, precum și diferențele dintre necesarul de fond de rulment.
Diferența dintre fondul de rulment aferente anului 2012 și 2011 este de -17.609 lei (-37.407lei – (-19.798 lei)), iar diferența dintre valoarea necesarului de fond de rulment aferente anului 2012 și anului 2011 este de -22.538 lei (-59.681 lei – (-37.143 lei)). Din cele două relații se poate verifica dacă diferența dintre cele două valori mai sus determinate este cea de terminată mai sus, respectiv 4.929 lei (-17.609 lei – (-22.538 lei)).
Diferența dintre fondul de rulment aferente anului 2013 și 2012 este de -55.492 lei (-92.899 lei- (-37.407 lei)), iar diferența dintre valoarea necesarului de fond de rulment aferente anului 2013 și anului 2012 este de -14.470 lei (-74.151 lei- (-59.681 lei)). Din cele două relații se poate verifica dacă diferența dintre cele două valori mai sus determinate este cea determinată mai sus, respectiv -41.022 lei (-55.492 lei – (-14.470 lei)).
În perioada analizată 2011 – 2013, evoluția trezoreriei nete a fost influențată în mod negativ de scăderea fondului de rulment și în mod pozitiv de scăderea necesarului de fond de rulment (creșterea resurselor în fond de rulment).
Se remarcă că în primii doi ani trezoreria are valori pozitive, valori pozitive determinate de diferența a două valori negative, în care prima valoare (fondul de rulment) are o valoare mai mare, iar în ultimul an trezoreria înregistreaza o valoare negativă, valoare negativă determinată de diferența a două valori negative, în care prima valoare (fondul de rulment) are o valoare mai mică.
O parte a activelor imobilizate (valoarea negativă a fondului de rulment) este finanțată prin resursele generate de ciclul de exploatare (adică de valoarea negativă a fondului de rulment) care asigură și un surplus de lichidități regăsit în trezorerie. b#%l!^+a?
Aceste resurse generate de ciclul de exploatare, își găsesc corespondența în datoriile către furnizori și către bugetul public național. S.C. Forest Marian S.R.L. beneficiază de aceste resurse nu datorită scadențelor relaxate a datoriilor, ci pentru că se află în imposibilitatea de a le plăti (cea mai mare parte a datoriilor de exploatare reprezintă plăți restante). Acest lucru rezultă din penalitățile la care a fost supusă întreprinderea ca urmare a neplății în timp a obligațiilor, penalități ce au determinat în cea mai mare parte pierderea excepțională înregistrată în cele trei perioade.
Sinteza rezultatelor obținute pentru perioada analizată 2011-2013 va fi prezentată în tabelul și în graficul de mai jos:
Reprezentarea grafică a evoluției trezoreriei nete și a factorilor
de influență ai acesteia în perioada 2011-2013
Analiza ratelor la S.C. FOREST MARIAN S.R.L.
Analiza activității financiar contabile, a eficienței și a rentabilității acesteia se poate realiza cu ajutorul metodei ratelor. Această metodă oferă o imagine asupra riscului financiar al firmei, pe baza mărimii diverselor rate calculate, care se compară cu valorile enunțate în teoria economică pentru aceleași rate.
În continuare sunt calculate ratele semnificative pe fiecare din cei trei ani:
1. Ratele de lichiditate care exprimă proprietatea elementelor patrimoniale ale firmei de a se transforma în bani pentru a asigura achitarea datoriilor. În tabelul următor sunt calculate ratele de lichiditate prezentate (lichiditatea curentă, lichiditatea rapidă și lichiditatea imediată) pe cele trei perioade analizate:
Rata lichidității curente (active curente/ pasive curente) fiind echivalentă cu rata fondului de rulment exprimă prin valoarea sa subunitară faptul că activele circulante sunt inferioare datoriilor curente, sau că fondul de rulment are în mod normal o valoare negativă.
Aceste valori subunitare se înregistrează din cauza ponderii mari a datoriilor din pasivul bilanțului.
Procentual se observă o creștere a acestei rate în dinamică dar în mărime absolută b#%l!^+a?diferența dintre datoriile curente și activele circulante crește ceea ce înseamnă că activele circulante au crescut mai repede ca datoriile curente, mai puțin în ultimul an. Creșterea activelor circulante în cazul în care aceasta se realizează este susținută din păcate de creșterea creanțelor care dețin o pondere destul de mare în activele circulante.
