Contabilitatea Si Fiscalitatea Achizi Iilor Si Livrărilor Intracomunitare DE Bunuri Si Servicii Efectuate LA Sc Sogem Production Srl

ABREVIERI

LISTA TABELELOR SI A GRAFICELOR

LISTA ANEXELOR

INTRODUCERE

„Se spune că cifrele guvernează lumea; poate.

Eu sunt convins că ele sunt cifre care arată când guvernarea este bună sau rea. ”

Johann Wolfgang von Goethe

Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana aceasta a determinat modificari in legislatia nationala cu legislatia comunitara, modificari considerabile inregistrandu-se in domeniul fiscal, in special referitoare la taxa pe valoarea adaugata.

Daca este sa privim din perspectiva aderării României la Uniunea Europeană, putem spune că începând cu 1 ianuarie 2007 tranzacțiile de comerț exterior s-au conturat, în raport cu granițele vamale, în tranzacții intracomunitare și tranzacții internaționale. Dupa părerea mea trăsăturile economico financiare ale activității de comerț exterior, caracteristic tranzacțiilor comerciale intracomunitare, au o mare influență în organizarea și conducerea contabilității societatilor implicate in tranzacții de acest fel, influențând, modul de valorificare a informațiilor financiar-contabile în procesele de analiză, decizie și control.

Notiunea de tranzactie intracomunitara a aparut odata cu aderarea tarii noastre la spatiul comunitar european, anuland astfel barierele vamale dintre România și statele membre ale Uniunii Europene care si-au pus semnul asupra tranzacțiilor comerciale internaționale care au condus la eliminarea controlului vamal si al mișcării bunurilor în interiorul spațiului comunitar.

Incepanad cu 1 ianuarie 2007 au dispărut noțiunile de export și import, în relația dintre statele membre, acestea fiind substituite de noțiuni noi precum achiziția intracomunitară (în locul importului) și livrarea intracomunitară (în locul exportului).

Ca o consecinta a aderării la Uniunea Europeană, România a devenit parte a Pieței Unice, iar ca rezultat al dispariției frontierelor vamale între țările comunitare au fost inlaturate declarațiile vamale pentru tranzacțiile intracomunitare, situații care erau folosite în vederea realizării statisticilor cu privire la comerțul intracomunitar.

Totusi, pentru a substitui această sursă de date, în Uniunea Europeană a fost conceput și dezvoltat un „sistem statistic pentru colectarea informațiilor direct de la firmele care aparțin spațiului comunitar și realizează activități de comerț cu entități din statele membre ale Uniunii Europene, sistem denumit „Intrastat” și care are la bază regulamente care se aplică în toate țările comunitare”.

Lucrarea este structurată pe trei capitole. Ea prezintă principalele trasaturi ale taxei pe valoare adaugata, trasaturi ale achizitiilor si livrarilor intracomunitare de bunuri si servicii, conditiile si documentele prin care aceste tranzactii sunt scutite cu drept de deducere a taxei, declararea acestor tranzactii in declaratiile aferente, precum si concluziile aferente la care am ajuns în urma acestor informatii.

Intreprinderile sunt obligate sa declare toate aceste tranzactii intracomunitare in sistemul statistic Intrastat precum si in decontul de taxa pe valoare adaugata si in decalaratia 390 VIES – „Declaratie recapitulativa privind livrarile/achizitiile/prestarile intracomunitare”

CAPITOLUL I – PARTICULARITATI CONTABILE SI FISCALE ALE TAXEI PE VALOARE ADAUGATA LA ACHIZIȚIILE INTRACOMUNITARE DE BUNURI ȘI SERVICII

I.1. Taxa pe valoare adaugată ( TVA )

I.1.1. Scurt istoric, definire, forme, elemente specifice

Scurt istoric

Putem spune ca la baza apariției taxei pe valoarea adăugată stă impozitul pe circulația mărfurilor. Trecerea la taxa pe valoarea adăugată a făcut posibilă evitarea impozitării în cascadă a circulației mărfurilor. În țara noastră impozitul pe circulația mărfurilor care funcționa ca un impozit indirect, a fost înlocuit cu taxa pe valoare adaugată. Această înlocuire a impozitului pe circulația mărfurilor cu TVA-ul a constituit o condiție pentru aderarea la Uniunea Europeana.

O mai mare complexitate, nu atât din punctul de vedere al modului de calcul, cât mai ales din punct de vedere al aplicării legislației în domeniu, prezintă taxa pe valoare adaugată. Chiar și înainte de 1 ianuarie 2007, data aderării Romaniei la Uniunea Europeană, legislația fiscală cu privire la TVA era proeminentă, necesitând o atenție deosebită în aplicarea deductibilităților, sferei de aplicare și corectei aplicări a principiului teritorialității. Complexitatea modului de aplicare al TVA, precum și birocrația aferentă declarării TVA intracomunitar, s-a accentuat după aderare.

Taxa pe valoare adaugată este un impozit indirect datorat la bugetul statului, inclus în categoria taxelor generale pe vânzări. T.V.A. este un impozit modern, specific sistemelor fiscal dezvoltate. Inițiat de Franța ( introdus în anul 1954 ), generalizat în practica financiară a țărilor Uniunii Europene, astăzi se aplică în peste 60 de țări de pe toate continentele.

În România, în cadrul general al reformei finanțelor publice, taxa pe valoare adaugată a fost introdusă la data de 1 iulie 1993, înlocuind impozitul pe circulația mărfurilor care nu mai corespundea noilor condiții. Temeiul juridic al aplicării T.V.A. în țara noastră este, în prezent, Codul fiscal actualizat pentru anul 2016, impreuna cu normele de aplicare, elaborat prin Legea 227/2015 cu modificările și completările ulterioare.

Definiție

Conform art. 265 din noul Cod Fiscal actualizat pe anul 2016 din Legea nr. 227/ 2015 cu modificările și completările ulterioare, “Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect datorat la bugetul statului și care este colectat conform prevederilor prezentului titlu”.

Prof. Univ. Gh. D. Bistriceanu definește taxa pe valoarea adăugată ca fiind un “impozit pe cifra de afaceri netă, un impozit multistadial, colectat asupra vănzărilor în faza de producție, în comerț precum și asupra importurilor”, surprinde succinct statutul și sfera de acțiune al acestui impozit.

“Taxa pe valoarea adăugată (prescurtat TVA, VAT în engleză) este un impozit indirect suportat de consumatorul final al bunului/serviciului respectiv”. “TVA este un impozit încasat în cascadă de fiecare agent economic care participă la ciclul economic al realizării unui produs sau prestării unui serviciu care intră în sfera de impozitare. După exercitarea dreptului de deducere, agenții economici impozabili care au participat la ciclul economic virează soldul TVA la bugetul de stat”.

În țara noastră TVA-ul are în vigoare 2 tipuri de cote de TVA:

Cota standard de 20 %

Cote reduse de 9 % și 5 %

Forme ale TVA

În urmă cu 33 de ani, intra în vigoare în Romania taxa pe valoare adăugată (T.V.A.), prețurile cunoscând liberalizarea completă.

De-a lungul timpului în România acest impozit ( T.V.A.-ul ) a cunoscut 3 forme și anume:

Sursa: prelucrare proprie a autorului

După anul 1993 plata TVA este fracționată, întrucât aceasta se calculează pentru fiecare stadiu care intervine în producerea și comercializarea bunului economic.

Elemente specifice ale TVA

Elemente specifice TVA sunt prevăzute în legislația în vigoare pentru o mai bună înțelegere și aplicare. Elementele specifice taxei pe valoarea adăugată sunt:

denumirea impozitului reprezentată ca taxă pe valoarea adăugată și sugerează foarte clar și asupra cui se aplică: asupra valorii adăugate create de firme;

persoanele impozabile sunt acele persoane care desfășoară, de o manieră independentă și indiferent de loc, activități economice oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activități. Pentru putea deveni persoane plătitoare de TVA este necesar ca persoanele impozabile să se înregistreze în scopuri de TVA la autoritățile fiscale în mod obligatoriu sau opțional. Persoanele care nu trebuie să se înregistreze în scop de tva sunt microîntreprinderile și persoanele neimpozabile. Excepție sunt achizițiile intracomunitare de mijloace de transport noi, pentru care și persoanele neimpozabile trebuie să plătească tva, fără a avea obligația să se înregistreze în scop de tva.

