Contabilitatea și fiscalitatea concepe două discipline de multe ori independente una de alta, [606205]

1 | P a g e
Introducere

Contabilitatea și fiscalitatea concepe două discipline de multe ori independente una de alta,
societățile comerciale, regiile autonome și alte instituții de stat expun un ansamblu de
documente cont abile și fiscale care trebuie analizate în ansamblu și nu independent unul de
altul.
Politica impozitelor directe reprezintă un domeniu important pentru orice stat, având un
impact ridicat asupra suveranității acestuia. Evoluțiile privind politicile de bunăstare ale
statului pot fi observate prin prisma sistemului de impozitare.
Tema lucrării este reprezentată de impozitul pe profit. Această temă constituie într -un aspect
important, atât pentru persoanele juridice care iau parte la procesele derulate î n cadrul unei
activități economice, cât și pentru stat, pentru că ajută la constituirea veniturilor bugetare.
Impozitele se decid numai prin lege, iar faptul că sunt impuse tuturor persoanelor fizice și
juridice care realizează venituri din diferite activi tăți economice, îi precizează caracterul
obligatoriu.Venitul realizat ca urmare a unei activități economice determină un profit numai
atunci când acea activitate economică tinde spre obținerea unui beneficiu , impozitul pe profit
fiind un impozit direct ce este aplicat asupra acestui beneficiu. Am ales impozitul pe profit ca
domeniu de studiu, fiindcă are o însemnătate destul de mare în acoperirea cheltuielilor publice
fiind un important instrument de politică economică.
Lucrarea va prezenta fiscalitatea și contabilitatea impozitului pe profit, urmată mai apoi de
câteva studii de caz care să reflecte calcularea impozitului pe profit pentru anumite societăți.
Astfel, în partea teoretică se încearcă identificarea contabilității și fiscalității impozitului pe
profit, urmată de câteva exemple care să exprime cât mai bine partea practică a acestui tip de
impozit.

În prima parte a lucrării sunt reflectate aspecte teoretice cu privire la impozitul pe
profit, diferite caracteristici ale acestuia, precum și limite, t oate recunoscute de -a lungul
timpului de diferiți economiști.În acest mod am pus în evidență atât contribuabilii impozitului
pe profit, cât și părțile scutite de la plata acestuia; atât cheltuielile nedeductibile, cât și
veniturile neimpozabile care intră în componența formulei de calcul a impozitului în cauză.
Precum teoria este completată de practică, și aceste aspecte teoretice atrag după sine
necesitatea prezentării unor elemente practice. Acestea sunt constituite pentru înlesnirea
înțelegerii impozitul ui pe profit și a tehnicii acestuia de impunere.

În a doua parte a lucrării, am prezentat mai multe studii de caz cu privire la calculul
impozitului pe profit aplicând normele legale în vigoare la momentul elaborării spețelor
respective.

2 | P a g e
Capitolul I. C onsiderații privind impozitul pe profit

Impozitul reprezintă o formă de reținere obligatorie a unei parți din veniturile și averea
persoanelor fizice sau juridice , la dispoziția statului , în vederea acoperirii cheltuielilor
publice. Această reținere se face în mod obligatoriu ,cu titlu definitiv și fără contraprestație
direct din partea statului.
Caracterul obligatoriu al impozitelor trebuie înțeles în sensul că plata lor către stat este o
sarcină impusă tuturor persoanelor fizice și/sau juridice,car te realizează venit dintr -o anumită
sursă sau deține un anumit gen de avere deoarece,conform legi, datorează impozit.
Permisiunea de a introduce impozite o are statul și el se exercită de cele mai multe ori, prin
intermediul puteri legislative (Parlamentu l), iar câteodată și în anumite condiții, prin organele
de stat locale.
Impozitele reprezintă acele plăți care se fac către stat, cu titlu definitiv și nerambursabil. În
schimbul acestora ,platitorii impozitelor nu pot cere statului un contraserviciu de valoare
egală, apropiată sau mai mică. În acest fel, rolul cel mai important al impozitelor se manifestă
pe plan financiar fiindcă acesta constituie mijlocul principal de preocupare a resurselor
financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice. Printre elementele impozitului se
numără subiectul (plătitorul), obiectul impunerii, suportatorul, unitatea de impunere, sursa
impozitului, asieta, cota/cotele impozitului, termen de plată ș.a.
Subiectul impozitului este persoana fizică sau juridică obli gată prin lege la plata acestuia. Un
exemplu,la impozitul pe profit subiectul acestuia fiind agentul economic.
Obiectul impunerii este reprezentat de materia supusă impunerii. În acest mod, în cazul
impozitului pe profit obiectul impunerii îl constituie p rofitul.
Suportatorul (destinatarul) impozitului este persoana care suportă în mod real impozitul. În
mod normal, subiectul impozitului ar trebui să fie destinatarul real al acestuia.
Sursa impozitului demonstrează din ce anume se plătește impozitul: din venit sau din avere.

1.1 Impozitul pe profit – caracteristici și evoluție

Impozitul pe profit este unul din impozitele care aduc cele mai multe venituri la bugetul
statului , în acest mod este ușor de identificat metodele de creștere a veniturilor la bu getul
statului.

Impozitul pe profit este un impozit direct care a înlocuit impozitul pe beneficiul întreprinderii
socialiste de stat, fiind instituit în România prin Legea nr. 12 din 1991. La început a avut o
presiune fiscală destul de ridicată (o cota d e până la 40% din profitul impozabil). Ulterior s -a
urmărit modernizarea continua a acestui tip de impozit avându -se în vedere sfera de
cuprindere, cheltuielile deductibile și nedeductibile, cotele de impunere, reducerile și scutirile.
Începând cu luna iul ie 2002 a intrat în vigoare Legea nr. 414 care a instituit un impozit pe
profit în cota de 25%. Codul Fiscal a adus din anul 2004 numeroase modificări modului de
așezare, urmărire și percepere a impozitului pe profit, urmărindu -se armonizarea lui la politi ca

3 | P a g e
fiscală comunitară. Din anul 2005 cota de impozit pe profit a devenit 16%, fiind una dintre
cele mai reduse cote de impozitare din Europa. Uniunea Europeană nu a ajuns până la această
dată la o strategie clară pentru armonizarea impozitelor directe așa cum a ajuns în cazul celor
indirecte, de aceea se poate vorbi doar de o coordonare a impozitelor directe.
Impozitul reprezintă una din principalele surse de venituri ale bugetului de stat. Profitul este
o formă de venit însușit prin intermediul unei act ivități economice, ca urmare a investirii unui
capital.Ca venitul realizat să poată fi considerat profit, este indicat ca activitatea economică să
fie desfășurată cu scopul obținerii de beneficiu. După apariția legii 15/1990 în ceea ce privește
reorganizar ea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale și a Legii
31/1990 privind societățile comerciale, prelevările pentru societate din valoarea producției
nete și vărsămintele din beneficii au fost înlocuite prin introducerea începân d cu anul 1991 a
impozitului pe profit.Metoda de impunere s -a caracterizat prin instabilitate.Aceasta a fost
generată de modificările stabilite în mod succesiv printr -un ansamblu de acte normative:
Legea 12/1991, Legea 55/1991, HG 804 -1991, HG 127/1991, OG 70/1994 modificată prin
OG 34/1995 și OG 23/1996.
Studierea ajustărilor aduse tehnicii de impunere a profitului admite evidențierea mai multor
etape:
Prima etapă : Anul 1991 s -a caracterizat prin impunerea pe cote progresive pe tranșe
de profit, tranșa p ână la 25.000 lei fiind exonerată. Referitor la restul de 66 tranșe cotele au
fost cuprinse între 2,5% și 77%.Numărul mare de tranșe și cote nu a asigurat o previzionare
optimă a cuantumului monetar al fluxurilor fiscale și a incidenței acestora asupra ges tiunii
financiare a întreprinderilor.
În a doua etapă (1991 -1994 inclusiv) s -a pus în practică impunerea prin cote
proporționale pe 2 tranșe de profit:

 până la 1.000.000 lei – 30%
 peste 1.000.000 lei -45%

În acest caz, această decizie, a contribuit la simplificarea administrarii impozitului, și a
prognozării dimensiunii prelevării, nu a fost corelată cu dimensiunea și potențialul financiar
al agenților economici.Practic s -a observat creșterea neutralității impozitului. Totuși principiul
neutralității a fost denaturat de ansamblul facilităților fiscale stabilite, prin care nu s -a reușit
atingerea finalităților dorite. Acestea au rămas simple costuri fiscale, care în loc să genereze
creșterea capitalului productiv și a materiei impozabile, au facilitat e vaziunea fiscală. Prin
acordarea unor facilități fiscale, s -a dorit stimularea apariției unui sector privat viabil și a t-
ragerea capitalului străin. În practică această finalitate a fost distorsionată.

În a treia etapă (1995 – 1996) s-a urmărit creșterea n eutralității impozitului pe
profit, prin stabilirea unei cote normale de 38% și prin eliminarea exonararilor temporare
atribuite agenților economici nou înfințați. Simultan, prin intermediul cotei, creditului
fiscal,amortizării deductibile fiscal, tehnici i de actualizare la inflație și de plată s -a urmărit
obținerea unor facilități de natură economică.
Fiindcă profitul brut al persoanelor juridice romane era lovit de impozitarea dublă,
întâi cu 38%, iar după aceea 10% pentru cel distribuit asociaților sau acționarilor, iar
persoanele juridice străine erau impozitate doar cu 38%, s -a aplicat o cotă suplimentară de 6,2
pentru impunerea profitului acestora din urmă. În acest fel s -a influențat decizia investitorilor
de capital, alegerea de câtre aceștia a p ersoanelor juridice române sau străine pornind de la
baze relativ egale din punctul de vedere fiscal de impozitarea profitului.