LC2011 = Ac2011x100/Dc2011 = 33.329 x100 /66.037
LC2011 = 50,47%
LC2012 = Ac2012x100/Dc2012 = 70.772 x100 /123.146
LC2012 = 57,46%
LC2013 = Ac2013x100/Dc2013 = 63.944 x100 /137.694
LC2013 = 46,43%
Rata lichidității rapide (raportul dintre activele curente fără stocuri și datoriile curente) se încadrează în limitele impuse de teoria economică. Dar acest lucru nu este un semn de echilibru financiar, ci este doar rezultatul specificului activității desfășurate de firmă, activitate care nu necesită stocuri pentru producția curentă. Deci, acest indicator nu poate fi considerat reprezentativ pentru întreprindere. Ca punct pozitiv este apreciat faptul că această rată are o evoluție ascendentă,dar lichiditatea creanțelor firmei ridică serioase semne de întrebare.
LR2011 =(Ac2011- St2011)x100/Dc2011
LR2011 = (33.329- 22.054) x100 /66.037
LR2011 = 17,07%
LR2012 = (Ac2012- St2012) x 100/Dc2012
LR2012 = (70.772- 36.669) x 100 /125.794.954
LR2012 =27,69%
LR2013 = (Ac2013- St2013) x 100 / Dc2013
LR2013 = (63.944- 35.665) x 100 /137.694= 20,53%
S.C. Forest Marian S.R.L. nu îndeplinește condițiile enunțate de teoria economică nici în ceea ce privește indicatorul lichidității imediate (trezorerie/datorii curente), situându-se sub pragul minim de 10% și mai mult situația degradându-se datorită creșterii valorii datoriilor curente.
LI2011 =TN2011x100/Dc2011
LI2011 = 4.435 x 100 / 66.037= 6,71%
LI2012 =TN2012 x 100/ Dc2012
LI2012 = 7.307 x 100/ 123.146= 5,93%
LI2013 =TN2013 x 100/ Dc2013
LI2013 = 401 x100/ 137.694= 0,29%
2. Ratele de solvabilitate exprimă capacitatea firmei de a face față datoriilor sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Observație: activul net contabil a fost calculat ca diferență între totalul bilanțier și datoriile totale.
Mărimile înregistrate de solvabilitatea generală (activ total/datorii totale), sub cele propuse de teoria economică ca limita minimă (166%) arată că firma prezintă un risc ridicat, fiind în pericol să intre în incapacitate de plată. În perioada analizată, cea mai favorabilă situație s-a înregistrat în anul 2012, când solvabilitatea generală a înregistrat cea mai mare mărime, apropiindu-se de limita amintită.
Și din punctul de vedere al indicatorului solvabilității generale (activ net contabil/total activ), anul 2012 a fost cel mai favorabil pentru firmă. Trebuie ținut cont de faptul că gradul de lichiditate al unei mari părți a creanțelor înregistrate prezintă o lichiditate redusă, pe când pe de altă parte sunt practic neîncasabile.
Solvabilitatea patrimonială (capital propriu/total pasiv) înregistrează valori negative, b#%l!^+a?mult sub limita optimului din teoria economică (minim 30%) datorită pe de o parte valorii reduse a capitalurilor proprii, iar pe de altă parte valorii ridicate a datoriilor înregistrate în pasivul bilanțului. Se observă că în anul 2012 rata înregistrată indică valoarea cea mai ridicată.
Situația cu adevărat riscantă este prezentată de indicatorii: capacitatea brută și netă de rambursare a datoriilor calculați în raport cu excedentul brut de exploatare și respectiv capacitatea de autofinanțare și datoriile totale. Mărimile înregistrate de acești indicatori pot fi apreciate ca fiind dezastruoase situându-se mult sub limitele amintite de teoria economică (50% și respectiv 25%). După ce în anul 2012 cei doi indicatori au înregistrat cea mai mare valoare,în anul următor s-a înregistrat o evoluție nefavorabilă ca urmare a modului de desfășurare a activității de exploatare unde evoluția cheltuielilor a depășit-o pe cea a veniturilor totale.