În literatura de specialitate și în reglementările fiscale mai vechi se întâlnește și noțiunea de „materie impozabilă” cu sensul de „bază impozabilă”.

Conform H.G. nr. 1278/2002 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonanței Guvernului nr. 36/2002 “materia impozabilă” este definită ca fiind mulțimea obiectelor impozabile sau taxabile, cum ar fi: clădirile, terenurile, mijloacele de transport, vehiculele, afișele, panourile publicitare, firmele instalate la locul exercitării activității, succesiunile. Reprezintă baza de calcul a taxei pe valoare adăugată și o reprezintă:

Baza de calcul nu cuprinde:

– rabaturile, remizele, risturnele, sconturile și alte reduceri de preț, acordate de furnizori direct clienților la data exigibilității taxei;

– sumele reprezentând daune-interese, penalizările;

– dobânzile, percepute după data livrării sau prestării, pentru plăți cu întârziere;

– valoarea ambalajelor care circulă între furnizori și clienți, prin schimb, fără facturare;

– sumele achitate de furnizor sau prestator, în numele și în contul clientului, și care apoi se decontează acestuia, precum și sumele încasate în numele și în contul unei alte persoane.

sfera de cuprindere se referă la operațiunile ce se supun taxării adică operațiuni impozabile și se bazează pe 5 principii (p.teritorialității, p.originii produselor, p.destinației bunurilor, p.exigibilității). În funcție de prevederile legilor fiscale privind taxarea, operațiunile pot fi:

În funcție de regimul taxării, operaținile pot fi :

Operatiunile interne au loc între furnizori și clienți care își desfășoară activitatea în aceeași țară, si sunt taxate conform normelor interne. Cele intracomunitare ce au loc între persoane impozabile ce sunt înregistrate în scop de tva în țările membre diferite ale Uniunii Europene, taxarea se face în țara de destinație a bunurilor. A treia categorie de operațini, cele externe sunt acele categorii care îmbracă forma exportului (nu se taxează) și importului (se taxează).

Conform legii, operațiunile ce intră în sfera tva sunt:

operațiuni taxabile: acele livrări de bunuri și servicii ce se supun taxării,

operațiuni scutite cu drept de deducere: acele operațiuni care reprezintă exporturi sau livrări intracomunitare de bunuri care nu sunt taxate în România dar pentru care tva este deductibilă;

operațiuni scutite fără drept de deducere: acele operațiuni care nu se supun taxării și pentru care tva nu este deductibilă.

I.1.2. Operatiuni si persoane impozabile

Pentru a stabili care este persoana obligată la plata taxei pe valoare adăugată aferentă tranzacțiilor comerciale intracomunitare, trebuie să clarificăm mai intâi aspectele de ordin fiscal privind respectivele operații.

Referitor la statutul pe care o entitate îl are în legatură cu taxa pe valoarea adăugată, deosebim două categorii importante de persoane:

Figura nr. Categorii de persoane impozabile

Sursa: prelucrare proprie a autorului

Se pot observa doua tipuri de categorii de persoane impozabile si anume persoanele impozabile care desfasoara in mod independent o activitate economica, in acest sens entitatile se inregistreaza in scopuri de taxa pe valoarea adaugata si aplica acest impozit indirect pentru operatiile efectuate, chiar daca sunt persoane fizice sau institutii publice si persoane neimpozabile in categoria acestora intrand parlamentul, ministerele, prefecturile, etc.

Totusi persoanele fizice sunt obligate la plata taxei pe valoare adaugata atunci cand efectueaza o tranzactie intracomunitara de mijloace de transport noi sau un import de bunuri.

Conform articolului 269 din Codul fiscal actualizat/2016 din Legea 227/2015 cu modificările și completările ulterioare, persoana impozabilă este “orice persoană care desfășoară, de o manieră independentă și indiferent de loc, activități economice”.

Persoana impozabilã din punct de vedere al TVA este acea persoană juridicã care are un sediu fix în România și dispune de suficiente resurse tehnice și umane pentru a efectua regulat livrări de bunuri și/sau prestări de servicii impozabile.

Condițiile care trebuie îndeplinite pentru a avea acest statut sunt urmãtoarele :

 a. persoana impozabilă are o structură fixă de desfãșurare a activitãții, cu excepția șantierelor de construcții;

 b. structura este condusă de o persoană împuternicită să angajeze persoana impozabilă în relațiile cu clienții și furnizorii;

 c. persoana care angajează persoana impozabilă în relațiile cu clienții și furnizorii să fie împuternicită să efectueze achiziții, importuri, livrări de bunuri și prestări pentru persoana impozabilă;

 d. obiectul de activitate al structurii respective să fie livrarea de bunuri sau prestarea de servicii.

Din punct de vedere al taxei sunt operațiuni impozabile în România cele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

  a) operațiunile desfãșurate constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, în sfera taxei, efectuate cu plată;

   b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România;

   c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă;

   d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din activitãțile economice enumerate.

I.2. Achiziitile intracomunitare de bunuri si servicii

Orice persoana inregistrata in scopuri de TVA in Romania are modalitatea de a realiza operatiuni pe teritoriul intracomunitar.

Noul temei normativ privind scutirea de TVA, scutire cu drept de deducere pentru operațiuni de export sau livrări intracomunitare este articolul 294 din noul Cod fiscal actualizat/2016 din Legea 227/2015 cu modificarile si completarile ulterioare. Acesta reglementează și scutirile de TVA aferente prestărilor de servicii sau altor prestări de servicii scutite de TVA.

1.2.1. Definitie, caracteristici ale achizitiilor intracomunitare

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a determinat armonizarea legislatiei nationale cu legislatia comunitara, modificari considerabile inregistrandu-se in domeniul fiscal, in special referitoare la taxa pe valoarea adaugata.

Desfiintarea barierilor vamale dintre Romania si statele membre ale Uniunii Europene si-a pus amprenta asupra tranzactiilor comerciale international care, de la 1 ianuarie 2007, numai cuprind operatiile desfasurate in spatial comunitar. Astfel au disparut notiunile de export si import, in relatia dintre statele membre, acestea fiind inlocuite de notiuni noi precum achizitia intracomunitara (in locul importului) si livrarea intracomunitara ( in locul exportului ).

Definitie! Se consideră achiziție intracomunitară de bunuri obținerea dreptului de a dispune, ca și un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinația indicată de cumpărător, de către furnizor, de către cumpărător sau de către altă persoană, în contul furnizorului sau al cumpărătorului, către un stat membru, altul decât cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor.

Achizitia poate fi definita conform Legii 227/2015 actualizata cu modificarile si completarile ulterioare, articolul 266 alin. (1) din noul Cod fiscal actualizat 2016 reprezentand bunurile și serviciile obținute sau care urmează a fi obținute de o persoană impozabilă, prin următoarele operațiuni: livrări de bunuri și/sau prestări de servicii, efectuate sau care urmează a fi efectuate de altă persoană către această persoană impozabilă, achiziții intracomunitare și importuri de bunuri;

Prin achizitie intracomunitara se intelege orice operatiune care, in celalalt stat membru ar fi tratata drept transfer, conform legislatiei din tara noastra.

1.2.2 Faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoare adaugata pentru achiziții intracomunitare de bunuri si servicii

În cazul unei achiziții intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la care ar interveni faptul generator pentru livrări de bunuri similare, în statul membru în care se face achiziția.

Exigibilitatea taxei pentru achizitiile intracomunitare intervine la data emiterii facturii pentru intreaga contravaloare a facturii sau, după caz, la data emiterii autofacturii ori în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator, dacă nu a fost emisă nicio factură/autofactură până la data respectivă.

Achizitiile de bunuri scutite de TVA (intracomunitara) pot fi realizate intre doi parteneri membri ai tarilor Uniunii Europene daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

Ambele entitati sunt inregistrate in scopuri de taxa pe valoare adaugata, iar cumparatorul comunica furnizorului un cod valabil de inregistrare in scopuri de taxa pe valoare adaugata, cod ce este trecut pe factura de livrare a bunurilor;

Bunurile parasesc teritoriul Romaniei facandu-se in acest sens dovada efectuarii transportului catre celalalt stat membru.