4 | P a g e

În a patra etapă (începută în 1997) tehnica de impozitare a profitului s -a simplificat.
A dispărut distincția dintre contribua bilii mici și mari. Cu unele excepți, tehnica impunerii
profitului, a devenit aproape identică cu cea aplicată precedent contribuabililor mici. Cota
normală de impunere de 38%, diminuările și majorările de cotă, precum și tehnica de aplicare
a acestora s -au menținut cu o singura excepție: cota adițională de 22% aplicată societaților
care dobândeau peste 50% din venituri din organizarea de jocuri de noroc, sau care dispuneau
de baruri și de cluburi de noapte, se aplică, în prezent, numai acelei parți din pro fitul
impozabil aferente ponderii veniturilor provenite din activitațile menționate anterior în totalul
veniturilor dobândite de entități.
Profitul impozabil se calculează ca diferență între veniturile obținute din livrarea
bunurilor mobile, serviciilor pr estate și lucrarilor executate, din vânzarea bunurilor imobile,
inclusiv câstigurile din orice sursa, si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr -un
an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile și se adaugă cheltuielile nedeductibile .

Cotele impozitului pe profit în Uniunea Europeană
în anul 2020:

Austria 25 % Letonia 20%
Belgia 29 % Lituania 15%
Bulgaria 10 % Luxemburg 18%
Croația 18% Malta 35 %
Cipru 12,5% Olanda 25 %
Cehia 19% Polonia 19 %, 15 %
Danemarca 22 % Portugalia 21 %
Estoni 20% România 16 %
Finlanda 20 % Slovacia 21 %
Franța 33,33 % Slovenia 19 %
Germania 30 -33% Spania 25 %
Grecia 29% Suedia 22 %
Irlanda 12,5 % Regatul Unit 19 %
Italia 24 % Ungaria 9 %

1.3 . Impactul impozitului pe profit asupra creșterii economice și a
investițiilor la nivelul Uniunii Europene

5 | P a g e

În Uniunea Europ eană, totalul impozitelor diferă considerabil de la o țară la alta.
În anul 2017, estimările arată faptul că ponderea impozitelor în Produsul Intern Brut(
PIB) a înregistrat, la nivelul UE -28, variații ce oscilează de la 24,1% în Irlanda la 45,6% în
Danem arca( Fig.1). Diferențele dintre nivelurile totale de impozitare indică în realitate,
diferențele legate de preferințele sociale pentru bunuri publice. Până în acest moment, nu
există dovezi solide privind impactul nivelului general de impozitare împotriva creșterii
economice. Cu toate acestea, este înțeles mai bine modul în care fiecare dintre componentele
regimului fiscal influențează creșterea economică prin intermediul următoarelor canale:
productivitatea totală a factorilor și creșterea stocului de ca pital sau a ofertei de forță de
muncă.

Figura 1. Sarcina fiscală totală în țarile Uniuni Europene, ca procentaj din PIB

Impozitul pe profitul întreprinderilor, influențează atât alegerea locului de precizare a
acestora, cât și investițiile d irecte naționale și străine.Privind cotele de impozitare, modul în
care este definită baza de impozitare, cotele de impozitare și aspectele legate de conformarea
fiscală constituie factori determinanți ai efectelor economice ale impozitării. . Ratele de
impozitare efective reprezintă o gamă amplă de factori care nu se limitează la impozitul legal
pe profitul societăților, cum ar fi elementele bazei fiscale, sursa de finanțare ( rezultatul
reportat sau majorarea capitalului propriu,datorii) și activul în car e se fac investiții ( clădiri,
imobilizări necorporale,utilaje, stocuri și active financiare).
Diferențele în materie de impozit pe profit pot stabili ca societățile multinaționale să
transfere profitul din țările cu un nivel mai mare de impozitare căt re cele cu un nivel mai mic.

Decizia reducerii investițiilor este influențată de rata marginală efectivă de
impozitare, și anume sarcina fiscală asupra ultimului euro investit într -un proiect care atinge
pragul de rentabilitate (investiție „marginală”). Există mai multe modalități de a reduce rata
marginală efectivă de impozitare și de a concepe un regim fiscal avantajos investițiilor,printre
acestea se numără următoarele:

6 | P a g e
 acordarea de stimulente fiscale pentru dezvoltare și cercetare,
 oferirea posibili tății de deducere a costurilor de capital,
 accelerarea calendarelor de amortizare fiscală sau contabilizarea imediată drept che l-
tuieli,
 îmbunătățirea condițiilor de reportare a pierderilor.

Analiza comparativă a ratelor marginale efective ale impozitului pe profit pentru țările
membre UE și variația acestora între 2016 față de 2005 sunt ilustrate în figura 2.

Figura 2. Ratele marginale efective ale impozitului pe profitul societăților în țările UE,
în procente, 2016

7 | P a g e

1.1 Impactul modificării regimu lui de impozitare a câștigurilor firmelor din
România în perioada 2015 -2018

Impozitarea câștigurilor societațiilor reprezintă o componentă deosebit de importantă a
oricărui sistem fiscal. În intervalul anilor 2015 -2018 în România au avut loc schimbări
legislative ample în privința modalități de impozitare a câștigurilor firmelor care s -au
concretizat în orientarea acesteia într -o mult mai mare măsură către impozitarea veniturilor în
loc de cea a profiturilor, cotele aplicate fiind reconsiderate și depin zând în acest moment de
numărul de angajați, și prin înlocuirea impozitului pe profit cu un impozit specific pentru
anumite categorii de activități. Această regândire a sistemului de impozitare a câștigurilor
companiilor s -a realizat prin extinderea masivă a entităților din categoria
microîntreprinderilor, plafonul de venituri anuale până la care o companie este inclusă în
această categorie fiind majorat de peste 15 ori în perioada 2015 -2018. Elaborat din
perspectiva procesului de relaxare fiscală asociat p ropunerii de modificare a Codului Fiscal
din anul 2015, acest nou regim de impozitare are implicații profunde asupra ratei impozitării
câștigurilor companiilor, veniturilor bugetare și în ultimă instanță asupra procesului de creare
de valoare adăugată în a ceste întreprinderi.

În anumite țări, firmele mici au la dispoziție un sistem simplificat de impozitare a
câștigurilor, această abordare având la bază mai multe argumente. Printre acestea se numără:
În primul rând, literatura de specialitate ,care a evide nțiat ca pentru întreprinderile de talie
mică costurile administrative, incluzând printre altele cheltuielile ocazionate de raportările
contabile și determinarea obligațiilor fiscale precum și pe cele legate de conformarea cu
reglementările în vigoare sunt mai ridicate prin referire la cifra de afaceri sau active
comparativ cu firmele de dimensiuni mari. În al doilea rând întreprinderile de talie mică sunt
dezavantajate în confruntarea cu întreprinderile mari de accesul mai limitat la finanțare,
imposibilit atea de a concura în cercetare și inovare cu entitățile mari. În plus, o structură
simplificată de impozitare aplicabilă firmelor mici poate sprijini diminuarea evaziunii fiscale
în cazul acestora.

Obiectivul oricărui antreprenor este reprezentat de maximizarea profitului.În acest
mod, sarcina fiscală pe care acesta o va resimți din perspectiva impozitării câștigurilor va
fi reprezentată de ponderea impozitului pe câștig plătit în profitul brut. Din acest punct de
vedere rezultă faptul că este mai nat ural ca impozitarea câștigurilor să se întocmească
prin intermediul impozitului pe profit sau prin intermediul unui sistem „real” în care i m-
pozitarea se realizează pe diferența dintre venituri și cheltuieli . Cu toate acestea , multe
țări au decis aplica rea pentru firmele mici a impozitării „prezumate” a câștigurilor, r e-
spectiv prin aplicarea unei cote asupra veniturilor sau activelor, tocmai pentru a promova
un sistem fiscal simplu și a diminua fenomenul evaziunii fiscale. Cu toate că această
abordare se bucură de avantajele menționate precedent are și dezavantaje: impozitarea
câștigurilor are loc și dacă firmele înregistrează pierderi, fie ca urmare a unor perioade
mai dificile sau ca urmare a faptului că se află într -o fază investițională, rata impozit ării
va fi mai mică în perioadele de 11 ascensiune și mai ridicată în perioadele de recesiune,
ceea ce va amplifica amplitudinea fluctuațiilor ciclului economic. Prin urmare, identif i-
carea unei balanțe optime în ceea ce privește definirea firmelor mici căr ora le este
aplicată impozitarea „prezumată”, precum și alegerea cotelor de impunere care să co n-

8 | P a g e
ducă la creșterea conformării voluntare și echitate fiscală, respectiv asigurarea unui mediu
de desfășurare a activității concurențial pentru întreprinderile de talie mică reprezintă un
demers caracterizat de multiple provocări.