Se observă că toți indicatorii solvabilității înregistrează o evoluție asemănătoare, adică cresc în prima perioadă , pentru ca în a doua perioadă să înregistreze o scădere.
3. Ratele de structură financiară se calculează ca raport între diferitele posturi ale pasivului bilanțier.
Cele mai des folosite rate sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Rata stabilității financiare (capital permanent/total pasiv) prezintă valori reduse de-a lungul perioadei analizate, valori care sunt depășite și de rata activelor imobilizate ceea ce face ca fondul de rulment să aibă o valoare negativă. Din punctul de vedere al acestei rate anul 2012 a fost cel mai favorabil, dar și în acest an valoarea ratei stabilității financiare a fost depășită de rata activelor imobilizate care a fost de 38% (rată calculată ca raport între activele imobilizate și activul total).
RSF2011 =CPER2011x100/TP2011
RSF2011 = -15.097 x 100/50.940 = -29,63%
RSF2012 =CPER2012x100/TP2012
RSF2012 = -26.824 x 100/96.322= -27,84%
RSF2013 =CPER2013x100/TP2013
RSF2013 = -81.816 x 100/ 55.878= -146,41%
În privința ratei autonomiei financiare la termen (capital propriu/capital permanent) întreprinderea îndeplinește cerințele enunțate de teoria economică în perioada analizată, respectiv 2011 – 2013, când valoarea acestei rate este de 100%. Se observă că această rată are o evoluție constantă.
RAFT2011 =CP2011x100/CPER2011
RAFT2011 = -15.097 x100/(-15.097) = 100%
RAFT2012 =CP2012x100/CPER2012
RAFT2012 = -26.824 x100/(-26.824) = 100%
RAFT2013 =CP2013 x 100/CPER2013
RAFT2013 = -81.816 x100/(-81.816) =100%
Se va prezenta modalitatea de calcul a ratei autonomiei financiare globale pentru perioada analizată:
RAFG2011 =CP2011 x 100/TP2011
RAFG2011 = -15.097 x100/50.940 = -29,63%
RAFG2012 =CP2012x 100/TP2012
RAFG2012 = -26.824 x100/ 96.322= -27,84%
RAFG2013 =CP2013 x 100/TP2013
RAFG2013 = -81.816 x100/55.878= -146,41% b#%l!^+a?
Menționăm că această rată a fost prezentată și în cadrul ratelor de solvabilitate.
Coeficientul total de îndatorare (datorii totale /capital propriu) prezintă valori mai scăzute decât limita propusă de teoria economică care este de 2. Prin acest indicator reiese că anul cel mai favorabil a fost anul 2013 când coeficientul a avut valoarea maximă (cea mai apropiată de 2).
Coeficientul total de îndatorare nu se încadrează în limitele specificate în teoria economică, nici măcar în anul 2013.
CTI2011 =DT2011 x 100/CP2011
CTI2011 = 66.037 x100/(-15.097 ) = -4,37
CTI2012 =DT2012 x 100/CP2012
CTI2012 =123,146 x100/(-26.824 ) = -4,59
CTI2013 =DT2013 x 100/CP2013
CTI2013 = 137.694 x100/(-81.816 )= -1,68
După determinarea acestor rate putem observa că S.C. Forest Marian S.R.L. nu se încadrează decât conjunctural și datorită întâmplării în limitele indicatorilor specificați în teoria economică structura sa financiară fiind pe departe de a fi considerată optimă, ceea ce face ca firma să prezintă un risc accentuat. Indicatorii calculați relevă faptul că în anul 2012 situația firmei a fost cea mai favorabilă.
b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?