Scutiri pentru importuri de bunuri și pentru achiziții intracomunitare

Conform articolului 293 din noul Cod fiscal actualizat 2016, Legea 227/2016 cu modificarile si completarile ulterioare, achizitiile intracomunitare sunt scutite de taxa astfel:

Sursa: prelucrare proprie a autorului

 Deducerea tva aferenta achizitiilor intracomunitare

Conform articolului 299 din noul Cod fiscal actualizat 2016, Legea 225/2015 cu modificarile si completarile ulterioare prevede conditiile de exercitare a dreptului de deducere. In acest fel, pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana impozabila trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii, in cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri:

Sursa: prelucrare proprie a autorului

Justificarea deducerii taxei se face numai pe baza exemplarului original al documentelor prevazute la art. 299 alin.(1) din noul Cod fiscal actualizat sau cu alte documente care sa contina cel putin informatiile prevazute la art. 320 alin.(5) din noul Cod fiscal actualizat / 2016 din Legea 227/2015 cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia facturilor simplificate. In cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii exemplarului original al documentului de justificare, beneficiarul va solicita furnizorului/prestatorului emiterea unui duplicat al facturii pe care se va mentiona ca inlocuieste factura initiala/conform cu originalul.

Locul achizitiei intracomunitare

Stabilirea locului livrării de bunuri prezintă o reala importanță in special în cazul operațiunilor intracomunitare, deoarece acesta reprezintă un element-cheie în identificarea regimului TVA aplicabil.

Astfel, după ce s-a precizat că o anumită operațiune este efectuată cu plată de către o persoană impozabilă ce acționează ca atare și este asimilată unei operațiuni care se cuprinde în sfera de aplicare a TVA, este necesar să se stabilească unde are loc livrarea de bunuri, prestarea de servicii, achiziția intracomunitară sau importul de bunuri respectiv.

Locul achiziției intracomunitare de bunuri se consideră a fi ( Locul reprezinta locul unde se va plati TVA-ul):

Locul unde se găsesc bunurile în momentul în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor

În cazul achiziției intracomunitare de bunuri, dacă cumpărătorul îi comunică furnizorului un cod de înregistrare în scopuri de TVA valabil, emis de autoritățile unui stat membru, altul decât cel în care are loc achiziția intracomunitară, locul respectivei achiziții intracomunitare se consideră în statul membru care a emis codul de înregistrare în scopuri de TVA.

In consecinta locul achizitiei intracomunitare il reprezinta locul (statul membru) unde se gasesc bunurile in momentul in care se incheie transportul bunurilor.

Pentru facturile externe emise in valuta, valoarea acestora se inregistreaza in lei la cursul valutar stabilita de BNR (Banca Nationala Romana) valabil la data facturii. Deoarece este factura emisa in spatial comunitar european, cumparatorul va aplica taxarea inversa si astfel se va inregistra nota contabila 4426 = 4427 cu TVA-ul aferent achizitiei. Aceasta operatiune se va declara in decontul de TVA si in declaratia recapitulativa 390 VIES cu tip A aferenta lunii in care s-a efectuat tranzactia.

1.2.3. Registrul operatorilor intracomunitari (ROI)

Registrul operatorilor intracomunitari (ROI) a fost înființat la 1 august 2010 în cadrul ANAF și contine, potrivit Codului fiscal din Legea 227/2015 actualizata cu normele si modificarile in vigoare, toate persoanele impozabile și persoanele juridice neimpozabile care efectuează operațiuni intracomunitare.

Pentru ca o persoana juridica inregistrata in scopuri de TVA sau PFA sa poata efectua achizitii si livrari intracomunitare aceasta trebuie sa solicite un cod valabil de TVA VIES, apoi sa ceara organului fiscal si inregistrarea in Registrul Operatorilor intracomunitari ( ROI), dacă intenționează să efectueze una sau mai multe operațiuni intracomunitare. Acest cod de TVA se transmite partenerilor intracomunitari,iar acestia pot verifica validitatea acestia online. Astfel pentru a putea efectua operatiuni intracomunitare, ambii furnizori trebuie sa fie inscrisi in Registrul operatorilor intracomunitari.

Persoanele care nu vor solicita inregistrarea (nu figureaza) in registrul operatorilor intracomunitari, nu vor putea avea un cod valabil de TVA valabil pentru operatiunile intracomunitare chiar daca acestea sunt inregistrate in scopuri de TVA.

Inscrierea in Registrul operatorilor intracomunitari are loc la cererea contribuabilor si se realizeaza de catre cei care fac operatiuni intracomunitare astfel:

Figura nr. Operatiuni necesare pentru inscrierea in ROI

Sursa: prelucrare proprie a autorului

Documente necesare pentru înscrierea în ROI

Noua procedură de înscriere în ROI, conform Ordinului ANAF nr. 727/2016 pentru aprobarea Procedurii de organizare și funcționare a Registrului operatorilor intracomunitari, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare stabilește că, contribuabilii trebuie să depună la organul fiscal competent urmatoarele documente conform figurii de mai jos: 

Figura nr. Documente nesesare pentru inscriere in registrul operatorilor intracomunitari

Sursa: prelucrare proprie a autorului

Contribuabilii care cer înscrierea în ROI de la data înregistrării în scopuri de TVA, acestia au obligatia de a depune la autoritatile fiscale competente formularul 095 odată cu formularul 098 – Cerere de înregistrare în scopuri de TVA, conform articolului 316 din Codul fiscal legiferat prin legea 227/2015 actulalizat cu modificarile si normele in vigoare.

Organul fiscal analizează și ordona aprobarea sau respingerea cererii de înregistrare în Registrul operatorilor intracomunitari simultan cu aprobarea sau respingerea cererii de înregistrare în scopuri de TVA.

Aprobarea sau respingerea cererii de înscriere în Registrul operatorilor intracomunitari se face prin decizie emisă de organul fiscal competent, care se comunică solicitantului conform Codului de procedură fiscală. Înregistrarea în Registrul operatorilor intracomunitari produce efecte începând cu data comunicării deciziei în condițiile prevăzute de Codul de procedură fiscală.

În cazul persoanelor impozabile pentru care legea prevede că înregistrarea în scopuri de TVA devine valabilă începând cu data de 1 a lunii următoare depunerii cererii de înregistrare, înscrierea în ROI operează cu data comunicării deciziei, dar nu înainte de data înregistrării în scopuri de TVA.

CAPITOLUL II – PARTICULARITĂȚI CONTABILE ȘI FISCALE ALE TAXEI PE VALOARE ADĂUGATĂ LA LIVRĂRI INTRACOMUNITARE DE BUNURI ȘI SERVICII

II. 1. Definiție, caracteristici ale livrărilor intracomunitare

Livrarea intracomunitară reprezintă imaginea în oglindă a achizițiilor intracomunitare respectiv dacă în statul membru de unde începe expedierea sau transportul bunurilor are loc o livrare intracomunitară de bunuri, într-un alt stat membru are loc o achiziție intracomunitară de bunuri.

Operațiunile de vânzare pe piețele externe efectuate de către agenții economici din Romania către agenți economici din spațiul comunitar european îmbracă forma livrărilor intracomunitare.

Definiție

Conform art. 270 privind noul Cod fiscal actualizat 2016 din Legea 227/2015 cu modificările și completările ulterioare livrarea de bunuri reprezintă transferul dreptului de a dispune de bunuri ca și un proprietar.

Livrarea intracomunitară de bunuri reprezintă o livrare de bunuri care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru al Uniunii Europene în alt stat membru, de către furnizor sau de persoana către care se efectuează livrarea, ori de altă persoană în contul acestora, inclusiv transferul de către o persoană impozabilă, de bunuri aparținând activității sale economice din România, într-un alt stat membru, pentru a fi utilizate în scopul desfășurării activității sale economice în acel stat membru.

Pentru livrările intracomunitare realizate în spațiul Uniunii Europene, potrivit Codului fiscal furnizorul are obligația de a verifica dacă beneficiarul căruia îi furnizăm bunurile este plătitoare de impozit într-un alt stat membru și de asemenea că deține sau nu un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA care să se regăsească în sistemul european VIES.

Ce reprezinta VIES?