La nivelul anilor 2015 -2018 au fost sprijinite schimbări legislative ample în pri v-
ința regimul de impozitare a câștigurilor firmelor din România. Mai mult, companiilor
mici le -a fost dis ponibilă și posibilitatea de a opta pentru plata impozitului pe venituri sau
a impozitului pe profit, condițiile de capital necesare pentru a putea îndeplini această
opțiune fiind diminuate semnificativ, respectiv de la echivalentul a 25.000 euro în 2015 ș i
2016 la 45.000 lei începând cu anul 2017.În aceiași perioadă, începând cu 1 ianuarie
2017, firmele care desfășurau activități în sectorul turistic, alimentație publică și resta u-
rante și erau plătitoare de impozit pe profit devin plătitoare ale unui impoz it caracteristic,
noul impozit având caracteristicile unui impozit forfetar. Ca urmare a majorării expresive
a plafonului aplicat veniturilor microîntreprinderilor, în 2017 aproximativ 90% dintre
firmele analizate au obținut venituri din exploatare care sunt cuprinse în această limită
(reprezentând o extindere a eșantionului cu circa 25 pp sau peste 161 de mii de firme față
de anul 2015), iar contribuția acestui segment la activitatea economică a cunoscut o
creștere spectaculoasă: veniturile din exploatare agregate reprezintă 10,2% din total (față
de 2,2% în anul 2015), iar profiturile brute pozitive 22,9% (față de 7,2% în anul 2015).

Analizând ratele medii de taxare ale firmelor care au obținut profit, se observă că în fie c-
are an al intervalului 2015 -2017 microîntreprinderile au beneficiat de o impozitare mult
mai scăzută a profitului brut față de firmele plătitoare de impozit pe profit, diferența
atingând chiar și 8 pp. Totuși trebuie menționat că acest avantaj nu este repartizat uniform
în rândul microî ntreprinderilor, principalele beneficiare ale regimului de impozitare a
veniturilor fiind firmele cu rate ridicate ale profitului, în timp ce firmele cu profitabilitate
scăzută și cele care au înregistrat pierdere au fost defavorizate de acest regim de i m-
pozitare.În acest mod, firmele dezavantajate de acest regim de impozitare au generat co n-
tribuții importante la activitatea economică, cumulând 60% din veniturile agregate ale
microîntreprinderilor în 2015, 41% în 2016, respectiv 44% în 2017.

În privința co mpaniile mari, rata medie de impozitare a câștigurilor acestora a
înregistrat descreșteri pe durata perioadei analizate atingând la finalul anului 2017
valoarea de 13,5% și pe fondul introducerii impozitului specific.

În condițiile în care regimul impozit ului pe profit ar fi fost aplicat și în cazul m i-
croîntreprinderilor, sumele plătite de aceste firme către buget ar fi fost semnificativ mai
mari decât cele relatate în situațiile financiare anuale (+18% în 2015, +93% în 2016, r e-
spectiv +122% în 2017, repr ezentând o creștere a încasărilor cu peste 3 mld. lei pe totalul
celor trei ani). Trebuie însă remarcat că aceste valori se datorează, pe de o parte, avanta j-
elor pe care le comportă regimul de impozitare a veniturilor și, pe de altă parte, faptului
că în a nii în care s -a trecut de la taxarea profiturilor la cea a veniturilor, profiturile brute
ale firmelor în cauză au înregistrat creșteri spectaculoase. Astfel, extinderea regimului de
taxare a veniturilor pare să fi determinat o scoatere la suprafață a prof iturilor, însă fără ca
aceasta să genereze venituri bugetare suplimentare.
Modificările majore ale regimului de impozitare a câștigurilor firmelor din România
au avut consecințe importante și împotriva încasărilor bugetului general consolidat. În pofida
avansului susținut al profiturilor brute obținute la nivelul întregii economii de întreprinderile
cu un nivel pozitiv al acestui indicator, respectiv 15,8% în anul 2016 și 16,6% în anul 2017,
încasările bugetare nu au urmat această evoluție, agregatul „Impoz it pe venit, profit și

9 | P a g e
câștiguri din capital de la persoane juridice” majorându -se cu 10,8% în anul 2016 și scăzând
cu 1,5% în anul 2017. În același timp cu reducerea semnificativă a numărului companiilor
plătitoare de impozit pe profit, se poate extima că încasările bugetare la nivel agregat au fost
afectate negativ, considerând ipoteze prudente, cu sume de ordinul a 1,5 -2 mld. lei în ultimii 4
ani.

În perioada anilor 2015 -2018 în România au avut loc modificări legislative ample
privind modalitatea de i mpozitare a câștigurilor firmelor care au modificat substanțial
sfera de cuprindere a societațiilor încadrate în categoria microîntreprinderilor, rata de
impozitare aplicată acestora și implicit încasările bugetare din această categorie de i m-
pozite.În ace st mod, plafonul de venituri anuale până la care o societate este inclusă în
această categorie a fost majorat de peste 15 ori în perioada 2015 -2018, ceea ce a echivalat
cu o deplasare a impozitării către o așezare a acestora pe baza veniturilor în loc de
profituri, iar cotele de impunere au fost reduse, realizându -se o diferențiere în funcție de
numărul de angajați.
Pe deasupra, pentru firmele care își desfășoară activitatea în domeniul hoteluri,
restaurante, cafenele a fost introdus un impozit specific c are a înlocuit impozitul pe profit.
Studiul de față a avut două obiective majore și anume identificarea impactului mod i-
ficărilor legislative în cea ce privește regimul de impozitare a câștigurilor firmelor atât
asupra încasărilor bugetare, cât și asupra ra tei impozitării acestora.
În ceea ce privește rata de impozitare a câștigurilor suportată de firmele din
România, punctul de pornire a fost reprezentat de anul 2015 atunci când firmele încadrate
în categoria microîntreprinderilor care au înregistrat profit brut pozitiv erau caracterizate
de o rată medie de impozitare a acestuia de 9,3% în timp ce în cazul firmelor plătitoare de
impozit pe profit nivelul acestui indicator era de 15,1%.

În anul 2016, în urma schimbărilor legislative, firmele încadrate în ca tegoria m i-
croîntreprinderilor care înregistrau profit brut pozitiv erau caracterizate de o rată medie
de impozitare a acestuia de aproximativ 6,2% în timp ce în cazul firmelor plătitoare de
impozit pe profit nivelul acestui indicator era de 14,2%.În acest fel, la nivel agregat
avantajul regimului fiscal de care beneficiază microîntreprinderile este în creștere co m-
parativ cu anul precedent, ca urmare a simplificării cotelor de impunere în funcție de
numărul de angajați.Totuși, din nou acest avantaj nu este distribuit uniform în rândul
acestei categorii de firme. Analizând în structură 47 microîntreprinderile, firmele
dezavantajate cumulează acum doar aproximativ 41% din veniturile totale aferente ace s-
tei categorii, din care 26 pp sunt realizate de firmele cu pierderi și 15 pp de firmele cu o
rată a profitului inferioară nivelului de indiferență de 6,25%.
În anul 2017, în urma modificărilor legislative, firmele încadrate în categoria m i-
croîntreprinderilor care înregistrau profit brut pozitiv erau definite de o rată medie de i m-
pozitare a acestuia de 5,6% în timp ce în cazul firmelor mari nivelul acestui indicator era
de 13,5%.În acest mod, la nivel agregat microîntreprinderile sunt din nou avantaje co m-
parativ cu firmele mai mari însă acest avantaj nu este nicid ecum distribuit uniform în râ n-
dul acestei categorii de firme.

Analizând în structură microîntreprinderile, firmele dezavantajate cumulează 44%
din veniturile totale aferente acestei categorii, din care 19 pp sunt realizate de firmele cu
pierderi și 25 pp de firmele cu o rată a profitului inferioară nivelului de indiferență de
6,25%. În condițiile aplicării impozitării profiturilor și acestei categorii de firme, cu o
cotă egală cu rata medie de taxare a profiturilor din perioada 2015 -2016 de 14,65%, s u-

10 | P a g e
mele plătite ar fi fost cu circa 122% mai ridicate sau cu aproximativ 2.183 mil. lei mai
mari.
Această diferență este explicată și de scoaterea la suprafață a profiturilor pentru
firmele nou -încadrate în categoria microîntreprinderilor care au înregistrat un avans de
54,5%, net superior dinamicii de 16,6% înregistrată la nivelul întregii economii.
Mai mult, în anul 2017 inclusiv rata de impozitare a câștigurilor companiilor mari
s-a diminuat la 13,5% de la 14,2% în anul anterior, iar o cauză identificată a fo st re-
prezentată de introducerea impozitul specific care a generat o taxare mai redusă a co m-
paniilor care au intrat sub incidența acestuia.

Dublarea din anul 2018 a plafonului de venituri anuale până la care o firmă este
48 încadrată în categoria microîntr eprindere va avea drept consecință o majorare și mai
însemnată a acestor ponderi. Aprecierea costurilor și beneficiilor care decurg dintr -un si s-
tem simplificat de impozitare a câștigurilor, cum este cel al veniturilor reprezintă o
provocare pentru decidenț i de politici economice. Pe de o parte, intenția de a diminua
costurile ocazionate de raportările contabile și determinarea obligațiilor fiscale precum și
pe cele legate de conformarea cu reglementările în vigoare pentru firmele mici și de a
contrabalansa dezavantajul acestora comparativ cu firmele mari în ceea ce privește a c-
cesul mai limitat la finanțare trebuie analizate în corelație cu dezavantajul relativ al si s-
temului de impozitare a veniturilor pentru firmele aflate în fază investițională precum și
cu raportul beneficiari – perdanți al unei astfel de abordări.