3.3 Structura datoriilor și creanțelor față de stat și față de alte organisme publice
3.3.1 Contabilitatea impozitului pe profit
Cheltuieli
În urma contabilizării tuturor cheltuielilor aferente anului 2014, balanța clasei 6 de conturi se prezintă astfel:
Tabel Balanța clasei 6 de conturi pe anul 2014
Venituri
În urma contabilizării tuturor veniturilor aferente anului 2014, balanța conturilor din clasa 7 pentru anul 2014 se prezinta astfel:
Tabel Balanța clasei 7 de conturi pe anul 2014
Înainte de a se stabili rezultatul contabil trebuie închise toate cheltuielile și veniturile după cum urmează:
Închiderea cheltuielilor din exploatare:
Închiderea veniturilor din exploatare
Închiderea cheltuielilor financiare
Închiderea veniturilor financiare
Rezultatul contabil = TOTAL VENITURI – TOTAL CHELTUIELI
= 394705-575779= -181074 Ron
Rezultatul fiscal = Rezultat contabil – Venituri neimpozabile +Cheltuieli nedeductibile
Rezultatul fiscal = -181817 Ron
-Venituri neimpozabile
Venituri din dividende
ct 7611 = 0 RON
Venituri din provizioane
ct. 7812 +ct. 7814 + ct. 7863 = 0 RON
– Cheltuieli nedeductibile
Cheltuieli cu asigurările ce nu vizează bunurile societății
ct. 613.2 = 0 Ron
Cheltuieli de protocol peste limita legală de 2%.
ct. 623 = 0 RON
Baza de calcul:
Total venituri – Total cheltuieli +Chelt cu impozitul pe profit +Chelt de protocol -Venituri neimpozabile + Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile
Cheltuieli cu diurna
Cheltuieli cu diurna deductibile: 35 zile*13RON*2.5= 1137 RON
Cheltuieli cu diurna nedeductibile 1880 – 1137 = 743 RON (ct. 625)
Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate nedeductibile
ct. 635 = 384 RON
Cheltuieli cu amenzile și penalitățile
ct. 6581= 0 RON
Cheltuielile fără documente justificative
ct. 6588= 0 RON
Cheltuielile cu amortizarea
Mașina administratorului (ct. 6811.2) = 0 RON
Cheltuieli cu dobânzile
„Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.”
5879899+5486637
2
Gradul de îndatorare = = -4.73
-1109953-1291027
2
În această situație cheltuielile cu dobânzile sunt deductibile integral
ct 666 = 33779
Cheltuieli cu provizioanele
ct. 6812.2 +ct.6813 + ct. 6814 + ct. 6863= 0 RON
Cheltuieli sociale (cadouri de craciun si cheltuieli cu gradinita)
ct. 6458= 0 RON
Cheltuieli cu tichetele de masa acordate salariatilor
Cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii sunt deductibile.
ct. 642= 2420 RON
Rezervă legală
Rezervă legală = 5% ( Total venituri – Total cheltuieli + Cheltuiala cu impozitul pe profit – Venituri neimpozabile + Cheltuieli aferente cheltuielilor neimpozabile), maxim 20% din capitalul social.
Rezervă legală: 0
Rezerva maxima ce se poate constitui 20% capital social
Rezultatul impozabil = Rezultatul fiscal – Rezerva legală –Pierderea de repartizat
= – 18187 Ron
Impozit pe profit datorat = Rezultatul impozabil * 16%
= 0 Ron
Înregistrarea impozitului pe profit de plătit la bugetul de stat:
Cheltuieli cu impozitul pe profit = 4411 Impozit pe profit curent 10082 RON
11. Pierdere netă = Rezultatul contabil – Impozit pe profit datorat
= 181074 Ron
3.3.2 Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată
Taxa pe Valoare Adaugata- TVA, este un impozit indirect suportat de consumatorul final al bunului sau serviciului respectiv. După exercitarea dreptului de deducere, agenții economici impozabili care au participat la ciclul economic virează soldul TVA la bugetul de stat.
Table REGISTRUL-JURNAL LUNA NOIEMBRIE
În luna noiembrie soicetatea prezinta urmatoarea situație cu privire la Taxa pe valoare adaugată
– TVA deductibil contul 4426 din facturile primite de la furnizori: 2398 lei
– TVA colectat contul 4427 din facturi emise: 1327 lei
TVA deductibil este mai mare (>) decât totalul TVA-ului din facturile emise de entitate (4427), Pentru aceeastă perioada de timp, o sa avem TVA de recuperat (4424).