Odată cu Uniunea vamală de la 1 ianuarie 1993 în cadrul Uniunii Europene au fost desființate controalele interne la frontiere și a luat naștere un nou control al taxei pe valoare adăugată. Acest lucru a avut ca efect reducerea birocrației, fiind eliminate peste 60 de milioane de documente ce se emiteau anual înainte de uniunea vamală. În noul sistem de TVA intracomunitar livrarea de bunuri și servicii este scutită de TVA în țara de origine (stat membru UE), atunci când facturarea are loc către o societate plătitoare de TVA în țara de destinație. În acest scop a fost inființat sistemul computerizat de schimburi de informații privind TVA (VAT Information Exchange System – V.I.E.S.) sistem ce permite schimbul de informații transfrontaliere.

Sistemul de Schimb de Informații privind TVA-ul (VIES) reprezintă un mijloc electronic de furnizare a informației referitoare la înregistrarea în scopuri de TVA ale entităților înregistrate în Uniunea Europeană.

Potrivit OMFP nr. 103/2016 publicat în Monitorul Oficial nr. 106 din 11 februarie 2016 pentru aplicarea instrucțiunilor de aplicare a scutirii de TVA reprezintă actul normativ principal cu privire la procedura de urmat, respectiv este temeiul normativ ce reglementează documentele justificative cu privire la justificarea scutirii de TVA. Acest temei normativ indică mai multe exemple practice și ușor de înțeles cu privire la eventualele tranzacții ce pot apărea în practică.

Scutiri pentru livrări intracomunitare

Prevederile de la articolul 294 alin. (2) lit. a) privind Codul fiscal actualizat/2016, Legea 227/2015 cu modificările și completările ulterioare stabilesc că sunt scutite de taxă, conform figurii de mai jos următoarele:

Figura nr. Scutiri pentru livrările intracomunitare

Sursa: prelucrare proprie a autorului

Figura nr. Condiții privind scutirea taxei pe valoare adăugată

Sursa: prelucrare proprie a autorului

Documente specifice livrărilor intracomunitare:

Procedura efectivă a scutirii de TVA este enumerată de art. 10 alin. (1) din OMFP nr. 103/2016, astfel:

Scutirea de taxă pentru livrările intracomunitare de bunuri prevăzute la art. 294 privind Codul fiscal actualizat din 2016, Legea 227/2015 cu modificările și completările ulterioare se justifică de către exportator pe baza următoarelor documente:

a) factura care trebuie să conțină informațiile prevăzute la art. 319 alin. (20) din Codul fiscal în care trebuie să fie menționat codul de înregistrare în scopuri de TVA atribuit cumpărătorului în alt stat membru;

b) documentul care atestă că bunurile au fost transportate din România în alt stat membru, sau copii dupa aceste documente;

c) orice alte documente, cum ar fi: contractul/comanda de vânzare/cumpărare, documentele de asigurare.

Prezentarea acestor trei documente justifică o livrare intracomunitară scutită de TVA.

În cazul unei inspecții, dacă nu se dețin toate documentele justificative pentru scutirea taxei pe valoare adăugată, acestea trebuie identificate în termen de 90 zile calendaristice de la data la care a intervenit faptul generator al TVA (livrarea de bunuri/prestarea de servicii), astfel in lipsa documentelor justificative, operațiunile sunt supuse TVA-ului în România.

Prin documente de transport se înțeleg documentele de transport internațional, respectiv:

II. 2. Faptul generator și exigibilitatea taxei pentru livrările intracomunitare de bunuri și servicii

În cazul unei livrări intracomunitare de bunuri exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii prevăzute la articolul 319 alin. (15) privind noul Cod Fiscal din Legea 227/2015 actualizat cu normele și modificările în vigoare, sau dupa caz la emiterea autofacturii ori în cea de-a 15- a zi a lunii urmatoare în care a intervenit faptul generator dacă până la această dată nu a fost întocmită nicio factură/autofactură.

De regula, faptul generator este folosit în practică pentru a determina regimul aplicabil în caz de modificare sau schimbare a legislaturii.

Exigibilitatea TVA pentru livrările intracomunitare o reprezintă dreptul organului fiscal de a solicita plătitorului, la o anumită dată, plata taxei datorate bugetului de stat. În principiu TVA-ul devine exigibil simultan cu faptul generator pentru livrările de bunuri sau cumpărări de bunuri și se situează în momentul trecerii bunurilor respective în posesia cumparatorului, indiferent sub ce formă juridică.

Atât faptul generator, cât și exigibilitatea TVA, reprezintă doua elemente importante ale TVA, în funcție de care se determină momentul în care ia naștere, pe de o parte obligația agentului economic de a plati taxa, iar pe de altă parte dreptul organului fiscal de a pretinde la o anumită dată, plata taxei datorată bugetului de stat.

II. 3. Registrul nontransferurilor și registrul bunurilor primite

II. 3 .1 Registrul nontransferurilor

Potrivit noul Cod Fiscal actualizat pe anul 2016 persoanele impozabile stabilite în Romania sunt nevoite să țină evidențe corecte și complete ale tuturor operațiunilor efectuate în desfășurarea activității lor economice conform articolului 321 din Codul Fiscal. “Aceste evidențe trebuie întocmite și prezentate astfel încât să cuprindă informațiile și documente inclusiv registrul nontransferurilor și registrul bunurilor primite din alt stat membru, în conformitate cu prevederile din normele metodologice”.

“Registrul nontransferurilor de bunuri se utilizează pentru evidențierea bunurilor transportate de persoana impozabilă sau de altă persoană în contul acesteia în afara Romaniei, dar în interiorul Comunității pentru operațiunile prevăzute la art. 270 alin. (12) lit. f) – h) din Codul fiscal actualizat din Legea 227/2015 cu modificările și completările ulterioare, cu excepția situatiilor în care se aplică măsurile de simplificare aprobate prin ordin al ministrului finanțelor publice.”

Acest registru va cuprinde: descrierea bunurilor; cantitatea bunurilor; valoarea bunurilor; circulația bunurilor; descrierea bunurilor care nu sunt returnate, cantitatea acestora și o mențiune referitoare la documentele emise și după caz, data emiterii acestor documente;

Registrul nontransferurilor se întocmește atunci cand are loc un nontransfer care nu presupune o tranzacție.

II. 3. 2 Registrul bunurilor primite

Persoanele impozabile care primesc în Romania bunuri în scopul expertizării sau pentru efectuarea de lucrări asupra acestor bunuri vor trebui să țină registrul bunurilor primite (vezi anexa nr. ), în care se evidențiază bunurile care au fost transportate din alt stat membru în Romania de către o persoana impozabilă înregistrată în scopuri de taxă pe valoarea adăugată în acel stat membru sau de altă persoană în numele acesteia, sau importate în România sau achiziționate din România de persoana impozabilă înregistrată în scopuri de taxă pe valoarea adăugată în alt stat membru. Nu se trec in acest registru bunurile plasate în regim de perfecționare activă.

Registrul bunurilor primite va cuprinde:

Intocmirea Registrului Nontransferurilor și a Registrului bunurilor primite

Pentru cele doua documente nu sunt formulare tipizate stabilite de Ministerul Finantelor Publice. Fiecare persoana impozabila isi poate organiza modelul documentelor pe baza carora determina taxa colectata si taxa deductibila, conform specificului propriu de activitate. Se poate intocmi manual prin procedee mecanografice, prin utilizarea sistemului informatic.

Obligatii de raportare ale persoanei impozabile inregistrata in scopuri de TVA care efectueaza tranzactii intracomunitare

1. Declaratia recapitulativa 390 VIES privind livrarile/achizitiile/prestarile intracomunitare

Persoanele inregistrate in scopuri de TVA care realizeaza tranzactii intracomunitare sunt obligate sa depuna lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare in care a avut loc tranzactia, declarația recapitulativă 390 VIES.

Declarația recapitulativă se depune lunar, în condițiile prevăzute la art. 325 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare (Codul fiscal), până la data de 25 inclusiv a lunii următoare unei luni calendaristice, de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 sau art. 317 din Codul fiscal.

Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA depun declarația recapitulativă numai pentru lunile calendaristice în care ia naștere exigibilitatea taxei pentru:

livrările intracomunitare scutite de taxă conform art. 294 alin. (2) lit. a) și d) din Codul fiscal actualizat/2016 din Legea 227/2015 cu modificarile si completarile ulterioare, pentru care exigibilitatea taxei a luat naștere în luna calendaristică respectivă;

livrările de bunuri efectuate în cadrul unei operațiuni triunghiulare prevăzute la art. 276 alin. (5) din Codul fiscal actualizat/2016 din Legea 227/2015 cu modificarile si completarile ulterioare efectuate în statul membru de sosire a bunurilor și care se declară drept livrări intracomunitare cu cod T, pentru care exigibilitatea de taxă a luat naștere în luna calendaristică respectivă;

prestările de servicii stipulate la art. 278 alin. (2) din Codul fiscal actualizat/2016 din Legea 227/2015 cu modificarile si completarile ulterioare efectuate în beneficiul unor persoane impozabile nestabilite în România, dar stabilite în Uniunea Europeană, altele decât cele scutite de TVA în statul membru în care acestea sunt impozabile, pentru care exigibilitatea de taxă a luat naștere în luna calendaristică respectivă;

achizițiile intracomunitare de bunuri taxabile, pentru care exigibilitatea de taxă a luat naștere în luna calendaristică respectivă;

 achizițiile de servicii preconizate la art. 278 alin. (2) din Codul fiscal, efectuate de persoane impozabile din România care au obligația plății taxei conform art. 307 alin. (2), pentru care exigibilitatea de taxă a luat naștere în luna calendaristică respectivă, de la persoane impozabile nestabilite în România, dar stabilite în Uniunea Europeană.

2. Declaratia Intrastat

Intrastat este denumirea sistemului de colectare a datelor statistice privind comerțul cu bunuri intre țările din Uniunea Europeană. În momentul in care o țară devine membră a Uniunii Europene (UE) și parte a Pieței Unice, controlul vamal asupra mișcării bunurilor intre această țară și celelalte state membre UE dispare, iar comercianții nu mai au obligația completării declarațiilor vamale pentru aceste bunuri. Pentru a inlocui această sursă de date, la nivelul UE a fost creat și dezvoltat sistemul statistic Intrastat, pentru colectarea informațiilor direct de la operatorii economici din țările membre UE care realizează schimburi de bunuri cu alte state membre UE.

Ce declaram in sistemul statistic Intrastat

In declaratia Intrastat cu privire la schimburile intracomunitare de bunuri se cuprind toate miscarile de bunuri ( inafara de servicii) dintre statele membre ale Uniunii Europene, respective toate bunurile care sosesc pe teritoriul Romaniei din alte state membre UE sau parasesc teritoriul Romaniei cu destinatia in alte state membre UE.

Declaratia Intrastat se transmite lunar, in format electronic, catre Institutul National de Statistica (INS), de catre operatorii economici care au facut achizitii si expedieri de bunuri cu statele membre ale Uniunii Europene.

Declaratia Intrastat se completeaza si se transimte pana la data de 15 a lunii urmatoare pentru care se efectueaza raportarea. Aceasta va contine toate livrarile intracomunitare (bunurile care parasesc teritoriul Romaniei) si toate achizitiile intracomunitare (bunurile care sosesc pe teritoriul Romaniei din alte state membre UE) si se completeaza separat pentru fiecare in parte.

Pentru expedieri intracomunitare de bunuri se va indica statul membru de sosire din Uniunea Europeana precum si statul membru de expediere a bunurilor, conform nomenclatorului de tari si teritorii.

Pentru achizitii intracomunitare de bunuri se va indica statul membru de expeditie din Uniunea Europeana respective locul de unde au fost expediate catre Romania si tara de origine a bunului respectiv, conform nomenclatorului de tari si teritorii.

Pentru fiecare factura se va trece cursul euro din data facturii si se calculeaza valoarea in lei. Fiecare achizitie sau livrare intracomunitara are un anumit cod ce trebuie declarant. Astfel in declaratie se va trece codul, tara de origine, tara de expediere, valoarea facturata in lei, valoarea statistica, masa neta in kg, unitatile de masura suplimentare, natura tranzactiei, termini de livrare (ex: EXW, CPT) si modul de transport.

Pentru anul 2016 plafoanele valorice stabilite pentru livrarile si achizitiile intracomunitare conform Ordinului INS nr. 501/2015 publicat in M.O. Partea I din 18 noiembrie 2015 sunt:

suma de 500.000 lei pentru achiziții intracomunitare de bunuri, inclusiv introducerile intracomunitare de bunuri ce nu sunt neapărat și achiziții intracomunitare de bunuri în sfera TVA;

suma de 900.000 lei pentru livrări intracomunitare de bunuri, inclusiv expedieri intracomunitare de bunuri ce nu corespund noțiunii de livrare intracomunitară de bunuri în conceptul TVA.

CAPITOLUL III – CONTABILITATEA SI FISCALITATEA ACHIZIȚIILOR ȘI LIVRĂRILOR INTRACOMUNITARE DE BUNURI ȘI SERVICII EFECTUATE LA SC SOGEM PRODUCTION SRL

III.1 Descrierea societății, misiune, valori

SC SOGEM PRODUCTION SRL este o societate cu răspundere limitată cu sediul în Molid, comuna Vama, parte a grupului Sogem SA Belgia. Societatea este inregistrată la Registrul Comerțului sub numarul J33/ 1602/ 2008, cod unic de inregistrare RO 24621889. SC SOGEM PRODUCTION SRL este reprezentata legal de domnul Vandermiege Francis si Herve Vandermiege, asociatii firmei.

Date de identificare:

Societatea SC SOGEM PRODUCTION SRL a fost înființată în anul 2008, conform Legii 31/1990 cu sediul social în Molid, Str. Stefan cel Mare, nr. 80, având numărul de înregistrare la Registrul Comerțului de J33/1602/2008 și Cod unic de înregistrare 24621889 cu atribut fiscal RO.

Domeniul principal de activitate este Fabricarea altor elemente de dulgherie si tamplarie, pentru constructii.

Parte a grupului Sogem SA Belgia – unul dintre liderii europeni pe segmentul de “ Scari in kit “, SOGEM PRODUCTION SRL produce si comercializeaza peste 40 de modele de scari in kit, scari la comanda, elemente de scari, usi, lambriu si parchet, venind astfel in intampinarea solicitarilor si a exigentelor tuturor clientilor.

Baza de productie a SOGEM PRODUCTION se gaseste amplasata in MOLID, comuna VAMA, judetul SUCEAVA. Coordonate satelit: Latitudine: 47,56552 (nord) si Longitudine: 25,73260 (est), in raza localitatii MOLID.

DE CE SCARILE SOGEM PRODUCTION ?

Elegante, cu un design modern, scarile Sogem Production sunt cele mai solicitate modele pe piata europeana in prezent. Solide, rezistente, realizate din materiale atent selectionate si foarte bine finisate (FAG, STEJAR, BRAD, PLACAJ, MULTIPLEX, VALCHROMAT, STICLA SECURIZATA, ALUMINIU). Usor configurabile, rezolva aproape orice problema de incadrare in spatiu si de asortare cu amenajarea interioara existenta. Certificate ISO 9001, FSC, cu garantie si servicii post-garantie, produsele noastre se livreaza cu toate serviciile incluse, de la proiectare si executie pana la transport si montaj, practic un PRODUS PERSONALIZAT, OFERIT ‘LA CHEIE'!

Modele de scari fabricate

MISIUNEA SOGEM PRODUCTION:

De a furniza pietei si potentialilor sai clienti, scari de interior de cea mai buna calitate (categoria premium) la preturi competitive. De a servi toate categoriile de clienti (proprietari de case, mici meseriasi, firme de constructii, investitori imobiliari, distribuitori specializati, etc) cu o gama completa de produse (inclusiv componente separate pentru scari) si servicii (consultanta, proiectare, instruirea personalului, montaj, etc). De a veni in intampinarea arhitectilor, proiectantilor, designerilor cu solutii moderne si eficiente care sa le usureze munca si sa ofere o plusvaloare lucrarilor executate. De a deveni un factor de promovare activ si un element de referinta pentru toti cei care vin in contact cu scarile de interior.

VIZIUNE

SOGEM PRODUCTION s-a bucurat de succes de la debutul sau pe piata romaneasca, din anul 2009 , insa, pentru noi, succesul trebuie sa fie dublat si de asumarea responsabilitatii sociale.