În prezent, există microîntreprinderi puternic avantajate de acest sistem, dar raportul
beneficiari – perdanți este relativ echilibrat. Mai mult, încasările bugetare sunt afectate
negativ de ac est sistem, impozitarea profiturilor fiind de natură să genereze venituri bugetare
suplimentare semnificative.

Consecințe importante ale schimbărilor majore ale regimului de impozitare a câștigurilor
firmelor din România s -au resimțit și la nivelul bugetu lui general consolidat.

Astfel, numărul firmelor plătitoare de impozit pe profit s -a redus considerabil în ultimii 4 ani,
iar încasările bugetare au fost afectate negativ cu sume de ordinul a 1,5 -2 mld. lei. Impactul
bugetar al acestor măsuri s -a dovedit dificil de estimat ex -ante, iar datele la nivel
microeconomic observate ex -post au arătat în general pierderi de venituri mai ridicate
comparativ cu cele anticipate inițial

Capitolul II. Impozitul pe profit – aspecte teoretice și practice din
perspect iva reglementărilor fiscale

2.1 Analiză comparativă privind impozitarea firmelor în perioada 2015 –
2018

11 | P a g e
În perioada 2015 -2018 au fost operate modificări legislative majore ale regimului de
impozitare a câștigurilor firmelor din România atât în ceea ce pr ivește sfera de cuprindere a
celor care sunt considerate microîntreprinderi, cât și în ceea ce privește cotele de impunere
aplicate sau posibilitatea de a opta pentru un sistem sau altul de impozitare a câștigurilor. În
plus, pentru firmele care își desfăș oară activitatea în unele domenii de activitate a fost
introdus un impozit specific care a înlocuit impozitul pe profit. Plafonul de venituri anuale
până la care o firmă este inclusă în categoria microîntreprinderilor a fost majorat de peste 15
ori, acesta crescând de la 65.000 euro în anul 2015, la un milion de euro în anul 2018,
conform rapoartelor Consiliului Fiscal. Iată cum a evoluat regimul de impozitare a câștigurilor
firmelor în ultimii trei ani.

Plafonul întreprinderilor:
 2015: 65.000 euro
 2016: 1 00.000 euro
 2017: 500.000 euro
 2018: 1.000.000 euro

În privința cotele de impunere aplicate asupra veniturilor microîntreprinderilor,
acestea au fost reduse și diferențiate în funcție de numărul de angajați începând cu anul 2016.
De la cota unică de 3% (impozit pe venit) din anul 2015, s -a ajuns în 2016 la aplicarea
cotei de 3% pentru firmele fără salariați, 2% pentru firmele cu 1 salariat și 1% pentru firmele
cu cel puțin 2 salariați. În anul 2017, numărul cotelor de impozitare a fost redus la două: 1%
pentru firmele cu salariați și 3% pentru firmele fără salariați.
În mod egal, societațiile mici au primit posibilitatea de a opta pentru plata impozitului
pe profit sau a impozitului pe venit condițiile de capital necesare pentru a putea realiza această
opțiune fiind modificate în acest mod: de la echivalentul a 25.000 euro (peste 100.000 lei) în
2015 și 2016 la 45.000 lei începând cu anul 2017. Firmele care aveau acest capital social
puteau opta pentru impozitul pe venit (nu pe profit).
Simultan, începând cu 1 ianuarie 2017, firmele care realizau activități în sectorul
turistic, restaurante și alimentație publică și erau plătitoare de impozit pe profit devin
plătitoare ale unui impozit specific, noul impozit având caracteristicile unui impozit forfetar.

O altă măsură importantă: reducerea cotei de impozitare a dividendelor de la 16% la
5%, începând cu 1 februarie 2017 și posibilitatea de a acorda dividende interimare din profitul
anului în curs începând cu trimestrul trei al anului 2018.
Tot mai multe firme (microîntreprinderi) au trecut la taxarea pe venit
Continuarea procesului de extindere a plafonului aplicat veniturilor microîntreprinderilor în
anul 2018 a avut drept consecință o majorare și mai însemnată a acestor ponderi, accentuând
procesul de deplas are a taxării de la profituri către venituri.

Odată cu reducerea semnificativă a numărului companiilor plătitoare de impozit pe
profit, se poate observa că încasările bugetare la nivel agregat au fost afectate negativ,
considerând ipoteze prudente, cu sum e de ordinul a 1,5 -2 miliarde lei în ultimii 4 ani.
Ca o mică concluzie, statul român a încasat mai puțin din impozitul pe profit.
Considerând structura subcapitolelor bugetare, încasările din impozitul pe profit au fost
afectate negativ cu circa 2,7 -3,3 m iliarde de lei, sumă care nu au putut fi compensată de
majorarea încasărilor din impozitul pe venitul microîntreprinderilor evaluată la aproximativ
1,2 miliarde lei.

12 | P a g e
Această tranziție de la impozitarea profiturilor la impozitarea veniturilor firmelor a s -a realizat
într-o perioadă de expansiune economică când profitabilitatea firmelor estecrescută, ceea ce a
amplificat pierderea de venituri.Cu atât mai mult, posibilitatea firmelor de a opta pentru
impozit pe profit sau impozit pe venit le permite acestora s ă-și optimizeze obligațiile fiscale,
cu riscuri negative suplimentare asupra încasărilor bugetare.

2.2 Prevederile Codului Fiscal privind impozitul pe profit

Agenții economici, numiți în continuare contribuabili, sunt obligați la plata
impozitului pe p rofit, conform Codului Fiscal valabil în anul 2019, dacă se încadrează în una
din următoarele categorii:
a) persoanele juridice române, cu excepțiile prevăzute mai jos;
b) persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în
România;
c) persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu pe r-
manent/mai multor sedii permanente în România;
d) persoanele juridice străine care realizează venituri astfel cum sunt prevăzute în Codul
Fiscal;
e) persoanele juridice cu se diul social în România, înființate potrivit legislației europene.
Persoanele juridice române care fac excepție de la plata impozitului pe profit sunt:
a. Trezoreria statului;
b. Academia Română, precum și fundațiile înfințate de Academia Română în calitate de
fondator unic, cu excepția activităților economice desfașurate de aceasta;
c. instituția publică, înființată potrivit legii, cu excepția activităților economice de s-
fășurate de aceasta;
d. Banca Națională a României;
e. Fondul de garantare a pensiilor private, înființ at potrivit legii;
f. Fondul de garantare a asiguraților, constituit potrivit legii;
g. Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;
h. Fondul de compensare a investitorilor, înființat potrivit legii;
i. Fundația constituită ca urma re a unui legat;
j. Entitatea transparentă fiscal cu personalitate juridică;
k. persoana juridică română care plătește impozit pe veniturile microîntreprinderilor, în
conformitate cu prevederile din Codul Fiscal;
l. Asociațiile de proprietari constituite ca perso ane juridice și asociațiile de locatari rec u-
noscute ca asociații de proprietari, cu excepția celor care obțin venituri din exploatarea
proprietății comune, conform legii.

Există și reguli speciale de impozitare reglementate de Codul Fiscal, prin care la c al-
culul rezultatului fiscal sunt considerate venituri neimpozabile anumite tipuri de venituri, iar
acestea se referă la:
a) pentru unitățile de învățământ preuniversitar și instituțiile de învățământ sup e-
rior, particulare, acreditate, precum și cele autorizat e, veniturile relizate și ut i-
lizate, în anul curent sau în anii următori, potrivit reglementărilor legale din
domeniul educației naționale;
b) c) pentru asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice și asociațiile
de locatari recunoscute ca asoc iații de proprietari, veniturile obținute și util i-
zate, în anul curent sau în anii următori, pentru îmbunătățirea utilităților și a

13 | P a g e
eficienței clădirii, pentru întreținerea și repararea proprietății comune, potrivit
legii;
c) pentru cultele religioase, venitu rile obținute din producerea și valorificarea
obiectelor și produselor necesare activității de cult, potrivit legii, veniturile
obținute din chirii, veniturile obținute din cedarea/înstrăinarea activelor corp o-
rale, alte venituri obținute din activități eco nomice sau de natura celor
prevăzute în paragraful următor, veniturile din despăgubiri, în formă bănească,
obținute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconst i-
tuirea dreptului de proprietate, cu condiția ca sumele respective să f ie utilizate,
în anul curent și/sau în anii următori, pentru întreținerea și funcționarea
unităților de cult, pentru lucrări de construcție, de reparație și de consolidare a
lăcașurilor de cult și a clădirilor ecleziastice, pentru învățământ, pentru furn i-
zarea, în nume propriu și/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în
condițiile legii, pentru acțiuni specifice și alte activități nonprofit ale cultelor
religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul
general al cultelor, republicată;
d) pentru Societatea Națională de Cruce Roșie din România, veniturile obținute și
utilizate, în anul curent sau în anii următori, potrivit Legii Societății Naționale
de Cruce Roșie din România nr. 139/1995, cu modificările și completăr ile ul-
terioare.

Impozitul pe profit se aplică după cum urmează:

a) În cazul persoanelor juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui
sediu permanent/mai multor sedii permanente în România, asupra profitului impozabil
atribuibil sediului permanent, respectiv asupra profitului impozabil la nivelul sediului
permanent desemnat să îndeplinească obligațiile fiscale;
b) ) În cazul persoanelor juridice române, al persoanelor juridice străine având locul de
exercitare a conducerii efective în Români a, precum și al persoanelor juridice cu sed i-
ul social în România, înființate potrivit legislației europene, asupra profitului i m-
pozabil obținut din orice sursă, atât din România, cât și din străinătate;
c) ) În cazul persoanelor juridice străine care realizea ză venituri astfel cum sunt
prevăzute în Codul Fiscal, asupra profitului impozabil aferent acestora.