Înregistrarea TVA-ului de recuperat:
% = 4426 TVA deductibil 2398 lei
4427 TVA colectat 1327 lei
4424 TVA de recuperate 1071 lei
3.3.3 Contabilitatea impozitului pe veniturile din salarii
Impozitul lunar se determina prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferența între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni, și următoarele:
– deducerea personala acordata pentru luna respectivă;
– cotizatia sindicală platită în luna respectivă;
– contribuțiile la fondurile de pensii facultative, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei a 400 euro
Societatea are pe statul de salarii pe luna noiembrie total salarii de bază angajați 34630 lei, din care se deduc:
Deduceri personale: 5860 lei
Contribuția la bugetul asigurărilor de șomaj individuale
= 34630 * 0.5% = 173 lei
Contribuția de asigurări sociale CAS individuale 10.5%
= 34630 * 10.5% = 3636 lei
Contribuția de asigurări sociale de sănătate CASS individuale 5.5%
= 34630 * 5.5% = 1905 lei
Venit net: 28622 lei
Spor vechime: 353 lei
Venit impozabil: 23012 lei
Impozit pe venit:
[Venitul brut – Deducerea personală – contribuțiile sociale individuale obligatorii (CAS individuală+sănătate individuală+ șomaj individual)] * 16%
= [34630 lei -5860 lei – (175 lei+1890 lei+353 lei)] * 16% = 3688 lei
Salariu net: 25245 lei
– Înregistrarea contabila a impozitului pe venit datorat de angajați:
421 Personal-salarii datorate = 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor 3688 lei
– Plata impozitelor pe venit
444 Impozitul pe venituri de natura salariilor = 5121 Conturi la banci în lei 3688 lei
3.3.4 Contabilitatea subvențiilor
Ajutoarele primite de la stat pentru finanțarea unor cheltuieli precum și fondurile nerambursabile accesate pentru finanțarea unor proiecte de investiții se cuprind în categoria subvențiilor.
Societatea derulează un proiect de finanțare din fonduri europene prin Programul Operational Regional (POR). Valoarea totala a proiectului este de 50.000 euro. Obiectul proiectului îl constituie extinderea spațiului de productie a societății cu un cost estimat de construcție de 40.000 euro și achiziționarea de aparate și instalații de măsurare, control și reglare pentru dotarea acesteia, în sumă de 10.000 euro.
Plata subvențiiei se realizează astfel:
– suma de 40.000 euro aferentă construcției este plătită în lei în contul beneficiarului subvenției, astfel: 40% prefinanțare, 30% după la interval de câte 3 luni și o tranșă finala de 30%.
Reflectarea în contabilitate a subvenției de 40.000 euro necesară extinderii spațiului de producție:
Valoarea în lei a subvenției aferenta construcției este 40.000 euro x 4,4120 = 16480 lei
Înregistrarea subvenției de primit, la aprobarea finanțării:
445 Subvenții = 475 Subvenții pentru investitii 16480 lei
Încasarea primei transe din valoarea subvenției aferenta construcției în luna noiembrie
16480 x 40% = 6592
5121 Conturi la bancă= 445 Subvenții 6592 lei
3.3.5 Contabilitatea datoriilor din alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate
Principalul cont pentru evidențierea datoriileor din alte impozite și taxe este contul 446 Alte impozite, taxe și vărsaminte asimilate și contul 635 Cheltuieli cu alte impozite,taxe.
Prin intermediul său se tine evidența decontărilor cu bugetul statului sau cu bugetele locale privind impozitele, taxele și vărsămintele asimilate cum sunt: accizele, impozitul pe titeiul din productia internă și gazele naturale, impozitul pe dividende, imozitul pe clădiri și impozitul pe terenuri, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, vărsaminte din profitul net al regiilor autonome, alte impozite și taxe.
Societatea realizează în 2014 următoarele operațiuni contabile referitoare la alte impozite, taxe și vărsaminte asimilate:
În luna noiembrie societatea înregistrează impozitul pe clădire deținut în proprietate. Suma datorată pentru luna în curs este de 800 lei.
înregistrarea impozitului pe clădire:
635 Cheltuieli cu alte impozite = 446 Alte impozite, taxe și vărsaminte asimilate 800 lei
achitarea impozitului pe clădire
446 Alte impozite, taxe și vărsaminte assimilate = 5121 Conturi la banci în lei 800 lei
În luna noiembrie se calculează și evidenșiază obligațiile de plată privind impozitul pe dividende, datorat de asociați pe anul 2012 în valoare de 4500 lei conform documentelor de plată.