In viziunea noastra, a fi o companie responsabila sociala inseamna asumarea unui rol activ de partener social, avand ca scop producerea si comercializarea de noi modele de scari pe langa cele actuale. Astfel, concernul Sogem Production este gata de orice performanta pentru a construi parteneriate sincere si reale, cu clientii sai fideli, cu angajatii, autoritatiile si, nu in ultimul rand, cu societatea civila, prin care va construi un viitor mai bun pentru comunitate.

III.2. Contabilitatea achizitiilor intracomunitare de bunuri si servicii efectuate de SC SOGEM PRODUCTION SRL

Societatea SC SOGEM PRODUCTION SRL achizitioneaza si livreaza bunuri din statele membre ale Uniunii Europene.

Din punct de vedere al TVA, sunt aplicabile prevederile de la art. 294 din Codul fiscal reglementat de Legea 227/2015 ce stabilieste ca o achizitie intracomunitara de bunuri catre un client ce ne comunica un cod valabil de TVA emis de autoritatile din alt stat, este scutita de TVA cu drept de deducere.

III. 2.1 Achizitii intracomunitare de bunuri

Achizitiile intracomunitare de bunuri efectuate de SC SOGEM PRODUCTION SRL, parte a grupului Belgian SOGEM SA proveneau din tarile membre Uniunii Europene, in mare parte din Belgia de la firma mama.

Tot din Belgia se achizitiona si uleiul Rubio de la furnizorul MUYLLE FACON, un produs folosit ca material auxiliar in procesul de productie pentru fabricarea usilor si a scarilor .

Pentru ca aceste bunuri sa soseasca in Romania, procesul de achizitie intracomunitar ia forma urmatorului circuit:

Societatea romaneasca Sogem Production realizeaza un necesar de materiale si apoi comanda societatii din tara membra UE in baza unui bon de comanda produsele necesare.

Societatea belgiana primeste comanda. Aceasta comanda este inregistrata si primeste un numar de comanda. ( Ex. SP 151 / 09.05.2016 ). Dupa ce comanda este inregistrata, aceasta trece catre etapa urmatoare si anume pregatirea comenzii. Imediat dupa pregatirea comenzii, marfa este gata sa fie transportata catre comparator.

Entitatea belgiana emite documentele necesare pentru transportul acestor produse si anume:

Avizul de insotire a marfurilor (vezi anexa nr. ) care cuprinde informatii cu privire la furnizor si comparator, datele de identificare a marfurilor, date despre mijlocul de transport si semnatura expeditorului.

Scrisoarea de transport (CMR-ul) (vezi anexa nr. ) care cuprinde obligatoriu urmatoarele informatii: denumirea expeditorului si destinatarului, locul de plecare si locul de destinatie, greutatea marfii transportate si numarul de colete, mentiuni privitoare la mijlocul de transport si natura produselor transportate.

Factura (vezi anexa nr. ) care este intocmita fara TVA deoarece este vorba de o achizitie intracomunitara intre doua persoane impozabile din Uniunea Europeana scutite cu drept de deducere.

Pentru a putea factura bunurile ce urmeaza a parasi tara, cumparatorul ( SC Sogem Production SRL ) ii transmite furnizorului (Muylle Facon) un cod valabil de inregistrare in scopuri de TVA pentru a-l putea inscrie in factura fiscala emisa (a se vedea mai jos).

Apoi marfurile parasesc teritoriul Belgiei si ajung in Romania la cumparator unde li se face receptia.

Dupa ce se face receptia marfii cumparatorul este obligat sa verifice daca furnizorul detine un cod valid de TVA in sistemul VIES. Daca numarul de inregistrare pentru TVA – VIES este unul valid atunci inseamna ca ambele societati pot emite facturi fiscale fara TVA.

Validitatea codului de Taxa pe valoare adaugata al partenerului se poate verifica pe adresa urmatoare:

http://ec.europa.eu/taxation_customs/vies/vatResponse.html

Daca ar fi sa reprezentam schematic procesul de achizitie intracomunitar, acesta poate lua urmatoarea forma:

Figura nr. Procesul de achizitie intracomunitar efectuat la SC Sogem Production SRL

Sursa: prelucrare proprie a autorului

Exemplu:

Pentru entitatea noastra (SC SOGEM PRODUCTION SRL) acest ulei Rubio reprezinta un material auxiliar. Acest ulei a fost comandat ultima data in luna mai iar in data de 13.05.2016 se primeste factura aferenta. La data respectiva cursul comunicat de BNR era de 4,4974 lei. Astfel la sosirea marfurilor inregistrarile in contabilitate vor arata in modul urmator:

Se inregistreaza sosirea uleiului Rubio pe baza avizului de insotire a marfii si a facturii

Se inregistreaza taxarea inversa aferenta achizitiei intracomunitare

La sfarsitul lunii soldul aferent facturii in valuta este reevaluat la cursul BNR din ultima zi a lunii respectiv la data de 31.05.2016 si se inregistreaza diferentele de curs valutar prin intermediul contul 665 “Cheltuieli din diferente de curs valutar” sau 765 “Venituri din diferente de curs valutar” in functie de evolutia cursului valutar. Astfel la data de 31.05.2016 cursul valutar comunicat de BNR este de 4.5115 lei, reprezentand diferente nefavorabile de curs valutar. Astfel vom inregistra in contabilitate:

Se inregistreaza diferente nefavorabile de curs valutar

Operatiunea aferenta se va declara in Decontul de TVA aferent lunii mai care se depune pana la data de 25 iunie 2016 la randul 5.5.1. respectiv la randul 18.18.1. , in Declaratia 390- VIES, operatiune cu cod A si se declara tot pana la data de 25 iunie 2016.

III. 2.2. Achizitii intracomunitare de servicii

Societatea SC Sogem Production SRL efectueaza si achizitii intracomunitare de servicii. Cele mai multe servicii sunt facturate de catre entitatea mama SC Sogem SA din Belgia. Astfel societatea din Belgia (SC SOGEM SA) emite factura firmei din Romania (SC Sogem Production SRL) pentru diferite transporturi de bunuri primite cu titlu gratuit, ( mostre ) efectuate catre Romania.

Exemplu:

In data de 19.05.2016 SC Sogem SA emite factura (vezi anexa nr. ) catre SC Sogem Production SRL pentru diferite transporturi de bunuri primite cu titlu gratuit, ( mostre ). La data respectiva cursul comunicat de BNR era de 4,5025 lei.

Pentru aceste prestari de servicii inregistrarile contabile efectuate de SC Sogem Production sunt:

Se inregistreaza serviciile de transport

Se inregistreaza taxarea inversa aferenta achizitiei intracomunitare de servicii

La sfarsitul lunii soldul aferent facturii in valuta este reevaluat la cursul BNR din ultima zi a lunii respectiv la data de 31.05.2016 si se inregistreaza diferentele de curs valutar prin intermediul contul 665 “Cheltuieli din diferente de curs valutar” sau 765 “Venituri din diferente de curs valutar” in functie de evolutia cursului valutar. Astfel la data de 31.05.2016 cursul valutar comunicat de BNR este de 4.5115, reprezentand diferente nefavorabile de curs valutar. Astfel vom inregistra in contabilitate:

Se inregistreaza diferente nefavorabile de curs valutar

Operatiunea corespunzatoare se va declara in Decontul de TVA aferent lunii mai care se depune pana la data de 25 iunie 2016 la randul 5.5.1. respectiv la randul 18.18.1. , in Declaratia 390- VIES, operatiune cu cod S si se declara tot pana la data de 25 iunie 2016.

III. 3. Contabilitatea unei livrari intracomunitare efectuata de SC SOGEM PRODUCTION SRL

III. 3. 1. Livrari intracomunitare de bunuri

Din punct de vedere al TVA, sunt aplicabile prevederile Legii 227/2015 articolul 294 privind Codul fiscal ce stabilieste ca o livrare intracomunitara de bunuri catre un client ce ne comunica un cod valabil de TVA emis de autoritatile din alt stat, este scutita de TVA cu drept de deducere.