În cazul organizațiilor nonprofit, organizațiilor sindicale, organizațiilor patronale, la
calculul rezultatului fiscal, următoarele tipuri de venituri sun t venituri neimpozabile:
a. contribuțiile bănești sau în natură ale membrilor și simpatizanților;
b. cotizațiile și taxele de înscriere ale membrilor;
c. veniturile obținute din vize, taxe și penalități sportive sau din participarea la competiții
și demonstrații sp ortive;
d. veniturile din dividende, dobânzi, precum și din diferențele de curs valutar aferente
disponibilităților și veniturilor neimpozabile;
e. veniturile din dobânzi obținute de casele de ajutor reciproc din acordarea de împrum u-
turi potrivit legii de organi zare și funcționare;
f. veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;
g. veniturile realizate din acțiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de fonduri
cu taxă de participare, serbări, tombole, conferințe, utilizate în scop social sau prof e-
sional, potrivit statutului acestora;
h. veniturile obținute din reclamă și publicitate, veniturile din închirieri de spații public i-
tare pe: clădiri, terenuri, tricouri, cărți, reviste, ziare, realizate de organizațiile nonpro f-

14 | P a g e
it de utilitate publică, potrivi t legilor de organizare și funcționare, din domeniul cultu r-
ii, cercetării științifice, învățământului, sportului, sănătății, precum și de camerele de
comerț și industrie, organizațiile sindicale și organizațiile patronale; nu se includ în
această categorie veniturile obținute din prestări de servicii de intermediere în reclamă
și publicitate;
i. resursele obținute din fonduri publice sau din finanțări nerambursabile;
j. donațiile, precum și banii sau bunurile primite prin sponsorizare/mecenat;
k. taxele de înregistr are stabilite potrivit legislației în vigoare;
l. veniturile rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea organizațiilor
nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite într -o activitate economică;
m. veniturile realizate din desp ăgubiri de la societățile de asigurare pentru pagubele pr o-
duse la activele corporale proprii, altele decât cele care sunt utilizate în activitatea
economică;
n. sumele primite ca urmare a nerespectării condițiilor cu care s -a făcut
donația/sponsorizarea, potr ivit legii, sub rezerva ca sumele respective să fie utilizate
de către organizațiile nonprofit, în anul curent sau în anii următori, pentru realizarea
scopului și obiectivelor acestora, potrivit actului constitutiv sau statutului, după caz;
o. sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice, potrivit pr e-
vederilor din Codul Fiscal;
p. sumele colectate de organizațiile colective autorizate, potrivit legii, pentru îndeplinirea
responsabilităților de finanțare a gestionării deșeurilor.

În cazul organizațiilor nonprofit, organizațiilor sindicale, organizațiilor patronale,
pentru calculul rezultatului fiscal sunt neimpozabile și alte venituri realizate, până la nivelul
echivalentului în lei a 15.000 euro, într -un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile
totale neimpozabile. Aceste organizații datorează impozit pe profit pentru partea din profitul
impozabil care corespunde veniturilor, altele decât cele considerate venituri neimpozabile,
asupra căreia se aplică cota de 16% din Codul Fiscal, după caz.
Anul fiscal este anul calendaristic. Când un contribuabil se înființează sau încetează să
mai existe în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă este perioada din anul calendaristic
pentru care contribuabilul a existat. Când un contribu abil se înființează în cursul unui an fi s-
cal, perioada impozabilă începe:
a. de la data înregistrării în registrul ținut de instanțele judecătorești sau alte aut o-
rități competente, dacă are această obligație, potrivit legii;
b. de la data înregistrării acestuia în registrul comerțului, dacă are această o b-
ligație potrivit legii;
c. pentru sediul permanent, de la data la care persoana juridică străină începe să
își desfășoare, integral sau parțial, activitatea în România, potrivit art. 8 , cu e x-
cepția sediului care, potrivit legii, se înregistrează în registrul comerțului,
pentru care perioada impozabilă începe la data înregistrării în registrul
comerțului.

Atunci când un contribuabil încetează în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă se
încheie:
a) În cazul fuziunilor sau divizărilor care au ca efect juridic încetarea existenței
persoanelor juridice absorbite/divizate prin dizolvare fără lichidare, la una di n-
tre următoa rele date:
1. la data înregistrării în registrul comerțului/registrul ținut de instanțele judecătorești
competente sau de alte autorități competente a noii persoane juridice ori a ultimei di n-
tre ele, în cazul constituirii uneia sau mai multor persoane juridic e noi;

15 | P a g e
2. la data înmatriculării persoanei juridice înființate potrivit legislației europene, în cazul
în care prin fuziune se constituie asemenea persoane juridice;

b) În cazul dizolvării urmate de lichidarea contribuabilului, la data încheierii
operațiunilor de lichidare, dar nu mai târziu de data depunerii situațiilor fina n-
ciare la organul fiscal competent;
c) c) În cazul încetării existenței unui sediu permanent, potrivit art. 8 , la data
radierii înregistrării fiscale.

Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16% î n-
cepând cu data de 1 ianuarie 2005. Până la acea dată cota a fost de 25%.

Contribuabilii care realizează activități de natura barurilor de noapte, cluburilor de n o-
apte, discotecilor sau cazinourilor, inclusiv persoanele juridice care desfășoară aceste venituri
pe baza unui contract de asociere, și în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru activ i-
tățile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective, sunt obligați
la plata impozitului în cotă de 5% aplicat acestor venituri înregistrate.

În general, companiile devin plătitoare de impozit pe profit atunci când au afaceri de l a
un milion de euro în sus sau atunci când sunt microîntreprinderi și optează pentru trecerea la
regimul impozitării profitului. Principalele informații de reținut în anul 2019 legate de i m-
pozitul pe profit se referă la:
a. Impozitul pe profit trebuie aplica t în anul 2019 de către companiile care au avut afa c-
eri de la un milion de euro în sus, potrivit Codului fiscal.
b. De asemenea, trecerea la regimul impozitării profitului se mai poate face la alegere, de
către microîntreprinderile care au un capital social minim de 45.000 de lei și cel puțin
doi salariați.

Rezultatul fiscal se calculează ca diferență între veniturile și cheltuielile înregistrate
conform reglementărilor contabile aplicabile, din care se scad veniturile neimpozabile
și deducerile fiscale și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile.La stabilirea r e-
zultatului fiscal se iau în calcul și elemente similare veniturilor și cheltuielilor, potrivit
normelor metodologice, precum și pierderile fiscale care se recuperează.
Rezultatul fiscal pozitiv este profit impozabil, iar rezultatul fiscal negativ este pierdere
fiscală.

În determ inarea rezultatului fiscal, erorile înregistrate în contabilitate se corectează
astfel:
a. erorile care se corectează potrivit reglementărilor contabile pe seama contului
de profit și pierdere sunt luate în considerare pentru determinarea rezultatului
fiscal în anul în care se efectuează corectarea acestora;
b. erorile care se corectează potrivit reglementărilor contabile pe seama r e-
zultatului reportat, prin ajustarea rezultatului fiscal al anului la care se referă
acestea și depunerea unei declarații rectificati ve în condițiile prevăzute de
Codul de procedură fiscală.

Metodele contabile, stabilite prin reglementări legale în vigoare, cu privire la ieșirea
din gestiune a stocurilor sunt recunoscute la calculul rezultatului fiscal.

16 | P a g e
În cazul contribuabililor care d esfășoară activități de servicii internaționale, în baza
convențiilor la care România este parte, veniturile și cheltuielile efectuate în scopul
desfășurării acestora sunt luate în calcul la determinarea rezultatului fiscal, potrivit
unor norme speciale st abilite în conformitate cu reglementările din aceste convenții.

Tranzacțiile între persoane afiliate se întocmesc potrivit principiului valorii de piață.
La stabilirea rezultatului fiscal al persoanelor afiliate se au în vedere reglementările privind
prețurile de transfer, prevăzute de Codul de procedură fiscală.
În scopul determinării rezultatului fiscal, contribuabilii sunt obligați să evidențieze în
registrul de evidență fiscală veniturile impozabile înregistrate într -un an fiscal, precum și che l-
tuieli le aplicate în scopul desfășurării activității economice, în același an fiscal, inclusiv cele
reglementate prin acte normative în vigoare.

La calculul rezultatului fiscal, la momentul vânzării titlurilor de participare, contrib u-
abilii care aplică reglemen tările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare
financiară și care înregistrează evaluarea titlurilor de participare la valoare justă prin alte el e-
mente ale rezultatului global, ca urmare a aplicării opțiunii irevocabile de a recunoașt e astfel
titlurile de participare, tratează sumele reprezentând diferențe din evaluare/reevaluare care se
regăsesc în debitul/creditul conturilor de rezerve, ca elemente similare cheltuiel i-
lor/veniturilor, după caz.
La calculul rezultatului fiscal, pentru activitățile de cercetare -dezvoltare, definite co n-
form legii, se acordă următoarele stimulente fiscale:
a. deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal, în proporție de 50%, a
cheltuielilor eligibile pentru aceste activități; deducerea suplimentară se ca l-
culează trimestrial/anual; în cazul în care se realizează pierdere fiscală, aceasta
se recuperează;
b. aplicarea metodei de amortizare accelerată și în cazul aparaturii și echipame n-
telor destinate activităților de cercetare -dezvoltare.