înregistrarea impozitului pe dividende
457 Dividende de plata = 446 Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate 4500 lei
achitarea impozitului pe dividende
446 Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate = 5121 Conturi curente la banci 4500 lei
În luna noiembrie se evidenșiază obligațiile de plată privind impozitul pe terenuri către bugetul local în valoare de 355 lei
înregistrarea impozitul pe teren
635 Chletuieli cu alte impozite,taxe = 446 Alte impozite, taxe și vărsaminte asimilate 355 lei
achitarea impozitul pe teren
446 Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate = 5121 Conturi curente la banci 355 lei
În luna noiembrie societatea plateste o taxa de mediu pentru achiziționarea unei mașini în valoare de 5950 lei
înregistrarea taxei de mediu
635 Cheltuieli cu alte impozite,taxe=446 Alte impozite, taxe și vărsaminte assimilate 5950 lei
achitarea taxei de mediu
446 Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate = 5121 Conturi curente la banci 5950 lei
3.3.6 Contabilitatea datoriilor față de diferite organisme publice
Contabilitatea acestor fonduri speciale față de organismele publice se conduce cu contul 447 Fonduri speciale, taxe și vărsaminte asimilate”, care se detaliaza pe fiecare fond special constituit pe seama cheltuielilor și datorat diverselor organisme publice.
Societatea înregistrează comisionul către Inspectoratul Teritorial de Munca datorat de angajator aferent lunii noembrie este de 145 lei.
Înregistrarea acestei datorii:
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate = 447 Fonduri speciale – taxe si varsaminte asimilate 145 lei
Vărsarea comisionul către organismele care le administrează, conform ordinelor de plată și extraselor de cont se înregistrează:
447 Fonduri speciale – taxe si varsaminte asimilate = 5121 Conturi la banci în lei 145 lei
=== СUPRIΝЅ ===
CUPRINS
CAPITOLUL 1. DELIMITĂRI CONCEPTUALE PRIVIND DECONTĂRILE CU BUGETUL STATULUI 1
1.1 Impozitele și taxele – definiții și caracteristici 1
1.2 Principiile fiscalității 2
1.3 Sistemul informațional privind decontările cu bugetul statului 3
CAPITOLUL 2. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU BUGETUL STATULUI 4
2.1. Impozitul pe profit 4
2.1.1. Notiuni generale privind impozitul pe profit 4
2.1.2. Calculul si înregistrarea impozitului pe profit 5
2.2. Taxa pe valoare adăugată 6
2.2.1. Notiuni generale privind taxa pe valoare adăugată 6
2.2.2. Operațiuni economice supuse taxei pe valoare adăugate 9
2.2.4. Reflectarea în contabilitate a taxei pe valoare adăugată 11
2.2.3. Baza de impozitare si regulile deducerii taxei pe valoare adăugată 12
2.3. Impozitul pe salarii 13
2.3.1. Notiuni generale privind impozitul pe salarii 13
2.3.2. Calculul si înregistrarea impozitului pe salarii 19
2.4. Alte taxe si impozite 29
2.4.1. Notiuni generale privind alte taxe si impozite 29
2.4.2. Calculul si înregistrarea altor taxe si impozite 29
CAPITOLUL 3. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU BUGETUL STATULUI LA S.C. FOREST MARIAN SRL 29
3.1 Prezentarea S.C. FOREST MARIAN SRL 29
3.2 Analiza situației financiar patrimoniale 32
3.3 Structura datoriilor și creanțelor față de stat și față de alte organisme publice 47
3.3.1 Contabilitatea impozitului pe profit 48
3.3.2 Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată 53
3.3.3 Contabilitatea impozitului pe veniturile din salarii 55
3.3.4 Contabilitatea subvențiilor 56
3.3.5 Contabilitatea datoriilor din alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate 56
3.3.6 Contabilitatea datoriilor față de diferite organisme publice 57
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Contabilitatea Si Fiscalitatea Decontarilor CU Bugetul DE Stat (ID: 138263)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.