In cadrul firmei SC Sogem Production Srl conform organigramei ( a se vedea anexa nr.) activeaza un numar de 96 de salariati, din care 60 de persoane lucreaza efectiv in procesul de productie, productie care se realizeaza saptamanal pe baza unei previziuni primita de catre Sogem SA. Aceasta previziune contine denumirile tuturor produselor ce trebuiesc realizate de catre muncitori in acea saptamana. Aceasta previziune este data inginerilor de productie care coordoneaza personalul din subordine in prima zi lucratoare a saptamanii, urmand ca in ziua de vineri toate aceste produse sa fie gata pregatite si ambalate pentru livrare.

Aici in Romania se realizeaza toata baza de productie, urmand ca produsele (bunurile) realizate sa fie transportate in Belgia catre firma mama SC Sogem SA unde urmeaza a fi revandute in tarile vecine. Produsele noastre sunt vandute in tari precum Belgia, Franta, Germania, Olanda, Portugalia, Spania si Austria.

Pentru ca produsele sa fie gata de livrare catre Belgia, acestea sunt nevoite sa treaca printr-o serie de etape ale procesului de productie. Concret putem afirma ca pentru ca toate aceste bunuri produse de catre societatea din Romania sa fie gata de a parasi statul roman procesul de livrare intracomunitar poate fi descris astfel:

In prima zi soseste pe cale electronica de la Sogem Sa previziunea (vezi anexa nr.) cu toate produsele care vor trebui produse si livrate in acea saptamana. Previziunea este predata celor doi ingineri care au in subordine cei 60 de angajati pregatiti profesional pentru a realiza productia .

Dupa ce inginerii analizeaza previziunea primita, acestia trec efectiv la procesul de productie. Cei doi ingineri colaboreaza unul cu altul in tot acest timp pentru buna desfasurare realizarii productiei.

Produsele care se realizeaza sunt mai intai taiate la dimensiunea dorita, sflefuite, frezate, verificate pentru a putea sa fie conform, apoi sunt lacuite. Spre final acestea se ambaleaza in colete impreuna cu accesoriile aferente si garantia produsului. Coletele se cantaresc inainte de a fi urcate in camion. Numarul de colete si greutatea acestora este necesara pentru a fi trecute pe CMR.

Dupa ce produsele au fost ambalate si cantarite, urmeaza incarcarea marfii in TIR-ul ce va duce toata marfa la destinatie in Belgia, Charleroi.

Pe baza previziunii si a greutatii, precum si a numarului de colete se emite factura si nota de livrare. Acestea se emit in 6 exemplare, trei dintre ele fiind necesare pentru transport si alte trei exemplare raman in societate ( 1 exemplar pentru contabilitate, unul pentru dosarul de productie si ultimul exemplar la secretariat pentru arhivare ). Pe factura conform imaginii de mai jos este trecuta mentiunea “scutit cu drept de deducere”. Alte elemente trecute sunt: numarul si data facturii, datele furnizorului, datele cumparatorului, locul de incarcare a marfii, locul de destinatie, locul de descarcare si numarul autovehicolului care transporta marfa.

Marfa paraseste teritoriul Romaniei unde ajunge la SC Sogem SA Belgia, locul de destinatie unde se face descarcarea.

Schematic putem spune ca procesul de livrare intracomunitar arata in felul urmator:

Sursa: prelucrare proprie a autorului

Marfurile realizate de entitatea noastra sunt contabilizate ca marfuri cu ridicata sau produse finite. De aceea pentru livrarile intracomunitare realizate de catre SC Sogem Production SRL, inregistrarile contabile aferente sunt urmatoarele:

Exemplu:

In data de 03.06.2016 ( a se vedea anexa nr. ) se emite factura nr. 1171 in valoare de 9821,25 €. Bunurile respective se livreaza in Belgia pe baza notei de livrare (vezi anexa nr. ) si a CMR-ului (dovada faptului ca bunurile au parasite tara) (vezi anexa nr. ), respectiv factura aferenta marfurilor livrate pe care este specificat “Scutit cu drept de deducere” pentru scutirea taxei pe valoare adaugata. In data de 03.06.2016 cursul comunicat de BNR este de 4,5189 lei. La inregistrarea in contabilitate, entitatea va proceda la urmatoarele inregistrari contabile:

La sfarsitul lunii se reevalueaza soldul in valuta aferent facturii la cursul BNR din ultima zi a lunii respectiv la data de 30.06.2016, diferentele de curs valutar inregistrandu-se prin intermediul conturilor 665 “Cheltuieli din diferente de curs valutar” sau 765 “Venituri din diferente de curs valutar” , dupa caz. Astfel la data de 30.06.2016 cursul valutar comunicat de BNR este de 4.5210, reprezentand diferente nefavorabile de curs valutar. Astfel vom inregistra in contabilitate:

Entitatea are obligatia de a raporta aceasta operatiune la randul 1 din Decontul 300 de Taxa pe valoare adaugata aferent lunii iunie care se depune pana la data de 25 ale lunii urmatoare si in Declaratia 390- VIES operatiune cu cod L si se declara tot pana la data de 25 iunie ale lunii urmatoare.

Pentru transportul aferent acestor marfuri catre Belgia, firma apeleaza la o firma de transport externa (vezi anexa nr. ). Inregistrarile contabile aferente acestui transport sunt urmatoarele:

Inregistrare servicii transport marfa

Inregistrare TVA deductibila

Inregistrare plata factura transport

III. 3. 2. Prestari intracomunitare de servicii

S.C. Sogem Production S.R.L. efectueaza de asemenea si prestari intracomunitare de servicii . Pentru exemplificare vom lua factura cu numarul 1154 emisa in data de 13.05.2016 in valoare de 840 euro pentru reparatiile unor produse (vezi anexa nr.) . Cursul de schimb din aceasta data este de 4,4974 lei. Astfel inregistrarile in contabilitate sunt:

Inregistrare venituri din servicii prestate

Factura are termen de plata 10 zile de la emitere. Cursul de schimb din data de 23.05.2016 este de 4,5194 lei. Inregistrarea contabila va fi:

Incasarea facturii prin banca

La sfarsitul lunii conform OMFP 1802/2014 sunt reevaluate in devize toate tranzactiile in valuta. Diferențele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferențe de curs valutar, după caz. De precizat este faptul ca la data de 31.05.2016 cursul BNR este de 4.5115 lei. Astfel societatea va inregistra in contabilitate:

Inregistrare diferente nefavorabile de curs valutar

Inregistrare diferente favorabile de curs valutar

Entitatea are obligatia de a raporta aceasta operatiune la randul 3.3.1 din Decontul 300 de Taxa pe valoare adaugata aferent lunii mai care se depune pana la data de 25 ale lunii urmatoare si in Declaratia 390- VIES operatiune cu cod P si se declara tot pana la data de 25 iunie ale lunii urmatoare.

Obligatii de raportare ale SC Sogem Production SRL

Entitatea SC Sogem Production SRL este obligata sa raporteze toate livrarile si achizitiile intracomunitare pana cel tarziu in data de 25 ale lunii urmatoare pentru care s-au desfasurat tranzactiile. Este vorba despre declaratia D 300 – “Decont de taxa pe valoarea adaugata”, D 390 – VIES “Declaratie recapitulativa privind livrarile / achizitiile / prestarile intracomunitare” si Declaratia INTRASTAT.

In continuare voi prezenta o comparatie a tranzactiilor intracomunitare realizata de catre entitate in luna aprilie si mai a anului 2016 asa cum reiese din Declaratia 390– VIES “Declaratie recapitulativa privind livrarile / achizitiile / prestarile intracomunitare”.

Tabel nr. 1 Livrari si achizitii intracomunitare efectuate conform D 390

Grafic nr. 1 – Tranzactii efectuate de catre SC Sogem Production SRL conform D 390

Din graficul de mai sus putem observa ca in cadrul SC SOGEM PRODUCTION SRL cel mai mult predomina livrarile intracomunitare de bunuri, ceea ce reprezinta ca acestea ocupa un loc semnificativ in cifra de afaceri. Este si un lucru firesc ca livrarile intracomunitare sa ocupe un loc major dat fiind faptul ca societatea noastra produce bunurile si le livreaza mai departe in statele membre ale Uniunii Europene.