Stimulentele fis cale se acordă, cu respectarea legislației în materia ajutorului de stat,
pentru activitățile de cercetare -dezvoltare desfășurate în scopul obținerii de rezultate ale ce r-
cetării, valorificabile de către contribuabil, activități efectuate atât pe teritoriul național, cât și
în statele membre ale Uniunii Europene sau în statele care aparțin Spațiului Economic Eur o-
pean.
Activitățile de cercetare -dezvoltare eligibile pentru acordarea deducerii suplimentare
la determinarea rezultatului fiscal trebuie să fie din categoriile activităților de cercetare aplic a-
tivă și/sau de dezvoltare tehnologică, relevante pentru activitatea desfășurată de către co n-
tribuabili.
Stimulentele fiscale se acordă separat pentru activitățile de cercetare -dezvoltare din
fiecare proiect desf ășurat.
În aplicarea prevederilor prezentului articol se elaborează norme privind deducerile
pentru cheltuielile de cercetare -dezvoltare, aprobate prin ordin comun al ministrului finanțelor
publice și al ministrului educației și cercetării științifice.
Deducerile precizate mai sus nu se recalculează în cazul nerealizării obiectivelor pr o-
iectului de cercetare -dezvoltare.
Profitul investit în echipamente tehnologice, calculatoare electronice și echipamente
periferice, mașini și aparate de casă, de control și de facturare, în programe informatice, pr e-
cum și pentru dreptul de utilizare a programelor informatice, produse și/sau achiziționate,
inclusiv în baza contractelor de leasing financiar, și puse în funcțiune, folosite în scopul de s-
fășurării activității econ omice, este scutit de impozit. Activele corporale pentru care se aplică

17 | P a g e
scutirea de impozit sunt cele prevăzute în subgrupa 2.1, respectiv în clasa 2.2.9 din Catalogul
privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, aprobat prin hotărâre
a Guvernului.

Contribuabilii care desfășoară exclusiv activitate de inovare, cercetare -dezvoltare,
definită potrivit Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvo l-
tarea tehnologică, cu modificările și completările ult erioare, precum și activități conexe ace s-
teia sunt scutiți de impozit pe profit în primii 10 ani de activitate. Această facilitate fiscală va
fi pusă în aplicare în condițiile respectării reglementărilor în domeniul ajutorului de stat.
La calculul rezultat ului fiscal, următoarele venituri sunt neimpozabile:

1) valoarea titlurilor de participare noi sau sumele reprezentând majorarea valorii nom i-
nale a titlurilor de participare existente, înregistrate ca urmare a încorporării
rezervelor, beneficiilor sau primel or de emisiune la persoanele juridice la care se dețin
titluri de participare. Acestea sunt impozabile la data cesionării, transmiterii cu titlu
gratuit, retragerii capitalului social sau lichidării persoanei juridice la care se dețin
titlurile de particip are, cu excepția celor aferente titlurilor de participare;
2) veniturile din anularea, recuperarea, inclusiv refacturarea cheltuielilor pentru care nu
s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care
nu s-a acordat deduce re, veniturile din restituirea ori anularea unor dobânzi și/sau p e-
nalități pentru care nu s -a acordat deducere, precum și veniturile reprezentând anularea
rezervei înregistrate ca urmare a participării în natură la capitalul altor persoane jurid i-
ce sau ca urmare a majorării capitalului social la persoana juridică la care se dețin
titlurile de participare;
3) dividendele primite de la o persoană juridică română;
4) dividende primite de la o persoană juridică străină plătitoare de impozit pe profit sau a
unui impoz it similar impozitului pe profit, situată într -un stat terț, cu care România are
încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, dacă persoana juridică română care
primește dividendele deține la persoana juridică străină din statul terț, la data înregi s-
trării acestora potrivit reglementărilor contabile aplicabile, pe o perioadă neîntreruptă
de un an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie div i-
dende;
5) veniturile reprezentând modificarea valorii juste a investițiilor imobili are/activelor
biologice, ca urmare a evaluării ulterioare utilizând modelul bazat pe valoarea justă de
către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele i n-
ternaționale de raportare financiară. Aceste sume sunt impozabile con comitent cu d e-
ducerea amortizării fiscale, respectiv la momentul scăderii din gestiune a acestor i n-
vestiții imobiliare/active biologice, după caz;
6) veniturile reprezentând creșteri de valoare rezultate din reevaluarea mijloacelor fixe,
terenurilor, imobiliz ărilor necorporale, după caz, care compensează cheltuielile cu d e-
screșterile anterioare aferente aceleiași imobilizări;
7) veniturile prevăzute expres în acorduri și memorandumuri ca fiind neimpozabile apr o-
bate prin acte normative;
8) veniturile din impozitul pe profit amânat determinat și înregistrat de către contrib u-
abilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de
raportare financiară;
9) veniturile din evaluarea/reevaluarea/vânzarea/cesionarea titlurilor de participare
deținut e la o persoană juridică română sau la o persoană juridică străină situată într -un
stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, dacă la
data evaluării/reevaluării/vânzării/cesionării inclusiv contribuabilul deține pe o peri o-

18 | P a g e
adă neîntreruptă de un an minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice la
care are titlurile de participare. Nu intră sub incidența acestor prevederi veniturile din
vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică rom ână de
o persoană juridică rezidentă într -un stat cu care România nu are încheiată convenție
de evitare a dublei impuneri;
10) sumele colectate, potrivit legii, pentru îndeplinirea responsabilităților de finanțare a
gestionării deșeurilor;
11) veniturile aferente titlurilor de plată obținute de persoanele îndreptățite, potrivit legii,
titulari inițiali aflați în evidența Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau
moștenitorii legali ai acestora;
12) veniturile din lichidarea unei alte persoane juridice româ ne sau unei persoane juridice
străine situate într -un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a
dublei impuneri, dacă la data începerii operațiunii de lichidare, potrivit legii, contrib u-
abilul deține pe o perioadă neîntreruptă de un an mi nimum 10% din capitalul social al
persoanei juridice supuse operațiunii de lichidare;
13) despăgubirile primite în baza hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului;
14) veniturile înregistrate printr -un sediu permanent dintr -un stat străin, în condițiile în
care se aplică prevederile convenției de evitare a dublei impuneri încheiate între
România și statul străin respectiv, iar convenția respectivă prevede ca metodă de ev i-
tare a dublei impuneri metoda scutirii;
15) sumele primite ca urmare a restituirii cotei -părți din aporturile acționarilor/asociaților,
cu ocazia reducerii capitalului social, potrivit legii.

Pentru determinarea rezultatului fiscal sunt considerate cheltuieli deductibile acele
cheltuielile efectuate în scopul desfășurării activității economice, inclusiv cele reglementate
prin acte normative în vigoare, precum și taxele de înscriere, cotizațiile și contribuțiile dat o-
rate către camerele de comerț și industrie, organizațiile patronale și organizațiile sindicale.
Cheltuielile cu salariile și cele asi milate salariilor astfel cum sunt definite potrivit
Codului Fiscal sunt cheltuieli deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal.
Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:

1) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 5%, aplicată a supra valorii
cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Codului muncii. Intră sub inc i-
dența acestei limite următoarele:

a) cheltuielile pentru funcționarea corespunzătoare a unor unități aflate în
administrarea contribuabililor, precum: creșe, grădin ițe, școli, muzee, bi b-
lioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamiliști și altele as e-
menea;
b) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave și incurabile,
ajutoarele pentru naștere, ajutoarele pentru proteze, ajutoarele pentru
pierderi produse în gospodăriile proprii, ajutorarea copiilor din școli și
centre de plasament;
c) cheltuielile reprezentând: cadouri în bani sau în natură, inclusiv tichete
cadou oferite salariaților și copiilor minori ai acestora, servicii de sănătate
acordate în cazul bolilor profesionale și al accidentelor de muncă până la
internarea într -o unitate sanitară, tichete culturale și tichete de creșă aco r-
date de angajator în conformitate cu legislația în vigoare, contravaloarea
serviciilor turistice și/sau de trata ment, inclusiv transportul, acordate de

19 | P a g e
angajator pentru salariații proprii și membrii lor de familie, precum și co n-
tribuția la fondurile de intervenție ale asociațiilor profesionale ale miner i-
lor;
d) alte cheltuieli cu caracter social efectuate în baza contr actului colectiv de
muncă sau a unui regulament intern;
2) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra profitului co n-
tabil la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit și cheltuielile de pr o-
tocol. În cadrul cheltuielilor de pro tocol se includ și cheltuielile înregistrate cu
taxa pe valoarea adăugată colectată pentru cadourile oferite de contribuabil, cu
valoare mai mare de 100 lei;
3) cheltuielile reprezentând cantitățile de energie electrică consumate la nivelul
normei proprii de consum tehnologic sau, în lipsa acesteia, la nivelul normei
aprobate de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Ene r-
giei, care include și consumul propriu comercial, pentru contribuabilii din d o-
meniul distribuției energiei electrice;
4) cheltu ielile pentru funcționarea, întreținerea și repararea locuințelor de se r-
viciu, deductibile în limita corespunzătoare suprafețelor construite prevăzute
de Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările u l-
terioare, care se majorea ză din punct de vedere fiscal cu 10%;
5) cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații aferente unui sediu aflat în
locuința proprietate personală a unei persoane fizice, folosită și în scop perso n-
al, deductibile în limita corespunzătoare suprafețelor puse la dispoziția s o-
cietății în baza contractelor încheiate între părți, în acest scop;
6) 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt
utilizate exclusiv în scopul activității economice, cu o masă totală maximă
autorizată care să nu depășească 3.500 kg și care să nu aibă mai mult de 9
scaune de pasageri, incluzând și scaunul șoferului, aflate în proprietatea sau în
folosința contribuabilului.
7) cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații, aferente autoturismelor
folosite de persoanele cu funcții de conducere și de administrare ale persoanei
juridice, deductibile limitat la un singur autoturism aferent fiecărei persoane cu
astfel de atribuții.

Se găsesc și categorii de cheltuieli care nu sunt deductibile la calculul prof itului i m-
pozabil precum:
a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele
reprezentând diferențe din anul curent dau din anii anteriori, precum și impozitele pe
profit sau pe venit plătite în străinătate. Sunt nededu ctibile și cheltuielile cu impozitele
nereținute la sursă în numele persoanelor fizice și juridice nerezidente, pentru
veniturile realizate din România, precum și cheltuielile cu impozitul pe profit amânat
înregistrat în conformitate cu reglementările cont abile aplicabile;
b) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile
constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, precum și taxa pe valoarea
adăugată aferentă.

20 | P a g e
c) produsele agroalimentare, devenite improprii consumului uman sau animal, dacă d i-
recționarea/dirijarea vizează transformarea acestora în compost/biogaz sau neutraliz a-
rea acestora, potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare;
d) cheltuielile făcute în favoarea acționarilor sau asoci aților, altele decât cele generate de
plăți pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la prețul de piață
pentru aceste bunuri sau servicii;
e) dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările și penalitățile, datorate către
autoritățile române/străine, potrivit prevederilor legale, cu excepția celor aferente co n-
tractelor încheiate cu aceste autorități;
f) pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor, pentru partea neacoperită
de provizion, precum și cele înregi strate în alte cazuri;
g) cheltuielile înregistrate în evidența contabilă, care au la bază un document emis de un
contribuabil declarat inactiv conform prevederilor Codului de procedură fiscală, cu
excepția celor reprezentând achiziții de bunuri efectuate în cadrul procedurii de exec u-
tare silită și/sau a achizițiilor de bunuri/servicii de la persoane impozabile aflate în
procedura falimentului potrivit Legii nr. 85/2014;
h) cheltuielile reprezentând deprecierea/amortizarea mijloacelor fixe, înregistrate de către
contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele inte r-
naționale de raportare financiară, la momentul transferului din categoria activelor
imobilizate deținute în vederea vânzării în categoria activelor imobilizate deținute
pentru activitatea proprie;
i) cheltuielile cu beneficiile acordate salariaților în instrumente de capitaluri cu deco n-
tare în numerar la momentul acordării efective a beneficiilor;
j) cheltuielile înregistrate în evidența contabilă, indiferent de natura lor, dovedite ulterior
ca fiind legate de fapte de corupție, potrivit legii;
k) cheltuielile din evaluarea sau reevaluarea titlurilor de participare în anumite condiții.

Amortizarea fiscală are ca efect diminuarea rezultatului fiscal. Amortizarea fiscală se
referă la: che ltuielile aferente achiziționării, producerii, construirii mijloacelor fixe amortiz a-
bile, precum și investițiile efectuate la acestea care se recuperează din punct de vedere fiscal
prin deducerea amortizării.
Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporală care îndeplinește cumulativ
următoarele condiții:
1. este deținut și utilizat în producția, livrarea de bunuri sau în prestarea de se r-
vicii, pentru a fi închiriat terților sau în scopuri administrative;
2. are o durată normală de utilizare mai mare de un an.
3. are o valoare fiscală egală sau mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a
Guvernului, la data intrării în patrimoniul contribuabilului;

De asemenea, sunt considerate mijloace fixe amortizabile:
a) mijloacele fixe puse în funcțiune parțial, pen tru care nu s -au întocmit formele de
înregistrare ca imobilizare corporală; acestea se cuprind în grupele în care urmează a
se înregistra, la valoarea rezultată prin însumarea cheltuielilor efective ocazionate de
realizarea lor;
b) investițiile efectuate din surse proprii, concretizate în bunuri noi, de natura celor
aparținând domeniului public, precum și în dezvoltări și modernizări ale bunurilor
aflate în proprietate publică;

21 | P a g e
c) investițiile efectuate pentru organizarea și desfășurarea învățământului profesiona l și
tehnic, potrivit reglementărilor legale din domeniul educației naționale.
d) mijloacele fixe deținute și utilizate pentru organizarea și desfășurarea învățământului
profesional și tehnic, potrivit reglementărilor legale din domeniul educației naționale;

Nu reprezintă active amortizabile:
a) fondul comercial;
b) tablourile și operele de artă;
c) ternurile, inclusive cele împadurite;
d) casele de odihnă proprii,locuințele de protocol, aeronavele, altele decât cele
utilizate pentru desfășurarea activ ității economice.

Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determină conform
următoarelor reguli:
a) În cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al mașinilor, uneltelor și instalațiilor de
lucru, precum și pentru computere și echipamente periferice ale acestora, contrib u-
abilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară, degresivă sau accelerată;
b) În cazul construcțiilor, se aplică metoda de amortizare liniară;
c) În cazul oricărui altui mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pe ntru metoda
de amortizare liniară sau degresivă.

Declararea, calculul și plata impozitului pe profit, se realizează trimestrial, până la d a-
ta de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrelor I – III. Definitivarea și plata
impozitului pe pro fit aferent anului fiscal respectiv se realizează până la termenul de depunere
a declarației privind impozitul pe profit. Nu intră sub incidența acestor prevederi contrib u-
abilii care se dizolvă cu lichidare, pentru perioada cuprinsă între prima zi a anului fiscal
următor celui în care a fost deschisă procedura lichidării și data închiderii procedurii de l i-
chidare.
Contribuabilii, din alte categorii decât cele menționate precedent, pot opta pentru
declararea, calculul și plata impozitului pe profit anual, cu plăți anticipate, efectuate trimestr i-
al. Termenul până la care se efectuează plata impozitului anual este termenul de depunere a
declarației privind impozitul pe profit.
Contribuabilii au obligația să depună o declarație anuală de impozit pe profit pân ă la
data de 25 martie inclusiv a anului următor.

2.3 Stu dii de caz privind calculul impozitului pe profit

Studiu de caz 1

22 | P a g e
Acest studiu prezintă modalitatea de calcul a impozitului pe profit în cazul unei firme
care utilizează un sistem i nformatic integrat de tip ERP (Smart Bill Conta) cu ajutorul căruia
putem calcula automat profitul contabil, fiscal și impozitul aferent acestuia.
Aplicația dispune de un meniu Note diverse , în care găsim noua implementare Calcul
impozit pe profit . Vom viz ualiza desfășurat calculul pe categorii de venituri și cheltuieli i m-
pozabile și neimpozabile, respectiv deductibile și nedeductibile, ca în Figura 1:

Figura 1. Calcul impozit profit folosind sistemul ERP -Smart Bill Conta

Fiecare categorie în parte poate fi afișată detaliat pe conturi de venituri și cheltuieli,
astfel încât să putem verifica cu balanța sumele preluate în calcul (Figura 2).

Figura 2. Interfață vizualizare clasa 6 de conturi (cheltuieli)

23 | P a g e

În cazul î n care considerăm necesar, coloanele Venituri neimpozabile și Cheltuieli
nedeductibile pot fi editate, astfel încât calculul de profit să nu fie impus, ci hotărât de utiliz a-
tor.
La pasul următor, pentru generarea rezultatului fiscal, de asemenea putem inte rveni
asupra valorilor preluate în acest calcul, modificându -le.
În final, după salvarea calculului se va înregistra în Registrul jurnal nota contabila 641
= 4411 cu impozitul pe profit calculat.
Aplicația ne va duce automat în Registrul de evidență fiscal ă de unde, din coloana
Acțiuni , putem modifica, vizualiza sau șterge calculul de impozit pe profit.
Tot în acest registru putem vizualiza calculele de impozit din perioadele precedente.
După calcul, înregistrare notă contabilă, generare de registru de evid ență fiscală, u r-
mează întocmirea declarației. Pentru aceasta accesăm meniul Declarații/Declarația 100 , iar la
apăsarea butonului Actualizează putem observa preluarea impozitului î nregistrat pe prima
poziție din declarație.
Atunci când mai avem și alte obligații de declarat, le putem adăuga cu ajutorul buto n-
ului “+” semnalat în Figura 3.

Figura 3. Declarația 100 privind obligațiile de plată la bugetul de stat

24 | P a g e

Pentru validare ș i semnare electronică, și această declarație este supusă aceleași pr o-
ceduri ca și celelalte din aplicație, și anume descărcarea fișierului XML și preluarea lui în
aplicația DUK Integrator.