Tabel nr. 2 Analiza a livrarilor si achizitii intracomunitare conform D 390

Grafic nr. Analiza in procente a tranzactiilor intracomunitare realizate in luna aprilie si mai 2016

Analizand valorile din tabelul de mai sus conform declaratiei recapitulative 390 a SC. SOGEM PRODUCTION SRL putem constata urmatoarele:

Observam faptul ca livrarile intracomunitare de bunuri au in luna mai o valoare de 660.034 lei ceea ce inseamna o scadere fata de luna aprilie cu 131.187 lei iar in puncte procentuale o scadere de 16,58 %;

La achizitiile intracomunitare de servicii constatam o scadere considerabila in luna mai fata de luna aprilie cu 115.186 lei, in puncte procentuale reprezinta o scadere de doar 79,91 %;

Pentru prestarile intracomunitare de servicii observam o crestere in luna mai fata de luna aprilie cu 47.930 lei, in puncte procentuale insemnand o crestere semnificativa de 667,45 %;

Achizitiile intracomunitare de servicii prezinta in luna mai o valoare de 5706 lei, astfel inregistrand o scadere fata de luna aprilie cu 18.703 lei insemnand in puncte procentuale o scadere de 76,62 %;

Este de precizat faptul ca atat facturile pentru livrari intracomunitare, cat si pentru achizitii intracomunitare sunt emise in moneda straina euro (€), facturile inregistrandu-se in contabilitate la cursul euro comunicat de BNR la data tranzactiei.

De aceea o principala cauza a acestor scaderi sau cresteri ale tranzactiilor intracomunitare poate fi datorata si de efectele variatiei schimbului valutar.

III. 4. Influenta taxei pe valoarea adaugata asupra lichiditatilor si a solvabilitatii la SC. SOGEM PRODUCTION SRL

Ne dorim sa aflam daca toate aceste tranzactii intracomunitare sunt benefice pentru societatea noastra, respectiv daca aduce lichiditati in firma.

Analiza lichiditatii se realizeaza pe baza urmatoarelor date:

Gradul general de lichiditate = Disponibilitati / Total Activ * 100 (valoarea aceastuia trebuie sa fie cuprinsa intre 1,5 si 2 % );

Gradul net de lichiditate = Disponibilitati / Total Active circulante * 100 (valoarea aceastuia trebuie sa fie cuprinsa intre 3 si 5 % );

Tabel nr. 3 Analiza gradului general si net de lichiditate

Sursa: prelucrare proprie a autorului (informatii preluate din Bilant 2015)

Din analiza gradului general de lichiditate conform tabelului de mai sus dar si a graficului de mai jos se poate observa o crestere majora a gradului general de lichiditate in anul 2015 fata de anul 2014 cu 1,09 %, datorita cresterii disponibilitatilor dar si a totalului de active. Un grad general de lichiditate bun se poate observa in anul 2015, acesta fiind de 1,65% ( este cuprins intre 1,5 si 2%) ceea ce reprezinta ca societatea dispunea de lichidități ce puteau fi plasate în investiții. In anul 2014 gradul general de lichiditate este 0,56% si este mai mic decat 1,5% ceea ce reprezinta ca firma are nevoie de lichiditati, asta datorita disponibilitatilor mici fata de totalul activelor si datorita investitiilor mari facute in entitate.

Tot din tabelul de mai sus dar si a graficului de mai jos se poate observa o crestere semnificativa a gradului net de lichiditate in anul 2015 fata de anul 2014 cu 2,96 %, datorita cresterii disponibilitatilor dar si a totalului de active circulante. Un grad net de lichiditate bun se poate observa in anul 2015 acesta fiind de 4,68% (este cuprins intre 3 si 5 %). In anul 2014 gradul net de lichiditate este de 1,73% din activele circulante si nu se incadreaza in valorile normale asta datorita disponibilitatilor mici fata de totalul activelor circulante.

Scăderea gradului de lichiditate în ambele cazuro arată faptul că societatea are de recuperat T.V.A. de la stat și se confruntă cu necesitate de disponibilități.

Grafic nr. Analiza gradului general si net de lichiditate

Grafic nr. Evolutia gradelor de lichiditate in perioada 2014-2015

Analiza solvabilitatii se realizeaza pe baza urmatoarelor rate:

Solvabilitatea globala = Activ / Datorii totale * 100 ( valoarea aceastuia trebuie sa fie mai mare decat 1 );

Solvabilitatea generala = Active circulante / Datorii curente * 100 (valoarea aceastuia trebuie sa fie intre 1,6 si 1,8 procente) ;

Solvabilitatea imediata = ( Active circulante – Stocuri ) / Datorii curente (valoarea aceastuia trebuie sa fie intre 1 chiar si 0,6 procente) ;

Tabel nr. 4 Analiza solvabilitatii

Sursa: prelucrare proprie a autorului (informatii preluate din Bilant 2015)

Grafic nr. Analiza solvabilitatii

Grafic nr. Evolutia solvabilitatii globale, generale si imediate in anii 2014-2015

Din analiza solvabilitatii globale, conform graficului si tabelului de mai sus se poate observa o crestere cu 1,48% in abatere absoluta si 0,77% in puncte procentuale in anul 2015 fata de anul 2014 datorita cresterii totalului de active si a scaderii totalului de active. De asemenea se poate observa ca in ambii ani analizati se constata o solvabilitate globala foarte buna si asta datorita cresterii totalului de active.

Solvabilitatea generala prezinta o crestere cu 44,93% in abatere absoluta si 25,74% in puncte procentuale in anul 2015 fata de anul 2014 datorita cresterii de active circulante si a scaderii datoriilor curente. Observam ca in ambii ani analizati se constata o solvabilitate generala foarte buna, datorita scaderii datoriilor curente.

Solvabilitatea imediata prezinta in cei doi ani analizati valori mai mici decat limitele normale. De aici rezultă că firma se confruntă cu necesități de disponibilități, având datorii tot mai mari, ceea ce înseamnă că are de recuperat T.V.A. de la stat.

III. 5 . Influenta taxei pe valoare adaugata asupra situatiei financiar-patrimoniale si a fluxurilor de trezorerie la SC. SOGEM PRODUCTION SRL

Analiza influentei taxei pe valoare adaugata asupra situatiei financiar-patrimoniale si asupra fluxurilor de trezorerie se refera la influenta acesteia asupra pozitiei financiare si a indicatorilor echilibrului financiar.

In luna mai a anului 2016 conform declaratiei 300 societatea SC Sogem Production SRL a realizat achizitii si vanzari conform tabelului de mai jos:

Tabel 1 Achizitii si vanzari efectuate de Sogem Production in luna mai 2016

Din tabelul de mai sus, conform datelor din declaratia 300 “Decont de taxa pe valoarea adauagata” reiese ca entitatea are de recuperat de la bugetul de stat suma de 78.608 lei. In aceasta situatie entitatea va avea nevoie de disponibilitati si va fi nevoita sa adopte una din urmatoarele strategii:

Sa apeleze la un credit bancar;

Sa isi diminueze stocurile prin accelerarea vitezei de rotatie a acestora;

Sa diminueze volumul creditului acordat clientilor, prin accelerarea incasarii creantelor de la partenerii de afaceri;

III. 6 . Influenta taxei pe valoare adaugata asupra ratelor de echilibru financiar si de randament la SC. SOGEM PRODUCTION SRL

Ratele de echilibru financiar reprezinta un rol important in analiza unei societati. Acestea exprimă capacitatea firmei de a-și finanța stocurile și activele din surse proprii, si totodată și nivelul de autonomie financiară a societății.

Dacă entitatea noastra are de plată T.V.A., înseamnă că firma va putea folosi disponibilitățile create și să renunțe la credite. Aceasta va conduce la creșterea ratei autonomiei financiare, ratei de finanțare a stocurilor și scăderea ratei datoriilor.

În caz contrar va avea loc o scădere a acestor rate.

Ratele de echilibru financiar sunt:

Tabel nr. Evolutia ratelor de echilibru financiar

Sursa: date preluate din bilant si apoi prelucrate de catre autor

Grafic nr. Evolutia ratelor de echilibru financiar

Pentru indicatorul rata autonomiei financiare valoare optima este cea peste 0.5, ceea ce putem observa ca societatea noastra se afla in valorile optime.

CONCLUZII

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect care se stabilește asupra operațiilor privind transferul proprietății bunurilor și asupra prestărilor de servicii. Ea vizează toate fazele circuitului economic, respectiv producția, serviciile și distribuția până la vânzările către consumatorii finali.

BIBLIOGRAFIE

ANEXE