Studiu de caz 2

În cursul lunii decembrie anul N, s -au derulat u rmătoarele operații economico –
financiare:
– Se înregistrează cheltuieli privind materiale de natura obiectelor de inventar
603 = 303 2.130 lei
Cheltuieli privind Materiale de natura
materiale de natura obiectelor de natura
obiectel or de natura
– Se înregistrează cheltuieli privind combustibilul
6022 = 401 553 lei
Cheltuieli privind Furnizori
combustibilul

– Se înregistrează cheltuieli cu servicii bancare și asimilate
627 = 5121 50 le i
Cheltuieli cu servicii Conturi la bănci în lei
bancare și asimilate
– Se înregistrează cheltuieli privind materialele consumabile
6028 = 401 485 lei
Cheltuieli privind materiale Furnizori
consumabile
– Se înregistrează cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații
626 = 401 205 lei
Cheltuieli poștale și Furnizori
taxe și telecomunica ții

25 | P a g e
– Se înregistrează alte cheltuieli cu serviciile executate de terți
628 = 401 522 lei
Alte cheltuieli cu serviciile Furnizori
executate de terți
– Se înregistrează chelt uieli cu servicii executate de terți
628 = 401 19 lei
Alte cheltuieli cu servicii Furnizori
executate de terți
– Se înregistrează cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor
– 6811 = 2813 1.500 lei
Cheltuieli de exploatare Amortizarea instalațiil or, mijloacelor
privind amortizarea de transport, animalelor și plantațiilor
– Se înregistrează venituri din lucrări executate și servicii prestate
411 = 704 1 8.925 lei
Clienți Venituri din lucrări executate
și servicii prestate
– Se înregistrează venituri din dobânzi bancare
5121 = 766 12 lei
Conturi la bănci în lei Venituri din dobânzi

La sfârșitul lunii decembrie se calculează impozitul pe profit pe trimestrul IV 2018
astfel:
– Venituri totale = 52.437 RON
– Cheltuieli total e = 25.830 RON
– Profit brut = venituri – cheltuieli
– Profit brut =26.607 RON
– Profit impozabil =26.607 *16% = 4.257, înregistrarea contabilă fiind:
691 = 441 4.257 lei
Cheltuieli cu impozitul Impozit pe profit
pe profit
La sfârșitul lunii decembrie se înregistrează închiderea conturilor de cheltuieli și
venituri. Închiderea conturilor de cheltuieli la sfârșitul lunii decembrie:
121 = % 9.991 lei
Profit și pierdere 603 2.130 lei
6022 553 lei
627 50 lei
6028 485 lei
626 205 lei
628 541 lei
6811 1.500 lei
691 4.527 lei

Închiderea conturilor de venituri la sfârșitul lunii decembrie:
% = 121 18.937 lei
704 18.925 lei
766 12 lei
767

26 | P a g e
Societatea a înregistrat impozit pe profit până la trimestrul IV în valoare de 8.478 lei,
înregistrarea contabilă fiind:
691 = 441 8.478 lei
Cheltuieli cu impozitul Impozit pe profit
pe profit

Societatea a depus trimestrial declarațiile privind obligațiile de plată la bugetul de stat,
inclusiv impozitul pe profit.
Se înregistrează plata impozitului pe pro fit la bugetul statului
441 = 5121 8.478 lei
Impozit pe profit Conturi la bănci în lei

Impozitul pe profit aferent trimestrului IV în valoare de 4.527 lei va fi virat l a bugetul
de stat până pe data 25.01.2019.

La sfârșitul exercițiului financiar 2009 contul de profit și pierderi se prezintă astfel:
1. Cifra de afaceri netă 184.384 lei
– venituri din prestări se rvicii (ct.704) 184.384 lei
Venituri din exploatare 184.384 lei
2. Cheltuieli de exploatare 103.110 lei
3. Rezulta t din exploatare 81.274 lei
4. Venituri financiare 12 lei
5. Cheltuieli financiare 0 lei
6. Rezultat financiar 12 lei
7. Rezultat curent 81.286 lei
8. Venituri extraordinare 0 lei
9. Cheltuieli extraordinare 0 lei
10. Rezultat extraordinar 0 lei
11. Venituri totale 184.396 lei
12. Cheltuieli totale 103.110 lei
13. Rezultatul exercițiului (profit sau pierdere) 81.286 lei
14. Impozit pe profit 13.005 lei
15. Profit sau pierdere netă 68.281 lei

Profitul net este înre gistrat în contul 117 „Rezultatul reportat”, înregistrarea contabilă fiind:
129 = 117 68.281 lei
Repartizarea profitului Rezultatul reportat
Odată cu întocmirea și depunerea situaților financiare la 31.12.2018 se întocmește și
se depune declarația impozitului pe profit. Adunarea Generală a Asociaților hotărăște în luna
ianuarie 2019 ca profitul net să fie repartizat astfel:
– 50% pe dividende
– diferența pe alte rezerve

Înregistrări contabile aferente:
117 = % 68.281 lei
457 34.140 lei
Dividende de plată
1068 34.141 lei

27 | P a g e
Alte rezerve

În urma înregistrărilor contabile obținem o validare informațională ce permite
efectuarea de comparații de la un an la altul , iar in realizarea unei analize cât mai corecte se
utilizează informații prevăzute în bilanțul patrimonial și contul de profit și pierdere pe ultimii
trei ani.
Analiza economico -financiară are rolul de a evidenția eficiența acțiunilor strategi ei
trecute și prezente. Evaluarea firmei și determinarea oportunităților și sensul schimbărilor ce
trebuie făcute reprezintă baza de fundamentare a viitoarelor opțiuni și obiective strategice.

Studiul de caz 3

La data de 1 ianuarie anul N, S.C. Comexim S.A. a achiziționat un echipament tehn o-
logic cu suma de 10.000 lei. Echipamentul achiziționat este amortizat liniar pe 5 ani, din
punct de vedere contabil, iar din punct de vedere fiscal se amortizează liniar pe 4 ani. La
sfârșitul anului societatea constit uie un provizion pentru garanții, nedeductibil fiscal, în
valoare de 1.500 lei. Cota de impozit pe profit fiind 16%. Anul următor, societatea realizează
cheltuieli în perioada de garanție.
La data de 1 ianuarie anul N, S.C. Comexin S.A înregistrează achizi ția echipamentului
tehnologic:
% = 404 11.900
Furnizori de imobilizări
2131 10.000
Echipamente tehnologice
4426 1.900
TVA deductibilă

În 31 ianuarie anul N, se calculează amortizarea fiscală. Rezultatele sunt prezentate în
tabelul 1:

Tabel 1. Calcul amortizare fiscală (lei)
An Valoare amortizabilă Amortizare fiscală Valoare rămasă de amortizat
N 10.000 2.500 7.500
N+1 7.500 2.500 5.000
N+2 5.000 2.500 2.500
N+3 2.500 2.500 0

Calculul amortizării contabile este prezentat în tabelul 2.

Tabel 2. Calcul amortizare contabilă (lei)

28 | P a g e
An Valoare amortizabilă Amortizare contabilă Valoare rămasă de amortizat
N 10.000 2.000 8.000
N+1 8.000 2.000 6.000
N+2 6.000 2.000 4.000
N+3 4.000 2.000 2.000
N+4 2.000 2.000 0

Calculul bazei fiscale se face după formula: Baza fiscală = Valoare contabilă – Sume
viitoare impozabile + Sume viitoare deductibile (Tabel 3).

Tabel 3. Calcul bazei fiscale (lei)
Data Valoare contabilă Sume viitoare
impozabile Sume viitoare
deductibile Baza fiscală
01.01.N 10.000 10.000 10.000 10.000
31.12.N 8.000 8.000 7.500 7.500
31.12.N+1 6.000 6.000 5.000 5.000
31.12.N+2 4.000 4.000 2.500 2.500
31.12.N+3 2.000 2.000 0 0
31.12.N+4 0 0 0 0

Calculul diferențelor temporare de impozit pe profit amânat sunt redate în tabelul 4.

Tabel 4. Calcul impozit profit amânat (lei)
Data Valoare
contabilă Baza
fiscală Diferențe tempor are
impozabile Diferențe temporare
deductibile
01.01.N 10.000 10.000 0 0
31.12.N 8.000 7.500 500 0
31.12.N+1 6.000 5.000 1.000 0
31.12.N+2 4.000 2.500 1.500 0
31.12.N+3 2.000 0 2.000 0
31.12.N+4 0 0 0 0
Total diferențe temporare 5000 0

Pasiv (datorie) de impozit pe profit amânat = 5.000 lei * 16% = 800 lei

S.C. Comexim S.A înregistrează diferențe temporare de impozit pe profit amânat

Cheltuieli cu impozitul pe = Pasiv (datorie) de impozit 800 lei
profit amânat pe profit amânat

S.C. TEXTILON S.A constituie provizion pentru garanții:

6812 1512
Cheltuieli de exploatare = Provizioane pentru garanții 1.500 lei
privind provizioanele acordate cliențiilor

La data de 31 decembrie N+1 se reia provizionul pentru garanții la ven ituri:

29 | P a g e

1512 7812
Provizioane pentru garanții = Venituri din provizioane acordate cliențiilor 1.500
lei
Calculul diferențelor temporare de impozit pe profit amânat este p rezentat în tabelul 5.

Tabel 5. Calcul impozit profit amânat (lei)
Data Valoare contabilă Baza fiscală Diferențe
temporare
impozabile Diferențe
temporare
deductibile
31.12.N 1.500 0 0 1.500
31.12.N+1 0 0 0 0
Total diferențe temporare 0 1.500

Activ (creanța) de impozit pe profit amânat = 1.500 lei *16% = 240 lei

S.C. Comexim S.A înregistrează diferențe temporare de impozit pe profit amânat:

Activ (creanța) de impozit = Venituri din impozit 240 lei
pe profit amânat pe profit amânat

Concluzii

30 | P a g e